nr. 57, august 2018 Șanse mari pentru oraȘele mici · 2018-08-22 · 900 de beneficiari pe an la...

28
900 de beneficiari pe an la canna socială din Carei Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi Cum putem face școala mai atracvă totul despre Axa prioritară 13 (poster) „Fondurile europene sunt o alternavă extrem de importantă pentru dezvoltarea orașelor mici și mijlocii” Directorul general al ADR Nord Vest, prof.univ.dr. MARCEL IOAN BOLOȘ

Upload: others

Post on 01-Mar-2020

3 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi · 2018-08-22 · 900 de beneficiari pe an la cantina socială din Carei Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi

900 de beneficiari pe anla cantina socială din Carei

Nr. 57, August 2018

ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi

Cum putem faceșcoala mai atractivă

totul despre Axa prioritară 13 (poster)

„Fondurile europene sunt o alternativă extrem de importantă pentru dezvoltarea orașelor mici și mijlocii”

Directorul general al ADR Nord Vest, prof.univ.dr. MARCEL IOAN BOLOȘ

Page 2: Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi · 2018-08-22 · 900 de beneficiari pe an la cantina socială din Carei Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi

www.inforegio.ro2

Vlad Bârleanu

e-mail: [email protected] [email protected]

tel.: 0372 11 14 09

issN 2601-2251

www.inforegio.ro

reDACtori: Alice-Claudia GhermAn elena ALeXA Vlad BÂrLeAnU Dan L. BrUmAr speCiAlist Dtp & GrAFiCĂ: Dănuț-Sorin IoneLCoreCtor: Pompiliu L. DUMITRESCUCoorDoNAtor De proieCt: Andreea stoeNesCu

22 3 Ați întrebat? Vă răspundem!

24 3 Centrul oraşului Szécsény, renăscut cu fonduri europene

Editorial

AteNție lA oAmeNi!

Orice analiză asupra investițiilor în regenerarea orașelor mici și mijlocii din românia trebuie să plece de la tabloul general al politicilor europene în domeniul social și al dezvoltării urbane.

În prezent, peste două treimi din populația uniunii europene trăiește în zone urbane. modul de dezvoltare a acestora va determina evoluția economică și socială a ue. orașele joacă un rol esențial – sunt motoare ale economiei, spații de conectivitate și inovație, dar și centre care deservesc zone periferice.

partea întunecată a realității arată și că orașele sunt afectate de șomaj, sărăcie și segregare. Frontierele administrative ale orașelor nu mai reflectă realitatea socială, economică sau culturală, pentru că au apărut forme de coagulare alternative, virtuale, care nu mai țin cont de geografie. În acest context, obiectivul la nivel european este transformarea orașelor în spații care să asigure coeziune socială, educație universală, dialog democratic, creștere economică și regenerare ecologică.

românia are o serie de particularități care reclamă urgența unor investiții din fonduri europene. indicatorii macroeconomici naționali sunt încă departe de media ue. Însă veniturile din orașele mici sunt mult sub cele din marile orașe. În comparația cu zonele rurale, există dezavantajul că nu se practică agricultura pentru autoconsum. De asemenea, românia suferă un declin demografic sever, iar pe plan intern depopularea în cazul orașelor mici este mai pregnantă decât în cazul orașelor mari.

Axa prioritară 13 a programului regio este dedicată regenerării orașelor mici și mijlocii, cu obiectivul de a îmbunătăți calitatea vieții. Centrele sociale de zi, educative, culturale și recreative sunt eligibile pentru uAt-uri, preferabil în parteneriat cu oNG-uri sau alte instituții. iar gradul de sofisticare nu vine doar din această cerință. serviciile sociale se vor adresa persoanelor afectate de excluziunea socială, având un grad redus de încredere în sine, sau, în cazuri extreme, comportamente deviante sau violente. Beneficiarii vor trebui să lucreze cu atenție și empatie față de cel mai prețios capital din societate – capitalul uman.

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ

Fondul European deDezvoltare Regională

Fondul European deDezvoltare Regională

Fondul European deDezvoltare Regională

Fondul European deDezvoltare Regională

Fondul European deDezvoltare Regională

Fondul European deDezvoltare Regională

Page 3: Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi · 2018-08-22 · 900 de beneficiari pe an la cantina socială din Carei Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi

august 2018 3

4 3 Ştiri din regiuni

6 3 Regenerarea oraşelor mici şi mijlocii, obiectiv Regio

9 3 Cinci moduri în care putem face şcoala mai atractivă pentru copiii noştri

12 3 Ce greşeli trebuie evitate în planurile pentru centrele sociale

14 3 Viziunea integrată a revigorării oraşelor, în locul hei-rupismului tipic

16 3 Mai avem nevoie şi de cultură

17 3 900 de beneficiari pe an la Cantina Socială din Carei

18 3 Interviu cu prof. univ. dr. Marcel Ioan Boloş, directorul general al ADR Nord Vest

25 3 Impuls investiționar pentru oraşele irlandeze

26 3 Agenda

27 3 Meniu uşor şi sănătos

sumAr

Page 4: Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi · 2018-08-22 · 900 de beneficiari pe an la cantina socială din Carei Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi

www.inforegio.ro4

CAmpANie AmplĂ De VACCiNAre

Grijă pentru sănătatea copiilor din localități izolate, dar şi pen-tru sănătatea publică. Aproape 200 de copii au fost vaccinați, recent, în cadrul unei campanii de informare şi recuperare a vaccinării în comuna Coțofăneşti, din județul Bacău. Acțiunea a fost organizată de Ministerul Sănătății, împreună cu Organizația Mondială a Sănătății şi UNICEF şi a beneficiat de sprijinul mai multor voluntari, medici şi specialişti în promovarea educației pentru sănătate. Copiii au fost vaccinați contra rujeolei, dar şi cu vaccin pneumococic. Acțiunea de la Coțofăneşti a reprezen-tat proiectul-pilot în cadrul campaniei de vaccinare demarată de Ministerul Sănătății în mai multe județe din țară.

„sAt iNteliGeNt”,ÎN juDețul ArAD Mai puțină poluare, consum mai mic de energie şi costuri reduse. Acestea sunt, pe scurt, principalele beneficii pe care le aduce primul proiect „Smart village” („sat inteligent”) lan-sat la Frumuşeni, în județul Arad. În prima etapă, clădirile administrației locale au un nou sistem de iluminat prin care îşi reduc cu o treime consumul de energie electrică. Conform specialiştilor E. ON Energie România, urmează modernizarea sistemului de iluminat stradal şi montarea de panouri fotovol-taice. Inițiativa face parte dintr-un program mai amplu prin care compania şi-a propus să dezvolte conceptul smart village în localitățile rurale din România, comuna Frumuşeni fiind se-lectată din peste 1.500 de localități.

terApie multiseNzoriAlĂ

peNtru Copii Cu DeFiCieNțe

Peste 120 de copii cu diferite tipuri de deficiențe din Braşov şi Covasna se bucură de terapie gratuită prin proiectul „Dr.Peştişor – terapeutul copiilor”. Inițiativa aparține Centrului de Cercetări Sub-acvatice din Dalnic, județul Covasna şi este sprijinită de o companie privată. Sesiunile, care se vor desfăşura pe toată durata verii şi în luna septembrie, vor îmbina terapia asistată de peşti cu meloterapia şi unele elemente de hidroterapie. Sco-pul proiectului este acela de a îmbunătăți calitatea vieții şi de a dezvolta abilitățile de comunicare ale unor copii cu tulburări de spectru autist, sin-drom Down, dificultăți de cunoaştere şi învățare.

BiseriCile Și moCĂNițA,AtrACții peNtru turiȘtiTuriştii români şi străini care au ales în această vară să viziteze Maramureşul nu au regretat nici o secundă decizia luată. Pitorescul tren Mocănița, bisericile din lemn, Valea Vaserului şi primitoarele pensiuni rurale au fost principalele puncte de atracție pentru vizitatori. Conform reprezentanților Asociaţiei Naţionale de Turism Rural Ecologic şi Cultural din România – ANTREC, excursiile de o zi spre anumite puncte turistice, cum ar fi o vizită combinată pe traseul Cimitirul Vesel din Săpânţa, Muzeul Satului din Sighetu Marmaţiei, Muzeul Memorial Sighet, Mănăstirea Peri Săpânţa, Mă-năstirea Moisei şi Mănăstirea Bârsana au fost extrem de apreciate de turişti. NO

rD

-Vest NOrD-est

VestCeNtru

DiN reGiuNi

Page 5: Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi · 2018-08-22 · 900 de beneficiari pe an la cantina socială din Carei Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi

august 2018 5

ADolesCeNții, proFesori lA BiBlioteCĂPreşcolarii şi şcolarii din Craiova care s-au înscris în proiectul „Biblioteca de vacanță” au avut parte de o surpriză. Profesori le-au fost adolescenți din cele mai bune licee, dar şi tineri din Societatea Studenților Stomatologi. În fiecare săptămână, în cadrul activităților, se abordează teme legate de familie, ani-malele preferate, igienă. Micuții cu vârste între 5 si 10 ani au aflat de la prietenii lor mai mari, înscrişi voluntari la Biblioteca Județeană „Alexandru şi Aristia Aman”, cât de importantă este igiena dentară, de ce nu trebuie să-i sperie o vizită la cabinetul stomatolo-gic şi cum se tratează o carie ca să nu devină o problemă gravă.

iNVestiții lA spitAluljuDețeAN ploieȘtiRețea electrică nouă, sistem de control al accesului, monitorizare video. Acestea sunt principalele investiții de care va beneficia Spitalul Județean Ploieşti, după ce autoritățile locale au decis alo-carea unui buget de peste 3,1 milioane lei pentru unitatea sa-

nitară. Rețeaua elec-trică a fost realizată în anii 70 şi nu mai face față cerințelor actuale, mai ales din cauza aparatu-rii medicale tot mai complexe. O parte importantă din bani va merge către siste-mul de securitate în clădirea principală, sistem care va inclu-de turnicheți la intra-re, cartele magnetice pentru deschiderea uşilor şi camere de supraveghere video.

Cros peNtru pArCul NAturAl

VĂCĂreȘtiInițiativă inedită, care promovează atât

grija pentru mediu, cât şi pentru sănătate. Pe 29 septembrie, în Bucureşti, se organizează pri-

ma ediție a crosului Sun Challenge Văcăreşti, competiție de alergare care are obiectivul strângerii de fonduri pentru salvarea speciilor din Parcul Natural Văcăreşti. O atenție de-osebită i se va acorda țestoasei de apă, plasată în categoria speciilor vulnerabile. La evenimentul care se va desfăşura pe digul care înconjoară parcul sunt aşteptați 250 de alergători, cu vârste de peste 18 ani, care se vor întrece pe două distanțe: 10 kilometri, respectiv 15 kilometri.

suD-

Vest

OlteNiA suD-est

suD muNteNiA BuCureȘt

i- ilF

OV

DiN reGiuNi

se ACtuAlizeAzĂhĂrțile De NAViGAțieDirecția Hidrografică Maritimă (DHM) a avut o misiune im-portantă în această vară. Specialiştii au efectuat misiuni de cercetare hidrografică şi topo-geodezică a liniei țărmului Mării Negre, în nordul litoralului românesc, pentru actualizarea hăr-ților marine de navigație şi a documentelor nautice. Obiectivul principal a fost completarea şi actualizarea bazei de date, de la Sulina la Zaton, în contextul monitorizării schimbărilor de relief. Cercetătorii au avut la dispoziție mai multe şalupe spe-ciale, autoutilitare-laborator, precum şi autovehicule de teren şi aparatură mobilă pentru procesarea datelor colectate.

Page 6: Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi · 2018-08-22 · 900 de beneficiari pe an la cantina socială din Carei Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi

www.inforegio.ro6

VlAD BârleANu

În România, oraşele mici înregistrea-ză cel mai ridicat grad de sărăcie şi, prin urmare, de excluziune socia-lă. Dacă în mediul rural populația

găseşte mai uşor resursele de trai, inclu-siv prin agricultura de subzistență, zo-nele urbane de mici dimensiuni permit puțin sau deloc acest lucru. Mai mult, şomajul este ridicat, în condițiile în care oportunitățile economice sunt reduse. Potrivit Eurostat, România este a doua țară din Uniunea Europeană din punctul de vedere al numărului de persoane în risc de sărăcie aflate în zonele cu densi-tate mică şi medie. De altfel, statele mai

dezvoltate din blocul comunitar se con-fruntă cu fenomenul invers, în sensul că, în cazul lor, rata de sărăcie este mai mare in aglomerațiile urbane.

ComBAtereA suBDezVoltArii

Oraşele mici şi mijlocii din România au, în medie, veniturile cele mai reduse, astfel că şi serviciile publice au de suferit. Aici găsim cele mai multe spații comune degradate, infrastructurile de bază sunt inexistente sau neîntreținute, iar blocu-rile şi clădirile nerezidențiale arată pră-fuit. Centrele urbane mici şi mijlocii au şi alte probleme care se simt mult mai

acut decât în cazul zonelor rurale sau al oraşelor mari, precum depopularea şi îmbătrânirea populației. Potrivit date-lor existente, în România există 843 de zone urbane marginalizate. Tipologia lor cuprinde zonele de tip mahala sau cele aflate în centrele istorice ale oraşelor, aşa-zisele comunități izolate, fără acte de proprietate. Sunt zone de tip „ghetou”, cu adăposturi şi locuințe improvizate, într-un peisaj amestecat cu locuințe soci-ale modernizate.

În actuala perioadă de programare bugetară, prin Regio, regenerării acestor zone li s-a dedicat axa prioritară 13. Obiec-tivul central al axei este îmbunătățirea calității vieții populației din oraşele mici

reGeNerAreA orAȘelor miCi Și mijloCii, oBieCtiV reGio Vechiul Cămin Cultural, parcul neîngrijit din mijlocul orașului, aleile și străzile întunecoase și pline de gropi, azilurile mari, deprimante și cu servicii precare – toate pot fi modernizate sau transformate în centre de calitate și prezente în comunitate. Axa 13 din regio oferă toate pârghiile pentru acest lucru.

siNtezĂfo

to: M

DRAP

Page 7: Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi · 2018-08-22 · 900 de beneficiari pe an la cantina socială din Carei Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi

august 2018 7

şi mijlocii. Cuvântul-cheie în implementa-rea sa, în ansamblu, este „parteneriat”: între autoritățile administrativ-teritoriale ale oraşelor şi satelor aparținătoare, pre-cum şi ale municipiilor sub 100.000 de locuitori, între instituțiile publice locale şi alte autorități, între toate acestea şi ONG-uri.

CoorDoNAreA Cu Alte proGrAme

Intervențiile finanțate în cadrul aces-tei axe prioritare vor fi complementa-re cu cele finanțate prin intermediul Programului Național de Dezvolta-re Rurală (PNDR), în ceea ce priveşte investițiile la scară redusă (străzi, par-curi, infrastructura educaționala şi so-cială). Intervențiile pot include diverse activități de regenerare urbană, ținând cont de nevoile specifice. Ele pot viza construcția, reabilitarea sau moderni-zarea clădirilor destinate serviciilor pu-blice, precum centre sociale de zi, edu-cative, culturale şi recreative. Aici este inclusă dotarea acestor centre cu echi-pamente specifice.

Centrele sociale fără componentă rezidențială, centrele comunitare sau cele de zi sunt o nevoie critică în regiunile mai puțin dezvoltate ale României, pentru a livra servicii individualizate de asistență socială. Acestea abordează nevoile spe-ciale ale persoanelor vulnerabile. Pen-tru a facilita trecerea de la instituțiile rezidențiale mari la îngrijirea comunitară şi pentru a preveni instituționalizarea, se va acorda sprijin proiectelor care încura-jează integrarea copiilor şi a persoanelor cu dizabilități în societatea locală. Este vorba despre centre sociale de zi cu una sau mai multe funcțiuni, pentru copii, vârstnici, pentru persoane cu dizabilități şi pentru alte categorii de persoane vul-nerabile. De asemenea, sunt incluse can-tinele sociale pentru persoane în risc de sărăcie, locuințele sociale, creşele şi grădinițele, precum şi şcolile primare şi gimnaziale, inclusiv nivelul clasei pregătitoare.

utilitĂți Și spAții reCreAtiVe

De asemenea, investițiile pot viza crearea sau modernizarea spațiilor verzi, a parcurilor şi a locurilor de joacă pen-tru copii, a străzilor, aleilor pietonale,

trotuarelor şi pistelor pentru biciclişti. Sunt incluse şi investițiile în utilități, în terenuri de sport, mobilier urban sau wi-fi în spațiile publice. De asemenea, centrele de tineret, centrele culturale, cele educaționale şi recreative, bibliote-cile, muzeele şi teatrele pot fi proiecte de investiții finanțate din bugetul alocat axei 13. În final, se urmăreşte creşterea gradu-lui de satisfacție a locuitorilor pentru

serviciile publice, al numărului celor care beneficiază de aceste servicii şi, în final, oraşe mici şi mijlocii mai atractive, cu o calitate mai bună a vieții.

În ceea ce priveşte investițiile în spațiile publice urbane, sunt încurajate construirea, extinderea, modernizarea sau reabilitarea drumurilor publice din limitele administrative ale oraşelor. Se pot trans-forma străzi urbane în zone pietonale sau instala sisteme de supraveghere video.

ABorDAre iNteGrAtĂ

Prioritatea de investiții în cadrul axei este oferirea de sprijin pentru re-generarea fizică, economică şi socială a comunităților defavorizate din regiunile urbane şi rurale. În cadrul unui proiect depus pe această axă, cel puțin 50% din cheltuielile eligibile sunt destinate

investițiilor referitoare la clădiri. Se vor finanța acele proiecte care fac parte din-tr-o strategie de dezvoltare locală şi sunt complementare cu strategiile naționale sau regionale relevante. Un alt principiu de acordare a finanțării este nivelul de

siNtezĂ

Se urmărește

creșterea gradului de satisfacție a locuitorilor pentru serviciile publice, al numărului celor care

beneficiază de aceste servicii și, în final, orașe mici și

mijlocii mai atractive, cu o calitate mai bună

a vieții.

foto

: MDR

AP

Page 8: Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi · 2018-08-22 · 900 de beneficiari pe an la cantina socială din Carei Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi

www.inforegio.ro8

siNtezĂ

dezvoltare al oraşului sau municipiului (cu excepția celor reşedință de județ), în sensul în care sunt vizate zonele cu veni-turi reduse şi grad redus de dezvoltare. De asemenea, se punctează contribuția investiției la realizarea obiectivului spe-cific al Regio, dar şi calitatea şi suste-nabilitatea acesteia. În plus, proiectele trebuie să respecte principiile privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen şi nediscriminarea. Nu în ultimul rând, este extrem de importantă complemen-taritatea cu alte investiții finalizate sau în curs de implementare, care aparțin altor

axe prioritare, programe operaționale sau al căror buget provine din alte surse de finanțare. Toate acestea fac parte din abordarea integrată pe care doreşte să o respecte această axă.

Apelurile De proieCte

În 28 martie 2017 au fost lansate ape-lurile de proiecte aferente axei 13. Închi-derea depunerii este 30 august 2018, iar alocarea financiară pentru cele trei ape-luri este de aproximativ 230,6 milioane de euro. Valoarea minimă eligibilă pentru un proiect este de 100.000 de euro, iar cea maxi-mă – de 5 milioane de euro. Ratele de cofinanțare sunt: 85% din Fondul European de Dez-voltare Regională (FEDR), 13% de la bugetul de stat, iar

2% este contribuția solicitantului. În ca-zul parteneriatelor încheiate cu ONG-uri acreditate ca fur-

nizori de servicii sociale, cofinanțarea din partea solicitantului va fi asigurată numai de UAT-uri sau de instituțiile publice.

Indicatorii de realizare sunt metrii pătrați de spații deschise create sau rea-bilitate în zonele urbane, metrii pătrați de clădiri publice sau comerciale construite sau renovate în zonele urbane, numărul persoanelor care trăiesc în oraşe mici şi mijlocii unde s-au implementat strategii de dezvoltare locală, precum şi numarul clădirilor publice construite, moderniza-te sau extinse.

Prioritatea de

investiții în cadrul axei este oferirea de sprijin

pentru regenerarea fizică, economică și socială a comunităților defavorizate.

Cel puțin 50% din cheltuielile eligibile sunt destinate

investițiilor în clădiri.

foto

: MDR

AP

foto

: MDR

AP

Page 9: Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi · 2018-08-22 · 900 de beneficiari pe an la cantina socială din Carei Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi

august 2018 9

DAN l. BrumAr

Datele furnizate de Eurostat la începutul anului reprezintă o medie a comportamentului ele-vilor români din mediul urban şi

rural. Dacă în oraşele mari cifrele arată puțin mai bine decât cu un an în urmă, rata de abandon în localitățile urbane mici şi în comune este aproape dublă față de cea de la oraşe. Cea mai comodă explicație pentru insuccesul programelor de educație în mediul rural este că elevi-lor nu le place cartea. În realitate, numă-rul tot mai mic de absolvenți de gimnaziu proveniți din micro-oraşe şi comune e o consecință a lipsei serviciilor educaționa-le de calitate, dar şi a marginalizării soci-ale a unor comunități expuse la sărăcie.

Învățământul obligatoriu şi gratuit nu-i chiar atât de accesibil cum s-ar cre-de, iar de aici pleacă cele mai mari pro-

bleme în înțelegerea necesității instru-irii tinerilor pe tot parcursul vieții. Dar şcoala poate deveni mai atractivă, iar autoritățile publice locale au un rol cen-tral în atingerea acestui obiectiv. Unele comunități au găsit soluții, iar programe-le guvernamentale destinate combaterii abandonului şcolar vin să completeze eforturile din teritoriu. Un număr însem-nat de organizații guvernamentale deru-lează proiecte similare, la scară mult mai mică, desigur, pentru creşterea calității procesului educațional în oraşele cu cel mult 100.000 de locuitori. Iată cinci moduri în care putem face şcoala mai atractivă!

CeNtre soCiAl-eDuCAtiVe

Pentru un elev de ciclu primar, mer-sul la şcoală e ca spălatul pe dinți. Ştie că trebuie să-l facă, deşi nu-i place. De

aceea, el va avea nevoie de sprijin şi de activități extracurriculare care să-l facă pe deplin conştient de importanța pregătirii sale pentru anii în care îşi va putea decide singur drumul în viață. Iar una dintre nevoile mari pe care le au copiii din oraşele mici este aceea de a fi implicați în acțiuni care le stimulea-ză apetitul pentru şcoală şi calitățile pe care le au deja la început de drum. De aceea, marea provocare a autorităților

ANAlizĂ

CiNCi moDuri ÎN CAre putem FACe ȘCoAlA mAi AtrACtiVĂ peNtru Copiii NoȘtrirata abandonului școlar e un indicator de performanță al unui sistem de învățământ. În românia, cifrele sunt alarmante, peste 27.000 de tineri părăsind școala de timpuriu. Cu 18,3% rată de renunțare în 2017, învățământul românesc se prezintă precum un ciur cu găuri prea mari.

foto

: eem

atico

.org

foto

: Cru

cea

Roşie

Page 10: Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi · 2018-08-22 · 900 de beneficiari pe an la cantina socială din Carei Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi

www.inforegio.ro10

ANAlizĂ

locale este să le ofere acestora acces facil la o serie de activități care să le lăr-gească orizonturile încă de pe băncile şcolii primare. Investițiile în construcția sau reabilitarea centrelor social-educati-ve, culturale sau recreative sunt încura-jate inclusiv de noul Regio, prin obiecti-vele sale specifice din axa prioritară 13.

Edilii unor oraşe mici din România au înțeles necesitatea creării acestor cen-tre cu destinație publică, iar un exemplu demn de menționat este cel al Centru-lui Cultural Mioveni. Inaugurat în 2007, în urma unei hotărâri a Consiliului Local Mioveni, instituția oferă gratuit pentru copiii şi tinerii din comunitate cursuri de limba engleză, limba franceză, tehnici de modelaj în lut, lecții de pian, dansuri mo-derne, pictură şi desen, fotografie, public speaking şi multe altele.

Pe lângă aceste activități care se desfăşoară în cadrul centrului, instituția organizează periodic în şcolile din Mio-veni programe extracurriculare, care au

scopul de a le pune în lumină valorile şi competențele într-o manieră recreati-vă. Să ştii mai multe, să fii mai bun este un proiect extraşcolar care constă în derularea, la nivelul fiecărei unități de învățământ, a unui orar special format din activități cu caracter non-formal. Programul îşi propune, astfel, să implice şi elevii şi profesorii în activități care să facă şcoala mai atractivă, pe parcursul celui de-al doilea semestru al fiecărui an şcolar.

CeNtre Și proGrAme AFter sChool

Şcoala după şcoală nu este o invenție românească, dar funcționează foarte bine şi la noi atunci când autoritățile lo-cale înțeleg necesitatea programului şi găsesc resurse financiare pentru a-l de-rula. Însă, un proiect after school pentru toți elevii dintr-un oraş cu 25.000-50.000 de locuitori este extrem de costisitor, fi-indcă implică atât cheltuieli de personal, cât şi resurse pentru crearea unui orar de activități pe placul elevilor. De ace-ea, centrele specializate în oferirea unor astfel de servicii sunt o piatră de încer-care pentru primăriile cu bugete anuale extrem de scăzute. Din fericire, astfel de locuri în care copiii îşi pot face temele după şcoală şi în care sunt implicați în activități conexe studiului până la termi-narea programului de lucru al părinților

lor îşi găsesc finanțare şi prin Regio. Iar primul pas pe care o administrație lo-cală îl poate face este să-şi concentreze eforturile pentru crearea unor astfel de programe destinate copiilor cu risc cres-

cut de abandon şcolar. E vorba de cei proveniți din medii defavorizate şi din fa-milii dezorganizate sau foarte sărace.

Lupeni, Hunedoara. Valea Jiului. o fostă zonă industrială, acum defavoriza-tă, unde siguranța zilei de mâine este in-certă pentru localnici. Şi aici trăiesc copii care au nevoie de acces la educație, însă resursele extrem de reduse ale părinților, completate de lipsurile la fel de mari ale autorităților locale, au dat naştere unor nevoi care sunt acoperite tot mai greu. Crucea Roşie Română a deschis în orăşelul minier de la poalele Munților Vâlcan un centru comunitar de zi pen-tru copiii şi tinerii defavorizați din județ. În fiecare zi, circa 500 de copii şi părinții lor beneficiază de activități care au ca scop prevenirea abandonului şcolar, do-bândirea de noi abilități şi îmbunătățirea competențelor. Peste 150 de elevi iau masa zilnic în cadrul centrului, iar pentru mulți dintre ei este singura la care au ac-ces într-o zi. În plus, sunt ajutați la teme şi li se asigură acces la tabere gratuite o dată pe an. Proiectul a beneficiat de finanțare până în septembrie 2017. După această dată, reprezentanții Crucii Roşii au apelat la sprijin din partea agenților economici şi autorităților locale. Iar po-vestea centrului merge mai departe, fiind extinsă şi în comunități defavorizate din județele Botoşani şi Dolj.

ÎNVĂțAre priN joACĂ

În 2018, n-ar trebui să fie un secret pentru nimeni faptul că procesul de învățare este mult mai atractiv atunci când implică jocul. Însă, aici nu vorbim de

Primul pas pe

care o administrație locală îl poate face este

să-și concentreze eforturile pentru crearea unor

programe destinate copiilor cu risc crescut de abandon școlar, proveniți din medii

defavorizate.

foto

grafi

i: ee

mati

co.o

rg

Page 11: Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi · 2018-08-22 · 900 de beneficiari pe an la cantina socială din Carei Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi

august 2018 11

ANAlizĂ

joaca pe telefon sau tabletă în timpul ore-lor, ci de o cu totul altă filozofie menită să-i țină pe copii atenți şi implicați 100% la şcoală. „A face şcoala mai atractivă este un demers amplu şi complex, iar în timp ce mulți se simt copleşiți şi renunță să acționeze în acest sens, alții se înha-mă cu răbdare, determinare, pasiune şi se pun în mişcare, indiferent de cât de măruntă sau vag conturată ar fi acțiunea lor”, ne spune Alice Ferentz, responsabil de comunicare al organizației Eematico.

Echipa organizației a dezvoltat o se-rie de programe educaționale care au ca scop dezvoltarea abilităților copiilor prin învățare experiențială bazată pe joacă. În 2017, organizația a derulat cinci module ale cursului Maker Exploratorium – Na-tural Science pentru şcoli în cadrul Şcolii Gimnaziale 134 din cartierul bucureştean Ferentari. Din toamnă, copiii de aici vor beneficia, tot gratuit, de experiența ulti-melor trei module ale cursului.

Succesul de care s-au bucurat ateli-erele în rândul copiilor i-au determinat pe creatorii acestor programe să ofere şi copiilor din provincie posibilitatea să par-ticipe la ele. Printre ei se numără elevii Şcolii Gimnaziale nr. 5 din Săcele (județul Braşov) şi, din acest an, elevii Şcolii nr. 1 din Brăneşti (Ilfov) şi ai Şcolii Postliceale Sanitare „Grigore Ghica Vodă” din Iaşi. „Noi le oferim materialele didactice şi kiturile de bricolaj necesare, iar cursuri-le pot fi replicate ori de câte ori doresc. Programul I Can Be este format din mai multe module, conturate în jurul unor meserii. Programul îi stimulează pe copii pe toate cele trei mari planuri ale dez-voltării personale (fizic, cognitiv şi socio-

emoțional) şi pune în practică noțiuni abstracte cu care copiii se întâl-nesc în cadrul programei obligatorii, ca matematica şi ştiința”, mai spune Alice Ferentz.

mAsĂ CAlDĂ peNtru eleVi

Introducerea unui stimulent ali-mentar gratuit pentru fiecare elev din instituțiile de învățământ preuniversitar poate deveni realitate începând cu anul şcolar 2018-2019. În ciuda unei întârzieri de un an, proiectul-pilot de oferire a unei mese calde pentru 20.000 de elevi din România s-a desfăşurat în ultimele luni ale anului şcolar 2017-2018. În timpul vacanței de vară, inspectoratele şcolare vor centraliza datele şi le vor transmite Ministerului Educației în vederea anali-zării posibilității extinderii programului guveramental la nivel național. Dacă pro-iectul va fi avizat de guvern, autoritățile locale şi centrale vor trebui să identifice resurse pentru a-l finanța. Potrivit esti-mărilor de până acum, asigurarea unei mese calde la şcoală, în valoare de 7 lei/copil, necesită un efort financiar de cir-ca 1 miliard de lei pe an. Însă, beneficiile acestui program în încurajarea copiilor să vină la şcoală nu pot fi negate.

stimuleNte peNtru preȘColAri Și eleVii De liCeu

Din 2016, familiile sărace din Ro-mânia beneficiază de tichete sociale în valoare de 50 de lei pe lună pentru a-şi ține copiii la grădiniță. Programul guver-

namental „Fi-ecare copil la grădiniță” s-a bucurat de un succes enorm, mai ales în rândul comunităților din mediul rural şi din oraşele mici. În primul an de la lansare, proiectul avea un grad de im-plementare de circa 80% în mediul rural, iar beneficiarii

erau familii de etnie romă. Ideea alocării unui sprijin financiar pentru stimularea părinților să-şi ducă odraslele la grădiniță a pornit de la un proiect inițiat în anul 2000 de voluntara Peace Corps, Les-lie Hawke. De-a lungul anilor, aceasta a reuşit să convingă mai multe primării din țară să se implice în sprijinirea familiilor care nu dispun de bani pentru educația timpurie a copiilor lor. În 2011, Leslie Hawke şi Ministerul Educației au semnat un parteneriat, care s-a extins la începu-tul anului 2016.

Altă schemă de sprijin guvernamen-tal gândită pentru combaterea abando-nului şcolar este programul „Bani de li-ceu”. Începând cu anul 2004, Ministerul Educației sprijină elevii de liceu şi din şcolile de arte şi meserii sărmani cu un ajutor financiar acordat lunar. La înce-putul lunii iulie 2018, ministerul a lansat în dezbatere publică un proiect de ma-jorare a acestui stimulent, de la 180 de lei/lună la 250 de lei/lună, concomitent cu majorarea plafonului de venituri pe membru de familie care asigură acces la acest sprijin. fo

to: c

entr

ulcu

ltura

lmio

veni

.ro

foto

: Cru

cea

Roşie

Page 12: Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi · 2018-08-22 · 900 de beneficiari pe an la cantina socială din Carei Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi

www.inforegio.ro12

ANAlizĂ

VlAD BârleANu

F inanțarea centrelor sociale prin axa prioritară 13 răspunde exact nevoilor pe care le au oamenii din oraşele mici, afirmă Ionel Chiriță,

preşedinte executiv al Asociației Oraşelor din România. Utilitatea porneşte de la o realitate socială evidentă: în multe comunități, majoritatea persoanelor cu putere de muncă au plecat în străinătate, lăsând copiii şi bătrânii în urmă.

„Dacă vorbim de centrele de zi pen-tru copii, centrele permanente pentru persoane în vârstă sau pentru persoane abuzate, trebuie să acceptăm că autori-tatea locală trebuie să se ocupe”, spune Chiriță. Acesta atrage atenția că multe oraşe prestează astfel de servicii şi pen-tru zonele rurale adiacente. De exemplu, Târgu Neamț, un oraş cu 23.000 de locui-

tori, oferă servicii publice care deservesc aproximativ 100.000 de persoane.

Majoritatea celor 217 oraşe din Ro-mânia, care nu sunt municipii, nu au re-surse financiare pentru lucrări de infra-structură în domeniul asistenței sociale. Însă, experiența ultimelor decenii a ară-tat că problema nu este rezolvată odată

cu ridicarea sau dotarea unei clădiri, de-oarece este nevoie de fonduri şi pentru funcționarea centrului. Există exemple de clădiri renovate şi dotate pentru sco-puri sociale, care nu sunt folosite, pentru că nu au fost gândite ca proiecte pe ter-men lung. Pentru a-şi îndeplini funcția pentru care au fost create, aceste centre

Ce GreȘeli treBuie eVitAte ÎN plANurile peNtru CeNtrele soCiAle

Autoritățile locale au șansa de a face progrese mari în domeniul asistenței sociale, prin intermediul investițiilor din bani europeni. Aplicanții trebuie să învețe, însă, din greșelile făcute de autorități în anii trecuți și să colaboreze cu sociologi și psihologi pentru a obține rezultatele dorite.

„Dacă vorbim de centrele de zi pentru copii, centrele permanente pentru persoane în vârstă sau pentru persoane abuzate, trebuie să acceptăm că autoritatea locală trebuie să se ocupe”

ioNel ChirițĂ, președinte executiv al Asociației orașelor din românia

foto

: MDR

AP

Page 13: Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi · 2018-08-22 · 900 de beneficiari pe an la cantina socială din Carei Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi

august 2018 13

au nevoie de angajați pe termen lung - asistenți sociali şi cadre medicale. Astfel, axa prioritară 13 a programului Regio încurajează proiectele care se realizează integrat cu alte tipuri de investiții din fon-duri europene, de exemplu prin POCU, sau prin parteneriat cu alte instituții sau ONG-uri, tocmai pentru ca acestea să contribuie la implementarea proiectului şi la prestarea serviciilor.

CerCul ViCios DiN orAȘele miCi

Aceste proiecte au ca obiectiv îmbunătățirea calității vieții populației aflate în risc de sărăcie şi excluziune so-cială, iar de aici poate începe discuția despre profilul psiho-social al acestei populații.

Sociologul Radu Mălureanu, expert în dezvoltare comunitară, spune că nu este posibil să creezi un profil general, pentru că este o populație eterogenă. Orăştie nu este la fel ca Tecuci sau Moreni. Totuşi, se pot lua în calcul câteva trăsături comune:

• multe dintre oraşele mici se con-fruntă cu o migrație accentuată a populației active, în afara țării sau în ma-rile oraşe din țară. Tinerii rămaşi au acces limitat la locuri de muncă şi au venituri scăzute;

• se creează un cerc vicios al sărăciei: resurse puține - oportunități reduse - ac-tori economici puțini sau cu performanțe slabe - revenirea la resurse puține. Astfel, se generează o populație dependentă. Adesea, economia informală este cea care primează, câmpul de opțiuni fiind mic. Resursele sunt obținute, în principal, prin asistență socială sau financiară de la stat, de la rude - îndeosebi emigranți, sau din comerțul informal.

• întreprinzătorii din aceste zone au puține direcții de acțiune şi investiție, în lipsa unor acțiuni concertate ale administrației centrale, care să cuprindă facilități, subvenții, politici de educație şi instruire, investiții în infrastructură.

Pentru compensarea neajunsurilor, serviciile sociale precum cele promovate prin axa 13 pot aduce beneficii. „Totuşi, ruperea cercului vicios presupune revigo-rarea economică a zonei, nu numai trata-mente paleative”, mai spune Mălureanu.

În context, acesta atrage atenția că, în toate studiile sociologice, românii de-clară că îşi doresc să aibă în proximitate locuri de „loisir” – diverse centre, locuri

unde să-şi petreacă timpul. Totuşi, cere-rea pentru cinema, teatru, sală de gim-nastică, piscine, cărți, muzee este printre cele mai reduse din Uniunea Europeană, chiar şi atunci când se află în proximita-tea comunității. „Existența acestor servi-cii nu este neapărat o soluție şi nici nu ar genera o rată mare a vizitării lor”, afirmă sociologul.

CApCANele muNCii ÎN DomeNiu

Din punct de vedere psihologic, con-ceptul de sărăcie este foarte relativ. Psi-hologul Radu Leca spune că „sărăcia” reprezintă cuvântul-sursă de la baza lipsei de motivație. Prin intermediul motivației, al educației, al credinței şi familiei, sărăcia poate fi anulată. Profilul psihologic al subiectului ce acceptă să-răcia conține elemente psiho-emoționale din structura anxietății, a depresiei şi a violenței extreme. Acesta are o frică de schimbare, un nivel foarte scăzut al încrederii, o lipsă a dorinței de a fi activ şi dezvoltă ideea că toți îi sunt datori cu ceva anu-me. Concentrarea sără-ciei în cartierele aflate predominant la perife-ria oraşelor impune un comportament demo-grafic atipic, cu număr

mare de familii monoparentale, căsătorii neoficiale şi copii ilegitimi.

„Supra-aglomerarea cartierului şi a locuinței, lipsa totală a intimității, locuirea ilegală în condiții mizere, incidența alco-olismului şi a consumului de substanțe chimice, violența în familie şi infracționa-litatea, deficitul educațional considerabil, atât la adulți, cât şi la tineri, sănătatea şubredă şi profilul psihologic caracterizat de neajutorare învățată, toate acestea transformă subiectul sărac într-o țintă pentru traficanții de organe şi carne vie. Serviciile sociale sunt potrivite atâta timp cât nu sunt şi alte interese la mijloc. Cen-trele de zi şi cantinele reprezintă factori de echilibrare şi reechilibrare a subiectului sărac. Cu toate acestea, în funcție de ati-tudinea personalului din cadrul centrelor de zi şi a cantinelor, subiectul sărac poate claca psihic”, concluzionează Radu Leca.

ANAlizĂ

foto

: MDR

APfo

to: M

DRAP

Page 14: Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi · 2018-08-22 · 900 de beneficiari pe an la cantina socială din Carei Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi

www.inforegio.ro14

preVeNție

DAN l. BrumAr

e în natura omului să caute condiții de trai mai bune, însă migrația unor întregi comunități, confruntate cu aceleaşi probleme, anunță eşecul

tuturor planurilor de până acum de spo-rire a calității vieții. În timp ce mulți tineri încă aleg Bucureştiul, Clujul sau Iaşiul pentru a începe o nouă viață, un grup şi mai mare de „creiere” optează pentru un salt mai amplu. Căutarea fericirii în afara granițelor țării a devenit o țintă pentru cei care au văzut cu ochii lor o înrăutățire a calității vieții în interiorul ei. Calitatea lo-cuirii s-a degradat succesiv după 1990, iar cele mai afectate sunt comunitățile din oraşele mici de provincie. Centrele urba-ne mici şi medii sunt abandonate din cau-za mai multor factori şi, de cele mai multe ori, un individ nu are un singur motiv pen-tru care părăseşte localitatea de baştină.

Zonele rurale şi oraşele mici şi mij-locii coagulează cel mai mare număr de

persoane supuse riscului de sărăcie şi procesului de excluziune socială. Aceste localități au handicapuri mari față de cen-trele urbane importante, cum ar fi infra-structura de bază nemodernizată, îmbă-trânirea populației, şomajul în creştere, degradarea spațiului public şi a spațiului de locuit. Cea mai comodă soluție este abandonarea localităților, însă cea mai îndrăzneață este recuperarea lor prin măsuri de îmbunătățire a infrastructurii de bază şi a accesului la servicii publice. Regenerarea oraşelor mici necesită o vi-ziune integrată, iar acest lucru se poate realiza printr-un plan de măsuri în bene-ficiul celor care încă vor să trăiască aici.

ÎmBuNĂtĂțireA spAțiului De loCuit

Există oraşe în care nu s-a mai con-struit niciun ansamblu de locuințe după 1990 sau în care elementele de mobilier urban din anii ‘80 populează încă princi-

palele spații publice. În oraşele cu profil industrial, fostele cămine muncitoreşti încă adăpostesc familii sărace, care azi trăiesc la limita sărăciei şi cu amintirea anilor de glorie a industriei româneşti. Multe dintre aceste spații de locuit sunt deconectate de la orice sursă de energie sau de la termoficare şi sunt departe de a oferi locatarilor un con-

ViziuNeA iNteGrAtĂ A reViGorĂrii orAȘelor, ÎN loCul hei-rupismului tipiC

Depopularea româniei e un fenomen care îi îngrijorează tot mai mult pe specialiștii în demografie. exodul spre Vest afectează economia românească în ansamblul ei, dar are efecte devastatoare și asupra orașelor mici, cele mai expuse acestui proces.

foto

: MDR

AP

foto

: MDR

AP

Page 15: Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi · 2018-08-22 · 900 de beneficiari pe an la cantina socială din Carei Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi

august 2018 15

preVeNție

fort minim. În afara acestor clădiri, care au primit funcțiune de locuit în ciuda condițiilor jalnice de locuire, oraşele mici sunt populate cu eternele ruine urbane, construcții începute în anii ‘80, dar ne-terminate, şi cu clădiri industriale aban-donate cărora nu li s-a găsit nicio utilita-te după 1990.

„Activitatea principală a acestor oraşe a fost închisă fără alternative vi-abile şi fără o preocupare reală a recu-perării şi păstrării valorilor materiale şi memoriale. În general, dreptul la memo-rie şi lupta împotriva tabula rasa este o excepție a unor grupuri de inițiativă, nici-decum a administrațiilor locale, aşa cum este firesc. Fie că e vorba de patrimoniul arhitectural, industrial, de peisajul natu-ral, peisajul cultural, resursele oraşului trebuie folosite integral”, susține arh. Ilinca Păun Constantinescu în lucrarea sa „Oraşe româneşti în declin”.

Prin noul program Regio, autoritățile locale au avut şansa de a regândi spațiul urban, prin atragerea de fonduri ne-rambursabile în vederea conversiei de substanță a acestor „mamuți” industriali, care sluțesc spațiul urban.

reCuperAreA spAțiului urBAN

Sondajele de opinie sunt o modalitate prin care administrațiile locale încearcă să înțeleagă nevoile reale ale comunității. La întrebarea „Care considerați că ar tre-bui să fie prioritățile primăriei în următo-rii patru ani?”, unul dintre cele mai comu-ne răspunsuri este „amenajarea de spații verzi”. Parcurile şi alte spații cu verdeață sunt asociate cu viața sănătoasă, dar şi cu un nivel crescut al calității locuirii. De aceea, din strategia unei localități mici

de sporire a calității locuirii nu trebuie să lipsească misiunea de recuperare a spațiului urban. Iar oraşele mici şi mij-locii din România nu au nevoie doar de plantarea unor arbuşti pe aliniamente-le stradale şi schimbarea unor borduri. Regenerarea spațiului urban e un pro-ces mult mai complex şi presupune transformarea spațiilor publice aban-donate în zone de recreere, conversia unor terenuri industriale în parcuri publice, reorganizarea piațetelor şi schimbarea tuturor elementelor de mobilier urban.

Un efort important în atingerea acelui confort necesar vieții într-un

oraş mic de provincie, care contribuie substanțial la creşterea calității locuirii, este amenajarea unor locuri de joacă generoase pentru copii. Aceste investiții, corelate cu cele de extindere a infra-structurii educaționale (creşe, grădinițe, şcoli), stimulează comunitatea să se lege de acel loc şi să găsească motive sufici-ente pentru a nu căuta fericirea în altă parte.

ACCesiBilizAreA spAțiului urBAN

O componentă esențială a proiec-telor de regenerare urbană este conec-tarea facilă şi firească a spațiilor supuse intervențiilor. Locuitorii trebuie să aibă acces uşor la zonele destinate utiliză-rii publice, prin crearea unor rețele de

drumuri, alei pietonale, trotuare şi piste de biciclete. Toate aceste artere asigură accesibilizarea unui spațiu cu destinație publică şi stimulează frecventarea lui. Ac-cesul la internet este o problemă în zone-le rurale şi în oraşele mici din România, de aceea parcurile şi zonele de recreere nou create pot fi dotate cu rețele wi-fi. În acest fel, beneficiarii investițiilor de regenerare urbană au un motiv în plus să petreacă timp în mijlocul naturii sau în spațiile special create pentru relaxare. Prin intermediul axei prioritare 13 – Spri-jinirea regenerării oraşelor mici şi mijlocii – noul Regio a venit cu soluții de finanțare pentru autoritățile publice locale din zo-nele vizate, cu scopul de a contribui la creşterea calității vieții locuitorilor şi de a promova incluziunea socială a populației defavorizate.

sporireA ClimAtului De siGurANțĂeste o realitate faptul că orașele mici se confruntă și cu un grad ridicat de infracționalitate. lipsa unor intervenții integrate în regenerarea urbană, care să conducă la sporirea calității vieții locu-itorilor de aici, a condus la crearea unor zone defavorizate. Comunități largi din mediul urban s-au trezit marginalizate, iar sărăcia, accesul greoi la educație, la locuri de muncă, la servicii de sănătate și, practic, la șanse egale de reușită în viața

personală, le-a înscris pe o traiectorie de negare și chiar contestare a autorității. De aceea, orice strategie de dezvoltare a unei localități urbane trebuie să aibă în vedere sprijnirea incluziunii sociale a comunităților marginalizate. reducerea infracționalității se poate face prin spri-jinirea creșterii accesului și participării la educație și formare, încurajarea intrării sau menținerii pe piața muncii. Deci, prin oferirea de alternative.

foto

: MDR

AP

Page 16: Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi · 2018-08-22 · 900 de beneficiari pe an la cantina socială din Carei Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi

www.inforegio.ro16

CulturA

mAi AVem NeVoie Și De CulturĂscăderea dramatică a audienței evenimentelor culturale este o realitate la nivelul tuturor statelor uniunii europene. În românia, accesul publicului la spectacole de teatru, operă, balet sau concerte este aproape inexistent în mediul rural. e secetă mare de cultură la țară și în orașele mici de provincie, dar există o soluție care ar putea pune aceste zone defavorizate pe harta evenimentelor culturale de anvergură.

DAN l. BrumAr

C ultura trebuie să fie un produs de mase, fiindcă are potențial emancipator şi de reducere a inegalităților sociale. Un act ar-

tistic are capacitatea de a vorbi pe limba celor mulți, iar prin extinderea accesului la oferta culturală se pot asigura incluzi-unea socială, combaterea stereotipurilor, educarea populației şi îmbunătățirea calității vieții. Tocmai de aceea, cheia revigorării audiențelor evenimentelor culturale este eliminarea concentrării evenimentelor culturale în marile oraşe şi „mutarea” scenelor în zonele private până acum de reprezentații artistice.

Pe 2 iulie 2018, celebra Inna a susținut un concert memorabil în satul Slatina-Nera din Caraş-Severin. Evenimentul a resuscitat o comunitate „adormită” de ti-neri de la țară, reuşind să strângă laolaltă câteva mii de iubitori ai muzicii care o cu-nosc pe artistă doar de la televizor sau de pe Instagram. Satul are 361 de locuitori, însă audiența din seara concertului a fost de zece ori mai mare, semn că evenimen-tul a atras public din mai toate satele şi comunele învecinate.

Pe 18 martie 2018, Marcel Iureş a dus la Mioveni spectacolul său „N-ai tu treabă”, care s-a bucurat de un imens succes în rândul localnicilor. Casa de Cul-tură a Sindicatelor din localitate a fost

arhiplină, iar pentru ca acest lucru să fie posibil, organizatorii au redus substanțial prețul biletelor. Dacă la Bucureşti specta-colul poate fi văzut pentru cel puțin 60 de lei, la Mioveni biletele au costat 35 de lei. Marcel Iureş a fost providențial în reprezentația lui, susținută într-un orăşel de provincie cu 30.000 de locuitori.

Însă, actorul a de-clarat că nu-l intere-sează marile scene, ci marile roluri, pe care le poate juca oriunde.

Sigur, există o problemă. Pentru a putea aduce eve-nimente de o ase-menea anvergură în localități mici, în mijlocul unor comunități defa-vorizate sau ex-puse la sărăcie, ai

nevoie în primul rând de spații culturale. E una dintre constatările noului Regio, program prin care autoritățile locale au putut atrage fonduri nerambursabile în vederea construirii sau modernizării cen-trelor/ căminelor culturale. Un exemplu de excepție vine de la Blaj, unde autori-tățile locale au reuşit, chiar şi fără fonduri Regio, să modernizeze Palatul Culturii din localitate şi să-l redea comunității avide de evenimente culturale. Edificiul, de importanță capitală pentru județul Alba, a fost reabilitat pentru prima dată de la construirea sa acum 81 de ani. Investiția s-a ridicat la 1 milion de euro, bani proveniți de la Primăria Blaj şi Consiliul Județean Alba. Proiectul a obținut Pre-miul Uniunii Europene pentru Patrimo-niu Cutural în 2017, la Bruxelles. Palatul Culturii din Blaj a fost inaugurat oficial la 12 mai 2018, în prezența preşedintelui Klaus Iohannis, şi poate găzdui azi spec-tacole de teatru, operă, balet, concerte, expoziții, lansări de carte.

foto

: Pal

atul

Cul

tura

l Bla

j

foto

: tea

trul

act.r

o

Page 17: Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi · 2018-08-22 · 900 de beneficiari pe an la cantina socială din Carei Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi

august 2018 17

proieCtfo

to: P

rimăr

ia C

arei

900 De BeNeFiCiAri pe ANlA CANtiNA soCiAlĂ DiN CAreiÎn bucătăria luminoasă, echipată modern și strălucind de curățenie, miroase atât de îmbietor, încât ți se face foame instantaneu. Într-o oală uriașă, pe plită, fierbe o ciorbă delicioasă, cu carne și legume de sezon. se apropie prânzul iar în bucătăria Cantinei sociale din Carei se muncește la foc continuu. e și normal: câteva zeci de persoane urmează să vină la masă, iar alte câteva zeci de porții vor „pleca”, frumos ambalate, spre casele unor bătrâni care nu se pot deplasa.

eleNA AlexA

Din toamna anului 2012, de când a fost redeschisă, după un amplu proces de reabilitare şi modernizare, prin progra-

mul Regio 2007-2013, cantina socială din oraşul Carei este mâna de ajutor de care au nevoie familiile fără posibilități financiare sau bătrânii bolnavi şi săraci. Persoane fără venituri, persoane bolna-ve sau nedeplasabile, dar şi elevi sau copii cu nevoi speciale, cu toții benefici-ază de servicii sociale importante şi de calitate. De altfel, acesta a fost şi sco-pul proiectului: protejarea persoanelor care, din cauza unor motive de natură economică, fizică sau psihică, nu au avut posibilitatea să îşi asigure nevoile sociale, să îşi dezvolte propriile capaci-tăți şi competențe pentru participarea activă la viața socială.

Cu ajutorul fondurilor europene, fos-ta cantină a devenit de nerecunoscut, transformându-se într-o unitate moder-nă şi foarte bine utilată. „Clădirea era într-o stare avansată de degradare. Prin acest proiect, s-a realizat o nouă com-partimentare, s-au utilat corespunzător spațiile de gătit şi depozitare, cu aparatu-ră profesională şi instalații frigorifice. În plus, s-au creat facilități noi de deservire, pentru persoane cu nevoi speciale”, ne-a explicat şef serviciu Proiecte, Programe

de Dezvoltare Locale din cadrul Primăriei Carei, Carmen Egli.

Reamenajarea şi modernizarea spațiului au dus şi la diversificarea ser-viciilor oferite. Dotările specifice le dau acum posibilitatea angajaților să pregă-tească şi meniuri dietetice speciale, pen-tru persoanele cu probleme de sănătate, dar şi meniuri care sunt distribuite la do-miciliul bătrânilor nedeplasabili. În plus, a fost amenajată şi o sală specială, în care copiii şi elevii pot lua masa.

„Capacitatea Cantinei de Ajutor So-cial a crescut de la 250 la 450 de locuri. 300 dintre acestea sunt destinate copii-

lor preşcolari şi şcolari, cum ar fi cei din centre de zi sau din instituții şcolare care au în structură copii din familii defavo-rizate, iar 150 pentru persoane adulte, adică familii fără venituri, persoane cu dizabilități, vârstnici. În total, vorbim des-pre 900 de beneficiari pe an”, a detaliat pentru Regio Carmen Egli.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI2 Denumire: „Reabilitare si modernizare Cantina socială Carei” 2 Beneficiar: Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Carei2 Valoare totală:1.511.715,76 lei2 Valoarea totală eligibilă: 1.227.769,16 lei.

foto

: Prim

ăria

Car

ei

foto

grafi

i: Pr

imăr

ia C

arei

Page 18: Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi · 2018-08-22 · 900 de beneficiari pe an la cantina socială din Carei Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi

www.inforegio.ro18

iNterViu

Regio: Axa 13 se concentrează pe orașele mici și mijlocii din România. Care credeți că sunt principalele probleme cu care se confruntă aceste localități?

marcel ioan Boloș: Oraşele mici şi mijlocii din România ocupă un loc im-portant în dezvoltarea economică a Ro-mâniei. Nu se poate vorbi de macro-dez-voltare la nivel național fără a nu lua în considerare aceste categorii de unități administrativ-teritoriale.

Problemele cu care se confruntă acestea sunt numeroase. Prima şi cea mai importantă problemă este cea de-terminată de îmbătrânirea populației, dar şi de migrarea forței de muncă. Consecința unor astfel de fenomene de-mografice este directă, cu impact asu-pra dezvoltării localităților. Practic, în lipsa forței de muncă calificate, aceste categorii de oraşe nu atrag în niciun fel investitorii.

La această problemă importantă, se mai adaugă infrastructura destinată mobilității urbane cu tot ceea ce presu-pune ea: străzi urbane inadecvate actu-alului trafic auto (gradul de motorizare al populației a crescut semnificativ) şi transportului public în comun de călători, lipsa parțială a mijloacelor de transport public în comun de călători, lipsa infra-structurii adecvate destinate circulației pietonilor etc.

Un alt tip de problemă este cea a condițiilor de locuit şi de petrecere a timpului liber. Blocurile de locuințe sunt astăzi cea mai clară dovadă că în trecut nu s-a acordat o prioritate problemelor

de eficiență energetică a locuințelor. La aceasta se adaugă lipsa organizării adec-vate a spațiilor dintre blocuri şi proble-mele ar putea continua. Practic, nu s-a pus accentul pe regenerarea urbană ca soluție pentru creşterea standardelor de calitate a vieții.

În sfârşit, o ultimă problemă este cea a faptului că oraşele mici şi mijlocii nu sunt foarte atractive pentru investitori. Motivele sunt numeroase. Lipsa forței de muncă calificate este un motiv principal. Conectivitatea la rețeaua de transport, accesul la utilități publice a amplasamen-telor destinate investițiilor şi exemplele ar putea continua. Cei mai mari anga-jatori la nivelul acestor unități adminis-trativ-teritoriale au devenit furnizorii de servicii medicale (spitalele) şi/ sau, după caz, furnizorii de servicii educaționale (şcolile).

Regio: Cât de importante sunt fondurile europene pentru dezvoltarea acestor localități?

marcel ioan Boloș: Fondurile euro-pene sunt o alternativă extrem de im-portantă pentru susținerea dezvoltării oraşelor mici şi mijlocii din România. Însă ele singure nu pot face minuni. Fie că vorbim de infrastructura rutieră şi, mai nou, de cea destinată mobilității urbane, fie că vorbim de infrastructura destinată serviciilor de sănătate, educație, dar şi cea destinată condițiilor de locuit, toate la un loc au ca element comun fondurile structurale.

Şansa de dezvoltare reală, mai ales în ceea ce priveşte infrastructura indi-ferent de natura acesteia o reprezintă fondurile structurale. Cine a înțeles acest lucru are asigurată calea cea mai bună pentru o rețetă de succes în progresul comunităților locale.

Regio: Care ar trebui să fie prin-cipalele măsuri pe care ar trebui să le ia autoritățile pentru ca orașele mici și mijlocii să devină atractive pentru investitori?

marcel ioan Boloș: Oraşele mici şi mijlocii din România au o sarcină extrem de grea şi complexă pentru a se face atractive investitorilor.

diRectoRuL geneRaL aL adR noRd Vest, pROf. uNIV. DR. MARCEL IOAN BOLOȘ

„FoNDurile europeNe suNt o AlterNAtiVĂ extrem De importANtĂ peNtru susțiNereA DezVoltĂrii orAȘelor miCi Și mijloCii DiN româNiA“În plină luptă cu sărăcia, îmbătrânirea populației și lipsa investitorilor, localitățile mici și nebăgate în seamă din românia au o șansă reală să progreseze. Această șansă, spun specialiștii, sunt fondurile europene. Directorul general al ADr Nord Vest, prof. univ. dr. marcel ioan Boloș, a explicat, într-un interviu pentru revista regio, care sunt soluțiile pentru orașele mici și mijlocii, dar și cum a reușit să-i determine pe beneficiari să depună proiecte importante și atractive.

„Șansa de dezvoltare reală, mai ales în ceea ce privește infrastructura, indiferent de natura acesteia, o reprezintă fondurile structurale”

„prima și cea mai importantă problemă este cea determinată de îmbătrânirea populației, dar și de migrarea forței de muncă” fo

to: A

DR N

ord-

Vest

Page 19: Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi · 2018-08-22 · 900 de beneficiari pe an la cantina socială din Carei Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi

august 2018 19

Nu este suficient să dezvolți infra-structura - fie rutieră, fie educațională sau de sănătate –, şi să consideri că ai făcut totul pentru a fi un oraş atractiv in-vestitorilor. Ba mai mult, dacă proiectele mari de infrastructură la nivel național întârzie - şi vorbim aici de autostrăzi, cale ferată, porturi şi chiar aeroporturi - se compromite şansa acestor oraşe de a spera la condiții de viață mai bune şi de a fi atractive investitorilor.

Însă, pentru a fi atractiv investitorilor trebuie să îți faci o evaluare pragmatică a resurselor. Nu trebuie să visezi rupt de realitate, însă trebuie să ai în vedere că întotdeauna vei putea să atragi investiții de dimensiuni mici şi medii, tu însuți fiind un oraş de aceste dimensiuni.

Ce măsuri poți lua? De promovare a resurselor de care dispui: spre exem-plu, ai un zăcământ de apă geotermală? Atunci trebuie să creezi oportunități de investiții în acest domeniu şi să pro-movezi cât mai bine acest lucru. Eşti în apropriere de un nod de circulație im-portant? Trebuie să iei măsuri pentru a acorda facilități specifice investitorilor. De exemplu, cu respectarea legii, poți să acorzi înlesniri la cumpărarea tere-nurilor etc.

Cu alte cuvinte, categoriile de mă-suri diferă de la oraş la oraş şi cel mai important lucru este ca autoritățile locale să ştie cărui tip de investitori se adresează.

Regio: Care este, concret, situația acestor localități in Regiunea de Nord-Vest a țării?

marcel ioan Boloș: Majoritatea oraşelor mici şi mijlocii din Regiunea de Nord-Vest sunt oraşe cu profil turistic, aşezate în apropierea unor resurse natu-rale cum sunt: resursele de apă geoter-mală, resursele saline, dar şi în apropie-rea unor resurse minerale cu tradiție în exploatarea acestora.

iNterViu

„Orașele mici și mijlocii din România au o sarcină extrem de grea și complexă pentru a se face atractive investitorilor”

Page 20: Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi · 2018-08-22 · 900 de beneficiari pe an la cantina socială din Carei Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi

www.inforegio.ro20

Aş putea să spun că sunt oraşe cu un puternic profil de servicii, în special cele din zona de turism, aşa încât în construi-rea portofoliilor de proiecte cu finanțare din fonduri europene trebuie să ținem cont de această realitate.

Nu aş putea să spun că tipurile de probleme ale oraşelor mici şi mijlocii din Regiunea de Nord-Vest sunt total diferite de cele ale celor din România. Probleme-le de infrastructură destinate mobilității urbane, inclusiv cele de infrastructură rutieră, problemele condițiilor de locuit şi regenerare urbană, lipsa investitorilor, îmbătrânirea populației, migrarea forței de muncă, toate la un loc sunt proble-me şi totodată nevoi de care trebuie să ținem cont în fundamentarea strategiilor la nivel regional.

Regio: La nivelul Regiunii Nord-Vest s-a depus un număr record de proiecte. Care este „secretul”?

marcel ioan Boloș: Într-adevăr, este axa cu un număr de 31 de proiecte înre-gistrate cu o valoare de 103,092 mil euro şi cu un grad de acoperire de 475,76%. Până la sfârşitul apelului de proiecte mai aşteptăm câteva cereri de finanțare.

Care ar fi secretul? Nu ştiu dacă poate fi vorba de un secret anume, dar cred că trebuie să găseşti acea cheie

declanşatoare necesară pentru a stârni apetitul ce determină accesarea fondu-rilor europene de către beneficiari. Tre-buie să identifici în fiecare prioritate de investiții ce poate fi nou, inovator pen-tru beneficiari, astfel încât să stimulezi competiția în accesarea fondurilor euro-pene. Te pui în pielea beneficiarilor şi te întrebi ce fel de proiecte ai face tu dacă ai fi în situația lor. Dacă găseşti răspuns la această întrebare atunci cred că ai succe-sul garantat. Beneficiarilor le trebuie mo-dele europene de bună practică pentru a le arăta că se poate şi altfel.

Regio: Cum promovați programele europene?

marcel ioan Boloș: Promovarea programelor europene şi, în principal, a unor priorități de investiții din cadrul Re-gio este cheia succesului în atragerea de fonduri europene. Deviza noastră a fost şi este cea în care în centrul atenției sunt aşezați beneficiarii şi proiectele. Stilul

nostru de management, organizarea ma-nagementului agenției şi toate celelalte activități zilnice se subrogă celor două concepte de bază: beneficiarul şi proiec-tele. Încercăm să schimbăm paradigma organizației noastre în sensul trecerii de la o organizație percepută ca organizație de „control” la cea de organizație orien-tată, cum spuneam, spre beneficiar şi proiectele sale.

Fiecare beneficiar are propria sa categorie de probleme. De aceea este foarte important să îşi poată prezen-ta problemele şi nevoile pentru ca, mai apoi, împreună cu echipa de specialişti ai agenției, să trecem la identificarea celor mai bune soluții şi proiecte care răspund acestor nevoi. Aceasta poate fi calea că-tre succes.

Fiecare beneficiar vine cu idei dacă i se arată că se poate şi altfel. Cum spu-neam, faptul că am organizat întâlniri cu beneficiarii, în care am prezentat studii de caz, dar şi exemple de bună practică la

iNterViu

„Trebuie să identifici în fiecare prioritate de investiții ce poate fi nou, inovator pentru beneficiari, astfel încât să stimulezi competiția în accesarea fondurilor europene”

foto

: ADR

Nor

d-Ve

st

Page 21: Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi · 2018-08-22 · 900 de beneficiari pe an la cantina socială din Carei Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi

august 2018 21

nivel european, a fost un bun prilej de a stârni apetitul pentru idei inovatoare ale acestora.

Regio: care sunt principalele obiec-tive ale ADR NV pentru perioada imedi-at următoare?

marcel ioan Boloș: Primul obiectiv este cel legat de strategia de specializare inteligentă. Eu o consider prioritatea nr.1 a agenției pe care o conduc, pentru că este singura noastră şansă să creăm adevărata valoare adăugată la nivel de dezvoltare re-gională. În acest sens, deşi am identificat 4 proiecte de investiții strategice în acest domeniu printre care: roboți autonomi pentru servicii logistice, vehicule electrice din material compozit, medicamente hi-bride sau biopsia lichidă, totuşi suntem la început de drum. Sunt proiecte pe care le maturizăm destul de greu, dar de la care avem aşteptări pe măsură.

Un al doilea obiectiv, deşi poate părea utopie, este cel de inițiere a de-mersurilor necesare pentru elaborarea strategiei de mobilitate urbană şi oraşe inteligente la nivel de regiune, pentru a ne pregăti din timp cu proiecte necesare accesării fondurilor structurale în perioa-

da de programare 2020-2027. În acest sens, este în curs de constituire Alianța pentru Oraşe Inteligente, dar, ca să fim iarăşi pragmatici, este foarte important să conturăm în acest an măcar profilul nevoilor din regiune raportat la obiecti-vele tematice care urmează a se finanța din fonduri structurale.

Al treilea obiectiv este cel de a ne crea instrumentele manageriale pentru a asigura atragerea de investitori la nive-lul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest. În acest sens, lucrăm împreună cu experții

din cadrul ADR Nord-Vest la Platforma de Investiții Regionale pe care sper să o lan-săm în scurt timp.

Desigur, nu în ultimul rând, dimpotri-vă, cel mai important în această perioa-dă, este organizarea activității de moni-torizare şi implementare a proiectelor de infrastructură strategice, astfel încât sar-cina deloc uşoară a absorbției de fonduri structurale să poată fi dusă la bun sfârşit.

Regio: Care credeți că este cel mai de succes proiect al ADR?

marcel ioan Boloș: Mie îmi plac pro-iectele care generează efect multiplica-tor în jurul lor, deci cele care se bazează pe complexitate, amploare şi impact. În acest sens, fără a fi părtinitor față de be-neficiarii regiunii, aş putea spune că cel mai de impact proiect este de departe Complexul Wellness Thermal Nymphaea din Oradea. Aceasta, deoarece, în acest moment, proiectul a determinat o creştere exponențială a numărului de turişti care vizitează municipiul Oradea. Mai mult, în zilele de sărbătoare sau de sezon estival hotelurile din municipiu aproape că nu mai dispun de locuri de cazare. Numărul de locuri de muncă nou create sau frumusețea proiectului creea-ză un sentiment plăcut fiecărui vizitator al municipiului.

iNterViu

„Lucrăm împreună cu experții din cadrul ADR Nord-Vest la platforma de Investiții Regionale, pe care sper să o lansăm în scurt timp”

foto

: ADR

Nor

d-Ve

st

foto

: MDR

AP

Page 22: Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi · 2018-08-22 · 900 de beneficiari pe an la cantina socială din Carei Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi

www.inforegio.ro22

util peNtru BeNeFiCiAri

Care este dife-rența dintre un

centru recreativ (eligibil) și un centru de agrement (neeligibil)?

Centrul recreativ trebuie să cuprin-

dă activități pentru care se elimină orice legătură cu ajutorul de stat. Dacă activitățile propuse se pot desfăşura şi de către mediul privat, pe o piață concurențială, sunt consi-derate neeligibile.

În cadrul 13.1 pOR este eligibilă

achiziția unui microbuz pentru a asigura mobilita-tea artiștilor care își desfășoară activitatea la casa de cultură pe care intenționăm să o reabili-tăm în cadrul acestei axe?

În cadrul 13.1 este eligibilă activita-

tea de dotare a clădirilor în care se desfăşoară activități sociale, educaționale şi recreative. Nu este eli-gibilă activitatea de dotare cu mijloace de transport în comun şi nici cheltuiala aferentă.

cu privire la documentul emis de ApM solicitat la pct. 13 al

secțiunii 5.4.1 din Ghidul specific, vă ru-găm să menționați dacă este obligato-riu a fi depus și pentru proiectele ce pre-văd numai achiziția de mijloace de transport public în comun? fac mențiunea că aceste proiecte nu conțin lucrări și nu necesită autorizație de dez-voltare, nefiind astfel sub incidența HG nr. 445/ 2009, totuși acestea ar putea

intra sub incidența art. 28 din OuG nr. 57/ 2007. faptul că acest gen de

proiecte nu intră sub incidența prevederilor legale, ar trebui co-municat de aPM sub forma cla-sării notificării?

Da, este necesară o adre-să de la APM în care să se

menționeze dacă proiectul se va supune procedurilor de mediu

sau nu .

Este eligibilă depunerea unui proiect cu 3 obiective

de investiții: OB.1: Modernizare școală gimnazială, OB2: Reabilitare parc și OB3: Dotare casă de cultură? Este eligi-bil al treilea obiectiv care cuprinde doar activități de dotare, fără lucrări de construcții, în condițiile în care celelalte două obiective cuprind și lucrări de construcții care se supun autorizării? În aceste condiții, descrierea celui de-al treilea obiectiv se va face doar în cere-rea de finanțare, sau se completează și alte documente suplimentare?

O cerere de finanațare poate conține mai multe obiective de investiții,

încadrate corespunzător activităților A sau B conform descrierii din ghid. Pentru oricare din obiectivele menționate de dumneavoastră, se permite construirea / extinderea / finalizarea / modernizarea / reabilitarea / dotarea acestora. Aşadar, propunerea dumneavoastră privind do-tarea Casei de cultură este eligibilă, chiar dacă nu are activități de construcții. Pen-tru dotarea construcției, dumneavoas-tră trebuie să completați lista de echi-

Ați ÎNtreBAt? VĂ rĂspuNDem!proiectele dezvoltate cu fonduri europene sunt vitale pentru orașele mici și mijlocii din românia. specialiștii vă răspund astăzi la cele mai importante întrebări legate de Axa 13 din programul regio 2014-2020.

foto

: XXX

XX

foto

: MDR

AP

Page 23: Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi · 2018-08-22 · 900 de beneficiari pe an la cantina socială din Carei Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi

august 2018 23

util peNtru BeNeFiCiAri

pamente, dotări, lucrări (Modelul F din ghid), şi, de asemenea, aveți nevoie de oferte de preț pentru acestea spre jus-tificarea costurilor. Având în vedere că dumneavoastră doriți să achizionați doar dotări / echipamente, acestea este reco-mandat, pentru o mai bună înțelegere / justificare să fie amplasate / evidențiate pe planurile clădirii, astfel dumneavoas-tră justificați rolul acestora (de exemplu, mobilierul, amenajarea interioară). Pen-tru justificarea valorii eligibile din cererea de finanțare, trebuie ataşat la cererea de finanțare devizul general pe obiect pen-tru casă de cultură, împreună cu restul documentelor obligatorii conform ghidu-lui (extras strategia de dezvoltare locală, acte de proprietate, notă privind încadra-rea în standardele de cost etc.)

se poate efectua reabilitarea străzilor din interiorul

lo calităților?

În cadrul unei cereri de finanțare, trebuie să se regăsească în mod

obligatoriu activități eligibile, integrate şi complementare, din cadrul categoriilor A. Îmbunătățirea serviciilor sociale, edu-caționale, culturale şi recreative (minim 50% din valoarea eligibilă a cheltuielilor pentru investiția de bază a proiectului) şi B. Ȋmbunătățirea spațiilor publice urba-ne (maxim 50% din valoarea eligibilă a cheltuielilor pentru investiția de bază a proiectului).

În conformitate cu prevederile Ghi-dului specific, în cadrul categoriei de activități B. este eligibilă construirea/extinderea/modernizarea/reabilitarea drumurilor publice din limitele adminis-trative ale UAT oraş/municipiu, indiferent

de categoria funcțională - drum național, drum județean, stradă urbană, drum co-munal, drum vicinal, asupra căruia solici-tantul deține un drept real şi avizul admi-nistratorului drumului, dacă este cazul, conform legii, precum şi a pistelor/tra-seelor/pentru biciclete şi/sau pietonale, marcaje, semaforizare, treceri de pietoni, aliniamente de arbori, canalizații tehnice pentru rețele etc.

În consecință, reabilitarea unor străzi din oraş reprezintă o activitate eligibilă, cu mențiunea că investițiile din categoria B trebuie să reprezinte maximum 50% din valoarea eligibilă a cheltuielilor pri-vind investiția de bază a proiectului.

se pot depune mai multe documentații tehnice economi-

ce în cadrul unui singur proiect?

În confor-mitate cu

prevederile Ghi-dului specific, se acceptă ca în ca-drul unei Cereri de finanțare să fie depuse două sau mai multe documentaț i i t e h n i c o - e c o -nomice pentru obiecte de in-vestiții diferite, dar comple-mentare, însă

cu respectarea legislației în domeniul achizițiilor publice. În cazul în care se depun mai multe documentații tehnico-economice, se va prezența inclusiv un de-viz general centralizat la nivel de cerere de finanțare.

Vă rugăm să ne spuneți dacă Consiliul Județean este eligibil

în calitate de partener într-un proiect pe Axa 13.1 . Obiectivul avut în vedere se află pe raza orașului care va fi aplicant.

Conform Ghidului Solicitantului pentru Prioritatea de investiții 13.1

din POR, este eligibil Parteneriatul dintre unitățile administrativ-teritoriale oraşe/municipii cu UAT județ.

Ce se înțelege prin parcări de mici dimensiuni? Conform Nor-

mativului pentru proiectarea și execuția parcajelor pentru autoturisme, indicativ Np 24-97, din 28.11.1997, cap IV.2.2 Cla-sificări, parcările se clasifică în 3 tipuri în funcție de mărime.

În lipsa unei definiții furnizate de finanțator în ghidul solicitantului,

normativul invocat de dumneavoastră, respectiv NP 24-97, din 28.11.1997, poa-te fi considerat un reper în privința cla-sificării parcărilor. Astfel, o parcare de până la 100 de locuri poate fi conside-rată o „parcare de mici dimensiuni”, dar finanțarea acesteia în cadrul Axei 13 va depinde, ca în cazul oricărei operațiuni, de o temeinică justificare a necesității acesteia.

foto

: MDR

AP

foto

: MDR

AP

Page 24: Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi · 2018-08-22 · 900 de beneficiari pe an la cantina socială din Carei Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi

www.inforegio.ro24

iDei europeNe

AliCe-ClAuDiA GhermAN

Centrul oraşului Szécsény, din ju-dețul Nógrád, este una dintre cele mai importante zone istori-ce din Ungaria de Nord. Castelul

Forgách şi parcul său englezesc, Turnul Pompierilor, de la începutul secolului al XVIII-lea, Mânăstirea Franciscană şi Bas-tionul Szécsény sunt principalele atracții din Szécsény. Cu toate acestea, orăşelul nu ispitea turiştii prea mult, din cauza stă-rii precare a centrului său vechi. Fondurile europene au venit în sprijinul municipa-lității din Szécsény şi astăzi localitatea se mândreşte cu oferta sa turistică. „Datorită fondurilor europene, întregul centru isto-ric din Szécsény a fost reînnoit, eliminân-du-se, astfel, decalajele acumulate din ca-uza lipsei de resurse financiare”, a declarat László Péter Stayer, primarul din Szécsény.

Lucrările au vizat atât promenada oraşului, cunoscută sub numele de Er-zsébet tér, cât şi strada sa principală, Rákóczi út. În plus, zidurile bisericii lutera-ne au fost întărite şi reconstruite, lăcaşul de cult fiind acum un adevărat „magnet” pentru turişti şi locul preferat de reculege-re al localnicilor. Casa de Cultură a fost, de asemenea, renovată şi astăzi se încadrea-ză perfect cu mediul său istoric, îndepli-nind cu succes rolul său de teatru, şcoală muzicală, bibliotecă şi spațiu expozițional.

Reconstrucția primăriei monumen-tale a oraşului Szécsény a fost che-ia investiției şi a îmbunătățit aspectul oraşului în ansamblu. Clădirea impună-toare este acum mai eficientă din punct de vedere energetic şi, prin urmare, este mai rentabilă şi mai ecologică. Zidurile şi bastioanele cetății, care erau în ruine, au fost reconstruite şi integrate în „țesătura”

oraşului. În plus, au fost reconstituite multe părți dispărute sau deteriorate, respectând aspectul cetății medievale care a existat aici.

Întreaga investiție a contribuit la dez-voltarea turismului şi a economiei locale. În plus, calitatea ridicată a reînnoirii ur-bane a atras noi investitori în oraş, mai multe locuri de muncă şi un plus de com-petitivitate localității.

CeNtrul orAȘului széCséNy, reNĂsCut Cu FoNDuri europeNe szécsény este un orășel din Nordul ungariei, cu un centru istoric foarte frumos, dar care avea nevoie de reabilitare. Fondurile ue au repus în valoare moștenirea culturală a micului oraș și l-au plasat în circuitul turistic al ungariei.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI2 titlul proiectului: Reabilitarea centrului istoric al oraşului Szécsény, faza a II-a 2 Beneficiar: Primăria Szécsény2 Buget total: 3,04 milioane de euro2 Contribuție FeDr: 2,13 milioane de euro

ungaria

foto

grafi

i: m

apio

.net

Page 25: Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi · 2018-08-22 · 900 de beneficiari pe an la cantina socială din Carei Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi

august 2018 25

iDei europeNe

impuls iNVestițioNAr peNtru orAȘele irlANDezeo țară mereu verde, înțesată de castele, având coaste oceanice abrupte și sălbatice, irlanda se mândrește cu investiții făcute nu doar în turism, ci și în beneficiul orașelor sale. o schemă largă de dezvoltare a permis o varietate de proiecte de amenajare publică în toate orașele irlandei.

AliCe-ClAuDiA GhermAN

În Republica Irlanda, în perioada 2007-2013 a fost demarat, cu fon-duri UE, un amplu program de in-vestiții denumit Gateways and Hubs.

Scopul programului a fost de a spori atrac-tivitatea oraşelor din întreaga Irlandă prin finanțarea unei game largi de proiecte de infrastructură, regenerare, transport, culturale şi energetice. S-au ales scheme care au îmbunătățit structura economică, socială şi de mediu a centrelor urbane im-portante din întreaga țară.

Un obiectiv central al proiectului a fost asigurarea de investiții publice şi private care să ofere sprijin oraşelor țării pentru ca ele să-şi maximizeze potențialul de creştere economică, atât pe parcursul programului, cât şi ulterior. Intenția a fost ca oraşele desemnate pentru a primi in-vestiții să devină motoare-cheie ale eco-nomiilor regionale şi sub-regionale. Ast-fel, unele, în urma aplicării strategiei, au căpătat rol de gateways/porți de acces (este vorba de centre urbane cu o masă mare de populație care puteau susține centre educaționale de nivel înalt, trans-port public, locuințe şi facilități de agre-ment), iar altele au jucat rolul de hub-uri (oraşe mijlocii şi mici cu destinație stra-tegică, a căror populație poate fi folosită pentru a sprijini activitatea economică a gateways). În acest fel, dezvoltarea eco-nomică s-a putut răspândi prin porțile de acces-gateways spre hub-uri, altfel spus din oraşele mari către cele mici şi mijlo-cii. Aranjamentul gateway-hub a oferit posibilități noi de angajare, formarea de specialişti şi oportunități de creştere a calității vieții. O situație win-win pentru locuitorii oraşelor Republicii Irlanda.

Alegerea proiectelor de finanțare a fost făcută pe baza unei multitudini de factori, printre care aspectul strategic al proiectului, raționamentul economic (inclusiv crearea de locuri de muncă), valoarea în bani, inovarea şi implicarea comunității.

În scopul finanțării prin FEDR, Re-publica Irlanda este împărțită în două regiuni: Regiunea de Sud şi de Est (S&E) şi Regiunea Border, Midland şi Western (BMW). În regiunea S&E au fost acordate granturi în valoare totală de 11 milioane de euro pentru centrele majore/gateways precum oraşele Cork, Dublin, Limerick şi Waterford, pentru a co-finanța proiec-te cum sunt rutele de transport verde, centrele de artă şi atracțiile turistice. În regiunea BMW, cele cinci centre majore desemnate ca gatewys au fost Dundalk, Galway, Letterkenny, Midlands (Athlone, Tullamore şi Mullingar) şi Sligo. Acestea au primit finanțări în valoare de 10,5 milioane de euro pentru transporturi, regenerare urbană şi proiecte culturale. Mai exact, în localitățile amintite s-au făcut diverse lucrări în beneficiul locuito-rilor. În Dundalk a fost reamenajată Piața Centrală, în oraşul Galway s-au construit benzi de autobuz şi de ciclism, în Sligo şi Athlone s-au realizat galerii de artă, ca să dăm doar câteva exemple. La rândul lor,

oraşele mai mici, desemnate ca hub-uri, precum Ballina, Castlebar, Cavan, Mona-ghan şi Tuam, au primit şi ele 6,3 milioane de euro pentru renovarea urbană, ame-najarea spațiului, eficiența energetică şi investițiile în infrastructura culturală.

Directorul Adunării Regionale de Frontieră, Midland şi Western, Gerry Finn, a declarat că, având în vedere în-cetinirea creşterii economice care se în-registra în mai toate oraşele irlandeze, programul de finanțare a oferit un im-puls investițional binevenit pentru zona urbană a Republicii Irlanda. „Acest lucru a permis lucrărilor de infrastructură să continue, ceea ce altfel nu ar fi avut loc”, a mai spus el.

irlanda

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI2 titlul proiectului: Schema de Investiţie Gateways and Hubs2 Beneficiar: Regiunea de Sud şi de Est (S&E) şi Regiunea Border, Midland şi Western (BMW)2 Buget total: 40,51 milioane de euro 2 Contribuție FeDr: 28,15 milioane de euro

foto

: app

s.ca

rleto

n.ed

u

Page 26: Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi · 2018-08-22 · 900 de beneficiari pe an la cantina socială din Carei Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi

www.inforegio.ro26

Constanța, 1-2 septembrie

CoNFeriNțA rAțioNAlilor. La începu-tul lunii septembrie, Hotelul Ibis din Con-stanța va găzdui Conferința Raționalilor, un eveniment anual care promovează gândirea ştiințifică, valorile umaniste, secularismul şi educația ştiințifică. Tema conferinței va fi una foarte actuală, intitulată „Scepticism şi gândire critică în epoca Fake News”, iar su-biectul va fi reflectat în prezentările speake-rilor – cercetători şi profesionişti din diverse domenii. La conferință şi-au anunțat deja participarea neurologul Dr. Docu Axelerad Any, dna. Livia Jelea, vicepreşedintele Funky Citizen şi scriitorul Ion Aion.http://umanismromania.ro

Bruxelles, 29 august-2 septembrie

AGorA, tABĂrA tiNerelor FemiNis-te. AGORA este un program european de lobby pentru femei, care reuneşte tinere feministe din întreaga Europă, la Bruxelles, timp de cinci zile, într-o adunare care îşi propune să discute şi să exploreze ideile fe-minismului. Programul este deschis oricărei tinere, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 30 de ani, care se autoidentifică cu ideile mişcă-rilor feministe, şi care doreşte să se conec-

teze cu alte tinere având idealuri asemănă-toare. Obiectivul taberei este de a încuraja tinerele feministe din Europa să fie lideri activi într-o lume în schimbare, oferindu-le un spațiu pentru a-şi împărtăşi experiența, cunoştințele şi ideile.https://www.womenlobby.org

Cluj-Napoca, 7-8 septembrie

trANsylVANiA hospitAlity xpo (thx) 2018. „Mulțumesc!” este cea mai simplă şi mai cuprinzătoare definiție a ospitalității. Evenimentul va avea loc la Cluj, va fi găz-duit de Sala Polivalentă şi îşi propune să fie pricipalul motor care să reunească sub ace-laşi acoperiş o serie de activități dedicate celor care lucrează în industria ospitalității. THX reuneşte la un loc branduri de băuturi alcoolice şi nonalcoolice, importatori şi dis-tribuitori, antreprenori, manageri şi membri ai echipelor din domeniul HoReCa, produ-cători, importatori şi furnizori de ustensile şi echipamente specifice HoReCa.https://www.vinsieu.ro

sevilla, 26-28 septembrie

CoNFeriNțA smArter priViND speCi-AlizAreA iNteliGeNtĂ Și DezVoltA-reA teritoriAlĂ. Au trecut patru ani de când noțiunea de specializarea inteligentă a intrat oficial în politica europeană. Abor-darea dezvoltării teritoriale prin promo-varea unei creșteri inteligente, incluzive și durabile reprezintă o oportunitate unică în politica actuală de dezvoltare teritorială. pentru prima dată, autoritățile naționale

și regionale de pe un areal cu mai mult de 500 de milioane de locuitori pun în aplica-re un set comun de principii și metodolo-gii politice în cadrul conferinței intitulate smArter. Această conferință oferă o ima-gine cuprinzătoare a experienței politicii de specializare inteligentă, inclusiv o evaluare a rezultatelor sale inițiale și evidențiază evoluțiile recente, atât conceptual, cât și empiric. se va acorda o atenție deosebită provocărilor de punere în aplicare și moda-lităților de abordare a acestora, precum și metodologiilor de evaluare a impactului. https://euagenda.eu/events

Frankfurt, 26-28 septembrie

Forumul CoGNitiVe BusiNess Au-tomAtioN (CBA). Cognitive Business Automation, pe româneşte Automatizarea Cognitivă a Afacerilor (ACA) este un forum anual dedicat furnizării unor informații pre-cise privind noile inovații tehnice şi discuta-rea beneficiilor comerciale ale RPA (Robotic Process Automation), AI (Artificial Inteligen-ce) şi Inteligenței Automatizării şi a impactu-lui asupra strategiilor de afaceri. Conferința oferă o platformă europeană de schimb de cunoştințe ce reuneşte experții de top din domeniu, oferind o privire unică în lumea fascinantă a automatizării inteligente. În ca-drul forumului, participanții se vor pune la punct cu cele mai recente cunoştințe şi abili-tăți tehnice pentru a obține o productivitate mai mare, o calitate, o experiență pentru clienți şi economii de costuri pentru afacere.https://euagenda.eu/events/

AGeNDĂ

orGANismele De implemeNtAre Și moNitorizAre A proGrAmului operAțioNAl reGioNAl

AutoritAteA De mANAGemeNt peNtru por 2014-2020 (Am por) — miNisterul DezVoltĂrii reGioNAle Și ADmiNistrAției puBliCeBd. libertății, nr. 16, București, sector 5telefon: (+40 37) 211 14 09Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.roFacebook: https://www.facebook.com/inforegio.ro

orGANisme iNtermeDiAre porAgenția pentru Dezvoltare regională Nord-est (ADr Nord-est)str. lt. Drăghescu nr. 9, piatra Neamț, județ Neamț, cod poștal 610125telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072e-mail: [email protected], Website: www.adrnordest.ro

Agenția pentru Dezvoltare regională sud-est (ADr sud-est)str. Anghel saligny nr. 24, Brăila, județ Brăila, cod poștal 810118telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017e-mail: [email protected], Website: www.adrse.ro

Agenția pentru Dezvoltare regională sud muntenia (ADr sud muntenia)str. General Constantin pantazi nr. 7A,cod poștal 910164 Călărași, româniatelefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167e-mail: [email protected], Website: www.adrmuntenia.ro

Agenția pentru Dezvoltare regională sud-Vest oltenia (ADr sV oltenia)str. Aleea teatrului nr. 1, Craiova, județ Dolj, cod poștal 200402telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780e-mail: [email protected], Website: www.adroltenia.ro

Agenția pentru Dezvoltare regională Vest (ADr Vest)str. proclamația de la timișoara nr. 5,timișoara, județ timiș, cod poștal 300054tel/Fax: 0256 491923

e-mail: [email protected], Website: www.adrvest.ro

Agenția pentru Dezvoltare regională Nord-Vest (ADr Nord-Vest)Calea Dorobanților nr. 3, Cluj Napoca, județ Cluj, cod poștal 400118telefon: 0264 431550, Fax: 0264 493222e-mail: [email protected]: www.nord-vest.ro

Agenția pentru Dezvoltare regională Centru (ADr Centru)str. Decebal nr. 12, Alba iulia, județ Alba, cod poștal 510093tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613e-mail: [email protected], Website: www.adrcentru.ro

Agenția pentru Dezvoltare regională București ilfov (ADr București ilfov)str. mihai eminescu nr. 163, et. 2, sector 2, cod poștal 020076, Bucureștitelefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665e-mail: [email protected],Website: www.adrbi.ro

Page 27: Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi · 2018-08-22 · 900 de beneficiari pe an la cantina socială din Carei Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi

august 2018 27

meNiu uȘor Și sĂNĂtosÎn august, lună de vară și de vacanță, avem nevoie de meniuri ușoare, care să nu necesite o preparare dificilă și nici să nu ne țină prea mult în bucătărie. De aceea am ales pentru dumneavoastră ca fel principal supa grecească de pui cu ou, care se prepară rapid și este delicioasă. la desert, încercați șarlota franțuzească de vanilie și fructe de pădure.

Supa de pui Avgolemono este ne-lipsită din meniul oricărui restaurant grecesc, regăsindu-se fie la prânz, fie la cină. Oul dă consistență şi îngroaşă această supă de pui cu paste orzo/orez, după cum lămâia, zeamă şi coajă, o desăvârşeşte.

iNGreDieNte: un pui, 12 căni cu apă, 2 morcovi, tăiați pe jumătate, 2 tul-pini de țelină, tăiate pe jumătate, o cea-pă, tăiată în două, 2 foi de dafin, 5 boabe de piper negru, sare, după gust, ½ cană cu paste orzo sau orez, 3 ouă, coaja unei lămâi şi zeama de la două lămâi.

prepArAre: Fierbeți într-o cratiță mare primele opt ingrediente, timp de o oră şi jumătate. Apoi, dați deoparte car-nea şi legumele şi strecurați zeama supei punând-o la loc pe foc. Adăugați pastele orzo în supă şi fierbeți pentru circa zece minute. În timp ce pastele fierb, ames-tecați ouăle cu zeama de lămâie. Bateți ouăle cu telul într-un bol, apoi, treptat, adăugați zeama de lămâie. Când pastele

sunt gata, stingeți focul. Adăugați, puțin câte puțin, din amestecul de ouă cu zea-mă de lămâie, mixând cu telul încontinuu în supă. Când ați terminat de încorporat ouăle, reaprindeți focul la supă pentru

cinci minute, având grijă ca supa să nu înceapă să clocotească. Se potriveşte supa de sare şi piper. Tradițional, supa se serveşte fără a mai adăuga carnea de pui în ea. Poftă bună!

poFtiți lA mAsĂ... europeANĂ!

Această rețetă delicioasă este un desert franțuzesc extrem de simplu, potrivit cu zilele de vară şi vacanță. Singurul lucru de care trebuie să țineți cont este faptul că desertul are nevoie de mult timp de răcire.

iNGreDieNte: Ingredientele ne-cesare sunt: 2 căni cu căpşuni bine spălate, 17 pişcoturi, o cană cu fructe de pădure - mure, fragi, afine, zmeu-ră. Pentru cremă: 3¼ căni cu lapte in-tegral, 9 gălbenuşuri, ¾ cană cu zahăr, 1/3 cană cu făină, ¼ cană cu amidon de porumb şi 2 lingurițe cu extract de vanilie.

prepArAre: Stropiți fructele cu lămâie, presărați-le cu zahăr şi lăsați-le 24 de ore la frigider. A doua zi încălziți laptele într-o crăticioară, fără a-l lăsa să fiarbă. Între timp, amestecați împreună

gălbenuşurile, zahărul, făina şi amido-nul până când amestecul este complet omogen. Când laptele s-a încălzit, adă-ugați ½ din el în amestecul de ouă şi amestecați uşor cu telul, apoi adăugați-l peste cealaltă jumătate de lapte din cratiță. Lăsați pe foc mic şi amestecați încontinuu cu telul până când crema se îngroaşă. Luați cratița de pe foc, lăsați un pic la răcit, adăugați extractul de vanilie şi amestecați. Puneți şarlota la frigider. Între timp luați o formă de tort detaşabilă şi pe margine plasați în cerc pişcoturile, în mijloc umpleți cu cremă, nivelând totul bine. Dați la frigider, timp de 4 ore. Apoi răsturnați desertul pe un platou, scoțând inelul detaşabil al tăvii şi decorați deasupra cu fructele de pădure şi căpşunile, scurse bine de zeamă. Poftă bună!

ȘARLOTă DE VANILIE Cu fRuCTE DE păDuRE

Supă DE puI AVGOLEMONO

foto

: Shu

tters

tock

foto

: Shu

tters

tock

Page 28: Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi · 2018-08-22 · 900 de beneficiari pe an la cantina socială din Carei Nr. 57, August 2018 ȘANse mAri peNtru orAȘele miCi

https://www.facebook.com/inforegio.ro

$

Autoritatea de Management pentru Programul Operațional RegionalMinisterul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice

Bd. Libertății nr. 16, Sector 5, BucureştiTelefon: 0372 11 14 09

Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro, www.fonduri-ue.ro

investim în viitorul tău!proiect selectat în cadrul programului operațional regional și co-finanțat de uniunea europeană prin Fondul european pentru Dezvoltare regională

Numele Proiectului:

„sprijin pentru Autoritatea de management pentru programul operațional regional în vederea implementării, managementului, evaluării, informării și promovării programului operațional regional 2014-2020, pentru perioada 2015-2019“

editor: Autoritatea de management pentru programul operațional regional 2014-2020 - ministerul Dezvoltării regionale și Administrației publice

Data publicării: August 2018