documentatie de solicitare a autorizatiei de mediu …

DOCUMENTATIE DE SOLICITARE A AUTORIZATIEI DE MEDIU

PENTRU

SECTIE PRODUCERE PANOURI TIP SANDWICH

Stolniceni-Prajescu, comuna Stolniceni-Prajescu, judetul IASI

BENEFICIAR: SC PROINVEST GROUP SRL PASCANI, JUDETUL IASI

2021

DOCUMENTATIE IPPC- SC PROINVEST GROUP SRL, Sectie producere panouri tip sandwich, com. Stolniceni-Prajescu

SC REDICOM ECO SRL IASI- tel/fax:0232/217022, 0722/517375

SC ACORD PREMIUM SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920

Pagina 2

CUPRINS

ORDONANȚA DE URGENȚĂ NR.101/2017 PENTRU MODIFICAREA ȘI

COMPLETAREA LEGII NR. 278/2013 PRIVIND EMISIILE INDUSTRIALE .... 6

1. REZUMAT NETEHNIC ............................................................................................ 8

2.TEHNICI DE MANAGEMENT .............................................................................. 17

2.1.SISTEMUL DE MANAGEMENT .................................................................................. 17

POLITICI ...................................................................................................................... 25

3. INTRARI DE MATERII PRIME ........................................................................... 27

3.2. CERINTELE BAT ................................................................................................... 31

3.3. AUDITUL PRIVIND MINIMALIZAREA DESEURILOR (MINIMALIZAREA UTILIZARII

MATERIILOR PRIME) ..................................................................................................... 33 3.4. UTILIZAREA APEI .................................................................................................. 35

3.4.1.Consumul de apa............................................................................................ 35

3.4.2. Compararea cu limitele existente ................................................................. 35 3.4.3.1.Sistemele de canalizare ............................................................................... 39

3.4.3.2. Recircularea apei ....................................................................................... 40 3.4.3.3. Alte tehnici de minimalizare ...................................................................... 40 3.4.3.4. Apa utilizata la spalare .............................................................................. 40

4.1. INVENTARUL PROCESELOR .................................................................................... 41

4.2. DESCRIEREA PROCESELOR ..................................................................................... 43 4.3. INVENTARUL IESIRILOR (PRODUSELOR) ................................................................. 64 4.4. INVENTARUL IESIRILOR (DESEURILOR) .................................................................. 64

4.5.DIAGRAMELE ELEMENTELOR PRINCIPALE ALE INSTALATIEI ................................... 66 Flux tehnologic panouri termoizolante cu spuma PUR/PIR ................... 66

................................................................................................................. 66 Flux tehnologic panouri termoizolante cu vata minerala bazaltica ........ 66

4.6.SISTEMUL DE EXPLOATARE .......................................................................... 67

4.6.1. CONDITII ANORMALE ......................................................................................... 68

4.7. STUDII PE TERMEN MAI LUNG CONSIDERATE A FI NECESARE ....... 69

4.8. CERINTE CARACTERISTICE BAT ................................................................. 69

4.8.1. IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM EFICIENT DE MANAGEMENT AL MEDIULUI .......... 70 4.8.2. MINIMIZAREA IMPACTULUI PRODUS DE ACCIDENTE ŞI DE AVARII PRINTR-UN PLAN

DE PREVENIRE ŞI MANAGEMENT AL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ .................................... 71

4.8.3. CERINŢELE RELEVANTE SUPLIMENTARE PENTRU ACTIVITĂŢILE SPECIFICE SUNT

IDENTIFICATE MAI JOS: ................................................................................................. 71 OBIECTIVUL INTRĂ SUB INCIDENȚA LEGII NR.59/2016 LA NIVEL INFERIOR, CU RISC

MINOR, FIIND OBLIGAT SĂ AIBĂ POLITICĂ DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR MAJORE. ... 72

4.9. REDUCEREA EMISIILOR DIN SURSE PUNCTIFORME IN AER ............. 72




Pagina 3

4.9.2.PROTECTIA MUNCII SI SANATATEA PUBLICA ....................................................... 74

4.9.3. ECHIPAMENTE DE DEPOLUARE ........................................................................... 74 4.9.4. STUDII DE REFERINTA ......................................................................................... 75 4.9.5 VOC ................................................................................................................... 75 4.9.6. STUDII PRIVIND EFECTUL (IMPACTUL) EMISIILOR DE VOC ................................ 77 4.9.7. ELIMINAREA PENEI DE ABUR .............................................................................. 77

4.10. MINIMIZAREA EMISIILOR FUGITIVE IN AER ........................................ 77

4.10.1. STUDII .............................................................................................................. 78 4.10.2. PULBERI SI FUM ................................................................................................ 78 4.10.3. VOC ................................................................................................................ 80 4.10.4. SISTEME DE VENTILATIE ................................................................................... 80

4.11. REDUCEREA EMISIILOR DIN SURSE PUNCTIFORME IN APA DE

SUPRAFATA SI CANALIZARE ................................................................................ 81

4.11.1. SURSELE DE EMISIE .......................................................................................... 81

4.11.2. MINIMIZARE ..................................................................................................... 81 4.11.3. SEPARAREA APEI METEORICE ........................................................................... 82 4.11.4. JUSTIFICARE ..................................................................................................... 82

4.11.4.1. Studii ........................................................................................................ 82

4.11.5. COMPOZITIA EFLUENTULUI .............................................................................. 82 4.11.6. STUDII .............................................................................................................. 83

4.11.7. TOXICITATE ..................................................................................................... 83 4.11.8. REDUCEREA CBO ............................................................................................ 84

4.11.9. EFICIENTA STATIEI DE EPURARE ORASENESTI ................................................... 84 4.11.10. BY-PASS-AREA SI PROTECTIA STATIEI DE EPURARE A APELOR UZATE

ORASENESTI ................................................................................................................. 84 4.11.10.1. Rezervoare tampon ................................................................................ 85

4.11.11. EPURAREA PE AMPLASAMENT ........................................................................ 85

4.12. PIERDERI SI SCURGERI IN APA DE SUPRAFATA, CANALIZARE SI

APA SUBTERANA ....................................................................................................... 86

COLECTAREA APELOR UZATE MENAJERE SE REALIZEAZA PRIN RETELE DE CANALIZARE

INTERNE CU DIRIJARE CATRE BAZINUL BETONAT IMPERMEABILIZAT, NEEXISTAND

POSIBILITATEA UNOR SCURGERI DE APE UZATE CU INFILTRARI IN SOL IN CONDITIILE

RESPECTARII REGIMULUI DE IGIENIZARE TRASEE SI BAZIN BETONAT, PRECUM SI DE

VERIFICAREA STARII TEHNICE A ACESTORA. ................................................................. 86

4.12.1. OFERITI INFORMATII DESPRE PIERDERI SI SCURGERI DUPA CUM URMEAZA ....... 86 4.12.2. STRUCTURI SUBTERANE: .................................................................................. 86 4.12.3. ACOPERIRI IZOLANTE ....................................................................................... 88

4.12.4. ZONE DE POLUARE POTENTIALA ....................................................................... 88 4.12.5. CUVE DE RETENTIE ........................................................................................... 89

4.12.6. ALTE RISCURI ASUPRA SOLULUI ....................................................................... 90

4.13. EMISII IN APE SUBTERANE .......................................................................... 90

4.13.1. EXISTA EMISII DIRECTE SAU INDIRECTE DE SUBSTANTE DIN ANEXELE 5 SI 6 ALE

LEGII 310/2004, REZULTATE DIN INSTALATIE, IN APA SUBTERANA? ............................ 91




Pagina 4

4.13.2. MĂSURI DE CONTROL INTERN ŞI DE SERVICE AL CONDUCTELOR DE ALIMENTARE

CU APĂ ŞI DE CANALIZARE, PRECUM ŞI AL CONDUCTELOR, RECIPIENŢILOR ŞI

REZERVOARELOR PRIN CARE TRANZITEAZĂ, RESPECTIV SUNT DEPOZITATE

SUBSTANŢELE PERICULOASE. ESTE NECESAR SĂ SPECIFICAŢI: ..................................... 91

4.14. MIROSUL ............................................................................................................ 91

4.14.1. SEPARAREA INSTALATIILOR CARE NU GENEREAZA MIROS ................................ 91

4.14.2. RECEPTORI ....................................................................................................... 91 4.14.3. Surse/emisii Nesemnificative ...................................................................... 92

4.14.3.1. Surse de mirosuri ................................................................................. 92 4.14.4. Declaratie privind managementul mirosurilor ........................................... 92

4.15. TEHNOLOGII ALTERNATIVE DE REDUCERE A POLUĂRII

STUDIATE PE PARCURSUL ANALIZEI/EVALUĂRII BAT .............................. 92

5.MINIMALIZAREA SI RECUPERAREA DESEURILOR ................................... 94

5.1. SURSE DE DESEURI ................................................................................................ 94

5.2. EVIDENŢA DEŞEURILOR ................................................................................. 96

5.3. ZONE DE DEPOZITARE .................................................................................... 97

5.4.CERINTE SPECIALE DE DEPOZITARE ......................................................... 98

5.5. RECIPIENTI DE DEPOZITARE (ACOLO UNDE SUNT FOLOSITI) ......... 98

6. ENERGIE ................................................................................................................ 101

6.1. CERINTE ENERGETICE DE BAZA ............................................................... 101

6.1.1. CONSUMUL DE ENERGIE ................................................................................... 101 6.1.2. ENERGIE SPECIFICA .......................................................................................... 101

6.1.3. INTRETINERE .................................................................................................... 102

6.2.MASURI TEHNICE ............................................................................................. 103

6.2.1. Masuri de service al cladirilor ................................................................... 105

6.3. EFICIENTA ENERGETICA ............................................................................. 106

6.3.1. CERINTE SUPLIMENTARE PENTRU EFICIENTA ENERGETICA ............................... 106

6.4. ALTERNATIVE DE FURNIZARE A ENERGIEI .......................................... 108

7.ACCIDENTELE SI CONSECINTELE LOR ....................................................... 108

7.1.CONTROLUL ACTIVITATILOR CARE PREZINTA PERICOLE DE

ACCIDENTE MAJORE IN CARE SUNT IMPLICATE SUBSTANTE

PERICULOASE - SEVESO....................................................................................... 108

7.2. PLAN DE MANAGEMENT AL ACCIDENTELOR ........................................................ 109

7.3.TEHNICI ............................................................................................................... 110

8.3. STUDII PRIVIND MASURAREA ZGOMOTULUI IN MEDIU ................... 114

8.6. INFORMATII SUPLIMENTARE CERUTE PENTRU INSTALATIILE

COMPLEXE SI/SAU CU RISC RIDICAT .............................................................. 117




Pagina 5

9.MONITORIZARE ................................................................................................... 117

9.1.MONITORIZAREA SI RAPORTAREA EMISIILOR IN AER. .................... 117

9.2. MONITORIZAREA EMISIILOR IN APA ...................................................... 120

9.2.1. MONITORIZAREA SI RAPORTAREA EMISIILOR IN APA ........................................ 120

9.3. MONITORIZAREA SI RAPORTAREA EMISIILOR IN APA SUBTERANA

....................................................................................................................................... 122

9.4.MONITORIZAREA SI RAPORTAREA EMISIILOR IN RETEAUA DE

CANALIZARE ............................................................................................................ 122

9.5. MONITORIZAREA SI RAPORTAREA DESEURILOR .............................. 122

9.6. MONITORIZAREA MEDIULUI ...................................................................... 123

9.6.1. CONTRIBUTIA LA POLUAREA MEDIULUI AMBIANT ............................................ 123 9.6.2. MONITORIZAREA IMPACTULUI ......................................................................... 123

9.7. MONITORIZAREA VARIABILELOR DE PROCES .................................... 124

9.8.MONITORIZAREA PE PERIOADELE DE FUNCTIONARE ANORMALA

....................................................................................................................................... 125

10. DEZAFECTARE .................................................................................................. 125

11. ASPECTE LEGATE DE AMPLASAMENTUL PE CARE SE AFLA

INSTALATIA .............................................................................................................. 125

11.1. SINERGII ........................................................................................................... 125

11.2. SELECTAREA AMPLASAMENTULUI ........................................................ 126

12. LIMITELE DE EMISIE ...................................................................................... 126

12.1. EMISII IN AER ASOCIATE CU UTILIZAREA BAT-URILOR ..................................... 126

12.1.1. Emisii de solventi ...................................................................................... 126 12.3. EMISII ÎN REŢEAUA DE CANALIZARE ORĂŞENEASCĂ SAU CURSURI DE APĂ DE

SUPRAFAŢĂ (DUPĂ PREEPURAREA PROPRIE) ............................................................... 127

13.IMPACT ................................................................................................................. 127

13.1. EVALUAREA IMPACTULUI EMISIILOR ASUPRA MEDIULUI ........... 127

13.2. LOCALIZAREA RECEPTORILOR, A SURSELOR DE EMISII SI A

PUNCTELOR DE MONITORIZARE. .................................................................... 129

13.3. IDENTIFICAREA EFECTELOR EVACUARILOR DIN INSTALATIE

ASUPRA MEDIULUI. ............................................................................................... 131

REZUMATUL EVALUĂRII IMPACTULUI ........................................................................ 132

13.4. MANAGEMENTUL DESEURILOR .............................................................. 133

13.5.HABITATE SPECIALE .................................................................................... 133

14. PROGRAMUL PENTRU CONFORMARE SI PROGRAMUL DE

MODERNIZARE ........................................................................................................ 134




Pagina 6

LEGISLATIE La elaborarea documentatiei s-au avut în vedere urmatoarele

acte normative:

Ordonanța de urgență nr.101/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale

Legea nr 265/2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a

Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului

H.G. nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deşeurilor in conformitate cu Catalogul European al Deşeurilor care transpune Decizia nr. 2000/532/CE, amendata de Decizia nr.119/2001 privind lista deşeurilor;

Legea 211/2011 privind regimul deseurilor, republicata in

2014;

Legea nr. 263/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 360/2003 privind regimul substanţelor si preparatelor chimice periculoase care transpune DC 67/548/EEC, D88/379/EEC, R793/93;

Legea nr. 249/2015, privind modalitatea de gestionarea a

ambalajelor si a deşeurilor de ambalaje;

H.G.R. nr. 352/21.04.2005 (M.O. nr. 398/11.05.2005) pentru modificarea H.G.R. nr. 188/28.02.2002 (M.O. nr. 187/20.03.2002) privind aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare in mediul acvatic a apelor uzate – care transpune Directiva Consiliului 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane – modificata de Directiva 98/15/CE.

Ordinul 756/1997, actualizata in 2016 -reglementare privind

evaluarea poluării mediului precum şi alte documente de reglementare a activităţilor privind protecţia mediului.

Legea apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile

ulterioare;

Ordin nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si

sănătate publică privind mediul de viată al populatiei;




Pagina 7

Legea 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator;

Actualizata cu Hotărârea Guvernului nr. 336/2015 si Hotărârea Guvernului nr. 806/2016.

Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase

SR 12574/1987 privind calitatea aerului din zonele protejate;

SR 10009/2017 privind limitele admisibile a zgomotului in

localitati;

SR 6161.3/82 acustica in constructii;

Ordinul 743/2008 pentru aprobarea listei localităților pe

județe unde există surse de nitrați din activități agricole.




Pagina 8

1. REZUMAT NETEHNIC

Sectiei de producere a panourilor tip sandwich Stolniceni-Prajescu, ce apartine SC PROINVEST GROUP SRL Pascani, are ca profil de activitate producerea panourilor tip sandwich: cu spuma PUR/PIR si cu vata minerala bazaltica.

Capacitatea de productie a sectiei este de: - Panouri tip sandwich cu spuma poliuretanica /

poliizocianata 1.560.000 mp/an - Panouri tip sandwich cu vata minerala 500.000 mp/an

pentru care se solicita emiterea AUTORIZATIEI INTEGRATE DE MEDIU.

In baza Contractului de vanzare-cumparare nr.2455/20.07.2018, SC PROINVEST GROUP SRL devine proprietarul terenului in suprafata de 65.178,00mp (parcela 1CC, nr. cad. 331), situat in comuna Stolniceni-Prajescu, judetul Iasi, ce a avut ca destinatie anterioara curti constructii.

Functionalul Sectiei de productie a panourilor tip sandwich Stolniceni-Prajescu a fost realizat pe amplasamentul unei foste ferme, conform Certificatului de urbanism nr. 332/12.10.2018, emis de Consiliul Judetean Iasi si a Autorizatie de Constructie nr. 16/28.06.2019, emisa de Primaria Comunei Stolniceni-Prajescu – Desfiintare constructii si construire hala productie panouri sandwich.

Hala de productie a panourilor tip sandwich Stolniceni-Prajescu se afla la distanta de cca 20,50m fata de primele cladiri la sud.

Locuintele din vecinatatea obiectivului au fost realizate in conditiile existentei fostei ferme ce a apartinut SC Agrocom Strunga SA. Pe amplasament au existat 31 de corpuri de cladire, din care s-a pastrat doar pavilionul administrativ, restul de 30 fiind desfiintate. Pe terenul eliberat s-a realizat hala de productie din cadrul Sectiei de productie a panourilor tip sandwich.

Sectia de productie a panourilor tip sandwich Stolniceni-Prajescu ce apartine SC PROINVEST GROUP SRL Pascani aplica o tehnologie moderna in conformitate cu standardele europene, ce corespunde cerintelor legislative si de mediu in vigoare, in domeniul producerii panourilor sandwich – activitate in cadrul careia are loc operatia de producere a compusilor chimici organici de baza – spuma PUR / PIR, obiectiv ce intra sub incidenta IPPC.

Sectia de productie a panourilor tip sandwich a fost realizata pe un teren ce a avut ca functional ferma zootehnica, avand complementare accese pietonale carosabile, retele tehnico edilitare.




Pagina 9

Sectia de productie a panourilor tip sandwich Stolniceni-Prajescu este amplasata pe un teren in suprafata de 65.178,00 mp, fiind constituita din:

cabina poarta cu suprafata construita de 9,00 mp constructie industriala – hala de productie cu o suprafata

construita de 10.865,40 mp constructie administrativa - birouri, in suprafata construita

de 158,41 mp cai de acces auto - 5071,80 mp cai de acces pietonale -1017,28 mp spatii verzi - 48.056,11 mp

Teren in suprafata de 65.178,00 mp – parcela 1CC, nr. cadastral

331, este situat in intravilanul comunei Stolniceni-Prajescu, pe care este amplasata hala de productie unde isi desfasoara activitatea sectia cu dotarile necesare.

Accesul in si din incinta Sectiei de productie a panourilor tip sandwich se realizeaza prin cai de acces betonate din interiorul obiectivului cu acces la drumul DJ 208.

Planul de incadrare in zona - Anexa 1 si Planul de situatie - Anexa 2, pune in evidenta delimitarea proprietatii, amplasamentul constructiilor si amenajarile de pe teren pentru care s-a depus solicitarea de emitere a Autorizatiei integrate de mediu.

Sectia de productie a panourilor tip sandwich Stolniceni-Prajescu, judetul Iasi - Punct de lucru ce aparţine SC PROINVEST GROUP SRL Pascani are următoarele vecinătăţi :

nord: teren agricol proprietatea SC Agrocom Strunga SA – hala de productie este amplasata la distanta de 54,10 m fata de limita de proprietate;

sud: teren proprietate privata - hala de productie este amplasata la distanta de 9,10 m fata de limita de proprietate;

est: DJ 208 - hala de productie este amplasata la distanta de 131,70 m fata de limita de proprietate;

vest: teren agricol proprietatea SC Agrocom Strunga SA - hala de productie este amplasata la distanta de 17,50 m fata de limita de proprietate.

Zona de amplasament se afla situată în vecinătatea siturilor de importanţă comunitară Natura 2000, conform ORD nr. 1964/13.12.2007, modificat si completat prin ORD 2387/2011, si în vecinătatea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, conform HG1284/2007 modificat si completat prin HG 971/2011 :

ROSCI 0378 - Râul Siret între Paşcani şi Roman ROSPA 0072 - Lunca Siretului Mijlociu




Pagina 10

Amplasamentul analizat se situeaza in conditiile cadrului natural specific judetului Iasi, in partea de vest a acestuia, in aropiere de graniţa cu judetul Neamt. Comuna se află situata pe malul drept al raului Siret.

Distanta Sectiei de productie a panourilor tip sandwich Stolniceni-Prajescu fata de cursul raului Siret este de cca 3,00 km, pe directie estica.

Procesul tehnologic

Panourile termoizolante după tipul și compoziția miezului de spuma

se clasifica astfel:

panouri termoizolante cu fete metalice cu spumă

poliuretanică, denumite PUR

panouri termoizolante cu fețe metalice cu spumă

polizocianurată, denumite PIR

Fabricarea panourilor sandwich cu fețe metalice și miez de spumă reprezintă o succesiune de operații în timpul procesului de producție, ce sunt controlate automat de un computer central programat de producătorul echipamentului tehnologic la cerințele clientului.

Materiile prime si auxiliare sunt aprovizionate de la furnizori

externi in baza contractelor incheiate, fiind livrate astfel: - poliolii sunt livrati cu cisterne auto speciale si sunt descarcati in

4 rezervoare de 20 mc/buc amplasate in depozitul de materii prime; - izocianatul este aprovizionat cu cisterna auto speciala si este

stocat in 2 rezervoare de 30 mc/buc amplasate in depozitul de materii prime;

- pentanul este livrat cu cisterna auto speciala si descarcat intr-un rezervor subteran cu V=38 mc cu manta dubla, amplasat la distanta de hala de productie (conditii de stocare: perna de azot, p= max.0,2bar)

- rulourile de tabla prevopsita sunt transportate cu autotrenuri, descarcarea si manipularea se realizeaza cu ajutorul podului rulant de 12,5 t;

- substanțele/amestecurile care sunt utilizate ca aditivi și catalizatori sunt livrate in IBC de 1mc pe paleti din lemn si recipient din plastic in cadru /protectie metalica si se depoziteaza in hala de productie.

Cantitatile de materii prime si materiale auxiliare corespund

capacitatii proiectate de productie.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Moldova




Pagina 11

Procesele tehnologice specifice producerii panourilor tip sandwich cu spuma PUR/PIR sunt :

Formarea fetelor metalice (profilarea). Procesul tehnologic de fabricare a panourilor termoizolante

începe cu realizarea fețelor metalice cu ajutorul utilajelor care realizeaza tranformarea acestora din rulouri de tablă prevopsită de maxim 10t în profiluri continue cu o anumita geometrie.

Pregătirea injecției spumei Pana la unitatea de spumare se afla doua cuptoare (sus si jos)

care incalzesc tabla cu ajutorul inductiei termice (infrarosu). Operatorul poate controla/monitoriza si seta temperaturile fetelor

metalice cu ajutorul unui panoul de control digital. Injectarea spumei In functie de comenzi, miezul poate fi din spuma poliuretanica

(PUR) sau din spuma polizocianurica (PIR). Substanțele de bază care stau la baza realizarii spumei

poliuretanice sunt: poliol, izocianat, catalizator (agent care dă timpul de gelifiere/întărire), aditiv, pentan (agent expandant). Dintre cele 5 substanțe, pentanul este expandant - agentul care face ca amestecul respectiv să crească în volum și să acopere toata grosimea panoului. Cantitățile utilizate sunt de ordinul gramelor/mp.

Cu ajutorul calculatorului de proces, se stabilesc proporțiile reactantilor, debitul, monitorizarea presiunilor și a temperaturilor tuturor componentelor chimice care intră în amestec și care sunt injectate pentru a putea realiza miezul de spumă (5 componente).

În funcție de parametrii de mediu, operatorul poate ajusta valorile pentanului și catalizatorului pentru a controla reacția conform recomandarilor producatorului, de a asigura viteza optima a benzii, densitatea stabilită și profilul de reacție stabilit (timp gelifiere și timp atingere).

Formarea panourilor După injectarea amestecului de spumă între cele 2 fete metalice

pentru ca acestea să se transforme în formă solida, dar in acelasi timp într-un mod de continu de productie, acest complex este introdus într-o presa încalzita la o temperatură peste 400 C cu laturi conformatoare astfel încat după ce aceasta este parcursă rezultă un panou solid și închegat corespunzător, pregatit pentru debitare.

Forma și secțiunea dorită a panoului este menținută și respectată conform standardelor în vigoare cu ajutorul unui sistem de presă care obturează expandarea spumei în plan orizontal cu ajutorul unor elemente denumite blocheți, iar în plan vertical cu ajutorul unor elemente denumite șenile.

Debitarea panoului la lungime Panoul este supus operatiei de calibrare. Aceasta este efectuata

de presa de calibrare care are o lungime de 38 m, are marit lantul de




Pagina 12

limitatori cu aproximativ 10m pentru a mari viteza de productie. Cu aceiasi presa conformatoare se produc toate tipurile de panouri, cu miezuri diferite: PUR, PIR.

Răcirea panourilor Deoarece pentru a produce miezul panoului a fost folosită o

reactie exotermă cu degajare de caldură, panoul proaspat debitat trebuie răcit până la intrarea în contact cu alt panou. Racirea se realizeaza folosind stația de răcire cu dispunerea verticală a panourilor până la răcirea acestora prin tranziție verticală în mediul ambiant existent.

Paletizarea și ambalarea Paletizarea este utilajul următor de manipulare a panourilor care

are ca obiectiv crearea stivelor cu un numar fix de bucăți după anumite reguli de optimizare și lungime utilizate în transport.

Manipularea se realizeaza setând modul de lucru din calculatorul de proces existent.

Ambalarea este ultima operatie care precede definitivarea fluxului de productie în care stiva este ambalata cu folie strech și distanțieri de susținere pentru a facilita manipularea cu motostivuitorul și protecția până la montaj.

Panourile termoizolante cu miez din vata minerala se

fabrica in aceeasi hala de productie in care se realizeaza si panourile tip sandwich cu spuma PUR/PIR, fiind partial utilizata aceeasi linie la care se elimina unitatea de spumare si se introduc in locul acesteia urmatoarele utilaje:

unitate pentru debitare si frezare lamele din vata minerala; unitate de inserare automata a lamelelor din vata minerala

in linia de panouri; unitate pentru dozarea, mixarea si aplicarea adezivilor.

Unitatea de prelucrare a saltelelor din vata bazaltica este

amplasata in aceeasi hala cu linia de fabricare a panourilor cu sopuma PUR/PIR.

Saltelele de vata bazaltica cu dimensiunea de 126X1150x2400mm sau 126x845 x2400mm si avand densitatea de 100kg/mc sunt plasate, paletizate pe platforma de alimentare a grupului. De aici, fiecare saltea este preluata automat, intra in unitatea de debitare unde se formeaza lamelele cu dimensiunea de 126 x grosimea panouluix2400mm. La iesirea din grupul de debitare, lamelele sunt intoarse la 90°, astfel incat fibrele de vata bazaltica sa fie orientate vertical pentru a conferi rezistenta mecanica panoului.

Lamelele cu fibra orientata sunt preluate de conveior care le insereaza si pozitioneaza in linia principala de fabricatie a panourilor, intre cele doua table profilate anterior. Un sistem complet automat de dozare si distributie asigura aplicarea pe fetele interioare ale tablelor a adezivului necesar solidarizarii cu lamelele de vata bazaltica.




Pagina 13

Presa este proiectata astfel incat sa aiba loc presarea corecta a elementelor constitutive pe timpul intaririi adezivului (cca.4-5min) La iesire din presa, produsul este calibrat si este transferat cu ajutorul unei benzi transportoare catre unitatea de debitare unde este taiat la dimensiuni.

Paletizarea si ambalarea. Operatiile sunt comune atat pentru panourile cu miez de spuma

PUR/PIR, cat si pentru panourile cu miez de vata bazaltica. Panourile debitate sunt transferate la masina de paletizat; se

formeaza pachete la dimensiuni optimizate in vederea transportului. Pachetul de panouri este ambalat in folie de polietilena, legat si asigurat in vederea depozitarii si incarcarii in mijloacele de transport.

In interiorul halei panourile sunt transferate cu podul rulant. Transferul panourilor in zona de depozitare se face cu stivuitoare speciale cu incarcare laterala si furci cu deschidere marita. Cu aceleasi incarcatoare se face si incarcarea in mijloacele de transport.

Utilitati Pentru activitatea desfasurata in cadrul Sectiei de productie a

panourilor tip sandwich Stolniceni-Prajescu sunt asigurate urmatoarele utilitati:

Alimentarea cu apa potabila

Alimentarea cu apă bruta a Sectiei de productie a panourilor tip sandwich Stolniceni-Prajescu, aparţinând societăţii PROINVEST GROUP SRL Pascani, este asigurată in baza Autorizatiei de gospodarire a apelor nr. 9/14.04.2021 din sursa proprie subterana, prin intermediul unui put forat in bazinul hidrografic Siret:

puţ forat P cu H = 28 m, Dn250 mm, prevăzut cu pompă

submersibilă, apa prelevată fiind utilizată în scopuri igienico-sanitare, in scop tehnologic, igienizari incinte şi pentru PSI.

Puţul forat este situat în partea de nord a amplasamentului, cu un debit maxim de exploatare de 0,15 l/s.

Apa preluata din put este transportata prin intermediul unei conducte de aductiune – conducta refulare, la reteaua de alimentare cu apa a Sectiei de productie, prevazuta cu apometru.

Reteaua de distributie a apei brute in cadrul Sectiei se realizeaza printr-o conducta de PEHD Dn=40mm in lungime de 178m.

Societatea a realizat racordul pentru alimentarea cu apa potabila in lungime de 181,00m pana la limita proprietatii, in vederea racodarii obiectivului la reteaua de alimentare cu apa potabila a comunei Stolniceni-Prajescu.




Pagina 14

Rezervorul de înmagazinare a apei cu V=20 mc este amplasat in exteriorul incintei, volumul de apa al acestuia asigurand rezerva intangibila PSI.

Reţeaua PSI este din polietilenă de înaltă densitate, în montaj subteran, fiind prevazuta cu 3 hidranţi exteriori.

Situaţia în instalaţie conform BAT Apele uzate sunt evacuate prin vidanjare catre statia de epurarea

a mun. Pascani. 13.1. BAT Generic 10.BAT este utilizarea separată a sistemului de colectare a

efluentului (a se vedea Secțiunea 12.1.8.), pentru: apa reziduală din proces; apa potențial contaminată de la scurgeri sau alte surse,

incluzând apa de răcire, suprafețele de scurgere din ariile de producție;

apa necontaminată. Situaţia în instalaţie: Conform BAT 13.1. BAT Generic 9. BAT este

prevenirea poluării apei prin proiectarea adecvată a conductelor si materialelor (vezi Secțiunea 12.1.8.) precum și 12.1.8. Prevenirea poluării apei. Efluenții din proces și drenajele sau sistemul de canalizare sunt realizate din materiale rezistente la coroziune și proiectate să prevină scurgerile și de a reduce riscul pierderilor din conductele subterane. Pentru a facilita controlul şi repararea, sistemul de colectare a apei reziduale la instalaţiile noi şi sistemele modernizate sunt fie:

conducte și pompe amplasate deasupra solului; conducte amplasate în canale accesibile pentru inspecție și

reparații. Măsurile pentru prevenirea poluării apei include sisteme de

colectare separată a efluenților pentru: apa reziduală din proces; apa potențial contaminată de la scurgeri sau alte surse,


apa necontaminată. În completare VOC Bref secțiunea 6.3. Poluarea - prevenire și

minimizare. Prevenirea poluării apei subterane este de importanță deosebită. BAT este:

rezervoare de stocare și facilități de încărcare/descărcare proiectate să prevină scurgerile și pentru a evita poluarea solului şi a apei, cauzate de scurgeri;

sisteme de detecție a supraumplerii (ex. alarme la nivel max. și întrerupere automată);

utilizarea materialelor de impermeabilizare a solului în procese cu drenaje la pompe;

descărcări neintenționate în sol și apa subterană; facilități de colectare prin care scurgerile pot fi oprite (tăvi




Pagina 15

de picurare, gropi de colectare); echipament și proceduri de a asigura drenarea completa a

echipamentului înainte de deschidere; sistem de detecție și program de mentenanță a tuturor

rezervoarelor (în special a celor subterane) și drenajelor; monitorizarea calității apei subterane.

Retele de canalizare

o Apele uzate menajere Apele menajere de la grupurile sanitare si igienizari incinte sunt

colectate in sistem divizor prin retele interne de canalizare şi dirijate gravitaţional, către reteaua de canalizare exterioară realizată din conducte PVC KG, ce transportă apele uzate menajere către bazinul betonat vidanjabil, subteran cu V=36 mc, care asigură stocarea temporară a acestora, până la eliminarea lor prin vidanjare.

Apele uzate igienizari incinte si menajere sunt preluate din bazinul betonat prin vidanjare în baza Contractului nr.219/23.02.2021 incheiat cu SC EUROTRUK DAS SRL şi dirijate către Staţia de epurare a Municipiul Pascani. Apele uzate vor respecta concentraţiile maxime admise conform NTPA 002/2002, HG 352/2005.

Apele meteorice neimpurificate colectate de pe constructiile existente pe amplasament şi suprafaţa betonată sunt dirijate, prin pante şi rigole, spre spatiile verzi de pe amplasament cu infiltrare lenta in sol, debitul maxim al acestora fiind de 288,96 l/sec. Apele meteorice neimpurificate vor respecta concentraţiile maxime admise conform NTPA 001/2002, HG 352/2005.

Energia electrică şi combustibili

Alimentarea cu energie electrica necesara functionarii obiectivului este realizata prin racordarea la reteaua existenta in zona printr-un bransament contorizat in baza contractului nr. 29/2020 incheiat cu societatea furnizoare SC OMV PETROM SA.

Zona dispune de rețea electrică de joasă tensiune, medie tensiune și reţea de telefonie, internet, televiziune.

Alimentarea obiectivului se realizeaza din rețeaua electrică de 0,4 kV de la postul de transformare care este montat în aceasta zonă. Branșamentul electric este realizat conform ATR electric, conform proiectului de specialitate întocmit de personal autorizat la societăti atestate de A.N.R.E.

Consumul de energie electrică pentru functionarea instalatiilor din cadrul Sectiei de productie a panourilor tip sandwich este de 1200 Mwh/an.

În completare VOC Bref, secțiunea 6.3. Poluarea prevenire și minimizare.




Pagina 16

BAT pentru eficiența energetica este o combinație sau o selecție a următoarelor tehnici:

optimizarea consumului energetic (ex. prin izolarea echipamentelor de proces);

punerea în aplicare a sistemelor contabile prin care atribuim complet costurile de energie pentru fiecare unitate de proces;

angajarea frecventă a verificării energetice; optimizarea integrării căldurii la nivel inter-proces şi intra-

proces, utilizarea de surse de căldură ecologice; utilizarea sistemelor de răcire numai când reutilizarea

surselor de energie din proces au fost în întregime exploatate;

adoptarea unui sistem combinat (Incălzire și Putere CHP), sisteme viabile economic și tehnic.

Situaţia în instalaţie: Pentru zona în care se aplică, eficienţa energetică este BAT.

Alimentarea cu energie termica In spațiul de producție nu se impune realizarea unei instalații de

încalzire deoarece procesul tehnologic degajă suficientă căldură pentru a crea un mediu proprice desfășurării activităților de producție.

Pentru încălzirea spațiilor administrative adiacente activității de producție s-a optat pentru o soluție de încălzire cu echipamente de tip aerotermă electrică omologată sau calorifere electrice cu termostat.

Apa calda pentru grupurile sanitare este produsa intr-un boiler electric.

ECHIPAREA SI DOTAREA CU MIJLOACE TEHNICE DE APARARE IMPOTRIVA INCENDIILOR

Obiectivul - Sectia de producere a panourilor tip sandwich Stolniceni-Prajescu este echipata cu:

instalație de protecție împotriva trăsnetelor; rezerva intangibila PSI cu V=20mc; hidranti exteriori – 3 bucati; stingătoare portative pentru clasele A, B si C de incendiu.




Pagina 17

2.TEHNICI DE MANAGEMENT

2.1.Sistemul de management

Sunteţi certificaţi conform ISO 14001 sau înregistraţi conform EMAS (sau/ambele) - dacă da indicaţi aici numerele de certificare/ înregistrare

NU

Furnizaţi o organigramă de management în documentaţia dumneavoastră de solicitare a autorizaţiei integrate de mediu (indicaţi posturi şi nu nume). Faceţi aici referire la documentul pe care îl veţi ataşa

Director general Director de productie Responsabil mentenanta Director comercial Responsabil PMI Şef Sectie Tehnicieni

Cerinţa caracteristică a BAT

DDA sau NU

Documentul de referinţă sau data

pana la care sistemele vor fi

aplicate (valabile)

Responsabilităţi Prezentaţi ce post

sau departament este responsabil pentru

fiecare cerinţă

0 1 2 3 4

1 Aveţi o politică de mediu recunoscută oficial?

DA 1.Autorizatia integrata de mediu in curs de emitere 2.Autorizatia de gospodarire a apelor nr. 9/14.04.2021, valabila pina la data de 14.04.2026,emisa de ABA Siret

Director general Director de productie Şef Sectie

Responsabil PMI

2 Aveţi programe preventive de întreţinere pentru instalaţiile şi echipamentele relevante?

DA - Tehnologiile de producere a panourilor tip sandwich cu spuma PUR/PIR si cu vata minerala


Responsabil PMI




Pagina 18

- Procedura pentru depozitare si valorificare/ eliminare deşeuri - Proceduri de acţionare in caz de situatii de risc - Fisele de întreţinere si exploatare a instalaţiilor

3 Aveţi o metodă de înregistrare a necesităţilor de întreţinere şi revizie?

DA -Tehnologia de producere a panourilor tip sandwich cu spuma PUR/PIR si cu vata minerala - Program de revizii instalatii specifice procesului


Responsabil PMI

4 Performanţa/acurateţea de monitorizare şi măsurare

DA - Monitorizare factori de mediu- apa potabila, ape uzate,apa din panza freatica, gestiunea deseurilor


Responsabil PMI

5 Aveţi un sistem prin care identificaţi principalii indicatori de performanţă în domeniul mediului?

DA - Buletine de analiza - Evidenţa consumurilor specifice, materii prime şi auxiliare, utilitati - Evidenţa gestiunii deşeurilor


Responsabil PMI

6 Aveţi un sistem prin care stabiliţi şi menţineţi un program de măsurare şi monitorizare a indicatorilor care să permită revizuirea şi îmbunătăţirea

DA - Evidenta statistica a evoluţiei concentraţiilor poluanţilor specifici si a consumurilor specifice


Responsabil PMI




Pagina 19

performanţei?

7 Aveţi un plan de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale?

DA - Planul de Intervenţii in caz de calamităţi - Plan de prevenire incendii - Plan de intervenţii in caz de poluări accidentale


Responsabil PMI Responsabil mentenanta

8 Dacă răspunsul de mai sus este DA listaţi indicatorii principali folosiţi

DA - apariţia unor defecţiuni pe reţeaua de colectare ape uzate - apariţia unor fisuri în pereţii bazinului de colectare ape uzate -functionarea sistemului de automatizare la parametri - incendii in cadrul Sectiei



9 Instruire Confirmaţi că sistemele de instruire sunt aplicate (sau vor fi aplicate şi vor începe în intervalul de 2 luni de la emiterea autorizaţiei integrate de mediu) pentru întreg personalul relevant, inclusiv contractanţii şi cei care achiziţionează echipament şi materiale; şi care cuprinde următoarele elemente:




Pagina 20

▪ conştientizarea implicaţiilor reglementării dată de Autorizaţia integrată de mediu pentru activitatea companiei şi pentru sarcinile de lucru; ▪conştientizarea tuturor efectelor potenţiale asupra mediului rezultate din funcţionarea în condiţii normale şi condiţii anormale; ▪ conştientizarea necesităţii de a raporta abaterea de la condiţiile de autorizare integrată de mediu; ▪ prevenirea emisiilor accidentale şi luarea de măsuri atunci când apar emisii accidentale; ▪ conştientizarea necesităţii de implementare şi menţinere a evidenţelor de instruire;

DA DA DA DA DA

- Evidentele periodice de instruire a personalului pe linie de protectie a mediului Regulamentul de intretinere si exploatare a instalatiilor -Informare APM Iasi, Garda Nationala de Mediu Iasi -Procedură privind modul de acţiune în caz de producere a unei poluări accidentale sau a unui eveniment care poate conduce la poluare - Atributii specificate in fisa postului










1 Există o declaraţie clară a calificărilor şi competenţelor necesare pentru posturile cheie?

DA Fisa posturilor Director general Director de productie




Pagina 21

1 Care sunt standardele de instruire pentru acest sector industrial (dacă există) şi în ce măsură vă conformaţi lor?

DA - Informari periodice privind performanta procesului de productie -standardele de calitate a materiilor prime, auxiliare si finite -norme si reglementari privind protectia mediului - legislatia de mediu

Şef Sectie Responsabil PMI Responsabil mentenanta

1 Aveţi o procedură scrisă pentru rezolvare, investigare, comunicare şi raportare a incidentelor de neconformare actuală sau potenţială, incluzând luarea de măsuri pentru reducerea oricărui impact produs şi pentru iniţierea şi aplicarea de măsuri preventive şi corective?

DA - Procedură privind fluxul operaţional şi informaţional - Raportari zilnice

Director de productie Şef Sectie


Aveţi o procedură scrisă pentru evidenţa, investigarea, comunicarea şi raportarea sesizărilor privind protecţia mediului incluzând luarea de măsuri corective şi de prevenire a repetării?

DA - Procedură privind fluxul operaţional şi informaţional - Procedură privind modul de acţiune în caz de producere a unei poluări accidentale



1 Aveţi în mod regulat audituri

NU Societatea isi propune derularea

Director general




Pagina 22

independente (preferabil) pentru a verifica dacă toate activităţile sunt realizate în conformitate cu cerinţele de mai sus? (Denumiţi organismul de auditare)

de audituri independente

Frecvenţa acestora este de cel puţin o dată pe an?

--- Periodic Director general

1 Revizuirea şi raportarea performanţelor de mediu Este demonstrat în mod clar, printr-un document, faptul că managementul de vârf al companiei analizează performanţa de mediu şi asigură luarea măsurilor corespunzătoare atunci când este necesar să se garanteze că sunt îndeplinite angajamentele asumate prin politica de mediu şi că politica rămâne relevantă? Denumiţi postul cel mai important care are în sarcină analiza performanţei de mediu

DA - Autorizatia integrata de mediu -Raport anual de mediu - Procedură privind monitorizarea factorilor de mediu - Procedură privind gestionarea deşeurilor -Procedura privind monitorizarea consumurilor specifice de materii prime si materiale auxiliare



1 Este demonstrat în mod clar, printr-un document, faptul că managementul de vârf al companiei

DA - Raportul anual privind PMI - Stabilirea anuala a strategiilor de mediu


Responsabil PMI Responsabil




Pagina 23

analizează progresul programelor de îmbunătăţire a calităţii mediului cel puţin o dată pe an?

mentenanta

1 Există o evidenţă demonstrabilă (de ex. proceduri scrise) că aspectele de mediu sunt incluse în următoarele domenii aşa cum sunt cerute de IPPC:

▪ controlul modificării procesului în instalaţie;

DA Tehnologia de producere a panourilot tip sandwich


Responsabil PMI

▪ proiectarea şi retrospectiva instalaţiile noi, tehnologiei sau altor proiecte importante;

DA Proiecte tehnice si tehnologice


Responsabil PMI

▪ aprobarea de capital; ▪ alocarea de resurse;

DA -Devize economice -Studii de fezabilitate


Responsabil PMI

▪ planificarea şi programarea;

DA -Program de investitii

Director general

▪ includerea aspectelor de mediu în procedurile normale de funcţionare;

DA -Autorizatie integrata de mediu

Director general Şef Sectie

Responsabil PMI

▪ politica de achiziţii; DA - Procedură privind achiziţia de materii prime si auxiliare


▪ evidenţe contabile pentru costurile de mediu comparativ cu procesele implicate şi nu cu cheltuielile (de regie).

DA - Se vor evidentia costurile in raportarile periodice ale serviciului financiar- contabil

Director general Director de productie Director comercial




Pagina 24

1 Face compania rapoarte privind performanţele de mediu, bazate pe rezultatele analizelor de management (anuale sau legate de ciclul de audit), pentru: ▪ informaţii solicitate de Autoritatea de Reglementare; şi

DA Raportari periodice- monitorizare factori de mediu, gestionare deseuri Raportul anual de mediu

Director general Director de productie Şef Sectie Responsabil PMI

▪ eficienţa sistemului de management faţă de obiectivele şi scopurile companiei şi îmbunătăţirile viitoare planificate.

DA -Respectarea reglementarilor in vigoare pe linie de protectia mediului -Autorizatia integrata de mediu

Director general Director de productie Şef Sectie Responsabil PMI

2 Se fac raportări externe, preferabil prin declaraţii publice privind mediul?

NU ---- -----

Informatii suplimentare Nu este cazul.




Pagina 25

Cerinta caracteristica a

BAT

Unde este pastrata

Cum se identifica Cine este responsabil

Managementul documentaţiei şi registrelor Pentru fiecare dintre următoarele elemente ale sistemului dumneavoastră de management daţi informaţiile solicitate

Politici Serviciul Investitii/Dezvoltare si PMI

Suport electronic Evidente privind investitiile pe linia protectiei mediului

Director general Director de productie

Responsabilităţi Serviciul Investitii/Dezvoltare si PMI



Responsabil PMI

Ţinte Serviciul Investitii/Dezvoltare si PMI



Responsabil PMI

Evidenţele de întreţinere

Serviciul Investitii/Dezvoltare si PMI Compartimentul tehnic, intretinere




Proceduri ---- ---- ----

Registrele de monitorizare

Responsabil PMI Suport electronic Evidente privind investitiile pe linia protectiei mediului

Director de productie Responsabil PMI

Rezultatele auditurilor

Director general

Suport electronic Evidente privind investitiile pe linia protectiei mediului, calitatii produselor, sigurantei alimentelor

Director de productie Şef Sectie

Responsabil PMI

Rezultatele revizuirilor

Responsabil PMI, societate

Suport electronic Evidente privind investitiile pe linia

Director general Director de productie

Responsabil PMI




Pagina 26

protectiei mediului

Evidenţele privind sesizările şi incidentele

Responsabil PMI Suport electronic Evidente privind investitiile pe linia protectiei mediului


Responsabil PMI

Evidenţele privind instruirile

Serviciul Investitii/Dezvoltare si PMI


Şef Sectie Responsabil PMI

3. INTRARI DE MATERII PRIME 3.1. Selectarea materiilor prime si auxiliare

Principalele materii prime

utilizate

Natura chimica

/compozitie (Fraze R)

Inventarul complet al

materialelor (calitativ si cantitativ)

Ponderea %in produs %in apa de suprafata

%in canalizare %in deseuri/pe

sol %in aer

Impactul asupra mediului acolo

unde este cunoscut (de

exemplu, degradabilitate, bioacumulare

potentiala, toxicitate pentru specii relevante)

Exista o alternativa

adecvata (pentru cele cu impact

potential semnificativ) si

va fi aceasta utilizata (daca nu explicati de

ce) ?

Cum sunt stocate ? (A-D)2

Poate constitui materialul un risc

semnificativ de accident prin natura sa sau prin

cantitatea stocata? A se vedea sectiunea 8

Rulouri de tabla prevopsita

Ol, Zn 2500 t/an >90% 10% deseuri valorificabile

Deseu solid valorificabil cu potential efect negativ asupra calitatii apei, aerului, solului si panzei freatice

– In incinta halei tehnologice, pe platforma betonata

Poliol

Amestec polioli

400 t/an 99,5% produs

Amestec de alcooli cu efect negativ asupra calitatii apei, aerului, solului si panzei freatice

--- Rezervor V=20mc, 4 buc la nivelul solului cu cuvă de retenție




Pagina 28

Isocianat Diisocianatul de metilen difenil (MDI)

750t/an 99,5% produs MDI cu efect negativ asupra calitatii apei, aerului, solului si panzei freatice

--- Rezervor din oțel cu V=30mc, 3 buc, la temperatura de 16-22ºC

Pentan Hidrocarbura n pentan

80 t/an 99,5% Hidrocarburi cu potential efect negativ asupra calitatii apei, aerului, solului si panzei freatice

--- Rezervor subteran, cu pereți dubli, sub pernă de azot și glicol; temperatura 5-240C, V=38mc, 1 buc

Catalizatori Polimer MDI

50 t/an 99,9% Polimeri cu

potential efect negativ asupra calitatii apei, aerului, solului si panzei freatice

--- IBC-uri de 1000 litri pe platforma betonata; temperaturi cuprinse între 16-22ºC

Aditivi Polimeri 50 t/an 99,9% Polimeri cu potential efect negativ asupra calitatii apei, aerului, solului si panzei freatice

--- IBC-uri de 1000 litri pe platforma betonata; temperaturi cuprinse între 16-22ºC

Vata minerala bazaltica

Fibre microscopice naturale (roca bazaltica)

220.000 mp/an 98% Vata minerala cu potential efect negativ asupra calitatii apei, aerului, solului

In incinta halei tehnologice, pe platforma betonata




Pagina 29

Principalele materii

auxiliare utilizate

Natura chimica

/compozitie (Fraze R)

Inventarul complet al

materialelor (calitativ si cantitativ)

Ponderea %in produs %in apa de suprafata

%in canalizare %in deseuri/pe

sol %in aer

Impactul asupra mediului acolo

unde este cunoscut (de

exemplu, degradabilitate, bioacumulare

potentiala, toxicitate pentru specii relevante)

Exista o alternativa adecvata

(pentru cele cu impact

potential semnificativ) si

va fi aceasta utilizata (daca nu explicati de

ce) ?

Cum sunt stocate ? (A-D)2

Poate constitui materialul un risc semnificativ de

accident prin natura sa sau prin

cantitatea stocata? A se vedea sectiunea

8

Apa potabila -racire panouri

Apa

12mc/an

0% in produs

Apa de racire in circuit inchis

Nu prezinta risc

---

Detergenti biodegradabili

Substante tensioactive

80 kg/an 100% in bazinul betonat de colectare ape uzate

Produs biodegradabil in solutii diluate fara infiltrare in sol

Nu prezinta risc prin natura si cantitatea utilizata

Aii-Cu depozitare in spatii amenajate in ambalaje originale

Folie protectie Polietilena 500.000 mp/an 0% in produs Ambalare produse finite

Bioacumulare potentiala in sol si pulberi in aer


Ai-Cu depozitare in spatii amenajate – incinta inchisa




Pagina 30

Folie ambalare Polietilena 6 t/an 0% in produs Ambalare produse finite




Banda profil panou

Materiale plastice

700.000 ml/an 0% in produs Ambalare produse finite




Picioare polistiren

Polimeri 43.000 buc/an 0% in produs Ambalare produse finite




Banda hartie Celuloza 0,6 t/an 0% in produs Ambalare produse finite




Folie stretch Polietilena 140 t/an 0% in produs Ambalare produse finite




3.2. Cerintele BAT

Cerinta caracteristica a BAT

Raspuns Responsabilitate Indicati persoana sau grupul de persoane responsabil pentru fiecare cerinta

Există studii pe termen lung care sunt necesare a fi realizate pentru a stabili emisiile in mediu şi impactul materiilor prime şi materiilor utilizate? Dacă da, faceţi o listă a acestora şi indicaţi în cadrul programului de modernizare data la care acestea vor fi finalizate.

DA -monitorizare apa potabila, -monitorizare ape uzate tehnologice, menajere si din panza freatica Periodic conform reglementarilor prevazute in: 1.Autorizatia integrata de mediu 2.Autorizatia de gospodarire a apelor nr. 9/2021, valabila pina in anul 2026,emisa de ABA Siret.

Director general Director productie Responsabil PMI

Listaţi orice substituţii identificate şi indicaţi data la care acestea vor fi finalizate în cadrul programului de modernizare.

----

Confirmaţi faptul că veţi menţine un inventar detaliat al materiilor prime utilizate pe amplasament?3)

DA - -Autorizatia integrata de Mediu -Evidenta consumurilor materiilor prime si materialelor auxiliare


Confirmaţi faptul că veţi menţine proceduri pentru revizuirea sistematică în concordanţă cu noile progrese referitoare la materiile prime şi utilizarea unora mai adecvate, cu impact mai redus asupra mediului?

DA- -Autorizatia integrata de Mediu -Politica de management a societatii privind mediul


Confirmaţi faptul că aveţi proceduri de asigurare a calităţii

DA- conform reglementarilor, necesarul de materii





Pagina 32

pentru controlul materiilor prime? Aceste proceduri includ specificaţii pentru evaluarea oricăror modificări referitoare la impactul asupra mediului cauzat de impurităţile conţinute de materiile prime şi care modifică structura şi nivelul emisiilor.

prime este asigurat prin contracte de la diversi furnizori autorizati. DA

Cele mai Bune Tehnici Disponibile (BAT) conform documentului de referinţă pentru Producţia de Polimeri, august 2007:

Scopul BAT este să efectueze o evaluare a pierderilor şi

măsurarea lor, de a clasifica componentele în ceea ce priveşte tipul de intreținere şi condiţiile de proces pentru a identifica acele elemente cu cel mai mare potenţial pentru pierderile fugitive. Emisiile fugitive evaluare și măsurare.

Stabilirea componenților, crearea unei baze de date - in baza de date, componenții sunt clasificați funcție de condițiile de proces și întreținere pentru a identifica acele elemente care au potențialul cel mai mare în reducerea emisiilor fugitive și de a facilita aplicarea factorilor standard de pierderi accidentale. Experiența arată că o estimare derivată din aplicarea acestor factori pot conduce la o supraestimare a tuturor emisiilor fugitive ale instalației. O acuratețe în estimare este obținută dacă componenții accesibili sunt triați printr-o estimare tehnică, care identifică sursa scurgerii sau lipsa scurgerii în acord cu nivelul unui prag.

Procentajul scurgerii versus componenții reținuți este aplicată pentru a îmbunătăți valabilitatea generală a emisiilor fugitive estimate. În completare LVOC Bref, secțiunea 6.3. Poluarea prevenire și minimizare. BAT pentru prevenirea și controlul emisiilor fugitive

1. Implementarea unui program oficial de detecție a scurgerilor și de reparații, focusat pe conducte și echiparea punctelor de scurgere, aceasta furnizează o înaltă reducere a emisiilor și costurilor;

2. Adoptarea următoarelor măsuri generale: izolarea dublă în punctele cu risc înalt de scurgere; prevenirea necesității deschiderii pentru rezervoare prin

modificarea proiectului sau a modului de operare; sisteme de colectare închisă a efluentului, utilizarea

rezervoarelor pentru stocarea și tratarea efluentului.




Pagina 33

În completare Bref Stocare pentru stocare, manipulare și transfer:

stocarea presurizată (pentru substanțe foarte periculoase sau mirositoare);

minimizarea temperaturii de stocare; instrumentație și proceduri pentru a preveni

supraumplerea; sistem de reținere secundar, impermeabil cu o capacitate

de 110% decât cea a rezervorului; recuperare VOC (prin condensare, absorbție, adsorbție),

înainte de recuperare sau distrugere prin combustie; monitorizarea continuă a nivelului de lichid și a fluctuatiilor

de nivel; încărcarea pe la partea inferioară pentru a preveni

stropirea; bariere si sisteme de blocare pentru a preveni deteriorarea

echipamentului la miscări accidentale sau circulația vehiculelor.

Situaţia în instalaţie Pentru prevenirea şi controlul emisiilor fugitive, evaluare și

măsurare: Cuve de retenţie a scurgerilor şi de colectare a acestora; temperatura în incinta depozitelor este menţinută la

valoarea optimă. Sistemele instalaţiei pentru prevenirea şi minimizarea

emisiilor fugitive sunt BAT.

3.3. Auditul privind minimalizarea deseurilor (minimalizarea utilizarii materiilor prime)


Raspuns Responsabilitate Indicati persoana sau grupul de persoane responsabil pentru

fiecare cerinta

A fost realizat un audit al minimizării deşeurilor? Indicaţi data şi numărul de înregistrare al documentului. Notă: Referire la H.G. nr. 856/2005, L211/2011

Da- in curs de desfasurare Raportari lunare privind tipul si cantitatile de deseuri in conformitate cu Planul privind gestiunea deseurilor

Director productie Sef sectie Responsabil PMI

javascript:ln2Go2lnk(153854);




Pagina 34

Listaţi principalele recomandări ale auditului şi data până la care ele vor fi implementate. Anexaţi planul de acţiune cu măsurile necesare pentru corectarea neconformităţilor înregistrate în raportul de audit.

Prin managementul societatii se va urmari diminuarea cantitatii de deseuri cu respectarea prevederilor HG856/2002, L211/2011


Acolo unde un astfel de audit nu a fost realizat, identificaţi principalele oportunităţi de minimizare a deşeurilor şi data până la care ele vor fi implementate.

Prin aplicarea tehnologiei de producere a panourilor tip sandwich s-a urmarit minimizarea deseurilor conform Planului privind gestiunea acestora si valorificarea/eliminarea


Indicaţi data programată pentru realizarea viitorului audit.

--- ---

Confirmaţi faptul că veţi realiza un audit privind minimizarea deşeurilor cel puţin o dată la doi ani Prezentaţi procedura de audit şi rezultatele/ recomandările auditului precum şi modul de punere în practică a acestora în termen de 2 luni de la încheierea lui.

Da Director general




Pagina 35

3.4. Utilizarea apei

3.4.1.Consumul de apa

Sursa de alimentare cu apa (de ex.rau, ape subterane,

retea urbana)

Volum de apa captat

(m3/an)

Utilizari pe faze ale procesului

% de recircularea apei pe faze

ale procesului

% apa reintrodusa de la statia

de epurare in proces

pentru faza respectiva

Sursa de alimentare cu apa potabila - sursa proprie subterana, respectiv put forat

140 mc/an

Tehnologic- apa de racire-12 mc/an Scop igienico-sanitar-128 mc/an

---

---

3.4.2. Compararea cu limitele existente

Sursa valorii limita Valoarea limita Performanta companiei

BAT

Nu sunt reglementate

O diagramă a circuitelor apei şi a debitelor caracteristice este prezentată mai jos/anexate/altele Schema de bilanţ a apei în cadrul instalaţiei (de la prelevare până la evacuarea în receptorul natural) este prezentată mai jos/anexat

Numarul documentului

Apele uzate sunt dirijate prin vidanjare in Statia de epurare a mun. Pascani, conform Autorizatiei de gospodarire a apelor




Pagina 36

Alimentarea cu apa potabila

Alimentarea cu apă bruta a Sectiei de productie a panourilor tip sandwich Stolniceni-Prajescu, aparţinând societăţii PROINVEST GROUP SRL Pascani, este asigurată in baza Autorizatiei de gospodarire a apelor nr. 9/14.04.2021 din sursa proprie subterana, prin intermediul unui put forat in bazinul hidrografic Siret:

puţ forat P cu H = 28 m, Dn250 mm, prevăzut cu pompă

submersibilă, apa prelevată fiind utilizată în scopuri igienico-sanitare, in scop tehnologic, igienizari incinte şi pentru PSI.

Puţul forat este situat în partea de nord a amplasamentului, cu un debit maxim de exploatare de 0,15 l/s, avand urmatoarele coordonate STEREO70:

X= 472 067 Y= 267 345.

Puţul este prevăzut la partea superioară cu o cabină de protecţie

pentru echipamentele de exploatare – casa puţului (L x l x h = 3 m x 3 m x3 m).

Apa preluata din put este transportata prin intermediul unei conducte de aductiune – conducta refulare PEHD Dn=40mm, L=26m la reteaua de alimentare cu apa a Sectiei de productie, prevazuta cu apometru.

Reteaua de distributie a apei brute in cadrul Sectiei se realizeaza printr-o conducta de PEHD Dn=40mm in lungime de 178m.

Societatea a realizat racordul pentru alimentarea cu apa potabila in lungime de 181,00m pana la limita proprietatii, in vederea racodarii obiectivului la reteaua de alimentare cu apa potabila a comunei Stolniceni-Prajescu.

Volumul de înmagazinare asigură rezerva de apa pentru combaterea incendiului intr-un rezervor cu V=20mc, amplasat in afara incintei, in imediata vecinatate.

Instalaţiile hidraulice se compun din următoarele : conductă alimentare; conductă distribuţie pentru consum tehnologic şi menajer; conductă pentru reţeaua de hidranţi;

Rezervorul de înmagazinare a apei cu V=20 mc este amplasat in exteriorul incintei, volumul de apa al acestuia asigurand rezerva intangibila PSI.

Reţeaua PSI este din polietilenă de înaltă densitate, în montaj subteran, fiind prevazuta cu 3 hidranţi exteriori.




Pagina 37

CONSUM APA POTABILA

Situaţia în instalaţie conform BAT Apele uzate sunt evacuate prin vidanjare catre statia de epurarea

a mun. Pascani. 13.1. BAT Generic 10.BAT este utilizarea separată a sistemului de colectare a

efluentului (a se vedea Secțiunea 12.1.8.), pentru: apa reziduală din proces; apa potențial contaminată de la scurgeri sau alte surse,


apa necontaminată. Situaţia în instalaţie: Conform BAT 13.1. BAT Generic 9. BAT este

prevenirea poluării apei prin proiectarea adecvată a conductelor si materialelor (vezi Secțiunea 12.1.8.) precum și 12.1.8. Prevenirea poluării apei. Efluenții din proces și drenajele sau sistemul de canalizare sunt realizate din materiale rezistente la coroziune și proiectate să prevină scurgerile și de a reduce riscul pierderilor din conductele subterane. Pentru a facilita controlul şi repararea, sistemul de colectare a apei reziduale la instalaţiile noi şi sistemele modernizate sunt fie:

conducte și pompe amplasate deasupra solului; conducte amplasate în canale accesibile pentru inspecție și

reparații. Măsurile pentru prevenirea poluării apei include sisteme de

colectare separată a efluenților pentru: apa reziduală din proces; apa potențial contaminată de la scurgeri sau alte surse,


apa necontaminată. În completare VOC Bref secțiunea 6.3. Poluarea - prevenire și

minimizare. Prevenirea poluării apei subterane este de importanță deosebită. BAT este:

rezervoare de stocare și facilități de încărcare/descărcare proiectate să prevină scurgerile și pentru a evita poluarea solului şi a apei, cauzate de scurgeri;

sisteme de detecție a supraumplerii (ex. alarme la nivel

Nr. Crt.

Apa potabila

U.M. Cantitatea anuala

1 Racire panouri

mc 12 mc/an (0,012mc/panou)

2 Consum menajer mc 128




Pagina 38

max. și întrerupere automată); utilizarea materialelor de impermeabilizare a solului în

procese cu drenaje la pompe; descărcări neintenționate în sol și apa subterană; facilități de colectare prin care scurgerile pot fi oprite (tăvi

de picurare, gropi de colectare); echipament și proceduri de a asigura drenarea completa a

echipamentului înainte de deschidere; sistem de detecție și program de mentenanță a tuturor

rezervoarelor (în special a celor subterane) și drenajelor; monitorizarea calității apei subterane.

Situaţia în instalaţie este conform BAT. 3.4.3.Cerintele BAT pentru utilizarea apei

Cerinta caracteristica privind BAT

Raspuns Responsabilitate Indicati persoana sau grupul de persoane responsabil pentru

fiecare cerinta

A fost realizat un studiu privind utilizarea eficientă a apei? Indicaţi data şi numărul documentului respectiv.

Da Autorizatia de gospodarire a apelor de catre ABA Siret

Director general Responsabil PMI

Listaţi principalele recomandări ale acelui studiu şi data până la care recomandările vor fi implementate. Dacă un Plan de acţiune este disponibil, este mai convenabil ca acesta să fie anexat aici.

-Intocmirea fisei de inventariere a forajului conform machetei din ORD MMP nr.799/2012-Anexa 1.a. -Montarea unui dispozitiv pentru contorizarea debitelor de apa prelevate din sursa subterana -Instituirea zonei de protectie sanitara conform HG 930/2005 a sursei de alimentare cu apa potabila

Director general Responsabil PMI

Au fost utilizate tehnici de reducere a consumului de apă?

Prin managementul societatii aceasta se preocupa de reducerea





Pagina 39

Dacă DA, descrieţi succint mai jos principalele rezultate.

consumurilor specifice in ceea ce priveste: consumul de apa potabila

Acolo unde un astfel de studiu nu a fost realizat identificaţi principalele oportunităţi de îmbunătăţire a utilizării eficiente a apei şi data până la care acestea vor fi (sau au fost) realizate.

--- ---

Indicaţi data până la care va fi realizat următorul studiu.

-- --

Confirmaţi faptul că veţi realiza un studiu privind utilizarea apei cel puţin la fel de frecvent ca şi perioada de revizuire a autorizaţiei integrate de mediu şi că veţi prezenta metodologia utilizată şi că şi rezultatele recomandărilor auditului într-un interval de 2 luni de la încheierea acestuia.

-- --

3.4.3.1.Sistemele de canalizare

Apele menajere de la grupurile sanitare si igienizari incinte sunt

colectate in sistem divizor prin retele interne de canalizare şi dirijate gravitaţional, către reteaua de canalizare exterioară realizată din conducte PVC KG cu Dn=200 mm şi L=160 m, ce transportă apele uzate menajere către bazinul betonat vidanjabil, subteran cu V=36 mc, care asigură stocarea temporară a acestora, până la eliminarea lor prin vidanjare.

Apele uzate igienizari incinte si menajere sunt preluate din bazinul betonat prin vidanjare în baza Contractului nr.219/23.02.2021 incheiat cu SC EUROTRUK DAS SRL şi dirijate către Staţia de epurare a Municipiul




Pagina 40

Pascani. Apele uzate vor respecta concentraţiile maxime admise conform NTPA 002/2002, HG 352/2005.

Apele meteorice neimpurificate colectate de pe constructiile existente pe amplasament şi suprafaţa betonată sunt dirijate, prin pante şi rigole, spre spatiile verzi de pe amplasament cu infiltrare lenta in sol, debitul maxim al acestora fiind de 288,96 l/sec. Apele meteorice neimpurificate vor respecta concentraţiile maxime admise conform NTPA 001/2002, HG 352/2005.

3.4.3.2. Recircularea apei

Deoarece pentru a produce miezul panoului a fost folosită o reactie

exotermă cu degajare de caldură, panoul proaspat debitat trebuie răcit până la intrarea în contact cu alt panou. Racirea se realizeaza folosind stația de răcire cu dispunerea verticală a panourilor până la răcirea acestora prin tranziție verticală în mediul ambiant existent. Utilajul folosit pentru stocarea temporara/racirea panourilor are o capacitate de racire de maxim 92 de panouri simultan, in functie de lungimea acestora. Pentru panouri cu o lungime mai mare de 6500 mm, numarul maxim de panouri care poate fi stocat pentru racire este de numai 23.

3.4.3.3. Alte tehnici de minimalizare

In procesul tehnologic, nu se utilizeaza apa potabila.

3.4.3.4. Apa utilizata la spalare

Consumul de apa utilizat la igienizarea halei de productie este

redus prin natura materialului pardoselii – beton elicopterizat, prin respectarea unui program riguros de igienizare si prin utilizarea unor echipamente de curatare si spalari eficiente cu consum redus de apa.

Natura suprafetelor in sensul amenajarii unor dusumele

solide, netede cu panta de scurgere catre retelele colectoare conduc la consumuri reduse de apa utilizata la igienizari.




Pagina 41

4. PRINCIPALELE ACTIVITATI

4.1. Inventarul proceselor

Numele procesului

Numarul procesului

(daca e cazul )

Descriere Capacitate maxima

Aprovizionare cu materii prime

1 Aprovizionarea cu materii prime si materiale auxiliare

- rulouri tabla 2500 t/an -lamele vata minerala 220.000mp/an -poliol 400 t/an -isocianat 750 t/an -pentan 80 t/an -catalizatori 50 t/an -aditivi 50 t/an

Formarea fetelor metalice (profilarea)

2 Laminare la rece a rulourilor de tabla

- rulouri tabla 2500 t/an

Pregatirea injectiei spumei / Debitarea si frezarea lamelelor din vata minerala

3 Pana la unitatea de spumare se afla doua cuptoare (sus si jos) care incalzesc tabla cu ajutorul inductiei termice (infrarosu) / Saltelele de vata bazaltica sunt plasate, paletizate pe platforma de alimentare a grupului

- Cuptor incalzire tabla cu

inductie termica si temperatura

de lucru 28ºC si 35ºC

Injectarea spumei / Inserarea automata a lamelelor din vata minerala

4 Cu ajutorul calculatorului de proces, se stabilesc proporțiile reactantilor, debitul, monitorizarea presiunilor și a temperaturilor tuturor componentelor chimice care intră în amestec și care sunt injectate pentru a putea

-Rezervor poliol TR32247 – 300 Kg x 1 buc

-Rezervor poliol XHFR 33343 – 300 Kg x 1 buc

-Rezervor isocianat Suprasec 2085 – 300 Kg x 1 buc

-Rezervor catalizator TO 23012 + TO 33253 – 40 l x 1 buc

-Rezervor aditiv TR 33204 + TR 44224 – 40 l x 1 buc

-Rezervor pentan Exxol 100 – 40 l x 1 buc




Pagina 42

realiza miezul de spumă (5 componente) / Lamelele sunt preluate de conveior care le insereaza si pozitioneaza in linia principala de fabricatie a panourilor, intre cele doua table profilate anterior

Formarea panourilor

5 După injectarea amestecului de spumă între cele 2 fete metalice, acest complex este introdus într-o presa încalzita, astfel încat după ce aceasta este parcursă rezultă un panou solid și închegat corespunzător, pregatit pentru debitare.

-2.500.000 mp/an panouri termoizolante cu spuma PUR/PIR -560.000 mp/an panouri termoizolante cu vata minerala bazaltica

Debitarea panoului la lungime

6 Debitarea panourilor la lungimea comandata


Racirea panourilor

7 Panourile, după ce sunt debitate la lungime, sunt depozitate temporar pentru a se răci


Paletizarea si ambalarea

8 Panourile sunt stivuite și pregătite pentru ambalare





Pagina 43

4.2. Descrierea proceselor

1. Proces tehnologic panouri termoizolante cu spuma PUR/PIR

Panourile termoizolante cu spuma se fabrica in mai multe

variante, in functie de urmatoarele criterii:

Panourile termoizolante după tipul și compoziția miezului de spuma


panouri termoizolante cu fete metalice cu spumă

poliuretanică, denumite PUR

panouri termoizolante cu fețe metalice cu spumă

polizocianurată, denumite PIR

Panourile termoizolante, după destinația acestora, se clasifica astfel:

Panouri termoizolante cu fețe metalice de perete

Panouri termoizolante cu fețe metalice de acoperiș

Panourile termoizolante, după modalitatea de prindere a acestora,


Panouri termoizolante cu fețe metalice cu prindere vizibilă

Panouri termoizolante cu fețe metalice cu prindere ascunsă

Fabricarea panourilor sandwich cu fețe metalice și miez de

spumă reprezintă o succesiune de operații în timpul procesului de

producție, ce sunt controlate automat de un computer central

programat de producătorul echipamentului tehnologic la cerințele

clientului.




Pagina 44

Caracteristici tehnice ale echipamentului:

Derulor superior – cunoscut si ca decoiler, are rolul de susținere și rulare a tablei care formează față interioară a panoului.

Număr de bucăți – 2 Capacitate nominală – 10 tone/buc. Tip acționare – hidraulică Lățime maximă rulou – 1300 mm Diametrul minim – 510 mm Diametrul maxim – 630 mm Dimensiuni gabarit – 9000x1900x2500 (Lxlxh)

Derulor inferior – cunoscut si ca decoiler, are rolul de susținere și rulare a tablei care formează față exteriorară a panoului.


Statie profilare – reprezintă zona de laminare la rece a rulourilor de tablă, fiind compusă din trei module pentru fața exterioară a panoului și un singur modul pentru fața interioară a panoului:

Modulul acoperiș – formează profilul în patru cute pentru învelitori de acoperiș Stații de laminare – 18 Viteza maximă de laminare – 13,8 m/min Diametrul axelor – Ø95 mm Materialul rolelor – S45C




Pagina 45

Modulul panou perete prindere ascunsă – formează profilul pentru panou perete, în care prinderea șurubului nu este vizibilă după montaj Stații de laminare – 19 Viteza maximă de laminare – 14,2 m/min Diametrul axelor – Ø70 mm Materialul rolelor – S45C

Modulul panou perete pentru prindere normală – formează profilul pentru perete, în care prinderea șurubului este vizibilă Stații de laminare – 12 Viteza maximă de laminare – 13,6 m/min Diametrul axelor – Ø70 mm Materialul rolelor – S45C

Modulul pentru fața interioară a panoului – este singura unitate pentru formarea feței interioare a panoului Stații de laminare – 12 Viteza maxima de laminare – 12,4 m/min Diametrul axelor – Ø65 mm Materialul rolelor – S45C

Unitatea de spumare – reprezintă partea echipamentului unde are loc injectarea spumei și are trei zone importante de acționare:

Zona presei duble Lamelă superioară – 1400 x 249,8 x 12,5 Lamelă inferioară – 1250 x 249,5 x 12,5 Lungimea presei – 36 m Rulmenți de ghidaj – NAST30ZZUU (3062) Motor acțioanare electric – 9,97 kW

Camera de zi de lucru – este zona unde sunt controlate toate componentele chimice (presiuni, debite, temperaturi, vâscozități etc.) și apoi mixate pentru a ajunge în interiorul panoului Rezervor poliol TR32247 – 300 Kg x 1 buc Rezervor poliol XHFR 33343 – 300 Kg x 1 buc Rezervor isocianat Suprasec 2085 – 300 Kg x 1 buc Rezervor catalizator TO 23012 + TO 33253 – 40 l x 1 buc Rezervor aditiv TR 33204 + TR 44224 – 40 l x 1 buc Rezervor pentan Exxol 100 – 40 l x 1 buc

Zona exhaustare – este zona care acoperă întreaga zonă de injecție a spumei și ajută la evacuarea scurgerilor de pentan sau a aerului cald care încălzește presa și a eventualelor mirosuri de la scurgerea componentelor chimice. Acest sector este în totalitate controlat de software-ul echipamentului, iar acționarea se realizeaza prin controlarea senzorilor special calibrați.




Pagina 46

Unitatea de debitare la lungime – reprezintă un fierăstrău cu pânză tip panglică, care ajută la debitarea panourilor la lungimea cerută de client

Viteza de rotație a pânzei – 13,6 m/sec Motor electric – 5,6 kW Viteza maximă de deplasare a saniei – 28,6 m/min Viteza maxima de traversare a pânzei – 26,7 m/min

Unitatea de răcire – reprezintă sectorul unde panourile după ce sunt debitate la lungime, sunt depozitate temporar pentru a se răci, ca ulterior să fie stivuite unele peste altele

Viteza de deplasare a conveiorului – 4,8 m/min Timp transport de la un post la altul – 3 sec Număr de posturi – 23 poziții Motor electric – 0,75 kW

Unitatea de stivuire (stacker) – reprezintă zona unde panourile sunt stivuite și pregătite pentru ambalare – depozitare

Viteza de deplasare a stackerului – 44,4 m/min Transmisie – prin curea, model H400 Viteza de ridicare-coborâre a panoului – 38,7 m/min Viteza de rostogolire a panoului – 7,54 m/min

Unitatea de ambalare – reprezintă ultima parte a liniei de producție unde are loc ambalarea stivelor de panouri, cu ajutorul foliei din polietilena

Sector alimentare cu poliestiren (susținerea coletului) Dimensiunile poliestirenului – 1000 x 200 x 100 Tip – poliestiren expandat EPS80

Sector ambalare colet

Tip – ambalare 4 părți: două laterale și două frontale Viteza de rotație a foliei stretch – 20,7 m/min Motor electric – 3,7 kW Sarcină maximă admisă – 1200 Kg

Aprovizionarea cu materii prime Materiile prime si auxiliare sunt aprovizionate de la furnizori

externi in baza contractelor incheiate, fiind livrate astfel: - poliolii sunt livrati cu cisterne auto speciale si sunt descarcati in

4 rezervoare de 20 mc/buc amplasate in depozitul de materii prime si 2 rezervoare de 300 kg/buc amplasate in hala de productie;

- izocianatul este aprovizionat cu cisterna auto speciala si este stocat in 2 rezervoare de 30 mc/buc amplasate in depozitul de materii prime si 2 rezervoare de 300 Kg/buc amplasate in hala de productie;




Pagina 47

- pentanul este livrat cu cisterna auto speciala si descarcat intr-un rezervor subteran cu V=38 mc cu manta dubla, amplasat la distanta de hala de productie (conditii de stocare: perna de azot, p= max.0,2bar)

- rulourile de tabla prevopsita in greutate de 3-8 t/rulou la grosimi de 0,4 - 0,6mm sunt transportate cu autotrenuri de 22t, descarcarea si manipularea se realizeaza cu ajutorul podului rulant de 12,5 t. Raza de actiune a podului rulant acopera o latime de 18,5m si o lungime de 90 m;

- substanțele/amestecurile care sunt utilizate ca aditivi și catalizatori sunt livrate in IBC de 1mc pe paleti din lemn si recipient din plastic in cadru /protectie metalica si se depoziteaza in hala de productie.

Formarea fetelor metalice (profilarea). Procesul tehnologic de fabricare a panourilor termoizolante

începe cu realizarea fețelor metalice cu ajutorul utilajelor care realizeaza tranformarea acestora din rulouri de tablă prevopsită de maxim 10t în profiluri continue cu o anumita geometrie. Linia are în dotare doua sectiuni principale a stației de profilare: partea superioară și partea inferioară care realizeaza cele 2 fețe de tablă. În acest sens, cele 2 secțiuni conțin deruloare pentru desfășurarea tablei (câte 2 pentru fiecare față), ghilotina pentru tăierea tablei pentru fiecare secțiune, acumulator rezervă tablă și pupitru pentru realizarea manuală a îmbinării de tablă cu urmatorul rulou, dar și profilarea propriu-zisă unde se creează fața metalică exact cu geometria și aspectul tipului de panou.

Fetele metalice ale panourillor se realizeaza cu urmatoarele tipuri de profilări: panouri de perete cu prindere normală, panouri de perete cu prindere ascunsă si panouri de acoperiș. Profilările pot fi interschimbate în funcție de necesitate prin glisarea pe șine a dispozitivului cadru care le poartă.

În zona stației de profilare se găsește și micronervuratorul care aplica diverse modele pe fața panoului tip perete: standard sau micro.

Pregătirea injecției spumei Pentru ca spuma poliuretanica sa expandeze corespunzator si

procesul chimic sa se desfasoare in conditii optime, este nevoie, ca in momentul in care spuma gata amestecata are contact cu fetele metalice, aceste fete metalice (inferioara si superioara) trebuie sa aiba o temperatura cuprinsa intre 28ºC si 35ºC, in functie de cerintele furnizorului de chimicale/sistem de chimicale, dar si in functie de tipul spumei care este injectata.

Pana la unitatea de spumare se afla doua cuptoare (sus si jos) care incalzesc tabla cu ajutorul inductiei termice (infrarosu). Operatorul poate controla/monitoriza si seta temperaturile fetelor metalice cu ajutorul unui panoul de control digital.




Pagina 48

Injectarea spumei

In functie de comenzi, miezul poate fi din spuma poliuretanica (PUR) sau din spuma polizocianurica (PIR).

COMPONENTE SPUMA PUR

Nr. Crt

Denumirea componentei Densitate (g/cm³)

Vâscozitate (mPa*s)

1 Isocianat Suprasec 2085 1,24 675

2 Poliol Daltofoam TR 32247 1,084 1422

3 Catalizator Daltofoam TO 23012 0,94 27

4 Aditiv Daltofoam TR 33204 1,07 66

5 Pentan Exxsol pentan 100 0,6 0,3

COMPONENTE SPUMA PIR

Nr. Crt

Denumirea componentei Densitate (g/cm³)

Vâscozitate (mPa*s)

1 Isocianat Suprasec 2085 1,24 675

2 Poliol Daltopir XHFR 33343 1,19 1761

3 Catalizator Daltofoam TO 33253 1,08 134

4 Aditiv Daltofoam TR 44224 1,06 11

5 Pentan Exxsol pentan 100 0,6 0,3

6 Primer Daltopir PRIM 44220 NED NED

Substanțele de bază care stau la baza realizarii spumei poliuretanice sunt: poliol, izocianat, catalizator (agent care dă timpul de gelifiere/întărire), aditiv, pentan (agent expandant). Dintre cele 5 substanțe, pentanul este expandant - agentul care face ca amestecul respectiv să crească în volum și să acopere toata grosimea panoului. Cantitățile utilizate sunt de ordinul gramelor/mp.

Cu ajutorul calculatorului de proces, se stabilesc proporțiile reactantilor, debitul, monitorizarea presiunilor și a temperaturilor tuturor componentelor chimice care intră în amestec și care sunt injectate pentru a putea realiza miezul de spumă (5 componente).

În funcție de parametrii de mediu, operatorul poate ajusta valorile pentanului și catalizatorului pentru a controla reacția conform recomandarilor producatorului, de a asigura viteza optima a benzii,




Pagina 49

densitatea stabilită și profilul de reacție stabilit (timp gelifiere și timp atingere).

Poliolul și izocianatul sunt stocate în depozitul de materii prime care deține 4 rezervoare de poliol cu V=20mc/buc și 3 rezervoare de izocianat cu V=30mc/buc si in hala de productie - zona activă de lucru, in 2 rezervoare cu V= de 310 Kg/buc pentru poliol si 1 rezervor cu V= 310 Kg/buc pentru izocianat.

Catalizatorii și aditivii sunt stocați în IBC-uri de 1100 litri în depozitul de materii prime, după care substanțele sunt transportate în camera de lucru și stocate în 3 rezervoare de 40 litri fiecare.

Aceste componente chimice: poliolul, izocianatul, aditivul și catalizatorul sunt masurate și transvazate din rezervoare cu ajutorul unor pompe către camera de amestec ale masinii de spumat. De aici sunt injectate cu dispozitive speciale către zona de formare a panoului, sub presă.

Pentanul este stocat într-un rezervor subteran cu V=38 mc, cu manta dublă în care se găsește antigel și azot în stare lichidă. Din acest vas, pentanul este pompat direct catre pompa dozatoare, in cantitati mici, nepericuloase, de 100 – 200 gr/min.

Toata zona de vehiculare si dozare a pentanului este tratata special din punct de vedere al ventilatiei aerului, monitorizarii eventualelor scurgeri si al protectiei la explozie (pompe si ventilatoare anti-ex, cabine etanse ventilate, senzori etc). La unitatea de dozare a pentanului, pompa dozatoare este montată într-o incăpere etanșă, antiex ,dotată cu 2 ventilatoare cu Q=3000 mc/h, Q pompă dozatoare= 5l/min.

Pentru depistarea eventualelor scăpări de pentan sunt instalati senzori atât în cameră la nivelul pardoselii (2 buc), cât și în zona de injectare a spumei și la intrarea panoului în presa de calibrare (3 buc la nivelul pardoselii). Ventilatorul exhaustează și eventualele scăpări din zona masinii de spumare. Atât ventilatorul, cât și senzorii sunt controlați electronic prin calculatorul de proces. Controlul electronic functionează dupa urmatoarele secvente logice:

- nivelul 1 de alarmă – pentru scurgeri de pentan detectate de peste 15% din LEL pentan: semnal acustic de alarmă + pornirea celui de-al doilea ventilator;

- nivelul 2 de alarmă – pentru scurgeri de pentan detectate de peste 25% din LEL pentan: semnal acustic de alarmă + oprire pompă dozatoare + decuplare alimentare electrică.

Formarea panourilor

După injectarea amestecului de spumă între cele 2 fete metalice pentru ca acestea să se transforme în formă solida, dar in acelasi timp într-un mod continuu de productie, acest complex este introdus într-o presa încalzita la o temperatură peste 400 C cu laturi conformatoare




Pagina 50

astfel încat după ce aceasta este parcursă rezultă un panou solid și închegat corespunzător, pregatit pentru debitare.

Forma și secțiunea dorită a panoului este menținută și respectată conform standardelor în vigoare cu ajutorul unui sistem de presă care obturează expandarea spumei în plan orizontal cu ajutorul unor elemente denumite blocheți, iar în plan vertical cu ajutorul unor elemente denumite șenile.

Calibrarea Panoul este supus operatiei de calibrare. Aceasta este efectuata

de presa de calibrare care are o lungime de 38 m, are marit lantul de limitatori cu aproximativ 10m pentru a mari viteza de productie. Cu aceiasi presa conformatoare se produc toate tipurile de panouri, cu miezuri diferite: PUR, PIR. Utilizarea mai multor tipuri de limitatori pentru productia unor noi tipuri de imbinare a panourilor termoizolante solicitate pe piata permit cresterea productiei.

Temperatura joacă un rol important în curgerea laminară, cremare, expandare, solidificare a spumei și de aceea acestea sunt controlate electronic foarte strict astfel încât variația temperaturilor în cazul formării celor două tipuri de spumă PUR (poliuretanică) și PIR (polizocianurică) să nu depășească ±2ºC.

Fara ajutorul chiller-ului exterior, acest proces de racire ar dura foarte mult timp, ceea ce ar conduce la oprirea fabricatiei si reducerea productivitatii. Pentru a grabi procesul de racire al presei, se foloseste apa rece la o temperatura de 7-12°C.

Chiller-ul care raceste aceasta apa este plasat in exteriorul halei, in imediata vecinatate, astfel incat traseul/lungimea conductelor care duc catre presa si retur sa fie una cat mai mica.

Chiller-ul este in permanenta pornit/functional. Circuitul de racire odata amorsat/incarcat cu apa este unul inchis in care apa este recirculata. Atunci cand presiunea din instalatie scade sub 1,5 bar, chiller-ul este alimentata cu apa in completare.

Chiller-ul este dotat cu 4 compresoare cu freon si are o putere de 80kW. Se utilizeaza freon 410 A.

Debitarea panoului la lungime

Produsul finit - panoul închegat, este debitat in mod automat conform cerintelor clientului prin introducerea manuală a lungimilor din comandă în calculatorul de proces care va realiza acest lucru.

Debitarea la lungime se realizează cu un fierăstrău panglică într-o cameră închisă, unde se afla un sistem de exhaustare dedicat zonei de debitare.




Pagina 51

Răcirea panourilor

Deoarece pentru a produce miezul panoului a fost folosită o reactie exotermă cu degajare de caldură, panoul proaspat debitat trebuie răcit până la intrarea în contact cu alt panou. Racirea se realizeaza folosind stația de răcire cu dispunerea verticală a panourilor până la răcirea acestora prin tranziție verticală în mediul ambiant existent. Utilajul folosit pentru stocarea temporara/racirea panourilor are o capacitate de racire de maxim 92 de panouri simultan, in functie de lungimea acestora. Pentru panouri cu o lungime mai mare de 6500 mm, numarul maxim de panouri care poate fi stocat pentru racire este de numai 23.

Paletizarea și ambalarea

Paletizarea este utilajul următor de manipulare a panourilor care are ca obiectiv crearea stivelor cu un numar fix de bucăți după anumite reguli de optimizare și lungime utilizate în transport.

Manipularea se realizeaza setând modul de lucru din calculatorul de proces existent.

Ambalarea este ultima operatie care precede definitivarea fluxului de productie în care stiva este ambalata cu folie strech și distanțieri de susținere pentru a facilita manipularea cu motostivuitorul și protecția până la montaj.

Cantitatile de ambalaje folosite sunt exprimate în bucăți pe metru/liniar al coletului:

- poliestiren expandat (1000 x 200 x 100) – 1 buc/ml - folie stretch automată – 1,8 kg/ml Transferul panourilor in zona de depozitare se realizeaza cu

stivuitoare speciale, cu incarcare laterala si furci cu deschidere marita, cu sarcina de 4t. Cu aceleasi incarcatoare se realizeaza si incarcarea in mijloacele de transport.

Pe linia de fabricație nu se produc profile structurale. Documentul de Referinta asupra celor mai bune tehnici

disponibile privind Producția de polimeri ( Reference Document on Best Available Techniques in the Production of polymers –POL/2007) prevede:




Pagina 52

Cerinta BAT / POL Tehnici utilizate

Mod de aplicare

BAT - evaluarea a pierderilor fugitive, masurarea pentru a

clasifica componentele in ceea ce priveste conditiile,

tipul serviciilor si proceselor, de a identifica acele

elemente cu cel mai mare potential de piederi fugitive.

Procesul este automatizat, cantitatile de materii prime sunt setate conform retetelor, evitandu-se pierderile de materii prime si emisiile fugitive, minimizand riscul de poluare a

aerului.

Conformare cu BAT,

secțiunea 13.1

pct.3/12.1.3.

BAT - supraveherea echipamentelor de detectare

a eventualelor scurgeri

Utilajele sunt verificate zilnic, inainte de inceperea lucrului si in timpul

lucrului pentru a se constata starea tehnica. Pentru depistarea

eventualelor scăpări de pentan sunt instalati senzori atât în cameră la nivelul pardoselii (2 buc) cât și în zona de injectare a spumei și la

intrarea panoului în presa de calibrare (3 buc la nivelul pardoselii).

Ventilatorul exhaustează și eventualele scăpări din zona masinii de spumare. Atât ventilatorul, cât și

senzorii sunt controlați electronic prin calculatorul de proces. Este elaborat plan de

revizii/reparatii. O data /an are loc revizia generala.

Reviziile/reparatiile se fac fie cu personal intern sau cu firme

autorizate conform legislatiei.

Conformare cu BAT,

secțiunea.13 .1

pct.4/12.1.4.

.BAT - reducerea emisiilor de pulberi prin:

- transportul în fază densă ; - reducerea vitezei la

sistemele de transport cât mai mult posibil;

-reducerea generării prafului în linii de transport

-utilizarea cicloanelor și / sau filtre pentru sistemul unităților de desprăfuire; - utilizarea de filtru textile

Materiile prime sunt lichide. Eventualele pulberi sunt dirijate

la filtre cu saci

Conformare cu BAT

secțiunea 13.1.




Pagina 53

BAT - reducerea la minim a

operatiilor de pornire / oprire

Procesul tehnologic de fabricare al

panourilor cu spuma poliuretanica

este continuu.

Stabilitatea procesului este

imbunatatita de fiabilitatea

echipamentelor, de

automatizarea proceselor si de

monitorizarea continua a

parametrilor.

Conformare cu BAT,

secțiunea 13 .1

pct.6/12.1.6

BAT - prevenirea poluarii apei.

Pentru a facilita inspectarea și repararea sistemelor de colectare a efluenților în

instalațiile noi și modernizate, sistemele

sunt, de exemplu: -țevi și pompe amplasate

deasupra solului; -țevi plasate în conducte

accesibile pentru inspecție și reparații

Nu se genereaza ape uzate

tehnologice

Neaplicabil BAT, secțiunea 13 .1 pct.

9/12.1.8.

BAT - utilizarea de sisteme de colectare a apelor

reziduale separat pentru: -ape reziduale rezultate din proces; -apă potențial contaminată de scurgeri și din alte surse, inclusiv apă de răcire -apă necontaminată (pluviala)

Sistemele de colectare a apelor uzate sunt in system divizor:

- apele menajere se dirijeaza

prin conducte in bazinul betonat vidanjabil;

- apele pluviale se dirijeaza prin pante si rigole catre terenurile

limitrofe .

Conformare cu BAT, secțiunea 13.1 pct.10

/12.1.8

BAT - tratarea apele

reziduale în mod eficient.

Tratarea apei uzate poate fi

efectuată într-o instalație

centrală sau într-o instalație

destinată în special unei

activități.

Tratamentul apelor uzate are loc

intr-o statie de tratare adecvata, in

afara amplasamentului.

Conformare cu BAT, secțiunea13.1pct.18/

12.1.18

Cerinţe relevante suplimentare pentru activităţile specifice -

Documentului de Referinta asupra celor mai bune tehnici disponibile privind emisiile provenite din depozitare (EFS




Pagina 54

(Reference Document on Best Available Techniques in the Emission from storaj /2006) prevede:

Cerinta BAT /EFS Tehnici utilizate

Mod de aplicare

Stocarea lichidelor

-Rezervoare verticale cu capac fix potrivite pentru depozitarea la presiune atmosferica, cu guri de

aerisire -Rezervoare orizontale supraterane cu capac fix

potrivite pentru depozitarea la presiune atmosferica, cu

guri de aerisire

Stocarea lichidelor pentru fabricarea panourilor

termoizolante: - rezervoare metalice supraterane / subteran

-Containere IBC cu

capacitate pana la 1000l pentru

plastic dur

Conformare cu

BAT, secțiunea 3.1.4

Conformare cu

BAT, secțiunea 3.1.13

BAT - prevenirea incidentelor și accidentelor

- aplicarea unui sistem de management al

siguranței

Procesul tehnologic este

automatizat

Linia de productie este

prevazuta cu sisteme de alarma

in doua trepte

Conformare cu BAT

5.1.1.3/ 4.1.6.1

Din depozitarea substantelor chimice volatile, nu apar pierderi

operationale. Singurul mod posibil de aparitie a emisiilor sunt incidente sau

accidente majore. Exista trei evenimente

principale care individual sau in comun au potentialul de a provoca daune semnificative.

Focul, avand ca surse:

- aprinderea in urma

scurgerilor; -autocombustie;

-incendiere;

-defecte electrice

(incalzitoare, motoare);

- activitati periculoase- sudare termocontractibila la ambalaj, fumat, incarcare

baterie, etc; -evenimente externe-

incendiu, fulger,etc

Pe amplasament sunt interzise lucrarile cu foc

deschis. Personalul este instruit sa nu

efectueze lucrari care pot provoca incendii.

Instalatia este situata la cca 20,50m de primele cladiri ceea ce asigura o distanta

suficienta in cazul producerii unui incendiu.

Hala are impamantare.

Conformare cu BAT,

secțiunea 4.1.7.

Conformare cu BAT,

secțiunea 4.1.7.4




Pagina 55

Explozie-incendiu, avand ca sursa:

-scurgeri de substante chimice incompatibile sau

substante inflamabile

Eliberarea de substante periculoase, avand ca sursa:

-izolare defectuoasa;

- eroare operator la umplere,

descarcare , manipulare, etc.

Substantele sunt stocate pe

compatibilitati.

Personalul este instruit periodic pentru manipularea in

conditii de siguranta a

substantelor periculoase.

Conformare cu BAT,

secțiunea 4.1.7.4

Prevenirea incidentelor si

accidentelor printr-un sistem de

securitate.

Sunt luate masuri preventive: -asigurarea pazei si controlului

perimetrului; -spatii de depozitare rezistente

la foc; -depozitatrea substantelor pe

compatibilitati;

-dotarea cu extinctoare;

-dotarea cu hidranti

(3 hidranti exteriori)

-sistem de alarma pentru

pierderile de pentan

Conformare cu BAT,

secțiunea 5.1.2/

4.1.7.6.

Desemnarea unei persoane responsabila cu

depozitarea si manipularea

substantelor periculoase in

conditii de siguranta.

Este desemnata o persoana

care raspunde de stocarea in

siguranta a materiilor prime si a

produsului finit, pe baza

cunoasterii proprietatilor

chimice si fizice ale materiiilor

prime si ale produselor finite.In

cazul in care aceasta lipseste

este desemnat un inlocuitor, cu

cunostinte in domeniu, care

preia atributiile privind stocarea.

Conformare cu BAT, secțiunea

5.1.2/4.1.7.1.

Managementul sigurantei si al riscului.

Depozitarea substantelor

periculoase poate intra sub incidenta Directivei 2012/

Cantitatile stocate sunt mai mari decat cantitatile relevante din

anexa 1 partea 1, coloana 2, 3.

Conformare cu BAT secțiunea 5.1.2/

4.1.7.1




Pagina 56

18/UE ( Seveso III)

Pentru stocarea in conditii de siguranta trebuie sa existe proceduri de operare care includ tipurile de substante

periculoase depozitate, incompatibilitatile lor

echipamentul de protectie

necesar, proceduri de

manipulare la scurgeri, evidenta

substantelor depozitate,

raportarea defectiunilor si a

incidentelor.

Necesita Politica de prevenire accidente majore.

Este elaborata procedura de evacuare in caz de urgenta ;

exista plan de evacuare in caz de incendiu.

Conformare cu BAT,

secțiunea 5.1.2

/4.1.7.6.

Constructia si ventilatia

Constructia sa fie realizata din

materiale incombustibile, sa nu

fie racordata la sistemul de

canalizare; acoperisul trebuie

sa fie din material usor care in

caz de explozie sa cedeze

lasand structura cladirii intacta.

Hala in care se produc

panourile termoizolante si

accesoriile are o suprafata

de 10865,40 mp, are

structura de rezistenta

metalica, invelitorile din

panouri termoizolante,

tamplaria din PVC cu geam

termopan.

Conformare cu BAT, secțiunea

5.1.2./4.1.7.2

Izolarea scurgerilor contaminante.

Instalarea unui rezervor etans care poate prelua o

cantitate partiala sau totala de lichide periculoase. Aceasta depinde de

substantele depozitate si poate fi decis de la caz la

caz.

Măsuri organizatorice adecvate pentru siguranta si

functionarea instalatiei.

Planuri de interventie de urgenta si planuri de

comunicare;

Instructiunile de

utilizare contin informatii referitoare la functionarea

instalatiei ; planuri de

Rezervoarele de polioli si izocianat sunt amplasate in

cuve care pot prelua tot continutul in cazul aparitiei unei fisurari. Rezervorul de

pentan are o constructie speciala : manta dubla, pentanul este depozitat

sub perna de azot

Este elaborat ,,Planul de interventie –aparare impotriva

incendiilor si Planul de organizare a apararii impotriva

incendiilor.

In instructiunile de lucru pentru manipularea / depozitarea

materiilor prime exista instructiuni referitoare la

Conformare cu BAT, secțiunea.4.1.7.5

Conformare cu

BAT, secțiunea

5.1.2./4.1.6.1.1.

Conformare cu BAT, secțiunea 4.1.6.1.1.




Pagina 57

intretinere, monitorizarea utilajelor, masuri de precautie

impotriva defectiunilor;

- inregistrari privind modul de stocare;

- instruirea angajatilor in mod

regulat privind pericolele si

consecintele potentiale pentru

mediu

protectia muncii si deversari accidentale de materiale.

Utilajele sunt inspectate zilnic inainte de inceperea lucrului si in timpul lucrului pentru a se constata starea tehnica. Este

elaborat plan de revizii /reparatii. O data /an are loc

revizia generala. Reviziile/reparatiile se fac

fie cu personal intern fie cu firme autorizate conform

legislatiei

In instructiunile de lucru sunt

prevazute masuri privind

stocarea. Angajatii sunt

instruiti in ceea ce priveste

pericolele pe care le prezinta

materiile prime si produsele

finite.

Conformare cu BAT,

secțiunea.4.1.6.1.1.

2. Proces tehnologic panouri termoizolante cu vata minerala bazaltica

Panourile termoizolante cu miez din vata minerala se fabrica in

aceeasi hala de productie in care se realizeaza si panourile tip sandwich cu spuma PUR/PIR, fiind partial utilizata aceeasi linie la care se elimina unitatea de spumare si se introduc in locul acesteia urmatoarele utilaje:

unitate pentru debitare si frezare lamele din vata minerala; unitate de inserare automata a lamelelor din vata minerala

in linia de panouri; unitate pentru dozarea, mixarea si aplicarea adezivilor.

Unitatea de prelucrare a saltelelor din vata bazaltica este amplasata in aceeasi hala cu linia de fabricare a panourilor cu sopuma PUR/PIR.

Saltelele de vata bazaltica cu dimensiunea de 126X1150x2400mm sau 126x845 x2400mm si avand densitatea de 100kg/mc sunt plasate, paletizate pe platforma de alimentare a grupului. De aici, fiecare saltea este preluata automat, intra in unitatea de debitare unde se formeaza lamelele cu dimensiunea de 126 x grosimea panouluix2400mm. La iesirea din grupul de debitare, lamelele sunt




Pagina 58

intoarse la 90°, astfel incat fibrele de vata bazaltica sa fie orientate vertical pentru a conferi rezistenta mecanica panoului.

Lamelele cu fibra orientata sunt preluate de conveior care le insereaza si pozitioneaza in linia principala de fabricatie a panourilor, intre cele doua table profilate anterior. Un sistem complet automat de dozare si distributie asigura aplicarea pe fetele interioare ale tablelor a adezivului necesar solidarizarii cu lamelele de vata bazaltica.

Presa este proiectata astfel incat sa aiba loc presarea corecta a elementelor constitutive pe timpul intaririi adezivului (cca.4-5min) La iesire din presa, produsul este calibrat si este transferat cu ajutorul unei benzi transportoare catre unitatea de debitare unde este taiat la dimensiuni.

Paletizarea si ambalarea. Operatiile sunt comune atat pentru panourile cu miez de spuma

PUR/PIR, cat si pentru panourile cu miez de vata bazaltica. Panourile debitate sunt transferate la masina de paletizat; se

formeaza pachete la dimensiuni optimizate in vederea transportului. Pachetul de panouri este ambalat in folie de polietilena, legat si asigurat in vederea depozitarii si incarcarii in mijloacele de transport.

In interiorul halei panourile sunt transferate cu podul rulant. Transferul panourilor in zona de depozitare se face cu stivuitoare speciale cu incarcare laterala si furci cu deschidere marita. Cu aceleasi incarcatoare se face si incarcarea in mijloacele de transport.




Pagina 59

ECHIPAMENTE

Nr.

crt.

Denumire

utilaj

Cantitate

Buc.

Caracteristic tehnice Linia deservita

1 Pod rulant 1 12,5 tf Linie panouri

termoizolante,

derulatorul de tabla

2 Derulor

superior

2 Capacitate nominala

10 t/buc

Linie panouri

termoizolante

3 Derulor inferior 2 Capacitate nominala

10 t/buc

4 Ghilotina 2 -

5 Statie de

profilare

2 Profilare tabla la rece prin

deformare plastica

6 Cuptor incalzire

tabla

2 Inductie termica

Temperatura de lucru

28ºC si 35ºC

Linie panouri

termoizolante

7 Unitate de spumare - dozare, mixare si injectie spuma

1 rezervor poliol

V=280l/buc 2 buc

rezervor izocianat

V=280l/buc 1 buc

rezervor aditivi si

catalizatori cu

V=40l/buc 3 buc

pompă dozatoare poliol

pompă dozatoare

izocianat

pompă dozatoare pentan

Q=5l/min

Linie panouri

termoizolante

8 Presa 1 Temperatura de lucru peste

40ºC functie de

reteta de fabricatie

Linie panouri

termoizolante

9 Presa de calibrare

1 L=38m Linie panouri

termoizolante

10 Chiller 1 4 compresoare cu freon

putere de 80kW

T apei de racire 7-12°C

Linie panouri

termoizolante




Pagina 60

11 Fierastrau panglica pentru debitare panouri

1 In camera inchisa cu

sistem de exhausatre

Linie panouri

termoizolante

12 Statie de racire 1 Rastel pt dispunerea

verticala a panourilor

Capacitate maxima 92 buc

(23 panouri > 6,5 m)

Linie panouri

termoizolante

13 Masina de paletizat

1 crearea stivelor cu

numar fix de bucăți

1.560.000mp/an

Linie panouri

termoizolante

14 Masina de ambalat

1 stiva este ambalata cu

folie strech și distantieri

de sustinere

1.560.000mp/an

Linie panouri

termoizolante

15 Ventilator -unitatea de dozare a pentanului

2 Q=3000mc/h Linie panouri

termoizolante

16 Unitate pentru debitare si frezare lamele vata minerala

1 Linie panouri termoizolante cu vata minerala

17 Unitate inserare automata a lamelelor in linia de panouri


18 Unitate pentru dozarea, mixarea si aplicarea adezivilor


Caracteristicile tehnice ale echipamentelor: Derulor superior – cunoscut si ca decoiler, are rolul de susținere și rulare a tablei care formează față interioară a panoului.

Număr de bucăți – 2 Capacitate nominală – 10 tone/buc.




Pagina 61

Tip acționare – hidraulică Lățime maximă rulou – 1300 mm Diametrul minim – 510 mm Diametrul maxim – 630 mm Dimensiuni gabarit – 9000x1900x2500 (Lxlxh)

Derulor inferior – cunoscut si ca decoiler, are rolul de susținere și rulare a tablei care formează față exteriorară a panoului.


Statie profilare – reprezintă zona de laminare la rece a rulourilor de tablă, fiind compusă din trei module pentru fața exterioară a panoului și un singur modul pentru fața interioară a panoului:

Modulul acoperiș – formează profilul în patru cute pentru învelitori de acoperiș Stații de laminare – 18 Viteza maximă de laminare – 13,8 m/min Diametrul axelor – Ø95 mm Materialul rolelor – S45C

Modulul panou perete prindere ascunsă – formează profilul pentru panou perete, în care prinderea șurubului nu este vizibilă după montaj Stații de laminare – 19 Viteza maximă de laminare – 14,2 m/min Diametrul axelor – Ø70 mm Materialul rolelor – S45C

Modulul panou perete pentru prindere normală – formează profilul pentru perete, în care prinderea șurubului este vizibilă Stații de laminare – 12 Viteza maximă de laminare – 13,6 m/min Diametrul axelor – Ø70 mm Materialul rolelor – S45C

Modulul pentru fața interioară a panoului – este singura unitate pentru formarea feței interioare a panoului Stații de laminare – 12 Viteza maximp de laminare – 12,4 m/min Diametrul axelor – Ø65 mm Materialul rolelor – S45C

Unitatea de spumare – reprezintă partea echipamentului unde are loc injectarea spumei și are trei zone importante de acționare:




Pagina 62

Zona presei duble Lamelă superioară – 1400 x 249,8 x 12,5 Lamelă inferioară – 1250 x 249,5 x 12,5 Lungimea presei – 36 m Rulmenți de ghidaj – NAST30ZZUU (3062) Motor acțioanare electric – 9,97 kW

Camera de zi de lucru – este zona unde sunt controlate toate componentele chimice (presiuni, debite, temperaturi, vâscozități etc.) și apoi mixate pentru a ajunge în interiorul panoului Rezervor poliol TR32247 – 300 Kg x 1 buc Rezervor poliol XHFR 33343 – 300 Kg x 1 buc Rezervor isocianat Suprasec 2085 – 300 Kg x 1 buc Rezervor catalizator TO 23012 + TO 33253 – 40 l x 1 buc Rezervor aditiv TR 33204 + TR 44224 – 40 l x 1 buc Rezervor pentan Exxol 100 – 40 l x 1 buc

Zona exhaustare – este zona care acoperă întreaga zonă de injecție a spumei și ajută la evacuarea scurgerilor de pentan sau a aerului cald care încălzește presa și a eventualelor mirosuri de la scurgerea componentelor chimice. Acest sector este în totalitate controlat de software-ul echipamentului, iar acționarea se realizeaza prin controlarea senzorilor special calibrați.

Unitatea de debitare la lungime – reprezintă un fierăstrău cu pânză tip panglică, care ajută la debitarea panourilor la lungimea cerută de client

Viteza de rotație a pânzei – 13,6 m/sec Motor electric – 5,6 kW Viteza maximă de deplasare a saniei – 28,6 m/min Viteza maxima de traversare a pânzei – 26,7 m/min

Unitatea de răcire – reprezintă sectorul unde panourile după ce sunt debitate la lungime, sunt depozitate temporar pentru a se răci, ca ulterior să fie stivuite unele peste altele

Viteza de deplasare a conveiorului – 4,8 m/min Timp transport de la un post la altul – 3 sec Număr de posturi – 23 poziții Motor electric – 0,75 kW

Unitatea de stivuire (stacker) – reprezintă zona unde panourile sunt stivuite și pregătite pentru ambalare – depozitare

Viteza de deplasare a stackerului – 44,4 m/min Transmisie – prin curea, model H400 Viteza de ridicare-coborâre a panoului – 38,7 m/min Viteza de rostogolire a panoului – 7,54 m/min

Unitatea de ambalare – reprezintă ultima parte a liniei de producție unde are loc ambalarea stivelor de panouri, cu ajutorul foliei din polietilena




Pagina 63

Sector alimentare cu poliestiren (susținerea coletului) Dimensiunile poliestirenului – 1000 x 200 x 100 Tip – poliestiren expandat EPS80

Sector ambalare colet Tip – ambalare 4 părți: două laterale și două frontale Viteza de rotație a foliei stretch – 20,7 m/min Motor electric – 3,7 kW Sarcină maximă admisă – 1200 Kg

Cele mai Bune Tehnici Disponibile (BAT) conform

documentului de referinţă BREF privind Producția de Polimeri, august 2007:

13.1. BAT Generic 6. BAT este de a minimiza opririle și pornirile instalației (a se vedea secțiunea 12.1.6) pentru a evita emisiile de vârf şi de a reduce consumul total (ex. energie, monomeri pe tona de produs) precum și 12.1.6. Minimizarea opririlor și pornirilor în instalație.

Prin stabilitatea îmbunătăţită a operării (asistată de calculator sisteme de monitorizare si control) şi echipamente fiabile, nevoia de oprire a instalației şi de pornire este redusa la minimum. Opririle de urgenţă pot fi evitate prin identificarea în timp util a condițiilor de deviere, urmată de aplicarea controlului în aval.

Situaţia în instalaţie înainte de pornire se parcurge lista de verificări prin care se

controlează dacă în rezervoarele de materii prime cantităţile necesare pentru realizarea producţiei sunt suficiente;

pe durata functionării se verifică periodic corespondenţa indicaţiilor de dozare pentru materiile prime;

se efectuează periodic verificarea corectitudinii dozării materiilor prime şi în cazul unor abateri neacceptate se efectuează o nouă calibrare;

instruirea personalului implicat pentru semnalarea imediată a incidentelor apărute în timpul producției;

inainte de începerea proceselor se întocmeşte planul de producţie pe care se semnalează schimbările de tipuri şi locul în care se efectuează acestea.

Aceste măsuri previn oprirea şi pornirea frecventă a liniei de fabricatie. Instalația este considerată BAT.

Capacitatea proiectata a Sectiei de productie a panourilor tip

sandwich Stolniceni-Prajescu este de:. - Panouri tip sandwich cu spuma poliuretanica /

poliizocianata 1.560.000 mp/an - Panouri tip sandwich cu vata minerala 500.000 mp/an




Pagina 64

Incinta Sectiei este prevazuta cu platforme betonate si carosabile cu acces la hala de prodcutie, racordata la drumul judetean DJ 208 – Pascani-Mircesti.

Pentru activitatea desfasurata in cadrul Sectiei de productie a panourilor tip sandwich Stolniceni-Prajescu sunt asigurate urmatoarele utilitati:

apa bruta din sursa proprie subterana – 1 put forat, utilizata in scopuri igienico-sanitare, tehnologice (racire) si PSI ;

retele de canalizare interne pentru preluarea apelor uzate, realizate in sistem divizor cu depozitare temporara in bazinul betonat vidanjabil, hidroizolat;

energie electrica pentru forta si iluminat; energie termica - Nu este cazul.

4.3. Inventarul iesirilor (produselor)

Numele procesului

Numele produsului

Utilizarea produsului

Cantitate anuala de produs

Producerea panourilor tip sandwich

-panouri termoizolante cu spuma PUR/PIR -panouri termoizolante cu vata minerala bazaltica

Comercializarea in vederea utilizarii in constructii usoare

-1.560.000 mp - 500.000 mp

4.4. Inventarul iesirilor (deseurilor)

Numele procesului

Numele si codul deseului si denumirea

emisiei

Ref Deseul, impactul emisiei Cantitatea

Aprovizionare / Ambalare / Livrare produse

Amestec hartie, carton 15 01 01

Nu Nu, in conditiile depozitarii corespunzatoare

36 t/an

Aprovizionare / Ambalare / Livrare produse

Ambalaje lemn 15 01 03


125 t/an


Tabla 17 04 05


430 t/an




Pagina 65


Spuma poliuretanica (rebut) 17 06 04


3260 mc Producerea

panourilor tip sandwich

Vata minerala (rebut) 17 06 04


Ambalare produse finite

Polietilena 15 01 02


12,3 t/an

Intretinere si reparatii utilaje

Deseuri metalice 02 01 10


0,3 t/an

Intretinere si reparatii utilaje / echipamente electrice

DEEE 16 02 14


0,03 t/an

Intretinere si reparatii utilaje / echipamente electrice

Leduri DEEE 16 02 16


35 buc/an

Activitatea de intretinere

Tuburi fluorescente 20 01 21*

Da Nu, in conditiile depozitarii temporare corespunzatoare

24 buc/an

Activitati de aprovizionare

Deseuri ambalaje cu continut de substante periculoase 15 01 10*

Da Nu, in conditiile depozitarii temporare corespunzatoare

-

Activitati administrative

Deseuri menajere 20 03 01

Nu Nu, in conditiile depozitarii corespunzatoare in containere

12 t/an




Pagina 66

4.5.Diagramele elementelor principale ale instalatiei

Flux tehnologic panouri termoizolante cu spuma PUR/PIR

Flux tehnologic panouri termoizolante cu vata minerala bazaltica




Pagina 67

4.6.Sistemul de exploatare

Prin dotarile cu care a fost prevazuta Sectia de producere a panourilor tip sandwich, cat si prin modul de exploatare a instalatiilor, s-a instituit un sistem de control si monitorizare a parametrilor de lucru si a surselor generatoare de emisii poluante in mediu.

Parametrul de exploatare

Inregistrat Alarma Ce actiune a procesului

rezulta

Care este timpul de raspuns

Temperatura Da Locala Reglarea temperaturii

Secunde

Debit Da Locală Reglarea debitului

Secunde

Presiune Da Locala Reglarea presiunii

Secunde

Cu ajutorul calculatorului de proces se stabilesc proporțiile

reactantilor, debitul, monitorizarea presiunilor și a temperaturilor tuturor componentelor chimice care intră în amestec și care sunt injectate pentru a putea realiza miezul de spumă (5 componente).

În funcție de parametrii de mediu, operatorul poate ajusta valorile pentanului și catalizatorului pentru a controla reacția conform recomandarilor producatorului de a asigura viteza optima a benzii, densitatea stabilită și profilul de reacție stabilit (timp gelifiere și timp atingere).

Toata zona de vehiculare si dozare a pentanului este tratata special din punct de vedere al ventilatiei aerului, monitorizarii eventualelor scurgeri si al protectiei la explozie (pompe si ventilatoare anti-ex, cabine etanse ventilate, senzori etc). La unitatea de dozare a pentanului, pompa dozatoare este montată într-o incăpere etanșă, antiex ,dotată cu 2 ventilatoare cu Q=3000 mc/h, Q pompă dozatoare= 5l/min.

Pentru depistarea eventualelor scăpări de pentan sunt instalati senzori atât în cameră la nivelul pardoselii (2 buc), cât și în zona de injectare a spumei și la intrarea panoului în presa de calibrare (3 buc la nivelul pardoselii). Ventilatorul exhaustează și eventualele scăpări din zona masinii de spumare. Atât ventilatorul, cât și senzorii sunt controlați electronic prin calculatorul de proces. Controlul electronic functionează dupa urmatoarele secvente logice:






Pagina 68

4.6.1. Conditii anormale

Componentele cu izociantat sunt preparate comerciale pentru

procese de fabricare spume poliuretanice ce conţin MDI, abrevierea standard pentru metilendifenil diizociant (amestec de 4,4'-metilendifenil diizociant şi izomeri).

Pentru a ajusta proprietăţile preparatului, pot fi adăugate componente la procesul de reacţie. Aditivii pot include agenţi de spumare şi suflare, inhibitori de flacără, agenţi activi de suprafaţă, coloranţi şi plastifianţi.

Regulamentul defineşte „spuma unicomponent" drept "compoziţia de spumă conţinută într-un generator unic de aerosoli în stare lichidă, înainte de reacţie sau după o reacţie parţială, şi care se umflă şi se întăreşte atunci când este scoasă din generator".

Preparatele sunt stocate în ambalajele originale, amplasate pe cuve de retenţie.

Poliolul și izocianatul sunt stocate în depozitul de materii prime care deține 4 rezervoare de poliol (4x20mc) și 3 rezervoare de izocianat (3x30mc) si in hala de productie (zona activă de lucru) in 2 rezervoare x de 310 Kg pentru poliol si 1 rezervor x 310 Kg pentru izocianat.

Catalizatorii și aditivii sunt stocați în IBC-uri de 1100 litri în depozitul de materii prime, după care substanțele sunt transportate în camera de lucru și stocate în 3 rezervoare de 40 litri fiecare.

Aceste componente chimice: poliolul, izocianatul, aditivul și catalizatorul sunt masurate și transvazate din rezervoare cu ajutorul unor pompe către camera de amestec ale masinii de spumat. De aici sunt injectate cu dispozitive speciale către zona de formare a panoului, sub presă..

Pentanul – este stocat într-un rezervor subteran de 35 mc, cu manta dublă în care se găsește antigel și azot în stare lichidă. Din acest vas, pentanul este pompat direct catre pompa dozatoare, in cantitati mici, nepericuloase, de 100 – 200 gr/min.

Toata zona de vehiculare si dozare a pentanului este tratata special din punct de vedere al ventilatiei aerului, monitorizarii eventualelor scurgeri si al protectiei la explozie (pompe si ventilatoare anti-ex, cabine etanse ventilate,senzori etc). La unitatea de dozare a pentanului, pompa dozatoare este montată într-o incăpere etanșă ,antiex ,dotată cu 2 ventilatoare cu Q=3000 mc/h, Q pompă dozatoare= 5l/min.

Pentru depistarea eventualelor scăpări de pentan sunt instalati senzori atât în cameră la nivelul pardoselii (2 buc) cât și în zona de injectare a spumei și la intrarea panoului în presa de calibrare (3 buc la nivelul pardoselii). Ventilatorul exhaustează și eventualele scăpări din zona masinii de spumare. Atât ventilatorul cât și senzorii sunt controlați electronic prin calculatorul de proces. Controlul electronic functionează dupa urmatoarele secvente logice:




Pagina 69



4.7. Studii pe termen mai lung considerate a fi necesare Nu este cazul. 4.8. Cerinte caracteristice BAT

Cele mai Bune Tehnici Disponibile (BAT) conform documentului de referinţă pentru Producţia de Polimeri, august 2007:

Scopul BAT este să efectueze o evaluare a pierderilor şi

măsurarea lor, de a clasifica componentele în ceea ce priveşte tipul de intreținere şi condiţiile de proces pentru a identifica acele elemente cu cel mai mare potenţial pentru pierderile fugitive. Emisiile fugitive evaluare și măsurare.

Stabilirea componenților, crearea unei baze de date - in baza de date, componenții sunt clasificați funcție de condițiile de proces și întreținere pentru a identifica acele elemente care au potențialul cel mai mare în reducerea emisiilor fugitive și de a facilita aplicarea factorilor standard de pierderi accidentale. Experiența arată că o estimare derivată din aplicarea acestor factori pot conduce la o supraestimare a tuturor emisiilor fugitive ale instalației. O acuratețe în estimare este obținută dacă componenții accesibili sunt triați printr-o estimare tehnică, care identifică sursa scurgerii sau lipsa scurgerii în acord cu nivelul unui prag.

Procentajul scurgerii versus componenții reținuți este aplicată pentru a îmbunătăți valabilitatea generală a emisiilor fugitive estimate. În completare LVOC Bref, secțiunea 6.3. Poluarea prevenire și minimizare. BAT pentru prevenirea și controlul emisiilor fugitive

1. Implementarea unui program oficial de detecție a scurgerilor și de reparații, focusat pe conducte și echiparea punctelor de scurgere, aceasta furnizează o înaltă reducere a emisiilor și costurilor;

2. Adoptarea următoarelor măsuri generale: izolarea dublă în punctele cu risc înalt de scurgere; prevenirea necesității deschiderii pentru rezervoare prin

modificarea proiectului sau a modului de operare; sisteme de colectare închisă a efluentului, utilizarea

rezervoarelor pentru stocarea și tratarea efluentului. În completare Bref Stocare pentru stocare, manipulare și

transfer:




Pagina 70













4.8.1. Implementarea unui sistem eficient de management al mediului

Unitatea are implementat un sistem eficient de management al mediului,

avand in prezent in organigrama societatii Director general, Director productie, Sef sectie, mentenanta si Responsabil PMI. Responsabilul de protectia mediului se va ocupa cu problemele de sanatate, securitatea muncii si situatii de urgenta in cadrul Sectiei de productie panouri tip sandwich.

Prin modul de organizare si prin responsabilitatile personalului se urmareste:

-stabilirea capacitatilor de productie functie de solicitarile pietii si de programul de organizare al societatii;

- functionarea instalatiilor conform celor mai bune tehnici disponibile prevazute cu echipamente ce folosesc sisteme automate de dozare a substantelor chimice, controlul automat al parametrilor tehnologici;

- reducerea consumurilor specifice de utilitati – energie electrica, apa potabila;

- gestionarea deseurilor cu urmarirea minimizarii acestora conform legislatiei cu aplicarea celor mai bune tehnici disponibile;




Pagina 71

- urmarirea nivelelor de emisii prin monitorizarea punctelor generatoare in vederea eficientizarii sistemelor de depoluare si limitarea acestora;

- dotarea cu utilaje performante corespunzator capacitatii de productie din cadrul sectiei, dispozitive de urmarire cu care sunt dotate echipamentele in vederea functionarii la parametrii proiectati.

4.8.2. Minimizarea impactului produs de accidente şi de avarii printr-un plan de prevenire şi management al situaţiilor de urgenţă

Societatea, prin managementul de dezvoltare, are organizat un

sector de protectia muncii, PSI, protectie civila, protectia mediului ce se ocupa cu intocmirea si obtinerea avizelor:

- procedură privind modul de acţiune în caz de producere a unei poluări accidentale sau a unui eveniment care poate conduce la o poluare;

- planul de prevenire şi stingere a incendiilor; - planul de prevenire şi combatere a efectelor fenomenelor

meteorologice periculoase. Responsabilul de mediu este desemnat a se ocupa cu instruirea

personalului in acest sens şi urmarirea aplicarii masurilor din planurile aprobate.

4.8.3. Cerinţele relevante suplimentare pentru activităţile specifice sunt identificate mai jos:

Prin profilul de activitate desfasurat pe amplasament, in cadrul

Sectiei de producere a panourilor tip sandwich – Stolniceni-Prajescu, se utilizează substante chimice periculoase si nepericuloase. Pentru prevenirea poluarii solului, subsolului si panzei freatice, instalatiile sunt amplasatei in depozite special amenajate, pe platforme betonate.

Toate substante chimice periculoase si nepericuloase sunt achiziţionate numai de la furnizori autorizaţi și însoțite de fișe tehnice de securitate.

Pentru intrările de materii prime si auxiliare, cantitatea şi calitatea acestora, precum şi furnizorul, este ţinută o evidenţă strictă în cadrul compartimentului economic, aprovizionare şi producţie.

In situatia substantelor periculoase care nu intra sub

incidenta regulamentului CE nr. 1272/2008, inclusiv deseuri, dar

care totusi sunt prezente sau sunt susceptibile de a fi prezente pe

amplasament si care au ori ar putea avea, in conditiile constatate in

amplasament, proprietati echivalente in ceea ce priveste potentialul

de accidente majore, acestea sunt, in mod provizoriu, atribuite

categoriei sau substantei periculoase nominalizate similare, care

intra in domeniul de aplicare a acestei legi.




Pagina 72

Obiectivul intră sub incidența Legii nr.59/2016 la nivel inferior, cu risc minor, fiind obligat să aibă politică de prevenire a accidentelor majore.

Politica de prevenire a accidentelor majore trebuie sa fie intocmita astfel incat sa asigure un nivel ridicat de protectie a sanatatii umane si a mediului, sa fie proportionala cu pericolele de accidente majore prezente pe amplasament si trebuie sa cuprinda urmatoarele:

politica, principii de actiune si obiective globale ale operatorului privind prevenirea accidentelor majore

informatii asupra sistemului de management si asupra organizarii amplasamentului in vederea prevenirii accidentelor majore

prezentarea mediului in care este localizat amplasamentul descrierea instalatiilor relevante, a activitatilor, proceselor si

substantelor prezente pe amplasament identificarea si analiza riscurilor de accidente si metode de

prevenire

masuri de protectie si de interventie pentru limitarea consecintelor unui accident major

EMISII SI REDUCEREA POLUARII 4.9. Reducerea emisiilor din surse punctiforme in aer

Sursele generatoare de poluanti specifici ale atmosferei in cadrul Sectiei de productie a panourilor tip sandwich Stolniceni-Prajescu, sunt:

Surse fixe dirijate

coș dispersie emisii de la fabricare panouri termoizolante cu vata bazalltica si cu spuma poliuretanica ;

coș dispersie emisii de la operatia de debitare - zona fierastraului ;

gura de aerisire - evacuare emisii fugitive de la rezervorul de pentan.

Emisiile rezultate din procesul tehnologic sunt exhaustate, nu provin dintr-o sursă punctiformă, ci sunt emisii fugitive care apar în timpul proceselor tehnologice in anumite zone (unitatea de spumare, unitatea de debitare, etc) si sunt monitorizate ca emisii la locul de munca; totuși avand în vedere că acestea sunt captate, filtrate si se exhausteaza printr-un coș, se consideră sursa ca fiind fixă, dirijată.

Valorile inregistrate la locul de munca sunt sub limita admisa, ceea ce duce la concluzia ca poluantii se vor incadra in limitele admise pentru mediu.




Pagina 73

4.9.1. Emisii si reducerea poluarii

Zonă exhaustare emisii fugitive pentan: Două motoare electrice cu un debit de 100 mc/min Dimensiuni tubulatură preluare emisii: Lxl=900 x 350 mm Evacuarea se face prin peretele lateral exterior al clădirii Înălțime evacuare – 4600 mm

Zonă exhaustare emisii fugitive injecție spumă: Două motoare electrice cu un debit de 100 mc/min Dimensiuni tubulatură preluare emisii: Lxl=900 x 350 mm Evacuarea se face prin peretele lateral exterior al clădirii Înălțime evacuare – 4600 mm

Zonă exhaustare emisii fugitive încălzire presă: Trei motoare electrice cu un debit de 100 mc/min Dimensiuni tubulatură preluare emisii: Lxl=750 x 500 mm Evacuarea se face prin peretele lateral exterior al clădirii Înălțime evacuare – 4600 mm Conform celor mai bune tehnici disponibile pentru sectorul chimic,

se arată că BAT constă în monitorizarea periodică a emisiilor difuze de VOC în aer provenite din surse relevante:

metode de detectare a mirosurilor, asociate cu curbe de corelare pentru echipamentele esenţiale;

metode de imagistică optică pentru gaze; calculul emisiilor pe baza factorilor de emisie, validat

periodic prin măsurători. In sensul acestei prevederi, s-a efectuat un calcul cantitativ al emisiilor de compuşi organici volatili pentru instalaţie, folosind metodologia EMEP/EEA/CORINAIR - 2013, cap. 2.D.3.g Chemical products, actualizat in 2019 prin Ghid de inventar al emisiilor de poluanți atmosferici EMEP / SEE

Factorii de emisie pentru categoria de actvitate 2.D.3.g -produşi chimici, procesarea spumei poliuretanice, conform tabelului, factorul de emisie pentru NMVOC este 120 g/kg spumă procesată. Instalaţiile performante asigură emisii sub cele rezulatate pe baza calculelor folosind factori de emisie din CORINAIR.

Nu au fost stabilite si nu sunt efectuate analize in aceste puncte de monitorizare.

Surse mobile -circulatia auto din incinta sectiei genereaza gaze arse cu continut

de CO2, Nox, SO2 si CO. Emisiile de gaze de eşapament datorate mijloacelor auto

genereaza urmatorii poluanţi cu următoarele caracteristici: mono si bioxid de carbon – este generat si evacuat la

mersul în relanti al motorului şi în momentul demarajelor; oxizi de azot – respectiv mono şi dioxid de azot;




Pagina 74

hidrocarburi aromatice – acestea contribuie la formarea poluării fotochimice oxidante;

suspensiile – formate în special din particule de carbon care absorb o serie din gazele eliminate;

dioxidul de sulf – apare la motoarele Diesel, determinat fiind de conţinutul de sulf al motorinei.

Gradul ridicat de uzură al motoarelor sau reglările necorespunzătoare pot creşte mult cantitatea de poluanţi. Emisiile autovehiculelor, constatate prin verificările tehnice ale acestora se supun în cea mai mare parte reglementarilor RNTR1 ale Registrului Auto Roman. Având în vedere verificările obligatorii care se realizează la utilaje şi mijloace de transport, aportul acestor emisii este nesemnificativ.

Sistemul automatizat al intregului proces tehnologic de producere a panourilor tip sandwich conduc la reducerea cantitatilor de poluanti evacuati in atmosfera.

Poluantii evacuati generati de catre sursele mobile nu sunt dirijati prin sisteme controlate, dispersia acestora in aer realizandu-se in mod natural ca urmare a curentilor creati in zona.

Avand in vedere amplasamentul obiectivului intr-o zona deschisa, concentratiile noxelor rezultate din circulatia auto din incinta sunt reduse.

4.9.2.Protectia muncii si sanatatea publica

Este necesară monitorizarea profesională/ocupaţională (cu Tuburi Drager)? sau monitorizarea ambientală (cu tehnici automate/continue sau neautomate sau periodice)?

Conform managementului societatii se vor efectua masuratori periodice

privind concentratia noxelor pe locurile de munca, valorile acestora urmind a se situa in limitele admise conform reglementarilor Ministerului Sanatatii si Protectiei Muncii.

Descrieţi gradul de protecţie al echipamentelor care trebuie

purtate în diferite zone ale amplasamentului. Echipament de lucru: salopeta, cizme, bonete, manusi, halate.

4.9.3. Echipamente de depoluare

Pentru fiecare fază relevantă a procesului/punct de emisie şi pentru fiecare poluant, indicaţi echipamentele de depoluare utilizate sau propuse. Includeţi amplasarea sistemelor de ventilare şi supapele de siguranţă sau rezervele. Unde nu există, menţionaţi că nu există.

Corespunzator fluxurilor tehnologice de productie a panourilor tip

sandwich, punctele de emisie pentru poluanti si echipamentele de depoluare utilizate sunt prezentate in tabelul urmator:




Pagina 75

Faza de proces Poluant Echipament de depoluare

Emisii fugitive zona vehiculare pentan Vapori pentan Gura de evacuare

H=4,6m;Lxl=900x350mm

Fabricare panouri termoizolante cu

spuma PUR/PIR si vata bazalltica

MDI,pulberi Gura de evacuare


Unitatea de presare MDI Gura de evacuare


Debitare - zona fierastraului Pulberi Sistem filtrare pulberi

4.9.4. Studii de referinta

Există studii care necesită a fi efectuate pentru a stabili cea mai

adecvată metodă de încadrare în limitele de emisie stabilite în Secţiunea 13 a acestui formular?

Dacă da, enumeraţi-le şi indicaţi data până la care vor fi finalizate.

Nu este cazul.

4.9.5 VOC

Acolo unde există emisii de VOC, identificaţi principalii

constituenţi chimici ai emisiilor şi evaluaţi ce se întâmplă cu aceste substanţe chimice în mediu.

Faza de proces Poluant Echipament de depoluare

Emisii fugitive zona vehiculare pentan Vapori pentan Gura de evacuare


Fabricare panouri termoizolante cu

spuma PUR/PIR si vata bazalltica

MDI,pulberi Gura de evacuare


Unitatea de presare MDI Gura de evacuare


Debitare - zona fierastraului Pulberi Sistem filtrare pulberi

Conform celor mai bune tehnici disponibile pentru sectorul chimic,

se arată că BAT constă în monitorizarea periodică a emisiilor difuze de VOC în aer provenite din surse relevante:




Pagina 76

metode de detectare a mirosurilor, asociate cu curbe de corelare pentru echipamentele esenţiale;

metode de imagistică optică pentru gaze; calculul emisiilor pe baza factorilor de emisie, validat

periodic prin măsurători. In sensul acestei prevederi, s-a efectuat un calcul cantitativ al emisiilor de compuşi organici volatili pentru instalaţie, folosind metodologia EMEP/EEA/CORINAIR - 2013, cap. 2.D.3.g Chemical products, actualizat in 2019 prin Ghid de inventar al emisiilor de poluanți atmosferici EMEP / SEE

Factorii de emisie pentru categoria de actvitate 2.D.3.g -produşi chimici, procesarea spumei poliuretanice, conform tabelului, factorul de emisie pentru NMVOC este 120 g/kg spumă procesată. Instalaţiile performante asigură emisii sub cele rezulatate pe baza calculelor folosind factori de emisie din CORINAIR.

Nu au fost stabilite si nu sunt efectuate analize in aceste puncte de monitorizare.

În completare Bref Stocare pentru stocare, manipulare și transfer:
















Pagina 77

4.9.6. Studii privind efectul (impactul) emisiilor de VOC

Există studii pe termen mai lung care necesită a fi efectuate pentru a stabili ce se întâmplă în mediu şi care este impactul materiilor prime utilizate?

Dacă da, enumeraţi-le şi indicaţi data până la care vor fi finalizate. Din datele prezentate ca urmare a echipamentelor din dotarea Sectiei

de producere a panourilor tip sandwich Stolniceni-Prajescu ce presupune monitorizarea parametrilor de lucru, acestea conduc la emisii de VOC reduse ce se inscriu in recomandarile BAT/BREF. Nu se impune a se efectua studii suplimentare.

4.9.7. Eliminarea penei de abur

Nu este cazul. 4.10. Minimizarea emisiilor fugitive in aer Oferiţi informaţii privind emisiile fugitive după cum urmează:

Sursa Poluanti Masa/unitatea de timp unde

este cunoscuta

% estimat din evacuarile totale ale poluantului respectiv din

instalatie

Rezervoare deschise (de ex. staţia de preepurare a apelor uzate, instalaţie de tratare/acoperire a suprafeţelor);

-- -- ---

Zone de depozitare (de ex.containere, halda, lagune etc.);

-- -- --

Încărcarea şi descărcarea containerelor de transport

-- -- --

Transferarea materialelor dintr-un recipient în altul (de ex. reactoare, silozuri; cisterne)

Vapori pentan, MDI

- 0,1%

Sisteme de transport; de ex. benzi

Pulberi - 1% Sistem de transport a




Pagina 78

transportoare materiilor prime si finite, debitare

Sisteme de conducte şi canale (de ex.pompe, valve, flanşe, bazine de decantare, drenuri, guri de vizitare etc.)

- emisii fugitive de

pentan, MDI

- 0,01% în timpul operatiilor de

spumare, presare

Deficienţe de etanşare/etanşare slaba

- - -

Posibilitatea de by-pass-are a echipamentului de depoluare (în aer sau în apă); Posibilitatea ca emisiile să evite echipamentul de depoluare a aerului sau a staţiei de epurare a apelor

- - -

Pierderi accidentale ale conţinutului instalaţiilor sau echipamentelor în caz de avarie

-

- -

Prin planul de masuri privind poluarile accidentale si avariile la instalatii

se vor stabili masurile ce trebuiesc luate fara a afecta calitatea factorilor de mediu.

4.10.1. Studii

Sunt necesare studii suplimentare pentru stabilirea celei mai

adecvate metode de reducere a emisiilor fugitive? Dacă da, enumeraţi-le şi indicaţi data până la care vor fi finalizate pe durata acoperită de planul de măsuri obligatorii.

Nu este cazul.

4.10.2. Pulberi si fum

Descrieţi în următoarele căsuţe poziţia actuală sau propusă cu

privire la următoarele cerinţe caracteristice BAT descrise în îndrumarul pentru sectorul industrial respectiv. Demonstraţi că propunerile sunt BAT




Pagina 79

fie prin confirmarea conformării, fie prin justificarea abaterilor sau a utilizării măsurilor alternative;

Următoarele tehnici generale ar trebui folosite acolo unde este cazul, de exemplu:

▪ Reţinerea pulberilor de la operaţiile tehnologice. Posibilitatea de recirculare a pulberilor trebuie analizată;

BAT - reducerea emisiilor de pulberi prin: - transportul în fază densă ; - reducerea vitezei la sistemele de transport cât mai mult posibil; -reducerea generării prafului în liniile de transport si debitare; -utilizarea cicloanelor și / sau filtre pentru sistemul unităților de

desprăfuire; - utilizarea de filtru textile. Eventualele pulberi sunt dirijate la filtre cu saci.

▪ Acoperirea rezervoarelor; Nu este cazul. ▪ Acolo unde depozitarea exterioară este inevitabilă, utilizaţi

stropirea cu apă, materiale de fixare, tehnici de management al depozitării, paravânturi etc.;

Nu este cazul. ▪ Curăţarea roţilor autovehicolelor şi curăţarea drumurilor (evită

transferul poluării în apă şi împrăştierea de către vânt); La intrarea şi ieşirea din cadrul unitatii mijloacelor auto se efectueaza

curatirea rotilor autovehiculelor. ▪ Benzi transportoare închise, transport pneumatic (notaţi

necesităţile energetice mai mari), minimizarea pierderilor;

BAT - reducerea emisiilor de pulberi prin: - transportul în fază densă ; - reducerea vitezei la sistemele de transport cât mai mult posibil; -reducerea generării prafului în liniile de transport si debitare; -utilizarea cicloanelor și / sau filtre pentru sistemul unităților de

desprăfuire; - utilizarea de filtru textile.




Pagina 80

▪ Curăţenie sistematică;

Intretinerea si curatirea echipamentelor, precum si a halei de productie este eficienta avand in vedere sistemul de realizare a pardoselilor din materiale corespunzatoare, continui, fara rugozitati, cu pante de scurgere spre reteaua de canalizare ape uzate.

Zonele betonate din incinta ce deservesc obiectivele din cadrul acesteia sunt de asemeni curatate si intretinute prin maturare si prin stropire cu apa.

Prin modul de respectare a programului de igienizare a incintei se evita generarea de praf si pulberi, concentratiile acestora situandu-se spre limitele inferioare ale valorilor recomandate prin legislatia in vigoare.

▪ Captarea adecvată a gazelor rezultate din proces.

Nu este cazul.

4.10.3. VOC

Oferiti informatii privind transferul VOC dupa cum urmeaza: Prin tehnologia aplicata, cat si prin dotarile existente din cadrul Sectiei,

concentratia de VOC se va situa sub valorile prevazute prin BAT-uri, spre limitele inferioare ale VLE prin normativele in vigoare.

4.10.4. Sisteme de ventilatie

Oferiţi informaţii despre sistemele de ventilare după cum urmează:

Identificati fiecare sistem de ventilatie

Tehnici utilizate pentru minimalizarea emisiilor

Sisteme de exhaustare constand din 2 ventilatoare cu Q=3000 mc/h amplasate la unitatea de dozare a pentanului

-sistem de ventilatie Vezi Cap 4.1.Inventarul proceselor




Pagina 81

4.11. Reducerea emisiilor din surse punctiforme in apa de suprafata si canalizare

4.11.1. Sursele de emisie

Descrieţi după cum urmează sistemele de epurare pentru fiecare sursă de apă uzată

Sursa de apa uzata

Metode de minimalizare a

cantitatii de apa consumata

Metode de epurare

Punctul de evacuare

Activitate igienico-sanitara, ape menajere de la grupuri sanitare

-monitorizarea consumurilor de apa potabila

Stocare temporara in bazin si vidanjare

Reteaua de canalizare interna cu descarcare in bazin betonat vidanjabil cu evacuare catre Statia de epurare a mun. Pascani

Ape meteorice Nu este cazul - Dirijare prin pante si rigole catre terenurile invecinate

4.11.2. Minimizare

Justificaţi cazurile în care consumul apei nu este minimizat sau apa uzată nu este reutilizată sau recirculată

Nu este cazul. In tehnologie, se foloseste un chiller exterior pentru procesul de

racire al presei, la care se foloseste apa rece la o temperatura de 7-12°C.

Chiller-ul care raceste aceasta apa este plasat in exteriorul halei, in imediata vecinatate, astfel incat traseul/lungimea conductelor care duc catre presa si retur sa fie una cat mai mica.

Chiller-ul este in permanenta pornit/functional. Circuitul de racire odata amorsat/incarcat cu apa este unul inchis in care apa este recirculata. Atunci cand presiunea din instalatie scade sub 1,5 bar, chiller-ul este alimentata cu apa in completare.




Pagina 82

4.11.3. Separarea apei meteorice

Confirmaţi că apele meteorice sunt colectate separat de apele uzate industriale şi identificaţi orice zonă în care există un risc de contaminare a apelor de suprafaţă.

Zonele betonate din incinta sunt realizate cu pante, fiind prevazute cu rigole de colectare a apelor pluviale cu un debit de 288,96 l/s si dirijare catre terenurile limitrofe cu infiltrare lenta in sol.

Retelele interne de colectare si evacuare ape uzate sunt realizate in sistem divizor, fiind prevazute cu panta de scurgere catre bazinul colector betonat in vederea asigurarii unei goliri rapide a conductelor.

Natura solului din zona amplasamentului face posibila permeabilitatea apelor provenite din precipitatii in zonele nebetonate, infiltrarea apei in sol realizandu-se in timp.

4.11.4. Justificare

Acolo unde efluentul este evacuat neepurat prezentaţi o justificare pentru faptul că efluentul nu este epurat la un nivel la care acesta poate fi reutilizat (de ex. prin ultrafiltrare acolo unde este adecvat).

Debitele de ape uzate menajere generate pe amplasament nu sunt epurate in cadrul unitatii, acestea fiind stocate temporar in bazinul betonat vidanjabil, unde are loc o decantare, dupa care sunt preluate prin vidanjare si dirijate catre Statia de epurare a municipiului.

4.11.4.1. Studii

Este necesar să se efectueze studii pentru stabilirea celei mai

adecvate metode în vederea încadrării în valorile limită de emisie din Secţiunea 13?

Dacă da, enumeraţi-le şi indicaţi data până la care vor fi finalizate. Nu este cazul.

4.11.5. Compozitia efluentului

Identificaţi principalii compuşi chimici ai efluentului preepurat (inclusiv sub forma de CCO) şi ce se întamplă cu ei în mediu.

Apele uzate menajere sunt colectate in sistem divizor in cadrul unitatii

cu dirijare catre bazinul betonat subteran hidroizolat vidanjabil. Apele uzate sunt vidanjate şi transportate la Statia de epurare in baza

contractului incheiat cu SC EUROTRUK DAS SRL, debitul de ape uzate fiind de 140mc/an.




Pagina 83

Component-in special sub forma

CCO

Punctul de evacuare

Destinatie (ce se intampla cu ea in

mediu)

Masa/unitate de timp

kg/an

Concentratie conf. NTPA 002/2002,

HG352/2005 Mg/l

CCOCr Bazin betonat subteran vidanjabil

Evacuare catre Statia de epurare a municipiului

70 500

CBO5 Bazin betonat subteran vidanjabil


42 300

Suspensii Bazin betonat subteran vidanjabil


49 350

Detergenti Bazin betonat subteran vidanjabil


3.5 25

SET Bazin betonat subteran vidanjabil


4.2 30

Apele meteorice sunt evacuate prin pante si rigole cu infiltrare pe

terenurile agricole învecinate.

4.11.6. Studii

Sunt necesare studii pe termen mai lung pentru a stabili destinaţia în mediu şi impactul acestor evacuări? Dacă da, enumeraţi-le şi indicaţi data până la care vor fi finalizate.

Nu este cazul.

4.11.7. Toxicitate

Prezentaţi lista poluanţilor cu risc de toxicitate din efluentul

preepurat. Apele uzate menajere nu sunt preepurate pe amplasament si nu sunt

dirijate in cursuri de apa. Apele uzate menajere, colectate in sistem divizor in bazinul betonat sunt evacuate prin vidanjare cu incadrarea concentratiilor poluantilor specifici in limitele VLE conform NTPA002/2002, HG352/2005 cu dirijare in Statia de epurare a municipiului Pascani.




Pagina 84

4.11.8. Reducerea CBO

În ceea ce priveşte CBO, trebuie luată în considerare natura

receptorului. Acolo unde evacuarea se realizează direct în ape de suprafaţă care sunt cele mai rentabile măsuri din punct de vedere al costului care pot fi luate pentru reducerea CBO.

Dacă nu vă propuneţi să aplicaţi aceste măsuri, justificaţi. Apele uzate menajere nu sunt preepurate pe amplasament. Apele

uzate sunt dirijate in Statia de epurare a municipiului.

4.11.9. Eficienta statiei de epurare orasenesti

Dacă apele uzate sunt epurate în afara amplasamentului, într-o staţie de epurare a apelor uzate orăşeneşti, demonstraţi că: epurarea realizată în această staţie este la fel de eficientă ca şi cea care ar fi fost realizată dacă apele uzate ar fi fost epurate pe amplasament, bazată pe reducerea încărcării (şi nu concentraţiei) fiecărui poluant în apa epurată evacuată.

Parametru Modul in care acestia vor fi epurati in statia de epurare

Metale Statia de epurare a municipiului

Poluanti organici persistenti Statia de epurare a municipiului

Saruri si alti compusi anorganici Statia de epurare a municipiului

CCO Statia de epurare a municipiului

CBO Statia de epurare a municipiului

Prin procesul de epurare in Statia de epurare a municipiului, avand in

vedere debitul si concentratiile scazute ale poluantilor evacuati din apele uzate tehnologice si menajere de pe incinta, preluate prin vidanjare, acestea se incadreaza in limite admise conform NTPA 002/2002, HG352/2005 fara a afecta functionarea statiei de epurare.

4.11.10. By-pass-area si protectia statiei de epurare a apelor uzate orasenesti

Demonstraţi că probabilitatea ocolirii staţiei de epurare a apelor uzate (în situaţii de viituri provocate de furtună sau alte situaţii de urgenţă) sau a staţiilor intermediare de pompare din reţeaua de canalizare este acceptabil de redusă .

% din timp cât staţia este ocolită 0%

O estimare a încărcării anuale crescute cu metale şi poluanţi persistenţi care vor rezulta din by-pass-ar

NU




Pagina 85

Planuri de acţiune în caz de by-pass-are, cum ar fi cunoaşterea momentului în care apare, replanificarea unor activităţi cum ar fi curăţarea sau chiar închiderea atunci când se produce by-pass-area

NU

Ce evenimente ar putea cauza o evacuare care ar putea afecta în mod negativ staţia de epurare şi ce acţiuni (de ex. bazine de retenţie, monitorizare, descărcare fracţionată etc.) sunt luate pentru a o preveni

NU

Valoarea debitului de asigurare la care staţia de epurare orăşenească va fi by-pass-ată

NU

4.11.10.1. Rezervoare tampon

Demonstraţi că este asigurată o capacitate de stocare tampon sau

arătaţi modul în care sunt rezolvate încărcările maxime fără a supraîncărca capacitatea staţiei de epurare

In conditiile in care apele uzate menajere cu un debit de

140mc/an sunt preluate in Statia de epurare a municipiului, acestea nu supraincarca capacitatea statiei de epurare.

Apele uzate menajere sunt stocate in bazinul betonat cu V=25mc. Prin modul de organizare si dotare al unitatii, apele uzate

menajare sunt dirijate in bazinul betonat vidanjabil cu durata de stocare limitata pana la eliminarea acestora prin vidanjare.

Volumul bazinului ape uzate menajare asigura capacitatea de stocare a acestor ape uzate, frecventa de vidanjare fiind stabilita functie de gradul de umplere a acestora, prin contractul incheiat.

4.11.11. Epurarea pe amplasament

Pe amplasamentul obiectivului nu se efectueaza procese de

epurare sau preepurare ape uzate, ci numai decantarea suspensiilor grosiere in bazinul betonat in cazul apelor uzate menajere inainte de vidanjare.




Pagina 86

4.12. Pierderi si scurgeri in apa de suprafata, canalizare si apa subterana

Colectarea apelor uzate menajere se realizeaza prin retele de canalizare interne cu dirijare catre bazinul betonat impermeabilizat, neexistand posibilitatea unor scurgeri de ape uzate cu infiltrari in sol in conditiile respectarii regimului de igienizare trasee si bazin betonat, precum si de verificarea starii tehnice a acestora.

4.12.1. Oferiti informatii despre pierderi si scurgeri dupa cum urmeaza

Sursa Poluanti Masa/unitatea de timp unde

este cunoscuta Kg/an

% estimat din evacuarile totale ale poluantului respectiv din

instalatie

Ape uzate, posibile infiltratii din reteaua de canalizare interna (tehnologice si menajere)

Suspensii ---- ---

CCOCr ---- ---

CBO5 ---- ---

SET ---- ---

Detergenti ---- ---

NH4 ---- ---

La data intocmirii documentatiei, apele uzate menajere colectate

in bazin betonat sunt vidanjate cu dirijare catre Statia de epurare a municipiului.

4.12.2. Structuri subterane:


Conformare cu BAT Da/Nu

Document de referinta

Daca nu va conformati

acum, data pana la care va veti

conforma

Furnizaţi planul (planurile) de amplasament, care identifică traseul tuturor drenurilor conductelor şi canalelor şi al rezervoarelor de depozitare subterane din instalaţie. (Dacă

-- --




Pagina 87

acestea sunt deja identificate în planul de închidere a amplasamentului sau în planul raportului de amplasament, faceţi o simplă referire la acestea).

Pentru toate conductele, canalele şi rezervoarele de depozitare subterane confirmaţi că una din următoarele opţiuni este implementată: ▪ izolaţie de siguranţă ▪ detectare continuă a scurgerilor ▪ un program de inspecţie şi întreţinere, (de ex. teste de presiune, teste de scurgeri verificări ale grosimii materialului sau verificare folosind camera cu cablu TV-CCTV care sunt realizate pentru toate echipamentele de acest fel (de ex. în ultimii 3 ani şi sunt repetate cel puţin la fiecare 3 ani)

DA

Nu este cazul

DA

Verificari periodice ale starii tehnice ale sistemului de canalizare si a hidroizolatiei bazinului betonat

DA

Nu este cazul

DA




Pagina 88

4.12.3. Acoperiri izolante

Cerinta Da/Nu Daca nu, data pana la care va fi

Există un proiect de program pentru asigurarea calităţii, pentru inspecţie şi întreţinere a suprafeţelor impermeabile şi a bordurilor de protecţie care ia în considerare: ▪ capacităţi; ▪ grosime; ▪precipitatii; ▪ material; ▪ permeabilitate: ▪stabilitate/consolidare; ▪ rezistenţă la atac chimic; ▪ proceduri de inspecţie şi întreţinere; şi asigurarea calităţii construcţiei

Da Da Da Da Da Da Da Da Da

Au fost cele de mai sus aplicate în toate zonele de acest fel?

Da

4.12.4. Zone de poluare potentiala

Pentru fiecare zonă în care există posibilitatea ca activităţile să

polueze apa subterană, confirmaţi că structurile instalaţiei (drenuri, conducte, canale, rezervoare, batale) sunt impermeabilizate şi că straturile izolatoare corespund fiecăreia dintre cerinţele din tabelul de mai jos.

Acolo unde nu se conformează, indicaţi data până la care se vor conforma. Introduceţi referinţele corespunzătoare instalaţiei dumneavoastră şi extindeţi tabelul dacă este necesar.




Pagina 89

Zone potenţiale de poluare

Cerinta De ex. zona de

descarcare a rezervoarelor

De ex. depozit de

materii prime

De ex. depozit

de produse

De ex. depozit de

deseuri

Confirmaţi conformarea sau o dată pentru conformarea cu prevederile pentru:

▪ suprafaţa de contact cu solul sau subsolul este impermeabilă

DA DA DA DA

▪ cuve etanşe de reţinere a deversărilor

DA DA DA DA

▪ îmbinări etanşe ale construcţiei

DA DA DA DA

▪ conectarea la un sistem etanş de drenaj

DA DA DA DA

4.12.5. Cuve de retentie

In prezent din analiza dotarilor existente ale Sectiei se pot

concluziona urmatoarele: - poliolii sunt stocati in 4 rezervoare de 20 mc/buc amplasate in

depozitul de materii prime si 2 rezervoare de 300 kg/buc amplasate in hala de productie;

- izocianatul este stocat in 2 rezervoare de 30 mc/buc amplasate in depozitul de materii prime si 2 rezervoare de 300 Kg/buc amplasate in hala de productie;

- pentanul este stocat intr-un rezervor subteran cu V=38 mc cu manta dubla, amplasat la distanta de hala de productie (conditii de stocare: perna de azot, p= max.0,2bar).




Pagina 90

Cerinta Bazine betonat subteran pentan

Sa fie impermeabile si rezistente la materialele depozitate. Sa nu aiba orificii de iesire si sa se scurga-colecteze catre un punct de colectare din interiorul cuvei de retentie

DA

Sa aiba traseele de conducte in interiorul cuvei de retentie si sa nu patrunda in suprafetele de siguranta

DA

Sa fie proiectat pentru captarea scurgerilor de la rezervoare sau robinete

DA

Sa aiba o capacitate care sa fie cu 110% mai mare decat cel mai mare rezervor sau cu 25% din capacitatea totala a acestora

DA

Sa faca obiectul inspectiei vizuale regulate si orice continuturi sa fie pompate in afara sau indepartate in alt mod , sub control manual in caz de contaminare

DA - periodic conform programului de verificare si securitate

Atunci cand nu este inspectat in mod frecvent sa fie prevazut cu un senzor de ridicare a nivelului si cu o alarma adecvata

DA

Sa aiba puncte de umplere in interiorul cuvei de retentie, unde este posibil sau sa aiba izolatie adecvata

DA

Sa aiba un program sistematic de inspectie a cuvelor de retentie (in mod normal vizual dar care poate fi extins la teste cu apa acolo unde integritatea structurala este incerta)

DA

4.12.6. Alte riscuri asupra solului

Nu este cazul. 4.13. Emisii in ape subterane Nu este cazul.




Pagina 91

4.13.1. Exista emisii directe sau indirecte de substante din Anexele 5 si 6 ale Legii 310/2004, rezultate din instalatie, in apa subterana?

Nu este cazul.

4.13.2. Măsuri de control intern şi de service al conductelor de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi al conductelor, recipienţilor şi rezervoarelor prin care tranzitează, respectiv sunt depozitate substanţele periculoase. Este necesar să specificaţi:

▪ Frecvenţa controlului şi personalul responsabil Permanent, compartimentul de protectie si securitate, responsabil PMI. ▪ Cum se face întreţinerea Periodic, conform unui program stabilit. ▪ Există sume cu această destinaţie prevăzute în bugetul anual

al firmei? Da. 4.14. Mirosul Prin natura activitatii, cat si prin dotarile cu care este prevazut

obiectivul, acesta se incadreaza in categoria obiectivelor ce nu genereaza mirosuri prin emisii atmosferice.

4.14.1. Separarea instalatiilor care nu genereaza miros

Nu este cazul.

4.14.2. Receptori

Hala de productie a panourilor tip sandwich Stolniceni-Prajescu se afla la distanta de cca 20,50m fata de primele cladiri la sud.

Locuintele din vecinatatea obiectivului au fost realizate in conditiile existentei fostei ferme ce a apartinut SC Agrocom Strunga SA. Pe amplasament au existat 31 de corpuri de cladire, din care s-a pastrat doar pavilionul administrativ, restul de 30 fiind desfiintate. Pe terenul eliberat s-a realizat hala de productie din cadrul Sectiei de productie a panourilor tip sandwich.




Pagina 92

La data intocmirii prezentei documentatii, Sectia de productie a panourilor tip sandwich este dotata cu echipamente tehnologice performante conform tehnologiilor de ultima generatie, aplicand cele mai bune tehnici disponibile.

4.14.3. Surse/emisii Nesemnificative

4.14.3.1. Surse de mirosuri

Unde apar

mirosurile si cum sunt ele generate

Descrieti sursele

de emisii punctifor

me

Descrieti emanarile

fugitive sau alte

posibilitati de

emanare ocazional

a

Ce materiale mirositoar

e sunt utilizate

sau ce tip de

mirosuri sunt

generate

Se realizeaza

o monitoriza

re continua

sau ocazional

a

Exista

limite pentr

u emanarile de

mirosuri sau alte

conditii

referitoare

Descrieti actiunile

intreprinse pentru

prevenirea sau

minimizarea emanarilor

Descrieti masurile

care trebuie luate

pentru respectar

ea baturilor

si a termenel

or

-- -- -- -- -- -- -- --

4.14.4. Declaratie privind managementul mirosurilor

Nu este cazul. 4.15. Tehnologii alternative de reducere a poluării studiate pe

parcursul analizei/evaluării BAT Descrieţi succint gama tehnologiilor alternative studiate pentru

reducerea emisiilor de poluanţi în aer, apă şi sol şi pentru reducerea zgomotului.

Prezentaţi concluziile acestor studii pentru a sprijini selectarea BAT.

Prin natura activitatii desfasurate, impactul produs asupra factorilor de mediu poate fi diminuat prin selectarea datelor si monitorizarea emisiilor produse in atmosfera. In acest sens se vor corela datele prelevate, conform celor mai bune tehnici disponibile, diminuarea limitelor emisiilor, odata cu conditiile de reducere a consumurilor specifice prin cele mai bune tehnici aplicate.




Pagina 93

Conform recomandarilor din BAT-uri si alegerea tehnologiei de producere a panourilor tip sandwich, acestea conduc la obtinerea unui nivel inalt de protectie a mediului inconjurator cu incadrarea consumurilor specifice in limitele recomandate.

Pe aceasta linie se inscrie si fabricarea panourilor tip sandwich cu spuma PUR/PIR si cu vata minerala, precum si dotarea instalatiei cu echipamente corespunzatoare in vederea diminuarii impactului asupra factorilor de mediu.

Referitor la depozitele de substante chimice ce constituie materii prime in procesul tehnologic, acestea sunt amenajate corespunzator, in vederea diminuarii impactului asupra calitatii factorilor de mediu.

Nivelul de zgomot se situeaza in limitele prevazute conform celor mai bune tehnici, procesul desfasurandu-se in incinta inchisa, utilajele generatoare de zgomot - ventilatoare, pompe, sistem pneumatic de transport fiind amplasate pe suporti elastici.

Sistemul actual de colectare si stocare a apelor uzate, se realizeaza in sistem divizor in bazin betonat subteran, hidroizolat, vidanjabil, cu evacuare periodica.

Conform celor mai bune tehnici disponibile, societatea, prin managementul de mediu, are obligatia de a asigura un nivel inalt de protectie a mediului incluzand minimizarea poluarii de lunga durata.

5.MINIMALIZAREA SI RECUPERAREA DESEURILOR 5.1. Surse de deseuri

Referinta deseului

Identificati sursele de deseuri (punctele din cadrul procesului)

Codurile deseurilor conform EWC (Codul European al Deseurilor)

Identificati fluxurile de deseuri (ce deseuri sunt generate) Periculoase, nepericuloase, inerte

Cuantificati fluxurile de deseuri

Care sunt modalitatile actuale sau propuse de manipulare a deseurilor? -deseurile sunt colectate separat? -traseul de eliminare este cat mai apropiat posibil de punctul de producere?

1 Activitatea de aprovizionare/ ambalare /livrare produse

Ambalaje hartie, carton 15 01 01

N 36 t/an Se depoziteaza in spatiu acoperit si se valorifica prin agenti autorizati.

2 Activitatea de aprovizionare/ ambalare /livrare produse

Ambalaje de lemn 15 01 03

N 125 t/an Se depozitează pe platforma betonata și se valorifică prin agenti autorizati.

3 Fabricarea panourilor termoizolante

Tabla 17 04 05

N 430 t/an Se depozitează în eurocontainer pe platforma betonata și se valorifică prin agenti autorizati

4 Fabricarea panourilor termoizolante

Spuma poliuretanica (rebut) 17 06 04

N 3260 mc/an

Se depozitează în saci de polietilenă, big-bags pe platforma betonata și se elimina prin agenti economici autorizati. 5 Fabricarea panourilor

termoizolante

Vata minerala rebut 17 06 04

N

6 Activitatea de ambalare produse finite

Ambalaje de materiale plastice 15 01 02

N 12,3 t/an Se depozitează pe platforma betonata și se valorifică prin agenti autorizati.




Pagina 95

7 Activitatea de intretinere / reparatii utilaje

Deseuri metalice 02 01 10

N 0,3 t/an Se depozitează pe platforma betonată și se valorifică de societatea prestatoare de servicii de mentenanță

8 Activitatea de intretinere / reparatii utilaje / echipamente electrice

Deseuri DEEE 16 02 14

N 0,03 t/an Se depozitează pe platformă betonată și se preia in vederea eliminarii de catre societatea prestatoare de servicii de mentenanță

9 Activitatea de intretinere / reparatii utilaje / echipamente

Leduri DEEE 16 02 16 Tuburi fluorescente 20 01 21*

N P

35 buc/an 24 buc/an

Se depozitează în ambalaje special și se elimina prin agenți economici autorizați

10 Activitatea de aprovizionare Ambalaje care contin reziduuri sau sunt contaminate cu substante periculoase 15 01 10*

P - Se depozitează în containere metalice și se elimina prin agenți economici autorizați

11 Activităţi administrative Deşeuri menajere 20 03 01

N 12 t/an Se depozitează în europubele pe platforma betonată și se elimină prin operatorul de salubritate.

5.2. Evidenţa deşeurilor

Lista de verificare pentru cerinţele caracteristice BAT

Da/Nu

Este implementat un sistem prin care sunt incluse în documente următoarele informaţii despre deşeurile (eliminate sau recuperate) rezultate din instalaţie

DA

Cantitate Ambalaje de hartie, carton – 36t/an Ambalaje de lemn – 125 t/an Tabla - 40 t/an Spuma poliuretanica, vata minerala rebut – 3260 mc/an Materiale plastice, folie – 12,3 t/an Deseuri metalice – 0,3 t/an DEEE – 0,03 t/an Led-uri – 35 buc/an Tuburi fluorescente – 24 buc/an Ambalaje care contin substante periculoase Deseu menajer - 12t/an

Natura Celuloza Celuloza, substante minerale Ol, Zn Polimeri, roca bazaltica Polietilena Fier Metale Sticla, filamente metalice Sticla, filamente metalice Mase plastice, polimeri ce contin substante periculoase Resturi vegetale, suspensii pamantoase, carton, hartie, deseuri biodegradabile

Origine (acolo unde este relevant) Din tehnologia de fabricatie a panourilor tip sandwich

Destinaţie (Obligaţia urmăririi - dacă sunt trimise în afara amplasamentului)

Valorificare prin agenti economici autorizati Valorificare prin agenti economici autorizati Valorificare prin agenti economici autorizati Eliminare prin agenti economici autorizati Valorificare prin agenti economici autorizati Valorificare prin agenti economici autorizati Eliminare prin agenti economici autorizati




Pagina 97

Eliminare prin agenti economici autorizati Eliminare prin agenti economici autorizati Eliminare prin agenti economici autorizati

Frecvenţa de colectare Periodic, functie de natura si sursa generatoare a deseurilor in baza contractelor incheiate

Modul de transport Auto

Metoda de tratare -

5.3. Zone de depozitare

Identificati zona

Deseurile depozitate

Sunt ele identificate in mod

clar, inclusiv capacitatea maxima de

depozitare si perioada maxima

de depozitare?

Proximitatea fata de cursuri de ape: -zone de interes

public/vulnerabile la vandalism identificarea

masurilor necesare pentru

minimalizarea riscurilor

Amenajarile existente

ale zonei de depozitare

In spatii de depozitare betonate, acoperite

Deseuri de ambalaje nepericuloase

Da 12,3 t/an- mase plastice 36 t/an-celuloza 125 t/an

In incinte amenajate cu evacuare ritmica in vederea valorificarii

Incinta inchisa, betonata si securizata

In containere metalice special amenajate pe platforma betonata

Deseuri periculoase

Da amablaje cu continut de reziduuri periculoase 24 buc/an-tuburi fluorescente

In incinte amenajate cu evacuare ritmica in vederea elimanrii

Incinta inchisa, betonata si securizata

In zona special amenajata

Deseu menajer

Da 12 t/an

In containere metalice pe platforma betonata

Zona betonata, securizata




Pagina 98

5.4.Cerinte speciale de depozitare

Material Categoria de mai

jos

Este zona de

depozitare acoperita

(D/N) Sau

imprejmuita in intregime

(I)

Exista un sistem de evacuare

a biogazului

(D/N)

Levigatul este

drenat si tratat

inainte de

evacuare (D/N)

Exista protectie impotriva

inundatiilor sau

patrunderii apei la

stingerea incendiilor

D/N

Tabla A, AA D/l N N D

Spuma poliuretanica, vata minerala - rebut

A, AA D/I N N D

DEEE A, AA D/I N N D

Deseuri ambalaje A, AA D/I N N D

Deseu menajer AA N/I N N D

A - Aceste categorii necesită în mod normal depozitare în spaţii

acoperite. AA - Aceste categorii necesită în mod normal depozitare în spaţii

împrejmuite. B - Aceste materiale este probabil să degaje pulberi şi să necesite

captarea aerului şi direcţionarea lui către o instalaţie de filtrare. C - Sunt posibile reacţii cu apa. Nu trebuie depozitate în zone

inundabile.

5.5. Recipienti de depozitare (acolo unde sunt folositi)

Lista de verificare pentru cerinţele caracteristice BAT

Da/Nu

Sunt recipienţii de depozitare: ▪ prevăzuţi cu capace, valve etc. şi securizaţi; ▪ inspectaţi în mod regulat şi înlocuiţi sau reparaţi când se deteriorează (când sunt folosiţi, recipienţii de depozitare trebuie clar etichetaţi)

DA-in cazul deseului menajer

DA

Este implementată o procedură documentată pentru cazurile recipienţilor care s-au deteriorat sau curg?

DA

5.6.Recuperarea sau eliminarea deseurilor

Evaluare pentru identificarea celor mai bune optiuni practice pentru eliminarea deseurilor din punct de vedere al protectiei mediului

Sursa deseurilor

Metale asociate/prezenta PCB sau azbest

Deseu Optiuni posibile pentru tratarea lor

Detaliati optiunile utilizate sau propuse in instalatie

Reciclare/ Recuperare/ eliminare

Specificati optiunea Daca optiunea actuala este „eliminare”, precizati data pana la care veti implementa reutilizarea sau recuperarea sau justificati de ce acestea sunt imposibil de realizat din punct de vedere tehnic si economic

-- -- -- -- -- -- --




Pagina 100

5.7. Deseuri de ambalaje

Material Deseuri de ambalaje generate

Valorificate sau incinerate in instalatii de incinerare cu recuperare de energie

Reciclare material

Alte forme de reciclare

Total reciclare

Valorificare energetica

Alte forme de valorificare

Incinerate in instalatii de incinerare cu recuperare de energie

Total valorificate sau incinerate in instalatii de incinerare cu recuperare de energie

A B C D E F G H

Sticla

Plastic 12,3 t/an 12,3 t/an 12,3 t/an 12,3 t/an

Hartie , carton 36 t/an 36 t/an 36 t/an 36 t/an

Metal aluminiu

otel

Total

Lemn 125 t/an 125 t/an 125 t/an 125 t/an

Altele

Total 173,3 t/an 173,3 t/an 173,3 t/an 173,3 t/an

6. ENERGIE 6.1. Cerinte energetice de baza

6.1.1. Consumul de energie

Consumul anual de energie necesar desfasurarii activitatilor in cadrul

Sectiei este prezentat in tabelul urmator, in functie de sursa de energie, pentru activitatea desfasurata.

Sursa de energie

Furnizata, MWh Primara, MWh % din total

Electricitate din reţeaua publică

1200 MWh/an 100%

Electricitate din altă sursă*)

-- -- --

Abur/apă fierbinte achiziţionată şi nu generată pe amplasament (a)*)

Nu este cazul -- ---

Gaz metan --- ---- ---

Motorina -- --- ---

Cărbune Nu Nu se aplica ---

Altele (Operatorul/titularul activităţii trebuie să specifice)

-- --- ---

Tip de inforamatii (tabel, diagrama, bilant energetic)

Numarul documentului respectiv

Din consumurile contorizate Contracte - pentru asigurarea necesarului de energie electrica cu furnizorul de utilitati

6.1.2. Energie specifica

Informaţii despre consumul specific de energie pentru activităţile din autorizaţia integrată de mediu sunt descrise în tabelul următor:

Listati mai jos activitatile

Consum specific de energie (CSE) specificati unitatile adecvate

Descrierea fundamentelor CSE Aceste atrebuie sa se bazeze pe consumul de energie primara pentru produse sau materii prime care corespund cel mai mult scopului principal sau

Compararea cu limitele (comparati consumul specific de energie cu orice limite furnizate in Indrumatorul specific




Pagina 102

capacitatii de productie a instalatiei

sectorului sau alte standarde industriale)

Energie electrica

-- -- --

În completare VOC Bref, secțiunea 6.3. Poluarea prevenire și

minimizare. BAT pentru eficiența energetica este o combinație sau o

selecție a următoarelor tehnici: optimizarea consumului energetic (ex. prin izolarea

echipamentelor de proces); punerea în aplicare a sistemelor contabile prin care

atribuim complet costurile de energie pentru fiecare unitate de proces;






6.1.3. Intretinere

Măsurile fundamentale pentru funcţionarea şi întreţinerea

eficientă din punct de vedere energetic sunt descrise în tabelul de mai jos.

Completaţi tabelul prin: 1) Confirmarea faptului că aveţi implementat un sistem

documentat şi faceţi referire la acea documentaţie, astfel încât el să poată fi inspectat pe amplasament de către GNM/alte autorităţi competente responsabile conform legislaţiei în vigoare; sau

2) Declararea intenţiei de a implementa un astfel de sistem documentat şi indicarea termenului până la care veţi aplica un asemenea program, termen care trebuie să fie acoperit de perioada prevăzută în Planul de măsuri obligatorii; sau

3) Expunerea motivului pentru care măsura nu este relevantă/aplicabilă pentru activităţile desfăşurate.




Pagina 103

Exista masuri documentate de functionare, intretinere si gospodarie a energiei pentru urmatoarele componente? (acolo unde este relevant)

Da/Nu Nu este relevant

Informatii suplimentare (documentele de referinta, termenele la care masurile vor fi implementate sau motivul pentru care nu sunt relevante/aplicabile)

Aer condiţionat, proces de refrigerare şi sisteme de răcire (scurgeri, etanşări, controlul temperaturii, întreţinerea evaporatorului/condensatorului);

Da --- Chiller pentru procesul de racire al presei - se foloseste apa rece la o temperatura de 7-12°C.

Funcţionarea motoarelor şi mecanismelor de antrenare

Da --- Diagrame energetice

Sisteme de gaze comprimate (scurgeri, proceduri de utilizare);

Da --- Perna de azot la rezervor subteran pentan

Sisteme de distribuţie a aburului (scurgeri, izolaţii);

Nu --- --

Sisteme de încălzire a spaţiilor şi de furnizare a apei calde;

Nu -- --

Lubrifiere pentru evitarea pierderilor prin frecare;

Da --- --

Întreţinerea boilerelor de ex. optimizarea excesului de aer;

Da --- ---

Alte forme de întreţinere relevante pentru activităţile din instalaţie.

Da --- Inainte de unitatea de spumare se afla doua cuptoare (sus si jos) care incalzesc tabla cu ajutorul inductiei termice (infrarosu).

6.2.Masuri tehnice Măsurile tehnice fundamentale pentru eficienţa energetică sunt

descrise în tabelul de mai jos Completaţi tabelul prin: 1) Confirmarea faptului că vă conformaţi cu fiecare cerinţă, sau 2) Declararea intenţiei de conformare şi indicarea termenului

până la care o veţi face în cadrul Planului de măsuri obligatorii a activităţii analizate; sau

3) Expunerea motivului pentru care măsura nu este relevantă/aplicabilă pentru activităţile desfăşurate.




Pagina 104

Confirmati ca urmatoarele masuri

tehnice sunt implementate pentru

evitarea incalzirii excesive sau pierderilor din procesul de racire

pentru urmatoarele aspecte (acolo unde este

relevant)

Da Nu este relevant

Informatii suplimentare

(termenele prevazute pentru

aplicarea masurilor sau motivul pentru

care nu sunt relevante/aplicabile)

Izolarea suficientă a sistemelor de abur, a recipienţilor şi conductelor încălzite

Nu --- ---

Prevederea de metode de etanşare şi izolare pentru menţinerea temperaturii

Da --- ---

Senzori şi întrerupătoare temporizate simple sunt prevăzute pentru a preveni evacuările inutile de lichide şi gaze încălzite.

Da --- ---

Alte măsuri adecvate -automatizarea sistemului de ventilatie

Da

---

Pentru depistarea eventualelor scăpări de pentan sunt instalati senzori atât în cameră la nivelul pardoselii (2 buc), cât și în zona de injectare a spumei și la intrarea panoului în presa de calibrare (3 buc la nivelul pardoselii). Ventilatorul exhaustează și eventualele scăpări din zona masinii de spumare. Atât ventilatorul, cât și senzorii sunt controlați electronic prin calculatorul de proces.




Pagina 105

6.2.1. Masuri de service al cladirilor

Măsuri fundamentale pentru eficienţa energetică a service-ului

clădirilor sunt descrise în tabelul de mai jos: Completaţi tabelul prin: 1) Confirmarea faptului că vă conformaţi cu fiecare cerinţă, sau 2) Declararea intenţiei de conformare şi indicarea datei până la

care o veţi face în cadrul programului dumneavoastră de modernizare; sau

3) Expunerea motivului pentru care măsura nu este relevantă pentru activităţile desfăşurate.

Confirmati ca urmatoarele masuri de service al cladirilor sunt implementate pentru urmatoarele aspecte (unde este relevant)

Da/nu Nu este relevant Informatii suplimetare (documente de referinta, termenul de punere in practica/aplicare a masurilor sau motivul pentru care nu sunt relevante)

Există o iluminare artificială adecvată şi eficientă din punct de vedere energetic

Da Da Sunt aplicate

Există sisteme de control al climatului eficiente din punct de vedere energetic pentru: ▪ Încălzirea spaţiilor ▪ Apă caldă ▪ Controlul temperaturii ▪ Ventilaţie ▪ Controlul presiunii

Nu Nu Da Da Da

Nu Nu Da Da Da

Sunt aplicate




Pagina 106

6.3. Eficienta energetica Un plan de utilizare eficientă a energiei este furnizat mai jos, care

identifică şi evaluează toate tehnicile care să conducă la utilizarea eficientă a energiei, aplicabile activităţilor reglementate prin autorizaţie.

Societatea, prin management, urmareste consumurile specifice,

acestea încadrandu-se in limitele recomandate prin cele mai bune tehnici disponibile.

BAT pentru eficiența energetica este o combinație sau o selecție a următoarelor tehnici:

optimizarea consumului energetic (ex. prin izolarea echipamentelor de proces);

punerea în aplicare a sistemelor contabile prin care atribuim complet costurile de energie pentru fiecare unitate de proces;






6.3.1. Cerinte suplimentare pentru eficienta energetica

Informaţii despre tehnicile de recuperare a energiei sunt date în tabelul

de mai jos; Completaţi tabelul prin: 1) Confirmarea faptului că măsura este implementată, sau 2) Declararea intenţiei de a implementa măsura şi indicarea

termenului de aplicare a acesteia; sau 3) Expunerea motivului pentru care măsura nu este

relevantă/aplicabilă pentru activităţile desfăşurate

Concluzii BAT pentru principiile de recuperare/economisire a

energiei

Este aceasta tehnica utilizata in

mod curent in instalatie (D/N)

Daca NU explicati de ce tehnica nu este

adecvata sau indicati termenul de aplicare

Recuperarea căldurii din diferite părţi ale proceselor

Nu ---




Pagina 107

Tehnici de deshidratare de mare eficienţă pentru minimizarea energiei necesare uscării

Nu Nu

Minimizarea consumului de apă şi utilizarea sistemelor închise de circulaţie a apei.

Nu Nu

Izolaţie bună (clădiri, conducte, camera de uscare şi instalaţia).

Da, hala tehnologica izolata termic

---

Amplasamentul instalaţiei pentru reducerea distanţelor de pompare.

Da ---

Optimizarea fazelor motoarelor cu comandă electronică.

Da --

Utilizarea apelor de răcire reziduale (care au o temperatură ridicată) pentru recuperarea căldurii.

Nu Nu este cazul

Transportor cu benzi transportoare în locul celui pneumatic (deşi acesta trebuie protejat împotriva probabilităţii sporite de producere a evacuărilor fugitive)

Da ---

Măsuri optimizate de eficienţă pentru instalaţiile de ardere, de ex. preîncălzirea aerului/combustibilului, excesul de aer etc

Nu Nu este cazul

Procesare continuă în loc de procese discontinue

Da --

Valve automate Da --

Valve de returnare a condensului

Nu Nu este cazul

Utilizarea sistemelor naturale de uscare

Nu Nu este cazul

Altele Nu Nu este cazul




Pagina 108

6.4. Alternative de furnizare a energiei Informaţii despre tehnicile de furnizare eficientă a energiei sunt

date în tabelul de mai jos. Completaţi tabelul astfel: 1. Confirmaţi faptul că măsura este implementată; sau 2. Declaraţi intenţia de a implementa măsura şi indicaţi termenul

de punere în practică; sau 3. Expuneţi motivul pentru care măsura nu este

relevantă/aplicabilă pentru activităţile desfăşurate.

Tehnici de furnizare a energiei

Este aceasta tehnica utilizata in mod curent

in instalatie

Daca NU explicati de ce tehnica nu este

adecvata sau indicati termenul de aplicare.

Utilizarea unităţilor de co-generare;

Nu Nu

Recuperarea energiei din deşeuri;

Nu Nu este cazul

Utilizarea de combustibili mai puţin poluanţi.

Nu Nu

7.ACCIDENTELE SI CONSECINTELE LOR 7.1.Controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente

majore in care sunt implicate substante periculoase - SEVESO.

Da/Nu Da/Nu

Instalatia se incadreaza in categoria de risc major conform prevederilor Legii nr.59/2016 ce transpune Directiva SEVESO

Nu Daca da, ati depus raportul de securitate?

NU

Instalatia se incadreaza in categoria de risc minor conform prevederilor Legii nr.59/2016 ce transpune Directiva SEVESO?

Da Daca da, ati realizat Politica de Prevenire a Accidentelor Majore?

DA




Pagina 109

7.2. Plan de management al accidentelor

Din analiza amplasamentului si a activitatii desfasurate in cadrul obiectivului, exista potentiale surse cauzatoare de accidente si avarii cu efecte asupra calitatii factorilor de mediu.

In acest sens, prin managementul de mediu au fost evidentiate principalele surse potentiale de accidente, precum si masurile prin care impactul accidentelor si avariilor sa fie minimalizat.

Scenariu de accident sau de

evacuare anormala

Probabilitatea de producere

Consecintele producerii

Masuri luate sau propuse

pentru minimizarea

probabilitatii de producere

Actiuni planificate in eventualitatea ca un astfel de eveniment se

produce

Avarii la instalatiile hidroedilitare

Redusa Poluarea solului, subsolului si panzei freatice

Intretinerea corespunzatoare, verificarea periodica a retelelor de canalizare, respectarea programului de curatare trasee si bazin betonat

Unitatea are elaborat un plan de interventii cu responsabilitati

Manipularea si depozitarea in conditii de siguranta a substantelor chimice cu risc .

Redusa Scurgeri accidentale din manipularea substantelor periculoase - pentan

Respectarea tehnologiei si a normelor de protectie a muncii. Instruirea periodica a personalului.

Realizarea unui plan de interventii in caz de poluari accidentale

Incendii-scurt circuit electric

Minima Poluarea aerului, pagube umane si materiale

Intretinerea si exploatarea corespunzatoare a echipamentelor electronice si electrice

Respectarea planului de interventii in caz de incendii

.




Pagina 110

7.3.Tehnici Explicaţi pe scurt modul în care sunt folosite următoarele tehnici, acolo

unde este relevant.

RASPUNS

TEHNICI PREVENTIVE

-inventarul substanţelor A se vedea sectiunea 3.1

-trebuie să existe proceduri pentru verificarea materiilor prime şi deşeurilor -pentru a ne asigura că ele nu vor interacţiona contribuind la apariţia unui incident

Da-in cazul materiilor prime prin procesul verbal de receptie si verificare a acestora. In cazul deseurilor prin respectarea conditiilor de gestionare de la producere pana la eliminare/valorificare conform HG 856/2002, L211/2011

-depozitare adecvată A se vedea sectiunile 5.4 si 6.3

-alarme proiectate în proces, -mecanisme de decuplare şi alte modalităţi de control

Linia de productie este prevazuta cu sisteme de alarma in doua trepte pentru pierderile de pentan

-bariere şi reţinerea conţinutului Nu

-cuve de retenţie şi bazine de decantare

A se vedea sectiunea 5.4, 5.5

-izolarea clădirilor Da

-asigurarea prea plinului rezervoarelor de depozitare (cu lichide sau pulberi), de ex. măsurarea nivelului, alarme care să sesizeze nivelul ridicat, întrerupătoare de nivel ridicat şi contorizarea încărcăturilor;

Rezervoarele de polioli si izocianat sunt amplasate in cuve care pot prelua tot continutul in cazul aparitiei unei fisurari. Rezervorul de pentan are o constructie speciala : manta dubla, pentanul este depozitat sub perna de azot

-sisteme de securitate pentru prevenirea accesului neautorizat

Da, incinta securizata cu paza la intrare

-registre pentru evidenţa tuturor incidentelor, eşecurilor, schimbărilor de procedură, evenimentelor anormale şi constatărilor inspecţiilor de întreţinere

A se vedea Sectiunea 2.1

-trebuie stabilite proceduri pentru a identifica, a răspunde şi a trage învăţăminte din aceste incidente;

A se vedea Sectiunea 2.1

-rolurile şi responsabilităţile personalului implicat în managementul accidentelor


-proceduri pentru evitarea incidentelor ce apar ca rezultat al

Da - predare, preluare schimb, raport de activitate pe schimb




Pagina 111

comunicării insuficiente între angajaţi în cadrul operaţiunilor de schimbare de tură, de întreţinere sau în cadrul altor operaţiuni tehnice

-compoziţia conţinutului din colectoarele de retenţie sau din colectoarele conectate la un sistem de drenare este verificată înainte de epurare sau eliminare

Da, prin controale periodice

-canalele de drenaj trebuie echipate cu o alarmă de nivel ridicat sau cu senzor conectat la o pompă automată pentru depozitare (nu pentru evacuare); trebuie să fie implementat un sistem pentru a asigura că nivelurile colectoarelor sunt mereu menţinute la o valoare minimă

Nu este cazul

-alarmele care sesizează nivelul ridicat nu trebuie folosite în mod obişnuit ca metodă primară de control al nivelului

Linia de productie este prevazuta cu sisteme de alarma in doua trepte pentru scaparile de pentan

ACŢIUNI DE MINIMIZARE A EFECTELOR

-îndrumare privind modul în care poate fi gestionat fiecare scenariu de accident

Da- planuri de interventii in caz de accidente, calamitati, incendii

-căile de comunicare trebuie stabilite cu autorităţile de resort şi cu serviciile de urgenţă

Da – Director general, Director productie, responsabil PMI, prin raportari telefonice si scrise;

-echipament de reţinere a scurgerilor de petrol, izolarea drenurilor, anunţarea autorităţilor de resort şi proceduri de evacuare

Da - cuva de retentie a eventualelor pierderi la rezervoare substante chimice

-izolarea scurgerilor posibile în caz de accident de la anumite componente ale instalaţiei şi a apei folosite pentru stingerea incendiilor , de apă pluvială, prin reţele separate de canalizare

Da

Alte tehnici specifice pentru sector ---

8.1. Receptori

Indentificati si descrieti fiecare locatie sensibila la zgomot, care este afectata

Care este nivelul de zgomot de fond (sau ambiental) la fiecare receptor identificat

Exista un punct de monitorizare specificat care are legatura cu receptorul?

Frecventa monitorizarii?

Care este nivelul zgomotului cand instalatia/sursa (sursele ) functioneaza?

Au fost aplicate limite pentru zgomot sau alte conditii?

Locuinte la distanta de 130 m

50-55db (A) Nu Nu 60 -65db (A) Nu




Pagina 113

8.2. Surse de zgomot

Identificati fiecare sursa semnificativa de zgomot si/sau vibratii

Numarul de referinta al sursei

Descrieti natura zgomotului sau vibratiei

Exista un punct de monitorizare specificat?

Care este contributia la emisia totala de zgomot?

Descrieti actiunile intreprinse pentru prevenirea sau minimizarea emisiilor de zgomot

Masuri care trebuie luate pentru respectarea BAT-urilor si a termenelor stabilite in Planul de masuri obligatorii

Activitatea tehnologica de producere panouri tip sandwich

1 Pod rulant, deruloare, presa, ghilotina, profilare, fierastrau, frezare-debitare

Nu

75%

Întreţinere şi exploatare corespunzătoare a instalatiilor

–

Circulatia auto din incinta

2 Rularea mijloacelor auto pe caile de acces

Nu 25 % Intretinerea in stare continua a cailor de circulatie

--

8.3. Studii privind masurarea zgomotului in mediu Ca surse generatoare de zgomot si vibratii se pot constitui

utilajele care prezinta organe in miscare – pod rulant, deruloare, presa, ghilotina, profilare, fierastrau, unitate frezare-debitare, precum si circulatia mijloacelor auto in incinta.

Din masuratorile efectuate la unitati similare nivelul de zgomot la limita incintei se situeaza la valori de 50-55 db (A) cu unele varfuri de 60-65 db (A) cu incadrare in limitele STAS 10009/1988 .

Pentru diminuarea nivelului de zgomot sunt prevazute urmatoarele amenajari din dotare:

-activitatea tehnologica se desfasoara in hala inchise in pondere de 90%;

-caile de acces pentru circulatia auto in incinta sunt mentinute continui si betonate;

-utilajele generatoare de zgomot si vibratii sunt amplasate pe fundatii cu amortizori elastici.

Tehnica Descriere

Amplasarea echipamentelor

Nivelurile de zgomot pot fi reduse prin: -reducerea la minim a lungimii traseelor de transport

Măsuri operationale Acestea includ măsuri cum ar fi: -utilizarea echipamentului de către personal instruit; -evitarea activitătilor generatoare de zgomot în timpul noptii, în cazul în care este posibil;

Echipamente silentioase Acestea includ echipamente cum ar fi: -ventilatoare eficiente cu randament ridicat, -pompe si compresoare;

Echipamente de control al zgomotului.

Acestea includ: -reductoare de zgomot; -izolarea surselor de vibratii; -amplasarea în spatii închise a echipamentelor care fac zgomot; -izolarea fonică a clădirilor.




Pagina 115

8.4. Intretinere

Da Nu Daca nu, indicati termenul de aplicare a procedurilor/masurilor

Procedurile de întreţinere identifică în mod precis cazurile în care este necesară întreţinerea pentru minimizarea emisiilor de zgomot?

Da --- ----

Procedurile de exploatare identifică în mod precis acţiunile care sunt necesare pentru minimizarea emisiilor de zgomot?

Da --- ---

8.5. Limite

Receptor sensibil Limite Nivelul zgomotului cand instalatia functioneaza

In cazul in care nivelul zgomotului depaseste limitele fie justificati situatia, fie indicati masurile si intervalele de timp propuse pentru remedierea situatiei (acestea au fost poate indentificate in tabelul 9.1.)

Zona locuita De fond Absolut

zi 55 db (A) 55 65db (A) -

Noapte 45 db (A) 45 50db (A) -

8.6. Informatii suplimentare cerute pentru instalatiile complexe

si/sau cu risc ridicat Nu este cazul. Minimizarea potenţialului de disconfort datorat zgomotului, în special

de la: ▪ Utilaje de ridicat, precum benzi transportoare sau ascensoare; Pod rulant 12,5 tf. ▪ Manevrare mecanică; In spatii inchise ▪ Deplasarea vehiculelor, în special încărcătoare interne precum

autoîncărcătoare; Mijloace auto pe cai de acces continui. 9.MONITORIZARE 9.1.Monitorizarea si raportarea emisiilor in aer.

9.1. Monitorizarea si raportarea emisiilor in aer

Parametru Punct de emisie Frecventa de monitorizare

Metoda de monitorizare

Este echipamentul calibrat?

DACA NU:

Eroare de masurare si eroarea globala care rezulta

Metode si intervale de corectare a calibrarii

Acreditarea detinuta de prelevatorii de probe si de laboratoare sau detalii despre personalul folosit si instruire/competente

Hala productie – zona vehiculare pentan

Vapori pentan

Sistem de ventilatie Gura de evacuare

H=4,6m

Lxl=900x350mm

Conform Autorizatiei integrate de mediu

x - -

Hala productie – fabricare panouri termoizolante cu spuma PUR/PIR si vata bazalltica

Pulberi Sistem de ventilatie Gura de evacuare H=4,6m Lxl=900x350mm


x

MDI x -

Hala productie – Unitatea de presare

MDI Sistem de ventilatie Gura de evacuare H=4,6m Lxl=750x500mm


x

Hala productie – Debitare - zona fierastraului

Pulberi Sistem de filtrare Conform Autorizatiei integrate de mediu




Pagina 119

x - Punctele de prelevare si frecventa analizelor privind emisiile de poluanti de la gurile de evacuare se vor stabili prin Autorizatia integrata de mediu.

Descrieţi orice programe/măsuri diferite pentru perioadele de pornire şi oprire.

Procesul tehnologic de fabricare al panourilor cu spuma

poliuretanica este unul continuu. Stabilitatea procesului este imbunatatita de fiabilitatea

echipamentelor, de automatizarea proceselor si de monitorizarea continua a parametrilor.

9.2. Monitorizarea emisiilor in apa

9.2.1. Monitorizarea si raportarea emisiilor in apa

Ca urmare a activitatii desfasurate rezulta ape uzate menajere. Apele uzate menajere sunt preluate prin vidanjare si dirijate in

Statia de epurare a mun. Pascani cu incadrarea principalilor indicatori in limitele NTPA 002/2002, HG 352/2005.

In vederea urmaririi calitatii emisiilor generate in apele uzate, societatea va monitoriza prin analize periodice, mentionate in Autorizatia de gospodarire a apelor si in Autorizatia integrata de mediu.

9.2.1. Monitorizarea si raportarea emisiilor in apa

Parametru Punct de emisie Denumirea receptorului

Frecventa de monitorizare


Sunt echipamente/prelevatoarele de probe/laboratoarele acreditate?

DACA NU:

Eroarea de masurare si eroarea globala care rezulta

Metode si intervale de corectare a calibrarii echipamentelor

Acreditarea detinuta de prelevatorii de probe si de laboratoare sau detalii despre personalul folosit si instruire/componente

Toate celelalte substante evacuate in instalatie care sunt cuprinse in HG 352/2005 (NTPA 002/2002 pentru evacuarile in apa de suprafata)

Nu are laborator propriu Societatea urmareste calitatea apelor uzate prin terti la preluare

9.3. Monitorizarea si raportarea emisiilor in apa subterana

In vederea analizei calitatii acviferului subteran, societatea va efectua periodic analize prin laboratoare, a calitatii apei din panza freatica astfel:

o monitorizarea calitatii acviferului subteran din forajul existent pe amplasament, ce constituie si sursa de apa potabila.

Indicatorii ce urmeaza a fi analizati si frecventa monitorizarii va fi stabilita prin Autorizatia de gospodarire a apelor si Autorizatia integrata de mediu.

9.4.Monitorizarea si raportarea emisiilor in reteaua de canalizare

Parametru Unitatea de masura kg/an

Punct de emisie

Frecventa de monitorizare


pH

Azotati

Conductivitate

Azotiti

Mangan

Fier

Amoniu

9.5. Monitorizarea si raportarea deseurilor

Parametru Unitatea de masura

Punct de emisie

Frecventa de

monitorizare


Deseuri de ambalaje nepericuloase

173,30 t/an Aprovizionarea cu materiale auxiliare

Raportare periodica

Evidenta statistica

Deseuri de ambalaje periculoase

- Aprovizionarea cu materii prime

Raportare periodica

Evidenta statistica

Tuburi fluorescente

24 buc/an Activitate de intretinere

Raportare periodica

Evidenta statistica

Leduri, DEEE 36 buc/an Activitate de intretinere

Raportare periodica

Evidenta statistica

Deseu menajer 12 t/an

Activitati administrative

Raportare periodica

Evidenta statistica




Pagina 123

9.6. Monitorizarea mediului

9.6.1. Contributia la poluarea mediului ambiant

Este cerută monitorizarea de mediu în afara amplasamentului

instalaţiei? Activitatea desfasurata se realizeaza pe un amplasament delimitat

perimetral, imprejmuit. Procesul de fabricare a panourilor se desfasoara in procent de cca 90% in incinta inchisa - hala tehnologica prevazuta cu sisteme de ventilaţie pentru evacuarea aerului viciat. Debitele ventilatoarelor ce evacueaza aerul viciat din hala, cat si gurile de evacuare, conduc la diminuarea concentratiei emisiilor difuze. Din analizele efectuate la unitati similare nu se considera necesara monitorizarea calitatii aerului la emisii si imisii.

Apele uzate menajere generate din activitate vor fi monitorizate prin

analize periodice, cu incadrarea principalilor indicatori in limitele NTPA 002/2002, HG 352/2005.

Acviferul subteran este monitorizat prin forajul existent, ce constituie

si sursa de apa potabila. Indicatorii fizico-chimici ce urmeaza a fi analizati, precum si frecventa

analizelor vor fi stabiliti prin Autorizatia integrata de Mediu, corelati cu prevederile din Autorizatia de Gospodarire a Apelor, emisa de ABA Siret.

Avand in vedere ca suprafata incintei este in proportie de cca 24%, betonata si construita, activitatea desfasurandu-se in incinta inchisa in proportie de cca 90%, posibilitatea de poluare a solului este relativ redusa.

In ceea ce priveste starea de sanatate a personalului, precum si a populatiei din zona nu s-au semnalat cazuri de imbolnavire a acestora.

9.6.2. Monitorizarea impactului

Descrieţi orice monitorizare a mediului realizată sau propusă în scopul evaluării efectelor emisiilor :

Parametru/factor de mediu

Studiu/metoda de monitorizare

Concluzii (daca au fost formulate)

Apa din panza freatica –foraj existent

Analize periodice -pH, azotati, azotiti, conductivitate, mangan, fier, amoniu

Conform L458/2002 completata cu L311/2004




Pagina 124

Ape uzate menajere dirijate in Statia de epurare

Analize periodice - pH, suspensii, SET, CCOCr, CBO5, detergenti, conform programului stabilit prin Autorizatia de gospodarire a apelor

Conform NTPA 002/2002, HG 352/2005

Frecventa se va stabili prin Autorizatia de gospodarire a apelor si

Autorizatia integrata de Mediu, valorile fiind inregistrate la sediul societatii si raportate la APM Iasi.

9.7. Monitorizarea variabilelor de proces Descrieti monitorizarea variabilelor de proces

Urmatoarele sunt exemple de variabile de proces care ar putea necesita monitorizare

Descrieti masurile luate sau pe care intentionati sa le aplicati

- materiile prime trebuie monitorizate din punctul de vedere al poluanţilor, atunci când aceştia sunt probabili şi informaţia provenită de la furnizor este necorespunzătoare

Societatea are obligatia de a solicita de la furnizori buletine, fise tehnice de securitate privind calitatea materiilor prime.

- oxigen, monoxid de carbon, presiunea sau temperatura în cuptor sau în emisiile de gaze

Societatea va monitoriza periodic prin terti concentratia emisiilor de poluanti, in vederea incadrarii in VLE

- eficienţa instalaţiei atunci când este importantă pentru mediu

Sistemul de ventilatie ce asigura evacuarea noxelor din hala de productie functioneaza automat .

- consumul de energie în instalaţie şi la punctele individuale de utilizare în conformitate cu planul energetic (continuu şi înregistrat)

Da - se urmareste pe fluxul tehnologic cu ajutorul diagramelor energetice Consumurile specifice pentru energie electrica sunt inregistrate

- calitatea fiecărei clase de deşeuri generate

Da - prin raportari periodice cu respectarea legislatiei in vigoare, HG 856/2002 si L211/2011

Listaţi alte variabile de proces care pot fi importante pentru protecţia mediului Depistarea eventualelor scăpări de pentan

Senzori detectie în cameră la nivelul pardoselii (2 buc), și în zona de injectare a spumei și la intrarea panoului în presa de calibrare (3 buc la nivelul pardoselii).




Pagina 125

Depistarea eventualelor scăpări din zona masinii de spumare

Ventilatorul, cât și senzorii sunt controlați electronic prin calculatorul de proces. Controlul electronic functionează dupa urmatoarele secvente logice: - nivelul 1 de alarmă – pentru scurgeri de pentan detectate de peste 15% din LEL pentan: semnal acustic de alarmă + pornirea celui de-al doilea ventilator; - nivelul 2 de alarmă – pentru scurgeri de pentan detectate de peste 25% din LEL pentan: semnal acustic de alarmă + oprire pompă dozatoare + decuplare alimentare electrică.

9.8.Monitorizarea pe perioadele de functionare anormala Nu este cazul. 10. DEZAFECTARE Activitatea de dezafectare este prezentata in Planul de inchidere a

instalatiei.

11. ASPECTE LEGATE DE AMPLASAMENTUL PE CARE SE AFLA

INSTALATIA

Sunteţi singurul deţinător de autorizaţie integrată de mediu pe amplasament? Dacă da, treceţi la Secţiunea 13

DA

11.1. Sinergii

Luaţi în considerare şi descrieţi dacă există sau nu posibilitatea de apariţie a sinergiilor cu alţi deţinători de autorizaţie de mediu faţă de tehnicile prezentate mai jos sau alte tehnici care pot avea influenţă asupra emisiilor produse de instalaţie.

Nu este cazul.




Pagina 126

11.2. Selectarea amplasamentului Justificaţi selectarea amplasamentului propus (pentru instalaţii

noi). Nu este cazul. 12. LIMITELE DE EMISIE Inventarul emisiilor şi compararea cu valorile limită de emisie

stabilite/admise.

12.1. Emisii in aer asociate cu utilizarea BAT-urilor

12.1.1. Emisii de solventi

Prin natura activitatii se utilizeaza solventi organici. 12.1.2. Emisii de dioxid de carbon de la utilizarea energiei Nu este cazul 12.2. Evacuari in reteaua de canalizare proprie Emisii in apa asociate utilizarii BAT-urilor

Substanta Puncte de emisie

Valoare prag mg/dm3

Valoare limita de emisie propusa

mg/l

Consum biochimic de Oxigen (CBO)-(5

zile la 20C)

Consum Chimic de Oxigen (CCO) (2 ore)

Materii în suspensie

Sulfuri

pH

Metale şi compuşi metalici*)

SET

Detergenti




Pagina 127

12.3. Emisii în reţeaua de canalizare orăşenească sau cursuri de apă de suprafaţă (după preepurarea proprie)

Nu este cazul. 13.IMPACT 13.1. Evaluarea impactului emisiilor asupra mediului Avand in vedere evaluarea impactului efectuată in cazul Sectiei de

producere a panourilor tip sandwich ce apartine SC PROINVEST GROUP SRL Pascani – punct de lucru Stolniceni-Prajescu, se pot concluziona urmatoarele:

Impactul asupra calitatii apelor de suprafata Ca urmare a modului de colectare şi evacuare a apelor uzate generate

pe amplasament, nu va fi influenţată calitatea apelor de suprafata. Obiectivul se situeaza la distanta 3,00 km fata de cursul raului Siret.

Impactul asupra calitatii apelor subterane Prin masurile de prevenire si control al poluarii apelor subterane, cat si

prin dotarile si amenajarile efectuate in cadrul unitatii acestea conduc la eliminarea posibilitatii poluarii panzei freatice.

Se va respecta programul de curatare a bazinului de ape uzate menajere, curatarea si verificarea retelei de canalizare, cu remedierea eventualelor defectiuni.

Pentru evaluarea calitatii panzei freatice se vor preleva probe din forajul existent pe amplasament.

Impactul asupra calitatii aerului Emisiile atmosferice provenite din activitatea desfasurata, estimate prin

concentratii, conduc la concluzia unui impact redus asupra calitatii aerului. Amplasamentul obiectivului intr-o zona deschisa prin factorii

meteorologici, cat si prin dotarile tehnologice (sisteme de ventilatie, guri de evacuare) contribuie la diminuarea concentratiilor poluantilor emisi.

Prognozarea impactului este prezentată in capitolul 4.4.Instalaţii generale de evacuare din Raportul de amplasament.

Impactul generat de mirosuri

Nu este cazul.




Pagina 128

Impactul produs asupra biodiversitatii

Zona de amplasament se afla situată în vecinătatea siturilor de importanţă comunitară Natura 2000, conform ORD nr. 1964/13.12.2007, modificat si completat prin ORD 2387/2011, si în vecinătatea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, conform HG1284/2007 modificat si completat prin HG 971/2011 :


Amplasamentul analizat se situeaza in conditiile cadrului natural specific judetului Iasi, in partea de vest a acestuia, in aropiere de graniţa cu judetul Neamt. Comuna se află situata pe malul drept al raului Siret.

Distanta Sectiei de productie a panourilor tip sandwich Stolniceni-Prajescu fata de cursul raului Siret este de cca 3,00 km, pe directie estica.

Conform ORD 1964/13.12.2007, modificat si completat prin ORD 2387/2011 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară si conform HG 1284/2007, modificata si completata cu HG 971/2011 privind instituirea de arie naturala protejata avifaunistica, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, Sectia de productie a panourilor tip sandwich Stolniceni-Prajescu este situata in vecinatatea ariilor protejate. Activitatea desfasurata nu presupune modificarea / distrugerea populaţiei de plante, modificarea compoziţiei speciilor: specii locale sau aclimatizate, modificări ale resurselor speciilor de plante cu importanta economica. Aceasta nu va conduce la degradarea florei din cauza factorilor fizici - lipsa luminii, compactarea solului, modificarea condiţiilor hidrologice, în zona adiacentă.

Impactul asupra solului si subsolului Prin dotarile, amenajarile si masurile luate s-a instituit o

supraveghere continua si eliminarea potentialelor surse de poluare a solului si subsolului.

Prin prelevarea probelor din forajul existent, conform programului de monitorizare stabilit de catre APM Iasi se va evalua calitatea solului si a subsolului pe durata functionariii acestuia.

Sectia de producere a panourilor tip sandwich, prin amplasamentul si prin managementul de mediu al societatii, nu va influenta calitatea solului, subsolului si panzei freatice din vecinatate.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Moldova




Pagina 129

Impactul vizual Accesul in si din incinta Sectiei de productie a panourilor tip

sandwich se realizeaza prin cai de acces betonate din interiorul obiectivului cu acces la drumul DJ 208.

Conform incadrarii amplasamentului in PUG-ul comunei Stolniceni-Prajescu, acesta se incadreaza in categoria de folosinta curti-constructii.

Prin amenajarea Sectiei de productie a panourilor tip sandwich, a fost reconsiderata si dezvoltata zona perimetrala de vegetatie incadrandu-se in peisajul zonal.

Impactul generat de zgomote si vibratii

Principala sursa de zgomote si vibratii consta in functionarea podului rulant, deruloarelor, fierastraului, sistemelor de ventilatie, acestea fiind amplasate in incinte inchise.

Avand in vedere amplasamentul unitatii in intravilanul localitatii, circulatia auto din zona este cu un trafic auto redus.

In aceste conditii impactul poluarii sonore asupra asezarilor umane este minim, perdeaua vegetala avand si menirea de a atenua intensitatea zgomotelor propagate.

Impactul produs asupra asezarilor umane

Prin amplasamentul sectiei, cat si prin conditiile, dotarile si amenajarile realizate, obiectivul are un impact negativ nesemnificativ asupra asezarilor umane prin situarea emisiilor generate in mediu – aer, apa, sol sub limitele recomandate prin BAT/BREF.

13.2. Localizarea receptorilor, a surselor de emisii si a punctelor

de monitorizare. ▪ Habitate care intră sub incidenţa Directivei Habitate, transpusă

în legislaţia naţională prin Legea nr. 462/2001, aflate la o distanţă de până la 20 km de instalaţie sau până la 20 km de amplasamentul unei centrale electrice cu o putere mai mare 50 MWh

▪ Arii naturale protejate aflate la o distanţă de până la 20 km de instalaţie


▪ Arii naturale protejate care pot fi afectate de instalaţie-nu este

cazul. ▪ Comunităţi (de ex. şcoli, spitale sau proprietăţi învecinate) –nu

este cazul ▪ Zone de patrimoniu cultural –nu este cazul

javascript:ln2Go2lnk(19687);




Pagina 130

▪ Soluri sensibile - nu este cazul ▪ Cursuri de apă sensibile (inclusiv ape subterane) –cursul de

apa Siret la 3,0km ▪ Zone sensibile din atmosferă (de ex. reducerea stratului de

ozon din stratosferă, calitatea aerului în zona în care SCM este ameninţat) - nu este cazul

Informaţiile despre identificarea receptorilor importanţi şi sensibili trebuie rezumate în tabelul de mai jos (extindeţi tabelul dacă este nevoie).

13.2.1. Identificarea receptorilor importanti si sensibili

Harta de referinta pentru receptor

Tip de receptor care poate fi efectat de emisiile din instalatie

Lista evacuarilor din instalatie care pot avea un efect asupra receptorului si parcursul lor. (Aceasta poate include atat efectele negative, cat si pe cele pozitive)

Localizarea informatiei de suport privind impactul evacuarilor (de ex.rezultatele evaluarii BAT, rezultatele modelarii detaliate, contributia altor surse-anexate acestei solicitari)

Plan de amplasament SOL Nu este cazul. --

PINZA FREATICA Scurgeri de ape uzate pe sol cu infiltrare in panza freatica

Evitarea eventualelor scurgeri de ape uzate pe sol prin amenajarile realizate- retele de canalizare, bazin de colectare ape uzate, impermeabilizate, respectarea programului de vidanjare a bazinului betonat

AER Emisii poluanti specifici in aer Incadrarea concentratiilor in limitele normativelor in vigoare: - vapori pentan – unitatea de spumare -MDI, pulberi – presa, ghilotina

13.3. Identificarea efectelor evacuarilor din instalatie asupra mediului. Ca urmare a managementului de dezvoltarea a societatii SC PROINVEST GROUP SRL Pascani – Sectia de

producere a panourilor tip sandwich Stolniceni-Prajescu, comuna Stolniceni-Prajescu, judetul Iasi, se solicita emiterea Autorizatiei integrate de mediu pentru fabricarea panourilor tip sandwich cu spuma PUR/PIR si cu vata minerala bazaltica.

In baza analizei efectuate, activitatea desfasurata in cadrul unitatii se constituie intr-o activitate cu impact negativ nesemnificativ asupra mediului, ca urmare a dotarilor si echipamentelor cu care este prevazut obiectivul, prin masurile de




Pagina 132

monitorizare a consumurilor specifice, a cantitatilor de materii prime, materii auxiliare, utilitati, precum si prin gestionarea deseurilor, unitatea inscriindu-se pe linia respectarii celor mai bune tehnici disponibile.

13.3.1. Rezumatul evaluarii impactului evacuarilor

Rezumatul evaluării impactului

Listaţi evacuările semnificative de substanţe şi factorul de mediu în care

sunt evacuate, de ex cele în care contribuţia procesului (CP) este mai

mare de 1% din SCM*)

Descrierea motivelor pentru elaborarea unei modelări detaliate: dacă aceasta a fost realizată, şi localizarea rezultatelor

(anexate solicitării)

Confirmaţi că evacuările semnificative nu au drept rezultat o depăşire a SCM prin listarea Concentraţiei Preconizate

în Mediu (CPM) ca procent din SCM pentru fiecare substanţa (inclusiv

efectele pe termen lung şi pe termen scurt, după caz)*)

Evacuarile de poluanti in mediu se situeaza sub 1% din SCM

Nu este cazul Apa uzata menajera –conf NTPA 002/2002, HG352/2005

Apa din panza freatica L458/2002, L311/2004

SCM se referă la orice Standard de Calitate a Mediului aplicabil.

13.4. Managementul deseurilor Referitor la activităţile care implică eliminarea sau valorificarea

deşeurilor, luaţi în considerare obiectivele relevante în tabelul următor şi identificaţi orice măsuri suplimentare care trebuie luate în afară de cele pe care v-aţi angajat deja să le realizaţi, în scopul aplicării BAT-urilor, în această Solicitare de obţinere a autorizaţiei integrate de mediu.

Obiectiv relevant Măsuri suplimentare care trebuie luate

asigurarea că deşeul este recuperat sau eliminat fără periclitarea sănătăţii umane şi fără utilizarea de procese sau metode care ar putea afecta mediul şi mai ales fără:

Respectarea programului de gestiune a deseurilor cu colectare, stocare si

eliminare/valorificare selectiva cu respectarea prevederilor HG 856/2002, L211/2011 in baza

contractelor incheiate

▪ risc pentru apă, aer, sol, plante sau animale; sau

Nu, in conditiile dotarilor in conformitate cu cele mai bune tehnici

disponibile

▪ cauzarea disconfortului prin zgomot şi mirosuri; sau

Nu, in cazul respectarii tehnologiei si a programului de igienizare

▪ afectarea negativă a peisajului sau a locurilor de interes special;

Nu, prin realizarea unei perdele vegetale

Deseurile sunt gestionate de la producere pana la evacuare cu

respectarea reglementarilor in vigoare conform HG 856/2002, L211/2011 evitandu-se crearea de stocuri ce pot genera un impact asupra factorilor de mediu.

13.5.Habitate speciale

Cerinţă Răspuns (Da/Nu/identificaţi/confirmaţi includerea, dacă este cazul)

Aţi identificat Situri de Interes Comunitar (Natura 2000), arii naturale protejate, zone speciale de conservare, care pot fi afectate de operaţiile la care s-a făcut referire în Solicitare sau în evaluarea dumneavoastră de impact de mai sus?

Siturile Natura 2000 identificate se afla la distanta fata de amplasament, nefiind influentate de activitatea desfasurata

Aţi furnizat anterior informaţii legate de Directiva Habitate, pentru SEVESO sau în alt scop?

Da

Există obiective de conservare pentru oricare din zonele identificate? (D/N, vă rugăm enumeraţi)

N




Pagina 134

Realizând evaluarea BAT pentru emisii, sunt emisiile rezultate din activităţile dumneavoastră apropiate de, sau depăşesc nivelul identificat ca posibil să aibă un impact semnificativ asupra ariilor protejate? Nu uitaţi să luaţi în considerare nivelul de fond şi emisiile existente provenite din alte zone sau proiecte.

Nu

14. PROGRAMUL PENTRU CONFORMARE SI PROGRAMUL DE

MODERNIZARE

Avind in vedere organizarea si dotarea Sectiei de producere

a panourilor tip sandwich cu spuma PUR/PIR si cu vata minerala

bazaltica ce aparţine SC PROINVEST GROUP SRL Pascani - Punct

de lucru Stolniceni-Prajescu, judetul Iasi, prin dotarea cu utilaje si

echipamente specifice procesului tehnologic, prin modul de

gestionare al deseurilor, precum si prin organizarea activitatii in

cadrul unitatii, obiectivul se inscrie pe linia respectarii celor mai

bune tehnici disponibile pentru producerea compusilor chimici

organici de baza - polimeri.

La data intocmirii prezentei documentatii, Sectia de

productie a panourilor tip sandwich este dotata cu echipamente

tehnologice performante conform tehnologiilor de ultima generatie,

aplicand cele mai bune tehnici disponibile.

documentatie de solicitare a autorizatiei de mediu …

Documents