document de politicĂ publicĂ privind incluziunea

1

DOCUMENT DE POLITICĂ PUBLICĂ PRIVIND

INCLUZIUNEA SOCIALĂ A FMEILOR ROME DIN ROMÂNIA

INTRODUCERE

Propunerea de politica publica este conceputa pentru o perioada de 10 ani si cuprinde

recomandari pentru institutiile decizionale ale guvernului care au rol decisiv in domeniul de

incluziune sociala a femeilor rome in Romania. Politica de incluziune sociala a femeilor rome

prezinta atat analiza situatiei femeilor rome, principii , obiective strategice si masuri institutionale

privind implmementarea principiilor egalitatii de gen si non-discriminarii in domeniul muncii,

educatiei, sanatatii, locuirii, vietii publice si protectia femeilor impotriva violentelor.

Asadar pentru diminuarea vacuum-ului de politica publica privind femeia roma s-a elaborat un

draft de politică publică privind incluziunea socială a femeilor rome în cadrul proiectului

‚Incluziunea Sociala a Femeilor Rome‛/POSDRU/71 /6.3 / S/38494.

Propunerea de politica publica este conceputa pentru o perioada de 10 ani si cuprinde

recomandari pentru institutiile decizionale ale guvernului care au rol decisiv in domeniul de

incluziune sociala a femeilor rome in Romania. Politica de incluziune sociala a femeilor rome

prezinta atat analiza situatiei femeilor rome, principii , obiective strategice si masuri institutionale

privind implmementarea principiilor egalitatii de gen si non-discriminarii etnice in domeniul

muncii, educatiei, sanatatii, locuirii, vietii publice si non violentei impotriva femeilor rome.

La elaborarea acestui document au contribuit femeile rome, participante la Conferinta Nationala

a Femeilor Rome din anul 2010, membrii institutiilor publice si ai societatii civile, constituiti in

cadrul unui Grup de lucru.

SCOP SI OBIECTIVE

Scop Scopul principal al propunerii de politica publica privind incluziunea sociala a femeilor rome este

dezvoltarea cadrului institutional si de masuri, constientizarea factorilor decizionali cu privire la

necesitatea elaborarii masurilor specifice de imbunatatire a conditiei femeilor rome in raport cu

situatia barbatilor romi dar si a femeilor nerome.

Obiective specifice

2

Domeniu Prioritar I Educatie:

1. Introducerea componentei de gen si etnie in politicile educaționale

2. Facilitarea si stimularea participarii fetelor/femeilor rome la toate nivelele de

invatamant: prescolar, primar, gimnazial, liceal si univesitar

3. Dezvoltarea de resurse umane prin formarea si calificarea profesionala a femeilor

rome in ocupatii din domeniul educatiei

Domeniul Pritoritar II Ocupare:

1. Stimularea participarii femeilor rome pe piata muncii prin programe de calificare

profesionala in ocupatii in domeniul privat si public

2. Prevenirea si combaterea discriminarii in integrarea pe piata muncii a femeilor rome

Domeniul Prioritar III Locuire:

1. Elaborarea de masuri de imbunatatirea conditiilor de locuit a persoanelor de etnie roma

2. Imbunatatirea instrumentelor institutionale in vederea asigurarii accesului la locuinte

adecvate familiilor de romi

Domeniul Prioritar IV Sanatate:

1. Crearea unei baze date la nivel national cu privire la accesul femeilor rome la serviciile de

sanatate publice

2. Asigurarea accesului la serviciile de calitate de sanatate a femeilor rome

3. Aplicarea principiului non-discriminarii privind femeia roma in domeniul sanatatii

Domeniu Prioritar V : Viata Publica si Politica

1. Dezvoltarea de masuri afirmative pentru facilitarea accesului femeilor rome in partidele

politice/ si institutiile publice

2. Cresterea nivelului de informare si constientizare in ce priveste importanta dreptului la

vot

3. Pregatirea femeilor rome pentru a candida la pozitii politice de la nivel local/judetean si

national

Domeniu Prioritar VI: Prevenirea si Combaterea Formelor de Violenta impotriva Femeilor

Rome

1. Elaborarea de masuri de prevenire si combaterea violentelor impotriva femeilor rome

2. Dezvoltarea de expertiza de interventie in comunitatilor de romi in prevenire si

combaterea violentelor impotriva femeilor rome a actorilor relevanti.

SITUATIA FEMEILOR ROME IN ROMANIA

Cu toate că ne confruntăm cu o slabă reprezentare a situației femeilor rome la nivelul studiilor și

cercetărilor, cele existente arată că experiențele femeilor rome de excludere socială sunt legate atât

de poziția lor în cadrul comunității lor, cât și în cadrul comunității majoritare. Accesul lor e limitat

în ceea ce privește inserarea pe piața muncii, educație, servicii sociale și de sănătate, relațiile de

3

gen fiind considerate determinante în contextul acestei poziții dezavantaje a femeii rome1. Femeile

rome se confruntă cu mai multe dificultăți decât bărbații în accesarea diferitelor servicii,

confruntându-se si cu dublă discriminare spre deosebire de femeile nerome2.

În ultimii ani, în țările est-europene, dar și Italia, standardele de viață ale femeilor rome au scăzut,

spre deosebire de țări precum Olanda si Marea Britanie unde s-a constatat că au avut loc

îmbunătățiri la nivelul oportunităților pe piața muncii și a accesului la diferite servicii, având în

vedere activitățile desfășurate de ONG-uri care se adresează populației de femei rome, in special

datorita elaborarii si implementarii de politici si masuri specifice pentru femeile rome 3.

I. EDUCAȚIE

La nivel national educația femeile rome se caracterizeaza prin nivel ridicat de abandon școlar,

frecvenţa şcolară scăzută, discriminare, învățământ segregat, rata scazuta de absolvire a

invatamantului liceeal. O serie de date privind educatia copiilor romi arata ca fetele rome

participă la educație mai puțin decât băieții.

Factorii care influenteaza situatia educationala a fetelor rome sunt diversi, si anume:

responsabilitățile familiale4, casatoriile timpurii, maternitatea timpurie, saracia, deficientele

sistemului educational, discriminarea, lipsa resurselor umane abilitate (mediatori şcolari,

profesori de limba romani, inspectori pentru romi), mediu școlar monocultural5, lipsa educației

timpurii, lipsa unor modele de succes, ineficacitatea politicilor educationale/ privind comunitatea

roma si lipsa politicilor educationale specifice pentru fetele rome.

Conform studiului elaborat de Centrul de Cercetare si Consultanta in Domeniul Culturii din 2011

realizat in cadrul proiectului „Incluziunea sociala a femeilor rome‛6, principali determinanti a

nivelului redus de educatie a fetelor rome sunt:

Situaţia financiară precară a familiei – 37,9%

Lipsa interesului pentru şcoală – 23,8%

Începerea căsătoriei/ a vieţii în cuplu – 20,8%

Lipsa unui astfel de obicei în comunitate – 11,6%

1 EGGSI - Expert Group on Gender Equality, Social Inclusion, Health and Long Term Care, Ethnic minority

and Roma women in Europe: A case for gender equality? (2008), p.105 2 European Comission, Gender inequalities in the risks of poverty and social exclusion for disadvantaged groups in

thirty European countries (2006), p.97 3 Ibid 1, p.105 4 Corsi, Marcella; Crepaldi Chiara; Samek Lodovici Manuela; Boccagni, Paolo Cristina Vasilescu; (2008),

‘Ethnic minority and Roma women in Europe: a case for gender equality’ EGGE – European Commission’s

Network of Experts on Employment and Gender Equality issues (2008) 5 Alianta Civica a Romilor din Romania, Raportul DECADEWATCH România. Evaluarea Intermediară a

Deceniului de Incluziunea Romilor (2010), p.32. 6 Centrul de Cercetare si Consultanta in Domeniul Culturii din 2011 realizat in cadrul proiectului

Incluziunea sociala a femeilor rome, ID 38494, Situatia Femeilor Rome din Romania, 2011, Bucuresti

4

Naşterea primului copil – 7,3%

De asemeenea studiul arata ca aproximativ 17% din fetele rome din mediu urban sunt analfabete,

23 % au abandonat ciclul gimnazial si 10 % invatamantul liceeal.

Tabel 1. Nivelul de scolarizare a fetelor rome

Mediul de rezidenţă

urban rural

Nici o clasă 17,2% 16,1%

Învăţământ primar

incomplet 23,7% 29,2%

Învăţământ primar complet 19,7% 21,9%

Învăţământ secundar

incomplet 10,5% 9,8%

Învăţământ secundar

complet 14,8% 13,8%

Şcoală profesională

incompletă 1,5% 2,3%

Şcoală profesională

completă 3,4% 3,1%

Liceu complet 5,5% 1,7%

Liceu incomplet 3,1% 1,7%

Studii postliceale 0% 2%

Studii universitare 3% 2%

Studii postuniversitare 0% 0%

NS/NR 3% 0%

Conform raportului O scoala pentru toti? Accesul copiilor romi la o educa]ie de calitate realizat de catre

Agentia Impreuna principali factori ai abandonului scolar în rândul copiilor romi sunt saracia

(44%) si rezultate nesatisficatoare la învatatura, cum ar fi repetentia sau corijenta (16 %)7. Raportul

contrazice mitul casatoriei timpurii ca principala cauza a abandonului scolar la fetele rome,

aratand ca doar 4% din cazurile de abandon sunt motivate de căsătorie. Aceeasi concluzie este

subliniata in 2010 si de UNICEF care declara ca doar 6,6% din fetele rome parasesc scoala ca

urmare a casatoriei8.

7 Agentia Impreuna, O scoala pentru toti? Accesul copiilor romi la o educa]ie de calitate, 2010, Bucuresti, p 9,

http://www.agentiaimpreuna.ro/files/O_scoala_pentru_toti.pdf 8UNICEF, Participare, absenteism școlar și experiența discriminării în cazul romilor din România , 2010, p.6,

http://www.unicef.ro/&files/ghid_absenteism.pdf

http://www.agentiaimpreuna.ro/files/O_scoala_pentru_toti.pdf

http://www.unicef.ro/&files/ghid_absenteism.pdf

5

Abandonul școlar este aprofundat și în studiul realizat în cadrul proiectului PHARE

‚Consolidarea Capacităţii Instituţionale şi Dezvoltarea de Parteneriate pentru Îmbunătăţirea

Percepţiei Romilor‛ (implementat de Secretariatul General al Guvernului). Astfel, în zonele de

sărăcie extremă frecventarea școlii devine un efort considerat de către părinți și copii, ca fiind

prea mare în raport cu foloasele imediate pe care le poate oferi9

Segregarea etnica a elevilor romi in scoala este o alta caracteristica scolarizarii copiilor romi,

inclusiv a fetelor rome. Datele arata ca 56,5 % dintre copii romi invata in clase segregate,

segregarea fiind mai des intalnita in zona rurala „unde 68,6% dintre elevii romi invata in clase

segregate fata de un procent de 47,6% in mediul urban‛10 in special in ciclul primar unde

ponderea elevilor romi in clase segregate este de 65.6% in comparatie cu elevii romi din cilcul

gimnazial unde ponderea este de 53%11. Componenta de gen privind segregarea scolara este

subliniata in cercetarea finantata de guvernul Romaniei, Vino mai aproape. Incluziunea şi excluziunea

romilor în societatea românească de azi, care mentioneaza ca 29% din fete rome invata in clase

majoritare cu elevi romi in comparatie cu 21% de baietii romi12.

Datele obtinute de Centrul de Cercetare si Consultanta in Domeniul Culturii in 2011 arata ca

nivelul de participare la scoala a fetelor rome scade odata cu varsta si dupa finalizarea ciclului

gimnazial. In total 4,6 % din fetele rome ajung in ciclul liceeal majoritatea accesand locurile

speciale pentru romi. Potrivit Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului (MECTS)

la nivel liceal din 2001-2008 au fost oferite 15414 locuri speciale din care 6849 au fost ocupate si

din care 1338 au absolvit; 79% din absolventii de liceu s-au inscris la facultate din care 86% au

obtinut diploma de licenta. Componenta de gen privind aceesarea locurilor speciale pentru romi

in cadrul invatamantului liceeal si universitar analizata in 2009 arata că distribuția studenților

care urmează licee, școli vocaționale și/sau universități este echilibrată, atât populația masculină

cât și cea feminină urmând în aceeași măsură aceste forme de învățământ13, si anume 48 % dintre

elevi de liceu admisi pe locurile speciale si 55% dintre tineri romi din invatamantul universitar

sunt fete14.

9 Fleck, G., Rughini , C., Vino mai aproape. Incluziunea şi excluziunea romilor în societatea românească de azi,

Bucuresti, 2008, p. 149,

http://unibuc.academia.edu/CosimaRughinis/Papers/235018/Vino_Mai_Aproape_Incluziunea_si_Excluziun

ea_Romilor_in_Societatea_Romaneasca_De_Azi 10 RomaniCriss si UNICEF, Participare, absenteism școlar și experiența discriminării în cazul romilor din România ,

2010, p.10 11 Ibid 10. 12Fleck, G., Rughini , C., Vino mai aproape. Incluziunea şi excluziunea romilor în societatea românească de azi

(2008), p.165. 13Roma Education Fund si The Gallup Romania Organization, Analysis of the impact of affirmative action for

Roma in high schools, vocational schools and universities, Bucuresti (2009), p.62. 14

Centrul Romilor Amare RRomentza, Evaluarea Politicilor Publice Educationale pentru Romi, 2009, Bucuresti,

p.63.

http://unibuc.academia.edu/CosimaRughinis/Papers/235018/Vino_Mai_Aproape_Incluziunea_si_Excluziunea_Romilor_in_Societatea_Romaneasca_De_Azi

http://unibuc.academia.edu/CosimaRughinis/Papers/235018/Vino_Mai_Aproape_Incluziunea_si_Excluziunea_Romilor_in_Societatea_Romaneasca_De_Azi

6

Neparticiparea femeilor rome la educație necesită imediata schimbare prin prisma faptului că

afectează generațiile următoare. Privită din perspectiva integrării, pentru generațiile următoare

școlarizarea este un instrument important în depășirea dificultăților cu care se confruntă

minoritatea romă astăzi (de la lipsa oportunităților pe piața muncii și până la accesul la servicii)15.

II. OCUPARE

La capitolul despre muncă studiile și rapoartele care analizează situația populației rome discuția

este pusă în termeni de marginalizare și excludere de pe piața muncii. Referindu-ne cu precădere

la populația de femei rome, există două mari aspecte care structurează abordările accesului pe

piața muncii: relațiile de gen (mai ales în contextul familiilor numite tradiționale) și accesul/lipsa

accesului la educație. Datele arata ca 80,7% dintre femeile rome nu au un loc de munca16.

Tabelul 2. Statutul ocupaţional al femeilor rome cuprinse în eşantion

În ceea ce priveşte meseriile pe care le au, cel mai des apar meserii cu un caracter feminin:

ţesătoare/croitoresă/confecţioneră, îngrijitoare/infirmieră/însoţitoare, dar şi meserii mai puţin

specifice femeilor ca: strungar, tâmplar, presator, tehnician agronom, lăcătuş mecanic, operator

cablaje, electromecanic, montator subansamble, mecanic întreţinere şi reparaţii cazane cu aburi şi

gaze. Apar şi meserii cu un statut ocupaţional care presupune un nivel mai ridicat de şcolarizare:

economist, contabilă, profesor, mediator social şi sanitar, maestru în artă populară.

De asemenea domeniul din care femeile rome au câştigat bani în ultimii doi ani dar şi în prezent

este preponderent cel agricol şi muncile ocazionale sau colectarea de fier vechi.

15 EGGSI - Expert Group on Gender Equality, Social Inclusion, Health and Long Term Care, Ethnic minority

and Roma women in Europe: A case for gender equality? (2008), p.106. 16

Ibid 6

Casnică 67%

Lucrez cu carte de muncă 8%

Lucrez munci ocazionale 6,3%

Pensionară 4,9%

Pensionară de boală 2,7%

Lucrez fără carte de muncă 2,4% Concediu de maternitate/ingrijire a copilului 1,5%

Elevă/studentă 1,4%

Şomeră 0,9%

În căutarea primului loc de muncă 0,4%

Altă situaţie 2,9%

NR 1,7%

Total 100

7

Principalele motive pentru a avea un loc de muncă stabil sunt: responsabilitatea îngrijirii copiilor

(85,6%), lipsa şcolii (73,6%), căsătoria la vârstă fragedă (72,4%), lipsa suportului din partea sotului

(41,7%) si discriminarea in angajare (36,7%).

Lipsa educației și lipsa calificării face ca femeile rome să ocupe locuri de muncă prost plătite și

nesigure. Economia informală este una dintre puținele opțiuni ‛de aderare‛ la piața muncii pe

care femeile rome le au la dispoziție, mai ales acele femei care nu au un partener și care sunt

nevoite să facă față singure cheltuielilor gospodăriei. Această modalitate de obținere a veniturilor

nu implică niciun fel de protecție socială, ceea ce face ca femeile să fie expuse exploatării și să le

facă vulnerabile în fața riscului de a recurge la ‛strategii marginale de supraviețuire‛17 (de

exemplu prostituția).

În studii realizate la nivel internațional discuția despre integrarea femeilor rome din România pe

piața muncii este legată de faptul că și femeile care aparțin populației majoritare se confruntă cu

dificultăți în ceea ce privește oportunitățile pe piața muncii. În cercetarea comparativă, Study on

the Social and Labour Market Integration of Ethnic Minorities (2008) este subliniat faptul că, în timp ce

rata de participare a femeilor nerome este de 36%, cea a femeilor rome este de 13,6% 18.

III. LOCUIRE

Femeile rome in domeniul locuiri se confrunta cu lipsa documentelor de proprietate (și astfel

lipsa dreptului legal asupra locuințelor ocupate), calitatea slabă a locuinţei, supraaglomerarea,

lipsa accesului la utilităţi și servicii, și până la evacuări. Aceste condiții ale locuirii sunt

considerate ca fiind mediul care favorizează riscurile privind accesul la sănătate, educație, piața

muncii, potențând riscul ‛devalorizării lor umane de către cei din jur‛19.

Peste jumătate dintre femeile rome (53%) locuiesc în casa care aparţine lor şi/sau a familiei lor,

celelalte femei locuind în casa care aparţine socrilor sau a rudelor partenerului (16%) sau în casa

ce aparţine părinţilor sau a altor rude ale lor (16%).

În ceea ce priveşte dreptul de proprietate asupra caselor, 45% reprezintă procentul femeilor care

locuiesc în case pentru care ele sau familiile lor deţin documente de proprietate, în timp ce

aproape acelaşi procent – 44% - constituie categoria femeilor care convieţuiesc în locuinţe pentru

care nu există documente de proprietate. Cele mai multe femei locuiesc în aceeaşi localitatea în

care au crescut, si anume, 59% locuiesc în aceeaşi localitate dintotdeauna si doar 23% locuiesc de

peste 10 ani în aceeaşi localitate.

17 European Comission. Directorate-General for Employment, Social Affairs and Equal Opportunities, Gender inequalities in the risks of poverty and social exclusion for disadvantaged groups in thirty European countries

(2006), p.109 18 Institue for the Study of Labor (IZA), Study on the Social and Labour Market Integration of Ethnic Minorities

(2008), Bonn p.36 19 Enikő Magyari-Vincze, Excluziunea sociala a romilor. Studiu de caz din Timisoara (2007), p.14.

8

86% dintre femeile rome locuiesc în case la curte, iar 10% reprezintă procentul celor care locuiesc

la bloc. Mare parte din locuinţele din mediul urban, precum şi cele din mediul rural dispun de

electricitate. Locuinţele a aproximativ 53% dintre femeile din mediul rural nu dispun de apă rece

în interior, însă şi în mediul urban procentul celor care nu dispun de apă rece în interiorul

locuinţei este destul de mare, respectiv 30%20.

Pe lângă precarietatea condiţiilor fizice ale casei, multe dintre femeile rome se confruntă cu

numărul mare de persoane care locuiesc în aceeaşi gospodărie, si anume 48,5 % dintre femeile

rome convietuiesc cu minimum 5-10 persoane, 64,7 % detinand case cu cel mult doua camere21.

Conform Barometrului de Incluziune a Romilor (2007) ceea ce indică această situație este numărul

mediu de persoane pe cameră care, în cazul romilor, este mai mult decât dublu faţă de numărul

mediu de indivizi din gospodăriile ne-rome, adica 8 mp/persoană în gospodăriile de romi vs. 19,5

mp/persoană22. Acelasi studiu stabileste ca 83% dintre romii locuiesc în zone periferice, iar 77% în

comunități compacte, ceea ce face ca șansele acestora de obține sau de a păstra un loc de muncă să

fie și mai mici23.

Evacuările reprezintă unul dintre subiectele cele mai stringente care se discută legat de

dimensiunea ‛locuire‛, atât la nivel național cât și la nivel internațional. În studiul comparativ

Ethnic minority and Roma women in Europe: A case for gender equality? Se arata ca aceasta situatia se

datoreaza vulnerabilitatii situației economice și prejudecățile populației majoritare care se

manifestă ca rezistență și lipsă de toleranță față de populația minoritară romă 24. Evacuările au

efecte negative în special asupra femeilor tocmai pentru că ele sunt cele care petrec cel mai mult

timp în interiorul locuințelor. Conform aceluiași studiu, datorită condițiilor precare ale locuirii

instabile, tot femeile sunt cele mai afectate din punct de vedere al sănătății25.

IV. SĂNĂTATEA

Datele despre starea de sănătatea a femeilor rome arata ca principali factori sunt lipsa actelor de

identitate, condiţii de locuire şi alimentaţie necorespunzătoare, lipsa apei curate şi a salubrităţii,

segregare în şcoli şi abandonul şcolar, sărăcie, disparităţi ale distribuţiei de venituri, şomaj,

prejudecăţi culturale26.

20

Ibid 6 21

Ibid 6 22 Fundația pentru o Societate Deschisă , Barometrul de incluziune a romilor (2007), p.32, accesabil la

http://www.edrc.ro/docs/docs/cercetari/Barometrul-incluziunii-romilor.pdf 23 Ibid 22, p.60 24 Ethnic minority and Roma women in Europe: A case for gender equality? (2008), p.110 25Ibid 24, p.109 26 Excluziunea sociala a romilor. Studiu de caz din Timisoara (2007), p.28

http://www.edrc.ro/docs/docs/cercetari/Barometrul-incluziunii-romilor.pdf

9

Sănătatea femeilor rome este mai precară decât cea a bărbaților datorită activităților care

presupun nașterea și îngrijirea unui număr mare de copii, 65% din populația masculină

comparativ cu 54% din populația feminină, își percepe sănătatea ca fiind bună și foarte bună27.

În ceea ce privește cele mai întâlnite boli în rândul populației rome, un studiu amplu și

comparativ28 arată că mai mult de jumătate dintre cei de peste 45 ani, indiferent de gen, suferă de

dizabilităţi sau boli cronice29.

Femeile trecute de 45 de ani – adică grupul cu un risc crescut în ceea ce privește cancerul de col

uterin și cel de sân - sunt și cele în cazul cărora s-au înregistrat cele mai puține vizite la medicul

ginecolog30, astfel 26% dintre femeile rome au fost la un asemenea medic în ultimii 5 ani, în timp

ce peste 11% n-au fost niciodată. În acelaşi timp, procentul celor care au vizitat în ultima lună un

medic ginecolog nu întrece cu mult 7%. Femeile rome merg cel mai des la medicul de familie

sau la un medic generalist.

O altă problemă adesea identificată în studiile despre sănătatea romilor este frecvența bolilor

dentare/existența cariilor (peste 60% dintre bărbaţii şi femeile adulte au carii) și existența

obezității la nivelul populației adulte (un adult din doi este supraponderal sau obez)31. Un

procent destul de ridicat (37,3%) dintre femeile rome nu au fost niciodată la un medic dentist.

Alte des întâlnite probleme de sănătate sunt: probleme ale organelor genitale – ovare, uter,

probleme ale coloanei, pneumonii, probleme cu sistemul osos, afecţiuni ale căilor respiratorii, ale

sânilor sau ale pielii. Posibile cauze a acestei situaţii este lipsa informaţiilor despre importanţa

controlului medical, a analizelor de rutină,lipsa resurselor financiare, lipsa utilităţilor, munca

fizică în condiţii precare sau alimentaţia precară32.

Situația sănătății este nu influențată doar de condițiile de locuit, de venit sau de nivelul de

educație, ci și serviciile de sănătate existente, și implicit de accesul populației de orice tip la

acestea33. Accesul la serviciile de sănătate este mai redus în cazul persoanele care locuiesc în

mediul rural. Și în studii realizate la nivel național s-a observat accesul mai scăzut la serviciile de

27 Legal și egal pe piața muncii pentru comunitățile de romi. Diagnoza factorilor care influențează nivelul de ocupare

la populația de romi din România (2010) , p.59 28 Health and the Roma Community, analysis of the situation in Europe:Bulgaria, Czech Republic, Greece, Portugal,

Romania, Slovakia, Spain (2009) 29 Sănătate şi Comunitatea Romă: Analiză asupra situaţiei din România (2009), p.53 30 Ibid 31, p.53 31Ibid 31, p.69 32

Ibid 6 33 Ibid 29, p.72

10

sănătate al romilor al căror mediu de rezidenă este cel rural34. De asemenea 36,1% dintre femeile

rome se simt discriminate in accesarea serviciilor medicale de catre personalul medical35.

V. VIATA PUBLICA SI POLITICA

Participarea femeilor rome la nivel de reprezentare politică este inexistenta la nivel national. În

ultimii 10 ani nici o femei roma nu a detinut calitatea de membru al Parlamentului Romaniei. Nu

exista date privind numarul de femei rome care au candidat si castigat in cadrul alegerilor locale

din 2008 desi Partida Romilor a câştigat două posturi de primar şi a obţinut 202 de pozitii de

consilieri locali 36. Consiliul Director al Partidei Romilor arata ca din 44 de membrii doar 2 femeie

fac parte din aceasta structura de conducere37. Situatia si in randul femeilor majoritare este putin

mai pozitiva cu toate ca datele arata o participare foarte scazuta, mai exact în perioada 1992-1996

în Parlament existau 3,7% femei, în 2000 procentul acestora a crescut la 9,7%, în 2004, 10,6% si

2008 de 9,7. In cadrul guvernului Romaniei, in pozitia de conducere exista o singura femeie ,

Ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului.

În structurile administraţiei publice centrale, femeile rome sunt prezente doar in cadrul Agentiei

Nationale pentru Romi, unde ocupa posturi subordonate, de execuţie sau cu răspundere limitată.

De la infiintare Agentia Natioanala pentru Romi a avut o singura femeie in pozitia de Presedinte.

VI. FORME DE VIOLENTA IMPOTRIVA FEMEILOR ROME

1. Căsătoriile timpurii Datele dintr-un raport al Romani CRISS arată că mariajele sub 17 ani sunt dorite în cazul fetelor în

proporție de 33% dintre părinții incluși în studiu, în timp ce doar 22% sunt de acord cu

căsătorirea băieților sub 17 ani38. Studiul elaborat in cadrul proiectului „Incluziunea Sociala a

Femeilor Rome‛ arata ca aproximativ 85% dintre mamele rome nu doresc casatoriile sub varsta

de 16 ani. Cu toate acestea 61% a femeilor rome s-au căsătorit intre 16-20 de ani si 70% dintre

acestea au născut primul copil in acest interval de timp, în timp ce 31% dintre intervievate s-au

căsătorit la 15 sau sub vârsta de 15 ani, 11% sunt cele care au şi dat naştere primului copil în acest

interval de vârstă.

Cifre din 2004 privind gradul de cunoaștere a tipurilor de mijloace contraceptive arată că 20%

dintr-un eșantion de femei rome nu au auzit de metode prin care pot fi împiedicate sarcini

sarcinile nedorite39. Totuși, dintre metodele cunoscute, 66% dintre femei cunosc avortul, 43%

34 Fundatia SOROS Romania, Legal și egal pe piața muncii pentru comunitățile de romi. Diagnoza factorilor care

influențează nivelul de ocupare la populația de romi din România (2010), p.59 35

Ibid 6 36

NDI, Evaluarea Barierelor Participării Politice A Romilor Din România, 2009, Bucuresti, p.22. 37

Vezi http://www.partidaromilor.ro/despre-noi/consiliul-director.html. 38 Romani CRISS, Participare, absenteism școlar și experiența discriminării în cazul romilor din România (2011), p.8 39 Ibid 46, p.19

http://www.partidaromilor.ro/despre-noi/consiliul-director.html

11

pilulele, iar 41% prezervativul. Dintre cele care cunosc mijoace prin care se pot preveni sarcini

nedorite, 40% nu le-au folosit niciodată40, iar cele mai multe au recurs la avort (31%)41.

Potrivit cercetarii „ Life Sentence- Romani Children in Institutional Care, Directiile Generale de

Asistenta Sociala si Protectia Copilului argumenteaza lipsa totala de intreventie in cazurile de

casatorie timpurie a fetelor/baietilor de etnie roma ca fiind de natura culturala si nu de incalcare a

drepturilor copilului. 42

2. Violența domestică Violenţa domestică este o alta realitate a femeilor rome care desi identificata de institutiile

europene43 din pacate nu este analizata si abordata atat de institutiile nationale din domeniu cat

si de organizatiile non-guvernamentale. Lipsesc datele privind rata violentei domestice in randul

femeilor rome, dar Studiul privind Situatia Femeilor Rome din Romania arata ca 88% dintre ele

considera ca femeia nu ar trebui supusă violenţei în nici o situaţie, cu toate ca doar 15 % inteleg

necesitatea implementarii unui interventii in acest domeniu. In cadrul aceluiasi studiu, cea mai

mare parte a respondentelor afirmă că nu cunosc servicii care oferă suport femeilor agresate de

soţii lor şi că n-ar şti la cine să recurgă în cazul în care ar avea nevoie. Aceasta este o problemă

structurală care ţine de lipsa vizibilităţii instituţiilor sau a serviciilor destinate victimelor violenţei

domestice, sau de însăşi lipsa acestora în proximitatea zonelor în care locuiesc comunităţi de

romi.

3. Traficul de persoane Date care să reflecte amploarea fenomenului traficului de persoane sunt foarte puține, însă un

studiu foarte recent, la nivel european, arată că din totalul persoanelor traficate în România 50%

sunt romi. În raportul realizat în urma conferinței Migration in the Context of Globalisation:

Women’s Human Rights at Risk? (București 2010) traficarea femeilor în interiorul țării. Se pare că,

de cele mai multe ori, în acesta sunt implicate persoane apropiate victimelor (iubiți sau chiar

membri ai familiilor lor)44. În ceea ce privește traficul în exteriorul țării de proveniență, datele

arată că 68% dintre persoanele traficate intervievate au fost victime într-o altă țară europeană, în

timp ce 32% au fost traficate în alte zone din interiorul țării lor. Estimările mai arată că 20% dintre

victimele intervievate aveau vârste sub 18 ani45.

Dincolo de prostituție, traficul de persoane presupune și alte tipuri de tratamente: exploatarea

forței de muncă, sclavie domestică, trafic de organe, adopții ilegale și cerșetorie, arată același

40 Ibid 46, p.20 41 Ibid 46, p.21 42

European Roma Rights Centre, Life Sentence- Romani Children in Institutional Care, 2011, Budapest, p.45 43

Fndamental Rights Agency, Breaking the Barriers – Romani Women and Access to Public Health Care,

2003, accesabila la http://fra.europa.eu/fraWebsite/attachments/ROMA-HC-EN.pdf. 44 Migration in the Context of Globalisation: Women’s Human Rights at Risk? (2010), p.29 45 Ibid 60

http://fra.europa.eu/fraWebsite/attachments/ROMA-HC-EN.pdf

12

studiu realizat de European Roma Rights Centre. In aceste contexte copiii și femeile sunt

categoriile de cele mai mai multe ori vizate de traficanții de persoane46.

DEFINIREA PROBLEMEI

Lipsa unei abordari strategice a nevoilor femeilor rome reprezinta o problema majora in

asigurarea de catre guvernul Romaniei respectarii principiului egalitatii de sanse si

nediscriminarii pe baza criteriul etnic. Situatia actuala a femeilor rome nu difera foarte de mult

de situatia existenta de acum 10 ani cand Strategia Nationala de Imbunatatirea Situatiei Romilor

(2001-2010) a fost elaborata. Esecul acestui document strategic in imbunatatirea conditiei femeilor

rome consta in lipsa perspectivei de gen, si deci a masurilor specifice pentru femeile rome in toate

domeniile prioritare. Abordarea unitara a problemele romilor folosita in cadrul vechii strategii,

fara a se accentua diferențele de nevoi între femei şi barbatii de etnie roma a dus la

marginalizarea si exluderea femeilor rome in comparatie cu barabatii romi cat si cu femeia

neroma.

Abordarea dezvoltata de Strategia Nationaladin 2001 , femeia roma subiect aditional, a fost

reprodusa si de institutiile publice centrale si locale in implementarea politicilor si programelor

destinate comunitatilor de romi, fapt ce a rezultat in lipsa de masuri vizand femeile rome, de

indicatori de gen corelati cu cei cu caracter etnic in monitorizarea s evaluarea programelor

elaborate precum si capacitatea redusă de expertiză a reprezentaţilor publici in solutionarea

problemelor femeilor rome.

In cursul perioadei de implementare a Strategiei Nationale din 2001, cu exceptia Ministerului

Sanatatii47, nici un alt minister sau agentie nationala cu responsabilitatii in domeniul femeilor sau

incluziunii sociale nu a elaborate o politica/ program exclusiv destinat femeilor rome48.

Astfel, daca in decursul celor 10 de ani de implementare a Strategiei Nationale, in domeniul

educatiei situatia fetelor rome s-a imbunatatit putin, in special la nivel liceeal si universitar unde

numar absolventelor a crescut fata de anii preceedenti, in domeniul ocuparii si sanatatii situatia s-

a inrautatit. De exemplu, in 2002 doar 3% dintre fetele rome au absolvit ciclul gimnazial49 in

46 Ibid 60, p.12. 47

Din 2001 Minsiterul Sanatatii a implementat programul de mediere sanitara pentru comunitatilor de romi, care

datorita criteriului de gen in formarea profesionala a mediatorilor a dus la capacitarea femeilor rome de la nivel local si

facilitarea lor pe piata muncii. 48

In cadrul lucrarilor Grupului de Lucru privind elaborarea Draftului de Politica Publica privind Incluziunea Sociala a

Femeilor Rome, reprezentantii ministerelor au prezentate date privind programele elaborate care au vizat comunitatile

de romi. 49

Dena Ringold, Mitchell A. Orenstein, Erika Wilken Roma in an Expanding Europe Breaking the Poverty Cycle,

2003, World Bank, p.99

13

comparatie cu 10% in anul 201150, iar in domeniul ocuparii in 2004, 35% de femei rome nu aveau

un loc de munca51 fata de 67% in 201152.

Situatia actuala din invatamant exista numeroaselor măsuri implementate prin care s-a incercat să

se încurajeze participarea școlară a elevilor romi cum ar fi programul Accesul la educație al

grupurilor dezavantajate, finanțat cu circa 18 milioane euro total din fonduri comunitare (PHARE)

„Bani de liceu‛, „Cornul şi laptele‛, „Rechizite şcolare‛, „Bursele sociale‛, ‚Locurile Speciale‛.

De asemenea, datele prezentate mai sus arata ca in unele domenii precum locuirea si protectia

impotriva violentei, femeia roma nu a fost identificata ca un posibil beneficiar a programelor

dezvoltate pentru comunitatile de romi sau femei.

Asadar, marginalizarea si dubla discriminare a femeilor rome apare ca un rezulat natural datorita

lipsei de viziune, de abordare strategica si de interventie din perspectiva de gen si etnic a

institutiilor statului. Efectele majore pentru statul roman sunt neideplinirea obligatiilor legislative

nationale si comunitare privind aigurarea egalitatii in exercitarea drepturilor de catre femeile

rome precum si irosirea folosirii unui capital uman in cadrul procesului de dezvoltare

economica.

PRINCIPII

Principiul participării și transparenței – Propunerea de politica publică a fost concepută și va fi

implementată cu cooperarea instituțiilor și autoriților publice cu atribuții în domeniu, și cu

participarea organizațiilor neguvernamentale și a partenerilor sociali interesați.

Principiul continuității și coordonării - Prezentul document ramane consecvent cu principalele

politici publice privind egalitatea de sanse si nediscriminarii pe criteriul de sex si etnie.

Principiul bunei guvernări – conform acestui principiu politica public a stabilit acțiuni clare și

eficiente care vor fi evaluate pe baza unei serii de indicatori calitativi și cantitativi încercând

totodată să răspundă în mod coerent unor necesități sociale.

CORELAREA CU POLITICILE PUBLICE EXISTENTE

Obiectivele generale si speciale ale acestui document de politica publica sunt in concordanta cu

principiului egalităţii de şanse între femei şi barbate şi principiului non-discriminrii evocate prin

50 Ibid 6 51

UNDP, Faces of Poverty, Faces of Hope, Vulnerability Profiles for the Decade of Roma Inclusion Countries, 2005,

Bratislava, p 53 52

Ibid 51

14

mai multe declaraţii sau tratate internationale si europene, legislatia si politicile publice ale

Consiliului Europei, Uniunii Europene precum si nationale, respectiv:

1. Pe plan internaţional Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (1948);

Convenţia asupra drepturilor politice ale femeii (1952),

Convenţia asupra cetăţeniei femeii căsătorite (1957),

Convenţia privind consimţământul la căsătorie, vârsta minimă pentru căsătorie şi

înregistrarea căsătoriilor (1962);

Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale (1966);

Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice (1966);

Declaraţia privind eliminarea discriminării faţă de femei (1967).

Convenţia pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare impotriva femeilor (1979)

Convenţia pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala (1965)

Platforma de Actiune de la Beijing

2. Pe plan european

Convenţia europeană pentru protecţia drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale

(1950) şi Protocoalele adiţionale;

Carta socială europeană (1961) şi Carta socială europeană revizuită (1996).

Tratatul Uniunii Europene (Tratatul de la Maastricht, în vigoare din 1993),

Tratatului de la Amsterdam (1999),

Directiva 75/117/CEE privind aplicarea principiului egalităţii de remuneraţiepentru femei

şi bărbaţi;

Directiva 76/207/CEE privind aplicarea principiului egalităţii de tratament între femei şi

bărbaţi în privinţa accesului la angajare, formare profesională şi promovare, precum şi în

ceea ce priveşte condiţiile de muncă;

Directiva 92/85/CEE privind introducerea măsurilor de încurajare a îmbunătăţirii

securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătoarelor gravide, lăuze sau care alăptează;

Directiva 97/80/CEE privind sarcina probei în cazurile de discriminare pe bază de sex

Directiva 79/7/CEE privind aplicarea progresivă a principiului egalităţii de tratament între

bărbaţi şi femei în domeniul securităţii sociale;

Directiva 86/613/CEE privind aplicarea principiului egalităţii de tratament între bărbaţii şi

femeile care execută o activitate independentă, inclusiv agricolă, precum şi a protecţiei

maternităţii;

Directiva 96/34/EC referitoare la concediul parental.

Strategia Comunitară pentru Egalitatea de Gen (2010-2015)

Deceniul de incluziune a romilor (perioada de implementare 2005‐2015)

3. Pe plan naţional

15

Constituţia României care afirmă egalitatea între cetăţenii săi, fără deosebire de sex, şi în

principiu nu conţine norme discriminatorii după acest criteriu.

Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi,

republicată, prin egalitate de şanse între femei şi bărbaţi

Legea 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane

Legea 1/2011 privind educatia nationala

Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 republicată privind prevenirea şi sancţionarea

tuturor formelor de discriminare;

Ordonanţa de Urgenţă nr.67/2007 privind aplicarea principiului egalitătii de tratament

între bărbati şi femei în cadrul schemelor profesionale de securitate socială.

Ordonanţa de Urgenţă nr.61/2008 privind aplicarea principiului egalităţii de tratament

între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte accesul la/şi furnizarea de bunuri si servicii.

Strategia natională pentru egalitatea de sanse între femei si bărbati pentru perioada 2010-

2012.

Planul național de dezvoltare, 2007‐2013 (PND);

Cadrul național strategic de referință, 2007‐2013;

Programul operațional sectorial Dezvoltarea resurselor umane, 2017‐2013.

PARTENERI

1. Institutii Publice

Factor Interes/Rolul

Ministerul Muncii,

Familiei si Protectiei

Sociale

asigură elaborarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul

aplicării strategiilor şi politicilor Guvernului în domeniile

relaţiilor de muncă, incluziunii şi asistenţei sociale, forţei de

muncă şi asigurărilor sociale, în deplină concordanţă cu

politicile comunitare şi principiile ordinii de drept şi ale

democraţiei.

Ministerul Sănătătii elaborează politici, strategii si programe de actiune in

domeniul sănătătii populatiei,

coordonează si controlează implementarea politicilor,

strategiilor si programelor din domeniul sanatatii populatiei,

la nivel national, regional si local;

evaluează si monitorizează starea de sănătate a populatiei, ia

măsuri pentru imbunătătirea acesteia si informează

Guvernul referitor la indicatorii de sănătate, tendintele de

evolutie si despre măsurile necesare pentru imbunătătirea

acestora;

Ministerul Educatiei, proiectează, fundamentează şi aplică strategia globală a

16

Cercertarii, Tineretului

si Sportului învăţământului, stabileşte obiectivele sistemului de

învăţamânt în ansamblul său, precum şi obiectivele

educaţionale pe niveluri şi profiluri de învăţământ;

elaborează şi aplică politica educaţională, iniţiază şi executa

în domeniul politicii financiare şi a resurselor umane din

sfera educaţiei şi colaborează cu alte ministere implicate în

dezvoltarea învăţământului;

coordonează şi controlează sistemul naţional de învăţământ;

organizează reţeaua învăţământului de stat

Ministerul Dezvoltarii

Regionale si Turismului asigura planificarea si dezvoltarea teritoriala nationala si

regionala si construirea de locuinte

elaboreaza, monitorizează si evalueaza implementarea

politicilor publice privind construirea de locuinte

Agenția Națională

pentru Romi elaboreaza, monitorizează si evalueaza implementarea

politicilor publice pentru romi şi oferă expertiză de

specialitate în această privinţă;

Agenţia Naţională

pentru Ocuparea Forţei

de Muncă (ANOFM)

organizeaza, presteaza si finanteaza, în conditiile legii,

servicii de formare profesionala pentru persoanele

neîncadrate în munca; orienteaza persoanele neîncadrate în munca si mediaza între

acestea si angajatorii din tara, în vederea realizarii

echilibrului dintre cerere si oferta pe piata interna a fortei de

munca propune Ministerului Muncii proiecte de acte normative în

domeniul ocuparii si formarii profesionale si al protectiei

sociale a persoanelor neîncadrate în munca implementeaza programe finantate din Fondul Social

European; elaboreaza, în baza indicatorilor sociali de performanta

stabiliti de MFPS, programe anuale de activitate pe care le

supune spre aprobare MFPS.

Agentia Nationala

impotriva Traficului de

Persoane

Coordonează şi monitorizează la nivel naţional, activităţile

de colectare, stocare, procesare, analiză, difuzare a datelor şi

informaţiilor privind situaţia persoanelor traficate, asistenţei

acordată victimelor traficului de persoane şi reintegrării

sociale a acestora; participă la stabilirea indicatorilor şi criteriilor de apreciere a

dimensiunilor şi caracteristicilor fenomenului traficului de

persoane;

Consiliul Naţional

pentru Combaterea

Asigură respectarea dreptului la nondiscriminare;

17

Discriminării

Directia Protecția

Drepturilor Copilului Asigura respectărea drepturilor copiilor, în special a celor

aflaţi în situaţii de risc;

Consilii Județene Coordoneaza si finanteaza Inspectoratele Scolare Judetene,

Directiile Judetene Generale de Asistenta Sociala si de

Protectie a Copilului;

Inspectorate Școlare

Județene Asigură implementarea politicilor educationale la nivel

judetean. In cadrul ISJ-urilor functioneaza inspectorii romi

cu rol important in asigurarea copiilor romi accesul egal si

calitativ la educatie.

Directiile Judetene

Generale de Asistenta

Sociala si de Protectie a

Copilului;

Elaborareza si aplica strategia si a programele in domeniul

ingrijirii si protectiei victimelor violentei in familie si a

victimelor traficului de persoane adulte.

Agentiile Judetene de

Ocupare a Fortei de

Munca

Asigura implementarea politicilor de ocupare a forţei de

munca elaborate de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei

Sociale;

Asigura stimularea ocupării forţei de munca şi creşterea

gradului de ocupare a forţei de munca; prevenirea

somajului; participarea persoanelor aflate în căutarea unui

loc de munca la serviciile de formare profesională;

Asigura egalităţii de sanse pe piata interna a forţei de munca

şi combaterea oricăror forme de discriminare pe piata

muncii si creşterea incluziunii sociale;

Directia de Sănătate

Publică Implementeaza la nivel judetean politicile publice si

programelor nationale de sănătate

Birourile Judetene

pentru Romi

Evalueaza situația romilor din aria lor de responsabilitate Asigura legăturii permanente cu autoritățile administrației

publice locale; Inițieaza parteneriate între membrii comunităților de romi şi

autoritatea locală, pentru realizarea programelor menite să

sprijine îmbunătățirea situației romilor; Colaborareaza cu instituțiile descentralizate; Organizeaza şi asigura funcționarea grupurilor de lucru

mixte alcătuite la nivelul județelor;

Primării Coordoneaza includ în structura lor servicii sociale care vor

coopera cu unităţile de învăţământ în evaluarea nevoilor

elevilor şi acordă asistenţă cazurilor sociale;

18

2. Organizatii Neguvernamentale Organizatiile neguvernamentale rome si nerome vor asigura un suport valoros de expertiza in

diferitele directii de actiune propuse de documentul prezent. Societatea civila reprezinta un actor

important in mobilizarea comunitatii rome, in special a femeilor rome în sprijinul politicilor

elaborate dar si un monitor si evaluator cu expertiza al procesul de implementare a politicilor

publice.

RISCURI ȘI PREZUMȚII

Riscuri

Reducerile bugetare in toate domeniile vizate de acest document

Schimbările politice pot conduce la schimbarea priorităților diverselor institutii

guvernamentale astfel încât inluziunea sociala a femeilor rome să nu fie considerată o

prioritate și să fie subfinanțată.

Schimbările frecvente ale conducerii instituțiilor publice centrale și județene datorate

schimbărilor pe scena politică nationala pot conduce la schimbări în ceea ce privește

prioritățile și obiectivele acestor instituții.

Alegerile locale si parlamentare din 2012 va duce la schimbarea guvernului actual precum

si a prioritatilor guvernamentale, incalcand promisiunile guvernului actual

Lipsa de resurse umane specializate in problematica femeilor rome in diferite domenii

prioritare

Scaderea calitatiilor serviciilor publice in domeniul sanatatii, educatiei si muncii

Decalajul de dezvoltare interregionala

Promovarea prejudecatilor rasiste impotriva comunitatilor de romi de catre media

Nivelul ridicat de discriminare a comunitatii de romi

Prezumptii

Autoritățile centrale vor include in noile politici publice ce urmeaza sa le elaboreze

masurile specificecu privire la femeia roma identificate de acest document

Autoritățile locale vor continua implementarea politicilor față de romi și alte grupuri

vulnerabile.

Autoritățile centrale și locale vor realiza un grad mai ridicat de coordonare a serviciilor

publice pentru incluziunea socială a femeilor rome.

Schimbările politice de la conducerea institutiilor publice centrale si regionale vor

determina schimbări în structurile locale responsabile de implementarea planului de

masuri ceea ce va determina disfunctionalități în implementare.

19

PLANUL DE MASURI

Domeniu Prioritar I : EDUCATIE

Obiective:

4. Introducerea componentei de gen si etnie in politicile educaționale

5. Facilitarea si stimularea participarii fetelor/femeilor rome la toate nivelele de invatamant: prescolar, primar,

gimnazial, liceal si univesitar

6. Dezvoltarea de resurse umane prin formarea si calificarea profesionala a femeilor rome in ocupatii din domeniul

educatiei

OBIECTIV 1 EVALUAREA SITUAȚIEI EDUCAȚIONALE A ROMILOR ÎN FUNCȚIE DE GEN;

Masura 1 Realizarea unei cercetari nationale privind eductia romilor dpv al criteriului de gen

Responsabil:

- Structură instituţională: Directia de Invat.

Univers. Si Preuniv

Alte structuri

implicate:

- ISJ

-ANR

- ONGuri

-Consiliile Judetene

-MMFPS (DPFDC

si DESFB)

Beneficiari direcți ai

activităţii

- scolile

-ISJ-urile


Relaţie cu alte iniţiative

- Planul National de Incluziune Sociala

(Strategia nationala de combatere a

excluziunii)

- Strategia privind egalitate de sanse

intre barbati si femei

-Recomandarile ONU cu privire la

drepturile femeilor

Descriere Bugetare/sursă

bugetară Perioadă Indicatori Surse de

verificare Responsabil pentru

M&E

Diagnosticarea

evolutiei educatiei

romilor din

500.000 euro

Buget de stat/ fonduri

2011-2012 - Metodologie de

cercetare - Raportul de

cercetare - MECI

- ANR

20

perspectiva

criteriului de gen europene ori alte

fonduri externe - Raportul de cercetare

- Nr de instrumente de

cercetare (chestionare,

focus grup, interviuri)

Masura 1.2 Introducerea unei curricule de studiu privind egalitatea de şanse pentru clasele din invatamantul preuniversitar (primar,

gimnazial si liceeal);

Responsabil:

- Structură instituţională: Directia de Invat.

Si Preuniv

Alte structuri

implicate:

- ISJ

-ANR

- ONGuri



activităţii

- scolile

-ISJ-urile

-elevii


- Recomandarile ONU cu privire la

drepturile femeilor




M&E

Crearea unui grup de

lucru pentru

elaborarea curriculei

de studiu de gen,

adoptarea unui ordin

miniterial de

introducere a

curriculei in programa

scolara, realizarea

orelor de educatie in

mlitatii de gen

Buget de stat/

fonduri europene 2012-2014 - 1 Grup de lucru (GL)

- 1 ordin ministerial (OM)

- 1 curricula de studiu

- nr de elevi

- numar de cadre

didactice care vor folosi

aceasta curricula

- Nr de scoli

- nivelul de participare

-nivelul de informare cu

privire la egalitatea de

gen

- 1 ordin

ministerial (OM)

- Raportul de

monitorizare si

evaluare

-MECI

-ISJ

Masura 1.3. Introducerea unui pachet standard minimal obligatoriu de formare continua la nivelul tuturor CCD-lor de cursuri pe teme

21

legate de non-discriminare, egalitate de sanse, multiculturalitate si educatia incluziva

Responsabil:

- Structură instituţională: Directia Formare

Continua

Alte structuri

implicate:

- CNFP , ARACIP,

ISE, CCD, furnizori

de formare in

educatie


activităţii

- CCD

-cadre didactice

-formatori

-furnizori de formare in

educatie


Planul National de Incluziune Sociala


excluziunii)

Deceniul de Incluziune a Romilor



verificare Responsa

il cu

M&E

Dezvoltarea de catre fiecare CCD a unor

cursuri de formare pe domeniile prioritare

care sa reprezinte min 15 % din totalul

cursurilor de formare

3.000.000 euro Termen scurt 1 ordin al

ministrului

de

aprobare a

pachetului

minimum

standard

- 1

methodolo

gie de

formare

- 1000 de

cadre

didactice/fo

rmatori

= ordin al

ministrului

- methodolog

ie de

formare

- lista de

benfiiari

- nr.

Autorizatiil

or

- raportul de

evaluare

Director

22

beneficiari

- 50 de

furnizori

acreditati

OBIECTIV 2 FACILITAREA SI STIMULAREA PARTICIPARII FETELOR/FEMEILOR ROME LA TOATE NIVELELE DE

INVATAMANT: PRESCOLAR, PRIMAR, GIMNAZIAL, LICEAL SI UNIVESITAR

Masura 2.1 Campanii de constientizare in randul comunitatilor de romi cu privire la importanta educatiei in viata copiilor in

special a fetelor

Responsabil:

- Ministerul Educatiei, Cercetarii si

Inovatiei

Alte structuri

implicate:

- ANR

- ISJ

- UNICEF

- ONG-uri rome

si nerome

Beneficiari direcți

ai activităţii

-parintii de etnie

rome

-copii de etnie

roma




excluziunii)

- Strategia guvernamentala integrata de

DRU

- Deceniul de Incluziune a Romilor




M&E

- Consilierea

parintilor si

dezvoltarea de

programe de

educatie parentala

- realizarea unei

campanii media

cu-prezentare de

- 3.000.000 euro

- buget de stat/

fonduri

europene/alte

fonduri externe

2011-2014

- 50.000 de

parinti

informati

- Grad de

constientizare si

informare

ridicat

-

- Documente

de

campanii

elaborate

- Baza de

date cu

parintii

consiliati

- Articolele

- Secretar de Stat

23

exemple de bune

practici

-

din presa

- Rapoartele

de

monitoriza

re si

evaluare

-

Masura 2.2 Realizarea`si implementarea de program national privind gradinitele estivale

Responsabil:

- Ministerul Educatiei

Alte structuri

implicate:

- ANR/ISJ

- ONG-uri


activităţii

- fete de varsta

prescolara

- unitatile de

invatamant

Relaţie cu alte

iniţiative

- Strategia

privind egalitate

de sanse intre

barbati si femei

- Deceniul de

Incluziune a

Romilor

Responsabil:


- Secretarul de` stat a invatam

pentru minoritati


bugetară Perioadă Indicatori Surse de verificare Responsa

bil pentru

M&E

24

- 4.000.000 euro

- buget de stat

multianual/fonduri

europene/alte fonduri

externe

- resursa umana

oferita de MECI

- 2011-2013

- termen scurt,

- 8000 de copii

de varsta

prescolara

- 8000 inscrisi

in clasa I

- Nivelul de

abandon

- Nivelul de

participare la

scoala

Baza de date

privind nevoile

materiale si umane

pentru organizarea

programului

„scoala dupa scoala

- MECI

MAI

APL

MFP

ISJ

Masura 2.3 Elaborea si implementarea unor programe de mentorat si scoala dupa scoala pentru prevenirea abandonului/esecului

scoalar a fetelor

Responsabil:


Alte structuri

implicate:

- ANR/ISJ

- ONG-uri


ai activităţii

- fete de varsta

prescolara

- unitatile de

invatamant

Relaţie cu alte

iniţiative

- Strategia privind

egalitate de sanse

intre barbati si

femei

- Deceniul de

Incluziune a

Romilor

Responsabil:



pentru minoritati



verificare Responsabil

pentru

M&E

MECI va implementa

programe de mentorat in

scolile cu nr preponderent

de elevi romi si scoala dupa

4. 000.000 euro

buget de stat

multianual/fonduri


2011-2015 8000 de fete/femei

rome

Raport de

valuare

Baza de date

Nivelul de

MECI

ANR

ISJ

25

scoala externe

- resursa umana

oferita de MECI

Se vor identifica

resursele umane si

materiale necesare

implementarii si

extinderii

programului „scoala

dupa scoala‛ la nivel

national

participare

Nivelul

rezultatelor

scolare

Nivelul de

absolvire

Masura 2.4 Implementarea la nivel national de programe „a doua sansa „ cu focus in special pe femeilor rome

Responsabil:


Alte structuri

implicate:

- ANR/ISJ

- ONG-uri


ai activităţii

- fete de varsta

scolara

- unitatile de

invatamant

Relaţie cu alte

iniţiative

- Strategia privind

egalitate de sanse

intre barbati si

femei

- Deceniul de

Incluziune a

Romilor

Responsabil:



pentru minoritati

-

Bugetare/sursă Perioadă Indicatori Surse de Responsabil

26

Descriere bugetară verificare pentru

M&E

Oferirea de suport material

si dezvoltarea de servicii de

suport ( crese pt copii)

2. 000.000 euro

buget de stat

multianual/fonduri


externe

- resursa umana

oferita de MECI

2011-2013 15000 femei rome Raport de

valuare

Baza de date

Nivelul de

participare

Nivelul

rezultatelor

scolare

Nivelul de

absolvire

programe scolare

- planuri cadru

- oferta de

formare

profesionala

- MECI

- CCD

- ISJ

- ONG

- ANR

Masura 2.5 Dezvoltarea unui sistem national de burse sociale si de merit pentru elevii de etbie roma in special pentru fetele rome




pentru

M&E

6. 000.000 euro

buget de stat

multianual/fonduri


2011-2015 20000 fete/femei

rome Raport de

valuare

Baza de date

- MECI

- ISJ

- ONG

- ANR

27

OBIECTIVUL 3 DEZVOLTAREA DE RESURSE UMANE PRIN FORMAREA SI CALIFICAREA PROFESIONALA A FEMEILOR

ROME IN OCUPATII DIN DOMENIUL EDUCATIEI

Masura 3.1. Introducerea unui pachet standard minimal obligatoriu de formare continua la nivelul tuturor CCD-lor de cursuri pe

teme legate de

Responsabil:

- Structură instituţională: MMFPS

Alte structuri

implicate:

- CNFP , ARACIP,

ISE, CCD, furnizori

de formare in

educatie

Beneficiari

direcți ai

activităţii

- CCD

-cadre

didactice

-formatori

-furnizori de

formare in

educatie


- Planul Naţional de Dezvoltare (PND) 2007-2013



verificare Responsail

cu M&E

externe

- resursa umana

oferita de MECI

28

Domeniu Prioritar II : OCUPARE

Obiectiv:

3. Stimularea participarii femeilor rome pe piata muncii prin programe de calificare profesionala in ocupatii in domeniul

privat si public

4. Prevenirea si combaterea discriminarii in integrarea pe piata muncii a femeilor rome

OBIECTIV 1 STIMULAREA PARTICIPARII FEMEILOR ROME PE PIATA MUNCII PRIN PROGRAME DE CALIFICARE

PROFESIONALA IN OCUPATII IN DOMENIUL PRIVAT SI PUBLIC

Masura 1. 1 Campanie de informare privind oportunitatile de ocupare/ de calificare si recalificare profesionala pentru femeile

rome

Responsabil:

- Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei

Sociale, ANR,

Alte structuri

implicate:

- ANOFM

- CJ

- ONG


ai activităţii

- femeile rome


-Programului National de Actiune pentru

Ocuparea Fortei de Munca PNAO

- Planul Naţional de Dezvoltare (PND)

2007-2013



excluziunii)




M&E

Campanie media,

sesiuni de informare

fonduri europene

2011-2014

- Cantitativi

- 300000 de femei

- Raportul

de evaluare

-MMFPS

- ANR

29

in comunitate,

prezentarea de

modele pozitive,

consiliere a familiei

rome informate

- Nr de

instrumente de

campanii

folosite

- Calitativi

- Nivel de

constientizare si

informare

- Articole de

presa

Masura 1.3 Finantarea unor programe specifice de finanțare a unor activități de caliuficare si recalificare profesionala,

generatoare de venit şi a micilor afaceri pentru femeile de minoritate roma

Responsabil:

- Structură instituţională: MMFPS,

Ministerul IMM-urilor, Comertului si

Mediului de Afaceri

- Persoană/poziţie: secretari de stat

Alte structuri

implicate:

- AMPOSDRU

- P.O.S. ‚Creşterea

Competitivităţii

Economice‛


ai activităţii

- femeile rome

-


-Strategia Guvernamentala pentru

Imbunatatirea si Dezvoltarea Mediului de

Afaceri

- Programului National de Actiune

pentru Ocuparea Fortei de Munca PNAO




M&E

Stabilirea unor linii

de finantare

speciale pentru

incluziunea pe

piata muncii a

femeilor rome

- 500.000.000 euro

2011-2013

- Cantitativi

- 250 de proiecte

finantate

- 100000 de femei

rome

beneficiare

- Nr de

aplicatii

- Baza de

date

privind

proiecte

- MMFPS

- Ministerul IMM-

urilor, Comertului si

Mediului de Afaceri

- ANR

30

- Calitativi

Masura 1. 4 Adoptarea unui act normativ pentru stimularea fiscală a angajatorilor de stat si privat pentru încadrarea în muncă a a

femeilor rome cu program parţial.

Responsabil:

- Structură instituţională: Direcţia

Generală

Ocupare, Salarizare si Legislatia Muncii

Alte structuri

implicate:

- Ministerul Finantelor

- ANR

- ONG


ai activităţii

- femeile rome

- angajatorii




-- Planul Naţional de Dezvoltare (PND)

2007-2013




M&E

(scutiri de la plata

unor impozite şi

taxe,

subvenţionarea pe

parcursul a şase

luni a unui procent

de 50% din salariul

femeilor rome de la

bugetul local

precum si alte

deduceri de

impozit, credite,

reducerea de taxe

şi impozite pe o

0 lei 2011-2013

- Cantitativi

- 1 grup de lucru

- 1 act normativ

- Calitativi

-

- Act

normativ

(Monitoru

l

Financiar)

-MMFPS

- ANR

31

perioadă

eterminată de la

începutul activităţii

în sectorul

particular;

Masura 1. 5 Subvenţionarea din partea statului sau cointeresarea financiară a agenţilor economici (atât în sectorul de stat, cât şi în cel

privat) în

sponsorizarea anumitor cursuri de calificare şi re-calificare profesională pentru femeile rome

Responsabil:

- Structură instituţională: MMFPS si

Ministerul Finantelor

- Persoană/poziţie- director

Alte structuri

implicate:

- ANR

- ONG


ai activităţii

- femeile rome

- angajatorii




-- Planul Naţional de Dezvoltare (PND)

2007-2013




M&E

Elaborarea unui

act normativ de

catre un grup de

lucru pentru

subventionarea

angajatorilor care

realizeaza cursuri

de calificare si

recalificare

profesionala

pentru grupurile

vulnerabile printre

0 lei 2011-2013

- Cantitativi

- 1 GL

- 1 act normativ

- 1000 de

angajatori

subvention

ati

- 10000 de

beneficiari

- MMFPS

- ANR

32

care si femeile

rome

OBIECTIV 2 PREVENIREA SI COMBATEREA DISCRIMINARII IN INTEGRAREA PE PIATA MUNCII A FEMEILOR

ROME

Masura 2. 1 Campanie de informare si constientizare privind acțiunile discriminatorii la locul de muncă si la angajare impotriva

femeile rome

Responsabil:

- Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei

Sociale, ANR,

Alte structuri

implicate:

-CNCD

- ANOFM

- ONG


ai activităţii

- femeile rome


-Programului National de Actiune pentru

Ocuparea Fortei de Munca PNAO



excluziunii)

- Deceniu de Incluziune a Romilor

- Strategia de Egalitate de Sanse intre

femei si barbati




M&E

Campanie focusata

atat pe informarea si

constientizarea

femeilor rome

privind identificarea

situatiilor

discriminatorii in

munca si elaborarea

1.500.000 lei fonduri

europene 2011-2014

- Cantitativi

- 300000 de femei

rome informate

- Nr de

instrumente de

campanii

folosite

- Raportul

de evaluare

- Articole de

presa

-MMFPS

- ANR

33

de petitii la organele

de resort ori plangeri

in instanta; cat si a

angajatorilor asupra

legislatiei de

interzicere a actele

discriminatorii in

munca si

sanctiunilor

respective: campanie

media, mese rotunde,

sesiuni de informare

comunitare, cursuri

de formare in

domeniu

- Nr de plangeri

la CNCD,

COJES-URI,

ITM,

INSTANTA

- Calitativi

- Nivel de

constientizare si

informare

Domeniu Prioritar III : LOCUIRE

Obiective:

34

3. Elaborarea de masuri de imbunatatirea conditiilor de locuit a persoanelor de etnie roma

4. Imbunatatirea instrumentelor institutionale in vederea asigurarii accesului la locuinte adecvate familiilor de romi

OBIECTIV 1: ELABORAREA DE MASURI DE IMBUNATATIREA CONDITIILOR DE LOCUIT A PERSOANELOR DE

ETNIE ROMA

Masura 1.1 Asigurarea accesului la locuinte sociale a mamelor rome singure (familii monoparentale)/tinerelor rome

Responsabil:

- Institutii: MMSSF; ANR; MDRT

-Persoană/poziţie:

ministrul MMSSF;

ministrul MDRT;

Presedintele ANR ;

directorul general ANL (rang

de secretar de stat)

Alte structuri implicate:

- APL

- ONG

- SGG

-ANL


activităţii

-mame singure rome

(monoparetale)

-tinere provenite din

sistemul institutionalizat

-tinere rome absolvente

studii medii si superioare

integrate pe piata muncii.


-Program pilot „Locuinte sociale

pentru comunitatile de romi‛.

- Alte studii si baze de date in

domeniu *(de ex. Studiul intitulat

„Metodologie de realizare a

programelor de reabilitare a locuirii in

zonele afectate de degradare fizica si

excluziune sociala‛, elaborat de

DGDT, DGLP din cadrul MDRT.

Acest studiu vizeaza problematica

locuirii, inclusiv a unora dintre

comunitatile de romi din Romania.)


bugetară Perioadă Indicatori Surse de verificare Responsabil

pentru M&E

Masura 1.2 Facilitarea accesului la servicii corespunzatoare de infrastructura

Responsabil:

- Institutia: MDRT; MMSSF; ANR;


- ANL,


activităţii Relaţie cu alte iniţiative


35

-Persoană/poziţie:

Ministrul MDRT;

Ministrul MMSSF;

Presedintele ANR

- APL,

- ONG

- societati private

-regiile autonome de stat

- familiile de etnie roma


-alte programe de infrastructura

derulate la nivel local, judetean,

national;

- Alte studii si baze de date in domeniu

(de ex. Studiul intitulat „Metodologie

de realizare a programelor de

reabilitare a locuirii in zonele afectate

de degradare fizica si excluziune

sociala‛, elaborat de DGDT, DGLP din

cadrul MDRT. Acest studiu vizeaza

problematica locuirii, inclusiv a unora

dintre comunitatile de romi din

Romania.)




M&E

Realizarea unor

proiecte/

programe

integrate la nivel

national care sa

asigure accesul

familiilor de etnie

roma la servicii

corespunzatoare

de infrastructura

- bugetul de

stat

- fonduri

europene

-cofinantare

din buget local

Total buget

estimativ

(in functie de

costurile din

devizele

- data estimată de

începere 2011-

finalizare 2020

- Cantitativi

- 1.000 de comunitati de

etnie roma, racordate la

infrastructura de baza

(canalizare, apa potabila,

energie electrica, gaze

naturale, beneficiare de

servicii corespunzatoare de

infrastructura

- Calitativi

-1.000 de comunitati de

etnie roma, racordate la


- rapoarte -SGG

-ONGurile

-comisiile mixte stabilite

la nivel national si

judetean

- institutiile responsabile

cu implementarea

proiectelor

36

realizate de

specialistii din

domeniul

constructiilor)

(canalizare, apa potabila,

energie electrica, gaze

naturale, beneficiare de

servicii corespunzatoare de


Masura 1.3 Modernizarea si reabilitarea locuintelor persoanelor de etnie roma

Responsabil:

- Institutia: MDRT;

-Persoană/poziţie: Ministru MDRT

Alte structuri

implicate:

- APL

-ANR

- ONG


ai activităţii

- 50.000 de

familii de etnie

roma


-Program pilot „Locuinte sociale pentru

comunitatile de romi‛.

-




M&E

Realizarea unor

proiecte/ programe

integrate la nivel

national, care sa

asigure reabilitarea si

modernizarea

locuintelor familiilor

de etnie roma, cu

precadere a celor de

conditiilor sociala

precara

- bugetul de stat

-fonduri europene

-cofinantare din buget

local

Total estimat

5.000 de euro X

50.000 de locuinte =

250.000.000 de euro

- data estimată de

începere 2011-

finalizare 2020

- Cantitativi

50.000 de locuinte

reabilitate si

modernizate

- Calitativi

50.000 de locuinte

care beneficiaza de

modernizare si

reabilitare la

standarde de calitate

stabilite la nivel

- Raporte de

monitorizar

e

- Comisiile

judetene si

nationale

-SGG

-ONGurile

-comisiile mixte stabilite la

nivel national si judetean

- institutiile responsabile cu

implementarea proiectelor

37

european

OBIECTIV 2 IMBUNATATIREA INSTRUMENTELOR INSTITUTIONALE IN VEDEREA ASIGURARII ACCESULUI LA

LOCUINTE ADECVATE FAMILIILOR DE ROMI

Masura 2.1 Identificarea si diagnosticarea nevoilor familiilor de romi in domeniul locuirii precum si evaluarea cadrului legal,

institutional si masurilor interprinse in acest domeniu de institutiile statului

Responsabil:

- Institutia: SGG, ANR;

-Persoană/poziţie: secretar de stat SGG,

presedinte ANR

Alte structuri

implicate:

- MDRT

-APL

- ONG

Beneficiari direcți ai activităţii

- ANR, MDRT, ANL, CJ,

- APL

- familiile de etnie roma




-

Descriere Bugetare/sursă bugetară Perioadă Indicatori Surse de


pentru M&E

- elaborarea

unei cercetarii

nationale

- bugetul de stat

-fonduri europene

-

Total buget estimat:

salariile cercetatorilor

implicati si cheltuielile

de disiminare a

raportului

- 6 luni

- Cantitativi

- Metodologia de certcetare

- Raport de cercetare

- Raporte de

cercetare

-ANR

38

Masura 2.3 Imbunatatirea cadrului juridic al locuirii

Responsabil:

- Institutia: SGG, ANR;

-Persoană/poziţie: primul ministru,

presedinte ANR

Alte structuri

implicate:

- MDRT

-APL

- ONG

Beneficiari direcți ai activităţii

-familiile de etnie roma




-

Descriere Bugetare/sursă bugetară Perioadă Indicatori Surse de


pentru M&E

-Identificarea

cadrului

juridic in

domeniu si

analiza

acestuia, in

vederea

imbunatatirii

acestuia si a

facilitarii la

locuinte a

familiilor de

etnie roma

-Initierea unor

propuneri de

proiecte de

acte normative

in vederea

- bugetul de stat

-fonduri europene

-cofinantare din buget

local

Total buget estimat:

salariile personalului

implicat in comisiile de

lucru desemnate cu

rectificarea/imbunatatirea

actelor normative

- data

estimată

de

începere

2011

- data de

finalizare

2013

- Cantitativi

Nr. de acte normative

imbunatatite/modificate/completate

- Calitativi

Nr de acte normative

imbunatatite/modificate/completate

- Raporte de

monitoriza

re

- Comisiile

judetene si

nationale

-SGG

-ONGurile

-comisiile mixte

stabilite la nivel

national si

judetean

-institutiile

responsabile cu

implementarea

proiectelor

39

imbunatatirii

conditiilor de

locuire a

familiilor de

etnie roma

(de ex

L50/1991 cu

completarile si

modificarile

ulterioare, L

399/2004, HG.

1237/2008,

Legea locuirii,

etc.)

-Punerea in

legalitate a

constructiilor

deja finalizate

pentru

cetatenii de

etnie roma

Masura 2.3 Crearea unei baze de date la nivel national care sa contina o situatie integrata cu privire la persoanele de etnie roma care

locuiesc in conditii degradate /sub standarde de locuit

Responsabil:

- Institutia ANR;

- Persoană/poziţie: Presedintele ANR

Alte structuri

implicate:

- INS

-APL


ai activităţii

- Institutiile de stat,

centrale si locale,


-alte programe de infrastructura derulate la

40

- CJ

- ONGuri (ex. AFRR)

care deruleaza

proiecte

- ONGurile

aplicante

-INS

nivel local, judetean, national


bugetară Perioadă Indicatori

Surse de

verificare Responsabil pentru M&E

Colectarea de date

privind situatia

locuirii

persoanelor de

etnie rome si

crearea unei baze

de date accesibile

atat ministerelor

de resort, altor

institutii publice

cat si ONG-urilor

Buget de stat/

fonduri europene Incepand cu 2011 pana

in 2015 Se constituie baza

de date in primul

trimestru si se

reactualizeaza

semestrial

- baza de date

ANR

Domeniu Prioritar IV : SANATATE

Obiective

4. Crearea unei baze date la nivel national cu privire la accesul femeilor rome la serviciile de sanatate publice

5. Asigurarea accesului la serviciile de calitate de sanatate a femeilor rome

6. Aplicarea principiului non-discriminarii privind femeia roma in domeniul sanatatii

41

OBIECTIV 1: CREAREA UNEI BAZE DATE LA NIVEL NATIONAL CU PRIVIRE LA ACCESUL FEMEILOR ROME LA

SERVICIILE DE SANATATE PUBLICE

Masura 1 .1 Evaluarea stării de sănătate în ceea ce priveşte femeile rome

Responsabil:

- Institutia: SGG si ANR

Alte structuri

implicate:

- INS, ICCV, ANES

- ONG


ai activităţii

- institutiile publice

centrale si locale

din mediul

sanatatii

- romii


- Accelerarea implementării Strategiei

Naţionale de Îmbunătăţire a Situaţiei

Romilor‛ –PHARE/2006/018-147.01.01.




M&E

Evaluarea

conditieie de

sanatate a femeilor

rome, nivelul

accesului real al

femeilor rome la

serviciile de

sanatate si

programele

implementate de

MS in ce priveste

comunitatea roma,

inclusiv impactul

- 150.000 euro

- Buget de stat,

fonduri

europene/exter

ne

- 2011-2012

- Cantitativi

- 1 metodologie

de cercetare,

- Nr.

Instrumenetelor

de cercetare

(chestionare,

focus grup,

studii de caz,

interviuri)

- Calitativi

-

- Raportul

de

cercetare

- ANR

42

programului

privind mediatorul

sanitar

Masura 1. 2 Colectarea de date privind starea de sanatate a femeilor rome

Responsabil:

- Structură instituţională: SGG si ANR

Alte structuri

implicate:

- Birourile regionale

ANR, BJR, Consilieri

locali

- ONG


ai activităţii

- ANR, Ministerul

Sanatatii

-


- Accelerarea implementării Strategiei

Naţionale de Îmbunătăţire a Situaţiei

Romilor‛ –PHARE/2006/018-147.01.01.




M&E

Crearea unei baze

de date ce va

contine date

privind starea de

santate a femeilo

rome, programele

implementate in

domeniul sanatatii

femeilor rome,

impactul acestora,

idicatori calitati si

cantitativi de

masurarea a

programelor si

politicilor in

domeniul santatii.

Aceste date vor

500.000- fonduri de

la bugetul de stat 2011-2013 - 1 baza de date - Sistemul

de

monitoriz

are si

evaluare a

ANR

-ANR

43

putea fi accesate de

alte institutii,

ONG-uri ori

experti

OBIECTIV 2 ASIGURAREA ACCESULUI LA SERVICIILE DE CALITATE DE SANATATE A FEMEILOR ROME

Masura 2.1 Realizarea de campanii de informare a femeilor rome cu privire la dreptul de accesa servicii de calitate

Responsabil:

- Structură instituţională: Ministerul

sanatatii, ANR

Alte structuri

implicate:

- DSP

- ONG


ai activităţii

- femeile rome


- campania TB Doctors of the World

-




M&E

Campanie de

infomare: mese

rotunde, sesiuni de

informare in

comunitate,

campanie media,

realizarea de

grupuri de

consiliere,

voluntariat etc

- 3.000.000 euro

- buget de stat/

fonduri

europene/alte

fonduri externe

2011-2014

- 50.000 de femei

informate

- Grad de

constientizare si

informare

ridicat

-

- Documente

de

campanii

elaborate

- Baza de

date cu

femeile

informate

- Articolele

din presa

- Rapoartele

de

monitoriza

- Secretar de Stat

44

re si

evaluare

-

Masura 2.2 Formarea cadrelor medicale in vederea oferirii de servicii medicale de calitate

Responsabil:


sanatatii, ANR

Alte structuri

implicate:

- DSP

- ONG-uri


ai activităţii

- cadrele

medicale

- unitatile

medicale


- programul de formare Romani Criss




M&E

Elaborarea unui

pachet de formare

in cultura si

traditiile roma,

comunicare si non-

discriminare

- 500.000 euro

- buget de stat/

fonduri

europene/alte

fonduri externe

2011-2014

- 500 cadre

medicale

formate

- Grad de

participare

- Grad de

finalizare a

cursurilor de

formare

-

- Lista de

participant

i

- Nr. De

certificate

de formare

- Rapoartele

de

monitoriza

re si

evaluare

-

- Secretar de Stat

Masura 2.3 Oferirea de asigurarea medicala sociala obligatorie si gratuita mamelor cu multi copii ori necasatorite ori familiilor

foarte sarace

45

Responsabil:


sanatatii,

- Persoană/poziţie: secretari de stat

Alte structuri

implicate:

- CNAS, Ministerul

Finantelor

- ONG


ai activităţii

- femeile rome


- Legea 95/2006 privind asigurarile

medicale




M&E

Modificarea legii

95/2006 in vederea

asigurarii

medicale sociala

obligatorie si

gratuita mamelor

cu multi copii ori

necasatorite ori

familiilor foarte

sarace. Infiintarea

unui grup de lucru

pentru propunerea

modificarii

legislative

- 0 lei

2011-2013

- 1 grup de lucru

- 1 act normativ

- Act

normativ

- Secretar de Stat

Masura 2.4 Cresterea numarului de personal medical de etnie roma in cadrul unitatilor spitalicesti din intreaga tara cu focus in

special pe femei rome

Responsabil:

- Structură instituţională: MECI,

Ministerul sanatatii, ANR

Alte structuri

implicate:

- REF Romania

- ONG

- fac de medicina


ai activităţii

- femeile rome


- Programul de burse medicale pentru

studentii romi la Medicina/Fac de

Farmacie/Postliceeala implementat de

OSI, REF Budapesta si REF Romania

46

-




M&E

Elaborarea unui

pachet de burse,

cresterea de locuri

speciale la

Facultatile de

medicina/

farmacie/ tehnica

dentara

- 5.000.000 euro

- buget de stat/

fonduri

europene/alte

fonduri externe

2011-2014

- 400 de studenti - Baza de

date cu

bursieri

- nr de

absolventi

- nr de

absolventi

romi

contractati in

unitatile

medicale

- Secretar de Stat

OBIECTIV 3 APLICAREA PRINCIPIULUI NON-DISCRIMINARII PRIVIND FEMEIA ROMA IN DOMENIUL SANATATII

Masura 3.1 Realizarea de campanii de informare a femeilor rome si cadrelor medicale cu privire la principiului non-discriminarii

in accesul serviciilor medicale de calitate

Responsabil:


sanatatii, ANR

Alte structuri

implicate:

- DSP, CNCD

- ONG


ai activităţii

- cadre medicale

- femeile rome


- programele de formare CNCD in non-

discriminare romilor

-




M&E

47

Campanie de

infomare: mese

rotunde, sesiuni de

informare in

unitatile medicale,

comunitate,

campanie media,

realizarea de

grupuri de

consiliere,

voluntariat etc,

formarea cadrului

medical in non-

discriminare

pentru prevenirea

segregarii in

spitale si alte forme

de discriminare

- 3.000.000 euro

- buget de stat/

fonduri

europene/alte

fonduri externe

2011-2014

- 5000 de cadre

medicale

constientizate

- 50.000 de femei

rome informate

- Grad de

constientizare si

informare

ridicat

- Nr de petitii la

CNCD de catre

femeile rome

- Documente

de

campanii

elaborate

- Baza de

date cu

femeile

informate

- Articolele

din presa

- Rapoartele

de

monitoriza

re si

evaluare

-

- Secretar de Stat

48

Domeniu Prioritar V : VIATA PUBLICA SI POLITICA

Obiective:

VII. Dezvoltarea de masuri afirmative pentru facilitarea accesului femeilor rome in partidele politice/ si institutiile publice

VIII. Cresterea nivelului de informare si constientizare in ce priveste importanta dreptului la vot

IX. Pregatirea femeilor rome pentru a candida la pozitii politice de la nivel local/judetean si national

OBIECTIV 1: DEZVOLTAREA DE MASURI AFIRMATIVE PENTRU FACILITAREA ACCESULUI FEMEILOR ROME IN

PARTIDELE POLITICE/ SI INSTITUTIILE PUBLICE

Masura 1.1 : Modificarea Legea nr. 14/2003 privind partidele politice in vederea includerii sistemului de cota privind calitatea

femeilor inclusiv a femeilor rome ca membre a partidelor politice/ in organele de conducere si modificarea Legii 202/2002 privind

egalitatea de sanse in vederea impunerii sanctiunilor de nerespectarea prevederilor privind sistemul de cota

Responsabil: Comisia Juridica si de

Imunitati din Senat si Camera-

Parlamentul Romaniei,

- Persoană/poziţie: presedinte

Alte structuri

implicate:

-PARTIDELE

POLITICE

- ONG


ai activităţii

- partidele politice

Femeile rome si

comunitatea in

ansamblu


- Legea nr. 14/2003 privind partidele

politice

- Legea 202/20002 privind egalitatea de

sanse

Descriere Perioadă Indicatori Surse de


M&E

Infiintarea unui

grup de lucru in

vederea redactarii

0 lei

- 2011- 2013

- 1 GL

- 1 propunere de

- Legea

amendata (

Monitorul

- Comisia Juridica si de

Imunitati din Senat si

Camera-

49

propunerII de

modificarii

legislative

Depunerea

propunerii de

modificare in

Prliament

modificare Oficial) - ONG

Masura 1.2 Modificarea Codului Electoral in vederea promovarii unu anumit procentaj a femeilor inclusiv a femeilor rome





Alte structuri

implicate:

-PARTIDELE

POLITICE

- ONG

- birourile electorale


ai activităţii


Femeile rome si

comunitatea in

ansamblu


- Legea nr. 14/2003 privind partidele

politice

- Legea 202/20002 privind egalitatea de

sanse

Descriere Buget Perioadă Indicatori

Infiintarea unui

grup de lucru in

vederea redactarii

propunerII de

modificarii

legislative

Depunerea

propunerii de

modificare in

Prliament

0 lei

- 2011- 2013

- 1 GL

- 1 propunere de

modificare

- Legea

amendata (

Monitorul

Oficial)



Camera-

- ONG

Masura 1.3 : Adoptarea unei legi speciale de stabilirea unei cote minime obligatorii privind reprezentarea femeilor inclusiv

apartinand minoritatilor etnice in Parlament

50





Alte structuri

implicate:

-PARTIDELE

POLITICE

- ONG


ai activităţii


Femeile rome si

comunitatea in

ansamblu


- Propunere legislativa in 2010 a

deputatei Sulfina Barbu



M&E

Infiintarea unui

grup de lucru in

vederea redactarii

propunerii

legislative

0 lei

- 2011- 2013

- 1 GL

- 1 propunere

legislativa

- Legea

adoptata(

Monitorul

Oficial)



Camera-

- ONG

OBIECTIV 2 CRESTEREA NIVELULUI DE INFORMARE SI CONSTIENTIZARE IN CE PRIVESTE IMPORTANTA

DREPTULUI LA VOT

Masura 2. 1 Realizarea de campanii de informare si constientizare in ce priveste importanta dreptului la vot si participarii femei

rome in politica

Responsabil:

- Institutia: ANR

- Persoană/poziţie: secretar de stat


-APL,

CJ,PREFECTURA,CONSILIUL

LOCAL,PARTIDE POLITICE

- ONG

Beneficiari

direcți ai

activităţii

-comunitatea

roma


-

-

51

-partidele politice


bugetară Perioadă Surse de


M&E

For fi informate

institutii,comunitati

etc. Constientizarea

asupra avantajelor

si necesitatii

exercitarii

dreptului la vot

precum si a

promovarii femeii

rome in viata

politica,

constientizarea

avantajelor

implicarii femeilor

rome in viata

publica.

Prin : Conferinte,

mese rotunde,

deplasari in

comunitati,mass-

media.

-suma : 1050000

euro

Data : iunie 2011 , iunie 2012

Cantitativi

-200.000 de

persoane

informate

- 5 femei in judet

vor castiga

alegerile locale

Calitativi

-Nivelul de

participare a

femeilor la vot ori

in calitatea de

candidate pe

listele partidelor

politice

Biroul

judetean

electoral

-reportaje

mass-media

- raport de

evaluare

-ANR

Masura 2.2: Derularea unei cercetari care sa evidentieze gradul de participare a femeii rome la viata publica

Responsabil:

- Structură instituţională: ANES, ANR,


- partide politice

Beneficiari

direcți ai


- Cercetarea NDI- evaluarea

52

INS, ICCV

- ONG-uri

-

activităţii

- partide politie

- institutii

publice centrale

si locale

-Femei rome,

-

barierelor in calea pariciparii politice

a romilor din Romania


bugetară Perioadă, Indicatori Surse de


M&E

Se va realiza o

cercetare realizata

de prin instrumete

socilogice, in

comunitati,

institutii, etc.

75000 euro- suma

estimată necesară

- fonduri externe

- 6 luni data estimată de

începere-finalizare

- termen scurt, mediu, lung

- Cantitativi

- 3000

chestionare

aplicate

- 1 metodologie

- 1 raport de

cercetare

- Raport de

evaluare

;raport de

monitoru

zare

-institutia

contractatoare

OBIECTIV 3 PREGATIREA FEMEILOR ROME PENTRU A CANDIDA LA POZITII POLITICE DE LA NIVEL

LOCAL/JUDETEAN SI NATIONAL

Masura 3. 1 : Realizarea de cursuri de formare a femeilor rome pentru a candida pe pozitii politice la nivel local.

Responsabil:

- Structură instituţionala: ANR

Alte structuri

implicate: Beneficiari direcți

ai activităţii Relaţie cu alte iniţiative

- Programul –de formare NDI

53

- ONG-uri: NDI, Pro

Democratia, -Femeile rome si

comunitatea in

ansamblu


„Participare Politica a romilor din

Romania‛



M&E

Dezvoltarea unei

pachet de formare

in domenii precum

organizarea de

campanii

electorale,

comunicare si

leadesrhip

-suma :100 000

euro

- fonduri externe

Data : martie-iunie

2012

Cantitativi

-100 de femei

identificate

- 50 femei selectate

Calitativi:

- Nivelul de

participare

-lista de

participati

- rapoartele

- campanii

electorale

organizate

-ANR

Masura 3.2 Asigurarea de sprijin financiar, material si resurse umane pentru organizarea campaniilor electorale

Responsabil:

- Structură instituţională: Comisia

Electorala Centrala

Alte structuri

implicate:

- APL, AFERR

- ONG


ai activităţii

-Femei rome.



- potrivit art.29 din Legea privind

partidele politice vor fi utilizate pentru

următoarele destinaţii: întreţinerea

sediilor, cheltuieli de personal, cheltuieli

pentru presă şi material promoţional,

cheltuieli de deplasare în ţară şi în

străinătate, cheltuieli pentru

telecomunicaţii, cheltuieli de organizare a

activităţii politice, cheltuieli pentru

primirea delegaţiilor din străinătate, plata

cotizaţiilor de membru în organizaţiile

internaţionale din care partidul respectiv

face parte, investiţii în bunuri mobile şi

54

imobile necesare activităţii partidului

respectiv, cheltuieli de protocol, cheltuieli

de birotică, cheltuieli pentru campania

electorală


bugetară Perioadă, Indicatori Surse de


M&E

Dezvoltarea unei

scheme de la

bugetul de stat

pentru stanilirea

unui procentaj de

resurse financiare

pentru campaniile

electorale realizate

de femei. Acest

procentaj va fi

oferit partidelor

politice care vor

sustine in special

un anumit numar

de femei precum

candidate la

alegerile locale

generale ori

parlamentare

700.000 euro - 2011-2012 - Cantitativi

- 50 de femei

rome candidate

la alegerile

locale si 20 la

alegerile

parlamentare

- Nr de femei

alese in

alegerile locale

si in alegerile

parlamentare

- Calitativi

- nivelul de

implicare a

partidelor

politice

- nivelul de

suport a

comunitatilor

de romi

-

- Raport de

evaluare

;raport de

monitoriz

are

- birourile electorale

55

Domeniu Prioritar VI: PREVENIREA SI COMBATEREA FORMELOR DE VIOLENTA IMPOTRIVA FEMEILOR ROME

Obiective:

5. Elaborarea de masuri de prevenire si combaterea violentelor impotriva femeilor rome

6. Dezvoltarea de expertiza de interventie in comunitatilor de romi in prevenire si combaterea violentelor impotriva

femeilor rome a actorilor relevanti.

OBIECTIV 1: ELABORAREA DE MASURI DE PREVENIRE SI COMBATEREA VIOLENTELOR IMPOTRIVA FEMEILOR

ROME

Masura 1. 1: Analizarea fenomenului de violenta impotriva femeilor rome in vederea evaluareii implementarii politicilor de

prevenire si combatere a violentei domestice si traficului de fiintei umane.

Responsabil:

- MMFPS- Directia de Egalitate de Sanse

intre Barbati si Femei/Directia de

Protectie a Copilului si Familiei

Alte structuri

implicate:

- Min. Justitiei,

Ministerul Sanatatii,

MECI, , ANOFM,

Universitatile,

INS/ICCV

- ONG


ai masurii

-autoritatile publice

centrale si locale

- femeile/fete rome

- comunitatea roma


- Strategia Nationala privind Egalitatea de

Sanse intre Barbati si Femei (2010-2015)

- Planul de Actiune de Prevenire si

Combaterea Traficului de Persoane

Umane

- Recomandarile ONU privind drepturile

femeilor si copiilor

- Legea 272/2004 privind protectia

copilului

56




M&E

Realizarea unei

evaluarii la nivel

national MMFPS

ationala prin

cercetarii in

comunitatile de

romi

- 650.000 euro

- buget stat,

fonduri europene

- buget anual

- alte resurse

necesare

8 luni

- 1 raport

- 1 baza de date

- Baza de

date

- Rapoarte

ONG-uri,

UNDP,

UNICEF,

COE,

ANITP,

DDPCF si

DESFB,

ICCV

- DPCF, DESFB, ANR,

Masura 1. 2 Imbunatatirea nivelului de informare si constientizare a comunitatilor romi si autoritatile publice

nationale/regionale si locale cu privire la diferente violente impotriva fetelor/femeilor rome (violenta domestica/casatoriile

timpurii si traficul de fiinte umane)

Responsabil:

- ANR, MMFPS (Directia de Egalitate de

Sanse intre Barbati si Femei/Directia de

Protectie a Copilului si Familiei) si

ANITP

Alte structuri

implicate:

- DGASPC, DIICOT,

ANITP judetene,

Directia de Politie

judetene, ISJ, Directia

de Protectie Sociala

Judetene

- ONG


ai masurii

-autoritatile publice

centrale si locale

- comunitatea roma


- Strategia Nationala privind Egalitatea de

Sanse intre Barbati si Femei (2010-2015)

- Planul de Actiune de Prevenire si

Combaterea Traficului de Persoane

Umane

- Recomandarile ONU privind drepturile

femeilor si copiilor

- Legea 272/2004 privind protectia

copilului

Descriere Descriere Descriere Descriere Descriere Descriere

57

Informare si

constientizare prin

campanii de

informare si media

-cu focus pe

cauzele violenetei

cum ar fi: educatia

si ocuparea

scazuta, nivel

- 800.000 euro

-buget stat si

fondurile europene

- A 3- a luna dupa

cercetarea

nationala/

- 12 luni

- 170 de

comunitati

rome

- 350.000 de

persoane

- nr. de

reprezentanti ai

autoritatilor

regionale/locale

- nr. de mese

rotunde

judetene/locale

- - spot TV/radio

- Materiale

promotionale

- Filme

documentare

- Gr. De

informare si

constientizare

- Nivelul de

implicare a

autotitatilor

- Raport de evaluare

- Baza de date

-

- ANR

Masura 1.3 Modificarea cadrului legislativ (Codul Penal) in vederea interzicerii casatoriilor timpurii ca forma de violenta si de

incalcare grava a drepturilor copiilor

Responsabil:

- Parlamentul Romaniei

Alte structuri

implicate:

- ANR/MMFPS


ai activităţii

- fetele rome cu




58

- Ministerul Justitiei (MJ) -UNICEF

- ONG-uri

risc de mariaj

timpuriu

- comunitatile de

romi


protectia drepturilor copilului

-Legea 272/2004 privind protectia

copilului




M&E

Alcatuirea unui

grup de lucru

pentru elaborarea

unor acte

normative pentru

adoptarea unui set

de proceduri

standard si servicii

cu privire la

prevenirea si

combaterea

mariajului

timpuriu inclusiv

in comunitatile de

romi

5000 euro Termen scurt - 1 GL

- 1 propunere

legislativa

-

- actul

normativ

adoptat

(Monitorul

Oficial)

- MJ

Masura 1.4 Introducerea de consilierii maritale în şcolile cu un procent mare de elevi romi şi a consilierii psihologice şi

educaţionale pentru atenuarea efectelor negative ale mariajului timpuriu.

Responsabil:


Alte structuri

implicate:

- ANR/ISJ,

-DGASPC


ai activităţii

- fetele/femeile

rome care sunt





59

- ONG-uri in risc de

abandon

datorita

casatoriilor

timpurii

- comunitatile de

romi

- scolile



copilului




M&E

Formarea de

consilieri

psihologici si

educationali in

prevenirea

casatoriilor

timpurii si

angajarea in

cadrul unitatilor

de invatamant cu

nr preponderent

de fete de etnie

roma cu risc de

mariaj timpuriu

300.000 euro 1 an - nr. De consilieri

formati

-metodologia de

formare

- nr de contracte cu

scolile

- rapoarte

de evluare

- lista de

participant

i

- contractele

de munca

-MECI

Masura 1.5 Organizarea de cursuri de educaţie sexuală şi planificare familială în şcolile cu o pondere ridicată de elevi romi

Responsabil:

- Ministerul Educatiei, Cercetarii si

Inovatiei

Alte structuri

implicate:

- Ministerul Sanatatii


ai activităţii

- elevii




60

- Persoană/poziţie: DGE (DPS)

- DPFDC (MMFPS)

-ANR

- ONG-uri

- parintii romi

- unitatile de

invatamant


copilului




M&E

Introducerea in

programa scolara

educaţie sexuală şi

planificare

familială pentru

parinti si copii de

etnie roma

Buget de stat,

fonduri

europene/alte

fonduri

3 ani - programa

scolara

- nr de cursuri

- nr. De

participanti

- lista de

participant

i

- raport de

monitorizare

si evaluare

- MECI, ANR si MS

OBIECTIV 2 DEZVOLTAREA DE EXPERTIZA DE INTERVENTIE IN COMUNITATILOR DE ROMI IN PREVENIRE SI

COMBATEREA VIOLENTELOR IMPOTRIVA FEMEILOR ROME A ACTORILOR RELEVANTI.

Masura 2. 1 Realizare de programe de formare a ONG-urilor rome in vederea dezvoltarii de initiative privind prevenirea si

combaterea formelor de violente impotriva femeilor rome

Responsabil:

- ANR

Alte structuri

implicate:

-

ANITP./regionale

in domeniu


activităţii

- ong-urile rome



protectia drepturilor femeilor si

copilului

- Strategia Nationala de Egaliate de

61

-IOM

- ONG cu

expertiza in

domeniul de

prevenirea si

combaterea

formelor de

violentelor

Sanse intre Barabati si Femei

- Planul National de Combatere si

Prevenire a Traficului de Persoane

Umane


bugetară Perioadă Indicatori Surse de verificare Responsabil

pentru

M&E

Ong-uri cu

expertiza in

domeniu

incluziunii sociale

a comunitatilor de

romi vor fi formate

in domeniul de

prevenire si

combatere a

violenetei

domestice,

traficului de

persoane umane si

casatoriilor de

timpurii precum si

de oferirea de

servicii victimelor

violenetelor

- buget de stat/

fonduri europene/

alte fonduri

- data estimată

de începere

2011

- finalizare in

2013

Cantitativi

- nr de reprezentanti ai

Ong-urilor rome formate

- nr de cursuri de formare

Calitativi

- metodologia de formare


- nivelul de implicare in

acest domeniul dupa

formare

- lista de participanti

- raport de evaluare

- nr de programe de

interventie in

comunitati dupa

formare

- ANR

62

impotriva femeilor

rome

Masura 2.2 Formarea si recrutarea de personal de etnie roma in cadrul autoritatilor publice abilitate in domeniul de prevenire si

combaterea formelor de violenta impotriva femeilor rome ( asistenti sociali/ consilieri psihologici/ mediatori familiali etc)

Responsabil:

- MMFPS (Directia de Protectie a

Copilului/ Directia de Egalitate de Sanse

intre Barbati si Femei))

- MAI (ANITP),

-Ministerul Justitiei ( DIICOT)

Alte structuri

implicate:

- DGASPC,

- Serviciul de

Asistenta Sociala

- ANITP-urile

judetene

-Consiliile judetene

- ONG


activităţii

- istitutiile publice

centrale/ regionale si

locale

- comunitatile de romi



protectia drepturilor femeilor si

copilului

- Strategia Nationala de Egaliate de

Sanse intre Barabati si Femei

- Planul National de Combatere si

Prevenire a Traficului de Persoane

Umane




M&E

Elaborarea de

programe de

formare de

specialisti romi in

oferirea de servicii

victimelor

violentelor

impotriva femeilor

finalizate cu

angajarea lor de

catre autoritatile

de specialitate in

1 Milion de Euro

buget de stat, fonduri

europene/ externe,

bugete locale

2011- 2013

Cantitativi

- nr de participanti

- nr de anagajari

Calitativi

- metodologia de

formare


-nivelul de implicare a

autoritatilor

- lista de

participant

i

- contractele

de munca

- rapoarte de

evaluare

- ANR

- MMFPS

- MAI

- MJ

63

domeniu

Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013

Axa prioritara 6 „Promovarea incluziunii sociale”

Domeniul major de intervenţie 6.3 „Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii”

Proiect: Incluziunea sociala a femeilor rome

ID: 38494

Numar de referinta al programului (CCI): 2007RO051PO001

Editor: Asociatia Femeilor Rome din Romania

Data publicarii: Noiembrie 2011

„Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României”

document de politicĂ publicĂ privind incluziunea

Documents