propunere de politică publică: „elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi...

47
Ministerul Mediului Proiect Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„ Chişinău, 2012

Upload: ghenadie-sontu

Post on 29-Nov-2014

800 views

Category:

News & Politics


3 download

DESCRIPTION

Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

TRANSCRIPT

Page 1: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

Ministerul Mediului

Proiect

Propunere de politică publică:

„Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

Chişinău, 2012

Page 2: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

2

Cuprins

I Descrierea problemei…………………………………………………………………………… 3

Cauzele problemei………………………………………………………………….................... 4

Efectele problemei……………………………………………………………………………… 7

Experienţa europeană în gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje…………………... 9

Beneficiarii politicii publice…………………………………………………………………... 10

II Obiectivele politicii…………………………………………………………………………….. 10

III Opţiuni de soluţionare a problemei…………………………………………………………….. 10

IV Analiza opţiunilor……………………………………………………………………………….. 11

Opţiunea 0: Status quo - fără intervenţii suplimentare în procesul de gestionare a deşeurilor

reciclabile………………………………………………………………………………………..

11

Opţiunea 1: Sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje bazat pe aplicarea

taxei ecologice per cantitatea şi tipul ambalajului introdus pe piaţă…………………………….

14

Opţiunea 2: Sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje bazat pe aplicarea

schemei cu privire la responsabilitatea producătorului/importatorului asupra ambalajelor

introduse pe piaţă………………………………………………………………………………...

18

Opţiunea 3: Dezvoltarea infrastructurii de colectare şi sortare a deşeurilor reciclabile din

mediul urban şi rural, utilizând sursele acumulate din plăţile ecologice pe ambalaj, cu trecerea,

ulterioară, la sistemul de comercializare a certificatelor de reciclare şi export al deşeurilor de

ambalaje………………………………………….........................................................................

21

V Compararea opţiunilor şi selectarea opţiunii recomandate……………………………………... 22

VI Sinteza procesului de consultare………………………………………………………………... 25

Anexa 1. Arborele problemei

Anexa 2. Compararea opţiunilor

Anexa 3. Analiza cost-beneficiu

Anexa 4. Analiza multicriterială a impacturilor opţiunilor

Anexa 5. Analiza impactului „Proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii nr.

1540-XIII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului” asupra veniturilor

acumulate din plăţile ecologice pe ambalaje

Page 3: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

3

I. Descrierea problemei

Ambalajele reprezintă o necesitate în vederea protecţiei unui produs/lot de produse prin menţinerea calităţii şi

integrităţii pe timpul manipulării, transportului, depozitării, desfacerii şi consumului, precum şi prin înlesnirea

acestor operaţiuni. Cu toate acestea, ambalajele date duc la formarea unor cantităţi impunătoare de deşeuri

solide. Astfel, în ţările europene circa 30% (aprox. 160 kg per persoană per an) din deşeurile menajere generate

sunt alcătuite anume de deşeurile de ambalaje1,2

. Pentru Republica Moldova, estimările arată că în mediul urban

din 335 kg/an (400 kg/an în oraşele Chişinău şi Bălţi, şi 255 kg/an în celelalte oraşe) de deşeuri menajere solide

generate per locuitor, 84 kg (100 kg în oraşele Chişinău şi Bălţi, şi 65 kg în celelalte oraşe) sunt reprezentate de

deşeurile de ambalaje. În mediul rural din 180 kg/an de deşeuri menajere solide generate per locuitor, deşeurile

de ambalaje alcătuiesc cca. 26 kg. Estimările date sunt comparabile cu datele statistice respective3 pentru ţările

din regiune, aşa ca România, Bulgaria, Ungaria, precum şi pentru ţările baltice.

O statistică privind cantitatea ambalajelor introduse pe piaţă şi a deşeurilor de ambalaje formate nu se realizează

la moment. Astfel, structura ambalajelor pe tip de material se estimează în baza structurii deşeurilor menajere4

formate în oraşe şi sate: hârtie şi carton - 10% la oraşe şi 4% la sate; plastic - 9% şi 6%, sticlă - 4% şi 2%, metal

- 2% şi 2%, resturi alimentare şi altele - 75% şi 86%.

Se estimează că la nivelul anului 2011 s-a generat cca 248 mii tone de deşeuri de ambalaje, 177 mii tone - de

populaţie (124 mii tone de populaţia urbană iar 53 mii tone de cea rurală) şi 71 mii tone - de instituţii, industrie

şi comerţ. Evoluţia generării deşeurilor de ambalaje din hârtie şi carton, plastic, metal şi sticlă, pentru perioada

anilor 2012-2022, se prezintă în Fig. 1.1. Cantitatea deşeurilor de ambalaje generată de industrie, comerţ şi

instituţii a fost estimată (analizând datele din regiune) la 40% din aceste tipuri de deşeuri generate de populaţie.

Pentru următorii 10 ani, rata de creştere anuală a generării deşeurilor de ambalaje, care este cuplată la creşterea

economică, se estimează la 1.5%, urmând ca după această perioadă să se stabilizeze la rata UE, decuplându-se

de indicatorul creşterii economice.

În multe ţări (mai ales în cele dezvoltate) deşeurile de ambalaje sunt separate de fluxul total de deşeuri pentru a

fi valorificate. Valorificarea acestor deşeuri duce atât la diminuarea impactului negativ asupra mediului cât şi la

o economisire importantă de materie şi energie.

În lipsa unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor din majoritatea localităţilor din ţară, numai o parte mică

din deşeurile de ambalaje sunt valorificate. La moment, doar în or. Ungheni are loc, în mod organizat,

colectarea selectivă pe întreg teritoriului oraşului, unde ÎM „AVE Ungheni” colectează separat plasticul, hârtia

şi cartonul. În alte localităţi colectarea selectivă se realizează la nivel de proiecte pilot, colectându-se separat

recipiente din masă plastică. Spre exemplu, în or. Chişinău unele companii (ex. ABS S.R.L şi Efes Vitanta

Moldova Brewery5) au instalat în anumite sectoare containere pentru colectarea recipientelor din plastic. La fel,

în or. Călăraşi are loc colectarea selectivă a cartonului şi ambalajelor PET de către ÎI „Maria Scurtu”.

Confirm datelor Inspectoratului Ecologic de Stat (IES), în anul 2011 un număr de 44 agenţi economici

dispuneau de autorizaţii pentru gestionarea/valorificarea deşeurilor, dintre care 23 au raportat

1 Eeurostat, 2011. Packaging waste statistics. Municipal waste statistics. 2 European Environment Agency, 2011. Generation and recycling of packaging waste. 3 European Environment Agency, 2011. Packaging waste generation per capita by country. 4 Strategia de gestionare integrată a deşeurilor solid Regiunea de Dezvoltare Sud, Republica Moldova, 2011.

5 http://www.timpul.md/articol/pentru-ca-ne-pasa-proiect-de-colectare-selectiva-a-deseurilor-pet-23781.html.

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

Hârtie şi carton 89,657 91,002 92,367 93,753 95,159 96,586 98,035 99,506 100,998 102,513 104,051

Plastic 88,733 90,064 91,415 92,786 94,178 95,590 97,024 98,480 99,957 101,456 102,978

Metal 24,611 24,980 25,355 25,735 26,121 26,513 26,911 27,315 27,724 28,140 28,562

Sticlă 45,180 45,858 46,546 47,244 47,953 48,672 49,402 50,143 50,895 51,659 52,434

0

20,000

40,000

60,000

80,000

100,000

120,000

Ton

e

Fig. 1.1 Cantităţile estimative de deşeuri de ambalaje generate de la populaţie, istituţii, industrie şi comerţ

Page 4: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

4

colectarea/valorificarea anumitor cantităţi de deşeuri reciclabile/de ambalaje (sticlă, maculatură, masă plastică).

Se estimează că la nivelul anului 2011, sectorul privat (la intervenţia de oportunitate, fără contribuţia statului) a

recuperat/valorificat aproximativ 57 mii tone de deşeuri de ambalaje, ceea ce reprezintă cca 23% din totalul

deşeurilor de ambalaje generate (26% - hârtie şi carton, 11% - plastic, 8% - metal, 49% - sticlă6). Se consideră

că majoritatea acestor deşeuri de ambalaje au fost colectate/recuperate din industrie, comerţ şi instituţii, şi doar

o mică parte de la populaţie. Evoluţia valorificării deşeurilor de ambalaje din hârtie şi carton, plastic, metal şi

sticlă, pentru perioada anilor 2012-2022, se prezintă în Fig. 1.2. Pentru următorii 10 ani, rata de creştere anuală

a valorificării deşeurilor de ambalaje, determinată de sectorul privat (care este stimulat de beneficiile de

oportunitate privind costul materialelor reciclabile recuperate) fără intervenţia statului, se estimează la 1%.

În cazul gestionării improprii a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, acestea pot ajunge să fie aruncate în

natură, afectând mediul. Întrucât multe ambalaje sun produse din materiale ce au o perioadă mare de

dezintegrare (mai ales cele din plastic), acestea persistă în natură pentru o perioadă îndelungată, afectând

peisajul şi lumea animală. Pe de altă parte, eliminarea prin depozitare a acestor deşeuri duce la o reducere

semnificativă a duratei de exploatare a depozitelor de deşeuri, datorită faptului că masa deşeurilor de ambalaje,

în Republica Moldova, este de cca 14-25% (30% în UE) din cantitatea deşeurilor menajere solide, iar volumul

acestora este cu mult mai mare luând în vedere densitatea mică a deşeurilor de ambalaje, în special al

ambalajelor de plastic. În consecinţă, are loc o risipă de resurse atât prin nerecuperarea unor cantităţi importante

de materie şi energie cât şi prin construirea de ne noi depozite de deşeuri mai devreme decât ar fi necesar.

La moment, în Republica Moldova, valorificarea deşeurilor de ambalaje este redusă în comparaţie cu ţările

din UE7. Atât forţele pieţii cât şi reglementările existente nu asigură managementul/valorificarea, la nivel dorit,

al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje introduse pe piaţă de agenţii economici, ceea ce în consecinţă duce la

un impact negativ asupra mediului şi la risipă de resurse şi energie.

Cauzele problemei

În Republica Moldova, problema valorificării reduse a deşeurilor de ambalaje persistă, în principal, din cauza

reglementării defectuoase în acest domeniu. Cadrul de reglementare curent nu asigură gestionarea şi

valorificarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje.

Actualmente, Legea nr. 1540-XIII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului este legea de

bază care stabileşte anumite plăţi pentru ambalajele importate. Cu toate acestea, legea dată are un şir de

deficienţe în ceea ce priveşte modul de taxare a ambalajelor: 1) aplică plăţi doar pentru o listă restrânsă de

ambalaje (cele din plastic şi hârtie/carton cretată sau impregnată cu plastic); 2) plăţile ecologice percepute

importatorilor de produse ambalate în ambalaje din plastic şi „Tetra-Pack” sunt discriminatorii în comparaţie cu

producătorii locali de astfel de produse; 3) modul de aplicare a plăţilor nu contribuie la optimizarea ambalajelor

folosite (cu referirea atât la cantitatea cât şi la tipul materialelor folosite la ambalarea produselor); 4) nu asigură

folosirea surselor acumulate din plata ecologică pentru ambalaje la gestionarea acestora.

6 Acest nivel de valorificare pare a fi supraestimat, mai ales pentru deşeurile de ambalaj de sticlă, deoarece raportarea către IES a

volumului de deşeuri de sticlă valorificat, în anul 2011, de fabricile de sticlă din ţară, poate reprezenta şi o parte de aceste deşeuri

colectate în anii precedenţi. 7 Conform datelor Eurostat, în anului 2009 nivelul mediu de valorificare/recuperare a deşeurilor de ambalaje în UE a fost de cca 74.6%,

nivelul minim de 36.9% înregistrându-se în Malta.

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

Hârtie şi carton 22,959 23,189 23,420 23,655 23,891 24,130 24,371 24,615 24,861 25,110 25,361

Plastic 10,114 10,215 10,317 10,420 10,525 10,630 10,736 10,844 10,952 11,062 11,172

Metal 1,868 1,886 1,905 1,924 1,943 1,963 1,982 2,002 2,022 2,043 2,063

Sticlă 21,917 22,136 22,358 22,581 22,807 23,035 23,265 23,498 23,733 23,970 24,210

0

5,000

10,000

15,000

20,000

25,000

30,000

Ton

e

Fig. 1.2 Cantităţile estimative de deşeuri de ambalaje valorificate de sctorul privat fără intervenţia statului

Page 5: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

5

Legea privind plata pentru poluarea mediului aplică plăţi pentru o listă restrânsă de tipuri de ambalaje importate

(vezi tab. 1.1 şi 1.2), şi anume: pentru hârtii şi cartoane cretate sau impregnate cu material plastic (poziţia

tarifară 4811); pachete „Tetra-Pack”8 (poziţia tarifară 481920101) şi unele categorii de ambalaje (saci, pungi,

etc.) din hârtie/carton (poziţiile tarifare 481930000, 481940000, 481950000); ambalaje din materiale plastice

(poziţia tarifară 3923); produse (cu excepţia celor lactate) în ambalaje din plastic şi „Tetra-Pack”.

Tab. 1.1 Cantitatea ambalajelor goale importate şi veniturile din plăţile ecologice achitate, anul 2011

Tip ambalaj:

Import ambalaje: Normativ de plată,

% din preţul mărfii

Venituri,

mii lei

Plata ecologică,

lei/kg tone mii lei

Ambalaje goale din plastic: 9,831 338,721 - 4,648 0.47

Articole de transport sau de ambalare (cod

marfă - 3923)

8,113 286,829 1.5% 4,302 0.53

Articole de transport sau de ambalare din

polimeri de etilenă (cod marfă - 3923 21 000)

1,602 48,430 0.5% 242 0.15

Articole de transport sau de ambalare din

policlorură de vinil (cod marfă - 3923 29 100)

116 3,462 3.0% 104 0.90

Ambalaje goale de tip Tetra-Pack: 1,460 57,020 - 855 0.59

Hîrtii şi cartoane cretate sau impregnate cu

material plastic (cod marfă - 4811)

1,460 57,020 1.5% 855 0.59

Pachete "Tetra-Pack" (cod marfă - 4819 20

101)

0 0 2.0% 0 0

Saci şi pungi cu lăţimea bazei de minimum 40

cm (cod marfă - 4819 30 000)

0 0 1.5% 0 0

Alţi saci şi pungi, mape şi cornete (cod marfă -

4819 40 000)

0 0 1.0% 0 0

Alte ambalaje, inclusiv mape pentru discuri

(cod marfă - 4819 50 000)

0 0 1.0% 0 0

Sursa datelor: Serviciul Vamal

După cum se poate observa din tabelul 1.1, plata ecologică pentru ambalajele goale din plastic a constituit,

conform datelor din anul 2011, în medie 0.47 lei per kg, pe când plata ecologică pentru ambalajele goale din

hârtie şi carton impregnate cu plastic a constituit aproximativ 0.59 lei per kg. Pentru acelaşi an, plata ecologică

pentru ambalajele de plastic cu produs a constituit aproximativ 21 lei per kg, iar pentru ambalajele cu produs de

tip „Tetra-Pack” aceasta a constituit în medie 66 lei per kg (vezi tab. 1.2).

Tab. 1.2 Cantitatea ambalajelor cu produs importate şi veniturile din plăţile ecologice achitate, anul 2011

Tip ambalaj:

Import ambalaje: Normativ de plată,

lei/unitate

Venituri,

mii lei

Plata ecologică,

lei/kg mii unităţi tone*

Produse în ambalaj de plastic: 65,801 2,796 - 58,575 21

- cu o capacitate sub 1 litru 42,414 1,357 0.8 33942 25

- cu o capacitate între 1 şi 3 litri 20,691 1,159 1.0 20567 18

- cu o capacitate de peste 3 litri 2,696 280 1.5 4066 14

Produse în ambalaj „Tetra-Pack”: 12,513 262 - 17,342 66

- cu o capacitate sub 1 litru 5,945 80 1.0 5,941 74

- cu o capacitate de 1 litru 4,891 135 1.5 7,296 54

- cu o capacitate de peste 1 şi până la 2 litri 1,666 46 2.5 4,070 89

- cu o capacitate de peste 2 litri 11 1 35 43

* cantitate calculată în dependenţă de greutatea estimativă a ambalajelor.

Sursa datelor: Serviciul Vamal

Plata ecologică este percepută în mod discriminatorii pentru importatorii care introduc pe piaţă produse în

ambalaje din plastic şi „Tetra-Pack”. Astfel, conform Legii nr. 1540-XIII din 25 februarie 1998 privind plata

pentru poluarea mediului, importatorii de produse în ambalaje de plastic şi “Tetra-Pack” trebuie să achite, în

dependenţă de volumul recipientului, o plată ecologică de 0.8-1.5 lei şi 1.0-3.0 lei respectiv (vezi tab. 1.2).

Această plată ecologică nu este suportată şi de producătorii locali care plasează pe piaţa locală produse în astfel

de ambalaje, cel puţin nu în această formă. În mod direct sau indirect, producătorii locali suportă totuşi o plată

8 Conform datelor Serviciului Vamal, în anul 2011 nu au fost importate pachete „Tetra-Pack”. De fapt, pachetele de tip „Tetra-Pack”

folosite la ambalarea produselor locale se importă la categoria tarifară 4811 şi nu 481920101, deoarece nu se importă pachetele propriu

zise ci hârtia/cartonul impregnat cu plastic din care se confecţionează pachetele date la locul ambalării.

Page 6: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

6

ecologică şi o taxă vamală dacă ambalajele (sau materia primă pentru producerea acestora) folosite de ei sunt

din import9. Cu toate acestea, mărimea plăţii ecologice suportată de importatorii de produse în ambalaje de

plastic şi “Tetra-Pack” (care alcătuiește respectiv circa 21 şi 66 lei per kg de ambalaj) este cu mult mai mare

decât taxele cumulative (plata ecologică şi taxa vamală) care pot fi suportate de producătorii locali (doar cca 2.7

şi 2.5 lei per kg respectiv pentru aceste 2 tipuri de ambalaj) atunci când utilizează ambalaje provenite din

import.

În consecinţă, au parvenit un şir de sesizări din partea principalilor parteneri comerciali străini (Federaţia Rusă,

Ucraina, SUA şi Romania) cu privire la prevederile discriminatorii ale Legii privind plata pentru poluarea

mediului. Anume din acest motiv, Ministerul Economii a elaborat, împreună cu instituţiile de resort, un proiect

de lege pentru modificarea legii în cauză. Acest proiect de lege10

îşi propune să elimine perceperea

discriminatorie a plăţilor ecologice pentru produsele în ambalaje de plastic şi “Tetra-Pack” începând cu anul

2013. Acesta, stabileşte, totodată, un termen de 12 luni pentru ca Ministerul Mediului să elaboreze un sistem de

management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje. În Anexa 5 se prezintă o analiză a impactului acestui

proiect de lege asupra veniturilor acumulate din plăţilor ecologice, luându-se în consideraţie ultimele decizii

(august 2012) luate asupra modului de modificare a plăţilor ecologice. Din analiza făcută se observă că modul

de modificare a Legii nr. 1540-XIII nu elimină definitiv problema discriminării importatorilor de produse în

ambalaje de plastic şi „Tetra-Pack”. Totodată, impactul acestor modificării va fi mare asupra agenţilor

economici care plasează ambalaje pe piaţă, ceea ce ar însemna, în ultimă instanţă, şi un impact mare asupra

consumatorilor finali.

Modul de aplicare a plăţilor ecologice nu contribuie la optimizarea ambalajelor folosite, cu referirea atât la

cantitatea cât şi la tipul materialelor folosite la ambalarea produselor. La moment, plata ecologică se percepe în

dependenţă de volumul recipientului, în cazul produselor în ambalaje din plastic şi „Tetra-Pack” importate, şi

preţului mărfii declarate la vamă, în cazul ambalajelor goale sau a materiei prime folosite la producerea de

ambalaje. Doar atunci când plata se percepe în dependenţă de greutatea şi tipul materialului ambalajului,

producătorii sunt tentaţi să optimizeze ambalajele folosite (atât prin reducerea greutăţii acestora cât prin

selectarea materialelor mai potrivite, din punct de vedere economic şi ecologic, la ambalarea produselor).

Legea privind plata pentru poluarea mediului nu asigură folosirea surselor acumulate din plata ecologică pentru

ambalaje la gestionarea acestora, chiar dacă Articolul 11, al.(3) al legii stipulează expres că aceste plăţi „sunt

destinate exclusiv finanţării cheltuielilor pentru colectarea şi sortarea deşeurilor formate, precum susţinerea

întreprinderilor de prelucrare sau neutralizare a deşeurilor, precum şi pentru ameliorarea calităţii bazinului

aerian”.

În anul 2011, din plăţile ecologice pentru importurile de mărfuri ce cauzează poluarea mediului (reprezentate în

proporţie de 37 la sută de produsele în ambalaje de plastic şi “Tetra-Pack”) au fost acumulate cca 202 milioane

lei, reprezentând 86% din venitul Fondului Ecologic Naţional (vezi fig. 1.3).

Doar din plata ecologică pentru produsele în ambalaje din plastic şi “Tetra-Pack” au fost acumulate, în acelaşi

an, 75.9 milioane lei, reprezentând circa 32.3% din venitul FEN. În acelaşi timp, pentru gestionarea deşeurilor

9 Taxa ecologică (conform Anexei 8 a Legii nr. 1540-XIII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului) pentru

ambalajele din plastic (poziţia tarifară 3923) variază între 0.5 şi 3% din valoarea mărfii declarată la vamă, iar pentru cartonul de

tip“Tetra-Pack” (poziţia tarifară 4811) şi pachetele „Tetra-Pack” (poziţia tarifară 4819201001) aceasta sunt de 1.5% şi 2% respectiv.

Totodată, taxa vamală (conform Anexei 1 a Legii cu privire la tariful vamal nr. 1380-XIII din 20.11.1997) pentru importurile de

ambalaje de plastic (precum şi de materie primă pentru producerea acestora) este de 6.5% din costul mărfii declarată la vamă, iar

cartonul de tip“Tetra-Pack” şi pachetele „Tetra-Pack” - 5% şi 10% respectiv. 10 Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.l540-XIII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului.

144222.8

192005.2 202686.1

234812.7

2533.9 2100 2100 4365.7

42972.5

13900.5 18267.8 28418.6

98716.4

176004.7 182318.3 202028.4

0

50000

100000

150000

200000

250000

2008 2009 2010 2011

Fig. 1.3 Veniturile Fondului Ecologic Naţional între anii 2008-2011, mii lei

Total venituri, mii MDL:

Mijloace transferate din FEL

Plăţile pentru emisii de poluanţi de lasursele mobile

Plăţile pentru mărfurile ce cauzeazăpoluarea mediului

Page 7: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

7

(care nu ţine neapărat de gestionarea deşeurilor de ambalaj) au fost aprobate, în anul 2011, un număr de 13

proiecte cu o valoare totală de circa 20.9 milioane lei, reprezentând o cotă de doar 9.5% din totalul proiectelor

aprobate în acel an (vezi fig. 1.4). În 2011, cota cea mai mare au avut-o proiectele ce ţin de apă şi canalizare

(51.9%) şi eliminarea consecinţelor calamităţilor naturale (18.3%). Acest lucru denotă faptul că fondurile

acumulate din plăţile pentru produsele importate ce cauzează poluarea mediului (inclusiv cele în ambalaje din

plastic şi “Tetra-Pack”) sunt folosite doar în mică parte (circa 10% din plăţile atribuite mărfurilor ce cauzează

poluarea mediului) pentru gestionarea deşeurilor, ceea ce contravine, de fapt, articolului 11 al.(3) din Legea

privind plata pentru poluarea mediului.

Notă: Ponderea categoriei “Altele” a fost ridicată pentru anii 2010 şi 2011 anume datorită necesităţii alocării de fonduri pentru

eliminarea consecinţelor calamităţilor naturale.

Cauzele de ordin regulator, care nu asigură valorificarea deşeurilor de ambalaje, ţin şi de deficienţele Fondului

Ecologic Naţional (FEN) de a finanţa activităţile de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje.

Aceste deficiențe sunt: 1) sursele acumulate din plăţile ecologice pentru ambalaje nu sunt folosite pentru

gestionarea acestora; 2) alocarea de fonduri pentru stimularea valorificării ambalajelor nu are loc; 3) companiile

private nu pot apela la FEN pentru finanţarea proiectelor ce ţin de gestionarea ambalajelor.

La moment, responsabilitatea privind gestionarea/valorificarea deşeurilor de ambalaje nu este direct

reglementată. Chiar dacă din punct de vedere legal autorităţile locale sunt responsabile pentru gestionarea

deşeurilor menajere, legislaţia curentă nu reglementează expres responsabilitatea în ceea ce priveşte

valorificarea deşeurilor de ambalaje. Agenţii economici care importă produse ambalate în plastic şi „Tetra-

Pack”, articolele de transport şi ambalare din plastic, hârtie/carton impregnată cu plastic, sunt supuşi unei plăţi

ecologice, dar responsabilitatea de a gestiona/valorifica aceste ambalaje şi deşeurile de ambalaje formate nu este

transmisă expres nimănui. Așadar, surse importante sunt acumulate din aceste plăţi ecologice, dar utilizarea

acestora pentru gestionarea/valorificarea deşeurilor de ambalaje nu se realizează, nu există un responsabil

anume care să realizeze în mod organizat acest lucru.

O altă cauză care nu permite forţelor pieţei să asigure managementul/valorificarea ambalajelor şi deşeurilor de

ambalaje este şi faptul că piaţa produselor reciclabile este slab dezvoltată. Situaţia aceasta apare atât din cauza

că nu există o infrastructură adecvată (centre de colectare separată a deşeurilor şi centre de reciclare a

materialelor reciclabile) care să „alimenteze” piaţa cu materiale reciclate, cât şi din pricina că utilizarea

produselor reciclabile/reciclate nu este promovată. Astfel, conform datelor Serviciului Vamal, în anul 2011 s-a

importat cca 1239 şi 188 tone de deşeuri reciclabile de sticlă (cioburi de sticlă - poziţia tarifară 70010010) şi

plastic (poziţiile tarifare 39151000, 39152000, 39153000, 39159011, 39159090) respectiv.

Instituţiile statale/bugetare nu stimulează dezvoltarea pieței reciclabililor prin promovarea procurărilor „verzi”,

adică a produselor reciclate şi reciclabile. Totodată, majoritatea companiilor private nu întreprind acţiuni pe

cont propriu pentru a se promova pe piaţă ca şi companii responsabile de impactul activităţii lor asupra mediului

prin favorizarea produselor reciclate/reciclabile.

Efectele problemei

Valorificarea redusă a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje duce atât la afectarea mediului cât şi la risipă de

resurse şi energie.

Multe ambalaje sunt produse din materiale ce au o perioadă mare de dezintegrare (mai ales cele din plastic), iar

când deşeurile de ambalaje sunt aruncate la întâmplare în mediu, acestea vor persistă pentru o perioadă

îndelungată în natură, afectând peisajul şi lumea animală. Multe obiecte/peisaje naturale din ţară (râuri, lacuri,

păduri, etc.), mai ales cele apropiate de localităţi şi locurile de odihnă, sunt împânzite cu deşeuri de ambalaje

0

20

40

60

80

100

120

2008 2009 2010 2011

Mili

oan

e le

i

Domenii de activitate:

Fig. 1.4 Valoarea totală a proiecte aprobate pentru finanţare din FEN pe domenii de activitate, anii 2008-2011

Apă şi canalizare

Înverzirea teritoriului

Gestionarea deşeurilor

Consolidarea tehnico-materială

Page 8: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

8

(PET-uri, sticle, pungi de plastic). Totodată, în apropierea gunoiştilor sunt împrăştiate de vânt cantităţi

impunătoare de pungi de plastic şi alte ambalaje uşoare din plastic şi hârtie. Pe lângă faptul că deşeurile de

ambalaje poluează mediul, de multe ori, acestea (mai ales pungile de plastic şi PET-urile) devin nişte capcane

pentru viețuitoarele sălbatice (păsări, şopârle, etc.), crescând rata mortalităţii în rândul acestora.

Date statistice privind cantitatea deşeurilor de ambalaje aruncate în natură (precum şi magnitudinea în care

acestea afectează mediul şi lumea animală) nu sunt la moment, cu toate acestea se consideră că această cantitate

este destul de mare, ţinând cont de problemele gestionării deşeurilor menajere (în care se regăsesc majoritatea

deşeurilor de ambalaje) în ţară (mai ales în mediul rural) şi faptul că doar cca 23% din totalul deşeurilor de

ambalaje generate sunt la moment recuperate/valorificate.

Din cauza nivelului jos de valorificare a deşeurilor de ambalaje nu se recuperează cantităţi importante de

materiale şi energie. Folosirea materialelor reciclate la fabricarea produselor noi este mai ieftină (necesită mai

puţină energie şi resurse) decât în cazul folosirii materiei prime virgine. Reciclarea materialelor refolosibile

reduce consumul resurselor naturale (petrol, apă, energie) precum şi nivelul emisiilor nocive în aer.

Conform studiilor de specialitate11

, la valorificarea deşeurilor reciclabile (ceea ce presupune substituirea

materiei prime virgine cu materiale utile reciclate pentru producerea de bunuri noi) se reduce o cantitate

importantă de emisii cu efect de seră (Fig. 1.5), economisindu-se, totodată, importante resurse energetice (Fig.

1.6).

Alte studii12

artă că reciclarea hârtiei/cartonului determină o economisire de 64% energie şi 58% apă. La o tonă

de plastic reciclată se economisesc între 700 şi 800 kg de petrol brut şi cca 5.7 m3 din depozitul de deşeuri (Fig.

1.7). Reciclarea unei tone de sticlă economiseşte 1.2 tone de materii prime (nisip şi ingrediente) şi 25% din

energie. La reciclarea dozelor de oţel şi aluminiu se economiseşte respectiv 60-74% şi 95% din energia necesară

realizării aceluiaşi produs din resurse primare.

Un alt efect important al valorificării reduse al deşeurilor de ambalaje este şi cantitatea sporită de deşeuri

eliminate prin depozitare. Se estimează că, în Republica Moldova, masa deşeurilor de ambalaje este de cca 14-

25% (30% în UE) din cantitatea deşeurilor menajere solide, iar volumul acestora este cu mult mai mare luând în

11 Department of Environment and Conservation (NSW), 2005. Benefits of recycling. Parramatta (NSW), Australia. 12 Vezi de exemplu: http://www.gsimrecycling.com/facts.aspx; http://www.recycling-revolution.com/recycling-facts.html;

http://resourcities.acrplus.org/recycling/recycling_did.htm; http://sacramentovalley.wm.com/recyclingfacts.asp;

http://www.cawrecycles.org/living_green/benefits_of_recycling.

400 1,520

800

15,200

350

0

2,000

4,000

6,000

8,000

10,000

12,000

14,000

16,000

Hârtie şicarton

Plastic(PET)

Oţel Aluminiu Sticlă

kg C

O2

eq

Fig. 1.5 Reducerea emisiilor de CO2 la reciclarea unei tone de deşeuri reciclabile

18

49.5 32.9

171

3.8

0

50

100

150

200

Hârtie şicarton

Plastic(PET)

Oţel Aluminiu Sticlă

Gig

ajo

uli

(GJ)

Fig. 1.6 Economisire de energie la reciclarea unei tone de deşeuri reciclabile

2.809

5.658

1.983

4.214

1.586

0.000

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000

Hârtie şi carton Plastic Oţel Aluminiu Sticlă

me

tri

cub

i

Fig. 1.7 Volumul recuperat din depozitul de gunoi la reciclarea unei tone de diferite tipuri de deşeuri reciclabile

Page 9: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

9

vedere densitatea mică a deşeurilor de ambalaje, în special al ambalajelor de plastic şi aluminiu. Studiile în

domeniu13

arată, de exemplu, că o tonă de ambalaje de plastic şi aluminiu (bine compactat) ocupă respectiv cca

6 m3 şi 4 m

3 din depozitele de gunoi, atunci când aceste deşeuri nu sunt recuperate/valorificate (Fig. 1.7). În

consecinţă, valorificarea scăzută a deşeurilor de ambalaje reduce semnificativ durata de exploatare a depozitelor

de deşeuri, cea ce duce în ultimă instanţă la risipă de resurse atât prin nerecuperarea unor cantităţi importante de

materie şi energie cât şi prin construirea de noi depozite de deşeuri mai devreme decât ar fi necesar.

Experienţa europeană în gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje

La nivelul Uniunii Europene managementul ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje este promovat de Directiva

94/62/EC privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje14

. Prin această directivă UE caută să armonizeze măsurile

naţionale privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje pentru a asigura un înalt nivel de protecţie a

mediului şi pentru a garanta funcţionarea pieţei interne. Aceasta prevede măsuri menite să limiteze producerea

deşeurilor de ambalaje (prin optimizarea cantităţii de ambalaje folosite, returnarea/refolosirea ambalajelor

introduse pe piaţă) şi să promoveze valorificarea deşeurilor (prin reciclare şi alte forme de recuperare), precum

şi să limiteze eliminarea finală a acestora prin depozitare/înhumare, fiind considerată o soluţie de ultimă

instanţă. Astfel, statele membre trebuie să stabilească sisteme de returnare, colectare şi recuperare a deşeurilor

de ambalaje pentru a atinge un şir de obiective cantitative în acest sens (ex. „Cel târziu până la 31 decembrie

2008, vor fi reciclate între 55 şi 80 % din deşeurile de ambalaje”; „Cel târziu până la 31 decembrie 2008,

trebuie îndeplinite următoarele obiective pentru materialele conţinute în deşeurile de ambalaje: 60 % pentru

sticlă, hârtie şi carton; 50 % pentru metale; 22.5 % pentru plastic; 15 % pentru lemn”).

Ţările membre trebuie să îndeplinească obiectivele trasate, fiind libere să aplice orice sistem de management al

ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje considerat oportun, atât timp cât acesta nu contravine reglementărilor UE.

Cel mai popular sistem utilizat în UE pentru reglementarea gestionarii ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje

este schema cu privire la responsabilitatea producătorului/importatorului asupra ambalajelor introduse pe piaţă

(numit şi sistemul Punct Verde în multe ţări)15

. În cadrul acestei scheme producătorii/importatorii sunt obligaţi,

prin reglementări legale, să preia de pe piaţă o parte din deşeurile de ambalaje (de generarea cărora ei sunt

responsabili) în dependenţă de obiectivele stabilite de autorităţile statului în acest sens. Astfel, companiile care

introduc pe piaţă ambalaje trebuie să asigure un anumit nivel de colectare şi reciclare al acestora. Aceste

companii pot face acest lucru individual ori pot apela la organizaţii de preluare a responsabilității de

valorificare/reciclare a deşeurilor de ambalaje.

De regulă, organizaţiile de preluare a responsabilităţii de valorificare/reciclare a deşeurilor de ambalaje sunt

organizaţii non-profit înfiinţate de consorţii de companii care pun pe piaţă o cantitate mare de ambalaje. Aceste

organizaţii, asigură companiile care aderă la ele să realizeze nivelul cerut de valorificare/reciclare a deşeurilor

de ambalaje, în baza anumitor plăţi per cantitatea de ambalaje ce urmează a fi colectate/recuperate de pe piaţă.

În Belgia, acest tip de sistem s-a dovedit a fi cel mai eficient în realizarea obiectivele de valorificare a deşeurilor

de ambalaje, ajungând la o rată de reciclare de peste 90%, cea mai înaltă în UE16

. Prin acest sistem, producătorii

de ambalaje şi deşeuri de ambalaje, din această ţară, sunt obligaţi să realizeze obiectivele Directivei 94/62/CE,

prin acoperirea integrală a costurilor suferite de autorităţile locale la colectarea deşeurilor de ambalaje. Circa

50% din aceşti producători au predat responsabilitatea de realizare a obiectivelor unor organizaţii specializate

(FostPlus), iar celelalte 50% dintre producători asigură în mod individual realizarea obiectivelor de valorificare

a deşeurilor de ambalaje, utilizând un sistem propriu în acest sens.

Alt sistem, mai puţin utilizat în UE, ţine de aplicarea unei taxe pe ambalaje, având drept scop internalizarea, în

cadrul preţului final al ambalajelor, costului de mediu cauzat de consumul ambalajelor în cauză. Exemple de

aplicare a taxei pe ambalaj servesc Olanda şi Danemarca.

În Olanda, din anul 2008, producătorii şi importatorii de produse ambalate (care introduc mai mult de 15 tone

de ambalaje pe piaţă) sunt obligaţi să plătească o taxă pe ambalaj, iar sursele acumulate (într-un fond special)

din această taxă sunt gestionate de o organizaţie non-profit (Nedvang), pentru a remunera municipalităţile care

organizează colectarea deşeurilor de ambalaje17

. Taxa pe ambalaj este percepută per kg ambalaj introdus pe

piaţă, iar nivelul taxei în cauză a fost stabilit în dependenţă de impactul anumitului tip de ambalaj asupra

mediului.

13 Mississippi Department of Environmental Quality. Material Density and Volume Conversion. / Garden St. Iron and Metal. Scrap

Metal Recycling Facts. 14 Directiva 94/62/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 iulie 1998 privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje. 15 Vezi http://pro-e.org/About.html. 16 Vezi http://pro-e.org/Facts_and_Figures_3.html şi http://www.fostplus.be. 17 Vezi http://pro-e.org/OrganisationNetherlands.html şi http://www.nedvang.nl.

Page 10: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

10

În Danemarca, taxă pe ambalaj este aplicată recipientelor băuturilor şi altor tipuri de ambalaje18

. Pentru

recipientele băuturilor mărimea taxei este stabilită în dependenţă de volumul şi tipul materialelor recipientelor,

precum şi de faptul dacă recipientul este returnabil ori nu. Pentru alte tipuri de ambalaje, mărimea taxei

percepute este determinată de greutatea şi materialul ambalajului. Taxe mai sunt aplicate şi pentru pungi de

plastic şi hârtie nereutilizabile, veselă şi pahare de unică folosinţă, precum şi pentru anumite ambalaje din PVC.

Sursele financiare colectate prin aplicarea taxei sunt folosite de către autorităţile locale pentru a asigura

colectarea ambalajelor de plastic, hârtie şi carton. Pentru recipientele băuturilor (reutilizate şi reciclabile), se

utilizează un sistem depozit-rambursare (deposit-refund system) administrat de o organizaţie nonprofit (Dansk

Retursystem A/S) înfiinţată de producătorii de băuturi şi lanţurile de supermarketuri19

. Sistemul dat este susţinut

de contribuţiile pro-rata a producătorilor şi importatorilor de băuturi. Producătorii sau importatorii care au

înregistrat recipientele (de sticlă sau de plastic) ca fiind returnabile, trebuie să asigure procesul de colectare şi

documentare a acestora. Recipientele reciclabile (de sticlă, plastic, aluminiu şi oţel), înregistrate de producători

şi importatori, sunt colectate de la punctele de vânzare de Dansk Retursystem, fiind apoi vândute pentru

reciclare. Valoarea depozitului este stabilită de Ministerul Mediului şi variază (între 0.14 şi 0.40 euro cenţi) în

dependenţă de volumul şi materialul recipientului.

Un sistem unic de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje este folosit în Marea Britanie, şi se

bazează pe principiul comercializării certificatelor verzi (tradable permits), utilizat cu succes în sectorul

energetic. Astfel, în dependenţă de cantitatea de ambalaje (şi materiale pentru producerea ambalajelor) plasată

pe piaţă, companiile sunt obligate să procure (la preţul pieţii) un număr suficient de Certificate de

Recuperare/reciclare al Ambalajelor (numite PRN – Packaging Waste Recovery Note) emise de cei care

reciclează/recuperează deşeuri de ambalaje, ori Certificate de Export al Ambalajelor (numite PERN –

Packaging Export Recovery Note) emise de cei care exportă deşeuri de ambalaje20

. Chiar dacă din punct de

vedere conceptual sistemul dat are potenţial important în gestionarea deşeurilor de ambalaje, modul de utilizare

al acestuia în Marea Britanie nu asigură, până la acest moment, o gestionare eficientă şi sustenabilă a deşeurilor

de ambalaje.

Beneficiarii politicii publice

Beneficiarii direcţi ai acestei politici publice sunt agenţii economici care plasează pe piaţă ambalaje şi produse

în ambalaje. Alţi beneficiari sunt: autorităţile publice locale, serviciile de salubrizare, agenţii economici

implicaţi în procesul de colectare şi valorificare a deşeurilor reciclabile, populaţia urbană şi rurală.

II. Obiectivele politicii

Valorificarea a cel puţin 30% din deşeurile de ambalaje către anul 2017 şi până la 37% către finele anului 2020.

Creşterea, în comparaţie cu anul 2011, a gradului de valorificare a deşeurilor de ambalaje:

pentru hârtie şi carton cu minim 9% către anul 2017 şi cu minim 13% către finele anului 2020;

pentru plastic - 10% şi 16%;

pentru metal - 8% şi 14%;

pentru sticlă - 6% şi 10%.

III. Opţiuni de soluţionare a problemei

Iniţial, în cadrul Grupului de lucru, s-a discutat despre 3 opţiuni de bază, pe lângă opţiunea status quo, pentru

soluţionarea problemei privind valorificarea joasă a deşeurilor de ambalaje: 1) sistem de management al

ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje bazat pe aplicarea taxei ecologice per cantitatea şi tipul ambalajului

introdus pe piaţă - un sistem asemănător celui aplicat acum în Olanda; 2) sistem de management al ambalajelor

şi deşeurilor de ambalaje bazat pe aplicarea schemei cu privire la responsabilitatea producătorului/

importatorului asupra ambalajelor introduse pe piaţă - sistem comun majorităţii ţărilor UE cu preluare a mai

multor abordări realizate de Romania şi Belgia în acest sens; 3) sistem de management al ambalajelor şi

deşeurilor de ambalaje bazat pe aplicarea sistemului de comercializare a Certificatelor de recuperare/reciclare

şi de export al deşeurilor de ambalaje - sistem asemănător celui din Marea Britanie, dar cu anumite

îmbunătăţiri în ceea ce priveşte modul de emitere şi comercializare a certificatelor în cauză.

Ulterior, în urma discuţiilor în cadrul Ministerului Mediului şi cu membrii grupului de lucru, s-a constatat că

Opţiunea 3, care ţine de implementarea sistemului de comercializare a certificatelor de recuperare/reciclare şi de

18 Vezi http://pro-e.org/Denmark. 19Vezi http://www.dansk-retursystem.dk/content/us/the_danish_system. 20 Vezi www.valpak.co.uk.

Page 11: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

11

export al deşeurilor de ambalaje, nu poate fi implementată fără o dezvoltare prealabilă atât a infrastructurii de

colectare a deşeurilor reciclabile cât şi a companiilor de reciclare/recuperare. Nivelul curent de dezvoltare a

infrastructurii şi companiilor în cauză nu ar permite funcţionarea optimă a sistemului de comercializare a

certificatelor date. Ţinându-se cont, totodată, de ultimele discuţiile pe proiectul de modificare a legii privind

plata pentru poluarea mediului, care ţine să modifice, începând cu anul 2013, modul de percepere a plăţii

ecologice pe ambalaje şi produse ambalate, s-a decis să se modifice esenţial Opţiunea 3.

În acest context, Opţiunea 3 a fost modificată astfel ca acesta să includă 2 etape distincte de implementare: 1)

primii 10-12 ani are loc realizarea acţiunilor necesare dezvoltării infrastructurii de colectare şi sortare a

deşeurilor reciclabile din mediul urban şi rural, utilizându-se sursele acumulate din plăţile ecologice pe ambalaj;

2) după perioada de 10-12 ani are loc trecerea la sistemul de comercializare a certificatelor de

recuperare/reciclare şi de export al deşeurilor de ambalaje în vederea creării unui sistem eficient care să asigure

finanţarea costurilor de operare a infrastructurii create. Modificarea dată face că prima etapă a Opţiunii 3 să

reprezinte, de fapt, o îmbunătăţire a situaţiei status quo fără reglementări adiţionale în cea ce priveşte modul de

percepere a taxei pe ambalaj. Etapa a doua a Opţiunii 3 prevede o modificare esenţială a modului de taxare a

ambalajelor şi a modului de finanţare a sistemului de gestionare a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje.

Opţiunile supuse analizei în cadrul acestei PPP sunt următoarele:

Opţiunea 0: Status quo - fără intervenţii suplimentare în procesul de gestionare a deşeurilor reciclabile.

Opţiunea 1: Sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje bazat pe aplicarea taxei ecologice

per cantitatea şi tipul ambalajului introdus pe piaţă.

Opţiunea 2: Sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje bazat pe aplicarea schemei cu

privire la responsabilitatea producătorului/importatorului asupra ambalajelor introduse pe piaţă.

Opţiunea 3: Dezvoltarea infrastructurii de colectare şi sortare a deşeurilor reciclabile din mediul urban şi

rural, utilizând sursele acumulate din plăţile ecologice pe ambalaj, cu trecerea, ulterioară, la sistemul de

comercializare a certificatelor de reciclare şi export al deşeurilor de ambalaje.

IV. Analiza opţiunilor

În vederea comparării opţiunilor s-a utilizat analiza cost-beneficiu (Anexa 3) şi analiza multicriterială a

impacturilor (Anexa 4). Modelul de analiză cost-beneficiu este construit astfel ca să permită, atunci când este

nevoie, schimbarea datelor de intrare a modelului şi recalcularea rezultatelor analizei. O descriere comparativă a

componentelor de bază ale opţiunilor se prezintă în Anexa 2.

Este important de menţionat că în cazul Opţiunii 3, doar prima etapă a acesteia (realizarea acţiunilor pentru

dezvoltarea infrastructurii de colectare şi sortare a deşeurilor reciclabile din mediul urban şi rural) este inclusă

în analiză cost-beneficiu. Fiind deplasată în timp, etapa a doua a Opţiunii 3 nu a fost inclusă în analiza-cost

beneficiu.

Opţiunea 0: Status quo - fără intervenţii suplimentare în procesul de gestionare a deşeurilor reciclabile.

Opţiunea status quo nu reprezintă, în sine, inacţiune în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor de ambalaje.

Această opţiune, prevede şi implementarea, începând cu anul 2013, a PPP „Elaborarea mecanismului de

gestionare durabilă a deşeurilor solide în mediul rural”21

, de curând elaborată, pentru care s-au bugetat (cel

puţin pentru următorii 3 ani) sursele financiare necesare. Implementarea acestei PPP prevede dezvoltarea

treptată a infrastructurii de gestionare a deşeurilor solide din mediul rural, care include şi infrastructura necesară

pentru colectarea separată a deşeurilor reciclabile (reprezentate în principal de deşeurile de ambalaje) din

gospodării. În consecinţă, colectarea deşeurilor de ambalaje va fi asigurată în mediul rural pe măsura dezvoltării

infrastructurii de gestionare a deşeurilor solide prevăzută de PPP amintită mai sus. Vezi Anexa 2 pentru o

descrierea componentelor de bază ale opţiunii.

Modul de acumulare a fondurilor pentru gestionarea deşeurilor de ambalaje se bazează pe următorul principiu:

taxarea ambalajelor cu impact major asupra mediului (ambalajele de plastic şi hârtie/carton impregnant cu

plastic) şi scutirea de aceste taxe a ambalajelor cu efect minim asupra mediului (ambalajele de sticlă,

hârtie/carton, lemn, textil). Este important de menţionat că se taxează doar ambalajele (goale şi cu produs)

importate, iar sistemul de taxare nu prevede supunerea plăţii ecologice a ambalajelor secundare (ex. pelicula

folosită la înfolierea unui grup de sticlele de băuturi) şi de transport (ex. palete din plastic) cu impact major

asupra mediului.

21 Vezi http://particip.gov.md/proiectview.php?l=ro&idd=116.

Page 12: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

12

După aprobarea proiectului de modificare a legii privind plata pentru poluarea mediului, iniţiat de Ministerul

Economiei, plata ecologică pe ambalaj se va percepe diferit începând cu anul 2013, cu scopul înlăturării

prevederilor discriminatorii faţă de importatorii care introduc pe piaţă produse în ambalaje din plastic şi „Tetra-

Pack”. Modificarea legii privind plata pentru poluarea mediului va contribui, totodată, la creşterea veniturilor

acumulate din plăţile ecologice pe mărfurile şi ambalajele importate. Se estimează că în 2013 această creştere

va fi de cca 68% faţă de anul 2011. În consecință, se prevede o creştere semnificativă a surselor financiare

disponibile pentru gestionarea deşeurilor.

În ceea ce priveşte, nivelul de valorificare a deşeurilor de ambalaje în cadrul acestei opţiuni (lucru valabil şi

pentru celelalte opţiuni analizate), se poate distinge două componente: 1) valorificarea de fond - care are loc

datorită intervenţiei de oportunitate (stimulată de beneficiile financiare în urma comercializării anumitor deşeuri

reciclabile) a sectorului privat (reprezentat de agenţii economici autorizaţi să colecteze/valorifice deşeuri de

ambalaje); 2) valorificarea în urma intervenţiei statului - care presupune, în acest caz, valorificarea deşeurilor de

ambalaje la implementarea PPP cu privirea la gestionarea durabilă a deşeurilor solide din mediul rural amintită

mai sus.

Astfel, conform analizei cost-beneficiu (vezi Anexa 3) valorificarea de fond a deşeurilor de ambalaje va oscila

între 23-22% în următorii 10 ani. Iar odată ce se cumulează şi impactul intervenției statului în ceea ce priveşte

gestionarea durabilă a deşeurilor solide în mediul rural, se estimează că gradul de valorificare a deşeurilor de

ambalaje va ajunge la 24% în anul 2017, şi la 27% către finele anului 2020 (vezi Fig. 4.1).

Cu toate că, în cadrul acestei opţiuni, se va înregistra o anumită creştere a gradului de valorificare a deşeurilor

de ambalaje, nivelul dat nu va atinge obiectivul trasat în cadrul acestei PPP.

Beneficii. Beneficiile opţiunii date se referă, în primul rând, la faptul că implementarea acesteia nu implică

costuri suplimentare faţă de alocarea planificată şi nu impune schimbări administrative sau legislative

suplimentare.

Beneficiile nete, rezultate în urma valorificării deşeurilor de ambalaje din mediul rural, la intervenția directă a

statului (exclusiv beneficiile valorificării de fond realizate de sectorul privat fără intervenţia statului), au fost

estimate pentru perioada 2013-2022 la cca 225 mil lei.

Beneficiile cu efect local (fig. 4.2), care ţin de gestionarea deşeurilor de ambalaje, rezultate în urma dezvoltării,

la sate, a infrastructurii de gestionare ale acestora, se referă la: 1) valoarea de piaţă a materialelor utile

recuperate; 2) costul volumului recuperat din depozitele de gunoi în urma excluderii de la depozitare a

materialelor reciclabile. Prima categorie de beneficii sunt percepute direct de serviciile de salubrizare din

mediul rural, iar a doua categorie de beneficii ţine mai mult de autorităţile locale care sunt responsabili de

construirea depozitelor de deşeuri.

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

Valorificarea de fond+intervenţia statului 23% 23% 23% 23% 23% 24% 25% 26% 27% 28% 29%

Valorificarea de fond (fără intervenţie) 23% 23% 23% 23% 22% 22% 22% 22% 22% 22% 22%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

Fig. 4.1 Rata deşeurilor de ambalaje valorificate din total generate

Page 13: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

13

Impactul fiscal. Costurile bugetare (suportate de FEN), care ţin exclusiv de gestionarea deşeurilor de ambalaje

din mediul rural, sunt estimate la cca 24.9 mil lei anual pentru următorii 10 ani (2013-2022). Conform

estimărilor veniturile din taxa pe ambalaje vor creşte în anul 2013 (odată cu modificarea legii cu privire la plata

pentru poluarea mediului) cu cca 41% în comparaţie cu anul 2011.

Nivelul de finanţare din FEN a proiectelor cu privire la gestionarea deşeurilor solide, în general, şi a deşeurilor

reciclabile, în particular, va creşte esenţial în comparaţie cu anii precedenţi. Conform PPP cu privirea la

gestionarea durabilă a deşeurilor solide din mediul rural, cheltuielile din FEN pentru infrastructura locală de

gestionare a deşeurilor solide vor constitui, în anul 2013, 33.8 mil lei (dintre care, 7.5 mil lei pentru

infrastructura de gestionare a deşeurilor reciclabile/de ambalaje), crescând anual pentru a se stabiliza la cca 161

mil lei (dintre care, 30 mil lei pentru infrastructura de gestionare a deşeurilor reciclabile/de ambalaje) către anul

2017 (Fig. 4.3). Conform estimărilor aceste cheltuieli vor alcătui în anul 2013 cca 10% din veniturilor FEN

acumulate din plăţile ecologice pe mărfuri şi ambalaje, ajungând la cca 44% către anul 2017.

Chiar dacă pare substanţial, acest nivel de finanţare din FEN nu va contribuii la o creştere semnificativă a

gradului de valorificare a deşeurilor de ambalaje la nivelul ţării, deoarece infrastructura de colectare a deşeurilor

de ambalaje din oraşe (unde, de altfel, se generează cea mai mare cantitate de deşeuri de ambalaje) nu este

dezvoltată concomitent cu cea de la sate.

Impactul administrativ. Opţiunea dată nu presupune o povară administrativă semnificativă. Schimbări în

structura administrativă nu se prevăd.

Impactul economic. Activităţile de îmbunătăţire a gestionării deşeurilor solide (inclusiv deşeurile de ambalaje)

în mediul rural, preconizate pentru următorii 10 anii, presupune contractarea agenţilor economici pentru

îndeplinirea anumitor lucrări de infrastructură sanitară. Astfel, o parte din agenţii economici vor putea beneficia

din urma implementării acestei opţiuni.

Impactul social şi asupra sărăciei. Implementarea opţiuni date, va creşte esenţial cota gospodăriilor rurale unde

se va colecta separat deşeurile de ambalaj, efect resimţit datorită dezvoltării serviciilor de salubrizare la sate.

Astfel, în 2017 aceasta va fi de cca 16%, iar în anul 2020 - 43%.

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

Valoarea materialelor utile recuperate 0 0 917 2,724 6,143 12,135 19,356 27,038 35,197 43,850 53,012

Costul volumului recuperat din depozitele degunoi

0 0 71 212 478 944 1,506 2,103 2,738 3,411 4,124

0

10,000

20,000

30,000

40,000

50,000

60,000

mii

lei

Fig. 4.2 Beneficii cu efect local (exclusiv beneficiile de fond realizate de sectorul privat fără interveţia statului)

346,475 351,672 356,947 362,301 367,736 373,252 378,851 384,534 390,302 396,156

26,298 41,925 68,035

105,295 130,714 130,567 130,950 130,950 130,950 130,950

7,500 12,000 19,500 30,000 30,000 30,000 30,000 30,000 30,000 30,000

0

100,000

200,000

300,000

400,000

500,000

2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

Fig. 4.3 Veniturile FEN din plăţile ecologice pe mărfuri şi ambalaje vs. cheltuielile pentru infrastructura rurală de gestionare a deşeurilor solide şi reciclabile, anii 2013-2022, mii lei

Venituri FEN din plăţile ecologice pe mărfuri şi ambalaje

Infrastructură rurală pentru gestionarea deşeurilor solide

Infrastructură rurală pentru gestionarea deşeurilor reciclabile

Page 14: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

14

Totodată, opţiunea dată, contribuie la formarea locurilor noi de muncă la sate. Astfel, conform PPP cu privire la

gestionarea deşeurilor solide din mediul rural, până în anul 2017 vor fi create cca 950 locuri noi de muncă, iar

până în anul 2020 - cca 1940.

În acelaşi timp, această opţiune presupune şi costuri mai mari asupra populaţiei pentru operarea serviciilor de

salubrizare. Este de aşteptat ca o parte din populaţia rurală să nu poată suporta aceste costuri. Doar o parte mică

din aceste costuri va putea fi acoperită de beneficiile acumulate în urma realizării materialelor reciclabile

recuperate, determinat de faptul că gestionarea, în mediul rural, a deşeurilor solide, în general, şi a celor

reciclabile, în particular, este ineficientă din punct de vedere economic.

Impact de gen nu există.

Impactul asupra mediului. Colectarea selectivă a deşeurilor din mediul rural va asigura scoaterea din fluxul

deşeurilor solide a deşeurilor de ambalaje generate de populaţia de la sate. Astfel, conform analizei cost-

beneficiu (vezi Anexa 3) valorificarea, la nivelul ţării, a deşeurilor de ambalaje va alcătui 24% în anul 2017, iar

către finele anului 2020 - 27% (vezi fig. 4.1).

Întrucât, în cadrul acestei opţiuni, dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deşeurilor reciclabile are loc doar în

mediul rural (unde, de altfel, se generează cantităţi mai mici de deşeuri de ambalaje în comparaţie cu mediul

urban), creşterea, la nivel naţional, a ratei de valorificare a deşeurilor de ambalaje faţă de valorificarea de fond

(realizată de sectorul privat fără intervenţia statului) a acestora, este de doar 1-2% către anul 2017 şi de 5%

către finele anului 2020.

Odată cu valorificarea deşeurilor de ambalaje din mediul rural, se va recupera cca 33 mii m3 din depozitele de

gunoi între anii 2013-2017 şi 153 mii m3

între anii 2013-2020 (Anexa 3). În termeni monetari, acest lucru ar

însemna beneficii (economisiri) de aproape 1.7 mil lei către anul 2017 şi 8 mil lei către finele anului 2020.

Alte beneficii de mediu, dar care sunt distribuite la nivel global, ţin de reducerea emisiilor gazelor cu efect de

seră şi economisirea de energie, rezultate în urma substituirii materiei prime virgine, necesare producerii altor

ambalaje noi, cu materiale utile recuperate în urma valorificării deşeurilor de ambalaje. Astfel, conform

estimărilor (Anexa 3), intervenţia statului în ceea ce priveşte valorificarea deșeurilor de ambalaje din mediul

rural va determină o reducere, la nivel global, a emisiilor cu efect de seră cu circa 16 mii tone CO2 eq. până în

2017 şi 77 mii tone CO2 eq. până la finele anului 2020. Economisirile de energie, distribuite la nivel global, vor

fi de 258 mii GJ şi 1.2 mil GJ respectiv pentru aceleaşi perioade de timp.

Alte beneficii de mediu, care nu au putut fi cuantificate în cadrul acestui studiu, se referă la reducerea

impactului negativ asupra pasajului, mediului şi lumii animale prin prevenirea gestionării improprii a unei

cantităţii de deşeuri de ambalaje (cca 44 mii tone până în 2020), colectate selectiv de serviciile de salubrizare

din mediul rural.

Riscuri. Realizările acestei opţiuni sunt determinate de implementarea PPP cu privire la gestionarea deşeurilor

solide din mediul rural, elaborată anul curent. Succesul implementării acesteia va determina şi beneficiile

(colaterale) ulterioare cu privire la valorificarea deşeurilor de ambalaje. Datorită faptului că sursele financiare

necesare dezvoltării serviciilor de salubrizare din mediul rural au fost bugetate pentru următorii 3 ani, putem

afirma că riscul dat este redus, cel puţin pentru perioada dată. Cu toate acestea, este nevoie de asigurat că

implementarea acțiunilor cu privire la dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deşeurilor solide sunt realizate,

în următorii 10 ani, conform planului stabilit.

Opţiunea 1: Sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje bazat pe aplicarea taxei

ecologice per cantitatea şi tipul ambalajului introdus pe piaţă.

În cadrul acestei opţiuni operatorii economici (producători locali/ importatori) care plasează pentru prima dată

pe piaţa naţională produse ambalate sau ambalaje de desfacere trebuie să achite o taxă pe ambalaj în

dependenţă de cantitatea şi natura ambalajului introdus pe piaţă. Taxa dată este acumulată în Fondul Ecologic

Naţional (FEN) şi utilizată exclusiv pentru finanţarea activităţilor de colectare şi reciclare/valorificare a

deşeurilor de ambalaje, prin asigurarea investiţiilor de infrastructură în acest scop. Vezi Anexa 2 pentru o

descrierea componentelor de bază ale opţiunii.

Modul de acumulare a fondurilor pentru gestionarea deşeurilor de ambalaje se bazează pe următorul principiu:

taxarea tuturor tipurilor de ambalaje, cu produs şi de desfacere (folosite la ambalarea produselor la locul

vânzării), în dependență de impactul acestora asupra mediului. Taxarea se realizează per greutatea şi tipul

materialului din care este confecţionat ambalajul, fiind supuse taxării atât ambalajele primare, cât şi cele

secundare (supraambalajul) şi terţiare (de transport). Este important de menţionat că se taxează toţi agenţii

economici, atât importatorii cât şi producătorii locali, care plasează pentru prima dată pe piaţă ambalajele cu

produs şi de desfacere (folosite la ambalarea produselor la locul de vânzare). Importatorii de produse ambalate

Page 15: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

15

vor achita taxa pe ambalaj în regim vamal, la momentul realizării importului, iar agenţii economici locali care

plasează pe piaţă produse ambalate şi ambalaje de desfacere (folosite la ambalarea produselor la locul vânzării)

vor achita această taxă lunar (sau trimestrial). Ambalajele goale nu sunt taxate, nici cele importate şi nici cele

produse local.

Astfel, mărimea taxei pe ambalaj depinde de greutatea ambalajului şi de natura materialului utilizat la

confecţionarea lui, iar în cazul recipientelor băuturilor taxa mai depinde şi de faptul dacă acestea sunt sau nu

returnabile.

Pentru asigurarea valorificării/reciclării deşeurilor de ambalaje, pe lângă MM se va înfiinţa un Birou de

Administrare a Deşeurilor de Ambalaj (BADA) care va coordona activitatea necesară. Biroul dat va fi susţinut

financiar (cu stabilirea clară a anumitor limite de cheltuieli administrative) din fondurile acumulate din taxa pe

ambalaj.

BADA va folosi fondurile acumulate din taxa pe ambalaj pentru asigurarea infrastructurii necesare pentru

colectarea şi valorificarea/reciclarea deşeurilor de ambalaje, şi pentru campaniile de promovare/informare a

valorificării/reciclării deşeurilor de ambalaje. Biroul dat va stabili parteneriate cu întreprinderile de salubrizare

(precum şi cu reciclatori autorizaţi) pentru asigurarea colectării, sortării detaliate (şi balotării) deşeurilor de

ambalaje. Materialele reciclabile vor fi apoi comercializate operatorilor autorizaţi pentru reciclarea/valorificarea

acestor materiale reciclabile, iar veniturile rezultate vor fi folosite pentru acoperirea cheltuielilor de operare a

activităţilor de colectare şi sortare a deşeurilor de ambalaje.

Avantajele principale ale acestei opţiuni sunt următoarele: sistemul de taxare utilizat permite asigurarea

fondurilor pentru crearea infrastructurii de gestionare a deşeurilor de ambalaje; taxarea ambalajului în

dependenţă de greutatea şi natura materialului folosit la producerea acestuia, reprezintă un stimul economic

important în optimizarea ambalajelor folosite pentru ambalarea produselor.

Dezavantajele principale ale opţiunii date sunt: efort administrativ semnificativ din partea MM; modul de

colectare selectivă a deşeurilor, utilizat în mediul urban, se bazează pe participarea voluntară a cetăţenilor în

selectarea deşeurilor reciclabile, ceea ce îl face mai puţin eficient (în comparaţie cu instrumentele economice

utilizate în mediul rural) şi impune, totodată, o promovare continuă a selectării voluntare a deşeurilor; în cazul

când mărimea taxei pe ambalaj nu este optimă, piaţa poate fi distorsionată; povară administrativă (şi financiară

în unele cazuri) suplimentară asupra companiilor care folosesc ambalaje.

Beneficii. Conform analizei cost-beneficiu (vezi Anexa 3), implementarea opţiunii date va determina o creştere

cu cca 20 puncte procentuale a valorificării deşeurilor de ambalaje în următorii 10 ani (vezi fig. 4.4). Astfel, se

estimează că gradul de valorificare a deşeurilor de ambalaje va ajunge la 33% în anul 2017, şi la 39% către

finele anului 2020. În comparaţie cu opţiunea 0 - status quo, creşterea este semnificativă, în special datorită

dezvoltării infrastructurii de valorificare a deşeurilor de ambalaje din mediul urban.

Beneficiile nete, rezultate în urma valorificării deşeurilor de ambalaje din mediul rural şi urban, la intervenția

directă a statului (exclusiv beneficiile valorificării de fond realizate de sectorul privat fără intervenţia statului),

au fost estimate pentru perioada 2013-2022 la cca 1.37 mld lei.

Beneficiile cu efect local (fig. 4.5), rezultate în urma dezvoltării infrastructurii de gestionare a deşeurilor de

ambalaje din mediul rural şi urban, se referă la: 1) valoarea de piaţă a materialelor utile recuperate; 2) costul

volumului recuperat din depozitele de gunoi în urma excluderii de la depozitare a materialelor reciclabile. Prima

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

Valorificarea de fond+intervenţia statului 23% 23% 23% 29% 31% 33% 36% 37% 39% 42% 44%

Valorificarea de fond (fără intervenţie) 23% 23% 23% 23% 22% 22% 22% 22% 22% 22% 22%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

50%

Fig. 4.4 Rata deşeurilor de ambalaje valorificate din total generate

Page 16: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

16

categorie de beneficii sunt percepute direct de serviciile de salubrizare din mediul rural şi de agenţii economici

implicaţi în colectarea şi sortarea deşeurilor de ambalaje din oraşe, iar a doua categorie de beneficii ţine mai

mult de autorităţile locale care sunt responsabili de construirea depozitelor de deşeuri.

Impactul fiscal. Costurile bugetare (suportate de FEN), care ţin exclusiv de gestionarea deşeurilor de ambalaje

din mediul rural şi urban, sunt estimate la cca 53.6 mil lei anual pentru următorii 10 ani (2013-2022).

Cheltuielile bugetare cu privire la gestionarea deşeurilor de ambalaje din mediul rural şi urban vor alcătui în

anul 2013 cca 7% din veniturile realizate din taxele pe ambalaje, ajungând la cca 29% către anul 2016. Conform

estimărilor veniturile din taxa pe ambalaje vor creşte de cca 2 ori în comparaţie cu anul 2011.

Impactul administrativ. Opţiunea dată are un impact administrativ important, determinat, în principal, de

modificarea/ajustarea cadrului legislativ şi stabilirea unor unităţi noi de administrare a procesului de gestionare

a deşeurilor de ambalaje.

Așadar, este nevoie de modificat Legea (Nr. 1540 din 25.02.1998) privind plata pentru poluarea mediului în

modul în care plata ecologică pentru produsele ambalate şi pe ambalajele de desfacere introduse pe piaţa

naţională de către importatori şi producători locali să fie percepută în dependenţă de greutatea şi tipul

ambalajului, iar ambalajele goale (atât cele importate cât şi cele produse local) să fie scutite de orice plăţi

ecologice. Totodată, este nevoie de elaborat şi adoptat o Hotărâre de guvern privind gestionarea ambalajelor şi a

deşeurilor de ambalaje care să stabilească: 1) condiţiile obligatorii pentru introducerea pe piaţă a ambalajelor

(stabilite în corespundere cu Directiva UE 94/62/EC privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje); 2) obligaţiile

autorităţilor centrale şi locale în procesul de administrare şi control/autorizare a activităţilor de gestionare a

ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje; 3) modul de înfiinţare şi administrare a sistemelor de depozit pentru

recuperarea şi refolosirea/reciclarea recipientele băuturilor; 4) procedura de raportare privind plasarea pe piaţă a

ambalajelor şi gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje; 5) modul de sancţionare a încălcărilor legale.

Mai este nevoie de asigurat (prin ajustarea cadrului legislativ şi normativ) posibilitatea că agenţii economici

autorizaţi să poată exporta deşeurile de ambalaje de metal (oţel şi aluminiu) colectate, deoarece, la acest

moment, doar S.A. Metalferos poate exporta deşeuri de metal. În aceste condiţii preţul pentru deşeurile de

ambalaj din metal (mai ales pentru cele din aluminiu) este cu mult mai mic decât în ţările europene. Totodată,

este nevoie de asigurat posibilitatea folosirii deşeurilor de ambalaje nepericuloase (cel puţin a celor din

hârtie/carton, lemn şi textile) ca şi combustibil de către agenţi economici autorizaţi (ex. fabricile de ciment).

Acest lucru este necesar deoarece în procesul sortării deşeurilor de ambalaje se formează o anumită cantitate de

deşeuri (nepericuloase) cu putere calorică mare ce poate fi valorificată doar energetic, cu recuperare de energie.

Altfel, această cantitate de deşeuri valoroase va fi aruncată la groapă de gunoi, ceea ce contribuie, în final, la

reducerea duratei de exploatare a depozitelor de deşeuri.

În vederea coordonării activităţilor de gestionare a deşeurilor de ambalaje este necesar de stabilit, în cadrul

Ministerului Mediului (sau Inspectoratul Ecologic de Stat) a unui Birou de Administrare a Deşeurilor de

Ambalaje (BADA). Acest birou va avea 4 unităţi de personal, care poate fi asigurat ori prin redistribuirea

unităţilor date din cadrul MM (ex. din IES) ori prin angajarea de personal nou. Cheltuielile de susţinere a

biroului dat vor fi acoperite integral din veniturile acumulate din taxa pe ambalaj.

Mai este nevoie de elaborat şi implementat, la Ministerul Mediului, a unui sistem informaţional pentru

facilitarea raportării agenţilor economici asupra ambalajelor introduse pe piaţă şi a deşeurilor de ambalaje

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

Valoarea materialelor utile recuperate 0 0 917 37,864 53,785 67,711 85,814 100,706 116,535 133,335 151,138

Costul volumului recuperat din depozitele degunoi

0 0 71 3,148 4,458 5,587 7,058 8,258 9,533 10,887 12,322

0

20,000

40,000

60,000

80,000

100,000

120,000

140,000

160,000

mii

lei

Fig. 4. 5 Beneficii cu efect local (exclusiv beneficiile de fond realizate de sectorul privat fără interveţia statului)

Page 17: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

17

valorificate de acestea. Totodată, se impune de elaborat şi implementat un sistem informaţional pentru Serviciul

Vamal în vederea facilitării taxării ambalajelor. Cheltuielile date vor fi acoperite integral din veniturile

acumulate din taxa pe ambalaj.

Impactul economic. Activităţile de gestionare a deşeurilor de ambalaje din mediul rural şi urban, preconizate

pentru următorii 10 anii, presupune contractarea agenţilor economici pentru îndeplinirea anumitor lucrări de

infrastructură, precum şi pentru realizarea procesului de colectare şi sortare a deşeurilor de ambalaje. Astfel, o

parte din agenţii economici vor putea beneficia în urma implementării acestei opţiuni, care va fi semnificativ

mai mare în comparaţie cu Opţiune 0 - status quo.

Modificarea modului de percepere a taxei pe ambalaj va influenţa în mod diferit agenţii economici: 1) agenţii

economici care importau produse în ambalaj de plastic şi „Tetra-Pack” vor plăti o taxă mai mică pe ambalaje în

comparaţie cu modul precedent de taxare; 2) agenţii locali care plasează pe piaţă produse ambalate şi ambalaje

de desfacere vor plăti suplimentar o taxă pe acest ambalaj. Considerăm că taxa pe ambalaj nu va determina un

impact negativ mare asupra agenţilor economici ținând cont de faptul că această taxa este mică, distribuită pe

toate categoriile de ambalaje şi nu doar pe ambalajele de plastic şi „Tetra-Pack” cum a fost cazul anterior.

Impactul social şi asupra sărăciei. Implementarea opţiuni date, va creşte esenţial cota gospodăriilor rurale şi

urbane unde se va colecta separat deşeurile de ambalaj, efect resimţit datorită dezvoltării serviciilor de

salubrizare la sate şi dezvoltării infrastructurii de colectare şi selectare a deşeurilor de ambalaje la oraşe. Astfel,

către sfârșitul anului 2017 colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje va fi asigurată în proporţie de 16% şi

66% respectiv în localităţilor rurale şi cele urbane, iar în anul 2020 - 43% şi 84% respectiv.

Totodată, opţiunea dată, va contribuii şi la formarea locurilor noi de muncă, atât la sate cat şi la oraşe. Numărul

exact al locurilor de muncă noi create nu a fost evaluat, dar acesta va fi cu mult mai mare în comparaţie cu

Opţiunea 0 - status quo.

Impact de gen nu există.

Impactul asupra mediului. Colectarea selectivă a deşeurilor din mediul rural va asigura scoaterea din fluxul

deşeurilor solide a deşeurilor de ambalaje generate de populaţia de la sate şi oraşe. Astfel, conform analizei

cost-beneficiu (vezi Anexa 3) valorificarea, la nivelul ţării, a deşeurilor de ambalaje va alcătui 33% în anul

2017, iar către finele anului 2020 - 39% (vezi fig. 4.4).

Întrucât, în cadrul acestei opţiuni, dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deşeurilor reciclabile are loc atât în

mediul rural cât şi cel urban, creşterea, la nivel naţional, a ratei de valorificare a deşeurilor de ambalaje faţă de

valorificarea de fond (realizată de sectorul privat fără intervenţia statului) a acestora, este cu mult mai mare în

comparaţie cu opţiunea status quo . Creşterea dată va fi de 11% către anul 2017 şi de 17% către finele anului

2020.

Odată cu valorificarea deşeurilor de ambalaje din mediul rural şi urban, se va recupera cca 253 mii m3 din

depozitele de gunoi între anii 2013-2017 şi 726 mii m3

între anii 2013-2020 (Anexa 3). În termeni monetari,

acest lucru ar însemna beneficii (economisiri) de aproape 13.3 mil lei către anul 2017 şi 38.1 mil lei către finele

anului 2020.

Alte beneficii de mediu, dar care sunt distribuite la nivel global, ţin de reducerea emisiilor gazelor cu efect de

seră şi economisirea de energie, rezultate în urma substituirii materiei prime virgine, necesare producerii altor

ambalaje noi, cu materiale utile recuperate în urma valorificării deşeurilor de ambalaje. Astfel, conform

estimărilor (Anexa 3), intervenţia statului în ceea ce priveşte valorificarea deșeurilor de ambalaje din mediul

rural şi urban va determină o reducere, la nivel global, a emisiilor cu efect de seră cu circa 101 mii tone CO2 eq.

până în 2017 şi 297 mii tone CO2 eq. până la finele anului 2020. Economisirile de energie, distribuite la nivel

global, vor fi de 1.9 mil GJ şi 5.6 mil GJ respectiv pentru aceleaşi perioade de timp.

Alte beneficii de mediu, care nu au putut fi cuantificate în cadrul acestui studiu, se referă la reducerea

impactului negativ asupra peisajului, mediului şi lumii animale prin prevenirea gestionării improprii a unei

cantităţii de deşeuri de ambalaje (cca 218 mii tone până în 2020), colectate selectiv în mediul rural şi urban.

Riscuri. Pe lângă riscurile descrise la Opţiune 0 - status quo, sunt posibile un şir de alte riscuri legate de

funcţionarea sistemului de gestionare a deşeurilor de ambalaje propus. Luând în considerare faptul că sistemul

de gestionare a deşeurilor de ambalaje din cadrul acestei opţiuni este administrat centralizat, la nivel de stat,

eficienţa în gestionarea fondurilor poate suferi. Datorită complicării sistemului de taxare a deşeurilor de

Page 18: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

18

ambalaje, pot apărea probleme la circulaţia mărfurilor în vamă, creându-se, totodată, premize pentru acte de

corupţie în acest sens22

.

Opţiunea 2: Sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje bazat pe aplicarea schemei cu

privire la responsabilitatea producătorului/importatorului asupra ambalajelor introduse pe piaţă.

Această opţiune propune un sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje bazat pe experienţa

majorităţii ţărilor UE în acest sens, care au transpus Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de

ambalaje prin implementarea schemelor cu privire la responsabilitatea producătorului/importatorului asupra

ambalajelor plasate pe piaţă. Vezi Anexa 2 pentru o descrierea componentelor de bază ale opţiunii.

În urma reglementării, operatorii economici (producătorii locali şi importatorii) care plasează pe piaţa naţională

produse ambalate şi ambalaje de desfacere sunt obligaţi să raporteze MM cantitatea ambalajelor introduce pe

piaţă precum şi cele valorificate/reciclate. Pe lângă raportare aceştia sunt obligaţi să întreprindă masuri pentru a

asigura un anumit nivel de colectare şi valorificare/reciclare a deşeurilor de ambalaje plasate pe piaţă.

Pentru realizarea obiectivelor de valorificare/reciclare, producătorii/importatorii în cauză au posibilitatea să

acţioneze individual (utilizând sistemul lor propriu pentru a colecta, sorta şi valorifica/recicla deşeurile de

ambalaje proprii) ori să predea responsabilitatea de realizare a obiectivelor unor organizaţii/companii

specializate. Acestea din urmă preiau responsabilitatea de valorificare/reciclare a deşeurilor de ambalaje în bază

de contract. Conform contractului, operatorii economici ce plasează pe piaţa naţională produse ambalate şi

ambalaje de desfacere vor achita un anumit tarif de gestionare în dependenţă de cantitatea şi tipul deşeurilor de

ambalaje ce urmează a fi colectate şi valorificate/reciclate.

Organizaţiile de preluare a responsabilităţii de valorificare/reciclare a deşeurilor de ambalaje sunt de regulă

înfiinţate de consorţii de companii care plasează ambalaje pe piaţă. Astfel, acestea îşi optimizează cheltuielile

necesare realizării obiectivelor de valorificare/reciclare a deşeurilor de ambalaje generate în urma activităţii lor.

Avantajele principale ale acestei opţiuni sunt următoarele: impact administrativ redus pentru MM; permite

sectorului privat să se organizeze şi să gestioneze eficient realizarea obiectivelor de valorificare/reciclare a

deşeurilor de ambalaje.

Dezavantajele principale ale opţiunii date sunt următoarele: necesitatea controlului riguros din partea MM a

modului de realizare a obiectivelor de valorificare/reciclare a deşeurilor de ambalaje; modul de colectare

selectivă a deşeurilor, utilizat în mediul urban, se bazează pe participarea voluntară a cetăţenilor în selectarea

deşeurilor reciclabile, ceea ce îl face mai puţin eficient (în comparaţie cu instrumentele economice utilizate în

mediul rural) şi impune, totodată, o promovare continuă a selectării voluntare a deşeurilor; povară

administrativă (şi financiară în unele cazuri) suplimentară asupra companiilor care folosesc ambalaje.

Beneficii. Conform analizei cost-beneficiu (vezi Anexa 3), implementarea opţiunii date va determina o creştere

cu cca 17 puncte procentuale a valorificării deşeurilor de ambalaje în următorii 10 ani (vezi fig. 4.6). Astfel, se

estimează că gradul de valorificare a deşeurilor de ambalaje va ajunge la 32% în anul 2017, şi la 37% către

finele anului 2020. În comparaţie cu opţiunea 0 - status quo, creşterea este semnificativă, în special datorită

dezvoltării infrastructurii de valorificare a deşeurilor de ambalaje din mediul urban.

22 O modalitate de reducerea a acestor riscuri ar fi excluderea plăţii în vamă a taxelor pe ambalaje şi permiterea plăţii acestor taxe similar

producătorilor autohtoni (odată în lună/trimestru) pentru importatorii care sunt în baza de date a MM ca plătitori exemplari a taxelor.

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

Valorificarea de fond+intervenţia statului 23% 23% 23% 28% 31% 32% 34% 35% 37% 38% 40%

Valorificarea de fond (fără intervenţie) 23% 23% 23% 23% 22% 22% 22% 22% 22% 22% 22%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

Fig. 4.6 Rata deşeurilor de ambalaje valorificate din total generate

Page 19: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

19

Beneficiile nete, rezultate în urma valorificării deşeurilor de ambalaje din mediul rural şi urban, la intervenția de

reglementare a statului (exclusiv beneficiile de valorificării de fond realizate în urma acţiunilor de oportunitate a

sectorul privat fără intervenţia statului), au fost estimate pentru perioada 2013-2022 la cca 1.19 mld lei.

Beneficiile cu efect local (fig. 4.7), rezultate în urma dezvoltării infrastructurii de gestionare a deşeurilor de

ambalaje din mediul rural şi urban, se referă la: 1) valoarea de piaţă a materialelor utile recuperate; 2) costul

volumului recuperat din depozitele de gunoi în urma excluderii de la depozitare a materialelor reciclabile. Prima

categorie de beneficii sunt percepute direct de serviciile de salubrizare din mediul rural şi de agenţii economici

implicaţi în colectarea şi sortarea deşeurilor de ambalaje din oraşe, iar a doua categorie de beneficii ţine mai

mult de autorităţile locale care sunt responsabili de construirea depozitelor de deşeuri.

Impactul fiscal. Costurile bugetare (suportate de FEN), care ţin exclusiv de gestionarea deşeurilor de ambalaje,

sunt foarte mici în comparaţie cu celelalte opţiuni, alcătuind circa 9.5 mil lei pentru următorii 10 ani. Acest

lucru se datorează faptului că din anul 2014 gestionarea deşeurilor de ambalaje este suportată integral de

companiile ce plasează ambalaje pe piaţă. Numai în anul 2013, până la adoptarea noului sistem de gestionare a

deşeurilor de ambalaje, se va cheltui conform planului 7.5 mil lei pentru dezvoltarea infrastructurii de colectare

şi sortare a deşeurilor reciclabile în anumite comune, iar începând cu anul 2014 se va cheltui din buget (FEN)

doar pentru sistemul informaţional de raportare a realizării obiectivelor de valorificare şi pentru administrarea

acestui proces în continuare: 450 mii lei în anul anual 2014 şi câte 200 mii lei anul din 2015.

Este important de menţionat că din anul 2014, veniturile FEN vor scădea cu peste 100 mil lei, în urma stabilirii

sistemului nou de reglementare a modului de taxare a ambalajelor şi de gestionare a deşeurilor de ambalaje.

Totodată, este posibil o acumulare de fonduri în FEN din penalizările cu privire la nerealizarea obiectivelor de

valorificare a deşeurilor de ambalaje de către agenţii economici. Mărimea acestor acumulări nu poate fi estimată

la acest moment.

Impactul administrativ. Impact administrativ, determinat de opţiunea dată, se referă, în principal, la ajustarea

cadrului legislativ necesar gestionării deşeurilor de ambalaje.

Așadar, este nevoie de modificat Legea (Nr. 1540 din 25.02.1998) privind plata pentru poluarea mediului astfel

ca să se excludă de la plata ecologică a ambalajelor şi produselor ambalate introduse pe piaţa naţională de către

importatori şi producători locali.

Totodată, este nevoie de elaborat şi adoptat o Hotărâre de guvern privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor

de ambalaje care să stabilească: 1) condiţiile obligatorii pentru introducerea pe piaţă a ambalajelor (stabilite în

corespundere cu Directiva UE 94/62/EC privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje); 2) principiile specifice

activităţii de gestionare a deşeurilor de ambalaje; 3) obligaţiile autorităţilor centrale şi locale în procesul de

control/autorizare a activităţilor de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje; 4) obligaţiile

operatorilor economici care introduc pe piaţă ambalaje şi a celor antrenaţi în procesul de gestionare a

ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje; 5) obiectivele de valorificare/reciclare a deşeurilor de ambalaje; 6)

procedura de raportare privind plasarea pe piaţă a ambalajelor şi gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de

ambalaje; 7) modul de sancţionare a încălcărilor legale; 8) modul de emitere a autorizațiilor/licenţelor în

domeniul gestionării deşeurilor de ambalaje; 10) procedura de evaluare şi autorizare a operatorilor economici în

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

Valoarea materialelor utile recuperate 0 0 917 31,607 50,728 59,280 74,146 86,202 98,966 112,461 126,711

Costul volumului recuperat din depozitele degunoi

0 0 71 2,625 4,203 4,883 6,083 7,046 8,066 9,143 10,281

0

20,000

40,000

60,000

80,000

100,000

120,000

140,000

mii

lei

Fig. 4.7 Beneficii cu efect local (exclusiv beneficiile de fond realizate de sectorul privat fără interveţia statului)

Page 20: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

20

vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor

de ambalaje. Vezi ca exemplu legea romanescă în acest domeniu23

.

Ca şi în cazul Opţiunii 1, este nevoie de asigurat (prin ajustarea cadrului legislativ şi normativ) posibilitatea că

agenţii economici autorizaţi să poată exporta deşeurile de ambalaje de metal, precum şi posibilitatea folosirii

deşeurilor de ambalaje nepericuloase (cel puţin a celor din hârtie/carton, lemn şi textile) ca şi combustibil de

către agenţi economici autorizaţi (ex. fabricile de ciment).

Mai este nevoie de elaborat şi implementat, la Ministerul Mediului, a unui sistem informaţional pentru

facilitarea raportării agenţilor economici asupra ambalajelor introduse pe piaţă şi a deşeurilor de ambalaje

valorificate de acestea. Cheltuielile date vor fi acoperite din FEN.

Impactul economic. Activităţile de gestionare a deşeurilor de ambalaje din mediul rural şi urban, preconizate

pentru următorii 10 anii, presupune contractarea agenţilor economici pentru îndeplinirea anumitor lucrări de

infrastructură, precum şi pentru realizarea procesului de colectare şi sortare a deşeurilor de ambalaje. Astfel, o

parte din agenţii economici vor putea beneficia din urma implementării acestei opţiuni, care va fi semnificativ

mai mare în comparaţie cu Opţiune 0 - status quo.

Excluderea plăţilor ecologice pe ambalaje şi reglementarea responsabilității agenţilor economici care plasează

ambalaje pe piaţă, va determina o parte importantă din aceşti agenţi economici să gestioneze ambalajele şi

deşeurile de ambalaje de care sunt responsabili în mod eficient, având posibilitatea chiar să economisească

resurse în comparaţie cu opţiunile precedente.

Impactul social şi asupra sărăciei. Implementarea opţiuni date, va creşte esenţial cota gospodăriilor rurale şi

urbane unde se va colecta separat deşeurile de ambalaj, efect resimţit datorită dezvoltării infrastructurii de

colectare şi selectare a deşeurilor de ambalaje la sate şi oraşe. Astfel, către sfârșitul anului 2017 colectarea

selectivă a deşeurilor de ambalaje va fi asigurată în proporţie de 16% şi 57% respectiv în localităţilor rurale şi

cele urbane, iar în anul 2020 - 43% şi 65% respectiv.

Totodată, opţiunea dată, va contribuii şi la formarea locurilor noi de muncă, atât la sate cat şi la oraşe. Spre

deosebire de opţiunea precedentă, crearea locurilor de muncă se va produce ca urmare a activităţilor

suplimentare iniţiate de agenţii economici responsabilizaţi. Nu putem genera estimări exacte dar presupunem că

numărul de locuri de muncă nou create în următorii 10 ani va fi puţin mai mic în comparaţie cu Opţiunea 1.

Impact de gen nu există.

Impactul asupra mediului. Colectarea selectivă a deşeurilor din mediul rural va asigura scoaterea din fluxul

deşeurilor solide a deşeurilor de ambalaje generate de populaţia de la sate şi oraşe. Astfel, conform analizei

cost-beneficiu (vezi Anexa 3) valorificarea, la nivelul ţării, a deşeurilor de ambalaje va alcătui 32% în anul

2017, iar către finele anului 2020 - 37% (vezi fig. 4.6).

Întrucât, în cadrul acestei opţiuni, dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deşeurilor reciclabile are loc atât în

mediul rural cât şi cel urban, creşterea, la nivel naţional, a ratei de valorificare a deşeurilor de ambalaje faţă de

valorificarea de fond (realizată în urma acţiunilor de oportunitate a sectorul privat fără intervenţia statului) a

acestora, este cu mult mai mare în comparaţie cu opţiunea status quo - de 10% către anul 2017 şi de 15% către

finele anului 2020.

Odată cu valorificarea deşeurilor de ambalaje din mediul rural şi urban, se va recupera cca 225 mii m3 din

depozitele de gunoi între anii 2013-2017 şi 629 mii m3

între anii 2013-2020 (Anexa 3). În termeni monetari,

acest lucru ar însemna beneficii (economisiri) de aproape 12 mil lei către anul 2017 şi 33 mil lei către finele

anului 2020.

Alte beneficii de mediu, dar care sunt distribuite la nivel global, ţin de reducerea emisiilor gazelor cu efect de

seră şi economisirea de energie, rezultate în urma substituirii materiei prime virgine, necesare producerii altor

ambalaje noi, cu materiale utile recuperate în urma valorificării deşeurilor de ambalaje. Astfel, conform

estimărilor (Anexa 3), intervenţia statului în ceea ce priveşte valorificarea deșeurilor de ambalaje din mediul

rural şi urban va determină o reducere, la nivel global, a emisiilor cu efect de seră cu circa 88 mii tone CO2 eq.

până în 2017 şi 251 mii tone CO2 eq. până la finele anului 2020. Economisirile de energie, distribuite la nivel

global, vor fi de 1.7 mil GJ şi 4.8 mil GJ respectiv pentru aceleaşi perioade de timp.

23 HOTĂRÂRE Nr. 621 din 23 iunie 2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje (http://reciclare.minind.ro/legi/

HG_621_2005.html).

Page 21: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

21

Alte beneficii de mediu, care nu au putut fi cuantificate în cadrul acestui studiu, se referă la reducerea

impactului negativ asupra pasajului, mediului şi lumii animale prin prevenirea gestionării improprii a unei

cantităţii de deşeuri de ambalaje (cca 188 mii tone până în 2020), colectate selectiv în mediul rural şi urban.

Riscuri. Pe lângă riscurile descrise la Opţiune 0 - status quo, sunt posibile un şir de alte riscuri legate de

funcţionarea sistemului. Luând în considerare faptul că sistemul de gestionare a deşeurilor de ambalaje din

cadrul acestei opţiuni este administrat independent de stat, este posibil să se renunţe la investiţiile în

infrastructura rurală de gestionare a deşeurilor de ambalaje. Acest lucru se poate întâmpla dat faptului că în

mediul rural valoarea investiţiilor necesare recuperării deşeurilor de ambalaje este cu mult mai mare în

comparaţie cu necesităţile investiţionale realizării acestui scop în mediul urban. Astfel, este nevoie de stabilit

pârghii de reglementare pentru a evita posibilitatea ca agenţii economici să se concerteze doar pe mediul urban

în vederea realizării obiectivelor de valorificare. Este posibil ca o parte din agenţii economici mici care plasează

pe piaţă ambalaje să activeze înafara sistemului fără a contribui la valorificarea deşeurilor de ambalaje.

Opţiunea 3: Dezvoltarea infrastructurii de colectare şi sortare a deşeurilor reciclabile din mediul urban şi

rural, utilizând sursele acumulate din plăţile ecologice pe ambalaj, cu trecerea, ulterioară, la sistemul de

comercializare a certificatelor de reciclare şi export al deşeurilor de ambalaje.

Opţiunea dată este divizată în două etape (vezi Anexa 2 pentru o descrierea componentelor de bază ale

opţiunii). Prima etapă a opţiunii date reprezintă, în sine, o modificare a situaţiei status quo, fără reglementări

adiţionale în cea ce priveşte modul de percepere a taxei pe ambalaj, dar cu includerea unor activităţi adiționale

în vederea folosirii eficiente a surselor financiare acumulate din plăţile ecologie pe ambalaje pentru a dezvolta,

în următorii 10-12 ani, infrastructura de valorificare a deşeurilor de ambalaje, atât din mediul rural cât şi cel

urban. Modul de acumulare a fondurilor pentru gestionarea deşeurilor de ambalaje în cadrul acestei etape este

similar opţiunii 0 - status quo. Totodată, modul de dezvoltare a infrastructurii de gestionare a deşeurilor de

ambalaje este similar modului abordat de Opţiunea 1.

A doua etapă a opţiunii presupune schimbarea radicală a modului de taxare a ambalajelor şi a modului de

finanţare a sistemului de gestionare a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje. Astfel, odată cu dezvoltarea

infrastructurii de gestionare a deşeurilor de ambalaje, se trece la sistemul de management al ambalajelor şi

deşeurilor de ambalaje bazat pe comercializarea Certificatelor de recuperare/reciclare a deşeurilor de

ambalaje (CRA) şi a Certificatelor de export a deşeurilor de ambalaje (CEA) în vederea realizării obiectivelor

de valorificare a deşeurilor de ambalaje24

, sistem asemănător celui din Marea Britanie, dar cu îmbunătăţiri

privind modul de emitere şi comercializare a certificatelor în cauză. Sistemul dat va asigura finanţarea, în

continuare, a costurilor de operare a infrastructurii create.

Un neajuns important al opţiunii date, care este caracteristic şi pentru opţiunile 1 şi 2, ţine de modul de colectare

selectivă a deşeurilor de ambalaje din mediul urban. Acesta se bazează pe participarea voluntară a cetăţenilor în

selectarea deşeurilor reciclabile, ceea ce îl face mai puţin eficient (în comparaţie cu instrumentele economice

utilizate în mediul rural) şi impune, totodată, o promovare continuă a selectării voluntare a deşeurilor.

Beneficii. Conform analizei cost-beneficiu (vezi Anexa 3), se estimează că gradul de valorificare a deşeurilor de

ambalaje va fi similar cu cel din Opţiunea 1 (Fig. 4.4), ajungând la 33% în anul 2017, şi la 39% către finele

anului 2020. În comparaţie cu opţiunea 0 - status quo, creşterea este semnificativă, anume datorită dezvoltării

infrastructurii de valorificare a deşeurilor de ambalaje din mediul urban.

Beneficiile nete, rezultate în urma valorificării deşeurilor de ambalaje din mediul rural şi urban, la intervenția

directă a statului (exclusiv beneficiile valorificării de fond realizate de sectorul privat fără intervenţia statului),

au fost estimate pentru perioada 2013-2022 la cca 1.37 mld lei, fiind similare Opţiunii 1.

Beneficiile cu efect local, rezultate în urma dezvoltării infrastructurii de gestionare a deşeurilor de ambalaje din

mediul rural şi urban, sunt similare celor din Opţiunea 1 (vezi fig. 4.5).

Impactul fiscal. Costurile bugetare (suportate de FEN), care ţin exclusiv de gestionarea deşeurilor de ambalaje

din mediul rural şi urban, sunt estimate la cca 53.6 mil lei anual pentru următorii 10 ani (2013-2022).

Cheltuielile bugetare cu privire la gestionarea deşeurilor de ambalaje din mediul rural şi urban vor alcătui în

anul 2013 cca 7% din veniturile realizate din taxele pe ambalaje, ajungând la cca 50% către anul 2016. Similar

24 În linii mari, acest sistem se bazează pe principiul comercializării Certificatelor Verzi, folosit cu succes în sectorul energetic, şi ţine să

asigure: 1) emiterea certificatelor CRA şi CEA ca dovadă că anumiţi agenţi economici au valorificat/reciclat ori, respectiv, exportat o

anumită cantitate de deşeuri de ambalaje; 2) crearea platformei de tranzacționare a certificatelor CRA şi CEA, unde posesorii acestor

certificate le pot plasa pentru vânzare iar operatorii economici care plasează produse ambalate ori ambalaje de desfacere pe piaţa

naţională pot procura certificatele date în vederea îndeplinirii obiectivelor de valorificare/reciclare.

Page 22: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

22

Opţiuni 0 - status quo, se estimează că veniturile din taxa pe ambalaje vor creşte în anul 2013 (odată cu

modificarea legii cu privire la plata pentru poluarea mediului) cu cca 41% în comparaţie cu anul 2011.

Impactul administrativ. Opţiunea dată are un impact administrativ redus, ceva mai mare în comparaţie cu

opţiunea status quo dar mai mic în comparaţie cu opţiunile 1 şi 2. Necesităţile administrative se referă, în

principal, la stabilirea unei unităţi noi de administrare a procesului de gestionare a deşeurilor de ambalaje.

Astfel, în vederea coordonării activităţilor de gestionare a deşeurilor de ambalaje, se va înfiinţa, în cadrul

Ministerului Mediului (sau Inspectoratul Ecologic de Stat) a unui Birou de Administrare a Deşeurilor de

Ambalaje (BADA). Biroul dat va avea 3 unităţi de personal, care vor fi asigurate ori prin redistribuirea

unităţilor date din cadrul MM (ex. din IES) ori prin angajarea de personal nou. Cheltuielile de susţinere a

biroului dat vor fi acoperite integral din veniturile acumulate din plăţile pe ambalaj.

Totodată, este nevoie de stabilit un mecanism de evidenţă atât a plasării pe piaţă a ambalajelor de către agenţii

economici cât şi a cantităţilor de deşeuri de ambalaje valorificate de către aceştia. Se propune de elaborat şi

implementat, la Ministerul Mediului, a unui sistem informaţional pentru facilitarea raportării agenţilor

economici asupra ambalajelor introduse pe piaţă şi a deşeurilor de ambalaje valorificate. Sistemul dat ţine să

determine exact cantităţile de ambalaje plasate pe piaţă şi cele valorificate de agenţii economici, pregătind,

totodată, trecerea la alt sistem de gestionare a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje după perioada de 10-12 ani.

Cheltuielile date vor fi acoperite integral din veniturile acumulate din taxa pe ambalaj.

Ca şi în cazul Opţiunii 1 şi 2, mai este nevoie de asigurat (prin ajustarea cadrului legislativ şi normativ)

posibilitatea că agenţii economici autorizaţi să poată exporta deşeurile de ambalaje de metal, precum şi

posibilitatea folosirii deşeurilor de ambalaje nepericuloase (cel puţin a celor din hârtie/carton, lemn şi textile) ca

şi combustibil de către agenţi economici autorizaţi (ex. fabricile de ciment).

Impactul economic. Activităţile de gestionare a deşeurilor de ambalaje din mediul rural şi urban, preconizate

pentru următorii 10 anii, presupun contractarea agenţilor economici pentru îndeplinirea anumitor lucrări de

infrastructură, precum şi pentru realizarea procesului de colectare şi sortare a deşeurilor de ambalaje. Astfel, o

parte din agenţii economici vor putea beneficia în urma implementării acestei opţiuni. Impactul economic va fi

semnificativ mai mare în comparaţie cu opţiunea status quo, plasându-se cam la acelaşi nivel cu impactul

economic determinat de Opţiunea 1.

Impactul social şi asupra sărăciei. Implementarea opţiuni date, va creşte esenţial cota gospodăriilor rurale şi

urbane unde se va colecta separat deşeurile de ambalaj, efect resimţit datorită dezvoltării serviciilor de

salubrizare la sate şi dezvoltării infrastructurii de colectare şi selectare a deşeurilor de ambalaje la oraşe. Astfel,

către sfârșitul anului 2017 colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje va fi asigurată în proporţie de 16% şi

66% respectiv în localităţilor rurale şi cele urbane, iar în anul 2020 - 43% şi 84% respectiv. Aceste rezultate

sunt similare Opţiunii 1.

Concomitent, opţiunea dată, va contribuii şi la formarea locurilor noi de muncă, atât la sate cat şi la oraşe.

Numărul locurilor de muncă va fi cam la acelaşi nivel cu cel determinat de Opţiunea 1.

Impact de gen nu există.

Impactul asupra mediului. Impactul asupra mediului este similar Opţiunii 1, determinat de modul similar de

organizare gestionării deşeurilor de ambalaje.

Riscuri. Pe lângă riscurile descrise la Opţiunea 0 - status quo, sunt posibile un şir de alte riscuri legate de

funcţionarea sistemului. Luând în considerare faptul că sistemul de gestionare a deşeurilor de ambalaje din

cadrul acestei opţiuni este administrat centralizat, la nivel de stat, eficienţa în gestionarea fondurilor poate

suferi.

V. Compararea opţiunilor şi selectarea opţiunii recomandate

În baza analizei multicriteriale a opţiunilor (vezi Anexa 4) se poate constata că toate opţiunile analizate au un

impact pozitiv, cu toate că, în cazul Opţiunii 0 - status quo, acesta este mai puţin pronunţat. Conforma analizei

date, Opţiunea 2 are un avantaj faţă de Opţiunile 1 şi 3, anume prin reducerea esenţială a impactului fiscal şi

administrativ în procesul de gestionare a deşeurilor de ambalaje.

Opţiunea 0 - status quo înregistrează o anumită creştere a gradului de valorificare a deşeurilor de ambalaje, dar

nivelul dat de creştere nu este însemnat în comparaţie cu nivelul de valorificare de fond al acestor deşeuri

(determinat de intervenţia de oportunitate a sectorul privat) şi nu atinge obiectivul trasat în cadrul acestei PPP

(Fig. 5.1).

Page 23: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

23

Opţiunile 1 şi 3 au gradul cel mai înalt de valorificare a deşeurilor de ambalaje, fiind același din cauza modului

similar de dezvoltare a infrastructurii de valorificare a deşeurilor reciclabile. În comparaţie cu aceste două

opţiuni, gradul de valorificare a deşeurilor de ambalaje este puţin mai mic în cazul Opţiunii 2, care este

determinat de o dezvoltare mai temperată a infrastructurii de valorificare a deşeurilor reciclabile din mediul

urban.

Dacă e să comparăm opţiunile 1, 2, şi 3 în baza analizei cost-beneficiu (Anexa 3), atunci se poate afirma că

Opţiunile 1 şi 3 au aceleaşi beneficii nete în rezultatul valorificării deşeurilor de ambalaje, având, totodată, un

puţin avantaj faţă de Opţiunea 2 (Fig. 5.2).

Diferenţa dată, este făcută de beneficiile de mediu (cu distribuire globală) realizate în urma economisirii de

energie prin substituirea materiei prime virgine cu materiale utile reciclate în procesul de producere a bunurilor

noi. Pe de altă parte, dacă e să comparăm eficacitatea în ceea ce priveşte costul total pentru colectarea şi

sortarea (inclusiv balotarea plasticului, hârtiei şi cartonului) a unei tone de deşeu de ambalaj, atunci Opţiunea 2

este avantajată puţin faţă de celelalte 2 opţiuni, care au cam acelaşi nivel de eficacitate (vezi Anexa 3: analiza

cost-beneficiu). Costul total (investiţii + costuri de operare) pentru colectarea-sortarea deşeurilor de ambalaje

pentru Opţiunea 1 şi 3 este aproximativ de 3,400 lei/tonă per an (5,340 lei/tonă la sate şi 2,790 lei/tonă la oraş),

iar pentru Opţiunea 2 acest cost este de cca 3,350 lei/tonă per an (5,340 lei/tonă la sate şi 2,460 lei/tonă la oraş).

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

Opţiunea 0 - status quo 23% 23% 23% 23% 23% 24% 25% 26% 27% 28% 29%

Opţiunea 1 - taxa pe ambalaj 23% 23% 23% 29% 31% 33% 36% 37% 39% 42% 44%

Opţiunea 2 - respons. producător. 23% 23% 23% 28% 31% 32% 34% 35% 37% 38% 40%

Opţiunea 3 - dezvoltarea infrastructurii 23% 23% 23% 29% 31% 33% 36% 37% 39% 42% 44%

Valorificarea de fond - int. sect. privat 23% 23% 23% 23% 22% 22% 22% 22% 22% 22% 22%

0%

10%

20%

30%

40%

50%Fig. 5.1 Rata deşeurilor de ambalaje valorificate din total generate

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

Opţiunea 0 - status quo 0 -7,500 -10,362 -14,096 -16,838 -2,432 14,668 33,328 53,600 75,539 99,204

Opţiunea 1 - taxa pe ambalaj 0 -7,500 -65,604 46,784 76,738 111,896 157,456 194,971 235,305 278,554 341,486

Opţiunea 2 - respons. producător. 0 -7,500 -53,042 44,550 82,779 103,710 140,392 170,223 202,255 236,560 273,217

Opţiunea 3 - dezvoltarea infrastructurii 0 -7,500 -65,354 46,784 76,738 111,896 157,456 194,971 235,305 278,554 341,486

-100,000-50,000

050,000

100,000150,000200,000250,000300,000350,000400,000

mii

lei

Fig. 5. 2 Beneficii nete ca rezultat al valorificării deşeurilor de ambalaje (exclusiv beneficiile de fond la intervenţia de oportunitate a sectorului privat)

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

Opţiunea 0 - status quo 0 0 71 212 478 944 1,506 2,103 2,738 3,411 4,124

Opţiunea 1 - taxa pe ambalaj 0 0 71 3,148 4,458 5,587 7,058 8,258 9,533 10,887 12,322

Opţiunea 2 - respons. producător. 0 0 71 2,625 4,203 4,883 6,083 7,046 8,066 9,143 10,281

Opţiunea 3 - dezvoltarea infrastructurii 0 0 71 3,148 4,458 5,587 7,058 8,258 9,533 10,887 12,322

-2,0000

2,0004,0006,0008,000

10,00012,00014,000

mii

lei

Fig. 5.3 Beneficii monetare la recuperarea volumului din depozitele de gunoi în rezultatul valorificării deşeurilor de ambalaje (exclusiv beneficiile de fond - intervenţia sect. privat)

Page 24: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

24

Comparând beneficiile de mediu cu efect local, calculate, în cazul dat, în dependenţă volumul recuperat din

depozitele de deşeuri în urma excluderii de la depozitare a deşeurilor de ambalaje recuperate/valorificate,

observăm că Opţiunile 1 şi 2 sunt puţin avantajate faţă de Opţiunea 2 (Fig. 5.3).

Un alt mod util de comparare a eficienţii opţiunilor în ceea ce priveşte valorificarea deşeurilor de ambalaje e să

ne uităm la sustenabilitatea sistemului de valorificare a deşeurilor de ambalaje, determinat de diferenţa dintre

valoarea materialelor reciclabile recuperate şi costurile de operare (de susţinere) a sistemului (Fig. 5.4).

După cum se poate vedea în Fig. 5.4, operarea valorificării deşeurilor de ambalaje în mediul rural (abordată

similar în toate opţiunile) este ineficientă în primii 8 ani de activitate. Acest lucru înseamnă că, pentru o

perioadă de 8 ani, costul de operare a sistemului de valorificare a deşeurilor de ambalaje creat la sate nu va

putea fi acoperit integral de veniturile obţinute de la comercializarea materialelor reciclabile recuperate. În

consecinţă, diferenţa dată va fi nevoie de recuperat ori din tariful de gestionare a deşeurilor menajere perceput

populaţiei, ori prin redistribuirea veniturilor obţinute din această activitate din oraşe către sate, ori prin transfer

din FEN către serviciile de salubrizare din mediul rural. În cazul sistemului de gestionare a deşeurilor de

ambalaje prevăzut pentru oraşe, se poate observa că veniturile acumulate din comercializarea materialelor

reciclabile vor acoperi costurile de operare a sistemului. În acest sens, Opţiunile 1 şi 3 se poziţionează mai

avantajos faţă de Opţiunea 2. Posibil că acest avantaj nu este relevant pentru Opţiunea 2 deoarece Agenţia

pentru Gestionarea Deşeurilor de Ambalaje (AGDA) va avea grijă ca cheltuielile de gestionare a deşeurilor de

ambalaje să fie aproape de cele necesare, stabilind în consecinţă un tarif corespunzător agenţilor economici

incluşi în sistem.

În urma evaluării opţiunilor, conform analizei cost-beneficiu şi analizei multicriteriale a opţiunilor, se pot trage

următoarele concluzii:

1. Opţiunea 2 „Sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje bazat pe aplicarea

schemei cu privire la responsabilitatea producătorului/importatorului asupra ambalajelor introduse pe

piaţă” propune cel mai eficient sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje.

Delegarea activităţii de gestionare a deşeurilor de ambalaje agenţilor economici care plasează ambalaje

pe piaţă, va permite sectorului privat să optimizeze costurile în administrarea ambalajelor şi deşeurilor

de ambalaje.

2. Opţiunea 1 „Sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje bazat pe aplicarea taxei

ecologice per cantitatea şi tipul ambalajului introdus pe piaţă” determină beneficii economice, sociale

şi de mediu maxime dar are, totodată, un impact negativ fiscal şi administrativ mare din caza implicării

directe a statului în administrarea proceselor de gestionare a deşeurilor de ambalaje.

3. Opţiunea 3 „Dezvoltarea infrastructurii de colectare şi sortare a deşeurilor reciclabile din mediul

urban şi rural, utilizând sursele acumulate din plăţile ecologice pe ambalaj, cu trecerea, ulterioară, la

sistemul de comercializare a certificatelor de reciclare şi export al deşeurilor de ambalaje” ţine

costurile administrative la nivel scăzut şi permite dezvoltarea infrastructurii de valorificare a deşeurilor

de ambalaje atât în mediul rural cât şi urban. Cu toate acestea, implementarea opţiuni date nu este

recomandată în contextul ultimilor propuneri de modificare a legii cu privire la plata pentru poluarea

mediului (vezi Anexa 5).

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

Opţiunea 0 - status quo, 1, 2 şi 3, rural 0 -546 -1,082 -1,468 -1,331 -1,428 -1,064 -223 1,112 2,956

Opţiunea 1 - taxa pe ambalaj, urban 0 0 6,213 8,423 9,826 11,750 13,024 14,380 15,821 17,349

Opţiunea 2 - respons. producăt., urban 0 0 3,810 5,882 6,219 7,228 7,805 8,412 9,051 9,722

Opţiunea 3 - dezvolt. infrastruct., urban 0 0 6,213 8,423 9,826 11,750 13,024 14,380 15,821 17,349

-5,000

0

5,000

10,000

15,000

20,000

Mii

lei

Fig. 5.4 Diferenţa dintre valoarea materialelor reciclabile valorificate şi costurule operaţionale pentru colectarea-sortarea acestora, mediu urban şi rural

Page 25: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

25

În urma evaluării finale a opţiunilor, cu o analiza şi a riscurilor de implementare a acestora, Grupul de lucru

recomandă implementarea Opţiunii 1 „Sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje bazat

pe aplicarea taxei ecologice per cantitatea şi tipul ambalajului introdus pe piaţă”.

VI. Sinteza procesului de consultare

Procesul de consultare a început odată cu crearea grupului de lucru (Ordinul Nr. 45 din 31 mai 2012) pentru

elaborarea acestei propuneri de politică publică. Părţile implicate în procesul dat au cuprins următoarele

structuri guvernamentale, neguvernamentale, companii: Ministerul Mediului (Direcţia analiză, monitorizare şi

evaluare a politicilor; Direcţia prevenirea poluării şi managementul deşeurilor; Secţia managementul deşeurilor

şi substanţelor chimice; Fondul Ecologic Naţional); Inspectoratul Ecologic se Stat (Secţia inspectare sol, deşeuri

şi substanţe chimice); Institutul de Ecologie şi Geografie (Laboratorul ecologia aşezărilor umane); Ministerul

Agriculturii şi Industriei Alimentare (Direcţia politici de producţie şi reglementări de calitate a produselor

vegetale); Ministerul Economiei (Direcţia regimuri comerciale şi O.M.C.); Serviciul Vamal (Secţia expertiza

mărfurilor); Uniunea pentru Valorificarea Deşeurilor - „Pentru o Moldovă Curată”; Organizaţia Teritorială

Chişinău a Mişcării Ecologiste din Moldova; Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Ambalaje şi Mărfuri

în Ambalaje „APIAMA”; Coca-Cola Îmbuteliere Chişinău S.R.L.; „Rusnac-MoldAqua” SRL - întreprinderea

de producere a apelor minerale şi băuturilor nealcoolice; „ABS” SRL - companie de reciclare a deşeurilor de

plastic.

În procesul analizei problemei şi a opţiunilor propuse pentru soluţionarea problemei s-au organizat 3 şedinţe ale

grupului de lucru. Suplimentar, au fost efectuate consultări cu reprezentaţii companiilor Coca-Cola Îmbuteliere

Chişinău S.R.L. (împreună cu un reprezentant de la Coca-Cola HBC România şi un reprezentat de la Asociaţia

Română pentru Ambalaje şi Mediu), IM Efes Vitanta Moldova Brewery SA şi „ABS” SRL în vederea discutării

modalităţilor de gestionare a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje. S-a realizat şi o vizită în teren pentru a

studia mai amănunţit experienţa Î.M. AVE Ungheni S.R.L. în gestionarea deşeurilor reciclabile în or. Ungheni.

Proiectul propunerii de politică publică a fost plasat pentru consultare pe pagina web a Ministerului Mediului la

rubrica „Transparenţa în procesul decizional”. De asemenea, la data de 25 octombrie 2012, a fost organizată o

şedinţă de consultare cu participarea părţilor interesate.

În cadrul şedinţei de consulare s-a prezentat rezultatele analizei impactului opţiunilor identificate de Grupul de

lucru şi s-a discutat asupra opţiunilor de gestionare a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje. La întrunire au

participat reprezentanţi din cadrul instituţiilor guvernamentale (Ministerul Mediului; Ministerul Economiei;

Ministerul Agriculturii; Serviciul Vamal) şi neguvernamentale (Organizaţia Teritorială Chişinău a Mişcării

Ecologiste din Moldova; Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Ambalaje şi Mărfuri în Ambalaje

„APIAMA”), şi din cadrul companiilor care plasează ambalaje pe piaţă (Coca-Cola Îmbuteliere Chişinău

S.R.L.; IM Efes Vitanta Moldova Brewery SA). La şedinţă a participat şi un reprezentat de la Î.M. AVE

Ungheni S.R.L., unica întreprindere care realizează, în mod organizat, colectarea deşeurilor de ambalaje la nivel

de oraş. Invitaţii la evenimentul dat au avut posibilitatea de a se expune asupra analizei efectuate şi rezultatelor

obţinute, optând, totodată pentru opţiunea preferată.

Majoritatea celor consultaţi s-au expus în favoarea Opţiunii 1 „Sistem de management al ambalajelor şi

deşeurilor de ambalaje bazat pe aplicarea taxei ecologice per cantitatea şi tipul ambalajului introdus pe piaţă”,

care reprezintă o abordare optimă (atât pentru instituțiile de stat cât şi pentru companiile implicate în acest

proces) în ceea ce priveşte gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje.

În cadrul discuţiilor publice au fost făcute o serie de propuneri şi sugestii. Viceministrul Mediului, dl. Lazăr

Chirică, a subliniat importanţa acumulării surselor financiare în FEN pentru a fi ulterior utilizate în finanţarea

activităţilor de dezvoltare a infrastructuri de colectare şi recuperare/reciclare a deşeurilor de ambalaje,

menţionând, totodată, că în ţară lipsesc întreprinderile de reciclare care ar putea prelua majoritatea deşeurilor

reciclabile. Reprezentatul Î.M. AVE Ungheni S.R.L., dl. Marc Zweig, a adăugat că sunt nevoiţi să exporte

majoritatea deşeurilor reciclabile colectate, cartonul, de exemplu, este exportat în Ungaria ori România.

Reprezentatul Organizaţiei Teritoriale Chişinău a Mişcării Ecologiste din Moldova, dl. Vladimir Garaba, a spus

că de fapt există două abordări de bază în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor de ambalaje, prima se bazează

pe introducerea taxelor pe ambalaje iar a doua pe plasarea responsabilităţii de gestionare a deşeurilor de

ambalaje pe seama agenţilor economici, iar asupra alegerii dintre aceste două opţiuni trebuie să se expune

experţii. În opinia Dl. Garaba, mediul de afaceri ar presa Ministerul Mediului şi Guvernul pentru a exclude

taxele ecologice pe ambalaje, menţionând, totodată, că statul nu ar trebui să investească în gestionarea

deşeurilor pentru că sunt mulţi investitori care ar dori să preia oraşe întregi şi să gestioneze, în baza tariful

existent, deşeurile solide generate acolo.

Page 26: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

26

Dl. Garaba s-a referit şi asupra faptului că fabrica de incinerare, ce urmează a fi construită în Chişinău, ar

rămânea fără material energetic dacă dezvoltăm în Chişinău infrastructura de colectare separată şi reciclare a

deşeurilor. În acest context, dumnealui a enunţat că acum este nevoie de luat o decizi politică în alegerea

abordării în ceea ce priveşte modul de gestionare a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, trebuie de bazat pe

experienţa ţărilor care au trecut deja prin faza care o trecem noi acum.

Pe de altă parte, dl. Garaba a atenţionat asupra faptului că Ministerul Mediului a acumulat surse financiare

importante din plăţile ecologice pe ambalaj, dar, până acum, aceste surse nu au fost folosite pentru gestionarea

deşeurilor de ambalaje. Astfel, este oarecum complicat să refuzăm sectorului privat să preia activitatea de

gestionare a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje atunci când statul, de fapt, nu a întreprins măsuri concrete

pentru gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje.

În final, dl. Garaba a optat pentru Opţiunea 1, dar cu o condiţie esenţială, şi anume: reformarea Fondul Ecologic

Naţional pentru a stabili un buget clar pentru gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, astfel ca agenţii

economici care plătesc taxe ecologice pe ambalaje să ştie unde sunt folosite veniturile acumulate din taxele în

cauză.

Reprezentantul Coca-Cola Îmbuteliere Chişinău S.R.L., dna Ana Afteni, a atenţionat asupra faptului că în

cadrul Opţiunii 1, recuperarea integrală a plăţilor ecologice făcute poate avea loc doar dacă se colectează 100%

din deşeurile generate. Dumneaei a menţionat că este imposibil de recuperat 100% din deșeuri de ambalaje

formate, astfel că ar fi bine de micșorat acest nivel. Dl. viceministru Chirică a răspuns că Ministerul Mediului

nu este de acord cu micșorarea nivelului de recuperare, argumentând că acest lucru nu ar contribui la

recuperarea/reciclarea dorită a deşeurilor de ambalaje. Dna Afteni a mai spus că în cadrul Opţiunii 1

importatorii trebuie să achite taxa pe ambalaj în vamă, la momentul importului, iar producătorii locali de

produse ambalate - lunar sau trimestrial, ceea ce ar reprezenta o abordare discriminatorie faţă de importatori.

Expertul a explicat această decizie prin faptul că altfel ar exista un risc mare ca importurile să fie făcute de

firme „fantome” care nu vor plăti apoi taxa pe ambalaj.

În ceea ce priveşte Opţiunea 2, au existat discuţii în privinţa modului de control asupra îndeplinirii

obligaţiunilor de recuperare/reciclare din partea agenţilor economici care plasează ambalaje pe piaţă. Expertul a

explicat că, la un audit extern, este foarte uşor de evaluat cantitatea ambalajelor puse pe piaţă de un anumit

agent economic. Acest lucru, inclusiv penalizările prevăzute în cadrul opţiunii, ar împiedica agenţii economici

să prezinte date eronate la capitolul realizarea obiectivelor de recuperare/reciclare. Totodată, dl. Garaba a

atenţionat că este obligatorie evaluarea externă a agenţilor economici în ceea ce priveşte realizarea obiectivelor

de recuperare reciclare, altfel ar putea apărea acte de corupţie din partea autorităţilor statale de control.

Reprezentatul IM Efes Vitanta Moldova Brewery SA, dl. Artur Vîrtosu, s-a referit asupra faptului că investiţiile

in infrastructura de colectare-selectare a deşeurilor de ambalaje este problematică şi va dura mult timp, astfel că

este necesar de pus accentul anume pe dezvoltarea acestei infrastructuri. Reprezentanții companiei date analizau

iniţial oportunităţile opţiunilor 1 şi 3 şi urmau să aleagă una dintre acestea. În discuţiile ulterioare dl. Vîrtosu a

menţionat că propunerile de modificare a plăţilor ecologice făcute în cadrul Proiectul de lege privind

modificarea şi completarea Legii nr. 1540-XIII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului ar

avea un impact negativ major pentru activitatea întreprinderii, astfel că în aceste condiţii doar Opţiunea 1

rămâne o abordare agreată. Cu referire la Opţiunea 1, dl. Vîrtosu a atenţionat asupra necesităţii de gestionare

corectă şi transparentă a fondurilor acumulate din taxele pe ambalaje.

Dl. Marc Zweig, reprezentantul Î.M. AVE Ungheni S.R.L., a subliniat faptul că, indiferent de opţiunea aleasă,

punerea la punct a bazei legislative-regulatorii în ceea ce priveşte gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de

ambalaje este esenţială. Anume acest lucru va crea premise ca agenţii economici implicaţi în gestionarea

deşeurilor să dezvolte infrastructura de colectare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje. Dl. viceministru Chirică a

enunţat faptul că după ce ne clarificăm cu opţiunea recomandată va avea loc dezvoltarea cadrului legislativ-

normativ necesar anume în conformitate cu opţiunea aleasă. Dl. Zweig a vorbit şi despre faptul că, spre

deosebire de oraşe, în mediul rural este complicată colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile pentru că acolo

se generează cantităţi foarte mici de reciclabile. Ulterior, dl. Zweig ne-a comunicat că dumnealui optează pentru

Opţiunea 2.

Page 27: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

1-1

Anexa 1: Arborele Problemei

Page 28: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

2-1

Anexa 2: Compararea opţiunilor

Opţiunea 0 - status quo Opţiunea 1 Opţiunea 2 Opţiunea 3

I. Obligațiile agenţilor economici care plasează pe piaţă ambalaje

Importatorii de ambalaje (cu şi fără

produs) de plastic şi „Tetra-Pack” sunt

obligaţi să achite o plată ecologică.

Importatorii de produse ambalate sunt

obligaţi să achite o taxa pe toate tipurile de

ambalaj la momentul importării mărfii.

Agenţii economici locali care plasează pe

piaţă produse ambalate şi ambalaje de

desfacere sunt obligaţi:

1) să raporteze lunar (ori trimestrial) despre

cantitatea de ambalaje plasate pe piaţă,

precum şi despre cantitatea deşeurilor de

ambalaje valorificate;

2) să achite o taxă pe toate tipurile de

ambalaj plasate pe piaţă.

Agenţii economici (importatorii şi

producătorii locali) care plasează pe piaţă

produse ambalate şi ambalaje de desfacere

sunt obligaţi:

1) să raporteze lunar (ori trimestrial) despre

cantitatea de ambalaje plasate pe piaţă,

precum şi despre cantitatea deşeurilor de

ambalaje valorificate;

2) să realizeze obiectivul anual de

valorificare a deşeurilor de ambalaje stabilit

de Ministerul Mediului;

3) să achite în FEN o penalizare în cazul

nerealizării obiectivului anual de

valorificare a deşeurilor de ambalaje.

Etapa 1: 10-12 ani

Similar Opţiuni 0.

Inclusiv,

Agenţii economici (importatorii şi

producătorii locali) care plasează pe piaţă

produse ambalate şi ambalaje de desfacere

sunt obligaţi să raporteze anual despre

cantitatea de ambalaje plasate pe piaţă precum

şi despre cantitatea deşeurilor de ambalaje

valorificate.

Etapa 2: după 10-12 ani

Similar Opţiuni 2

II. Surse financiare folosite pentru gestionarea deşeurilor de ambalaje

Plăţi ecologice percepute la importul de

ambalaje (cu şi fără produs) de plastic şi

„Tetra-Pack”i. În tabelul de mai jos se

prezentă nivelul plăţilor ecologice per kg

ambalaj.

Plăţile ecologice în cauză se returnează

agenţilor economici la prezentarea

dovezilor privind valorificarea sau

reexportul acestor ambalaje.

Plata per cantitatea şi tipul ambalajului cu

produs şi ambalaje de desfacere plasate

pentru prima dată pe piaţăii. În tabelul de mai

jos se prezentă nivelul taxei per kg tip

ambalaj.

Plăţile/taxele în cauză se returnează agenţilor

economici la prezentarea dovezilor privind

valorificarea sau exportul ambalajelor.

Tarif (de finanţare a activităţilor de

gestionare a ambalajelor) per cantitatea şi

tipul ambalajului cu produs şi ambalaje de

desfacere plasate pentru prima dată pe

piaţăiii

. În tabelul de mai jos se prezentă

nivelul tarifului per kg tip ambalaj.

Surse proprii ale agenţilor economic care

decid să valorifice individual deşeurile de

ambalaje proprii.

Surse financiare acumulate în FEN din

penalizările privind nerealizarea

obiectivului anual de valorificare a

deşeurilor de ambalaje plasate pe piaţă.

Penalizarea dată alcătuieşte 8-10 lei per kg

de ambalaj nerecuperat conform

obiectivului anual de valorificare.

Etapa 1: 10-12 ani

Similar Opţiunii 0.

În tabelul de mai jos se prezentă nivelul

plăţilor ecologice per kg ambalaj, conform

ultimilor propuneri (august, 2012) din

Proiectul de modificare şi completare a legii

cu privire la plata pentru poluarea mediului.

Etapa 2: după 10-12 ani

Venituri din comercializarea certificatelor

CRA/CRE companiilor care plasează pentru

prima dată pe piaţă ambalaje cu produs şi

ambalaje de desfacere.

Surse proprii ale agenţilor economic care

decid să valorifice individual deşeurile de

ambalaje proprii.

Surse financiare acumulate în FEN din

penalizările privind nerealizării obiectivului

anual de valorificare a deşeurilor de ambalaje.

Page 29: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

2-2

Opţiunea 0 - status quo Opţiunea 1 Opţiunea 2 Opţiunea 3

III. Modul de acumulare a surselor financiare necesare gestionării deşeurilor de ambalaje

Plăţile ecologice se percep în regim vamal

la importul mărfurilor, fiind transferate în

FEN. Responsabil de colectarea plăţilor

este Serviciul Vamal (SV).

Taxa pe ambalaj este transferată în FEN,

fiind percepută după cu urmează:

1) importatorii de produse ambalate achită

taxa în regim vamal la momentul importării

mărfii în baza declaraţiei ecologice;

2) producătorii locali de produse ambalate

achită taxa lunar (ori trimestrial) în

dependenţă de cantitatea ambalajelor plasate

pe piaţa naţională conform declaraţiei

ecologice;

3) agenţii economici care folosesc ambalaje

de desfacere la locul vânzării achită taxa

lunar (ori trimestrial) în dependenţă de

cantitatea ambalajelor de desfacere plasate pe

piaţă conform declaraţiei ecologice.

Agenţii economici care administrează un

sistem de depozit pentru recuperarea şi

refolosirea (reciclarea) recipientelor

băuturilor vor plăti doar 50% din taxa pe

ambalaj iniţială.

Plăţile se fac conform tarifului atunci când

agenţii economici care plasează ambalaje pe

piaţă predau (în mod contractual)

responsabilitatea de valorificare a deşeurilor

de ambalaje Asociaţiei pentru Gestionarea

Deşeurilor de Ambalaje (AGDA). AGDA

este autorizată de MM.

Penalizările sunt achitate (la sfârşitul

anului) în FEN de către agenţii economici

care nu au reuşit să realizeze obiectivul

anual de valorificare a deşeurilor de

ambalaje plasate pe piaţă. Valoarea

penalizării reprezintă rezultatul diferenţei

dintre obiectivul anual şi obiectivul realizat

efectiv de către operatorii economici

responsabili.

Etapa 1: 10-12 ani

Similar Opţiunii 0.

Etapa 2: după 10-12 ani

Agenţii economici care colectează şi apoi

predau reciclatorilor ori exportă deşeuri de

ambalaje, vor primi de la MM certificate CRA

şi CRE. Certificatele în cauză sunt apoi

plasate pe piaţă (prin intermediul sistemului

electronic special creat la MM) pentru ca

agenţii economici care plasează ambalaje pe

piaţă să le achiziţioneze şi să realizeze, astfel,

obiectivele de valorificare ale deşeurilor de

ambalaje.

Penalizările sunt achitate (la sfârşitul anului)

în FEN de către agenţii economici care nu au

reuşit să realizeze obiectivul anual de

valorificare a deşeurilor de ambalaje plasate

pe piaţă. Valoarea penalizării reprezintă

rezultatul diferenţei dintre obiectivul anual şi

obiectivul realizat efectiv de către operatorii

economici responsabili.

IV. Administrarea surselor financiare acumulate pentru gestionarea deşeurilor de ambalaje

FEN, Ministerul Mediului. FEN şi Biroul de Administrare a Deşeurilor

de Ambalaje (BADA), Ministerul Mediului.

BADA va fi susţinut financiar (cu stabilirea

clară a anumitor limite de cheltuieli

administrative) din fondurile acumulate din

taxa pe ambalaj.

Asociaţia pentru Gestionarea Deşeurilor de

Ambalaje (AGDA) – asociaţie nonprofit

înfiinţată de agenţii economici care plasează

ambalaje pe piaţă.

Sursele acumulate din penalizări sunt

administrate de FEN.

Similar Opţiunii 1.

V. Tipul suportului financiar pentru gestionarea deşeurilor de ambalaje

1. Proiecte cu privire la înfiinţarea/

dezvoltarea serviciilor de salubrizare

în mediul rural la nivel de claster de

minimum 3 comune:

- Finanţarea infrastructurii

necesară pentru gestionarea

1. Cheltuieli administrative (inclusiv

companii de informare, sistem

informaţional pentru MM şi SV, audit

extern)

2. Cheltuieli de infrastructură:

- Infrastructura rurală necesară colectării

1. Cheltuieli administrative

2. Campanii de informare

3. Sistem informaţional AGDA

4. Cheltuieli de infrastructură:

- Infrastructura rurală necesară colectării

şi sortării (şi balotării) deşeurilor de

Similar Opţiunii 1, dar fără necesitatea

dezvoltării sistemului informaţional pentru

SV.

Page 30: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

2-3

Opţiunea 0 - status quo Opţiunea 1 Opţiunea 2 Opţiunea 3

deşeurilor solide, care include şi

infrastructura necesară colectării

şi sortării (şi balotării) deşeurilor

de ambalaje.

şi sortării (şi balotării) deşeurilor de

ambalaje se finanţează similar Opţiunii

0.

- Infrastructura urbană necesară colectării

şi sortării (şi balotării) deşeurilor de

ambalaje.

3. Acordarea de credite preferinţiale

reciclatorilor autorizaţi în vederea

dezvoltării/îmbunătățirii infrastructurii

de reciclare/valorificare a deşeurilor de

ambalaje.

ambalaje se finanţează similar Opţiunii

0.

- Infrastructura urbană necesară

colectării şi sortării (şi balotării)

deşeurilor de ambalaje.

VI. Caracteristicile infrastructurii pentru gestionarea deşeurilor de ambalaje

Mediu rural

Colectarea din poartă în poartă a

deşeurilor de ambalaje în saci de plastic

(1 sac de 50 l pentru hârtie şi carton; 1 sac

de 120 l pentru plastic, sticlă, metal) odată

la 2 luni.

Sortarea (şi balotarea) la staţii manuale

de sortare din cadrul serviciilor de

salubrizare.

Materialele reciclabile colectate sunt

comercializate agenţilor economici care

se ocupă cu reciclarea acestora.

Mediu urban

Nu se realizează.

Mediu rural

Similar Opţiunii 0

Mediu Urban

Colectarea de la puncte de colectare (pentru or. Chişinău şi Bălţi - un punct de colectare la 300 gospodării; pentru alte oraşe - un punct de

colectare la 200 gospodării) odată în lună sau la umplerea containerelor. Populaţia va plasa deșeurile reciclabile în trei containere diferite: 1)

container din plasă de metal de 4 m3 - plastic şi metal; 2) Container de plastic, cu capac special, de 1.1m3 - hârtie şi carton, inclusiv pachete

de tip „Tetra Pack”; Container de plastic, cu capac special, de 1.1m3 - sticlă.

Sortarea (şi balotarea) la staţii manuale de sortare din cadrul oraşelor, administrate, prin contract, de agenţi economici autorizaţi.

Materialele reciclabile colectate sunt comercializate agenţilor economici care se ocupă cu reciclarea acestora. Totodată, în caz de necesitate

acestea pot fi exportate şi comercializate reciclatorilor dinafara ţării.

VII. Organizarea procesului de colectare şi sortare a deşeurilor de ambalaje

Mediul rural

Colectarea şi sortarea este realizată de

către serviciul de salubrizare din zonă.

Costurile de colectare şi sortare sunt

acoperite din veniturile din

comercializarea materialelor reciclabile şi

tariful de gestionare a deşeurilor.

Mediu urban

Nu se realizează.

Mediu rural

Similar Opţiunii 0

Mediul urban

Colectarea se face prin contract, de agenţi economici autorizaţi. Desemnarea agenţilor economici se va face prin tender (în cazul opţiunii 1 şi

3) sau parteneriat economic (în cazul opţiunii 2).

Costurile de colectare şi sortare sunt acoperite din veniturile din comercializarea materialelor reciclabile, iar în caz de necesitate se vor folosi

şi surse suplimentare acumulate din taxa pe ambalaj (în cazul opţiunilor 1) şi din tariful de gestionare (în cazul opţiunii 2).

Page 31: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

2-4

Opţiunea 0 - status quo Opţiunea 1 Opţiunea 2 Opţiunea 3

VIII. Informare şi controlul asupra procesului de gestionare a deşeurilor de ambalaje

FEN evaluează modul de utilizare a

surselor financiare la implementarea

proiectelor finanţate din FEN.

Un sistem informaţional, administrat de MM,

se foloseşte pentru raportarea agenţilor

economici locali asupra cantităţilor de

ambalaje plasate pe piaţă precum şi asupra

cantităţilor de deşeuri de ambalaje

valorificate.

Evidenţa agenţilor economici care introduc

pe piaţă produse ambalate şi ambalaje de

desfacere, precum şi informaţiile raportate se

constituie într-o bază de date gestionată de

MM. MM face publică informaţia privind

gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de

ambalaje.

BADA va fi supus, anual, unui audit extern

în vederea evaluării modului de administrare

a fondurilor pentru gestionarea deşeurilor de

ambalaje.

Un anumit număr de operatorii economici,

care plasează pe piaţa naţională produse

ambalate sau ambalaje de desfacere, va fi

supus anual unui audit extern în vederea

evaluării cantităţilor de ambalajele plasate pe

piaţă de aceştia şi nivelul de achitare a taxei

pe ambalaj.

Cheltuielile de audit sunt acoperite din

fondurile disponibile pentru gestionarea

deşeurilor de ambalaje acumulate în FEN.

Un sistem informaţional, administrat de

MM, se foloseşte pentru raportarea

agenţilor economici locali asupra

cantităţilor de ambalaje plasate pe piaţă

precum şi asupra cantităţilor de deşeuri de

ambalaje valorificate.

Reportarea se face: 1) în mod individual în

cazul când agenţii economici asigură

valorificarea/ reciclarea deșeurilor de

ambalaje generare de ei pe cont propriu; 2)

prin organizaţii specializate de preluare a

obligaţiunilor de valorificare/reciclare a

deşeurilor de ambalaje (AGDA), atunci

când au un contract cu astfel de organizaţii.

Evidenţa agenţilor economici care introduc

pe piaţă produse ambalate şi ambalaje de

desfacere, precum şi informaţiile raportate

se constituie într-o bază de date gestionată

de MM. MM face publică informaţia

privind gestionarea ambalajelor şi a

deşeurilor de ambalaje.

AGDA va fi supusă, anual, unui audit

extern în vederea evaluării modului de

realizare a obiectivelor de valorificare a

deşeurilor de ambalaje. Cheltuielile pentru

acest audit sunt suportate de AGDA.

Un anumit număr de operatorii economici,

care valorifică deşeurile de ambalaje în mod

individual, va fi supus anual unui audit

extern în vederea evaluării modului de

realizare a obiectivelor de valorificare a

deşeurilor de ambalaje. Cheltuielile pentru

acest audit sunt acoperite din FEN.

Un sistem informaţional, administrat de MM,

se foloseşte pentru raportarea agenţilor

economici locali asupra cantităţilor de

ambalaje plasate pe piaţă precum şi asupra

cantităţilor de deşeuri de ambalaje

valorificate.

Evidenţa agenţilor economici care introduc pe

piaţă produse ambalate şi ambalaje de

desfacere, precum şi informaţiile raportate se

constituie într-o bază de date gestionată de

MM. MM face publică informaţia privind

gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de

ambalaje.

BADA va fi supus, anual, unui audit extern în

vederea evaluării modului de administrare a

fondurilor pentru gestionarea deşeurilor de

ambalaje.

Cheltuielile de audit sunt acoperite din

fondurile disponibile pentru gestionarea

deşeurilor de ambalaje acumulate în FEN.

Page 32: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

2-5

Nivelului plăţilor/taxelor pe ambalaje determinate de fiecare Opţiune şi compararea acestora cu nivelul taxelor/plăţilor similare percepute în ţările din UE

Materialul ambalajului

Opţiune 0 - status quo

(Legea 1540-XIII)

MDL/kg

Opțiunea 3 - dezv. infrast.

(Legea 1540-XIII modif.)

MDL/kg

Opțiunea 1 - taxa pe

ambalaj

MDL/kg

Opțiunea 2 - respons.

producătorului

MDL/kg

Taxa pe ambalaj

în Olanda,

MDL/kg

Tariful de gestionare (Punctul Verde), UE

MDL/kg

RO1 (min.) BE2 AT3 (max.) Media UE4

a. g. a. p. a. g. a. p. a. p. a. p. a. pr. a. sd.tr. a. p. a. p. a. p. a. p.

Hârtie şi carton 0.50 0.25 1.01 0.35 0.21 0.31 1.57 1.06

Plastic 0.57 20.95 24.31* 12.85-40.05** 3.25 0.40 5.58 1.96 0.34 4.72 9.27 4.30

Aluminiu 1.75 0.50 9.00 3.16 0.40 2.87 5.97 2.16

Oţel / fier 1.75 0.50 1.77 0.62 0.18 0.98 3.69 1.30

Sticlă 0.25 0.30 0.72 0.25 0.28 0.29 1.12 0.67

Compozit (ex. Tetra-Pack) 0.59 66.18 20.00 12.85-48.78*** 1.75 0.25 1.01 0.35 0.21 4.65 1.57 1.06

Lemn 0.10 0.10 0.36 0.13 0.18 4.93 0.17 1.41

Altele 0.50 0.50 1.60 0.56 5.19

Suma: 1.16 87.13 44.31 56.90 11.08 3.15 21.04 7.38 1.80 23.93 23.36 11.96

Media: 0.58 43.57 22.16 28.45 1.23 0.35 2.63 0.92 0.26 2.99 3.34 1.71

Note:

RO - tariful în România (unul din cele mai mici tarife din UE); BE - tariful în Belgia (unul din cel mai eficient sistem de gestionare a deşeurilor de ambalaje din UE); AT - tariful în Austria (unul din cel mai

mare tarif din UE); Media UE - tariful mediu în UE (exclusiv Danemarca şi Malta).

a. g. - ambalaje goale (fără produs); a. p. - ambalaje cu produs; a. pr. - ambalaje primare; a. sd.tr. - ambalaje secundare şi terţiare (de transport).

*Conform Proiectului de modificare a legii 1540-XIII, pentru poziţia tarifară 392330 plata ecologică este estimată la cca 24.31 lei/kg, dar din cauza acestei plăţi numai o mică parte (1% în comparaţie cu anul

2011) din aceste ambalaje vor fi importate în continuare la această poziţie tarifară.

**Plata ecologică variază între 12.12 lei/kg (estimare minimă) şi 40.05 lei/kg (estimare maximă), media fiind de 26.09 lei/kg.

***Plata ecologică variază între 12.85 lei/kg (estimare minimă) şi 48.78 lei/kg (estimare maximă), media fiind de 30.81 lei/kg.

1EUR=15.71MDL (09.09.2012).

i Păţi ecologice - Ambalaje goale

Până în anul 2013: 1) Articole de transport sau de ambalare din materiale plastice (3923) - 1.5% din valoarea mărfii în vamă; 2) Articole de transport sau de ambalare din materiale plastice din

polimeri de etilenă (3923 21 000) - 0.5% din valoarea mărfii în vamă; 3) Articole de transport sau de ambalare din materiale plastice din policlorură de vinil (3923 29 100) - 3.0% din valoarea

mărfii în vamă; 4) Hîrtii şi cartoane cretate sau impregnate cu material plastic (4811) - 1.5% din valoarea mărfii în vamă; 5) Pachete "Tetra-Pack" (4819 20 101) - 2.0% din valoarea mărfii în

vamă.

1 http://pro-e.org/Financing_Romania.html, (date din 2011). 2 http://pro-e.org/Financing_3.html; (www.fostplus.be/SiteCollectionDocuments/Leden/GP%20tarieven/GreenDot_UK.PDF), (date din 2011). 3 http://pro-e.org/Financing_Austria.html, (date din 2012). 4 Eunomia, 2011. A Comparative Study on Economic Instruments Promoting Waste Prevention.

Page 33: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

2-6

Din anul 2013: 1) Articole de transport sau de ambalare din materiale plastice (3923) - 1.5% din valoarea mărfii în vamă; 2) Articole de transport sau de ambalare din materiale plastice din

polimeri de etilenă (3923 21 000) - 0.5% din valoarea mărfii în vamă; 3) Articole de transport sau de ambalare din materiale plastice din policlorură de vinil (3923 29 100) - 3.0% din valoarea

mărfii în vamă; 4) Bidoane, sticle, flacoane şi articole similare (3923 30) - 6.0% din valoarea mărfii în vamă, dar nu mai puţin de 0.50 lei per unitate de ambalaj cu capacitatea de până la 0.25

litri, 1 leu per unitate de ambalaj de până la 1 litru, 3 lei per unitate de ambalaj de până la 5 litri, 10 lei per unitate de ambalaj de peste 10 litri; 5) Hîrtii şi cartoane cretate sau impregnate cu

material plastic (4811 51 000 şi 4811 59 000) - 6.0% din valoarea mărfii în vamă dar nu mai puţin de 20 lei per kg; 6) Hîrtii şi cartoane cretate, acoperite sau impregnate cu ceară, parafină,

stearină, ulei sau glicerol (4811 60 000) - 6.0% din valoarea mărfii în vamă dar nu mai puţin de 20 lei per kg.

Plăţi ecologice - Ambalaje cu produs

Până în anul 2013: 1) Produse în ambalaj de plastic cu capacitatea sub 1 litru, între 1 şi 3 litri, peste 3 litri - 0.8 lei, 1 leu şi 1.5 lei per unitatea de ambalaj respectivă; 2) Produse în ambalaj

Tetra-Pack cu capacitatea sub 1 litru, de 1 litru, peste un litru şi până la 2 litri, de peste 2 litri - 1 leu, 1.5 lei, 2.5 lei şi 3 lei per unitatea de ambalaj respectivă.

Din anul 2013: 1) Produse în ambalaj de plastic - 6.0% din valoarea mărfii în vamă, dar nu mai mult de 0.50 lei per unitate de ambalaj cu capacitatea de până la 0.25 litri, 1 leu per unitate de

ambalaj de până la 1 litru, 3 lei per unitate de ambalaj de până la 5 litri, 10 lei per unitate de ambalaj de peste 10 litri; 2) Produse în ambalaj Tetra-Pack - 6.0% din valoarea mărfii în vamă, dar

nu mai mult de 0.50 lei per unitate de ambalaj cu capacitatea de până la 0.25 litri, 1 leu per unitate de ambalaj de până la 1 litru, 3 lei per unitate de ambalaj de până la 5 litri, 10 lei per unitate

de ambalaj de peste 10 litri. ii Se propune următoarele taxe pe ambalajele (primare, secundare şi terţiare) cu produs: 1) Ambalaje din hârtie şi carton - 0.5 lei/kg; 2) Ambalaje din plastic - 3.25 lei/kg; 3) Ambalaje din metal

- 1.75 lei/kg; 4) Ambalaje din sticlă - 0.25 lei/kg; 5) Ambalaje din materiale compozite (hârtie/carton şi plastic) - 1.75 lei/kg; 6) Ambalaje din lemn - 0.1 lei/kg; 6) Ambalaje din alte materiale

(ex. textile) - 0.5 lei/kg. Taxa pentru ambalajele de desfacere (pachete, sacoşe, containere, etc. distribuite suplimentar la locul comercializării produselor) se percepe în dependenţă de

materialul acestora şi corespunde nivelul taxelor aplicate ambalajelor cu produse descrise mai sus.

Nivelul taxelor depinde de impactul materialului ambalajului asupra mediului, fiind, totodată, comparabile cu taxele de acest gen aplicate în UE (majoritatea din ele reprezintă cca. 50% din

nivelul taxelor respective aplicate în Olanda). Totodată, pentru ambalajele din lemn şi sticlă nivelul taxei este stabilit astfel pentru a promova utilizarea acestora în locul celor din plastic. iii

Se propune următoarele tarife pe ambalajele (primare, secundare şi terţiare) cu produs: 1) Ambalaje din hârtie şi carton - 0.25 lei/kg; 2) Ambalaje din plastic - 0.4 lei/kg; 3) Ambalaje din

metal - 0.5 lei/kg; 4) Ambalaje din sticlă - 0.3 lei/kg; 5) Ambalaje din materiale compozite (hârtie/carton şi plastic) - 0.25 lei/kg; 6) Ambalaje din lemn - 0.1 lei/kg; 6) Ambalaje din alte

materiale (ex. textile) - 0.5 lei/kg. Tariful pentru ambalajele de desfacere (pachete, sacoşe, containere, etc. distribuite suplimentar la locul comercializării produselor) depinde de materialul

acestora şi corespunde nivelul tarifelor aplicate ambalajelor cu produse descrise mai sus.

Nivelul tarifelor depinde de cheltuielile necesare gestionării acestora, fiind, totodată, comparabile cu astfel de tarife aplicate în Romania şi Bulgaria.

Page 34: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

3-1

Anexa 3: Analiza cost-beneficiu

Opţiunea 0: status quo - fără intervenţii suplimentare în procesul de gestionare a deşeurilor reciclabile

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

U/M Anul 0 Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9 Anul 10

Generarea deşeurilor reciclabile:Total deşeuri de ambalaje/reciclabile generate, tone/an: tone 248,182 251,904 255,683 259,518 263,411 267,362 271,372 275,443 279,575 283,768 288,025

Hârtie şi carton tone 89,657 91,002 92,367 93,753 95,159 96,586 98,035 99,506 100,998 102,513 104,051

Plastic tone 88,733 90,064 91,415 92,786 94,178 95,590 97,024 98,480 99,957 101,456 102,978

Metal tone 24,611 24,980 25,355 25,735 26,121 26,513 26,911 27,315 27,724 28,140 28,562

Sticlă tone 45,180 45,858 46,546 47,244 47,953 48,672 49,402 50,143 50,895 51,659 52,434

Valorificarea deşeurilor:Rata anuală de valorificare a deşeurilor de ambalaje din total generate, % % 23% 23% 23% 23% 23% 24% 25% 26% 27% 28% 29%

Hârtie şi carton % 26% 25% 25% 26% 26% 26% 27% 28% 28% 29% 30%

Plastic % 11% 11% 11% 12% 12% 13% 14% 15% 17% 18% 19%

Metal % 8% 8% 8% 8% 9% 10% 11% 13% 14% 16% 17%

Sticlă % 49% 48% 48% 48% 48% 49% 49% 50% 50% 51% 52%

Rata anuală (de fond) de valorificare a deşeurilor de ambalaje din total generate, contribuţia sectorului privat (fără intervenţii din partea statului), %% 23% 23% 23% 23% 22% 22% 22% 22% 22% 22% 22%

Hârtie şi carton % 26% 25% 25% 25% 25% 25% 25% 25% 25% 24% 24%

Plastic % 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11%

Metal % 8% 8% 8% 7% 7% 7% 7% 7% 7% 7% 7%

Sticlă % 49% 48% 48% 48% 48% 47% 47% 47% 47% 46% 46%

Deşeuri de ambalaje colectate/valorificate de sectorul privat, tone/an: tone 56,858 57,426 58,000 58,580 59,166 59,758 60,355 60,959 61,569 62,184 62,806

Deşeuri de ambalaje valorificate de servicii de salubrizare din mediul rural, tone/an: tone 349 1,036 2,337 4,616 7,364 10,286 13,390 16,682 20,168

Gospodării rurale unde se colectează selectiv deşeurile mii gospodării 0 12 31 62 109 169 228 288 347 406

% din totalul gospodăriilor rurale % 1.8% 4.6% 9.2% 16.3% 25.2% 34.0% 42.9% 51.7% 60.6%

Resurse financiare disponibile pentru protecţia mediului:Venitul FEN din plata ecologică pe mărfuri şi ambalaj mii lei 202,028 346,475 351,672 356,947 362,301 367,736 373,252 378,851 384,534 390,302 396,156Venitul FEN din plata ecologică pe mărfuri mii lei 120,608 231,482 234,954 238,478 242,056 245,686 249,372 253,112 256,909 260,763 264,674

Venitul din plata pe ambalajele importate (cu şi fără produs) mii lei 81,420 114,993 116,718 118,469 120,246 122,049 123,880 125,738 127,624 129,539 131,482

Cheltuieli pentru gestionarea deşeurilor reciclabile:Investiţii în infrastructura de gestionare a deşeurilor reciclabile/de ambalaj la sate mii lei 0 7,500 12,000 19,500 30,000 30,000 30,000 30,000 30,000 30,000 30,000

% cheltuielilor din plaţile ecologice pe ambalaj % 0.0% 6.5% 10.3% 16.5% 24.9% 24.6% 24.2% 23.9% 23.5% 23.2% 22.8%

% cheltuielilor din plaţile ecologice pe mărfuri şi ambalaj % 0.0% 2.2% 3.4% 5.5% 8.3% 8.2% 8.0% 7.9% 7.8% 7.7% 7.6%

Costuri de operare pentru colectarea şi sortarea materialelor reciclabile, mediu rural mii lei 0 0 1,464 3,806 7,611 13,466 20,784 28,102 35,420 42,738 50,056

Cheltuieli totale pentru gestionarea deşeurilor de ambalaje mii lei 7,500 13,464 23,306 37,611 43,466 50,784 58,102 65,420 72,738 80,056% cheltuielilor din plaţile ecologice pe ambalaj % 0.0% 6.5% 11.5% 19.7% 31.3% 35.6% 41.0% 46.2% 51.3% 56.2% 60.9%

% cheltuielilor din plaţile ecologice pe mărfuri şi ambalaj % 0.0% 2.2% 3.8% 6.5% 10.4% 11.8% 13.6% 15.3% 17.0% 18.6% 20.2%

Venituri potenţiale din realizarea materialelor reciclabile:Beneficii din comercializarea materialelor utile recuperate mii lei 91,018 91,928 93,765 96,500 100,857 107,796 115,974 124,622 133,757 143,395 153,553Beneficii din comercializarea materialelor utile recuperate (exclusiv sectorul privat) mii lei 0 0 917 2,724 6,143 12,135 19,356 27,038 35,197 43,850 53,012

Valoarea estimată a materialelor utile recuperate de sectorul privat: mii lei 91,018 91,928 92,848 93,776 94,714 95,661 96,618 97,584 98,560 99,545 100,541

Valoarea materialelor utile recuperate de serviciile de salubrizare din mediul rural: mii lei 0 0 917 2,724 6,143 12,135 19,356 27,038 35,197 43,850 53,012

% din cheltuielile operaţionale pentru colectarea-sortarea materialelor reciclabile % 0.0% 62.7% 71.6% 80.7% 90.1% 93.1% 96.2% 99.4% 102.6% 105.9%

Diferenţa dintre valoarea materialelor reciclate şi cheltuielile operaţionale pentru colectarea şi sortarea acestoramii lei 0 -546 -1,082 -1,468 -1,331 -1,428 -1,064 -223 1,112 2,956

Page 35: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

3-2

Beneficii de mediuTotal beneficii de mediu mii lei 211,783 213,901 218,224 224,686 235,012 251,485 270,908 291,451 313,153 336,051 360,188

Beneficii de mediu, exclusiv sectorul privat mii lei 0 0 2,185 6,486 14,630 28,899 46,096 64,391 83,822 104,428 126,248Reducerea emisiilor cu efect de seră (impact global), tone CO2 eq. tone CO2 eq 47,169 47,640 48,800 50,627 53,661 58,616 64,493 70,717 77,303 84,260 91,603

Costul cantităţii de CO2 reduse mii lei 5,406 5,460 5,592 5,802 6,150 6,717 7,391 8,104 8,859 9,656 10,498

Reducerea emisiilor cu efect de seră, exclusiv sectorul privat tone CO2 eq 0 0 684 2,029 4,577 9,042 14,422 20,146 26,226 32,673 39,500

Costul cantităţii de CO2 reduse, exclusiv sectorul privat mii lei 0 0 78 233 525 1,036 1,653 2,309 3,005 3,744 4,527

Economisire de energie (impact global), mii Gigajouli mii GJ 1,050 1,061 1,082 1,114 1,165 1,247 1,343 1,444 1,551 1,665 1,784

Costul energiei economisite (GJ gaz natural, media UE) mii lei 197,863 199,841 203,875 209,900 219,525 234,874 252,973 272,115 292,336 313,672 336,161

Economisire de energie, exclusiv sectorul privat GJ 0 0 10,800 32,065 72,324 142,860 227,876 318,318 414,375 516,238 624,105

Costul energiei economisite, exclusiv sectorul privat mii lei 0 0 2,035 6,042 13,628 26,919 42,938 59,979 78,079 97,273 117,598

Volum recuperat din depozitele de gunoi (impact local), m3: m3 162,264 163,887 166,885 171,218 177,959 188,530 200,940 214,051 227,886 242,469 257,826

Costul volumului recuperat din depozitul de gunoi mii lei 8,514 8,600 8,757 8,984 9,338 9,893 10,544 11,232 11,958 12,723 13,529

Volum recuperat din depozitele de gunoi, exclusiv sectorul privat: m3 0 0 1,360 4,038 9,107 17,989 28,694 40,082 52,177 65,003 78,586

Costul volumului recuperat din depozitul de gunoi, exclusiv sectorul privat mii lei 0 0 71 212 478 944 1,506 2,103 2,738 3,411 4,124

Beneficii nete totaleBeneficii nete (total beneficii - total costuri) mii lei 302,801 298,329 298,526 297,880 298,258 315,815 336,098 357,971 381,490 406,708 433,684

Beneficii nete (beneficii - costuri), exclusiv sectorul privat mii lei 0 -7,500 -10,362 -14,096 -16,838 -2,432 14,668 33,328 53,600 75,539 99,204Beneficii nete, exclusiv beneficiile de mediu mii lei 91,018 84,428 80,301 73,194 63,246 64,330 65,190 66,520 68,337 70,657 73,497

Beneficii nete, exclusiv beneficiile de mediu, exclusiv sectorul privat mii lei 0 -7,500 -12,546 -20,582 -31,468 -31,331 -31,428 -31,064 -30,223 -28,888 -27,044

Venituri FEN din plățile ecologice pe ambalaj pentru perioada 2013-2022 mii lei 1,230,739

Costuri totale pentru perioada 2013-2022, exclusiv costurile valorificării de fond suportate de sectorul privat fără intervenţia statului mii lei 452,446

Costuri bugetare (din FEN), 2013-2022 mii lei 249,000

Media anuală a costurilor bugetare (din FEN) pentru perioada 2013-2022 mii lei 24,900

Beneficii totale pentru perioada 2013-2022, exclusiv beneficiile valorificării de fond realizate de sectorul privat fără intervenţia statului mii lei 677,557

Beneficii totale (include doar beneficiile de mediu cu impact local) pentru perioada 2013-2022, exclusiv beneficiile valorificării de fond realizate de sectorul privat fără

intervenţia statului

mii lei 215,958

Beneficii nete pentru perioada 2013-2022, exclusiv beneficiile valorificării de fond realizate de sectorul privat fără intervenţia statului mii lei 225,110

Cost per o tonă ambalaj colectat şi sortat (şi balotat), mediu rural lei/tonă 5,342

Deşeuri de ambalaje colectate separat de serviciile de salubrizare, mediul rural, anii 2013-2017 tone 9,265

Deşeuri de ambalaje colectate separat de serviciile de salubrizare, mediul rural, anii 2013-2020 tone 43,754

Page 36: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

3-3

Opţiunea 1: Sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje bazat pe aplicarea taxei ecologice per cantitatea şi tipul ambalajului introdus pe piaţă

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

U/M Anul 0 Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9 Anul 10

Generarea deşeurilor reciclabile:Total deşeuri de ambalaje/reciclabile generate, tone/an: tone 248,182 251,904 255,683 259,518 263,411 267,362 271,372 275,443 279,575 283,768 288,025

Hârtie şi carton tone 89,657 91,002 92,367 93,753 95,159 96,586 98,035 99,506 100,998 102,513 104,051

Plastic tone 88,733 90,064 91,415 92,786 94,178 95,590 97,024 98,480 99,957 101,456 102,978

Metal tone 24,611 24,980 25,355 25,735 26,121 26,513 26,911 27,315 27,724 28,140 28,562

Sticlă tone 45,180 45,858 46,546 47,244 47,953 48,672 49,402 50,143 50,895 51,659 52,434

Valorificarea deşeurilor:Rata anuală de valorificare a deşeurilor de ambalaje din total generate, % % 23% 23% 23% 29% 31% 33% 36% 37% 39% 42% 44%

Hârtie şi carton % 26% 25% 25% 32% 35% 36% 39% 41% 42% 44% 46%

Plastic % 11% 11% 11% 18% 20% 22% 25% 27% 29% 32% 34%

Metal % 8% 8% 8% 13% 15% 17% 20% 22% 24% 27% 29%

Sticlă % 49% 48% 48% 53% 55% 57% 59% 60% 62% 63% 65%

Rata anuală (de fond) de valorificare a deşeurilor de ambalaje din total generate, contribuţia sectorului privat (fără intervenţii din partea statului), %% 23% 23% 23% 23% 22% 22% 22% 22% 22% 22% 22%

Hârtie şi carton % 26% 25% 25% 25% 25% 25% 25% 25% 25% 24% 24%

Plastic % 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11%

Metal % 8% 8% 8% 7% 7% 7% 7% 7% 7% 7% 7%

Sticlă % 49% 48% 48% 48% 48% 47% 47% 47% 47% 46% 46%

Deşeuri de ambalaje colectate/valorificate de sectorul privat, tone/an: tone 56,858 57,426 58,000 58,580 59,166 59,758 60,355 60,959 61,569 62,184 62,806

Deşeuri de ambalaje valorificate de servicii de salubrizare din mediul rural, tone/an: tone 349 1,036 2,337 4,616 7,364 10,286 13,390 16,682 20,168

Gospodării rurale unde se colectează selectiv deşeurile mii gospodării 0 12 31 62 109 169 228 288 347 406

% din totalul gospodăriilor rurale % 1.8% 4.6% 9.2% 16.3% 25.2% 34.0% 42.9% 51.7% 60.6%

Deşeuri de ambalaje valorificate în mediul urban, tone/an: 15,279 20,714 24,164 28,895 32,029 35,364 38,907 42,664

Gospodării conectate anual la sistemul de colectare a deşeurilor de ambalaje mii gospodării 289 31 31 31 31 31 31 31

Gospodăriile urbane de unde se colectează selectiv deşeurile mii gospodării 289 320 351 382 413 444 476 507

% din totalul gospodăriilor urbane % 54.6% 60.5% 66.3% 72.2% 78.1% 84.0% 89.9% 95.7%

Resurse financiare disponibile pentru protecţia mediului:Venitul FEN din plata ecologică pe mărfuri şi ambalaj mii lei 202,028 346,475 432,057 438,502 445,043 451,683 458,422 465,262 472,205 479,251 486,404Venitul FEN din plata ecologică pe mărfuri mii lei 120,608 231,482 230,000 233,450 236,952 240,506 244,114 247,775 251,492 255,264 259,093

Venitul din plata pe ambalajele importate (cu şi fără produs) mii lei 81,420 114,993

Venitul din plata ecologică pe cantitatea şi tipul ambalajului cu produs introdus pe piaţă mii lei 202,057 205,052 208,091 211,177 214,308 217,487 220,713 223,987 227,311

Cheltuieli pentru gestionarea deşeurilor reciclabile:Cheltuieli bugetare (din FEN) care ţin de gestionarea deşeurilor de ambalaj mii lei 7,500 67,243 50,529 61,029 61,029 61,029 61,029 61,029 61,029 44,361

% cheltuielilor din plaţile ecologice pe ambalaj % 6.5% 33.3% 24.6% 29.3% 28.9% 28.5% 28.1% 27.7% 27.2% 19.5%% cheltuielilor din plaţile ecologice pe mărfuri şi ambalaj % 0.0% 2.2% 15.6% 11.5% 13.7% 13.5% 13.3% 13.1% 12.9% 12.7% 9.1%

Investiţii în infrastructura de gestionare a deşeurilor reciclabile/de ambalaj la sate mii lei 7,500 12,000 19,500 30,000 30,000 30,000 30,000 30,000 30,000 30,000

% cheltuielilor din plaţile ecologice pe ambalaj % 0.0% 6.5% 5.9% 9.5% 14.4% 14.2% 14.0% 13.8% 13.6% 13.4% 13.2%

% cheltuielilor din plaţile ecologice pe mărfuri şi ambalaj % 0.0% 2.2% 2.8% 4.4% 6.7% 6.6% 6.5% 6.4% 6.4% 6.3% 6.2%

Costuri de operare pentru colectarea şi sortarea materialelor reciclabile, mediu rural mii lei 1,464 3,806 7,611 13,466 20,784 28,102 35,420 42,738 50,056

Costuri de operare pentru colectarea şi sortarea materialelor reciclabile, mediu urban mii lei 0 28,928 39,219 45,751 54,708 60,643 66,957 73,664 80,778

Costuri operaţionale totale pentru colectarea şi sortarea materialelor reciclabile mii lei 0 1,464 32,734 46,830 59,217 75,492 88,745 102,377 116,403 130,834

Cheltuieli totale pentru gestionarea deşeurilor de ambalaje (nu include sectorul privat) mii lei 7,500 68,706 83,262 107,859 120,245 136,521 149,774 163,406 177,431 175,195

Venituri potenţiale din realizarea materialelor reciclabile:Beneficii din comercializarea materialelor utile recuperate mii lei 91,018 91,928 93,765 131,641 148,499 163,373 182,432 198,290 215,095 232,880 251,679

Beneficii din comercializarea materialelor utile recuperate (exclusiv sectorul privat) mii lei 0 0 917 37,864 53,785 67,711 85,814 100,706 116,535 133,335 151,138

Valoarea estimată a materialelor utile recuperate de sectorul privat: mii lei 91,018 91,928 92,848 93,776 94,714 95,661 96,618 97,584 98,560 99,545 100,541

Valoarea materialelor utile recuperate de serviciile de salubrizare din mediul rural: mii lei 0 917 2,724 6,143 12,135 19,356 27,038 35,197 43,850 53,012

% din cheltuielile operaţionale pentru colectarea-sortarea materialelor reciclabile % 0.0% 62.7% 71.6% 80.7% 90.1% 93.1% 96.2% 99.4% 102.6% 105.9%

Diferenţa dintre valoarea materialelor reciclate şi cheltuielile operaţionale pentru colectarea şi sortarea acestoramii lei 0 -546 -1,082 -1,468 -1,331 -1,428 -1,064 -223 1,112 2,956

Valoarea materialelor utile recuperate din mediul urban: mii lei 0 0 35,141 47,642 55,577 66,458 73,667 81,338 89,485 98,126

% din cheltuielile operaţionale pentru colectarea-sortarea materialelor reciclabile % 0.0% 0.0% 121.5% 121.5% 121.5% 121.5% 121.5% 121.5% 121.5% 121.5%

Diferenţa dintre valoarea materialelor reciclate şi cheltuielile operaţionale pentru colectarea şi sortarea acestoramii lei 0 0 6,213 8,423 9,826 11,750 13,024 14,380 15,821 17,349

Page 37: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

3-4

Beneficii de mediuTotal beneficii de mediu mii lei 211,783 213,901 218,224 310,382 351,194 387,016 432,975 471,099 511,506 554,274 599,483

Beneficii de mediu, exclusiv sectorul privat mii lei 0 0 2,185 6,486 14,630 28,899 46,096 64,391 83,822 104,428 126,248Reducerea emisiilor cu efect de seră (impact global), tone CO2 eq. tone CO2 eq 47,169 47,640 48,800 72,066 82,727 92,523 105,038 115,661 126,926 138,854 151,469

Costul cantităţii de CO2 reduse mii lei 5,406 5,460 5,592 8,259 9,481 10,603 12,037 13,255 14,546 15,913 17,358

Reducerea emisiilor cu efect de seră, exclusiv sectorul privat tone CO2 eq 0 0 684 23,468 33,643 42,948 54,967 65,090 75,849 87,267 99,365

Costul cantităţii de CO2 reduse, exclusiv sectorul privat mii lei 0 0 78 2,689 3,856 4,922 6,299 7,459 8,692 10,001 11,387

Economisire de energie (impact global), mii Gigajouli mii GJ 1,050 1,061 1,082 1,540 1,743 1,921 2,149 2,338 2,538 2,750 2,974

Costul energiei economisite (GJ gaz natural, media UE) mii lei 197,863 199,841 203,875 290,203 328,395 361,877 404,841 440,458 478,207 518,162 560,397

Economisire de energie, exclusiv sectorul privat GJ 0 0 10,800 458,242 650,114 816,879 1,033,857 1,211,735 1,400,817 1,601,491 1,814,154

Costul energiei economisite, exclusiv sectorul privat mii lei 0 0 2,035 86,345 122,498 153,921 194,806 228,322 263,950 301,762 341,834

Volum recuperat din depozitele de gunoi (impact local), m3: m3 162,264 163,887 166,885 227,170 253,816 277,020 306,756 331,346 357,394 384,950 414,066

Costul volumului recuperat din depozitul de gunoi mii lei 8,514 8,600 8,757 11,920 13,318 14,536 16,096 17,387 18,753 20,199 21,727

Volum recuperat din depozitele de gunoi, exclusiv sectorul privat: m3 0 0 1,360 59,990 84,964 106,479 134,509 157,377 181,685 207,484 234,825

Costul volumului recuperat din depozitul de gunoi, exclusiv sectorul privat mii lei 0 0 71 3,148 4,458 5,587 7,058 8,258 9,533 10,887 12,322

Beneficii nete totaleBeneficii nete (total beneficii - total costuri) mii lei 302,801 298,329 243,283 358,760 391,834 430,143 478,885 519,615 563,195 609,723 675,967

Beneficii nete (beneficii - costuri), exclusiv sectorul privat mii lei 0 -7,500 -65,604 46,784 76,738 111,896 157,456 194,971 235,305 278,554 341,486

Beneficii nete (Opţiunea 1 - status quo) mii lei 0 0 -55,243 60,880 93,576 114,329 142,788 161,644 181,705 203,015 242,283

Beneficii nete, exclusiv beneficiile de mediu mii lei 91,018 84,428 25,059 48,378 40,640 43,127 45,911 48,516 51,689 55,449 76,484

Beneficii nete, exclusiv beneficiile de mediu, exclusiv sectorul privat mii lei 0 -7,500 -67,789 -45,398 -54,074 -52,534 -50,707 -49,068 -46,871 -44,096 -24,057

Beneficii nete, exclusiv beneficiile de mediu (Opţiunea 1 - status quo) mii lei 0 0 -55,243 -24,816 -22,606 -21,203 -19,279 -18,004 -16,648 -15,208 2,988

Venituri FEN din plăţile/taxele pe ambalaj pentru perioada 2013-2022 mii lei 2,045,176

Costuri totale pentru perioada 2013-2022, exclusiv costurile valorificării de fond suportate de sectorul privat fără intervenţia statului mii lei 1,189,900

Costuri bugetare (din FEN), 2013-2022 mii lei 535,805

Media anuală a costurilor bugetare (din FEN) pentru perioada 2013-2022 mii lei 53,581

Beneficii totale pentru perioada 2013-2022, exclusiv beneficiile valorificării de fond realizate de sectorul privat fără intervenţia statului mii lei 2,559,987

Beneficii totale (include doar beneficiile de mediu cu impact local) pentru perioada 2013-2022, exclusiv beneficiile valorificării de fond realizate de sectorul privat fără

intervenţia statului

mii lei 809,130

Beneficii nete pentru perioada 2013-2022, exclusiv beneficiile valorificării de fond realizate de sectorul privat fără intervenţia statului mii lei 1,370,087

Cost per o tonă ambalaj colectat şi sortat (şi balotat), mediul urban şi rural lei/tonă 3,408

Cost per o tonă ambalaj colectat şi sortat (şi balotat) în mediul rural lei/tonă 5,342

Cost per o tonă ambalaj colectat şi sortat (şi balotat) în mediul urban lei/tonă 2,789

Deşeuri de ambalaje colectate separat din mediul rural şi urban, anii 2013-2017 tone 76,106

Deşeuri de ambalaje colectate separat din mediul rural şi urban, anii 2013-2020 tone 217,582

Page 38: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

3-5

Opţiunea 2: Sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje bazat pe aplicarea schemei cu privire la responsabilitatea producătorului/importatorului asupra

ambalajelor introduse pe piaţă

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

U/M Anul 0 Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9 Anul 10

Generarea deşeurilor reciclabile:Total deşeuri de ambalaje/reciclabile generate, tone/an: tone 248,182 251,904 255,683 259,518 263,411 267,362 271,372 275,443 279,575 283,768 288,025

Hârtie şi carton tone 89,657 91,002 92,367 93,753 95,159 96,586 98,035 99,506 100,998 102,513 104,051

Plastic tone 88,733 90,064 91,415 92,786 94,178 95,590 97,024 98,480 99,957 101,456 102,978

Metal tone 24,611 24,980 25,355 25,735 26,121 26,513 26,911 27,315 27,724 28,140 28,562

Sticlă tone 45,180 45,858 46,546 47,244 47,953 48,672 49,402 50,143 50,895 51,659 52,434

Valorificarea deşeurilor:Rata anuală de valorificare a deşeurilor de ambalaje din total generate, % % 23% 23% 23% 28% 31% 32% 34% 35% 37% 38% 40%

Hârtie şi carton % 26% 25% 25% 31% 34% 35% 37% 38% 39% 41% 42%

Plastic % 11% 11% 11% 17% 20% 21% 23% 25% 27% 29% 30%

Metal % 8% 8% 8% 12% 15% 16% 18% 20% 22% 24% 26%

Sticlă % 49% 48% 48% 52% 55% 55% 57% 58% 59% 60% 61%

Rata anuală (de fond) de valorificare a deşeurilor de ambalaje din total generate, contribuţia sectorului privat (fără intervenţii din partea statului), %% 23% 23% 23% 23% 22% 22% 22% 22% 22% 22% 22%

Hârtie şi carton % 26% 25% 25% 25% 25% 25% 25% 25% 25% 24% 24%

Plastic % 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11%

Metal % 8% 8% 8% 7% 7% 7% 7% 7% 7% 7% 7%

Sticlă % 49% 48% 48% 48% 48% 47% 47% 47% 47% 46% 46%

Obiectivele de valorificare a deşeurilor de ambalaje % 23 32 37 40

Hârtie şi carton (inclusiv hârtie/carton în compoziţie cu plastic) % 25 35 39 42

Plastic % 11 21 27 30

Metal % 8 16 22 26

Sticlă % 48 55 59 61

Deşeuri de ambalaje colectate/valorificate de sectorul privat, tone/an: tone 56,858 57,426 58,000 58,580 59,166 59,758 60,355 60,959 61,569 62,184 62,806

Deşeuri de ambalaje valorificate de servicii de salubrizare din mediul rural, tone/an:tone 349 1,036 2,337 4,616 7,364 10,286 13,390 16,682 20,168

Gospodării rurale unde se colectează selectiv deşeurile mii gospodării 0 12 31 62 109 169 228 288 347 406

% din totalul gospodăriilor rurale % 1.8% 4.6% 9.2% 16.3% 25.2% 34.0% 42.9% 51.7% 60.6%

Deşeuri de ambalaje valorificate în mediul urban, tone/an: 12,558 19,385 20,498 23,822 25,724 27,726 29,831 32,043

Gospodării conectate anual la sistemul de colectare a deşeurilor de ambalaje mii gospodării 237 51 13 13 13 13 13 13

Gospodăriile urbane de unde se colectează selectiv deşeurile mii gospodării 237 289 302 315 329 342 356 369

% din totalul gospodăriilor urbane % 44.9% 54.6% 57.1% 59.6% 62.1% 64.7% 67.2% 69.7%

Resurse financiare disponibile pentru protecţia mediului:Venitul FEN din plata ecologică pe mărfuri şi ambalaj mii lei 202,028 346,475 230,000 233,450 236,952 240,506 244,114 247,775 251,492 255,264 259,093Venitul FEN din plata ecologică pentru mărfuri mii lei 120,608 231,482 230,000 233,450 236,952 240,506 244,114 247,775 251,492 255,264 259,093

Venitul din plata pe ambalajele importate (cu şi fără produs) mii lei 81,420 114,993

Venitul Asociaţiei(lor) de Gestionare a Deşeurilor de Ambalaje mii lei 34,864 39,762 44,798 46,368 47,974 49,618 51,301 53,023 53,813

Cheltuieli pentru gestionarea deşeurilor reciclabile:Cheltuieli bugetare (din FEN) pentru gestionarea deşeurilor de ambalaje mii lei 7,500 450 200 200 200 200 200 200 200 200

% cheltuielilor din plăţile ecologice pe mărfuri şi ambalaj % 2.2% 0.2% 0.1% 0.1% 0.1% 0.1% 0.1% 0.1% 0.1% 0.1%

Investiţii în infrastructură rurală pentru sortare şi balotare a materialile reciclabile (anul 2013):mii lei 7,500

Cheltuieli Asociaţia de Gestionare a Deşeurilor de Ambalaje (AGDA) mii lei 54,222 34,876 44,733 44,733 44,733 44,733 44,733 44,733 44,733

% veniturile AGDA acumulate din tarifele pe ambalaj 155.5% 87.7% 99.9% 96.5% 93.2% 90.2% 87.2% 84.4% 83.1%

Costuri de operare pentru colectarea şi sortarea materialelor reciclabile (acoperite de tariful perceput populaţiei de serviciile de salubrizare), mediu ruralmii lei 1,464 3,806 7,611 13,466 20,784 28,102 35,420 42,738 50,056

Costuri de operare pentru colectarea şi sortarea materialelor reciclabile, mediu urbanmii lei 0 25,073 38,703 40,926 47,562 51,359 55,357 59,560 63,977

Costuri operaţionale totale pentru colectarea şi sortarea materialelor reciclabile (acoperite de servicii de salubrizare din tarif şi costul materialelor recuperate)mii lei 0 1,464 28,879 46,315 54,392 68,346 79,461 90,777 102,298 114,033

Cheltuieli totale pentru gestionarea deşeurilor de ambalaje mii lei 7,500 56,135 63,954 91,248 99,325 113,279 124,394 135,710 147,231 158,966

Venituri potenţiale din realizarea materialelor reciclabile:Beneficii din comercializarea materialelor utile recuperate mii lei 91,018 91,928 93,765 125,383 145,442 154,941 170,763 183,786 197,526 212,006 227,252

Beneficii din comercializarea materialelor utile recuperate (exclusiv sectorul privat)mii lei 0 0 917 31,607 50,728 59,280 74,146 86,202 98,966 112,461 126,711

Valoarea estimată a materialelor utile recuperate de sectorul privat: mii lei 91,018 91,928 92,848 93,776 94,714 95,661 96,618 97,584 98,560 99,545 100,541

Valoarea materialelor utile recuperate de serviciile de salubrizare din mediul rural:mii lei 0 0 917 2,724 6,143 12,135 19,356 27,038 35,197 43,850 53,012

% din cheltuielile operaţionale pentru colectarea-sortarea materialelor reciclabile % 0.0% 62.7% 71.6% 80.7% 90.1% 93.1% 96.2% 99.4% 102.6% 105.9%

Diferenţa dintre valoarea materialelor reciclate şi cheltuielile operaţionale pentru colectarea şi sortarea acestoramii lei 0 -546 -1,082 -1,468 -1,331 -1,428 -1,064 -223 1,112 2,956

Valoarea materialelor utile recuperate din mediul urban: mii lei 0 28,883 44,585 47,146 54,790 59,164 63,769 68,611 73,699

% din cheltuielile operaţionale pentru colectarea-sortarea materialelor reciclabile % 0.0% 0.0% 115.2% 115.2% 115.2% 115.2% 115.2% 115.2% 115.2% 115.2%

Diferenţa dintre valoarea materialelor reciclate şi cheltuielile operaţionale pentru colectarea şi sortarea acestoramii lei 0 0 3,810 5,882 6,219 7,228 7,805 8,412 9,051 9,722

Page 39: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

3-6

Beneficii de mediuTotal beneficii de mediu mii lei 211,783 213,901 218,224 295,123 343,739 366,456 404,520 435,731 468,662 503,370 539,914

Beneficii de mediu, exclusiv sectorul privat mii lei 0 0 2,176 76,897 123,298 143,755 179,525 208,415 238,998 271,331 305,472Reducerea emisiilor cu efect de seră (impact global), tone CO2 eq. tone CO2 eq 47,169 47,640 48,800 68,249 80,862 87,379 97,919 106,813 116,207 126,119 136,566

Costul cantităţii de CO2 reduse mii lei 5,406 5,460 5,592 7,821 9,267 10,014 11,222 12,241 13,317 14,453 15,650

Reducerea emisiilor cu efect de seră, exclusiv sectorul privat tone CO2 eq 0 0 608 19,426 31,271 36,802 46,250 54,008 62,223 70,909 80,083

Costul cantităţii de CO2 reduse, exclusiv sectorul privat mii lei 0 0 70 2,226 3,584 4,218 5,300 6,189 7,131 8,126 9,178

Economisire de energie (impact global), mii Gigajouli mii GJ 1,050 1,061 1,082 1,464 1,706 1,818 2,007 2,162 2,325 2,497 2,678

Costul energiei economisite (GJ gaz natural, media UE) mii lei 197,863 199,841 203,875 275,904 321,409 342,611 378,177 407,316 438,059 470,461 504,577

Economisire de energie, exclusiv sectorul privat GJ 0 0 10,800 382,355 613,036 714,629 892,349 1,035,844 1,187,745 1,348,335 1,517,907

Costul energiei economisite, exclusiv sectorul privat mii lei 0 0 2,035 72,046 115,512 134,655 168,142 195,180 223,802 254,061 286,013

Volum recuperat din depozitele de gunoi (impact local), m3: m3 162,264 163,887 166,885 217,207 248,949 263,596 288,178 308,253 329,420 351,714 375,172

Costul volumului recuperat din depozitul de gunoi mii lei 8,514 8,600 8,757 11,397 13,063 13,832 15,121 16,175 17,286 18,455 19,686

Volum recuperat din depozitele de gunoi, exclusiv sectorul privat: m3 0 0 1,360 50,027 80,096 93,055 115,931 134,285 153,711 174,248 195,932

Costul volumului recuperat din depozitul de gunoi, exclusiv sectorul privat mii lei 0 0 71 2,625 4,203 4,883 6,083 7,046 8,066 9,143 10,281

Beneficii nete totaleBeneficii nete (total beneficii - total costuri) mii lei 302,801 298,329 255,854 356,552 397,933 422,072 462,004 495,123 530,478 568,144 608,199

Beneficii nete (beneficii - costuri), exclusiv sectorul privat mii lei 0 -7,500 -53,042 44,550 82,779 103,710 140,392 170,223 202,255 236,560 273,217

Beneficii nete (Opţiunea 1 - status quo) mii lei 0 0 -42,672 58,671 99,675 106,257 125,907 137,152 148,988 161,436 174,515

Beneficii nete, exclusiv beneficiile de mediu mii lei 91,018 84,428 37,630 61,429 54,194 55,616 57,484 59,392 61,816 64,775 68,286

Beneficii nete, exclusiv beneficiile de mediu, exclusiv sectorul privat mii lei 0 -7,500 -55,218 -32,347 -40,520 -40,045 -39,133 -38,192 -36,744 -34,771 -32,255

Beneficii nete, exclusiv beneficiile de mediu (Opţiunea 1 - status quo) mii lei 0 0 -42,672 -11,765 -9,052 -8,714 -7,705 -7,128 -6,521 -5,882 -5,211

Venituri FEN din plăţile pe ambalaj, anul 2013 mii lei 114,993

Venituri AGDA din tariful de preluare a responsabilității asupra ambalajului, perioada 2014-2022 mii lei 421,520

Costuri totale pentru perioada 2013-2022, exclusiv costurile valorificării de fond suportate de sectorul privat fără intervenţie mii lei 997,744

Costuri bugetare (din FEN), anul 2013 mii lei 9,549

Costuri suportate de Asociaţia pentru Gestionarea Deşeurilor de Ambalaje (AGDA), 2014-2022 mii lei 402,232

Costuri medii anuale suportate de Asociaţia pentru Gestionarea Deşeurilor de Ambalaje (AGDA), 2014-2022 mii lei 44,692

Beneficii totale pentru perioada 2013-2022, exclusiv beneficiile valorificării de fond realizate de sectorul privat fără intervenţie mii lei 2,190,886

Beneficii totale (include doar beneficiile de mediu cu impact local) pentru perioada 2013-2022, exclusiv beneficiile valorificării de fond realizate de sectorul privat fără

intervenţie

mii lei 693,420

Beneficii nete pentru perioada 2013-2022, exclusiv beneficiile valorificării de fond realizate de sectorul privat fără intervenţie mii lei 1,193,143

Cost per o tonă ambalaj colectat şi sortat (şi balotat), mediul urban şi rural lei/tonă 3,353

Cost per o tonă ambalaj colectat şi sortat (şi balotat) în mediul rural lei/tonă 5,342

Cost per o tonă ambalaj colectat şi sortat (şi balotat) în mediul urban lei/tonă 2,456

Deşeuri de ambalaje colectate separat din mediul rural şi urban, anii 2013-2017 tone 67,533

Deşeuri de ambalaje colectate separat din mediul rural şi urban, anii 2013-2020 tone 187,878

Page 40: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

3-7

Opţiunea 3: Dezvoltarea infrastructurii de colectare şi sortare a deşeurilor reciclabile din mediul urban şi rural, utilizând sursele acumulate din plăţile ecologice pe ambalaj,

cu trecerea, ulterioară, la sistemul de comercializare a certificatelor de reciclare şi export al deşeurilor de ambalaje 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

U/M Anul 0 Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9 Anul 10

Generarea deşeurilor reciclabile:Total deşeuri de ambalaje/reciclabile generate, tone/an: tone 248,182 251,904 255,683 259,518 263,411 267,362 271,372 275,443 279,575 283,768 288,025

Hârtie şi carton tone 89,657 91,002 92,367 93,753 95,159 96,586 98,035 99,506 100,998 102,513 104,051

Plastic tone 88,733 90,064 91,415 92,786 94,178 95,590 97,024 98,480 99,957 101,456 102,978

Metal tone 24,611 24,980 25,355 25,735 26,121 26,513 26,911 27,315 27,724 28,140 28,562

Sticlă tone 45,180 45,858 46,546 47,244 47,953 48,672 49,402 50,143 50,895 51,659 52,434

Valorificarea deşeurilor:Rata anuală de valorificare a deşeurilor de ambalaje din total generate, % % 23% 23% 23% 29% 31% 33% 36% 37% 39% 42% 44%

Hârtie şi carton % 26% 25% 25% 32% 35% 36% 39% 41% 42% 44% 46%

Plastic % 11% 11% 11% 18% 20% 22% 25% 27% 29% 32% 34%

Metal % 8% 8% 8% 13% 15% 17% 20% 22% 24% 27% 29%

Sticlă % 49% 48% 48% 53% 55% 57% 59% 60% 62% 63% 65%

Rata anuală (de fond) de valorificare a deşeurilor de ambalaje din total generate, contribuţia sectorului privat (fără intervenţii din partea statului), %% 23% 23% 23% 23% 22% 22% 22% 22% 22% 22% 22%

Hârtie şi carton % 26% 25% 25% 25% 25% 25% 25% 25% 25% 24% 24%

Plastic % 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11%

Metal % 8% 8% 8% 7% 7% 7% 7% 7% 7% 7% 7%

Sticlă % 49% 48% 48% 48% 48% 47% 47% 47% 47% 46% 46%

Deşeuri de ambalaje colectate/valorificate de sectorul privat, tone/an: tone 56,858 57,426 58,000 58,580 59,166 59,758 60,355 60,959 61,569 62,184 62,806

Deşeuri de ambalaje valorificate de servicii de salubrizare din mediul rural, tone/an:tone 349 1,036 2,337 4,616 7,364 10,286 13,390 16,682 20,168

Gospodării rurale unde se colectează selectiv deşeurile mii gospodării 0 12 31 62 109 169 228 288 347 406

% din totalul gospodăriilor rurale % 1.8% 4.6% 9.2% 16.3% 25.2% 34.0% 42.9% 51.7% 60.6%

Deşeuri de ambalaje valorificate în mediul urban, tone/an: 15,279 20,714 24,164 28,895 32,029 35,364 38,907 42,664

Gospodării conectate anual la sistemul de colectare a deşeurilor de ambalaje mii gospodării 289 31 31 31 31 31 31 31

Gospodăriile urbane de unde se colectează selectiv deşeurile mii gospodării 289 320 351 382 413 444 476 507

% din totalul gospodăriilor urbane % 54.6% 60.5% 66.3% 72.2% 78.1% 84.0% 89.9% 95.7%

Resurse financiare disponibile pentru protecţia mediului:Venitul FEN din plata ecologică pe mărfuri şi ambalaj mii lei 202,028 346,475 351,672 356,947 362,301 367,736 373,252 378,851 384,534 390,302 396,156Venitul FEN din plata ecologică pe mărfuri mii lei 120,608 231,482 234,954 238,478 242,056 245,686 249,372 253,112 256,909 260,763 264,674

Venitul din plata pe ambalajele importate (cu şi fără produs) mii lei 81,420 114,993 116,718 118,469 120,246 122,049 123,880 125,738 127,624 129,539 131,482

Cheltuieli pentru gestionarea deşeurilor reciclabile:Cheltuieli bugetare (din FEN) care ţin de gestionarea deşeurilor de ambalaj mii lei 7,500 66,993 50,529 61,029 61,029 61,029 61,029 61,029 61,029 44,361

% cheltuielilor din plaţile ecologice pe ambalaj % 6.5% 57.4% 42.7% 50.8% 50.0% 49.3% 48.5% 47.8% 47.1% 33.7%% cheltuielilor din plaţile ecologice pe mărfuri şi ambalaj % 0.0% 2.2% 19.0% 14.2% 16.8% 16.6% 16.4% 16.1% 15.9% 15.6% 11.2%

Investiţii în infrastructura de gestionare a deşeurilor reciclabile/de ambalaj la sate mii lei 7,500 12,000 19,500 30,000 30,000 30,000 30,000 30,000 30,000 30,000

% cheltuielilor din plaţile ecologice pe ambalaj % 0.0% 6.5% 10.3% 16.5% 24.9% 24.6% 24.2% 23.9% 23.5% 23.2% 22.8%

% cheltuielilor din plaţile ecologice pe mărfuri şi ambalaj % 0.0% 2.2% 3.4% 5.5% 8.3% 8.2% 8.0% 7.9% 7.8% 7.7% 7.6%

Costuri de operare pentru colectarea şi sortarea materialelor reciclabile, mediu ruralmii lei 1,464 3,806 7,611 13,466 20,784 28,102 35,420 42,738 50,056

Costuri de operare pentru colectarea şi sortarea materialelor reciclabile, mediu urbanmii lei 0 28,928 39,219 45,751 54,708 60,643 66,957 73,664 80,778

Costuri operaţionale totale pentru colectarea şi sortarea materialelor reciclabilemii lei 0 1,464 32,734 46,830 59,217 75,492 88,745 102,377 116,403 130,834

Cheltuieli totale pentru gestionarea deşeurilor de ambalaje (nu include sectorul privat)mii lei 7,500 68,456 83,262 107,859 120,245 136,521 149,774 163,406 177,431 175,195

Venituri potenţiale din realizarea materialelor reciclabile:Beneficii din comercializarea materialelor utile recuperate mii lei 91,018 91,928 93,765 131,641 148,499 163,373 182,432 198,290 215,095 232,880 251,679

Beneficii din comercializarea materialelor utile recuperate (exclusiv sectorul privat)mii lei 0 0 917 37,864 53,785 67,711 85,814 100,706 116,535 133,335 151,138

Valoarea estimată a materialelor utile recuperate de sectorul privat: mii lei 91,018 91,928 92,848 93,776 94,714 95,661 96,618 97,584 98,560 99,545 100,541

Valoarea materialelor utile recuperate de serviciile de salubrizare din mediul rural:mii lei 0 917 2,724 6,143 12,135 19,356 27,038 35,197 43,850 53,012

% din cheltuielile operaţionale pentru colectarea-sortarea materialelor reciclabile % 0.0% 62.7% 71.6% 80.7% 90.1% 93.1% 96.2% 99.4% 102.6% 105.9%

Diferenţa dintre valoarea materialelor reciclate şi cheltuielile operaţionale pentru colectarea şi sortarea acestoramii lei 0 -546 -1,082 -1,468 -1,331 -1,428 -1,064 -223 1,112 2,956

Valoarea materialelor utile recuperate din mediul urban: mii lei 0 0 35,141 47,642 55,577 66,458 73,667 81,338 89,485 98,126

% din cheltuielile operaţionale pentru colectarea-sortarea materialelor reciclabile % 0.0% 0.0% 121.5% 121.5% 121.5% 121.5% 121.5% 121.5% 121.5% 121.5%

Diferenţa dintre valoarea materialelor reciclate şi cheltuielile operaţionale pentru colectarea şi sortarea acestoramii lei 0 0 6,213 8,423 9,826 11,750 13,024 14,380 15,821 17,349

Page 41: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

3-8

Beneficii de mediuTotal beneficii de mediu mii lei 211,783 213,901 218,224 310,382 351,194 387,016 432,975 471,099 511,506 554,274 599,483

Beneficii de mediu, exclusiv sectorul privat mii lei 0 0 2,185 6,486 14,630 28,899 46,096 64,391 83,822 104,428 126,248Reducerea emisiilor cu efect de seră (impact global), tone CO2 eq. tone CO2 eq 47,169 47,640 48,800 72,066 82,727 92,523 105,038 115,661 126,926 138,854 151,469

Costul cantităţii de CO2 reduse mii lei 5,406 5,460 5,592 8,259 9,481 10,603 12,037 13,255 14,546 15,913 17,358

Reducerea emisiilor cu efect de seră, exclusiv sectorul privat tone CO2 eq 0 0 684 23,468 33,643 42,948 54,967 65,090 75,849 87,267 99,365

Costul cantităţii de CO2 reduse, exclusiv sectorul privat mii lei 0 0 78 2,689 3,856 4,922 6,299 7,459 8,692 10,001 11,387

Economisire de energie (impact global), mii Gigajouli mii GJ 1,050 1,061 1,082 1,540 1,743 1,921 2,149 2,338 2,538 2,750 2,974

Costul energiei economisite (GJ gaz natural, media UE) mii lei 197,863 199,841 203,875 290,203 328,395 361,877 404,841 440,458 478,207 518,162 560,397

Economisire de energie, exclusiv sectorul privat GJ 0 0 10,800 458,242 650,114 816,879 1,033,857 1,211,735 1,400,817 1,601,491 1,814,154

Costul energiei economisite, exclusiv sectorul privat mii lei 0 0 2,035 86,345 122,498 153,921 194,806 228,322 263,950 301,762 341,834

Volum recuperat din depozitele de gunoi (impact local), m3: m3 162,264 163,887 166,885 227,170 253,816 277,020 306,756 331,346 357,394 384,950 414,066

Costul volumului recuperat din depozitul de gunoi mii lei 8,514 8,600 8,757 11,920 13,318 14,536 16,096 17,387 18,753 20,199 21,727

Volum recuperat din depozitele de gunoi, exclusiv sectorul privat: m3 0 0 1,360 59,990 84,964 106,479 134,509 157,377 181,685 207,484 234,825

Costul volumului recuperat din depozitul de gunoi, exclusiv sectorul privat mii lei 0 0 71 3,148 4,458 5,587 7,058 8,258 9,533 10,887 12,322

Beneficii nete totaleBeneficii nete (total beneficii - total costuri) mii lei 302,801 298,329 243,533 358,760 391,834 430,143 478,885 519,615 563,195 609,723 675,967

Beneficii nete (beneficii - costuri), exclusiv sectorul privat mii lei 0 -7,500 -65,354 46,784 76,738 111,896 157,456 194,971 235,305 278,554 341,486

Beneficii nete (Opţiunea 1 - status quo) mii lei 0 0 -54,993 60,880 93,576 114,329 142,788 161,644 181,705 203,015 242,283

Beneficii nete, exclusiv beneficiile de mediu mii lei 91,018 84,428 25,309 48,378 40,640 43,127 45,911 48,516 51,689 55,449 76,484

Beneficii nete, exclusiv beneficiile de mediu, exclusiv sectorul privat mii lei 0 -7,500 -67,539 -45,398 -54,074 -52,534 -50,707 -49,068 -46,871 -44,096 -24,057

Beneficii nete, exclusiv beneficiile de mediu (Opţiunea 1 - status quo) mii lei 0 0 -54,993 -24,816 -22,606 -21,203 -19,279 -18,004 -16,648 -15,208 2,988

Venituri FEN din plăţile ecologice pe ambalaj pentru perioada 2013-2022 mii lei 1,230,739

Costuri totale pentru perioada 2013-2022, exclusiv costurile valorificării de fond suportate de sectorul privat fără intervenţia statului mii lei 1,189,650

Costuri bugetare (din FEN), 2013-2022 mii lei 535,555

Media anuală a costurilor bugetare (din FEN) pentru perioada 2013-2022 mii lei 53,556

Beneficii totale pentru perioada 2013-2022, exclusiv beneficiile valorificării de fond realizate de sectorul privat fără intervenţia statului mii lei 2,559,987

Beneficii totale (include doar beneficiile de mediu cu impact local) pentru perioada 2013-2022, exclusiv beneficiile valorificării de fond realizate de sectorul privat fără

intervenţia statului

mii lei 809,130

Beneficii nete pentru perioada 2013-2022, exclusiv beneficiile valorificării de fond realizate de sectorul privat fără intervenţia statului mii lei 1,370,337

Cost per o tonă ambalaj colectat şi sortat (şi balotat), mediul urban şi rural lei/tonă 3,408

Cost per o tonă ambalaj colectat şi sortat (şi balotat) în mediul rural lei/tonă 5,342

Cost per o tonă ambalaj colectat şi sortat (şi balotat) în mediul urban lei/tonă 2,788

Deşeuri de ambalaje colectate separat din mediul rural şi urban, anii 2013-2017 tone 76,106

Deşeuri de ambalaje colectate separat din mediul rural şi urban, anii 2013-2020 tone 217,582

Page 42: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

4-1

Anexa 4. Analiza multicriterială a impacturilor opţiunilor

Pondere

Criteriile de evaluare -5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 5 (0-1)

Impact fiscal -4 0.2 -0.8

Impact economic 3 0.2 0.6

Impact administrativ 0 0.1 0

Impact social 2 0.2 0.4

Impact asupra mediului 2 0.3 0.6

Impact fiscal -5 0.2 -1

Impact economic 5 0.2 1

Impact administrativ -5 0.1 -0.5

Impact social 5 0.2 1

Impact asupra mediului 5 0.3 1.5

Impact fiscal -1 0.2 -0.2

Impact economic 5 0.2 1

Impact administrativ -1 0.1 -0.1

Impact social 0.2 0.8

Impact asupra mediului 0.3 1.2

Impact fiscal -5 0.2 -1

Impact economic 0.2 1

Impact administrativ -2 0.1 -0.2

Impact social 0.2 1

Impact asupra mediului 0.3 1.5

2.35

Opţiunea 2: Sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje bazat pe aplicarea schemei cu privire la responsabilitatea

producătorului/importatorului asupra ambalajelor introduse pe piaţă

2.7

5

5

4

4

Opţiunea 3: Dezvoltarea infrastructurii de colectare şi sortare a deşeurilor reciclabile din mediul urban şi rural, utilizând sursele acumulate din plăţile ecologice pe

ambalaj, cu trecerea, ulterioară, la sistemul de comercializare a certificatelor de reciclare şi export al deşeurilor de ambalaje

Opţiunea 1: Sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje bazat pe aplicarea taxei ecologice per cantitatea şi tipul ambalajului introdus pe piaţă

2

Impact4

Opţiunea 0: Status quo - fără intervenţii suplimentare în procesul de gestionare a deşeurilor reciclabile

0.8

Pondere (de la -5 la +5)

Magnitudinea impactului pentru fiecare opţiune a fost apreciată de către grupul de lucru utilizând scala de la -5 (impact

înalt negativ) la +5 (impact înalt pozitiv), în baza următoarelor principii:

Impact fiscal

(-5) -- impact fiscal negativ înalt, presupunând cheltuieli majore din bugetul public;

(+5) -- impact fiscal pozitiv înalt, presupunând o acţiune pozitivă asupra bugetului public.

Impact economic

(-5) -- impact economic negativ înalt, presupunând o afectare gravă a agenţilor economici;

(+5) -- impact economic pozitiv înalt, presupunând o acţiune pozitivă asupra agenţilor economici (venituri sporite).

Impact administrativ

(-5) -- impact administrativ negativ înalt, necesitatea unor resurse administrative majore;

(+5) -- impact administrativ pozitiv înalt, nu necesită costuri şi resurse administrative.

Impact social

(-5) -- impact social negativ înalt, povară înaltă asupra populaţiei;

(+5) -- impact social pozitiv înalt, beneficii majore pentru populaţie.

Impact asupra mediului

(-5) -- impact negativ înalt asupra mediului, afectarea gravă a mediului (rata joasă de valorificare/reciclare a deşeurilor de

ambalaje, poluare înaltă în urma gestionării inadecvate a deşeurilor de ambalaje);

(+5) -- efect pozitiv înalt asupra mediului, îmbunătăţire semnificativă a condiţiilor de mediu (rată înaltă de

valorificare/reciclare a deşeurilor de ambalaje, reducerea poluării în urma gestionării corespunzătoare a deşeurilor de

ambalaje).

Page 43: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

5-1

Anexa 5. Analiza impactului „Proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 1540-XIII din

25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului” asupra veniturilor acumulate din plăţile

ecologice pe ambalaje

Proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 1540-XIII din 25 februarie 1998 privind plata

pentru poluarea mediului, iniţiat de Ministerul Economiei1, are ca scop principal eliminarea modului

discriminatoriu de percepere a plăţilor ecologice pentru produsele în ambalaje de plastic şi “Tetra-Pack”

importate. Astfel, acest proiect de lege ţine să propună un şir de modificări la plăţile ecologice pentru

ambalajele goale (folosite de producătorii locali la ambalarea produselor plasate de ei pe piaţă) şi cele cu produs

importate, în scopul egalării nivelului acestora începând cu anul 2013.

Analiza impactului acestui proiect de lege se bazează pe ultimele decizii (august 2012) luate asupra modului de

modificare a plăţilor ecologice. Pentru analiză s-a utilizat datele oferite de Serviciul Vamal privind importurile

mărfurilor în anul 2011.

Se estimează, că odată cu aprobarea proiectului de modificare a legii privind plata pentru poluarea mediului, din

anul 2013 veniturile din plăţile ecologice pe mărfuri şi ambalaj de plastic şi „Tetra-Pack” (cu şi fără produs),

vor creşte cu circa 68% faţă de anul 2011, ajungând la cca 346.5 mil lei. Creşterea dată se va realiza în principal

pe seama măririi taxei pentru uleiuri şi produse petroliere (vezi fig. 1). Totodată, vor creşte esenţial (de cca 33

ori) şi veniturile acumulate din plăţile ecologice pe ambalaje goale din hârtie/carton impregnante cu plastic (de

tip Terra-Pack). Se estimează că veniturile din plăţile ecologice pe ambalajele goale din plastic vor scădea cu

19%. Veniturile din plăţile ecologice pe ambalajele din plastic cu produs vor creştere cu cca 25%, iar pe

ambalajele de tip „Tetra-Pack” cu produs vor scădea cu circa 50%.

Modificările cu privire la taxarea ambalajelor şi impactul acestora asupra plăţilor ecologic percepute

Proiectul de modificare a legii cu privire la plata pentru poluarea mediului prevede un şir de modificări care ţin

anume de plata ecologică pentru ambalajele importate. Astfel, plata ecologică se modifică pentru ambalajele

goale din hârtie/cartoane cretate sau impregnate cu material plastic (poziţiile tarifare 481151000, 481159000,

481160000) şi va constitui 6% din costul mărfii în vamă dar nu mai puţin de 20 lei per kg. Ţinând cont de faptul

că un kg de aceste produse costă cca 39 lei (6% din care reprezintă doar 2.34 lei), toată cantitatea de ambalaje

va fi taxată la 20 lei per kg. În rezultat plăţile ecologice vor constitui cca 29.2 mil lei per an ceea ce înseamnă o

creştere de mai mult de 33 ori în comparaţie cu modul precedent de taxare (vezi tab. 5.1).

În ceea ce priveşte plăţile ecologice pentru ambalajele goale din materiale plastice, se operează următoarea

schimbare: se include o poziţie tarifară nouă - 392330 (bidoane, sticle, flacoane şi articole similare) pentru care

plata ecologică va constitui 6% din costul mărfii în vamă, dar nu mai puţin de: 50 bani per unitate de ambalaj cu

1 Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.l540-XIII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului.

0

20,000

40,000

60,000

80,000

100,000

120,000

140,000

160,000

Fig. 1 Veniturile FEN din plata ecologoică pe ambalaj şi categoriile principale de mărfuri

conform Anexei 8, mii lei

a. 2011

a. 2013

Page 44: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

5-2

capacitatea de până la 0.25 litri; 1 leu per ambalaj de până la 1 litru; 3 lei per ambalaj de până la 5 litri; 10 lei

per ambalaj de peste 10 litri. Plata ecologică nu se modifică pentru celelalte articole de transport sau de

ambalare din materiale plastice (buşoane, dopuri, capace, capsule şi alte dispozitive de închidere din materiale

plastice) clasificate la poziţia tarifară 3923.

Tab. 5.1 Compararea veniturilor din plăţile ecologice pe ambalaje: anul 2011 vs. anul 2013

Tip ambalaj: Anul 2011,

mii lei

Anul 2013,

mii lei

Schimbare faţă de

a. 2011

Ambalaje goale:

din plastic 4,648 3,770 -19%

de tip Tetra-Pack 855 29,200 +3,315%

Ambalaje cu produs:

din plastic 58,575 73,307 +25%

de tip Tetra-Pack 17,342 8,715 -50%

Total: 81,420 114,992 +41%

Propunerea dată de modificare a legii, prin includerea poziţiei tarifare 392330, vine să aplice o taxă ecologică

similară ambalajelor (bidoanelor, sticlelor, flacoanelor şi articolelor similare) cu produs importate. Valoarea

estimată a plăţii ecologice pentru ambalajele goale (clasificate la poziţia tarifară 392330) va alcătui în medie

24.3 lei per kg ambalaj, iar pentru ambalajul cu produs plata ecologică se estimează la 12-40 lei pe kg de

ambalaj.

În realitate, mărirea plăţii ecologice pentru categoria tarifară 392330 va determina agenţii economici care

importau recipiente/proforme din plastic să nu le mai importe dar să le cumpere de la producătorii locali (ex.

I.C.S. „Europlast-Chisinau” S.R.L.2), care, la rândul lor, importă polimeri în formă primară (ex. 3902) din care

aceştia produc local ambalaje/proforme. Pentru polimeri în formă primară producătorii locali de

recipiente/preforme din plastic plătesc, conform poziţiei tarifare 3902, o taxă de 1.5% din valoarea mărfii în

vamă.

Evitarea plăţii ecologice pentru categoria tarifară 392330 este determinată de considerente pur economice.

Spere exemplu, o unitate de ambalaj/preformă cu o capacitate de 0.5 l are o valoare de cca 1 leu în vamă, iar

plata ecologică pentru acesta este stabilită tot la 1 leu. Astfel, mărirea preţului ambalajelor/preformelor de

plastic cu 100%, face nerentabilă importarea lor. Este posibil că doar o categorie de ambalaje, cele cu o

capacitate de peste 5-10 litri, să continue a fi importate în caz că acestea nu sunt produse local.

În acest context, se estimează că importul ambalajelor goale la categoria tarifară 392330 va scădea cu cca 99%

faţă de anul 2001. Se consideră că doar cca 20 tone (1% în comparaţie cu anul 2011) din aceste ambalaje vor

continua să mai fie importate din considerentele că acestea nu pot fi procurate de pe piaţa locală. Datorită

acestor schimbări, se aşteaptă ca importul de polimeri în formă primară de plastic (categoria tarifară 3902) va

creşte cu cca 4737 tone.

Se estimează că veniturile din plata ecologică pentru ambalajele de plastic goale, clasificate la poziţia tarifară

392330, va fi de circa 1.19 mil lei, iar veniturile din plăţile ecologice pentru celelalte ambalajele goale (şi

componentele acestora) clasificate la toată poziţia tarifară 3923 vor fi de aproximativ 2.58 mil lei. Astfel,

veniturile totale percepute pe ambalajele goale de la toată poziţia tarifară 2923 vor constitui circa 3.77 mil lei,

ceea ce însemnă o scădere, faţă de anul 2011, cu aproape 19% (vezi tab. 5.1).

După cum s-a menţionat mai sus, se prevede creşterea veniturilor din plăţile ecologice pe polimeri de plastic în

formă primară (categoria tarifară 3902). Această creştere va fi de aproape 3.5 ori (creştere cu cca 1.4 mil lei) în

comparaţie cu datele anului 2011. Astfel, veniturile din plăţile ecologice pentru categoria tarifară 3902 se

estimează la cca 1.97 mil lei pentru anul 2013. Aceste venituri au constituit 572 mii lei în anul 2011.

În mod similar, se propune şi modificarea plăţii ecologice pentru produsele în ambalaje din plastic şi „Tetra-

Pack” importate. Astfel, plata ecologică pentru produsele în aceste tipuri de ambalaje va constitui 6% din costul

2 http://europlast.prom.md.

Page 45: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

5-3

mărfii dar nu mai mult de: 0.5 lei per unitate de ambalaj cu o capacitate de până la 0.25 litri; 1 leu per ambalaj

de până la 1l; 3 lei per ambalaj de până la 5l; 10 lei per ambalaj de peste 10l. Se estimează că, după această

modificare, plăţile ecologice acumulate vor constitui cca 82 mil lei per an (73.3 mil lei pentru ambalajele de

plastic şi 8.7 mil pentru ambalajele de tip „Tetra-Pack”), ceea ce înseamnă o creştere totală cu cca 8 % în

comparaţie cu modul precedent de taxare. De fapt, veniturile din plăţile ecologice aplicate produselor în ambalaj

de plastic va creşte cu cca 25%, iar a celor aplicate produselor în ambalaj de tip „Tetra-Pack” vor scădea cu cca

50% (vezi tab. 5.1).

În tabelul 5.2 de mai jos se prezintă plăţile ecologice, calculate per kg ambalaj importat (cu şi fără produs),

conform Legii privind plata pentru poluarea mediului în vigoare şi Proiectul de modificare şi completare a

acestei legi, în comparaţie cu plăţi similare din UE. După cum se poate observa din tabel, conform Proiectului

de modificare şi completare a Legii 1540-XIII, nivelul plăţii ecologice stabilit pentru ambalajele goale şi cele cu

produs pare să fie apropiat. În realitate, lucrurile nu stau chiar aşa. Ambalajul de plastic gol (clasificat la poziţia

tarifară 392330 - acea parte mică care va mai fi importată în continuare) va fi taxat la cca 24.3 lei/kg pe când cel

cu produs la cca 26 lei/kg. Ambalajul gol de tip „Tetra-Pack” (de fapt, hârtia/cartonul din care se confecţionează

acest tip de ambalaj) va fi taxat la 20 lei/kg iar cel cu produs la cca 30.8 lei/kg.

Tabelul 5.2 Compararea nivelul plăţilor/taxelor pe ambalaje în Republica Moldova şi taxele sau plăţile (de

gestionare) a acestora în ţările din UE

Materialul

ambalajului

Plăţi ecologice în

RM, Legea 1540-

XIII actuală,

MDL/kg

Plăţi ecologice în RM,

Legea 1540-XIII

modificată,

MDL/kg

Taxa pe ambalaj

în Olanda,

MDL/kg

Tariful de gestionare (Punctul Verde), UE

MDL/kg

RO3

(min.)

BE4 AT5

(max.)

Media UE6

a. g. a. p. a. g. a. p. a. pr. a. sd.tr. a. p. a. p. a. p. a. p.

Hârtie şi carton 1.01 0.35 0.21 0.31 1.57 1.06

Plastic 0.57 20.95 24.31* 12.85-40.05** 5.58 1.96 0.34 4.72 9.27 4.30

Aluminiu 9.00 3.16 0.40 2.87 5.97 2.16

Oţel / fier 1.77 0.62 0.18 0.98 3.69 1.30

Sticlă 0.72 0.25 0.28 0.29 1.12 0.67

Tetra-Pack 0.59 66.18 20.00 12.85-48.78*** 1.01 0.35 0.21 4.65 1.57 1.06

Lemn 0.36 0.13 0.18 4.93 0.17 1.41

Altele 1.60 0.56 5.19

Suma: 1.16 87.13 44.31 56.90 21.04 7.38 1.80 23.93 23.36 11.96

Media: 0.58 43.57 22.16 28.45 2.63 0.92 0.26 2.99 3.34 1.71

Note:

RO - tariful în România (unul din cele mai mici tarife din UE); BE - tariful în Belgia (unul din cel mai eficient sistem de gestionare a

deşeurilor de ambalaje din UE); AT - tariful în Austria (unul din cel mai mare tarif din UE); Media UE - tariful mediu în UE (exclusiv

Danemarca şi Malta).

a. g. - ambalaje goale (fără produs); a. p. - ambalaje cu produs; a. pr. - ambalaje primare; a. sd.tr. - ambalaje secundare şi terţiare (de

transport).

*Conform legii, pentru poziţia tarifară 392330 plata ecologică este estimată la cca 24.31 lei/kg, dar din cauza acestei plăţi numai o mică

parte (1% în comparaţie cu anul 2011) din aceste ambalaje vor fi importate în continuare la această poziţie tarifară.

**Plata ecologică variază între 12.12 lei/kg (estimare minimă) şi 40.05 lei/kg (estimare maximă), media fiind de 26.09 lei/kg.

***Plata ecologică variază între 12.85 lei/kg (estimare minimă) şi 48.78 lei/kg (estimare maximă), media fiind de 30.81 lei/kg.

1EUR=15.71MDL (09.09.2012).

Așadar, problema discriminării importatorilor de produse în ambalaje de plastic şi „Tetra-Pack” nu este

eliminată definitiv de varianta actuală a Proiectului de modificare şi completare a legii cu privire la plata pentru

poluarea mediului. Totodată, impactul acestor modificării va fi mare asupra agenţilor economici care plasează

ambalaje pe piaţă, ceea ce ar însemna, în ultimă instanţă, şi un impact mare asupra consumatorilor finali.

La compararea taxelor ecologice pe ambalaj percepute în Republica Moldova şi a celor percepute în Olanda

(unde modul de taxare este comparabil), observăm că taxele percepute în RM sunt cu mult mai mari decât în

Olanda (vezi tab. 5.2). Astfel, în RM taxa ecologică pentru ambalajele din plastic şi „Tetra-Pack” sunt de 13-40

şi 13-49 lei per kg respectiv, pe când în Olanda acestea două tipuri de ambalaje sunt taxate respectiv cu cca 5.6

3 http://pro-e.org/Financing_Romania.html, (date din 2011). 4 http://pro-e.org/Financing_3.html; (www.fostplus.be/SiteCollectionDocuments/Leden/GP%20tarieven/GreenDot_UK.PDF), (date din

2011). 5 http://pro-e.org/Financing_Austria.html, (date din 2012). 6 Eunomia, 2011. A Comparative Study on Economic Instruments Promoting Waste Prevention.

Page 46: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

5-4

lei şi 1 leu per kg. Taxele date sunt, de asemenea, mult mai mari în comparaţie şi cu tariful de gestionare a

deşeurilor de ambalaje (sistemul Punctul Verde) din UE.

Propuneri alternative de modificare a modului de taxare a ambalajelor

După cum s-a discutat mai sus, ultimele propuneri de modificare a legii privind plata pentru poluarea mediului

nu rezolvă definitiv problema discriminării importatorilor de produse în ambalaj de plastic şi „Tetra-Pack”. Mai

mult ca atât, acestea determină, şi un impact negativ sporit asupra agenţilor economici care importă ambalaje

goale de plastic şi „Tetra-Pack”. În acest context, se fac două propuneri alternative de modificare a legii în

cauză, care urmează să rezolve problema discriminării, implicând, totodată, costuri optime pentru agenţii

economici care plasează ambalaje de plastic şi „Tetra-Pack” pe piaţă.

Propunerea nr. 1

În cadrul acestei propuneri se recomandă următoarele modificări la modul de taxare a ambalajelor de plastic şi

„Tetra-Pack” importate:

1) taxarea cu 9 lei per kg a ambalajului gol de plastic (poziţia tarifară 392330);

2) taxarea cu 11 lei per kg a hârtiei/cartonului tip „Tetra-Pack” (poziţiile tarifare 481151, 481159,

481160);

3) taxarea produselor în ambalaj de plastic în felul următor - 0.3 lei per unitatea de ambalaj cu o capacitate

de sub 1 l, 0.5 lei per ambalajul între 1 şi 3 l, 1 leu per ambalajul de peste 3 l;

4) taxarea produselor în ambalaj tip „Tetra-Pack” în felul următor - 0.15 lei per unitatea de ambalaj cu o

capacitate de sub 1 l, 0.3 lei per ambalajul între 1 şi 2 l, 0.8 lei per ambalajul de peste 2 l.

Modul de taxare propus va stabili o plată similară la importurile de ambalaje din plastic, atât cele goale cât cele

cu produs, care va fi de cca 9 lei per kg ambalaj. Asemănător, se va stabili o plată şi la importurile de ambalaje

de tip „Tetra-Pack”, atât cele goale cât cele cu produs, care va fi de cca 11 lei per kg ambalaj.

Conform modului nou de percepere a plăţilor ecologice pe ambalaje, se estimează că veniturile din aceste plăţi

vor creşte cu circa 11% faţă de anul 2011 (tab. 5.3).

Tab. 5.3 Compararea veniturilor din plăţile ecologice pe ambalaje: anul 2011 vs. anul 2013

Tip ambalaj: Anul 2011,

mii lei

Anul 2013,

mii lei

Schimbare faţă de

a. 2011

Ambalaje goale din plastic 4,648 45,300 +878%

Ambalaje goale tip Tetra-Pack 855 16,100 +1,778%

Produse în ambalaj de plastic 58,575 25,766 -56%

Produse în ambalaj tip Tetra-Pack 17,342 2,868 -83%

Total: 81,420 90,034 +11%

Chiar şi în acest caz, cu plăţile ecologice pe ambalajul gol de plastic şi „Tetra-Pack” stabilite respectiv la 9 şi 11

lei per kg ambalaj, va avea loc o creştere a preţului în vamă a acestor ambalaje cu cca 31% şi 28% respectiv. Cu

toate acestea, creşterea dată este cu mult mai mică în comparaţie cu propunerile iniţiale din proiectul cu privire

la modificarea şi completarea Legii nr. 1540-XIII.

Ţinând cont de faptul că, în situaţia dată, taxele ecologice pentru produsele în ambalaje de tip „Tetra-Pack” şi

plastic vor scădea, este posibil să scadă puţin şi preţul final la aceste produse. Astfel, această propunere de

modificare a legii privind plata pentru poluarea mediului va avea un impact rezonabil asupra agenţilor

economici care plasează ambalaje pe piaţă, ceea ce ar însemna, în ultimă instanţă, şi un impact rezonabil asupra

consumatorilor.

Este nevoie de menţionat că, chiar şi cu aceste modificări, discuţii asupra problemei discriminării mai pot

apărea. Spre exemplu, importatorii de produse în ambalaje de plastic, pot să afirme, în continuare, că

producătorii locali care plasează pe piaţă produse în astfel de ambalaje sunt avantajaţi atunci când ambalajele

folosite de aceşti producători provin de pe piaţa locală şi nu din import. Acest lucru se întâmplă deoarece

ambalajele/proformele de plastic produse local sunt fabricate din polimeri în formă primară (ex. categoria

Page 47: Propunere de politică publică: „Elaborarea unui sistem de management al ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje„

5-5

tarifară 3902), pentru care plata ecologică la import este de 1.5% din valoarea mărfii, ceea ce alcătuieşte cca 0.3

lei pe kg. Această problemă este eliminată definitiv în cazul propunerii 2.

Propunerea nr. 2

În cadrul propuneri 2 se recomandă următoarele modificări la modul de taxare a ambalajelor de plastic şi

„Tetra-Pack” importate:

1) taxarea cu 5 lei per kg a ambalajului gol de plastic (poziţia tarifară 392330);

2) taxarea cu 3.7 lei per kg a hârtiei/cartonului tip „Tetra-Pack” (poziţiile tarifare 481151, 481159,

481160);

3) taxarea produselor în ambalaj de plastic în felul următor - 0.15 lei per unitatea de ambalaj cu o

capacitate de sub 1 l, 0.3 lei per ambalajul între 1 şi 3 l, 0.5 lei per ambalajul de peste 3 l;

4) taxarea produselor în ambalaj tip „Tetra-Pack” în felul următor - 0.05 lei per unitatea de ambalaj cu o

capacitate de sub 1 l, 0.1 lei per ambalajul între 1 şi 2 l, 0.25 lei per ambalajul de peste 2 l;

5) taxarea cu 5 lei per kg a importurilor de polimeri în formă primară (poziţiile tarifare 3901, 3902, 3904,

3905) folosite la producerea locală a ambalajului de plastic.

Modul de taxare propus va stabili o plată similară la importurile de ambalaje din plastic, atât cele goale cât cele

cu produs, care va fi de cca 5 lei per kg ambalaj. Totodată, ambalajele din plastic produse local vor cuprinde în

costul lor final şi plata ecologică de cca 5 lei per kg ambalaj, atunci când acestea sunt produse din polimeri în

formă primară de import. Asemănător, se va stabili o plată şi la importurile de ambalaje de tip „Tetra-Pack”,

atât cele goale cât cele cu produs, care va fi de cca 3.7 lei per kg ambalaj.

Conform modului nou de percepere a plăţilor ecologice pe ambalaje, se estimează că veniturile din aceste plăţi

vor creşte cu circa 33% faţă de anul 2011 (vezi tab. 5.4).

Tab. 5.4 Compararea veniturilor din plăţile ecologice pe ambalaje şi polimeri din plastic în

formă primară: anul 2011 vs. anul 2013

Tip ambalaj: Anul 2011,

mii lei

Anul 2013,

mii lei

Schimbare faţă de

a. 2011

Ambalaje goale din plastic 4,648 26,310 +466%

Ambalaje goale tip Tetra-Pack 855 5,400 +532%

Produse în ambalaj de plastic 58,575 13,918 -76%

Produse în ambalaj tip Tetra-Pack 17,342 956 -94%

Polimeri primari 4,030 67,023 +1563%

Total: 85,450 113,607 +33%

Plăţile ecologice pe ambalajul gol de plastic şi „Tetra-Pack”, stabilite respectiv la 5 şi 3.7 lei per kg ambalaj, va

determina o creştere a preţului în vamă a acestor ambalaje cu cca 17% şi 10% respectiv. Creşterea acestor

preţuri este cu mult mai mică în comparaţie cu propunerile iniţiale din proiectul cu privire la modificarea şi

completarea Legii nr. 1540-XIII. Totodată, va creşte şi preţul în vamă la polimerii în formă primară cu cca 23%

(min. - 13%, max. - 28%).

Ţinând cont de faptul că, în acest caz, taxele ecologice pentru produsele în ambalaje de tip „Tetra-Pack” şi

plastic vor scădea, este posibil să scadă puţin şi preţul final la aceste produse. Astfel, această propunere de

modificare a legii privind plata pentru poluarea mediului va avea un impact rezonabil asupra agenţilor

economici care plasează ambalaje pe piaţă, ceea ce ar însemna, în ultimă instanţă, şi un impact rezonabil asupra

consumatorilor.

Neajunsul aceste propuneri ţine de faptul că polimerii primari, pentru care se va mări plata ecologică, nu sunt

folosiţi doar pentru producerea de ambalaje ci şi pentru alte produse din plastic. În acest context, se prevede o

creştere a preţului produselor din plastic cu cca 23%.