UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE DIN SUCEAVA

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ

DEPARTAMENTUL DE TEHNOLOGII ALIMENTARE,

SIGURANŢA PRODUCŢIEI ALIMENTARE ŞI A MEDIULUI

Brucella

Cadru didactic:

Şef lucrări dr. ing. Poroch Maria

Student:Danila Florin

Program de studii: PCM

Anul:III

Universitatea „Stefan cel Mare” din Suceava

2015

1

Cuprins

ContentsI.Introducere.....................................................................................................................................3II.Cai de transmitere........................................................................................................................4

II.1Habitat...................................................................................................................................4II.2Caractere morfotinctoriale....................................................................................................4II.3Rezistenţa faţă de factorii fizici şi chimici.............................................................................4II.4Răspuns imun.........................................................................................................................4

III.Caracterul patogen......................................................................................................................5III.1Caractere de patogenitate....................................................................................................5III.2PATOGENIE. BOALA LA OM.............................................................................................5III.3Forme clinice ale brucelozei umane:...................................................................................6

IV.TRATAMENT...........................................................................................................................7V. EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE. CONTROL........................................................................7

2

I.Introducere

Bruceloza este o boală infecțioasă gravă produsă de Brucelle, o familie de bacterii gram negative, aerobe, capsulate, care apar la microscop sub formă de bastonașe sau coci.

Agentul patogen a fost izolat de medicul militar David Bruce în anul 1887 de la soldații bolnavi. infectia fiind data de speciile genului Brucella abortus, prezenta la vite, Brucella melitensis, la oi, Brucella suis, la porcine si

Brucella canis, la caini, acestea reprezentand infectii mai frecvente.

Boala este o antropozoonoză (boală comună omului și animalelor) care se manifestă sub forma de:

Febra de Malta, determinată de Brucella melitensis care infecteză caprele și oile Morbus Bang (boala Bang), determinată de Brucella abortus care infectează vitele

3

Bruceloză

etiologie Brucelle

tip Br. abortus, Br. melitensis

incubație 14 - 21 zile

simptome febră, avort

specii afectate mamifere, om

diagnostic diferențial de boli cronicecu avort

II.Cai de transmitere

II.1Habitat

Sunt patogeni primari ai multor animale habitatul principal al brucellelor fiind reprezentat de organismul infectat. Germenii pot rezista şi în mediul extern datorită unor mecanisme care le asigură persistenţa (posibilitatea transformării în condiţii nefavorabile în forme L).

II.2Caractere morfotinctoriale

Sunt cocobacili Gram-negativi, imobili, nesporulaţi, izolaţi sau mai rar prezenţi în grămezi neregulate. Se colorează bipolar. În produsul patologic sunt prezenţi special intracelular. Cu tehnici speciale de colorare se poate evidenţia o capsulă fină. În culturi vechi prezintă un mare grad de polimorfism.

II.3Rezistenţa faţă de factorii fizici şi chimici

Rezistenţa în mediul extern este mare, mai ales dacă sunt protejate de un strat de material organic. În ţesuturile fetale infectate eliminate pot rezista săptămâni de zile. Supravieţuiesc 2-3 luni în gunoiul de grajd, 3-60 zile în brânzeturi, 15-40 de zile în pulberi. Sunt moderat sensibile la temperatură şi aciditate, sunt sensibile la dezinfectantele uzuale. Pasteurizarea laptelui le distruge.

II.4Răspuns imun

Bruceloza acută, la fel ca şi administrarea de vaccinuri cu tulpini vii atenuate, determină un răspuns imun atât umoral cât şi celular. În principiu, o dată cu apariţia semnelor şi simptomelor se pot detecta anticorpi, dar prezenţa lor nu previne bacteriemia şi nici reinfecţia (care este relativ frecventă). În primele săptămâni ale infecţiei acute creşte titrul anticorpilor de tip IgM care poate persista în infecţia cronică sau chiar după terapia antimicrobiană, pe durata a 2 ani. După 3 săptămâni de la debutul bolii apar anticorpi IgG, ating valoarea maximă după 6-8 săptămâni şi persistă pe durata infecţiei latente. După stadiul acut al brucelozei apar anticorpi blocanţi de tip IgA care inteferează activitatea aglutinantă a anticorpilor IgM şi IgG.

Anticorpii blocanţi persistă mulţi ani în infecţia cronică şi latentă. Brucellele sunt fagocitate de macrofage, distruse cu eliberarea de antigene şi endotoxine dar pot la fel de bine să se multiplice rapid în interiorul fagocitelor, Brucella fiind o bacterie „facultativ intracelulară”. Imunitatea mediată celular este esenţială în rezistenţa faţă de o nouă îmbolnăvire. Răspunsul imun celular este în mod cert necesar pentru eradicarea brucellelor situate intracelular. Limfocitele T stimulează activitatea bactericidă a macrofagelor care distrug bacteriile în interiorul unui granulom specific.

4

În unele cazuri Brucella rezistă şi persistă în interiorul macrofagelor ducând la reactivări ale bolii cu 115 instalarea unei stări de hipersensibilizare întârziată caracteristică pentru forma cronică a brucelozei.

III.Caracterul patogen

III.1Caractere de patogenitate

Caracterele de patogenitate se manifestă prin capacitatea germenilor de a se multiplica şi de a invada organismul. Nu s-au detectat exotoxine şi nu s-au pus în evidenţă constituent antifagocitari capsulari sau ai peretelui celular care să fie implicaţi în patogenitatea Brucellei. Au afinitate pentru placenta şi ţesuturile fetale ale animalelor receptive având capacitatea de a metaboliza un hidrocarbonat (eritritol) prezent în aceste structuri.La animalele gestante provoacă avort, după care infecţia se localizează la nivelul glandei mamare, Brucella eliminându-se timp îndelungat prin lapte.

III.2PATOGENIE. BOALA LA OM

Bruceloza este o zooantroponoză. La animale bruceloza are evoluţie asimptomatică, cu afectarea aparatului genital la femelă însoţită de avort şi cu leziuni testiculare la mascul. Boala este caracteristică pentru ovine, caprine, bovine, porcine dar poate afecta şi alte animale domestice care vor prezenta simptomatologie necaracteristică. În formele latente de infecţie caprele, oile sau vacile elimină Brucella prin lapte. Brucella este eliminată şi prin urină, secreţii produse de sarcină (placentă, lichide fetale, avortoni). Bruceloza este o boală specifică animalelor, omul contaminându-se accidental. Poarta de intrare este tractul digestiv sau tegumentul lezat, mai rar bacteria pătrunzând prin conjunctivă sau pe cale respiratorie.Incubaţia este în medie de 2-3 săptămâni (maxim 1-6 săptămâni), însă uneori pot trece câteva luni între momentul infectării şi apariţia fenomenelor clinice.Debutul este de obicei insidios, manifestat prin astenie, indispoziţie, cefalee, artralgii, febră moderată, transpiraţii abundente.În perioada de stare simptomele sunt polimorfe, bruceloza fiind una din bolile extrem de greu de recunoscut clinic.

Febra ondulantă (care creşte în cursul după amiezei şi scade în timpul noptii) însotită de frisoane are mai mult o valoare istorică, în realitate, curba febrilă are un aspect variabil: ondulată, neregulată, remitentă şi intermitentă.Transpiraţiile abundente nocturne, cu un miros caracteristic, astenia, durerile sub diverse forme reprezintă elemente comune în cursul bolii.S-au descris circa 200 de semne clinice care pot apare în bruceloză.Durata bolii poate fi de 3-4 săptămâni, dar cel mai frecvent depăşeşte 3 luni, ajungând în formele cronice la ani de zile. În formele cronice diagnosticul se stabileşte foarte dificil. În formele cronice ale bolii, din focarele de infec_ie se descarcă periodic germeni în torentul sanguin unde sunt prezen_i anticorpi bactericizi anti-

5

Brucella. Distrugerea unui număr mare de microorganisme în urma reac_iilor antigenanticorp cu eliberarea de endotoxină poate cauza stări de şoc endotoxic.

III.3Forme clinice ale brucelozei umane:

_ forma inaparentă: infec_ia este depistată doar prin determinarea anticorpilor specifici, fără nici un semn clinic de boală;

_ forma septicemică: incuba_ie 2-3 săptămâni, debut insidios. În perioada de stare se instalează febra, transpira_iile abundente, astenie, artralgii, mialgii toate cuprinse sub denumirea de „febră ondulantă sudoro-algică”. Se asociază hepato-splenomegalie şi adenopatii.Investiga_iile de laborator eviden_iază neutropenie şi se pot eviden_ia anticorpi specifici. În acest stadiu hemocultura sau medulocultura permit izolarea bacteriei;

_ formele localizate – apar după o formă inaparentă sau septicemică de boală. Localizările pot fi multiple dar mai frecvent sunt afectate osul şi articula_iile: spodilită lombosacrată, sacro-ileită, artrite. Se mai întâlnesc afectări neuropsihice, pulmonare, hepatice, splenice, cutanate, meningoencefalită, orhită, endocardită;

_ recăderi sau forme cu evolu_ie prelungită –semnele clinice sau afectările locale persistă peste 1 an, tratamentul antibacterian este ineficient, hemocultura sau serodiagnosticul sunt adesea pozitive. Este greu de diferen_iat recăderea de formele trenante la persoanele cu risc profesional de contaminare;

_ forma cronică – fără un tablou clinic caracteristic, cu manifestări polimorfe: subfebrilitate prelungită (săptămâni, luni, ani), astenie, artralgii, transpira_ii, cefalee, tulburări neuro-psihice, splenomegalie. Hemocultura şi serodiagnosticul sunt negative. Intradermoreac_ia este pozitivă stabilind diagnosticul etiologic al manifestărilor clinice.Formele cele mai grave apar ca urmare a infecTiei cu Brucella melitensis, urmată de infectia cu Brucella suis, Brucella abortus şi respectiv Brucella canis.

6

IV.TRATAMENT

Tratamentul brucelozei este dificil din cauza localizării intracelulare a microorganismului. Trebuie deci administrat un antibiotic activ pe Brucella care în acelaşi timp să penetreze intracelular. Ciclinele, rifampicina, cotrimoxazolul, fenicolii îndeplinesc aceste Brucella poate fi sensibilă la tetraciclină sau ampicilină.

Se poate administra o asociere de antibiotice. Ameliorarea simptomatologiei se poate produce în câteva zile de la începerea tratamentului. Totuşi, datorită localizării intracelulare a germenului, tratamentul trebuie să fie prelungit (mai multe săptămâni). Sunt posibile recăderi chiar şi sub antibioterapie. În bruceloza cronică sau latent antibioticoterapia este ineficientă.Brucella melitensis determină „febra de Malta” sau „febra ondulantă”, o infectie severă cu bacteriemie bine exprimată, granuloamele formate la nivelul organelor parenchimatoase evoluând spre cazeificare şi abcedare.Brucella abortus şi Brucella canis determină forme uşoare de boală, frecvent inaparente, fără complicatii supurative ale granuloamelor iar Brucella suis determină forme cronice de bruceloză caracterizate prin supuratii ale granuloamelor.

7

V. EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE. CONTROL

Sursa de microorganisme din genul Brucella este reprezentată de animalele bolnave. Transmiterea infectiei la om se realizează prin ingestia de lapte sau de produse contaminate provenite de la animalele bolnave, prin contactul cu tesuturile avortonului, bălegar, pulberi, apecontaminate cu Brucella la nivelul leziunilor tegumentare, la nivelul conjunctivei sau prin inhalarea aerosolilor contaminati cu Brucella, degajati în cursul avortului. Bruceloza este în principal o boală profesională, apărând la lucrătorii din sectorul zootehnic, veterinari, fermieri, măcelari etc. Elementul esential pentru eliminarea brucelozei umane este eradicarea bolii la animale. Acest lucru s-ar putea realiza folosind un vaccin viu atenuat, care determină imunitate şi prin sacrificarea animalelor bolnave. În unele tări vaccinarea animalelor este interzisă pentru că împiedică diagnosticarea serologică a bolii: testele serologice vor evidentia anticorpii post vaccinali. Între metodele de prevenire a infecţiei umane cu Brucella se pot aminti şi pasteurizarea laptelui, evitarea contactului cu produsele animale contaminate şi aplicarea măsurilor de protecţie a personalului aflat la risc pentru contractarea bolii.

Personalul expus riscului infecţiei are obligaţia de a purta echipament de protecţie: măşti, mănuşi, şorţuri, cizme de cauciuc.Vaccinarea selectivă a personalului care vine în contact cu animalele se poate realiza cu vaccin viu atenuat.

8

Multe ţări nu au acceptat vaccinarea la om ci doar un control serologic şi prin IDR la personalul expus infecţiei.

9