dL,

r)P, /Vf,C[E

Kiran Millwood Hargrave

deditura rao

+*

-€<,

€<-

*+*o *

1t

++ #*Unu

e spune cainzrua rn care a verut guvernato-rul au venit si corbii. Toate pisirile mai mici

;i-au luat zborul spre larg, de aceea nu mai exis-

ti pis6ri cAntitoare in Joya. Doar corbi uriasi

gi zdrenfirosi. Obiqnuiam si ii privesc cum stau

cocofali pe acoperi;uri, cu un aer prevestitor, si

incercarn si ii inlocuiesc cu pigigoii ;i auqeii pe

care Da ii desena din memorie. Daci. mi stri-duiam suficient de tare, aproape cd" ii auzeam

c6ntAnd.

- De ce au plecat pisirile cAntitoare, Da?

intrebam eu.

- Pentru ci au putut, Isabella.

- Dar tupii? Cnprioarele?

Da se intuneca lafagd..

- Se pare cd"rnarea este mai primitoare decAt

acel ceva de care fug.

It

*

€6<-

*o

f

*Kiran Millstood

Atunci Da imi spunea o altd" poveste, despre

fata rdzboinic5, Arinta, sau despre trecutul

mitic al insulei plutitoareJoya, refuzAnd sd mai

vorbeasci despre lupi ;i despre pis5.ri. lnsd eu

continuam sd pun intrebiri, pAni cAnd a sosit

si ziua in care am descoperit de una singurd

rispunsurile.

Dimineata aceea a inceput ca una oarecare.

M-am trezit in patul ingust, iar razele

soarelui care risirea incepeau sI lumineze

peregii de pimAnt ai camerei mele. Mirosul de

terci de ovdz ars plutea in aer. Da trebuie si se

fr trezit devreme, deoarece era nevoie de multtimp ca oala grea de lut si se incilzeasci pe foc.

O auzeam pe Miss La, giina noastrS, scurmAnd

in faga usii mele, in cdutare de firimituri. Avea

treisprezece ani, la fel ca mine, insi, dacd

pentru o persoand este o vArsti fraged5", in cazul

pdsirilor, aceasti vArsti inseamni bitrAnege.

Avea penele sure si era atAt de morocinoas5,

incAt pAnI ;i pisoiului nostru) Pep, ii era fricide ea.

Stomacul a inceput si imi chiorlie cAnd

mi-am intins bratele. Pep sedea intins peste

picioarele mele qi s-a pus pe mieunat cAnd

m-am ridicat in capul oaselor.

* +*Hargrave Cerneald Si stele

- Te-ai trezit, Isabella? a strigat Da dinbucitlrie.

-'Neaga, Da!

- Terciul e gata. Putin prea gata, a; zice...

- Vin!

Mi-am tras picioarele de sub pisoi si i-am ne-

tezit blana asprl in locul unde aceasta se zbur-lise peste noapte.

- tmi pare riu, Pep!

El a tors si si-a inchis ochii verzi.

M-am spilat pe fagn in [gheanul de lAn-

gi fereastri si am scos limba la imaginea dinmetalul lustruit de deasupra patului lui Gabo,

apoi i-am aranjat a;ternuturile. Erau mai pri-fuite cu fiecare zi care trecea, dar micar erau

intinse. ,,Linia de vorbit" se arcuia lAngd pernalui - era o scobituri lungi si subtire pe care Dao ficuse pentru noi'prin perefi in sus si de-a

lungul tavanului. Era de-ajuns s5. ne lipim bu-zele de ea, cd vocile noastre o strdbiteau ;i pu-team vorbi chiar si atunci cAnd se afla fiecare

in patul sdu.

Trei ani. AtAt a trecut de cAnd am stat acolo,

$nAnduJ de mAni pe geaminul meu care a

dispdrut in noapte la fel de repede ca flacdra

It*

+

:C*

* unui chibrit ce se stinge. Totu;i, reu;eam inci siil invoc. Era floare la ureche.

Nu avea rost si imi incep ziua tristi. in-cercind si scap de aceste gAnduri, mi-am tras

uniforma de ;coald pe mine. Mi-era Ia fel de

largi cum imi fusese ;i in urmi cu ;ase sdpti-mAni. Cea mai buni prietend. a mea, Lupe, cu

siguranti va rAde de mine. ,,Tot cea mai scundidin clasd ai r5.mas!" va zice ea.

Vli-am impletit repede pirul nepieptinat,sperAnd ci Da nu va observa ci nu mi l-amdescilcit toatd. vara. Pep se rostogolea pe pat,

insi eu nu aveam voie sI il mAngAi cAnd purtamuniforma. tnvd.titoare a mea, sefrora Rliz,ob\nuia si culeagi iritati firele de pir ro;covan

de pe hainele mele.

Am dat Ia o parte perdeaua care linealoc de usi a dorrnitorului meu ;i am pi;itcu griji peste Miss La, care a scos un cirAitstrident atunci cAnd i-am impristiat grlma-da de firimituri. A mijit ochii la mine, apoim-a ciupit de glezne ;i m-a fugdrit pAni incamera unde mAncam, stitearnla povegti gi

plinuiam aventuri.

Un bol mare cu terci ars se afla pe masa dinlemn de pin, ca un naufragiat intr-o mare de

hir,ti. Pe pereti erau lipite alte hirgi ale lui Da,

a=.-

-rCL

Cerneald

care au fo;nit ca o bnzd. vorbitoare cAnd amtrecut pe lAng5 ele.

Mi-am trecut degetul peste ele a;a cum fi-ceam in fiecare dimineag6, privind cum rAurileargintii din Afrik se uneau cu cele din .aEygpt;

cum -lEygpt se agati de golful Europa ca douirniini impreunate peste mare. Pe peretele opus

se afla schip coastei Amricii ;i curenlii puterniciai oceanului, botezagi cu nume ciudate si minu-nate:,,Cercul inghefat",,,tiunghiul pieritor",

,,Marea azuie". HXrtia era pictati intr-o nuanfifrumoasi de albastru-inchis, iar curentii erau cu-suli pe ea. Da folosise acul si un fir de ald" subgi-

re - auriu pentru ,,Marea aztrte", negru pentru

,,Triunghi" ;i alb pentru ,,Cercul inghetat". insidincolo de coasta de est nu se mai afla nimic. Unsingur cuvAnt descria vidul.

,,Incognito. " Necunoscut.

Aproape ci simleam dezamigirea lui Dain cerneala de mult uscatd cu care fusese scrisacest cuvAnt. Fluxul nefavorabil il fbcuse sIrevini mai devreme inJoya, iar Da nu a maitraversat niciodatd intinderea sllbatici. Apoipe insula noastrd a venit guvernatorul Adori.Acesta a inchis porturile ;i a transformatin barierl pidurea care se intindea de

la o coastd" la cealaltd, intre satul nostru,Gromera, si restul insulei, izgonindu-i pe

\o\,

gi stele,, 43

\,\

\

**

/

:

i'\-----t..\

'/ *\

'l 4 Kiran Millwood Hargrate

toti cei care se impotriveau regimului siu.Satul a fost izolat de restul insulei Joya, iarpidurea a fost intesat5. cu giruqi gro;i ;iclopote uriase care si le avertizeze pe gdrzileguvernatorului atunci cAnd cineva incercasI o sttibat5. Nu ant:r auzit niciodati sunAndvreun clopot.

$tiam ci Da visa si umple golurile de pehd4ile lui cuAmrica, invreme ce euimi doream,mai mult decAt orice, si traversez pidurea;i sicercetez TirAmurile Uitate care zd.ceau dincolode aceasti graniti, de;i lui nu i-am mlrturisitniciodatd acest lucru.

Exista o singurd harti care inf6ti;a toatiinsula, iar aceasta era atdrnati pe pereteledin biroul lui Da. O botezasem ,,harta luiMa", deoarece fusese lisat5 in familia ei dela o generatie la alta, poate de pe vremeaArintei, acum o mie de ani. Era aproape unsemn ci Ma si Da erau Ibculi unul pentruceldlalt, avAnd in vedere faptul cX el eracartograf, iar singura ei mostenire de familieera o harti.

,,Fiecare dintre noi poarti harta vietii sale

tatuati pe piele, in felul in care p5"sim, chiarsi in felul in care crestem, spunea adesea Da.Yezi cd, sAngele care-mi durge prin incheieturamAinii este negru, nu albastru? Mama ta zicea

+

x

$+o#,r

& o+**r

45Cerneald gi stele

mereu cd este cerneali. Sunt cartograf pAnd inmS"duva oaselor."

- Adu urciorul!

Vocea lui Da m-a ficut si tresir, readucAn-

du-mi la realitate.

Am tras un scaun lAngi rafturi si, cu mare

grrje, am luat vasul, pe care l-am a;ezat pe

masi lAngi terci. Culoarea lui aminteade verdele pidurii si era special, deoarece

era ultimul lucru pe care il crease Ma. ilfoloseam doar in prima zi de scoali si cu

ocazia aniversirilor ;i a sdrbS.torilor. Da ilpunea deoparte ;i il spila cu cea mai mare

grljX.

Mi-o aminteam uneori pe Ma - avea ochi

negri, era mai mereu zAmbitoare si mirosea

a argila neagri cu care lucra, deoarece ficeaoale pentru siteni ;i tot felul de obiecte delicate

pentru guvernator. Sau poate doar mi-o

imaginam, a;a cum imi imaginam si pisdrilecAntitoare.

- Buni dimineaga, micugo! m-a salutat Da,

ie;ind ;chiopitAnd din bucltirie.

Eu m-am gri.bit si ii iau vasul cu lapte ;icdnile pe care le $nea in mAn5.

*

+

#o

*