diverse

5
Tot ceea ce faceți implică activitatea creierului - modul de a gândi, de a simţi sau de a acţiona, precum şi felul în care vă înţelegeţi cu ceilalţi. Creierul este organul propriei personalităţi, al caracterului, al inteligenţei şi al tuturor deciziilor pe care le luaţi. În activitatea mea profesională de peste 20 de ani, care a constat în monitorizarea activităţii cerebrale a zeci de mii de pacienţi din întreaga lume, mi-a devenit foarte limpede că, dacă creierul funcţionează corect, şi individul va funcţiona la fel, iar dacă acesta prezintă anumite tulburări sau leziuni, acestea se vor reflecta deopotrivă şi în viaţa persoanei. Cu un creier mai sănătos eşti mai fericit, mai sănătos fizic, mai bogat, mai înţelept şi iei, pur şi simplu, decizii mai bune, care te ajută să te

Upload: mikey-ela

Post on 16-Dec-2015

215 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

Dezvoltare personala

TRANSCRIPT

Tot ceea ce facei implic activitatea creierului - modul de a gndi, de a simi sau de a aciona, precum i felul n care v nelegei cu ceilali. Creierul este organul propriei personaliti, al caracterului, al inteligenei i al tuturor deciziilor pe care le luai. n activitatea mea profesional de peste 20 de ani, care a constat n monitorizarea activitii cerebrale a zeci de mii de pacieni din ntreaga lume, mi-a devenit foarte limpede c, dac creierul funcioneaz corect, i individul va funciona la fel, iar dac acesta prezint anumite tulburri sau leziuni, acestea se vor reflecta deopotriv i n viaa persoanei. Cu un creier mai sntos eti mai fericit, mai sntos fizic, mai bogat, mai nelept i iei, pur i simplu, decizii mai bune, care te ajut s te realizezi i s trieti mai mult. Cnd creierul nu e sntos, indiferent din ce cauz, fie c este vorba de o leziune la cap sau de o traum emoional suferit n trecut, oamenii sunt mai triti, mai bolnavi, mai sraci, mai puin nelepi i au mai puin succes. Felul n care o leziune cerebral poate afecta creierul e uor de neles, ns cercettorii au constatat, de asemenea, c programarea defectuoas i gndirea negativ l pot leza n egal msur. De exemplu, eu am crescut cu un frate mai mare care m brusca mereu. Tensiunea i teama mea permanent au dus apoi la creterea gradului de anxietate, la formarea de tipare specifice de gndire n cheie anxioas, la o stare de continu veghe, nencetat n ateptarea a ceva ce putea s izbucneasc n orice moment. Teama aceasta a condus la o supraexcitare prelungit a centrilor fricii din creierul meu, care s-a temperat de-abia mai trziu, cnd mi-am putut rezolva problemele. n cartea sa, colegul meu, dr. Joe Dispenza, v arat cum s v mbuntii att structurile fizice, ct i sistemele logice ale creierului, pentru a v ajuta s atingei o nou stare mental. Noua sa carte are fundamente tiinifice solide i e scris pe acelai ton calm i plin de nelepciune ce se regsete i n filmul premiat What the BLEEP do We Know!?, ca i n prima sa carte, Antreneaz-i creierul ! Strategii i tehnici de transformare mental. Dei, n concepia mea, creierul este un computer prevzut att cu o structur fizic pentru calcul, ct i cu programe, partea fizic (funcionarea cerebral fizic i concret) nu este separat de program, adic de programarea i remodelarea constant existente n cursul vieii noastre. Acestea se influeneaz n mod vdit una pe cealalt. Cei mai muli dintre noi au suferit, la un moment dat n via, cel puin un eveniment traumatizant, trind mai apoi cu urmrile aferente. Debarasarea de experienele respective, care au devenit parte integrant a structurii noastre cerebrale, poate avea efecte uimitor de benefice. Sigur c formarea unor deprinderi sntoase pentru creier, un regim alimentar corect, micarea i consumul anumitor substane hrnitoare sunt eseniale pentru funcionarea sa corespunztoare. Dar, n plus, gndurile efective, de fiecare clip, exercit i acestea o puternic influen benefic asupra creierului... ori pot aciona n defavoarea ta. Acelai lucru se poate spune i despre experienele din trecut, care i se pot integra n circuitele cerebrale.