dislexo-disgrafia

7/24/2019 Dislexo-disgrafia

http://slidepdf.com/reader/full/dislexo-disgrafia 1/7

Metode si procedee folosite in corectarea dislexo-disgrafiei

Intre dezvoltarea limbajului si stimularea celorlalte procese psihice (cognitive, afective,

volitive) exista o stransa interdependenta, chiar si o relatie de feed-back, manifestata prin

largirea experientelor individuale si socio-culturale.

Din perspectiva relatiei limbaj-gandire, textul scris evidentiaza cu mai multa forta

interdependenta celor doua procese psihice. itirea este o activitate de descifrare a textului

grafic si reprezinta un nivel inferior fata de lectura, care necesita capacitati de intelegere, de

aprofundare si de interpretare. !crisul nu se reduce la o transpunere grafica a vorbirii, ci esteun act complex, intelectualizat, care se elaboreaza mai anevoios.

!crierea, ca forma simbolica a limbajului oral, necesita conjugarea factorilor lingvistici cu

fortele motrice. Dobandirea ei, mai tarziu, in ontogeneza, necesita un anumit grad de

dezvoltare a motricitatii si a psihomotricitatii, intr-un raport direct proportional. "stfel, se

poate vorbi despre realizarea motrice atunci cand copilul a intrat pe deplin in posesia

miscarilor corpului. Dezvoltarea psihomotrica presupune realizarea praxiilor si dezvoltarea

mintala. #raxiile sunt sisteme de miscare, coordonate mintal, in functie de un rezultat si de o

intentionalitate ($. #iajet). "chizitia unor abilitati si cunostinte in dezvoltarea praxiilor,

folosirea gesturilor coordonate, exercitiile de orientare si structurare spatio-temporale

reprezinta tot atatea conditii necesare, alaturi de cele psiholingvistice, pentru realizareaactului grafic. %ducand motricitatea, i se ofera copilului gestul, miscarea, echilibrul fizic si

cel mintal, in perspectiva relatiilor armonioase si eficiente cu mediul natural si social. &elatia

cu mediul inconjurator, manipularea obiectelor de joc, relatia cu alte persoane ii vor da

posibilitatea aprecierii %'-lui corporal, dar si perceptia spatiului in raport cu propriul corp.

"ccesarea semnificatiilor lingvistice, ca nivel natural si superior in cadrul activitatilor de joc,

poate fi un bun predictor al capacitatilor potentiale de achizitie a codului scris.

!indromul dislexic-disgrafic este o tulburare de integrare fonetica ce reprezinta insuficienta

capacitate de discriminare a sunetului in cuvantul auzit si a semnelor grafice in cuvantul citit,

ceea ce duce pe de o parte la o ortografie gresita in dictare si la o citire gresita a scrierii.

Diagnosticul de dislexie-disgrafie se pune dupa o evaluare complexa a copilului, relevand o

intarziere de cel putin ani fata de descriptorii de performanta corespunzatori varstei

cronologice.

rice terapie incepe cu o etapa de precitire si pregrafie, in care se vor folosi metode cu

caracter general si metode specific logopedice.

*ulte din aceste metode si procedee se pot efectua sub forma de joc sau li se pot imprima un

caracter de distractie si relaxare pentru inlaturarea oboselii.

*%+D% ' "&"+%& %%&"



In primul rand ma voi referi la acele exercitii pentru dezvoltarea musculaturii degetelor si a

mainii. "ceste exercitii au o importanta deosebita pentru formarea miscarilor fine ale

degetelor si mainilor, ceea ce contribuie la o mai buna tinere a instrumentului de scris, la

evitarea oboselii si la alunecarea facila pe foaia de scris, iar ca efect, cresterea vitezei actiunii

si adoptarea unei scrieri /silentioase0. %xercitiile respective sunt imbinate cu adoptarea

pozitiei corecte de scris si de relaxare, nu numai a degetelor si a mainilor, dar si a intregului

corp.

%xercitiile de dezvoltare a musculaturii degetelor si a mainii se pot desfasura in formevariate, incepand cu miscari ritmice de intindere si strangere a degetelor ori de intindere a

bratelor si scuturare a degetelor.

alta metoda se refera la educarea si dezvoltarea auzului fonematic.

"uzul fonematic priveste capacitatea de a identifica si diferentia sunetele limbii, de a distinge

intre sunet si litera, intre sunet si reprezentarea sa grafica. 1olosirea cuvintelor paronime este

deosebit de eficace la toate varstele. "cestea contribuie la diferentierea sunetelor

asemanatoare, ca pronuntie si pozitie a aparatului fonoarticulator, in emiterea lor, ca si

diferentierea grafemelor ce au structuri optice apropiate. %ste bine sa se aiba la indemana un

set de cuvinte care sa fie recomandat ca exercitii pentru logopat. "stfel de exercitii se potefectua dupa urmatorul sistem de diferentiere a cuvintelor paronime2 diferentierea t-d (tus-

dus3 tata-data)3 diferentierea f-v (vata-fata3 vina-fina)3 diferentierea j-s (jale-sale3 joc-soc)3

diferentierea s-z (sare-zare3 sac-zac)3 diferentierea p-b (para-bara3 pere-bere)3 diferentierea l-r

(lac-rac3 rama-lama)3 diferentierea g-c (gara-cara3 coala-goala)3 diferentierea s-s (soc-soc3 las-

las).

alta metoda se refera la educarea si dezvoltarea capacitatii de orientare si structurare

spatiala. #rin prevenirea si inlaturarea tulburarilor de orientare, se pot evita o serie de

fenomene ce intervin in tulburarile lexico-grafice, cum sunt2 inversarea literelor si a

grafemelor, dificultati de legare a grafemelor in scris, si a literelor in citit, pentru formarea si

perceperea cuvantului, scrisul si cititul in oglinda, discontinuitatea in scris si citit. "sadar,

sunt indicate exercitii care sa duca la constientizarea raporturilor stanga-dreapta, inainte-

inapoi, deasupra-dedesubt, sus-jos si de corectare a eventualelor agnozii spatio-vizuale. !e

pot folosi si exercitii de fixare a schemei corporale2 recunoasterea si denumirea diferitelor

parti ale corpului, plasarea diferitelor obiecte in spatiu, in raport de propriul sau corp3 sa

invete sa stabileasca relatii spatiale corecte intre diferite obiecte. +rebuie folosite exercitii de

formare a deprinderilor de reprezentare grafica a unor forme mai simple, la inceput, cu

ajutorul desenului si al reproducerii figurilor geometrice, constientizarea caracteristicilor

liniei drepte si ale liniilor paralele, a uniformitatii literelor si grafemelor din aceeasi categorie,

a respectarii distantei egale dintre grafeme si cuvintele in scris, a respectarii constante a

inclinatiei scrisului sau a verticalitatii acestuia. "lte elemente ce trebuie luate in consideraresunt cele care privesc pozitia corecta si constanta a corpului, a caietului de scris si a cartii de

citit.

*%+D% !I #&%D%% ' "&"+%& !#%I1I #%DI

*etodele si procedeele cu caracter logopedic pot fi impartite sau diferentiate pe profilul

corectarii dislexiei ori pe cel al corectarii disgrafiei, dar este de preferat sa fie prezentate

impreuna, din doua motive2 pe de o parte, o metoda sau un procedeu utilizat in corectarea

disgrafiei determina, implicit, obtinerea unor rezultate pozitive si in dislexie si invers, iar pe

de alta parte, fiecare logopat se manifesta in mod unic si specific, fapt pentru care alegerea

unei metode sau a alteia, ramane la aprecierea specialistului. *etodele si procedeele specifice pot fi aplicate concomitent cu cele din prima categorie sau dupa o anumita perioada de timp,



cand se constata efectele pozitive ale celor dintai. In cazurile in care nu exista sau nu se

manifesta tulburari care sa necesite aplicarea metodelor si procedeelor cu caracter general,

activitatea terapeutica va incepe direct cu metode si procedee cu caracter specific logopedic.

1ormarea la logopat a capacitatii de constientizare a erorilor tipice dislexo-disgrafice.

Intotdeauna atentionarea subiectului asupra greselii comise trebuie sa fie insotita si de

indicarea corecta a felului cum se citeste sau se scrie. !olicitarea sa imite modelul ideal si

repetarea actiunii pana cand dispare greseala. In caz de omitere sau de substituire a unorlitere, in scris, se poate folosi si procedeul de a intreba subiectul de la ce cuvant vine sunetul

respectiv. De exemplu, cand subiectul omite sau substituie litera /40 va fi solicitat sa

denumeasca cuvinte care incep cu sunetul /40. !i folosirea sirurilor de cuvinte se dovedeste

eficienta, intrucat contribuie la formarea asociatiilor dintre foneme si grafeme, cat si la

diferentierea lor.

D%54+"&%" "#"I+"+II D% DI!&I*I"&% "'DI+I4", 4I5'"" !I

6I%!+%5I-*+&I".

In acest caz se pot folosi dictarea si citirea de propozitii si fraze scurte, ca apoi sa se treaca la

corectarea acestora cu ajutorul subiectului. #rin antrenarea activa a subiectului la corectarea propriului scris, se realizeaza o mai buna fixare a greselilor tipice, si astfel invata sa le

elimine, dar si sa aprecieze, din punct de vedere valoric, corectitudinea si estetica scrisului.

u bune rezultate in dezvoltarea capacitatii de discriminare, se pot folosi comparatiile pentru

distingerea asemanarilor si deosebirilor dintre diferite grafeme si litere sau dintre diferitele

sunete din aceeasi categorie. "stfel, se va apela la grafeme si litere asemanatoare, din punct

de vedere vizual si kinestezic (p-b-d)3 (m-n)3 (s-s) sau dupa componenta auditiva (z-j, s-s, f-

v).

D%54+"&%" "7II+"+I& D% !&I! 8I+I+.

-itit-scrisul selectiv consta in indicarea cuvintelor si propozitiilor apreciate ca fiind critice

sau care au un anumit grad de dificultate, ce poate determina erori tipice si pe care subiectul

trebuie sa le citeasa sau sa le scrie. "stfel, atentia logopatului este centrata pe o anumita

categorie de cuvinte, litere si grafeme, invata sa le diferentieze de altele si sa depuna eforturi

pentru a le reproduce corect. itit-scrisul selectiv este o metoda care trezeste interesul

copilului si-i stimuleaza motivatia pentru desavarsirea actiunii.

-itirea simultana si scrisul sub control. !ubiectul citeste in acelasi timp cu logopedul, scrie

sub supravegherea nemijlocita a acestuia. "stfel, imita modelul, in citit si fiecare greseala

facuta este corectata pe loc, ceea ce intareste increderea in posibiliatile sale de a citi si a scrie

corect.

-itirea si scrierea in pereche. Doi elevi sunt solicitati sa citeasca si sa scrie in acelasi timp si

sa se corecteze reciproc, prin schimbarea alternativa a rolurilor. !e creaza o stare de

competitie intre cei doi, deoarece fiecare din ei, cauta sa surprinda greselile facute de celalalt.

De regula, logopatul sesizeaza mai usor greselile celuilalt si, odata corectate la acesta, devine

constient de propriile sale dificultati.

-itirea si scrierea cu caracter ortoepic devine eficienta pentru dislexo-disgrafici, cand fiecare

silaba, care se citeste ori se scrie cu dificultati, este repetata de doua ori. !ubiectul trebuie sa

fie atent si pentru ca numarul greselilor scade in raport de capacitatea de a intui, daca

cuvantul urmator contine silabe sau grupuri de silabe la care va intampina greutati.



-itirea pe roluri. 1iecare elev va indeplini un anumit rol in cadrul unei povestiri si va citi

numai acea parte care se refera la rolul cu care este investit. #e langa faptul ca invata sa fie

atent, se obisnuieste cu situatia de asteptare. "ceasta metoda faciliteaza introducerea

intonatiei si a ritmului in citire.

-itirea si scrierea pe sintagme. !e stie ca dislexo-disgraficul are unele dificultati si in

intelegerea celor citite sau scrise. "ceasta se datoreaza si faptului ca el are tendinta de a se

concentra exagerat asupra formei in care citeste si a corectitudinii citirii, iar in scris, asupra

modului in care realizeaza fiecare grafem din cuvantul respectiv si asupra reprezentarii salecat mai estetice, in detrimentul sensului si semnificatiei textului parcurs. Din aceste motive,

dislexo-disgraficul trebuie invatat sa sesizeze sensul celor citite sau scrise. !ubiectul trebuie

invatat sa imparta textul de citit pe unitati logice, iar dictarile si autodictarile sa se efectueze

tot pe unitati sintagmatice. astfel de metoda, nu numai ca ajuta la intelegerea celor citite

sau scrise, dar contribuie la formarea deprinderilor lexico-grafice, prin facilitarea vitezei,

legarea mai buna a grafemelor in cuvant, evitarea saririi randurilor ori repetarea lor la citit,

evitarea suprapunerilor de randuri, la scris, dezvoltarea capacitatii de discriminare dintre

fonem-grafem, fonem-litera, litera-grafem.

- %xercitii de copiere, dictare si compunere. !e stie ca cele mai frecvente greseli se fac la

compunere, deoarece logopatul nu mai are modelul in fata si nici nu aude pronuntia corecta afonemului, pentru a face legatura cu grafemul corespunzator. In plus, eforturile de formulare

a ideilor si transpunerea lor grafica, cu respectarea regulilor gramaticale, abat atentia

logopatului de la particularitatile scrierii.

opierea contribuie la realizarea deprinderilor motorii si la obisnuirea cu forma grafemelor si

cu diferentele dintre ele. #entru ca activitatea de copiere sa aiba o eficienta sporita, este

indicat sa se dea spre copiere, texte bine organizate, care vor fi analizate gramatical si

semantic in prealabil si care se vor corecta imediat, insistandu-se asupra greselilor tipice.

Dictarea este mai dificila pentru logopat decat copierea. #entru ca ea sa-si atinga scopul in

activitatea logopedica, trebuie alese texte scurte si organizate in functie de posibilitatile

logopatului. %ste indicat ca textul sa nu contina cuvinte necunoscute, iar acelea care sunt mai

dificile de explicat in prealabil.

- orectarea confuziilor de grafeme si de litere este o conditie de baza in terapia tulburarilor

grafo-lexice. a majoritatea formelor dislexo-disgrafice se intalnesc confuzii de grafeme si

litere. 'n astfel de tip de confuzii se poate produce, fie in plan auditiv, fie in cel vizual si mai

frecvent in ambele planuri.

%xercitiile pentru inlaturarea confuziilor dintre grafeme si litere trebuie sa se efectueze astfel

incat sa se respecte principiul demersului de la simplu la complex. In acest caz, se vor folosiexercitii care sa urmareasca formarea capacitatii de discriminare, mai intai a grafemelor si

literelor separate, iar apoi in combinatii de cuvinte monosilabice, bisilabice si trisilabice. %ste

necesar sa se foloseasca si grupurile diftongilor si triftongilor, pentru ca la acest nivel au loc

confuzii mai numeroase. #ozitia ocupata, in cuvinte, de grafemele si literele afectate trebuie

sa varieze (la inceput, la mijloc, la sfarsit), pentru a-l obisnui pe subiect cu toate situatiile

posibile.

+ot pentru o fixare mai buna a caracteristicilor grafemelor si literelor, acestea pot fi exersate

intr-o lada cu nisip sau pe sticla. In acelasi scop, utilizarea testului /citirii pe sticla0, elaborat

de 9epp &a:mond si *arie laude, permite o analiza mai amanuntita a intelegerii structurii

pozitiei literelor si a raporturilor dintre ele.



*%+D% #%D"I% #"&+I'"&%

- *odificarea executiilor incorecte

%xista multe modalitati de a modifica o executie incorecta. "m recurs la un sistem de

recompense periodice pentru elevii ce executa corect. !e pare ca o recompensa palpabila este

foarte eficienta. "m constatat ca efectuarea unui tip de exercitii pe parcursul fiecarei sedinte

conduce la imbunatatirea vizibila a rezultatelor si la reducerea executiilor incorecte.

- *etoda multisenzoriala

" fost utilizata frecvent in cazul unui singur elev. %levul copiaza litera nou invatata. "poi

foloseste o bucata de plastilina pentru a o modela. and a terminat, o va indica cu degetul

aratator de la mana cu care scrie, pronuntand numele literei cu voce tare. "poi trasez cu

degetul conturul literei pe spatele copilului, intre omoplati. &epet fiecare litera de cinci, sase

ori, pana cand copilul o va recunoaste. "poi copilul va scrie imediat litera pe caiet,

pronuntand-o cu voce tare.

Imbunatatirea vocabularului receptiv si expresiv

"ctivitatile din aceasta categorie se pot integra la invatarea cititului sau a scrisului.

4ocabularul folosit trebuie sa fie cunoscut de catre elevi. %levul primeste un cuvant si face o

asociatie de idei, de exemplu2 acru (otet, lamaie). %levul asculta un cuvant si cauta un

sinonim, de exemplu2 bun si bland. %levul asculta doua propozitii si va spune daca acestea au

acelasi inteles (de exemplu2 sotia i-a spus sotului3 doamna i-a explicat domnului).

- !istematizarea vocabularului

#e o foaie se enumera cateva categorii (jocuri, animale, flori). %levul citeste cuvinte ce fac

parte din aceste categorii si le grupeaza. %levul asculta un grup de cuvinte, cum ar fi2 fotbal,

papusa, farfurie, tenis si indica pe cele care fac parte din categoria sporturi. %levul asculta un

grup de cuvinte, cum ar fi2 caine, pisica, soarece, mar si alege pe cel care nu face parte din

aceeasi categorie.

-ontinut si forma

#e o foaie se scriu in dezordine cuvintele unei propozitii, iar elevul trebuie sa o reconstituie.

a inceput am folosit cuvinte care nu pot fi asezate decat intr-un singur mod, ca de exemplu2

lapte bea pisica- pisica bea lapte, iar apoi propozitii ce pot fi realizate in mai multe moduri2

joaca se pisica cainele cu- pisica se joaca cu cainele sau cainele se joaca cu pisica. !e scrie

sau se citeste o fraza, iar elevul trebuie sa aleaga din trei alte propozitii pe cea cu acelasi sens.

-apacitatea de a retine informatii

Inainte de a citi un scurt paragraf, i se va spune elevului ca va trebui sa spuna in final despre

ce este vorba. De exemplu, i se poate spune2 /"sculta bine aceasta poveste, va trebui sa-mi

spui care sunt personajele cu care s-a intalnit Doroth:0.

*%+D% D% I+%&4%+I%

;. *etoda !tauffer



"ceasta metoda permite explorarea resurselor intelectuale, lingvistice si culturale ale

elevului. %levul dicteaza profesorului o povestire si vede cum cuvintele sale se transforma in

cuvant scris. #rofesorul citeste textul ca atare, fara modificari ortografice sau de punctuatie.

!e reciteste textul corect, subliniind cuvintele si structurile pe care vrem sa-l invatam.

. *etoda raves

Dupa raves, capacitatea intelectuala a elevilor este data de experientele concrete. u acelasi

lucru se intampla cu cunoasterea limbajului. #entru aceasta va trebui sa ajutam elevul sadescopere ca scrisul este un mijloc de comunicare, inainte de a-l invata regulile ortografice.

%liberat de grija de a face greseli, copilul se /joaca0 cu cuvintele, structurile si ideile. In

acelasi fel in care a invatat sa vorbeasca, copilul va invata sa scrie din amuzament. Dupa un

timp, va realiza valoarea textului scris si va dori sa citeasca si la altii. "tunci va incepe sa

vada importanta respectarii regulilor ortografice si va accepta mai usor corectarea acestor

greseli.

<. *etoda unningham

%levii care nu au achizitionat un vocabular suficient nu vor putea beneficia de metoda

anterioara. In acest caz, li se da o propozitie care trebuie completata de acestia. e putemfolosi de o tema, cum ar fi animale, prezentandu-le ;=-; propozitii care numesc si descriu

diverse animale. " doua zi, dupa ce s-au recapitulat numele animalelor, se cere elevului sa

scrie o mica povestire despre fiecare, incepand cu /*ie imi place...0. copilul completeaza

propozitia, iar profesorul o scrie la tabla. a sfarsitul lectiei, pe tabla sunt scrise mai multe

propozitii, elevul putand invata astfel ortografierea corecta.

>. *etoda entin

*etoda entin se bazeaza pe cele doua metode precedente, vizand imbunatatirea limbajului

oral inainte de a-l aplica lecturii si scrierii. %xploatarea situatiilor concrete ale limbajului

permite elevului cunoasterea mai buna a acestuia. hiar daca elevul povesteste ceva, vom

scrie in fata sa ceea ce povesteste. 1oaia ii va fi data acestuia. In curand vom vedea ca elevul

va incepe sa scrie singur textul, la inceput copiind ceea ce a scris profesorul, apoi texte

personale. "stfel, copilul se va invata cu sintaxa, vocabularul si ortografia.

"+%4" $'&I "&% #+ 1I 1!I+% I +%&"#I" DI!%?-DI!&"1I%I

!'+2

*"!I" D% !#'! #4%!+I

ereti copilului sa deschida o carte la intamplare si sa puna degetul pe un cuvant oarecare(veti avea grija sa alegeti un substantiv sau un adjectiv). &epetand aceasta operatie de trei ori,

veti obtine trei cuvinte fara mare legatura intre ele. "stfel, jocul consta in inventarea unei

povestioare in care fiecare cuvant isi gaseste, mai mult sau mai putin locul.

"%"!+" I%#% '...........

!puneti copilului o silaba, iar jocul consta in gasirea, de catre fiecare, pe rand, a unui cuvant

care sa inceapa cu aceasta silaba. uvantul trebuie gasit in cat mai scurt timp. #rimul care nu

mai are idei, pierde.

4arianta2 spuneti copilului o silaba si cautati cat mai multe cuvinte pe care le numarati unulcate unul, interzicand repetitiile (se pot da betisoare pentru fiecare cuvant). and nu mai are



idei, el este cel care propune o silaba. Dumneavoastra veti gasi cat mai multe cuvinte.

uvintele pe care nu le cunoaste, vor fi explicate.

$' 'I 6I*

"sezati In fata copilului cateva obiecte (jetoane), fara nici o legatura intre ele. asati

copilului cateva secunde sa le priveasca cu atentie, apoi, in timp ce este intors cu spatele, luati

un obiect sau schimbati locul lor. opilul trebuie sa observe schimbarea, sa o verbalizeze si

sa aseze obiectele cum au fost la inceput. $ocul este cu atat mai dificil, cu cat sunt mai multeobiecte in fata lui si@sau cu cat se produc mai multe schimbari.

#4%!+% #% D'" 4I

opilul propune punctul de plecare al unei povesti (sau dvs.), spunand prima fraza. Dvs.

continuati cu a doua... si tot asa pana construiti in doi o poveste. In functie de imaginatia

copilului puteti sau nu sa precizati destul de repede personajele si intamplarile.

I+%&" I+%&5I!"

'n joc putin mai dificil, pentru dezvoltarea auzului si a auzului fonematic. "legeti un sunet, ovocala, care va fi considerat interzis. 1iecare trebuie sa spuna un cuvant, oricare, cu conditia

sa nu contina acel sunet interzis. 1iecare greseala se considera un punct pentru adversar.

#artida se joaca pana la < puncte. and copilul va fi familiarizat cu jocul, se va putea trece la

interzicerea unor consoane, care sunt mai dificil de reperat. #entru ca jocul sa fie mai dificil,

trebuie interzise sunete foarte frecvente. In limba romana, sunetele utilizate mai des sunt2 %, I,

", , +, &, ', , , .

$ocul se poate desfasura si pe baza materialului scris.

$ D% &I*%

#uneti Intrebarea2 /e sa pun intr-o... masinaA0, iar copilul va raspunde propunandu-va cel

mai mare numar de cuvinte care se termina cu /ina0. $ocul se poate diversifica cu alte

exemple2 cos, casa, valiza, cort... .

7I7I&"1I%

7acus, ". 8 /$ocuri pentru copii de la o zi la sase ani0, %d. +eora, 7ucuresti, ;BBC

7urlea, . 8 /+ulburarile limbajului scris-citit0, %d. #olirom, Iasi, ==

*ititiuc, I 8 /#robleme psihopedagogice la copilul cu tulburari de limbaj0, %d. "nkarom,

Iasi, ;BBE

#reda, 4. 8 /%lemente de psihopedagogie speciala0, %d. %likon, luj, ==C

ag:i, %. 8 /%u citesc mai bineF0, %d. 9oppa 6iado, +g. *ures, ==G

dislexo-disgrafia

Documents