disertatie - tehnologia obŢinerii hÂrtiei Şi a scrierii cĂrŢilor 2001

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

STUDII POSTUNIVERSITARE DE SPECIALIZARE ÎN EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ

DISERTAŢIE

TEHNOLOGIA OBŢINERII HÂRTIEI ŞI A SCRIERII CĂRŢILOR

Prof. ing. RADU AURELIA

(căsătorită CANDEL)

coordonare ştiinţifică: prof. dr. ADRIAN STOICA

prof. dr. STELIANA TOMA

BUCUREŞTI

2001

Bibliografie :

1) Stoica, A., Tehnici de informare şi comunicare, Ed. AMI Educaţional,

Bucureşti, 2000.

2) Diaconescu, V., Obrocea, P., Tehnologia celulozei şi hârtiei, Ed. Tehnică,

Bucureşti, 1976.

3) Merticaru, N., Mihalcea, D., Iordache, R., Tehnologia fabricării şi

prelucrării produselor specifice industriei celulozei, hârtiei şi fibrelor

artificiale, E.D.P, Bucureşti, 1993.

4) Albaiu, S., Stănică, N., Utilaje şi tehnologie poligrafică, E.D.P., Bucureşti,

1997.

5) Iacobescu, V., Tehnica scrierii artistice, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1989.

6) * * * , Arborele lumii, nr. 9, Ed. Marshall Cavendish România.

7) * * * , Arborele lumii, nr. 22, Ed. Marshall Cavendish România.

8) Matei, H., Tiparul, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1964.

9) Constantinescu, R., Sfîrtea, M., Monumente religioase, Ed. Editis,

Bucureşti, 1994.

10) * * *, Revista tipografilor nr. 7, Editura Print Club.

11) * * *, Revista Roland 200, Germania.

12) * * *, Revista Roland 300, Germania.

13) * * *, Revista Hedelberg GTO 52, Germania

GLOSAR DE TERMENI

Limba română Limba engleză Limba francezăAlfabet Alphabet AlphabetAluminiu Aluminium AluminiumAmbalaj Paking, wrap EmballageAutor Author, writer AuteurApă Water EauAtelier Workshop AtellierCarte Book LivreCarton Cardboard CartonCeluloză Cellulose CelluloseCerneală Ink EncreComunicare Communication CommunicationCopertă Cover CouvertureCuloare Colour CouleurDispozitiv Device, contrivance DispositifDifuzare Spreading DiffusionFibră Fibre FibreHârtie Paper PapierIndustrie Industry IndustrieInstalaţie Installation InstallationLegătorie Bookbinding Attelier de reliureLemn Wood BoisLiteră Letter, character LettreMaculatură Waste MaculatureMaterial Material MaterielMaterie primă Raw material Materie premiereMontaj Assemby, fitting MontagePopină Page PagePlantă Plant PlantePastă Paste PateSită Sieve SasTehnologie Technology TechnologieTipar Print ImprimerieTipărire Printing ImpressionTipografie Printing works Typographie

Tehnoredactor Make-up editor

Disciplina: EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂModulul: TEHNOLOGII DE INFORMARE ŞI COMUNICAREClasa: a VIII-aData:

PROIECT DE LECŢIE

TITLUL: BIBLIOTECA ŞI CARTEA

A. Justificarea sau modificarea lecţiei:

Elevii trebuie să cunoască modalitatea de căutare într-o bibliotecă publică a

unei cărţi, de o anumită specialitate şi scrisă de un anumit autor, să ştie cum se

structurează fondul de carte al oricărui depozit de informaţie cu acces public

(biblioteci, săli de lectură).

B. Structura conţinutului:

C.

Experienţa anterioară de învăţare a elevilor

Termeni cheie Resurse materiale

-elevii cunosc semnificaţia următorilor termeni: bibliotecă, sală de lectură, autor, beletristică, bibliografie, cărţi de specialitate, documente.

-carte – book (eng)-publicaţie-publication (eng)-cod – code (eng)-autor de carte – writer -indice C2U

Cărţi de diverse specialităţi din biblioteca şcolii

1Biblioteca 2 Cartea

3 Organizarea fondului de carte dintr-o bibliotecă

5 Sisteme internaţionale de codificare a publicaţiilor

6 ISBN

7 ISSN

4 Indicele CZU

-marea majoritate a elevilor au frecventat diferite biblioteci, inclusiv cea a şcolii.

-sistem de codificare ISBN-sistem de codificare ISSN

C. Obiectivele operaţionale ale lecţiei

Obiectiv Capacitatea care urmează a se forma elevilor

Comportamentul prin care elevii vor proba învăţarea capacităţii

respective

Condiţii de probare

Criterii de

reuşită

O1

O2

O3

O4

Să cunoască modul de organizare a fondului de carte dintr-o bibliotecă

Cunoaşterea semnificaţiei, caracteristicilor şi avantajelor pe care le prezintă indicele CZU (clasificare zecimală universală)

Să cunoască clasificarea sistemalor de codificare ce apar pe cărţi şi publicaţii periodice

Să cunoască semnificaţia şi avantajele sistemelor internaţionale de codificare.

Prin observarea respectării unor criterii în modul de aranjare a cărţilor din biblioteca şcolii

Elevii observă şi trag concluzia dacă fondul de carte din biblioteca şcolii este organizat conform sistemului unitar internaţional de organizare a informaţiilor(CZU).

Prin identificarea pe cărţi şi publicaţii periodice a sistemelor de codificare ISBn şi ISSN.

După identificarea codului ISBN de pe o carte elevii apreciază secvenţa care indică codul de identificare a editurii, numărul de ordine al cărţii editate.

Biblioteca şcolii

Elevilor li se oferă o listă cu împărţirea pe clase şi subclase

Cărţi şi publicaţii periodice

Elevilor li se oferă semnificaţia cifrelor codului ISBN-cărţi din biblioteca şcolii

100%

80%

100%

100%

D. Desfăşurarea lecţiei

Timp Etape de instruire Arii de conţinut

Metode de învăţare

Mijloace de

învăţare

Forme de organizareProfesor Elev

1 2 3 4 5 6 7

10’

Organizarea clasei pentru desfăşurarea activităţii-deplasarea elevilor la biblioteca şcolii-prezentarea clasei doamnei bibliotecar-aşezarea elevilor-prezenţa

Preiau sarcinile propuse de profesor

Conversaţia Frontal

2’

Captarea atenţiei elevilor-se încearcă împreună cu doamna bibliotecar să se trezească curiozitatea şi interesul elevilor cu privire la noul mediu de instruire.

Ascultă cele spuse de profesor şi bibliotecar AC1 Conversaţia Frontal

6’

Cu sprijinul d-nei bibliotecar se prezintă elevilor un scurt istoric al cărţii şi solicită elevul care a avut de pregătit un scurt referat să-l prezinte

Ascultă şi urmăresc cu interes referatul colegului lor şi cele spuse de profesor şi bibliotecar

AC2Expunere Cărţi mai

vechiFrontal

2’

Comunicarea obiectivelor operaţionale ale lecţiei desfăşurate la bibliotecă

Notează pe caiete şi reţin obiectivele urmărite

Expunere Frontal

15’

-prezintă modul de organizare a fondului de carte dintr-o bibliotecă-explică semnificaţia indicelui CZU

Elevii ascultă şi notează pe caiet

1 2 3 4 5 6 7-prezintă avantajele indicelui CZU -cere elevilor să observe dacă fondul de carte din biblioteca şcolii este organizat conform indicelui CZU-solicită elevii să pună întrebări referitoare la cele menţionate mai sus d-nei bibliotecar

-preiau sarcinile şi verifică modul de organizare a fondului de carte din bibliotecă-formulează concluzii

AC3AC4

ExpunereExplicaţieObservaţie

dirijată

Raftul de cărţi din

biblioteca şcolii

Frontal şi pe grupe

10’ -prezintă semnificaţia sistemelor internaţionale de codificare a cărţilor şi publicaţiilor periodice -cere elevilor să identifice sistemul de codificare ISBN şi ISSN.-prezintă avantajele sistemelor de codificare

-ascultă şi notează pe caiet -identifică sistemele de codificare pe cărţi şi publicaţii periodice

AC5AC6AC7

ExpunereExplicaţieObservaţie

dirijată

Cărţi şi publicaţii periodice

Pe grupe

5’ Secvenţa finală -sensibilizează elevii în legătură cu păstrarea în bune condiţii a cărţilor-îndeamnă elevii să frecventeze biblioteca şcolii şi alte biblioteci-dă sarcină elevilor să revadă şi să rearanjeze cărţile din biblioteca personală

Ascultă şi urmăresc cu interes cele spuse de profesor-notează pe caiet sarcina primită conversaţie Frontal

Disciplina: EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂModulul: TEHNOLOGII DE INFORMARE ŞI COMUNICAREClasa: a VIII-aData:

PROIECT DE LECŢIE

TITLUL: PLAN DE AFACERI

A. Justificarea sau motivarea lecţiei

Elevii trebuie să-şi dezvolte cunoştinţele despre etapele de întocmire a unui

plan de afaceri. Aceste cunoştinţe îl vor ajuta să dobândească o imagine de

ansamblu asupra unei afaceri pe baza unui plan. Un plan de afaceri presupune o

gândire de perspectivă şi trebuie să cuprindă etapele şi resursele de care are

nevoie viitorul întreprinzător pentru a atinge în perioada de timp determinată

toate obiectivele pe care şi le-a propus.

B. Structura conţinutului

C.

Experienţa anterioară de învăţare a elevilor

Termeni cheie Resurse umane

-cunoaşterea unor termeni economici-cunoaşterea unor domenii de

Plan de afacere-buisness (eng)Numerar –cash (eng)Capital-capital (eng)

Colecţii din diferite revistePlan de afaceri

3 Domeniul de activitate

1 Plan de afaceri 2 Firma

4 Clienţi

5 Organizare şi conducere

6 Venituri şi cheltuieli

activitate de succes Venituri-income Cheltuieli-expensenPiaţă-market

întocmit de profesor

D.Obiectivele operaţionale ale lecţiei

Obiectiv Capacitatea care urmează a se forma

elevilor

Comportamentul prin care elevii vor

proba învăţarea capacităţii respective


Criterii de

reuşită

O1 Cunoaşterea structurii unui plan de afaceri

Descrierea conţinutului unui plan de afaceri

Pe fişe individuale

70%

O2

Deprinderea de a întocmi un plan de afaceri

Întocmirea unui plan de afaceri

Se oferă model de plan de afaceri întocmit de profesor

90%

E. Desfăşurarea lecţiei:

Timp Etape de instruire Arii de conţinut

Metode de învăţare

Mijloace de

învăţare


1 2 3 4 5 6 75’ Organizarea clasei

pentru buna desfăşurare a activităţii-prezenţa elevilor -împarte clasa în grupe de 4 elevipregăteşte şi distribuie materiale



5’ Reactualizarea cunoştinţelor anterioare-se adresează întrebări elevilor

Răspund la întrebări

Conversaţia Planşă Frontal

2’ Captarea atenţiei elevilor-se încearcă să se trezească interesul şi curiozitatea elevilor pentru activitatea imediat următoare: întocmirea unui plan de afaceri

Ascultă cu atenţie cele spuse de profesor

Expunere Frontal

1 2 3 4 5 6 73’ Comunicarea titlului

lecţiei şi a obiectivelor operaţionale-se scrie pe tablă titlul lecţiei„Plan de afaceri”-se prezintă obiectiveleO1 şi O2

Notează în caiete titlul lecţiei şi reţin obiectivele urmărite

AC1 Expunere Frontal

33’ Demonstrează modul de întocmire a unui plan de afaceri după un model standard-supraveghează activitatea pe grupe a elevilor pentru întocmirea unui plan de afaceri-verifică corectitudinea întocmirii planului

-notează în caiet structurarea unui plan de afaceri-realizează pe grupe un plan de afaceri

AC2AC3AC4AC5AC6

DemonstraţiaExplicaţiaObservarea

dirijatăÎnvăţarea

prin descoperire

Plan de afaceri

întocmit de

profesor

Pe grupe

2’ Secvenţa finală-comunică tema pentru acasă: întocmirea unui plan de afaceri

Consemnează tema în caiet Conversaţia

SINTEZA PLANULUI DE AFACERI

I. Prezentarea A. Firma

firmei şi a B. Domeniul de activitate

strategiei generale C. Obiective

II. Piaţa A. Clienţi

B. Produsul / serviciul

C. Segmentul de piaţă

D. Concurenţa

III. Organizare, A. Procesul de conducere

conducere B. Conducerea

C. Personalul

IV. Finanţele A. Venituri

B. Cheltuieli

C. Sursele şi utilizarea fondurilor

D. Previziuni financiare

I. AFACEREA – PREZENTAREA FIRMEI ŞI A STRATEGIEI GENERALE

A. FIRMA

Firma „Editura Danubius SRL a fost înfiinţată în anul 1997 prin

înregistrarea ei la Registrul Comerţului, Circa Financiară şi Judecătoria

sectorului 6.

Activităţile de bază ale firmei sunt: editare şi difuzare de carte.

Afacerea pe care o dezvoltă editura Danubius este de succes datorită

faptului că acoperă un segment de piaţă în dezvoltare, prin editarea de cărţi

pentru copii, manuale şcolare, o gamă largă de dicţionare. Cărţile editate de

Danubius se remarcă pe piaţă prin calitatea deosebită atât din punct de vedere al

conţinutului dar şi din punct de vedere al prezentării grafice.

Pe viitor editura Danubius are în vedere dezvoltarea activităţii desfăşurate

prin extinderea reţelei de difuzare a cărţii în zonele neacoperite precum şi

editarea unor reviste (sport, modă, divertisment).

Se are în vedere şi asigurarea unor servicii de pre-press (selecţie de culori,

tehnoredactare, etc.).

B. DOMENIUL DE ACTIVITATE

Atât în domeniul editării cât şi al difuzării, concurenţa este mare, întrucât

există firme puternice care desfăşoară aceste activităţi (ex: editura ALL, editura

TEORA, editura SIGMA, editura DIDACTICĂ şi PEDAGOGICĂ, firma de

difuzare TOTAL-PRESS, etc).

În prezent editura DANUBIUS este o editură în dezvoltare, are o reţea de

difuzare ce acoperă majoritatea zonelor ţării.

Strategia adoptată de editura DANUBIUS constă în continua adaptare la

cerinţele pieţei, prin dezvoltarea şi perfecţionarea serviciului de marketing al

firmei, prin realizarea unei continue campanii publicitare prin diverse mijloace:

radio, presă, târguri de carte, etc.

Obiectivele concrete ale acestei afaceri, în următorii 2-5 ani sunt realizarea

unei cifre de afaceri cât mai mari, achiziţionarea unor spaţii pentru birouri şi

depozitarea cărţilor, achiziţionarea unor noi mijloace de transport pentru

serviciul difuzare precum şi crearea de noi locuri de muncă.

II. AFACEREA – PIAŢA, CONCURENŢA

A. CLIENŢI

Clienţii editurii DANUBIUS fac parte din toate categoriile de vârstă dar în

special sunt vizaţi copii de vârstă şcolară şi studenţi. Din punct de vedere al stării

materiale clienţii provin în general din categoria celor cu venituri medii.

Clienţii cumpără materialele editate şi difuzate de DANUBIUS deoarece

corespund cerinţelor pieţei, atât din punct de vedere al conţinutului precum şi a

preţului accesibil.

Prezentarea grafică este deosebită iar conţinutul manualelor editate se

remarcă prin organizarea clară şi ierarhizată a informaţiilor.

În urma analizei situaţiei vânzărilor s-a remarcat că nivelul vânzărilor nu

este constant de-a lungul întregului an calendaristic, maximele înregistrându-se

în perioada de toamnă-iarnă.

În urma studiului realizat de serviciul de marketing s-a ajuns la concluzia

că clienţii noştri cheltuiesc, aproximativ 5% din veniturile lor anuale.

Clienţii sunt, în primul rând, interesaţi de exactitatea, unitatea şi

organizarea clară a informaţiilor pe care le conţin materialele editate. Ei mai sunt

interesaţi de mărimea caracterului (pentru o citire uşoară), de grafica copertei

precum şi de modul de broşare a cărţilor.

Preţul pe care clienţii sunt dispuşi să-l plătească este în concordanţă cu

interesul şi nevoia pe care o au faţă de produsul respectiv.

Clienţii vor cumpăra materiale editate de DANUBIUS deoarece ele vin în

întâmpinarea cererii acestora iar serviciul de marketing şi publicitate atrage

atenţia asupra noilor apariţii, trezeşte interesul şi determină acţiunea de

cumpărare.

B. PRODUSUL / SERVICIUL

1.Editura DANUBIUS oferă editare şi difuzare de carte (beletristică, cărţi

de specialitate, manuale, dicţionare).

Acoperă nevoia de cunoaştere, informare şi instruire.

Cărţile sunt vândute prin intermediul serviciului DIFUZARE, care

distribuie cărţile librăriilor şi difuzorilor particulari din teritoriu precum şi prin

punctele proprii de vânzare.

Cumpărătorul află de produsele editurii DANUBIUS prin intermediul

publicităţii realizate prin diverse mijloace: piesă, radio, târg de carte, publicitate

directă prin intermediul pliantelor distribuite prin poştă precum şi prin

publicitatea la locul vânzării, prin expunerea în vitrină şi rafturi.

2.Produsele vor fi vândute la preţuri ce ţin seama de preţul de cost şi

realizarea unui profit, precum şi de preţurile practicate de concurenţă.

În costul unei cărţi sunt incluse costurile dreptului de autor, costurile

tehnoredactării, a tipăririi, ale difuzării, costurile salariale, etc.

Cărţile editate şi difuzate de editura DANUBIUS sunt competitive pe piaţa

de carte.

C. SEGMENTUL DE PIAŢĂ

Piaţa este situată cu precădere în oraşele din sudul şi vestul ţării (acoperă

70% din teritoriul ţării).

Este o piaţă în dezvoltare, cu un ritm de creştere de 8% pe an. Tendinţele

pieţei firmei DANUBIUS sunt de continuă extindere.

D. CONCURENŢA

1.Principalii concurenţi sunt celelalte edituri care se ocupă în special cu

editare de manuale şcolare.

2.Produsele lor au o calitate comparabilă cu ale editurii DANUBIUS.

Principalele firme concurente se bucură de o bună reputaţie pe piaţa de

carte. Clienţii le sunt fideli în măsura satisfacerii cerinţelor lor. Firmele

concurente îşi distribuie produsele asemănător cu editura DANUBIUS, prin

reţele proprii de difuzare şi prin firme ce se ocupă exclusiv de difuzare.

Segmentul lor de piaţă este comparabil cu al editurii DANUBIUS.

Avantajul firmei DANUBIUS este faptul că are un serviciu de management

şi marketing foarte bine organizat.

III. ORGANIZARE; CONDUCERE

A. PROCESUL DE PRODUCŢIE

1.Principalul proces este cel al editurii şi difuzării ce cuprinde următoarele

etape de bază: cumpărarea dreptului de autor, eventuala traducere a materialului,

stabilirea tirajului, testarea pieţei, tehnoredactare, trimiterea şi ţinerea sub

observaţie a tipăririi şi legării cărţilor, trimiterea în reţeaua de difuzare.

2.În activitatea ei, firma are nevoie de calculatoare, faxuri, xeroxuri precum

şi maşini de transport pentru reţeaua de difuzare.

B. CONDUCEREA

1.Structura organizatorică a firmei este:

- director general (manager şi administrator)

- directori de marketing (2)

- colaboratori redactori de specialitate (5)

- tehnoredactori (2)

- grafician (1)

- contabil (1)

- magaziner (1)

- agenţi difuzare (4)

2.Afacerea este condusă de directorul general care este şi managerul firmei.

3.Directorul general răspunde de bunul mers al firmei, în general, iar directorii de

marketing răspund de testarea pieţei şi volumul vânzărilor.

C. PERSONALUL

Firma are nevoie de 12 angajaţi permanenţi şi 5 colaboratori.

Calificarea fiecăruia este în funcţie de munca pe care o prestează.

Angajaţii necesari sunt găsiţi în urma anunţurilor date în acest sens, prin

depunerea CV-urilor urmate de interviuri.

Pe piaţa muncii există calificările care sunt necesare pentru angajaţii firmei

DANUBIUS.

Plata personalului se face în funcţie de atribuţiile pe care la are fiecare

angajat, în funcţie de competenţa sa, prin negocierea salariului (se ţine seama de

salariul minim pe economie).

IV. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ

Editura DANUBIUS SRL are un capital social de 500.000.000 lei

reprezentând aportul asociatului unic după cum urmează:

- numerar – 115.000.000 lei

- mijloace fixe – 380.000.000 lei

- obiecte de inventar – 5.000.000 lei

Obiectul de activitate este: editare şi difuzare de carte.

Pe baza planului de afaceri, firma DANUBIUS SRL solicită un credit pentru

achiziţionarea de mijloace fixe în valoare de 200.000.000 lei.

Banca acordă creditul cu o dobândă anuală de 50%, creditul urmând a fi

rambursat trimestrial, în 4 rate.

Firma angajează 12 salariaţi permanenţi şi 5 colaboratori iar pentru fiecare

angajat se negociază salariul. Societatea nu este plătitoare de T.V.A.

Cheltuieli:

Privind personalul:

1 salariat 12 luni 5.000.000 lei = 60.000.000 lei

2 salariaţi 12 luni 4.000.000 lei = 96.000.000 lei



5 colaboratori 12 luni 1.000.000 lei = 60.000.000 lei

Total cheltuieli pe an privind personalul = 510.000.000 lei

-privind asigurările sociale (23% din fondul de salarii):

510.000.000 lei 23/100 = 117.300.000 lei

-privind constituirea fondului de sănătate(2%):

510.000.000 lei 2/100 = 10.200.000 lei

-privind protecţia socială (fond şomaj 5%):

510.000.000 lei 5/100 =25.500.000 lei

-contribuţia unităţii la fondul de risc şi accidente (1%):

510.000.000 lei 1/100 = 5.100.000 lei

Din documentele de evidenţă a mijloacelor fixe rezultă că firma

înregistrează, conform normelor legale, cheltuieli privind amortizarea

mijloacelor fixe de 75.000.000 lei/an.

Cheltuieli privind dobânzile:

Rata trimestrială de rambursare a creditului este de 50.000.000/trim.

Formula de calcul a dobânzii este:

Sold cont credit nr. zile utilizare procent de dobândă

360 zile/an 100

Dobânda pe trim. I:

(200.000.000 lei 90 50)/360 100 =25.000.000 lei

Dobânda pe trim. II:

(150.000.000 lei 90 50)/360 100 =18.750.000 lei

Dobânda pe trim. III:

(100.000.000 lei 90 50)/360 100 =12.500.000 lei

Dobânda pe trim IV:

(50.000.000 lei 90 50)/360 100 =6.250.000 lei

Total dobânzi: 62.500.000 lei

Din evidenţa contabilă reies următoarele categorii de cheltuieli:

-cheltuieli privind cumpărarea dreptului de autor 120.000.000 lei

-cheltuieli cu materiale consumabile 5.000.000 lei

-cheltuieli tipografice 225.000.lei

-cheltuieli cu combustibilii 90.000.000 lei

-cheltuieli apă, energie 8.000.000 lei

-cheltuieli privind uzura obiectelor de inventar 1.000.000 lei

-cheltuieli chirie _________

VENITURI CHELTUIELI

Încasări

(cifra de afaceri)

1.450.000.000 lei

- Personal

- CAS 23%

- Fond sănătate

- Şomaj

- Risc

510.000.000 lei

117.300.000 lei

10.200.000 lei

25.500.000 lei

5.100.000 lei

- Amortizări

- Dobânzi

- Drept de autor

- Consumabile

- Cheltuieli tipografice

- Combustibili

- Apă energie

- Uzura ob. de inv.

TOTAL

75.000.000 lei

62.500.000 lei

120.000.000 lei

5.000.000 lei

225.000.000 lei

90.000.000 lei

8.000.000 lei

1.000.000 lei

1.254.600.000 lei

Profit brut: 1.450.000.000 – 1.254.600.000 lei = 195.400.000 lei

Impozit pe profit: 195.400.000 38/100 = 74.252.000 lei

Profit net: 195.400.000 – 74.252.000 lei = 121.148.000 lei

C. ABORDAREA METODICO – APLICATIVĂ

Corelaţii intra şi interdisciplinare ale temei

IS ISTORIE

CHIMIE

GEOGRAFIE

MATEM.

EDUCAŢIE

PLASTICĂ

FIZICĂ

Disciplina: EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂModulul: SERVICII TURISTICE ŞI HOTELIEREClasa: a VIII-aData:

TEHNOLOGIA PRELUCRĂRII

LEMNULUI

TEHNOLOGII DE INFORMARE

ŞI COMUNICARE

TEHNOLOGII AGRICOLE

(prelucrarea plantelor anuale: stuf, paie).

SERVICII TURISTICE ŞI HOTELIERE

ELEMENTE DE TEHNOLOGIE GENERALĂ

TEXTILE(prelucrarea deşeurilor textile şi a cârpelor din in, cânepă, bumbac, iută, lână).

CUNOŞTINŢE ECONOMICE ŞI

MARKETING EDUCAŢIONAL

ORGANIZAREA MEDIULUI

CONSTRUIT

MANAGEMENTUL CALITĂŢII ŞI PROTECŢIA

CONSUMATORULUI

TEHNOLOGIA

OBŢINERII

HÂRTIEIŞI

A

SCRIERII

CĂRŢILOR

PROIECT DE LECŢIE

TITLUL LECŢIEI: PROIECTAREA UNEI EXCURSII

A. Justificarea sau motivarea lecţiei:

Elevii îşi vor dezvolta capacităţile intelectuale şi practice de organizare a

unei excursii, prin dobândirea unei imagini de ansamblu asupra modului de

organizare a unei excursii; să realizeze importanţa documentării prealabile, prin

întocmirea itinerariului, a stabilirii obiectivelor turistice, a întocmirii fişei tehnice

a circuitului precum şi analiza de preţ a acestuia.

În urma cunoştinţelor dobândite, elevii pot contribui la organizarea cu

succes a unei excursii.

B. Structura conţinutului:

C

Experienţa anterioară de

învăţare a elevilorTermeni cheie Resurse materiale

Elevii cunosc Lb. română Lb. engleză Fişă de documentare şi

1 EXCURSIA

2 DOCUMENTARE

6 ITINERARUL

7 OBIECTIVE TURISTICE ŞI DE ALTĂ NATURĂ

3 FIŞA TEHNICĂ A CIRCUITULUI

4 ANALIZA DE PREŢ A CIRCUITULUI TURISTIC

5 ASPECTE LEGATE DE CONDUITA ELEVULUI PE PERIOADA DESFĂŞURĂRII EXCURSIEI

semnificaţia unor termeni ca: excursionist, circuit turistic, obiectiv turistic, ghid, etc.Marea majoritate au fost în excursii organizate.

fişă tehnică a circuitului turistic întocmită de profesor

Excursie

Autocar Turul oraşului(vizita turistică)Ghid TraseuMonument

Trip, excursion

Coach, touringSightseeing

GuideRoute, tractMonument

D.Obiectivele operaţionale ale lecţiei

ObiectivCapacitatea care

urmează a se forma elevilor

Comportamentul prin care elevii vor

proba învăţarea capacităţii respective


Criterii de

reuşită

1 2 3 4 5

O1

Cunoaşterea timpilor de oprire şi a condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească organizarea unui circuit turistic pentru a fi apreciabil

- prin enumerarea lor - vor ţine seama de aceste condiţii când vor întocmi fişa tehnică a circuitului turistic

90%

O2

Deprinderea de a întocmi o fişă de documentare a unui circuit turistic

Întocmirea unei fişe de documentare pentru un circuit stabilit de fiecare grupă de elevi

-pe fişe de lucru individuale-se oferă model de fişă de documentare, întocmit de profesor

80%

1 2 3 4 5O3 Deprinderea de a

întocmi fişa tehnică a unui circuit turistic

Întocmirea fişei tehnice pentru circuitul ales

-pe fişe de lucru individuale-se oferă model de fişă tehnică întocmit de

80%

profesor

O4

Deprinderea de a întocmi analiza de preţ a circuitului turistic

Realizarea unei analize de preţ pentru circuitul ales

-pe fişe de lucru individuale-se oferă model de întocmire a analizei de preţ, realizat de profesor

70%

E.Desfăşurarea lecţiei

Timp Etape de instruireArii de

conţinutMetode de învăţare

Mijloace de

învăţare


1 2 3 4 5 6 7

5’

Organizarea clasei pentru buna desfăşurare a activităţii-prezenţa elevilor-împarte clasa în grupe de trei sau patru elevi-pregăteşte materialele



5’

Reactualizarea cunoştinţelor anterioare -se adresează întrebări elevilor

Răspund la întrebări


1 2 3 4 5 6 72’ Captarea atenţiei

elevilor-se încearcă printr-o expunere adecvată să se trezească

Ascultă cu atenţie cele spuse de profesor

Expunere Frontal

interesul elevilor pentru activitatea imediat următoare: proiectarea excursiei

3’

Comunică titlul lecţiei şi obiectivele operaţionale-scrie pe tablă atât titlul cât şi obiectivele

Notează în caiete cele scrise de profesor

Expunere Frontal

4’

Realizarea obiectivului O1-explică importanţa proiectării unei excursii-enumeră etapele de realizare a proiectării

Notează în caiete structura planificării unei excursii

AC1ExpunereExplicaţie

Frontal

10’

Realizarea obiectivelor-împarte materialele grupelor de elevi-demonstrează modul de întocmire a fişei de documentare-supraveghează activitatea pe grupe a elevilor pentru întocmirea unei fişe de documentare -verifică corectitudinea întocmirii acestora

Realizează pe grupe o fişă de documentare pentru un traseu turistic ales de fiecare grupă

AC2AC6AC7

DemonstraţiaExplicaţia

Observarea dirijatăÎnvăţarea prin descoperire

-harta turistică a României-fişă de documentareîntocmită de profesor

Pe grupe

1 2 3 4 5 6 710’ Realizarea

obiectivului O3-demonstrează modul de întocmire a fişei tehnice a unui circuit turistic-supraveghează

Realizează pe grupe întocmirea fişei tehnice pentru circuitul ales

AC3 demonstraţia -explicaţia-observarea dirijată-învăţarea prin descoperire

-harta turistică a României-fişa tehnică a unui circuit turistic întocmită de

Pe grupe

activitatea pe grupe a elevilor pentru întocmirea fişei tehnice a circuitului turistic-verifică corectitudinea întocmirii fişei

profesor

8’

Realizarea obiectivului O4-demonstrează modul de întocmire a analizei de preţ a unui circuit turistic-supraveghează activitatea pe grupe a elevilor pentru întocmirea analizei de preţ a unui circuit turistic-verifică corectitudinea întocmirii analizei de preţ

Realizează analiza de preţ pentru circuitul turistic ales

AC4

demonstraţia -explicaţia-observarea dirijată-învăţarea prin descoperire

Analiză de preţ a unui circuit turistic întocmit de profesor

Pe grupe

2’

Menţionează aspecte legate de conduita elevului pe perioada desfăşurării excursiei

Ascultă şi eventual pun întrebări

AC5Expunerea conversaţia

Frontal

1’

Secvenţa finală-comunicarea temei pentru acasă: proiectarea unei excursii-anunţarea temei lecţiei următoare

Consemnează tema în caiet


PROIECTAREA UNEI EXCURSII

I. FIŞA DE DOCUMENTARE

1. Stabilirea itinerariului

II. OBIECTIVE TURISTICE ŞI DE ALTĂ NATURĂ

Ploieşti -Muzeul CeasuluiMăneciu -Mânăstirea SuzanaCheia -Mânăstirea CheiaBraşov -Biserica Neagră

(tur de oraş, panoramă)Predeal -Biserica Mânăstirii Predeal

(tur de oraş)Buşteni -Fabrica de Hârtie

(tur de oraş)Sinaia -Mânăstirea Sinaia

(tur de oraş)Câmpina -vizită Casa Memorială Nicolae Grigorescu

-vizită Casa Memorială I. HaşdeuBărcăneşti -Mânăstirea Ghighiu

Durata circuitului 2 zile

În anexa lucrării se găsesc date şi informaţii privitoare la obiectivele turistice vizitate

III. FIŞA TEHNICĂ A CIRCUITULUI

Nr.crt

Data LocalitateaCĂI DE ACCES TIMPII CIRCUITULUI PROGRAMUL

ESCALELORRUTADIST[Km]

TOTAL CĂLĂTORIEOPRIRI VIZITE

ORAR

1 14.VI Bucureşti - - - - - 8.30 Plecare din Bucureşti

2 Ploieşti DN1 60 60 60’ - 9.30 Sosire Ploieşti

3 Măneciu DN1A 43 103 50’ - 10.20 Sosire Măneciu

4 Măneciu - - - - 30’ 10.50 Vizită Mânăstirea Suzana

5 Cheia DN1A 16 119 20’ - 11.10 Sosire Cheia

6 Cheia - - - - 30’ 11.40 Vizită Mânăstirea Cheia

7 Braşov DN1A 41 160 50’ - 12.30 Sosire Braşov

8 Braşov - - - - 30’ 13.00 Tur oraş

9 Braşov - - - - 90’ 14.30 Masă prânz Rest. Turist

10 Braşov - - - - 30’ 15.00 Vizită Biserica Neagră

11 Predeal DN1 27 187 30’ - 15.30 Sosire Predeal

12 Predeal - - - - 30’ 16.00 Vizită Mânăstirea Predeal

13 Predeal - - - - 30’ 16.30 Tur oraş Predeal

14 Buşteni DN1 20 207 30’ - 17.00 Sosire Buşteni

15 Buşteni - - - - 30’ 17.30 Tur oraş Buşteni

16 Buşteni - - - - 60’ 18.30 Timp liber

17 Buşteni - - - - - - Cină +cazare Hotel Silva

18 15.VI Buşteni - - - - 60’ 8-9 Mic dejun Hotel Silva

19 Buşteni - - - - 90’ 11.00 Vizită Fab. De Hârtie Buşteni

20 Sinaia DN1 12 219 15’ - 11.15 Sosire Sinaia

21 Sinaia - - - - 30’ 11.45 Vizită Mânăstirea Sinaia

22 Sinaia - - - - 15’ 12.00 Tur oraş Sinaia

23 Câmpina DN1 19 238 25’ - 12.25 Sosire Câmpina

24 Câmpina - - - - 30’ 12.55Vizită casa memorială N. Grigorescu

25 Câmpina - - - - 30’ 13.25 Tur oraş

26 Câmpina - - - - 65’ 14.30 Masă prânz Rest. Dumbrava

27 Câmpina - - - - 30’ 15.00 Vizită casa memorială Haşdeu

28 Ploieşti DN1 32 270 40’ - 15.40 Sosire Ploieşti

29 Ploieşti - - - - 60’ 16.40 Vizită Muzeul Ceasului

30 Ploieşti - - - - 50’ 17.30 Timp liber Ploieşti

31 Bucureşti DN1 57 327 75’ - 18.45 Sosire Bucureşti

Total Km parcurşi: 327 + 10% (tururi de oraş) = 327 + 33 = 360 Km

Total timp opriri (vizitare + servicii restaurare + cazare + timp liber) = =27h40’

IV. ANALIZA DE PREŢ A CIRCUITULUI TURISTIC

Servicii restaurare şi cazare:

1)masă prânz Restaurant Turist cat. I.2)cină + cazare + mic dejun Hotel Silva cat. II.3)masă prânz Restaurant Dumbrava cat. I.

o cazare +o pensiune completă +o masă prânz

- cazare – 110.000 lei / persoană

- pensiune completă – 120.000 lei / persoană

- masă prânz – 42.000 lei

Autocarul a fost închiriat pentru suma de 15.000 lei / Km.

Total Km parcurşi: 360 Km.

Analiză preţ:

1)Transport: (360 km 15.000 lei) : 50 persoane = 108.000 lei /persoană

2)Cazare – 110.000 lei / persoană

3)Servicii restaurare – 1 p.c. - 120.000 lei /persoană

1 p. - 42.000 lei / persoană

TOTAL 162.000 lei / persoană

4)Obiective vizitate – 9 5000 lei = 45.000 lei / persoană

5)Cheltuieli personal însoţire

6)Total: 108.000 + 162.000 + 45.000 + 10.800 = 325.800 lei / persoană

7)Comision (cotă) 10% - 32.580 lei / persoană

8)Cotă ADAS 1% - 3258 lei / persoană

9)T.V.A (11% din total 6 + 7) = 39.421,8 = 39.422 lei / persoană

10)Preţ total persoană: 325.800 + 32.580 + 39.422 = 401.060 lei / persoană =

401.000 lei /persoană.

Caracteristici Domenii de

utilizareObservaţii

-simplificat de Louis Braille-după cum lipsesc unul sau mai multe puncte, prin cele 63 de combinaţii care

Scrierea BrailleT

IP

rezultă se pot reprezenta alfabetul, cifrele, notele muzicale, semnele ortografice şi de punctuaţie.-conceput în anul 1837, de Samuel Morse, format din linii şi puncte, ce pot constitui litere sau cifre

Creat pentru a se putea comunica la distanţe mari, preocupare pe care omenirea a avut-o din cele mai vechi timpuri

Vezi 4

-denumirea de caligrafie vine din limba greacă: Kallos–frumuseţe şi graphe-scriere.-în anul 1845, la noi a apărut pentru prima dată un probar de caligrafie pentru şcoala militară.Viteza de scriere este mică, înclinarea scrierii este de 45-50 grade, la scrierea caligrafică se pot distinge porţiuni subţiri, groase sau medii.

Vezi 5

Alfabetul Morse

Scrierea caligrafică

TIP

B2. TIPURI DE SCRIERE ŞI UTILIZAREA LOR ÎN DIVERSE DOMENII DE ACTIVITATE

CaracteristiciDomenii de

utilizareObservaţii

Scrierea cursivă înclinată spre dreapta sau stânga la 75 de grade.

Scrierea batardă (în traducere = încrucişată) este o combinaţie între scrierea cursivă şi rondă; pe hărţi scrierea batardă se realizează literă cu literă, la distanţe apreciabile.

Pentru denumirile de hidrografie

Pentru denumirile lanţurilor muntoase, podişurilor sau câmpiilor

Vezi 10

Vezi 11

scrierea în desenul tehnic poate fi desenată (manuală) sau executată cu şabloane speciale.-această scriere este standardizată pe o anumită lucrare de desen tehnic, se poate folosi numai un anumit tip de scriere-poate fi dreaptă sau înclinată.

Pentru lucrările de desen tehnic din diverse domenii:arhitectură, construcţii de clădiri, desen tehnic industrial, etc.

Vezi 12

-utilizată la lucrările care cer o prezentare artistică deosebită.-literele au elemente decorative, ce se aleg în armonie cu efectele ce trebuie obţinute.

-pentru broderii şi cusături

-pentru domeniul muzical

-pentru sculptură în lemn.

Vezi 13

Vezi 14

Vezi 15

Scrierea în desenul tehnic

TIPURI

DE

SCRIERE

Scrierea cartografică

Scrierea artistică

CARACTERISTICIDOMENII DE UTILIZARE

OBSERVAŢII

-scrierea se face cu grosime uniformă evitând ridicarea peniţei de pe hârtie, cu trăsături continue, fără, rupturi, după care se trasează semnele diacritice

utilizată de şcolari, conduce la formarea scrierii rapide a adultului

vezi 1

- este rezultatul simplificării semnelor alfabetului latin, o tehnică a scrierii rapide cu ajutorul prescurtări- a fost inventată de un sclav al marelui orator Cicero (după unii specialişti). Istoria îl menţionează pe Tiron ca inventator al stenografiei- utilizată la noi în anul 1908, după sistemul francez al lui Duplaye.

Pentru realizarea unei scrieri, tot atât de rapide ca şi vorbirea

vezi 2

- sistem de litere redate prin puncte în relief - imaginat de ofiţerul francez Charles Barbier din dorinţa de a concepe o scriere secretă, care să poată fi citită şi pe întuneric

Utilizată de nevăzători

vezi 3

TIPURI

DE

SCRIERE

Scriere curentă

Stenografia

Scrierea Braille


OBSERVAŢII

-denumirea de cartografie provine din limba greacă şi se traduce prin scrierea hărţilor-la scrierea unei hărţi se selectează un număr de tipuri de scriere care să se deosebească pregnant între ele prin factura generală, înclinare grosime; cu fiecare dintre ele se vor înscrie denumirile unei anumite grupe de elemente: localităţi, hidrografie, relief, păduri, insule, etc.Dintre cele mai utilizate scrieri cartografice, sunt:Scrieri filiforme:

- înclinată spre dreapta la 75

- înclinată spre stânga la 75

- dreaptă

scrierea bloc – scriere mai pretenţioasă datorită obligativităţii de a menţine o perfectă uniformitate de grosime pe întreg traseul literelor

Utilizată la scrierea hărţilor

pentru scrierea denumirilor localităţilor

pentru denumiri hidrografice

pentru denumiri de relief

utilizată pentru scrierea titlurilor hărţilor

Vezi 6

Vezi 7

Vezi 8

Vezi 9

TIPURI

DE

SCRIERE

Scrierea cartografică

B. ABORDAREA ŞTIINŢIFICO TEHNICĂ

B.1. TEHNOLOGIA CELULOZEI ŞI HÂRTIEI

I. Noţiuni introductive

Noţiuni de „celuloză” şi „hârtie” reprezintă fiecare în parte un grup de

produse tehnice bine definit.

Celuloza – este constituentul principal al pereţilor celulelor vegetale, unde

se mai găseşte asociată cu substanţe necelulozice, denumite incruste.

Celuloza cuprinde toate materialele fibroase celulozice folosite la

fabricarea hârtiei, a fibrelor artificiale sau a altor produşi chimici – pelicule

pentru filme, lacuri etc.

Denumirea tehnică de celuloză o poartă materialul fibros obţinut prin

dizolvarea în soluţii chimice a incrustelor.

În funcţie de destinaţia lor, celulozele se împart în:

- papetare sau tehnice – pentru hârtii şi cartoane

- chimice, înnobilate având un grad ridicat de puritate – pentru fibre

artificiale şi diverşi derivaţi celulozici.

Hârtia – cuprinde aşa zisele produse „papetare” respectiv toată gama de

hârtii şi cartoane (hârtii groase cu masa peste 160g/m2).

Clasificarea produselor papetare în aceste două mari familii – hârtie şi carton –

are dezavantajul că nu oferă nici o indicaţie asupra domeniului de utilizare. Spre

exemplu:

Subfamilii ale hârtiei

H

Â

R

T

I

A

de scris

de tipar

pentru desen

absorbante

pentru ambalaje

pentru industria electrotehnică

pentru bancnote

Fiecare aceste două subfamilii se clasifică, în funcţie de utilizarea

produselor ce-i aparţin, în mai multe sortimente.

În cazul cartoanelor, împărţirea în sub familii se face în modul următor:

Subfamilia cartoane pentru tipar cuprinde sortimentele:

HÂRTIA DE TIPAR

Hârtie de ziar

Hârtie pentru ediţie

Hârtie pentru instalaţie

Hârtie pentru prospecte

CARTOANE

Cartoane pentru tipar

Cartoane pentru industria electrotehnică

Cartoane suport

Cartoane pentru ambalaje

Cartoane acoperite

CARTOANE PENTRU TIPAR

Carton pentru cărţii poştale

Carton pentru coperţi

Carton velin, etc.

Pentru a înţelege cât mai bine tehnologia obţinerii hârtiei, aceasta se structurează

după următoarea schemă:

OBŢINEREA SEMIFABRICATELOR FIBROASE ÎN INDUSTRIA HÂRTIEI

PREPARAREA PASTEI DE HÂRTIE

FABRICAREA HÂRTIEI

FINISAREA HÂRTIEI

II. SEMIFABRICATE FIBROASE ÎN INDUSTRIA HÂRTIEI

II1. Paste semichimice.

II 1.1 – definiţie şi materii prime utilizate pentru obţinerea pastelor

semichimice

Pastele semichimice sunt semifabricate fibroase obţinute printr-un tratament

chimic moderat al materiilor prime fibroase, în vederea eliminării parţiale a

incrustelor, urmat de o prelucrare mecanică pentru individualizarea fibrelor.

SEMIFABRICATE

FIBROASE

II1 paste semichimice

II2 paste mecanice

II3 paste din cârpe

II4 pasta de maculatură

Cifrele sunt valabile pentru industria celulozei şi hârtiei din ţara noastră.

Lemnul – dintre elementele morfologice ale arborelui (rădăcină, trunchi,

coroană, frunze sau ace), numai trunchiul şi o parte din coroană se folosesc la

fabricarea pastelor fibroase.

Paiele de grâu – sunt formate din următoarele elemente morfologice:

tulpina (63-65%), frunzele şi pleava (17-21%), spicul (8-10%) şi nodurile (6-

7%). Elementele fibroase cele mai importante ale paielor sunt conţinute de

tulpină care atinge o lungime de 0,6-1,0m.

Stuful – recoltat după sezonul rece, după ce a pierdut o mare parte din

frunze, are următoarea compoziţie morfologică: tulpină (80-85%), teci şi frunze

(8-15%), noduri (3-5%) şi pănuşită (2-3%).

Dintre toate aceste materii prime valoarea papetară cea mai ridicată o prezintă

răşinoasele. Valoarea papetară este dată de raportul dintre lungimea şi grosimea

fibrelor. Cu cât este mai mare acest raport, cu atât fibrele sunt mai suple si au o

capacitate mai mare de împâslire.

Răşinoase Plop Fag Stuf Paie

Lungime (mm) 3,00 1,50 1,28 1,20 1,15

Lăţime (mm) 0,040 0,030 0,030 0,030 0,025

Raportul L/l 75,0 50,0 40,0 40,0 46,0

MATERII

PRI

ME

lemnul

paie

stuful

50% răşinoase

40% foioase tari (fag, carpen)

10% foioase moi (plop, salcie)

II 1.2. PROCESUL TEHNOLOGIC DE OBŢINERE A PASTELOR

SEMICHIMICE

II. 1.2.a Prepararea şi depozitarea materiilor prime.

- secţionarea lemnului

- cojirea lemnului

- prin strunjire

- prin frecare

- tocarea lemnului

- sortarea tocăturii

- depozitarea tocăturii

în hale sau silozuri

- tocarea paielor

- desprăfuirea

- sortarea

- depozitarea în

silozuri

- tocarea stufului

- desprăfuirea

- sortarea

- depozitarea în

silozuri

a. Prepararea şi depozitarea materiilor prime

b. Dezincrustarea celulozei prin fierberea lemnului sau plantelor anuale

c. Defibrarea materialului dezincrustat

d. Spălarea, sortarea şi deshidratarea pastelor semichimice

e. Albirea pastelor semichimice

Prepararea şi depozitarea materiilor prime

lemnul paiele stuful

Modul de acţionare a dispozitivului de cojire prin strunjire:

Modul de acţionare a dispozitivului de cojire prin strunjire:1-buştean; 2-dispozitivul rotativ; 3-colţi metalici.

Fig. 1

Schema instalaţiei de tocare şi sortare a tocăturii din lemn:

Fig. 2

Schema unui siloz pentru tocătură din lemn:

Schema unui siloz pentru tocătură din lemn:

Fig. 3

II. 1.2.b. Dezincrustarea celulozei prin fierberea lemnului sau a

plantelor anuale.

Procedeele de obţinere a pastelor semichimice şi-au luat denumirea de la

soluţia chimică folosită la dezincrustarea acesteia:

- procedeul natron – constă în fierberea ţesutului vegetal cu o soluţie de

hidroxid de natriu (sodiu)

- procedeul sulfat – constă în fierberea ţesutului vegetal cu o soluţie de

NaOH (60g/l) şi Na2S(20g/l)

- procedeul sulfit – constă în fierberea ţesutului vegetal cu o soluţie de

bisulfit acid de calciu (se aplică mai ales la lemnul de răşinoase)

- procedeul sulfit neutru de sodiu – constă în fierberea lemnului de păioase

sau a plantelor anule cu o soluţie formată din Na2SO3 şi Na2CO3.

-

Schema unui fierbător sferic:

V = 15-60m3

Fig. 4

Fierbător discontinuu staţionar de 140 m3 - timp de fierbere-2 ore

-temperatură de fierbere-170C

Fierbător discontinuu staţionar

Fig. 5

II.1.2.C. Defibrarea materialului dezincrustat

Materialul rezultat de la dezincrustare păstrează întotdeauna forma tocăturii

şi de aceea pentru transformarea lui în pastă este necesar un tratament mecanic –

defibrarea. Cele mai bune rezultate din punct de vedere a proprietăţilor pastei şi

consumului specific de energie se obţin când defibrarea se execută la cald,

imediat după fierbere.

Defibrarea se realizează cu ajutorul unor aparate numite rafinoare cu

discuri (o moară cu două discuri metalice verticale, paralele, unul fix şi altul în

mişcare la 500 – 1000 rot / min.)

Rafinor cu discuri metalice:

Rafinor cu discuri metalice:1-disc fix; 2-disc rotativ; 3-carcasă; 4-şurub de alimentare a rafinorului de material fibros

; 5-intrarea materialului fibros (refuzul de la sortare); 6-evacuarea materialului fibros măcinat; 7-plăci dinţate.

Fig. 6

II. 1.2.d. Spălarea, sortarea şi deshidratarea pastelor semichimice

Pentru spălarea pastelor semichimice şi recuperarea soluţiilor reziduale se

utilizează filtre cu vacuum sau cu presiune şi prese. Alegerea utilajului pentru

spălare este condiţionată de caracteristicile leşiei negre recuperate (concentraţia

şi temperatura) şi de destinaţia pastei.

Leşiile reziduale recuperate la spălarea pastelor semichimice sunt utilizate o

parte pentru completarea hidromodului de fierbere, iar restul este dirijat la

recuperarea chimicalelor pe care le conţin.

Sortarea este operaţia de îndepărtare din materialul fiert a aglomeraţiilor

fibroase mari, noduri, aşchii. Se realizează în două trepte: sortarea grosieră şi fină

cu ajutorul sortitorului vibrator.

Deshidratarea pastelor semichimice se face în scopul îngroşării acestora

pentru a putea fi prelucrate în continuare (măcinat pentru hârtie sau albit).

Îngroşarea pastelor se poate obţine cu ajutorul preselor mecanice şi al maşinilor

de deshidratare.

Schema maşinii cu sită rotundă pentru deshidratarea celulozei:1-cuvă; 2-tambur; 3-şpriţuri; 4-valţuri de presare; 5-valţ canelat; 6-rezervor de apă;

7-pompă de vacuum; 8-pompă de apă grasă; 9-valţ de ghidare; 10-prese; 11-dispozitiv de înfăşurare.

Fig. 7

Tamburul 2 este prevăzut cu un ciur peste care se îmbracă o sită. În cuva 1,

suspensia de celuloză intră cu consistenţa de 0,9 – 1,3 %. Banda de fibre

celulozice formată pe suprafaţa tamburului este spălată cu ajutorul spirturilor 3.

Prin acţiunea valţului de presare 4 se îmbunătăţeşte stoarcerea benzii de

celuloză. Desprinderea benzii de celuloză de pe sită se face cu ajutorul valţului

canelat 5.

Banda de celuloză, având consistenţa de 18 – 21% intră în presele canelate 10

unde este stoarsă până la consistenţa 40-45% uscăciune.

Ieşind din prese, banda de celuloză intră în dispozitivul 11 de tăiere în coli

umede la format 600 800 mm. În locul dispozitivului de tăiat coli se poate

folosi dispozitivul de făcut suluri. Viteza de lucru a unei astfel de maşini este de

15-40 m/min.

II 12 C. Albirea pastelor semichimice

Pastele fibroase vegetale obţinute din lemn sau plante anuale prezintă

diverse nuanţe de culoare. Aceste nuanţe se deosebesc, în principal, modificărilor

de culoare ale ligninei, precum şi formării în procesul de fabricaţie a acestor

paste a unor pigmenţi coloraţi specifici. Astfel, celulozele sulfit au o nuanţă de la

albă cenuşie la galbenă cenuşie, iar celulozele sulfat de la brună deschis până la

brună închis.

Gradul de alb al pastelor fibroase se determină prin fotometrie şi se

exprimă în procente faţă de un etalon – o substanţă chimică curată, stabilă şi

deosebit de albă, de exemplu, sulfatul de bariu.

Realizarea albirii pastelor fibroase se realizează prin tratarea lor cu agenţi de

albire: clor, apă de clor, hipocloriţi, dioxid de clor, apă oxigenată, hidroxid de

sodiu, oxigen.

II. 2. Fabricarea pastei mecanice

II. 2.1. Definirea şi schema generală de folosire a pastei mecanice.

Pasta mecanică se obţine prin presarea lemnului pe suprafaţa periferică a

unei pietre cilindrice în mişcare de rotaţie, stropită abundent cu apă. Acest proces

poartă numele de defibrare şi permite transformarea lemnului într-o pastă

papetară care necesită numai o sortare pentru a deveni aptă de utilizare.

Pasta mecanică conţine toate substanţele necelulozice, inclusiv lignina, în

aceiaşi proporţie în care se găseşte în lemn, de aceea, din punct de vedere

calitativ, este inferioară pastelor semichimice.


OBSERVAŢII

-afişele, anunţurile, panourile publicitare atrag atenţia dacă sunt scrise cu un caracter mai deosebit.-caractere de scriere artistică sunt solicitate şi în situaţii diverse cum ar fi : titlurile cărţilor, proiecte, diplome etc.

Pentru expoziţii, etichete

Pentru obiecte destinate copiilor (jocuri, cutii cu jucării etc)

Pentru iniţiale şi monograme

Pentru diverse obiecte din metal (feronerie)

Vezi 16

Vezi 17

Vezi 18

Vezi 19

Calculatoarele, cu ajutorul imprimantelor pot să furnizeze o scriere cu o viteză deosebit de mare, cu diverse caractere de majuscule, minuscule şi cifre.Scrierea obişnuită se realizează cu ajutorul tastaturii care cuprinde literele (de la A la Z), cifre (de la 0 la 9), caractere speciale (+ ; : - = ! etc), taste de control (Caps Lock, Shift, Alt, Ctrl, etc). simpla apăsare a unei taste va afişa caracterul respectiv.Pentru litere mari avem două metode: 1-se va apăsa shift+tasta ce va apare A. 2-apăsarea tastei Caps Lock va avea ca efect afişarea literelor mari, fără să mai fie nevoie de apăsarea tastei Shift. Pentru revenirea în

-pentru toate domeniile de activitate

-toate tipurile de scriere enumerate mai sus pot fi realizate şi cu ajutorul calculatorului, utilizând programme speciale.

-pentru decoraţiuni-inscripţionări

TIPURI

DE

SCRIERE

Scrierea cu ajutorul

calculatorului

Scrierea artistică

modul de scriere cu litere mici, se va apăsa din nou tasta Caps Lock.Calculatoarele pot fi dotate în locul imprimantei cu un alt sistem de realizare a scrierii (ex: cutter-plotter) utilizat la tăierea directă a diverselor materiale în formă de litere şi semne grafice realizate din folie autoadezivă, folii alumuniu, materiale lemnoase.

-afişe publicitare

Această scriere se execută cu ajutorul unui arc electric care se produce când vin în contact obiectul metalic pe care trebuie scris şi vârful de sârmă de wolfram al creionului de scris pe metale

Pentru scrierea pe tablă de oţel, aluminiu, alamă etc, a cărei grosime este mai mare de 0,09 mm. Vezi 21

Când este necesară scrierea unui text de mai multe ori, se poate executa un şablon, în care se decupează contururile literelor la dimensiunile dorite. Tiparele se pot confecţiona din carton, tablă.

Pentru scrierea panourilor, afişelor

Vezi 20

TIPURI

DE

SCRIERE

Scrierea cu creionul

electric pe metale

Scrierea cu şablonul

Din cele mai vechi timpuri

NECESITATEA DE INFORMARE ŞI COMUNICARE

Preţul de cost mai scăzut, determină folosirea pe scară largă a pastei

mecanice, la fabricarea hârtiei şi cartoanelor care nu necesită o durabilitate prea

mare, aşa cum sunt: hârtia de ziar, o mare parte a hârtiilor de scris şi tipărit,

cartoanelor duplex şi triplex.

În ultimul timp s-a extins metoda de defibrare a lemnului sub formă de

tocătură, procedeul fiind mai flexibil, se poate automatiza complet şi permite

prelucrarea nu numai a buştenilor dar si a şipcilor şi altor deşeuri de la fabricile

de cherestea.

Schema generală de fabricare a pastei mecanice:

Schema generală de fabricare a pastei mecanice

Fig. 8.

Semnificaţia de „apă grasă” se găseşte la punctul VI privind protecţia mediului.

II.2.2a. Defibrarea lemnului sub formă de buşteni.

Se realizează cu utilaje speciale – defibratoare – care au în componenţă

următoarele elemente principale: piatra defibratoare, casete, dispozitivul de

presare a buştenilor, cuva pentru colectarea pastei şi dispozitivul de ferecare a

pietrei. Prin presarea lemnului pe asperităţile acesteia pătrund în masa lemnoasă

şi desprind fascicule de fibre.

Schema generală a defibratorului:1-piatră defibratoare; 2-cuvă; 3-şabăr; 4-şpriţ cu apă; 5-lemn

; 6-casetă; 7-dispozitiv de ferecare; 8-rolă de ferecare.Fig .9

Calitatea pastei obţinute este în funcţie de:

- specia lemnului - răşinoasele (molidul şi bradul), foioasele (plopul,

mesteacănul, fagul) obţin cele mai bune rezultate.

- calitatea lemnului - umiditatea 40% şi grosimea inelelor anuale

- viteza periferică a defibratorului – v =20-30 m/s; la o viteză periferică a

defibratorului mai mare provoacă ruperi în fibră, ceea ce duce la

înrăutăţirea calităţii pastei.

- piatra defibratorului - influenţată de fineţea granulelor utilizează pietre de

ceramică, ciment.

II.2.2b. Defibrarea lemnului sub formă de tocătură.

Societatea suedeză „Defibrator A. B.” livrează pentru defibrarea lemnului

din tocătură instalaţia reprezentată schematic mai jos:

Schema tehnologică de fabricare a pastei mecanice din tocătură, prin procedeul Defibrator AB:

1-bandă transportoare; 2-siloz; 3-alimentator cu şnec; 4- rafinor; 5- rezervorFig.10

Dintr-un siloz cu volumul de 130 m3, tocătura este alimentată în primul

rafinor monodisc, cu puterea de 100 KW şi 1500 rot/min care lucrează la o

consistenţă de 25%. În siloz este introdus abur pentru îmbunătăţirea condiţiilor

de funcţionare a rafinorului. Din primul rafinor pasta cade într-un şnec, care

alimentează al doilea rafinor de acelaşi tip şi mărime ca şi primul. Aici se adaugă

o cantitate suplimentară de apă pentru a menţine consistenţa la 25%, deoarece

aceasta are tendinţa să crească prin evaporare a apei în timpul rafinării. În

continuare, materialul este diluat până la consistenţa de 3-5% şi depozitat într-un

rezervor din care se alimentează instalaţia de sortare.

II.2.3. Sortarea pastei mecanice

- are ca scop eliminarea bucăţilor de lemn nedefibrat, a nodurilor, a aşchiilor;

- se realizează imediat ce pasta părăseşte cuva defibratorului prin montarea de grătare, în canalul defibratorului, care au rolul de a împiedica bucăţile mari de lemn să intre în prinzătoarele de aşchi, unde pot rupe sita

- sortarea brută se efectuează cu prinzătoarele de aşchii de tip Jonsson, montate în două trepte diferenţiale.

- impurităţile de dimensiuni mici ce nu au fost reţinute de prinzătorul de aşchii se realizează cu sortatoare centrifugale şi turbionare montate în 2-4 trepte.

II.2.4. Îngroşarea pastei mecanice.

SORTARE

brută sau grosieră Sortare fină

Pasta mecanică sortată are consistenţa de 0,3-0,5% şi pentru a putea fi

transportată şi depozitată în condiţii avantajoase trebuie îngroşată până la 3-4%

consistenţă.

Apa caldă obţinută de la degroşare este folosită din nou în circuitul de

fabricare a pastei mecanice. Îngroşătorul de pastă mecanică nu se deosebeşte în

principiu de îngroşătorul pentru paste semichimice.

II. 2.4. Albirea pastelor mecanice

Pastele mecanice se caracterizează printr-un conţinut ridicat de lignină.

Albirea lor se realizează cu agenţi chimici care albesc lignina fără a o solubiliza:

apă oxigenată, peroxid de sodiu, hipoclorit de calciu.

II. 3. Pasta din cârpe

II.3.1. Materii prime pentru pasta din cârpe şi domenii de utilizare.

Pasta din cârpe se obţine din deşeuri textile vechi sau noi provenite din

ţesături sau fire din bumbac, in cânepă, iută, lână. Pastele obţinute se utilizează

pentru obţinerea unor hârtii şi cartoane cu rezistenţă şi durabilitate deosebit de

mare. Cârpele de bumbac, in şi cânepă sunt utilizate de preferinţă la fabricarea

hârtiilor pentru bancnote, pentru documente, ţigarete, etc. Cârpele de lână se

folosesc numai pentru anumite sorturi de hârtii şi cartoane (hârtie pentru valţuri,

carton asfaltat).

Schema generală de obţinere a pastei de cârpe.

Fig. 11

II. 3.3. Desprăfuirea iniţială, sortarea şi tocarea cârpelor

Pentru a ocroti sănătatea şi a uşura munca personalului care lucrează la

sortarea cârpelor, acestea sunt supuse desprăfuirii.

Operaţia se execută într-un desprăfuitor format dintr-o carcasă metalică în

interiorul căreia se află 3-8 tobe, pe a căror suprafeţe laterale sunt montate

bătătoare: tablele se rotesc în acelaşi sens dar cu viteze diferite, pentru ca efectul

bătătoarelor să fie mai pronunţat.

Desprăfuitor de cârpe: 1- bătătoare; 2-transportor; 3-colector de corpuri grele; 4-ventilator; 5-cameră de praf.

Fig. 12

Sortarea cârpelor are ca scop separarea lor în funcţie de calitate, culoare,

grad de curăţire.

Tocarea lor se realizează cu tocătoare speciale tip tambur sau tip ghilotină.

Cârpele se transformă în bucăţi cu dimensiuni 9050 mm.

II.3.4 Fierberea cârpelor

Fierberea are ca scop eliminarea din cârpe a grăsimilor, coloranţilor şi a

altor impurităţi chimice. Prin fierbere, fibrele se umflă şi devin mai elastice.

Cârpele noi şi albe, ca şi cele de calitate inferioară folosite la fabricarea

cartonului asfaltat nu sunt supuse fierberii.

Fierberea se realizează sub presiune în fierbătoare sferice, rotative sau

cilindrice rotative, încălzite direct cu abur. Ca reactivi se folosesc laptele de var

şi hidroxid de sodiu.

II.3.5. Spălarea şi destrămarea cârpelor

Pentru îndepărtarea leşiei şi a substanţelor formate în timpul fierberii,

cârpele se spală cu apă, după care sunt destrămate pentru a fi transformate în

paste.

Spălarea se poate face direct în fierbător sau împreună cu destrămarea într-un

holendru.

Holendru destrămător.Fig. 13

Holendru este format din cuva metalică 1 de 4-8 m3, tamburul 2 cu

diametrul de 1,3-1,5 m prevăzut cu 70-80 cuţite metalice şi toba 3 cu sită pentru

îndepărtarea apei de spălare. Sub tamburul destrămător se află platina 4 cu 10-15

cuţite metalice.

II.3.6. Albirea pastei de cârpe.

Se realizează cu apă de clor, hipocloriţi, apă oxigenată, sau dioxid de clor.

II.4. Pasta de maculatură

Procesul de obţinere a pastei de maculatură diferă în funcţie de sortul de

maculatură.

II.4.1. Sortarea maculaturii

În ţara noastră maculatura este sortată în 6 clase:

Clasă Denumirea Provenienţa

I Maculatură albă,

netipărită şi nescrisă

-colectată direct din tipografii şi

legătorii

II Maculatură albă,

tipărită sau scrisă

-hârtii şi cartoane de orice sort, de

culoare albă, tipărită sau scrisă

III Maculatură

amestecată

-tipărituri de orice fel, indiferent de

culoare

IV Maculatură arhivă -tipărituri provenite din arhivă sau

publicaţii ieşite din uz, de o vechime

de maximum 20 ani

V Maculatură din

hârtii de ambalaj

rezistente

-saci şi pungi, desprăfuiţi, lipsiţi de

foi impregnate cu bitum, parafină

VI Maculatură care

necesită tratament la

cald.

-tuburi de la sulurile de hârtie, cu

excepţia celor acoperite cu mase

plastice, parafină, etc.

II.4.2. Destrămarea maculaturii

Are ca cop transformarea maculaturii într-o pastă cu grad avansat de

individualizare a fibrelor în apă la o consistenţă de 4-6%. Aparatul de destrămare

a maculaturii se numeşte hidrapulper care are dispozitivul de destrămare

asemănător cu rotorul unei maşini de spălat rufe. (200-1000 rot/min.).

II.4.3. Epurarea pastei de maculatură

Maculatura poate conţine o serie de impurităţi (pietre mărunte, ace, agrafe

etc) care se regăsesc în pasta obţinută după destrămare. Pasta destrămată de

hidrapulper este trecută la un epurator echipat cu sortare plan-vibratoare.

II.4.4. Descernelizarea maculaturii

Maculatura aparţinând clasei II poate fi descernelizată prin aplicarea

tratamentului chimic concomitent ci destrămarea.

Deoarece este puţin probabil ca maculatura să conţină un singur tip de

cerneală trebuie să se utilizeze diverşi agenţi chimici, cel mai utilizat fiind

peroxidul de sodiu.

Îndepărtarea cernelii se poate face pe două căi:

- prin fierberea maculaturii în mediu alcalin, având drept rezultat

saponificarea uleiurilor care stau la baza cernelii de tipar.

- prin flotarea cernelii din pasta de maculatură cu aer şi un adeziv tenso-activ

(săpun).

Cameră de flotare.Fig.14

Camerele de flotare sunt vase de formă paralelipipedică prevăzută central cu un

amestecător cu palete montate radial şi aşezate într-un cilindru perforat.

Vacuumul creat de amestecător provoacă aspiraţia pastei în vas. În centrul

amestecătorului este aspirat aerul. Pasta şi aerul se amestecă intens şi sunt

evacuate prin perforaţiile cilindrului. Datorită turbulenţei puternice, particulele

de cerneală sunt acoperite cu bule de aer şi formează o spumă abundentă, care se

ridică la suprafaţa pastei, de unde este evacuată cu un dispozitiv special.

Camerele de flotare: - V = 0,68 – 1,36 m3

P de acţionare a amestecătorului = 3,6 – 6kw

II. 4.5 Albirea pastei de maculatură descernelizată

Se realizează prin tratarea în două-trei trepte cu hipocloriţi şi dioxid de clor sau

peroxizi.

III. PREPARAREA PASTEI DE HÂRTIE

III.1 Introducere

Procesul în care semifabricatele fibroase sunt transformate - cu adaosul

unor materiale auxiliare- într-o pastă, din care se obţine pe maşină foaia de

hârtie, poartă numele de prepararea pastei de hârtie. În funcţie de caracteristicile

calitative şi proprietăţile care se cer hârtiei sau cartonului obţinut, paste poate fi

constituită dintr-un singur sort de fibre sau dintr-un amestec de semifabricate

fibroase.

III. 2. Faze tehnologice de obţinere a pastei de hârtie.

Faze tehnologice de obţinere a pastei de hârtie

Destrămarea şi individualizarea materialelor fibroase

2. Măcinarea semifabricatelor fibroase

3. Încleierea hârtiei

4. Umplerea hârtiei

5. Colorarea hârtiei

6. Epurarea şi diluarea pastei

III.2.1. Destrămarea şi individualizarea materialelor fibroase

Semifabricatele fibroase sunt furnizate în fabricile de hârtie sub formă de

foi sau suluri cu o consistenţă ridicată sau chiar în stare uscată. De aici se impune

necesitatea destrămării şi individualizării materialului fibros. În acest proces se

realizează şi hidratarea şi umflarea fibrelor.

Aparatele cu ajutorul cărora se realizează această operaţie sunt

hidrapulperele, iar destrămarea se realizează datorită agitării turbionale puternice

a materialului în suspensie apoasă

III.2.2 Măcinarea materialelor fibroase

Măcinarea este operaţia fundamentală în fabricarea hârtiei, de care depind

toate însuşirile acesteia.

Măcinarea se realizează trecând suspensia fibroasă prin cuţitele mobile şi

cuţitele fixe ale unor aparate speciale, ca: rafinoare cu discuri metalice, holendre,

mori conice, hidrafinere, etc.

Modul de acţionare a cuţitelor asupra fibrei

Modul de acţiune a cuţitelor de măcinare asupra fibrelor:a-scurtarea fibrelor; b-strivirea şi fibrilitatea fibrelor; c-formarea straturilor de fibre pe cuţite

Fig. 15

-când fibrele celulozice sunt puternic hidratate, strivite şi fibrilizate -când fibrele celulozice au suferit un pronunţat efect de tăiere, scurtare şi despicare

Măcinare

Aspră

Grasă

Rafinoarele cu discuri metalice sunt aparatele cele mai moderne şi cele mai

frecvent folosite la măcinarea pastelor fibroase.

Rafinor monodisc

Fig.16

Organul de lucru al rafinorului constă din două discuri de oţel, dintre care

unul este fix, iar celălalt pus în mişcare cu 500-1000 rot/ min, pus în mişcare de

către un motor electric. Discurile sunt placate cu segmenţi din oţel, bronz sau

bazalt. Pe suprafaţa segmenţilor sunt prevăzute canale.

III.2.3. Încheierea hârtiei

Capacitatea mare de absorbţie a apei este o caracteristică necesară doar

pentru unele hârtii: sugative, şerveţele, de filtru. Pentru alte hârtii şi cartoane,

proprietatea de a absorbi apa este cu totul nedorită: hârtie de scris, hârtie şi

cartoanele de desen.

Pentru a exista întinderea (sugerea) cernelii pe suprafaţa hârtiilor sau

cartoanelor supuse tipăririi este necesară astuparea porilor cu ajutorul unor

substanţe chimice de încheiere: cleiul de colofoniu, cleiul animal, cazeina,

melamina, latexurile de răşină, etc.

-adăugându-se materialele de încheiere în pasta fibrelor

-se trece banda de hârtie printr-o baie cu soluţii (emulsii) de încleiere.

Încheierea

De suprafaţă

În masă

III.2.4. Umplerea hârtiei

În compoziţia pastei de hârtie sau de carton se adaugă o serie de substanţe

minerale cu scopul de a îmbunătăţi aspectul şi calitatea de tipărire, creşterea

opacităţii hârtiei.

Materialele de umplutură folosite în ţara noastră la fabricarea hârtiei sunt:

Denumirea materialului de umplere şi formula sa chimică

Densitatea t/m3

Gradul de alb %

Sorturile de hârtie în compoziţia cărora se foloseşte materialul de umplutură

I caolinul Al2O3-2SiO2

2,5 56-58

Hârtie de ziarHârtii superioare de scris şi tipăritHârtii şi cartoane cretate

II Sulfat de bariu (blancofix)

2,2-2,6 80-82

Hârtie cretată şi specialăHârtii de ţigarete şi hârtii de tipărit

III Carbonat de calciu CaCO3 2,3 97-98

Hârtii subţiri, hârtii superioare de scris şi tipărit, hârtie pentru documente.

IV Dioxid de titan 3,88 97-98

Pe lângă avantajele enumerate mai sus, utilizarea materialelor de umplutură

duce la scăderea preţului de cost al hârtiei, deoarece sunt mai ieftine decât

ROGVAIV

-roşu-oranj-galben-verde-albastru-indigo-violet

semifabricatele fibroase. Totuşi, prin umplere proprietăţile de rezistenţă şi gradul

de încheiere al hârtiei se înrăutăţesc.

III.2.5. Colorarea hârtiei

Teoria colorării

Lumina albă a zilei se descompune în culorile curcubeului:

Fiecărei culori îi corespunde o anumită lungime de undă luminoasă.

În natură nu sunt corpuri absolut transparente, sau absolut opace. Când anumite

lungimi de undă ale luminii sunt absorbite de un corp, el apare colorat

corespunzător lungimilor de undă care nu sunt absorbite de acesta.

Produsele papetare se colorează după cerinţe de natură estetică sau tehnică.

COLORAREA PRODUSELOR PAPETARI

METODE1. colorarea în

masă2. colorarea la

suprafaţă

CARACTERISTICI

-cea mai răspândită metodă-substanţă colorată, sub formă de soluţie, sau de suspensii în apă, se adaugă în pasta fibroasă după măcinare

-se aplică la hârtia finită, realizată direct la maşina de fabricaţie; pun stropire sau imersiune.-se obţin coloraţii deosebit de intense, nerealizabile prin colorarea în masă.

Diluarea- pentru a putea fi lansată pe sita maşinii de fabricaţie, pasta se diluează

până la consistenţa de 0,1-1%

- se realizează cu apă grasă, într-o cutie de amestec.

Epurarea- impurităţile care se găsesc în pasta de hârtie provin din semifabricatele

fibroase, din materialele de umplere şi încheiere şi se elimină prin operaţia de

epurare.

- aparate pentru epurarea pastei: epuratoare centrifugate tip Centriscriner

alcătuit din două site concentrice, între care se rotesc patru palete

III.3. Reţete şi scheme tehnologice de preparare a pastei de hârtie sau carton

Schemele tehnologice ale instalaţiilor de preparare a pastei de hârtie sau

carton diferă de la un sortiment papetar la altul şi la alegerea schemei tehnologice

se ţine seama de: sortul de hârtie ce trebuie fabricat, natura şi numărul

semifabricatelor fibroase, gradul de măcinare, proprietăţile materialelor auxiliare,

capacitatea de producţie a maşinii de fabricaţie.

Se va prezenta numai schema tehnologică de preparare a pastei de hârtie

pentru scris şi tipar.

Schema tehnologică de preparare a pastei de hârtie pentru scris şi tipar, care are în compoziţie pastă. 1,5,7,8-rezervor;2-pompă; 3-regulator de consistenţă; 4-hidrafiner; 6-regulator de debit; 9-moară Jordan; 10-cutie de

diluare; 11-centricliner; 12-selectifinerfig 17.

Brac (breac – ruptură) – în compoziţia fibroasă intră şi deşeurile ce provin de la

maşina de fabricat hârtie.

IV. FABRICAREA HÂRTIEI

1. Generalităţi

Hârtia reprezintă o reţea fibroasă în care sunt înglobate şi materiale

auxiliare, cu anumite proprietăţi structurale impuse de domeniul de utilizare:

pentru scris, tipărit, ambalaje, pentru scopuri tehnice, etc.

Formarea reţelei fibroase, respectiv a benzii de hârtie, se bazează pe

reţinerea fibrelor şi materialelor din suspensia apoasă pe site filtrante. Apa trece

prin ochiurile sitei filtrante, iar faza solidă este reţinută pe suprafaţa sitei,

formând banda de hârtie.

În funcţie de tipul de sită şi de gradul de măcinare a filtrelor, banda de

hârtie formată pe sită are o consistenţă între 8-9% (în cazul sitelor cilindrice) şi

14-20% (în cazul sitelor plane). Sub această formă hârtia nu poate fi utilizată şi

de aceea se folosesc prese umede care ridică conţinutul de uscăciune al hârtiei

până la 25-38%, urmând ca restul de umiditate să fie eliminat prin uscare.

IV.2. Fazele procesului tehnologic de fabricare a hârtiei

IV.2.1 Lansarea pastei de hârtie pe sita marginii

Lansarea pastei de hârtie pe sita marginii se realizează cu ajutorul cutiilor

de lansare. Funcţia cutiei de lansare este de a alimenta pasta în zona de formare a

benzii de hârtie.

Tipuri de cutii de lansare:

1. Lansarea pastei de hârtie pe sita maşinii

2.Formarea şi deshidratarea iniţială a benzii de hârtie

a) Pe sita plană b)Pe site duble c)Pe site cilindrice

3. Deshidratarea cu ajutorul preselor umede

4. Uscarea hârtiei

Cutii de lansare

De înaltă presiune de tip deschis.

De tip închis-cu presiune hidrostatică-cu pernă de aer-tipConwerflow

Schema dispozitivului de lansare tip Converflow Schema generală a cutiei de lansare tip Converflow

Fig 18

Cutia Conwerflow se confecţionează din tablă de oţel inoxidabil, se

compun din două dispozitive legate în serie.

Primul dispozitiv este format din ţevi conice şi are rolul de a distribui pasta

pe întreaga lăţime a cutiei. Al doilea dispozitiv este un distribuitor convergent

format din şase lame fixate în consolă.

Viteza curentului de pastă trebuie să fie cu 5-10% mai redusă decât viteza

sitei.

IV.2.2. Formarea şi deshidratarea iniţială a benzii de hârtie

Formarea şi deshidratarea iniţială a benzii de hârtie se poate face pe maşini cu

sită plană, maşini cu site duble şi maşinii cu site cilindrice.

Sita este una din părţile cele mai importante ale maşinilor de fabricat hârtie: pe

ea are loc formarea benzii de hârtie şi se îndepărtează cea mai mare parte a apei

conţinută în pastă.

Este o ţesătură din metal sau materiale sintetice, formate din urzeală (fire

longitudinale) şi bătătură (fire transversale).

Tipuri de ţesături folosite la confecţionarea sitelor: a-sită simplă; b-sită dublă; c-sită triplă; d-sită drilată.

Fig19

Sitele metalice sunt confecţionate din următoarele materiale: pentru urzeală

se utilizează bronz fosforos (92-93% Cu, 6,3-7,3% Sn şi 0,3-0,7% P) iar pentru

urzeală se utilizează alama (aliaj 80% Cu şi 20% Zn).

Rezistenţa la uzură a sitelor metalice este redusă, durata lor de funcţionare este

de 8-12 zile. De aceea sitele sintetice formate din fire poliesterice sunt tot mai

des utilizate (rezistenţa la uzură este de 6-10 ori mai mare).

IV.2.2.a. Formarea şi deshidratarea iniţială a hârtiei pe maşini cu sita plană

Fig 20

Elementul principal îl constituie sita fără de sfârşit 1, întinsă între valţul

pieptar 2 şi valţul sugar 6, care o antrenează.

Latura de sus a sitei alunecă pe cutia de formare 3, pe valţurile registre 4 şi pe

cutiile sugare 5, iar pe latura de jos, pe valţurile de susţinere 7 şi pe valţurile de

întindere 8.

Deshidratarea, respectiv scurgerea apei din pastă, se face rapid în zona

valţului pieptar şi a valţurilor registre. Apa se colectează cu ajutorul jgheaburilor

9, în rezervorul de beton 10, de unde se foloseşte la diluarea pastei. În

continuare, pasta se deshidratează cu ajutorul cutiilor sugare 5, apoi banda umedă

formată pe sită este deshidratată prin acţiunea de absorbţie a valţului sugar 6 şi

prin acţiunea de presare a valţului 11. Bracul rezultat prin ruperea hârtiei la

trecerea de pe sită spre prese se colectează, se diluează şi se amestecă în

rezervorul umed 12 şi se reîntoarce în circuit cu ajutorul pompei 13.

Limitarea laterală a curentului de pastă pe sită se realizează cu ajutorul a două

lame metalice.

IV.2.2b. Formarea şi deshidratarea iniţială a hârtiei pe maşini cu sită dublă.

Obţinerea unor hârtii cu ambele feţe identice şi cu o structură uniformă pe

întreaga grosime nu este posibilă pe maşinile cu sită plană. Această situaţie a

impus realizarea altor sisteme de formare, dintre care cu site duble prezintă cel

mai mare viitor. Cele două site funcţionează cu aceeaşi viteză.

Sistemul de formare Bel-Baie

Fig.21

IV.2.2c. Formarea şi deshidratarea iniţială a hârtiei pe maşini cu site

cilindrice.

Obţinerea benzii de hârtie pe maşina cu sită cilindrică se deosebeşte în

principal de cea care are loc pe maşina cu sită plană. Pasta se alimentează dintr-o

cuvă în care se roteşte cilindru cu sită, iar banda se formează sub acţiunea

diferenţei de nivel a lichidului din exteriorul şi din interiorul sitei. Datorită

diferenţei de nivel şi rotirii sitei, apa din pastă filtrează prin ochiurile sitei iar

fibrele şi materialele auxiliare sunt reţinute pe aceasta sub formă de bandă

continuă.

Maşini cu sită cilindrică

Cu funcţionare în contra curent

Cu funcţionare în echicurent

Schema principală a maşinii de fabricat hârtie cu sita cilindrică.A-cu funcţionare în contracurent; b-cu funcţionare în echicurent; 1-flanela; 2-sita; 3-cutie de alimentare; 4-valţ de

preluare; 5-preaplin;6-cuvă; 7-valţ perforat.Fig.22.

IV.2.3. Deshidratarea cu ajutorul preselor umede

La ieşirea de pe sită, banda de hârtie are consistenţa de 8-9% în cazul

sitelor cilindrice şi 14-20% în cazul celor plane. O parte din această cantitate se

elimină mecanic, prin stoarcerea progresivă a benzii de hârtie în 2-4 prese

umede, cu două sau trei valţuri.

Constructiv, există multe tipuri de prese umede, în figură fiind reprezentată

schema presei Fabric.

Schema presei Fabric: a-pentru eliminarea unor cantităţi mici de apă; b-pentru eliminarea unor cantităţi mari de apă

fig 23.

IV.2.4. Uscarea hârtiei.

Partea uscătoare a maşinii de fabricat hârtie are rolul de a reduce conţinutul

de umiditate al benzii de hârtie, de la 60-72% până la 5-7%. Uscarea hârtiei se

realizează prin contactul direct cu suprafaţa încălzită a cilindrilor metalici.

Cilindrii uscători se toarnă din fontă de calitate şi se şlefuiesc la exterior până la

luciu.

În prezent peste 90% din maşinile de fabricat hârtie sunt echipate cu

cilindri încălziţi în interior cu abur, pe care banda de hârtie este presată cu

ajutorul flanelelor uscătoare. Cilindrii sunt aşezaţi pe două rânduri suprapuse ,

pentru ca banda de hârtie să vină în contact alternativ pe ambele feţe cu suprafeţe

netede ale cilindrilor.

STUDIU DE CAZ: Consumul de putere a maşinii de fabricat hârtie.

Consumul de putere a maşinii de fabricat hârtie depinde de viteza şi regimul de

funcţionare al acesteia.

N = klv [KW]

k – reprezintă consumul specific de putere pe metru de lăţime a maşinii şi

unitatea de viteză a acesteia.

K = 0,5……1

- la viteze mari, valoarea coeficientului k este minimă

- la viteze mici (sub 200m/min) valoarea lui k este maximă

l – lăţimea maşinii [m]

v – viteza maşinii [m/min]

V. FINISAREA HÂRTIEI

V.1.Generalităţi.

Finisarea reprezintă totalitatea operaţiilor mecanice la care este supusă hârtia

uscată în vederea măririi densităţii, a netezimii, a luciului, precum şi a

îmbunătăţirii aspectului comercial.

V.2. Fazele procesului tehnologic tehnologic de finisare a hârtiei.

5 Sortarea şi asamblarea hârtiei

1 Netezirea, satinarea umedă şi răcirea hârtiei

2 Netezirea uscată a hârtiei

3 Înfăşurarea hârtiei

4 Tăierea hârtiei

a) în bobine

b) în coli

În funcţie de destinaţia hârtiei mai există şi operaţii de înnobilare prin

tratare la suprafaţă a hârtiei (cretare, încleiere la suprafaţă, caşare, acoperire cu

materiale plastice).

Prin caşare se înţelege lipirea cu ajutorul cleiului de amidon sau răşini sintetice a

două sau mai multor foi de hârtie între ele.

V.2.1. Netezirea, satinarea umedă şi răcirea hârtiei

Operaţia de netezire umedă a hârtiei se realizează fie cu ajutorul

precalandrului, fie cu ajutorul cilindrului de satinare.

Precalandrul este format din două valţuri metalice suprapuse şi este amplasat

înaintea ultimelor 2/3 din numărul cilindrilor uscători ai maşinii de fabricaţie.

La intrarea în precalandru hârtia trebuie să aibă umiditatea de 18-25%.

Schema precalandrului: 1-valţul inferior; 2-valţul superior; C-cilindri uscători; V-valţuri conducătoare de hârtie (carton) şi de postavuri.

Fig 24

Operaţia de netezire mai pronunţată a hârtiei până la obţinerea unei suprafeţe cu

porozitate foarte redusă şi cu luciu poartă denumirea de satinare.

Răcirea hârtiei. La ieşirea de pe cilindrii uscători, hârtia are temperatura de

70-85 şi umiditatea de 4-6%. Răcirea are ca scop: 1) evitarea suprauscării

hârtiei; 2) umezirea hârtiei ca urmare a condensării vaporilor de apă din aerul

înconjurător; 3) reducerea efectului de formare a electricităţii statice, datorită

frecării hârtiei uscate între valţurile calandrului.

Răcirea hârtiei se realizează pe cilindrii răcitori amplasaţi după ultimul

cilindru uscător. Consumul de apă la răcirea hârtiei cu ajutorul cilindrilor este de

circa 3m3/t hârtie.

IV.2.2. Netezirea uscată a hârtiei

Netezirea uscată a hârtiei are rolul de a uniformiza suprafaţa, a mări gradul

de compactizare şi de a conferi hârtiei luciu.

Netezirea se produce sub efectul de presare a benzii de hârtie la trecerea ei

printre valţurile în mişcare de rotire ale calandrului.

Schema calandrului şi a înfăşurătorului maşinii: 1-cilindru răcitor; 2-valţ conducător; 3a-valţ de calandru cu cămaşă;

3b-valţ de calandru turnat din fontă; 4-cilindrul înfăşurătorului; 5-tambur metalic pentru înfăşurarea hârtiei (cartonului); 5a-sulul de hârtie (carton);

6-dispozitiv pneumatic, cu piston, pentru presarea sulului de hârtie pe suprafaţa tobei; 7-jgheab de tablă.Fig. 25.

Hârtia fără cute sau încreţituri se introduce între valţurile I şi II ale

calandrului, cu ajutorul unui jet de aer comprimat. Banda de hârtie trece în

continuare printre valţurile II-III, şi aşa mai departe, până ajunge la valţurile VII-

VIII. De aici hârtia este trecută pe cilindrul 4 şi apoi pe tamburul de înfăşurare 5.

Valţul VII al calandrului este acţionat, prin cuplă elastică, de un motor cu viteză

variabilă, iar celelalte valţuri sunt acţionate de la valţul VII, prin frecare.

IV.2.3. Înfăşurarea hârtiei

Primul tip de înfăşurător se mai întâlneşte numai la maşinile mai vechi de

mică capacitate.

Înfăşurătorul cu cilindrul purtător (Poppe).

Înfăşurător tip Pope: 1-tambur purtător; 2-tambur înfăşurător de rezervă;3-tambur înfăşurător de lucru; 4-hârtia de la calandru

fig. 26

Cilindrul purtător are viteza cu 0,2-0,3% mai mare decât viteza hârtiei la

ieşirea din calandrul maşinii.

IV.2.4. Tăierea hârtiei

Înfăşurarea

Înfăşurătoare cu cuplă de fricţiune

Înfăşurătoare cu cilindru purtător (Poppe)

Tăierea în bobine

Sulurile de hârtie, aşa cum rezultă de la maşina de fabricaţie, se taie în

bobine cu dimensiuni standardizate.

Tăierea (despicarea ) benzii de hârtie pe lăţime şi înfăşurarea în bobine se

realizează cu ajutorul instalaţiei de bobinare.

Tăierea în coli

Hârtiile netezite sau satinate pe supercalandru, care nu sunt destinate a fi

comercializate în suluri, sunt tăiate în cale de anumite dimensiuni.

IV.2.5. Sortarea şi ambalarea hârtiei

Sortarea se realizează manual în funcţie de sortul şi calitatea hârtiei

folosind metoda verificării prin sondaj prin răsfoire sau sortare coală cu coală.

Hârtia din suluri se ambalează manual sau cu ajutorul maşinilor de ambalat.

Hârtia sub formă de coli după ce a fost controlată este trecută la maşina de

numărat, apoi se formează topuri cu un anumit mumăr de coli şi se împachetează

în hârtie de ambalaj lipită cu clei sau cu benzi adezive. Mai multe topuri

împachetate formează baloturile de hârtie.

Tăierea hârtieiÎn bobine

În coli

Maşini de tăiat hârtie

Cu funcţionare discontinuă

Cu funcţionare continuă – sunt mai moderne, au viteză superioară de lucru. Productivitatea acestor maşini este de 90-120/zi

Atât bobinele cât şi baloturile şi topurile trebuie marcate cu etichete din

care să rezulte întreprinderea producătoare, denumirea hârtiei, tipul, culoarea,

masa, numărul de coli şi numărul standardului.

Hârtia ambalată este depozitată în încăperi închise, cu aer condiţionat

pentru ca hârtia să-şi păstreze caracteristicile.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Notă: Sursele pentru schemele constructive prezentate sunt următoarele:

Diaconescu, V., Obrocea, P., Tehnologia celulozei şi hârtiei figura: 1.33, 1.34,

1.52, 1.68, 1.69, 2.38, 1.77, 3.30, 3.31, 3.74, 4.14, 2.102, 3.80, 3.67.

Merticaru, N., Mihalcea, D., Tehnologia fabricării şi prelucrării produselor

specifice industriei celulozei, hârtiei şi fibrelor artificiale: figura: 5, 10, 12, 15,

27, 47.

B3. TEHNOREDACTAREA ŞI TIPĂRIREA CĂRŢILOR

De la autor până ajunge pe rafturile librăriilor, cartea parcurge următorul traseu:

DIFUZARE

AUTOR

LIBRĂRII

MANUSCRIS

EDITURĂ

MANUSCRIS, „BUN DE TIPAR”

TIPOGRAFIE

I.EDITURA – Etape parcurse, în procesul de apariţie a cărţii, în cadrul

editurii

-constituie debutul în apariţia cărţii şi conţine datele

personale ale autorului, titlul lucrării, cuprinsul acesteia, număr de pagini;

oferta este însoţită de prezentarea pe scurt a conţinutului acesteia şi cui se

adresează.

-pe baza datelor din prezentarea lucrării serviciul

financiar contabil realizează un antecalcul de preţ, pe baza unui tiraj estimativ.

-trimite prezentarea, inserată într-un formular tip, în

reţeaua de difuzare pentru testarea interesului pe care îl prezintă lucrarea în

rândul cititorilor; serviciul de marketing realizează un studiu de piaţă în urma

comenzilor făcute de agenţii de difuzare.

-realizează lectura de informare; dacă există îndoieli

asupra conţinutului, lucrarea este trimisă unui specialist în domeniu pentru

control ştiiinţific; se întocmeşte un referat de control ştiinţific în care, dacă

este cazul, se fac propuneri pentru îmbunătăţirea lucrării şi de care autorul

trebuie să ţină seama.

-stabileşte formatul paginii, textul şi imaginea precum şi coperta

(uneori sarcinile machetatorului sunt preluate de tehnoredactor).

-în cazul editurii (dacă deţine Servicii de PRE-PRESS) sau

tipografiei este realizată tehnoredactarea computerizată a cărţilor ce urmează să

apară pe piaţă; tehnoredactarea computerizată (Dekstop Publishing-DTP)

utilizează computerele pentru a scrie, ilustra, şi tehnoredacta. Acest sistem

permite unei singure persoane să realizeze o multitudine de funcţiuni, inclusiv

scrierea, proiectarea paginilor, culegerea şi pregătirea caracterelor şi a graficii cu

Oferta autorului

Serviciul financiar-contabil

Serviciul de marketing

Redactor de specialitate

Machetator

Tehnoredactor

Redactor

scopul tipăririi; un sistem DTP de bază se compune din computer, softul

specializat şi o imprimantă cu laser; softul sistemelor DTP include, de obicei, un

program de editare a textului, unul de ilustrare şi un program de aranjare în

pagină; unele sisteme folosesc scanere pentru includerea imaginilor în lucrarea

editată. Programe ca PageMaker, QuarkXpress sau Corel Ventura Publisher

permit utilizatorului să combine fişiere separate, de tipuri diferite pentru a obţine

publicaţia dorită (se fixează numărul şi mărimea paginilor, se culege textul, se

fixează modul acesta va intra în pagină împreună cu imaginile.

-după culegere lucrarea este citită de redactor care realizează

corecturile care se impun urmând să dea „bun de tipar”, deci lucrarea să poată fi

tipărită.

Urmează tipărirea cărţii, se stabileşte numărul de exemplare şi se negociază

preţul de tipărire cu tipografia.

I. TIPOGRAFIA - etape în tipărirea unei cărţi.

Activitatea unei tipografii cuprinde, în ordinea procesului tehnologic de realizare

a producţiei poligrafice, trei mari activităţi.

II.1. Pregătirea formelor de tipar cuprinde totalitatea activităţilor de

culegere a textului şi de prelucrare a imaginilor, asamblarea acestora pe montaje

şi copierea fotochimică a montajelor pe plăci monometalice.

1. pregătirea formelor de tipar

2. tipărirea (imprimarea)

3. finisarea producţiei tipărite

a.Culegerea textelor - se realizează pe calculatoare electronice şi se transpun

prin imprimantă laser pe hârtie sau pe material transparent.

b.Prelucrarea imaginilor - selecţiile de culoare se realizează pe scanere plane

sau rotative după care filmele se obţin în maşini de developat. Pentru o carte care

conţine şi imagini de policromie (poze), pentru fiecare culoare de bază (negru,

albastru, galben şi roşu) se va obţine câte un film care ulterior se va monta pe

folia de montaj. (vezi mostră în anexa lucrării).

Foto 1 (sursă Revista tipografilor nr. 7, iulie-2000, pag 7)

c.Asamblarea filmelor pe folia de montaj (cromofan)-filmele se montează pe

falia de montaj cu ajutorul unor benzi adezive (vezi mostra în anexa lucrării). Se

pot monta 16 pagini de carte pe o folie).

d.Copierea fotochimică a montajelor pe plăci monometalice-după efectuarea

montajului filmelor pe culori se ajunge la procesul de copiere şi astfel a realizării

plăcilor de tipar. Se pot executa (în prealabil) tipare de probă pe hârtie de ozalid

care vor da beneficiarului o imagine asupra modului cum va arăta pe viitor

imprimatul. Dacă beneficiarul dă „ bun de tipar” pe ozalid, montajele se introduc

din nou în linia de copiat, suprapuse cu plăci de tipar (de aluminiu). Aceste plăci

de aluminiu având suprafaţa fotosensibilă sunt impresionate de filmele de pe

folia de montaj, în aşa fel încât după expunere ele vor primi imaginea completă

de pe folia de montaj.

După impresionare plăcile de aluminiu se introduc într-o linie de spălare şi

corectare (pentru înlăturarea eventualelor imperfecţiuni, murdărie, etc). La

capătul liniei de spălare se stochează urmând să fie trimise spre maşinile de

tipărit.

TEHNOLOGII DE VÂRF în ceea ce priveşte pregătirea formelor de tipar:

sistemul C.T.P.-producător firma basys Print GmbH Germania.

Computer To Plate (C.T.P.) este ramura industriei pre-press ce se ocupă cu

realizarea directă a plăcilor offset din calculator, fără utilizarea unor paşi

tehnologici intermediari.

Mai precis, se elimină filmul de selecţie, montajul manual şi expunerea plăcilor

în ramele de copiat.

Noutăţi şi avantaje ale utilizării sistemului C.T.P faţă de sistemul tradiţional sunt

prezentate în materialul din anexa lucrării.

II.2. TIPĂRIREA (IMPRIMAREA)

Pentru tipărirea unei cărţi se utilizează:

- -o maşină de tipar cu hârtia în coală (foto 2 şi foto 3).

-se poate utiliza atât maşina de tipar în coli cât şi maşina de

tipar rotativă (foto 4).

Pentru copertă

Pentru interior

Maşina de tipar în coli în 4 culori produsă de firma Roland – Germania

Foto 2 (Revista Roland 300, pag. 6)

Maşina de tipar în coli în 2 culori produsă de firma Heidelberg– Germania

Foto 3 (sursa: coperta Revistei Heidelberg GTO 52)

Maşina de tipar rotativă în 4 culori produsă de firma Heidelberg-GermaniaFoto 4 (sursa: Revista tipografilor, iulie-2000, pag. 17)

Principiul de funcţionare a maşinii de tipar plane.

Schema maşinii de tipar plane în două culori tip RolandFoto 5 (sursa: Revista Print magazin, sept-2000, pag. 25)

Din paletul de hârtie, colile sunt extrase una câte una cu ajutorul sistemului

de introducere a colilor (1) format din ventuze vacumatice. Coala trece printre

cilindrul de placă 6 şi cilindrul de cauciuc 7 pentru imprimarea primei culori,

după care intră în grupul pentru a doua culoare format din cilindrul de cauciuc 7

şi graifărul de preluare a colilor la ieşire 9. Grupurile de valuri de umezire 5 şi 12

au rolul de a împiedica uscarea cernelii de pe grupul de valuri de cerneluire 4 şi

11.

II.3. FINISAREA PRODUCŢIEI TIPĂRITE

Finisarea producţiei tipărite este realizată în atelierul de finisare-legătorie,

după următorul proces tehnologic.a. Făltuirea

b.Tăierea la format

c.Broşarea

d.Finisarea cărţii

e.Controlul final

Grup de valuri de cerneluire (negru şi albastru) împreună cu cilindru de placăFoto 6 (sursa: Revista Roland 200, pag 12

Grup de valuri de cerneluire (roşu)Foto 7( sursa: Revista Roland 200, pag 13)

II.3.a.Fălţuirea este procesul de înlocuire a colii în vederea obţinerii formatului şi

sucesiunii paginilor

Figura 8. Schema de funcţionare a maşinii de fălţuit şi moduri de îndoire a colii de hârtie

II.3.b.Tăierea la format se realizează cu ajutorul unei maşini de tăiat tip ghilotină

cu comandă numerică.

II.3.c.Broşarea cărţilor se efectuează cu ajutorul unei maşini de broşat cu

rezistenţa electrică şi utilizează un liant de tip COVIDEZ pentru linia fascicolului

de interior de copertă.

II.3.d. Finisarea cărţii se efectuează pe maşina tip ghilotină cu trei cuţite pentru

egalizarea formatului cărţii.

II.3.e.Controlul final costă în examinarea produsului finit (cărţii) astfel încât să

corespundă atât din punct de vedere calitativ cât şi estetic.

Dicţionar de termeni

Autocolant-material care prezintă pe una din feţe adeziv

Adeziv-produs ce permite încleierea a două suprafeţe din acelaşi material

sau materiale diferite.

Broşare-acţiunea de a broşa-1-a lega împreună colile sau foile unei cărţi

într-o copertă; 2-a prelucra prin aşchiere o piesă din metal.

Celuloză-substanţă organică din care sunt alcătuiţi pereţii celulari ai

plantelor şi care are o largă întrebuinţare în industria hârtiei, a lacurilor, a fibrelor

artificiale şi a maselor plastice.

Deshidratarea-eliminarea totală sau parţială a apei pe care o conţine un

corp în mod normal.

Epurare-operaţia de curăţire, purificare.

Fălţuire-operaţia de îndoire, de împăturire a foii de hârtie.

Filigran-marcă transparentă imprimată în procesul de fabricaţie în structura

unei hârtii.

Fotometrie-parte a opticii care se ocupă cu măsurarea intensităţii

luminoase.

Incrustă-substanţă necelulozică ai pereţilor celulelor vegetale.

Lignină-substanţă organică complexă care se găseşte în ţesuturile plantelor

lemnoase, dându-le impermeabilitate şi rigiditate.

Maculatură-deşeuri de produse papetare provenite în timpul prelucrării

sau după utilizare, care pot fi refolosite ca materie primă la fabricarea hârtiilor,

cartoanelor.

Offset-modalitate de tipărire prin care imaginea, după forma încărcată cu

cerneală este preluată de o pânză cauciucată, întinsă pe un cilindru şi transmisă

apoi pe hârtie.

Produs de papetărie-produs obţinut sub formă de foi (hârtie, carton), sau

de obiecte din pastă de fibre celulozice.

Pre-press-totalitatea operaţiilor care se execută în vederea pregătirii

operaţiei de tipărire.

Rotativă (maşina de tipar)-maşină pentru imprimarea ziarelor şi a

publicaţiilor de mare tiraj care are forma de imprimare şi suprafaţa de presiune

cilindrice.

Satinare-acţiunea de a da luciu hârtiei sau ţesăturilor cu ajutorul

calandrului.

Scaner-sistem utilizat ca un fotocopiator care transformă culorile şi

formele imaginii scanate într-un cod digital acelaşi pe care computerul îl

foloseşte pentru a prelucra toate celelalte date.

Vacuum-aparat în care se concentrează o soluţie, prin fierbere în vid, la

temperaturi joase.

Aspecte legate de conduita elevului pe parcursul desfăşurării excursiei

Pentru buna desfăşurarea a unei excursii, elevii trebuie să aibă în vedere

mai multe aspecte legate de:

- îmbrăcăminte şi încălţăminte comodă corespunzătoare anotimpului şi

condiţiilor meteorologice;

- bagajul să conţină şi cele necesare igienei (pastă de dinţi, prosop, săpun,

etc).

- necesarul de bani de buzunar pentru eventuale cumpărături (cărţi poştale,

suveniruri, băuturi răcoritoare, etc).

- pachetul de hrană să conţină alimente ce nu se alterează uşor.

- punctualitate pentru a evita întârzâierea plecării.

- comportament civilizat şi decent în timpul călătoriei cu autobuzul, în

timpul vizitării obiectivelor turistice, în timpul servirii meselor, etc.

- neîndepărtarea de grup.

- anunţarea oricărei probleme apărute personalului de însoţire.

- respectarea cu stricteţe a programului excursiei.

disertatie - tehnologia obŢinerii hÂrtiei Şi a scrierii cĂrŢilor 2001

Documents