CAMELIA CU$NIR

Discursul intelectualilor rom0nidupi 1989

Prefall de Mihai Dinu GHEORGHIU

INSTITUTUL EUROPEAN20t7

CUPRINS

Mu[umiri/ 11

PREF'ATA (Mihai Dinu Gheorghiu) / 13

I.INTRODUCERE / 23II. CADRUL TEORETIC I 291. Intelectualii: apariliatermenului qi dificultatea defrniliei I 29

1.1. Difrcultatea defini{iei / 301.2. Apari[ia termenului: Afacerea Dreyfus / 33

1.3. Diferite aborddri /392. Intelectualii gi puterea / 46

2.1. Mariaj fericit sau nu? / 48

2.2. IdienBenda: Trddarea cdrturarilor / 54

2.3. Max Weber: Savantul pi omul politic / 55

2.4. Sartre, un model de angajament intelectual / 57

2.5. Aron,,,spectatorul angajat" / 59

2.6. Intelectualiipublici I 62

2.1 . Trei pozilii I 65

3. Bourdieu: intelectualul ca delin[tor de capital simbolic / 66

4. Intelectualii rom6ni inainte qi dupS 1989. Diferite aborddi I 7l5. Intelectualii qi mass-media I 93

5.1. I relafle paradoxald/ 93

5.2. incredere in presa scrisd vs. neincredere fatl de televizinne / 98

6. Intelectualii qi noile media / 105

7. Spaliul public redefinit / 114

8. Discursul ieri gi azi / 1 I 8

III. DESIGNUL CERCETARII / 1231. Obiective I 1232. Analiza criticl de discurs / 1243. Studiul de caz I 1414. Alcltuirea corpusului / 146

4.1. Grupul pentru Dialog Social. Scurt istoric / 155

IV. ANALIZLI16I1. 1990, perioada romanticd I 161

1.1. Context / 161

1.2. Identitatea qi rolul intelectualilor I 1641.2.1. Intelecualul critic / 164l.2.2.Intelectualul care predi democratia / 1681.2.3. Intelectualul implicat I 1701.2.4. Intelectualul mediator I 173

1.3. Valori asumate/valorireplodiate I 1741.3.1. Valori abstracte/valoiconcrete I 1741.3.2. Idealurile Revoluliei / 1761.3.3. Valori morale / 1781.3.4. Anti-comunism / 179

1.4. Delimi6ri / 182I .4.1 . Intelectuali vs. foqti comuniqti I 182l.4.2.Intelectuali vs. muncitori / 1821.4.3. Intelectuali vs. popor / 1841 .4.4. Intelectuali vs. partidele politice / 185

1 .4.5. Intelectuali vs. mass-media / 1 861.4.6. Poziliondri / 187

1.5. Raportarea la forlele politice / 1881.5.1. Critica puterii / 1881.5.2. Puterea, identificatl cu vechea nomenclatur[ / l9l1.5.3. Poziliondri / 192

2. 1992,marea deceplie I 1942.1. Context /1942.2. ldentitatea qi rolul intelectualilor / 196

6

2.2.1. Intelechralul implicat / 1 962.2.2.Intelectualul, pud5tor de cuv6nt / 199

2.2.3. Intelectualul comentator I 2002.3. Y alori asumate/valori repudiate / 202

2.3. I . Valori abstracte/valori conqete / 2022.3.2.Idealwile Revoluliei / 203

2. 3. 3. Anti-communism, anti-na,tionalism / 2052.4. Delinritdri / 207

2.4.l.lntelechrali vs. nomenclahxd / 20'7

2.4.2.Intelectuali vs. intelectuali apolitici / 2092.4.3.Intelectuali vs. elecloral I 210

2.5. Raportarea la forlele polilice I 2122.5.1. Citicaputeii / 2122.5.2.Portret entuziast al candidatului opoziliei / 2132.5.3. Identificarea puterii politice cu comunismul I 2142.5.4.intreaga clas[ politicd, crilicatd / 215

3. 1996,,,Schimbarca" I 2173.1. Context I 2173.2. Idenlitatea qi rolul intelectualilor / 220

3.2.1. Intelectualul, purtdtor de cuvdrft I 2203.3. Valori asumate/valori repudiate / 222

3.3.1. Dreaptavs. Stilnga / 2223.3.2. Idealurile Revolu{iei / 223

3.3.3. Schimbarea / 2243.3.4. Valori universale, valori europene / 227

3.4. Delimitdri /2283.4.1. Intelectuali vs. electorat I 228

3.5. Raportarea la forlele polilice I 2303.5.1. Critica puteii /2303.5.2. Citica claseipolitice I 2323.5.3. PozifionFfi / 235

4. 2000, perioada pragmaticl (,,rdul cel mai mic") I 2404-1. Context / 2404.2. Identitatea qi rolul intelectualilor / 242

5.

4.2.1.Intelectualul, purtdtor de cuvdnt / 2424.2.2.Intelecnnlul implicat / 2444.2.3. Intelectualul comentator / 248

4.3. Valori asumate/valori repludiate / 2504.3. 1 . Valori abstracte/valoi concrete I 2504.3 .2. Y alori euro-atlantice / 252

4.4. Delimitdi, /2544.4.1. Intelectuali vs. electorat / 2544.4.2.Intelectuali vs. clasapoliticd, / 256

4.5. Raportarea la forlele politice / 2584.5.1. Un candidat altfel /2584.5.2. Puterea, crjlicatd, I 259

2004, un partizanat asmat I 2635.1. Context 12635.2. Identitatea qi rolul intelectualilor / 265

5.2.1. Intelectualul implicat / 2655.2.2.Intelectualul, purtdtor de cuvint 12655.2.3. Intelectualul, critic alptfteii I 2665.2.4. Intelectualul expert / 267

5.3. Valori asumate/valorirepudiate I 2695.3.1. Valori demoqatice /2695.3.2. Distanlare fald de coruptje I 270

5.4. Delimitdri I 2715.4.1. Intelectuali vs. electorat I 2715.4.2. Intelechrali vs. clasapoliticd / 2735.4.3. Intelectuali vs. mass-media / 275

5.5. Raportarea la forlele politice I 2765.5.1. Polarizarea / 2165.5.2. Autenticitate ys. aparcnfd, / 2795.5.3. Putemi c partizanat I 2825.5.4. Poziflondri I 283

2009: opozifie fatn de clasa politice, suslinere pentru TraianB[sescu / 2856.1. Context / 285

6.

6.2. Identitatea qi rolul intelectualilor / 2866.2.1. Intelectualul implicat / 2866.2.2. Intelect:talul, purtdtor de cuv drrt / 287

6.2.3. Intelectualul, comentator / 2886.3. Valori asumate/valori repudiate / 289

6.3.1. Valori democratice, europene / 2896.3.2.Distan\are fa!6 de valorile de st6.nga / 290

6.4. Delimitdri /2926.4.1. Intelectuali vs. mass-media I 2926.4.2.Intelectuali vs. ONG-uri / 2946.4.3. Intelectuali vs. clasa politicd / 295

6.4.4.Intelectuali vs. societate / 2966.4.5. Metafora jocului / 298

6.5. Raportarea la for{ele politice I 2996.5.1.Pa*izanat /2996.5.2.Po2ilie inedit6: in aplrarea pregedintelui / 301

6.5.3. Demonizarea advers arului / 3026.5.4. Un politician altfel I 3046.5.5. Pozi{iondri / 307

7 . 2014, polarizarea extremi a opiniilor / 3097.1. Context /3091.2. Intelectualii qi noile media / 3107.3. Iderfiitalea qi rolul intelectualilor I 314

7.3.1. Intelectualul implicat / 3 14

7.3.2.Intelectualul, purtdtor de cuvdnt / 3177.3.3. Intelectualul, comentator / 317

7.4. Yalori asumate/valori repudiate / 3181 .4.1. Y alori democratice, euro-atlantice vs. comunism,minciuni / 318

7.5. Delimitdri / 3197.5.1. Intelectuali vs. clasa politici / 3197.5.2.Metafora jocului / 3227.5.3. Intelectuali vs. intelectuali ,,mercenariza+i l 3247.5.4.Intelectuali vs. mass-media / 326

7.5.5. Cele dou[ Rom0nii I 3267.5.6. Intelectuali vs. ,,ForumiSti" 1329

7.6. Raportarea la forfele politice / 3301.6.1. Partizanat declarat / 3307.6.2. ,,Salvatorul" / 3337.6.3. Demonizarea advers arului / 3377.6.4. ,A treia forf6" vs. ,,I\4aqinlria de partid" / 3427 .6.5. P ozi,tiondi I 342

Conchtzii 1347

Bibliografie l36lAnexa I - Lista membrilor fondatori ai GDS / 373Anexa 2-Lista articolelor analizate 1375

Abstract / 401

R6sum6 i 405

l0

I. Introducere

Cercetarea din acest volum a fost determinatd de dorinlade a descoperi care a fost discursul pe care intelectualii romdniprezenli in prim-planul scenei publice dupl 1989 l-au avut dupdcvasi-tdcerea din timpul celor 50 de ani de comunism qi felul incare ei s-au pozilionatfa!d, de puterea politici in perioada 1989-2014 Si a continuat o serie de preocup[ri ce datau de la mijloculanilor 1990 gi care au rimas, din pdcate, netipdrite.

Aceasti intrebare de cercetare a apdrut in contextul incare, de 25 de ani, prezenla intelectualilor romAni in spa{iul publicstdmegte pasiuni. Numele unora dintre ei a apirut pe prima listl a

Frontului salvirii na{ionale (FSN) in decembrie 1989. Unii aur5mas al[turi de noua putere ocupdnd funclii guvemamentale, alliis-au retras in opozilie gi au criticat-o. ln ianuarie 1990, mullimeade pe strdzile Bucureqtiului le cerea moartea, in 1996 mul,ti dintreei s-au identificat cu victoria Convenliei Democrate gi a unuipregedinte venit din mediul universitar, in perioada 2005-2014 s-avorbit despre ,,intelectualii lui Bdsescu". Cdteva sute de persoane

s-au adnnat in martie 2014 intr-o pia![ din mijlocul Capitaleipentru aJ susline pe unul dintre aceqti intelectuali, victimd a unuipresupus lingaj mediatic la o televiziune de qtiri.

La fel ca in multe alte domenii, istoria intelectualitSliiromAneqti dupd 1989 a recuperat qi a avut de parcurs, com-primat, ceea ce intelectualii din Europa Occidental[ au tr[it inmai bine de jumdtate de secol, dupd cel de-al Doilea Rdzboi

23

DISCURSUL INTELECTUALILOR ROMANI DUPA 1989

Mondial. Au fost anii '90 c6nd revistele intelectualllor - 22 qimai apoi Dilema se tipireau in tiraje importante gi cindintdlnirile de la Grupul de Dialog Social erau repere pentruintreaga dezbatere public[ din Romdnia. A venit apoi mandatulpreqedintelui Emil Constantinescu pe care o bund parte a inte-lectualitilii l-a perceput ca pe o victorie, prima in fala,,comu-niqtilor" gi ,,neo-comuniqtilor", dupi o jumitate de veac. Aurmat o perioad6 de reflux qi dezam6gire reanimati in timpulcelor doui mandate ale pregedintelui Traian Bisescu care areuqit sd atragd de partea sa o parte a intelectualilor romAniprezenli in spa{iul public.

Dac[ intelectualii francezi trdiau inc[ din anii '80 ocrizd, de identitate gi ideologicd pe fondul, pe de-o parte, arepozi{iondrii stdngii gi, pe de altd parte, a dispariliei puteriiprintului in favoarea audiovizualului (v. Ory&Sirinelli, 1992),intelectualii romdni au cunoscut dupd 1989 atdt o perioadi deaur (,,1'6ge d'or" aga cum este numitd de autorii francezi -Michel Winock, 2001, Ory&Sirinelli, 1992) c;mr a fost cea dinFranla in anii 1950-1960, o perioadd a dezamdgirilor, una aimplicdrii aldttxi de putere, a adaptdrii la era audiovizualului gi,mai nou, la cea a noilor media, filrd ca toate acestea sd fi fostobligatoriu succesive.

Dup[ 50 de ani in care nu au existat mass-media liberegi nici posibilitatea de a participa sau de a se exprima cuadevdrat in leglturi cu deciziile politice, dupi decembrie 1989,intelectualii romdni au profitat cu entuziasm de am6ndoudincercdnd sd recupereze timpul pierdut.

La inceputul anilor '90, ei sunt extrem de prezenfi, fiechiar in structurile de putere, fie pe prima pagini a ziarelor saupe micul ecran. Chiar dupi ce entuziasmul anilor '90 dispare,fascinalia pentru mass-media rdmdne. Spre exemplu, Andrei

24

Introducere

Plegu qi Gabriel Liiceanu sunt, in 2011, protagoniqtii unui talk-show la postul public de televiziune, in prime time, dupd ce au

avut o emisiune similard la postul de qtiri Realitatea TV, iarStelian T[nase accept[ in 2014 sd preia conducerea televiziuniipublice dupd ce timp de ciliva ani realizase diverse emisiuni de

televiziune, printre care qi un talk-show, impreund cu MirceaDinescu, la Realitatea TV.

De-a lungul tuturor acestor ani, intelectualii din Grupulpentru Dialog Social (GDS) au fost in prim-planul sceneipublice chiar daci prezenla lor publicd qi mediaticd (9i de aiciputerea lor de influenld in spaliul public) a inregistrat urcuguri qi

coborAguri qi a fost, nu o datd, subiect de controverse. Din acest

motiv, analiza discursurilor acestor intelectuali mi se pare relevantlpentru intelectualul prezent in spafiul mediatic al perioadei 1989-

2014. Cltm s-au pozilionat ei in acest spaliu public in plin proces

de reconstrucfle dupi 50 de ani de comunism? Ce identitate qi-au

construit? Ce rol qi-au asumat? Cum s-au raportat fa15 de fo4elepolitice? Dar fald de ceila[i actori sociali? Sunt cAteva dintreintrebirile intuitive in jurul cdrora a demarat aceastd cercetare.

in prima parte a volumului voi prezenta conceptele teo-retice esenliale pentru cercetarea noastrS: intelectuctl, discurs,spaliu public.

O atenlie deosebit[ va fi acordati termenului de inte-lectual care este un termen cheie pentru cercetarea noastr[. Voiface astfel referire la dificultatea definiliei observat6 in foartemulte dintre studiile analizate qi voi marca momentul aparilieiacestui termen in Franja, la sfdrqitul secolului al XIX-lea. Voiselecta cdteva dintre definiliile cele mai relevante ale termenuluide intelectual qi un capitol separat va fi dedicat relaliei dintreintelectuali qi putere, rela{ie care, de altfel, face parte intrinsecSdin definilia intelectualului aga cum o folosim in aceast[cercetare. Acest capitol include referiri la cA{iva dintre autorii qi

25

DISCURSTIL INTELECTUALILOR ROMANI DUPA 1989

lucrlrile de referinli care av tratat acest subiect gi care mi s-aup6rut repere obligatorii pentru orice cercetare care se inte-reseazd, de prezen\a intelectualilor in spaqiul public Ai relafia lorcu puterea: Julien Benda - Trddarea cdrturarilor (2007, primaedilie apdrutd, in 1927), Max Weber - Savantul Si omul politic(2012, prima edilie ap[rut6 in I9l9), Jean-Paul Sarke -Plaidoyer pour les intellectuels (Pledoarie pentru intelectuali -trad. Noastrd, 1980, prima edifie ap[rutdin 1972) qi RaymondAron - L'opium des intellectuels (Opiumul intelectualilor,1991, prima edilie ap[rutd in 1955), Spectatorul angajat (1999,prima edilie apdrut5 in 1981). Voi refine, de asemenea, dinliteratura anglofond conceptul de intelectual public pe care nu ilconsider esenfial diferit de conceptul de intelectual din literaturafrancezd,. Voi incerca si sintetizez trei mari pozilii in relaliadintre intelectuali gi putere: neimplicarea, pozilia criticd qipozilia de consilier al ,,Prin!ului".

Voi trece in revistl cdteva din aborddrile problematiciiintelectualilor: din punctul de vedere al istoriei, al qtiinlelorpolitice, al sociologiei etc. gi voi insista asupra abord[rii pe careo are asupra subiectului Pierre Bourdieu, refindnd teoriacdmpurilor gi a capitalului simbolic care consider cd se inte-greazdin problematica mea de cercetare.

Un capitol separat este dedicat relaliei dintre inte-lectuali Si mass-media pentnt c[ interesul meu de cercetare este

orientat in direcfia specificd a discursului mediatic al intelectu-alilor rom6ni. Voi analiza mai int6i relalia de interdependenflcare exist[, incd de la aparilia termenului, intre intelectuali qi

mass-media observAnd cd, spre sfhrqitul secolului XX, presascris[ este apreciatd, in vreme ce televiziunea este demonizat[.In completarea capitolului despre intelectuali qi mass-media, unnou capitol ce investigheazd,legdtxa dintre intelectuali gi noilemedia s-a impus aproape natural in contextul dezvoltdrii

26

Introducere

Internetului qi a noilor media la care intelectualii aderd (sau suntobligali sd adere). Subiectul este abordat aproape exclusiv inliteratura de specialitate de limbd englezd,. Tot in contextuladaptdrii discursului intelectualilor romdni la Internet qi noilemedia, am considerat utile cAteva precizdri in special in legdturicu transformarea spaliului public in ultimii ani, inclusiv incontextul apariliei Internetului.

Dupi precizdrile privind definilia intelectualului, relaliasa cu puterea, apoi cu mass-media gi new media, un capitol este

dedicat intelectualilor romdni qi autorilor care au abordat su-

biectul, printre care Mihai Dinu Gheorghiu, Sorin Adam Mateiqi Daniel Barbu (dar lista este mult mai mare).

Cercetarea de fa\d urmdreqte realizarea unei analize lon-gitudinale asupra felului in care discursul acestor intelectuali inmass-media a evoluat pe parcursul a 25 de ani: care este identi-tatea pe care qi-au construit-o prin discurs, care sunt valorile pe

care le-au asumat/respins, cum s-au pozilionatfald de alte grupurisociale qi, mai ales, cum s-au pozilionatfa!d, de fo4ele politice. Oastfel de analizd ne poate oferi o mdrhrie important[ privinddezbaterea din spaliul public romdnesc dupd 1989 in general.

Voi prezenta opliunea metodologicd aleas6, respectivanaliza de discurs gi, in cadrul ei, analiza criticd de discurs ca

abordare pentru analiza discursului intelectualilor in media,motivatd qi de baza teoretic[ comuni pe care am identificat-ointre ACD qi abordarea bourdieusiand. Voi construi o grild de

analizd inspiratl din modelele de analizd ale lui Teun Van Dijk 9iRuth Wodak, urmdrind care este identitatea pe care intelectualiigi-o construiesc in discurs, care sunt grupurile fald de care se

delimiteazd, care sunt valorile asumate gi care sunt cele repudiate.

Odat6 prezentatd metoda de investigare, voi precizacorpusul care este format din articole publicate de intelectualii

27

DISCURSUL INTELECTUALILOR ROMANI DUPA 1989

din GDS (sau care au fEcut parte din GDS pentru a putea urmdrievolu{ia) in revistele 22, Dilema qi in online (bloguri 9iplatforme de bloguri) in timpul campaniilor pentru alegerileprezidenliale din 1990, 1992, 1996,2000,2004,2009 Si 2014.Pentru a contexfualiza acest corpus, am introdus qi o scurt[istorie a Grupului pentru Dialog social cu scopul de a facilitaexplicarea opliunii fbcute pentru acest studiu de caz.

In partea de Analizd am urmirit intreb6rile incluse ingrila de analizd pentru fiecare dintre momentele electoraleprecizate organizdnd datele pentru fiecare perioad[ in patrusubcapitole care regrupeazd cdte doui intrebiri din grild. Acestesubcapitole de la fiecare din etapele analizate sunt: Identitatea qi

rolul intelectualilor, Valori asumate/Valori repudiate, Delimitiriqi Raportarea la forlele politice. Fiecare dintre etape este

explicat[ printr-un subcapitol de contextualizare a comunicdriiqi actorilor.

Concluziile urmdresc felul in analiza realizatd a reuqitsi r[spundd intrebdrior pe care le-am formulat gi rezum5 cdtevadintre cele mai importante rezultate obfinute.

28