direcția generală de informații a apărări

7/27/2019 Direcția Generală de Informații a Apărări

http://slidepdf.com/reader/full/direcia-generala-de-informaii-a-aparari 1/12

2012

Moldovan Cristian Radu

Universitatea Babes - Bolyai

12/11/2012

Direcţia Generală de Informaţii a Apărăr



Direcția Generală deInformații a Apărări

Direcția Generală de Informații a

Apărării (DGIA) este serviciul de

spionaj al Armatei Române. A fost

înființat la 1 iulie 1999 .

Clasificare DGIA:

-Direcția Generală de Informații a

Apărării

-Direcția Informații Militare

-Direcția Siguranță Militară

Atribuțiile DGIA sunt :

- obținerea, prelucrarea,

verificarea, stocarea și valorificarea informațiilor și datelor referitoare la factorii de

risc și amenințările interne și externe, militare și non-militare, care pot afecta

securitatea națională în domeniul militar.

-aplicarea măsurilor contrainformative și cooperarea atât cu serviciile/structurile

departamentale naționale și de informații, cât și cu cele ale statelor membre ale

alianțelor, coalițiilor și organizațiilor internaționale la care România este parte și

asigură securitatea informațiilor clasificate naționale, NATO și UE la nivelul MApN.



Scurt istori

Dacă e să privim din punct de vedere istoric, se poate spune că Direcţia de

Informaţii a Armatei este cea mai veche structură specializată din comunitatea

informativă a României. Prin Decret al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în 1859, a

fost organizată Secţia a II-a informaţii în cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi

subordonată direct Marelui Stat Major. Această structură informativă a funcţionat

neîntrerupt sub diferite denumiri şi structuri organizatorice: Biroul 5, Diviziunea a

10-a, Biroul 2, Direcţia de Informaţii Militare sau Direcţia de Informaţii a Armatei .

După proclamarea republicii în România (30 decembrie 1947), Direcţia Informaţii

din Marele Stat Major a fost supusă unor transformări organizatorice şi de atribuţii.

Activitatea de contraspionaj a fost transferată de atunci Securităţii şi nu a mai

revenit în atribuţiile Direcţiei.

După revoluţia din decembrie 1989, Ministerul Apărării Naţionale a avut treistructuri departamentale de informaţii: Direcţia Informaţiilor Militare (DIM),

Direcţia de Protecţie şi Siguranţă Militară (DPSM) şi Secţia pentru Protecţia

Informaţiilor (SPI). Această din urmă structură a fost integrată ulterior în DPSM.

DIM a fost creată prin Legea 41/1990 şi menţionată ca structură în Legea 51/1991.

Până în 1993 a fost denumită Direcţia Cercetare a Armatei. Are ca principal obiectiv

descoperirea ameninţărilor la adresa României şi cunoaşterea potenţialului militar,

în special al vecinilor. A preluat atribuţiile şi personalul fostei Direcţii de Informaţii

a Armatei (DIA), existente înainte de 1989.

Activitatea curentă a fost controlată şi coordonată de şeful Statului Major General.

DPSM a fost înfiinţată în aprilie 1990 şi a avut aceeaşi bază legală cu DIM. Se ocupa

de contracararea activităţilor de racolare a cadrelor din MApN şi depistarea

spionilor şi agenţilor acestora care vizitau obiectivele militare de pe teritoriul



României . Avea aproximativ 700 de cadre. Şeful DIM se subordona direct

ministrului Apărării.

Fostul şef al SPI, colonelul Gheorghe Ilie, a declarat presei că structura informatică

pe care o conducea se confrunta cu probleme legate de păstrarea secretelor militare:Informaţia secretă este foarte greu de definit şi de stăpânit în acest timp al tranziţiei.

Cu toate acestea, toţi trebuie să înţelegem că informaţiile secrete sunt patrimoniu

naţional, care trebuie apărat şi protejat. Într-adevăr, în România nu exista la acea

oră o cenzură în privinţa informaţiilor militare transmise prin intermediul Direcţiei

de Relaţii Publice a Armatei.

De aici a rezultat necesitatea unui act normativ care să reglementeze protecţia

informaţiilor. În acest sens, fostul şef al SPI a precizat: Într-o perioadă de tranziţie,

ca cea pe care o parcurgem acum, ritmul de modificare a informaţiei care determină

şi guvernează procesul social este de patru ori mai mare decât ritmul tranziţiei

însăşi şi trebuie definit ce trebuie protejat şi ce nu. Vehicularea informaţiilor este un

joc care are un risc şi un cost; protejarea informaţiei presupune anumite costuri, iar

neprotejarea ei are anumite riscuri .

Ordonanţa de Urgenţă nr. 14 din 26 ianuarie 2001 privind organizarea şi

funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale prevede la art. 9, al. G) că activitatea de

informaţii, protecţie şi siguranţă militară este condusă de Ministerul ApărăriiNaţionale.

Art. 17 al.(1)-(5), ale aceluiaşi act normativ, stabileşte denumirea actuală, funcţiile,

structura, organele de conducere, personalul şi baza materială a structurii

departamentale specializate a Ministerului Apărării Naţionale, astfel: Direcţia

Generală de Informaţii a Apărării (DGIA) este structura specializată a Ministerului

Apărării Naţionale care răspunde de obţinerea, prelucrarea, verificarea, stocarea şi

valorificarea informaţiilor şi datelor referitoare la factorii de risc şi ameninţare

externi şi interni, militari şi nonmilitari care pot afecta siguranţa naţională, de

elaborarea concepţiei privind realizarea securităţii informaţiilor şi activităţii

criptografice şi de asigurarea informaţiilor geografice necesare armatei.



DGIA este condusă de un director general, numit prin decizie a primului ministru, la

propunerea ministrului Apărării Naţionale, funcţia acestuia fiind asimilată cu cea de

subsecretar de stat.

Personalul DGIA îşi desfăşoară activitatea deschis sau acoperit, în raport cu nevoilede realizare a siguranţei naţionale în domeniul militar.

Unele categorii de tehnică şi bunuri specifice se achiziţionează prin structuri

specializate proprii, pe bază de contract cu parteneri interni sau externi.

La Capitolul V, privind personalul Ministerului Apărării Naţionale, Ordonanţa de

Urgenţă nr. 14/2001 prevede că efectivele DGIA şi ale unităţilor din subordine nu

sunt incluse personalului şi structurilor operative ale M.Ap.N.. Finanţarea lor se

realizează din fonduri bugetare aprobate cu această destinaţie.

Modul de planificare, evidenţă şi utilizare a fondurilor necesare se stabileşte de

ministrul Apărării Naţionale, similar reglementărilor privind cheltuielile operative.

Evidenţa efectivelor DGIA se ţine separat, acesta fiind militar şi civil.



Directia Informatii Militare a fost la dispozitia ArmateiRomaniei si in slujba poporului in momentele delicate

ale istoriei acestuia.

In cei peste 150 de ani de existenta, activitatea de informatii militare a avut o

contributie importanta in promovarea si apararea intereselor statului roman.

* 12 noiembrie 1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza decreta prin Inaltul Ordin de

Zi nr. 83, infiintarea Sectiei a 2-a in cadrul Statului Major General al Armatei

Principatelor Unite.

* In 1860 si 1875, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a numit primii reprezentanti

militari pe pe langa misiunea diplomatica a Romaniei din Franta, respectiv pe langa

Inalta Poarta.

* La inceputul campaniei din 1917, Armata Romanei dispunea de un serviciu de

informatii reorganizat si intarit, care “pentru luptele din timpul verii anului 1917 alucrat mult si a dat totul la vreme”.

Astfel, in ianuarie 1939, Sectia a 2-a si Serviciul secret de informatii au intocmit un

amplu studiu referitor la expansiunea Germaniei in estul si sud-estul Europei,

eventualele pozitii ale altor state si implicatiile pentru Romania, ale carui concluzii

au ajutat la stabilirea liniei politicii externe a Romaniei. In 1939, Serviciul de

informatii militare al Armatei Romaniei a intrat in posesia planurilor de operatii

germano-ungare impotriva Poloniei si Romaniei si, ca urmare, Marele Stat Major a

luat masurile necesare de aparare in Transilvania.

* Incepand cu anul 1942, in baza informatiilor culese, se contureaza incertitudinea

asupra castigarii razboiului de catre cel de-al Treilea Reich.

In 1944, Sectia a 2-a aprecia ca “pierderea razboiului de catre Germania a devenit

indiscutabila”, raportand ca “ultima ezitare a Romaniei trebuie inlaturata, urmand



ca alegerea momentului iesirii din Axa sa se faca in raport cu situatia fortelor

germane aflate pe teritoriul ei”.

* In perioada 1944–1947, sub actiunea comisiei Aliate de Control (sovietice), Sectia

a 2-a si-a pierdut caracterul sau informativ-operativ si chiar denumirea, devenind“Sectia a 2-a instructie informativa de lupta si legaturi externe”, iar statul de

organizare a fost redus cu 85%.

* In 1964 Romania si-a afirmat public hotararea de a-si apara interesele,

independenta, suveranitatea nationala si integritatea teritoriala. In acelasi an, a fost

reorganizata si structura de informatii militare, luand fiinta Directia de Informatii

Militare din Marele Stat Major

* In 1968, Directia de Informatii Militare a informat oportun despre actiunile

militare ale Uniunii Sovietice, de invadare a Cehoslovaciei, fapt ce a permis luarea de

masuri imediate de crestere a capacitatii de lupta a unitatilor si marilor unitati

romane.

* Dupa 1989, urmand natiunea in vointa acesteia fireasca si indreptatita de

integrare in spatiul european si euroatlantic modern, Directia Informatii Militare/J2,

asa cum se numeste astazi Serviciul de informatii militare al Armatei Romane, a

parcurs un drum al devenirii si dezvoltarii, ale carui rezultate le vedem astazi.



Ce inseamna astazi informatiile militare ?In cadrul Armatei Romaniei, structurile de informatii militare asigura, in principal,

identificarea riscurilor si amenintarilor externe, militare si non-militare, la adresa

intereselor fundamentale ale Romaniei, pentru evitarea surprinderii, promovarea si

apararea intereselor nationale.

Inainte de 1989, structura de contrainformatii militare era privita cu retinere de cei

care stiau ca nu apartine de Ministerul Apararii, ci de cel de Interne. In plus, nu de

putine ori, obiectul muncii unora dintre C.I.-sti era cautat mai degraba in interiorul

cazarmilor si a caminelor camarazilor, decat in afara acestora.

Prin infiintarea Directiei de Contraspionaj, transformata ulterior in Directia

Protectie si Siguranta Militara, apoi in DSM, Armata Romana a castigat un “scut”

propriu, util si eficace.

Ordinul ministrului apararii, din 14 aprilie 1990, preciza ca, incepand cu 25 aprilie

acelasi an, structura de contraspionaj militar va fi reprezentata peste tot in armata,

la comandamentele centrale, la cele teritoriale, in toate unitatile militare, inclusiv ininstitutiile de invatamant militar. Noua directie trebuia sa acopere “hiatul” creat in

urma disparitiei fostei Directii IV Contrainformatii Militare, care nu apartinuse

niciodata Ministerului Apararii, ci celui de Interne.

De ce s-a numit initial de contraspionaj? Probabil ca s-a avut in vedere misiunea

stricta pe care un asemenea organism trebuia sa o indeplineasca. Dar care lipsea!

Parerea general acceptata este ca termenul initial era restrictiv. Denumirea

Directia de Contraspionaj NU acoperea toate competentele care-i reveneau, fiind

considerata o etapa depasita ,intrucit armata avea si alte misiuni: siguranta

militara, cea a patrimoniului, protectia personalului, a actiunilor armatei etc.

Asa s-a gasit, tinand cont si de experienta aliatilor, formula: protectie si siguranta

militara. Care exprima mai bine ceea ce facea structura armatei noastre .



Era in primul rand vorba de o abordare moderna a imaginii structurii, a cadrului ei

institutional. Implicit schimbarea unei mentalitati. Aceasta nu se modifica oricum,

oricand si cu oricine. Structurile s-au adaptat si in raport cu transformarile

efectuate in armata .Munca de zi cu zi a celui care lucreaza in acest domeniu este una normala, la fel ca si

celelalte, cere stiinta, talent si pasiune . DSM este o structura cu oameni de elita si

profesionisti. Restructurarea care s-a facut a tinut cont de transformarea

organismului militar. Astfel, acestei noi structuri s-a acordat importanta pe care

trebuie sa o aiba, eliminandu-se orice element care ar fi putut sa depaseasca cadrul

de competente ale directiei.

Daca nu existau prea multe cazuri deosebite legate de contraspionaj, de

contrainformatii militare, unii dintre cei care se ocupau de acest domeniu, inainte de

1989, isi gaseau singuri de lucru cu aspecte care nu aveau nici o legatura cu

misiunile reale ale unei asemenea structuri. Si atunci se schimba scara fireasca a

valorilor. Asa s-a ajuns - folosind o terminologie populara – ca, inainte de 1989, unii

sa se ocupe cu turnatoriile: ce a facut „Cutarescu“, ce a zis, ce a crezut, cum s-a

comportat. Lucruri care nu erau si nu vor fi niciodata de competenta DSM ,intrucit

aceste probleme de disciplina militara intra numai in sarcina fiecarui comandant

care are atributii clare in acest sens.In prezent, Directia Informatii Militare actioneaza operativ pentru obtinerea si

punerea la dispozitia factorilor de decizie politico-militara a informatiilor

referitoare la orice amenintari la adresa teritoriului national sau a trupelor romane

din teatrele de operatii. De asemenea, participa cu informatii si resurse de informatii

la eforturile aliate si de coalitie in lupta impotriva terorismului international.

Devenirea si evolutia Serviciului de informatii militare al Armatei Romaniei au fost

influentate de schimbarile in conjunctura politico-militara regionala sau

continentala, care au afectat Romania. In prezent, Directia Informatii Militare a

atins un nivel fara precedent in ceea ce priveste capacitatile de informatii militare,

transformarea acesteia intr-un serviciu de informatii modern si activ avand un

impact deosebit si determinant asupra activitatii de informatii militare in cadrul



Armatei Romaniei, dar si in ceea ce priveste participarea Romaniei la operatiile

NATO sau alte operatii de coalitie.

Principalele proiecte de viitor urmaresc, in principal, imbunatatirea capacitatilor de

analiza multi-sursa, implementarea prevederilor de standardizare NATO privindactivitatea de informatii militare, modernizarea sistemelor informatice si

perfectionarea pregatirii ofiterilor si referentilor de specialitate



În septembrie 2010 a fost înființată Brigada deInformații Militare în subordinea operațională a DGIA .

In cei peste 150 de ani de existenta, activitatea de informatii militare a avut o

contributie importanta in promovarea si apararea intereselor statului roman.

Dupa infiintarea sa, in anul 1999, Directia generala de informatii a apararii

(DGIA) a parcurs un amplu proces de transformare, adaptandu-si fortele si

misiunile la noile caracteristici ale mediului de securitate.

Rezultatele acestui proces s-au reflectat in succesul structurilor HUMINT

(HUman INTelligence – informatii militare culese si furnizate de surse umane),

IMINT (IMagery INTelligence – informatii militare rezultate din culegerea,

prelucrarea si analiza fotogramelor si imaginilor) si SIGINT (SIGnals INTelligence

– informatii militare obtinute prin analiza comunicatiilor din spatiul

electromagnetic) ale DGIA, participante in teatrele de operatii din Afganistan, Irak

si Balcanii de Vest. Misiunile indeplinite au impus, ca o necesitate obiectiva,

constituirea Brigazii de informat ii militare, structura integrata, caracterizata prin

flexibilitate si capacitate ridicata de reactie.

Cu prilejul constituirii Brigazii de informatii militare, Armata Romana are un

parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii si o colaborare exemplara cu

armatele din statele NATO. De asemenea, structurile de informatii militare, de la

toate esaloanele, au dovedit ca sunt pregatite permanent pentru indeplinirea

misiunilor specifice apararii nationale, fiind angajate in actiuni si operatii de

informatii militare. Primele structuri militare romanesti participante la operatiile

din Afganistan si Irak au fost cele de informatii militare , activitatea structurilor de

informatii militare romanesti fiind extrem de apreciata de aliatii si partenerii

NATO .

Brigada beneficiaza de elemente logistice, financiare si de comanda-control

integrate si unice.



Brigada de informatii militare va creste rolul ponderii informatiilor pentru lupta si

va permite realizarea unui management al carierei personalului de informatii din

Armata Romaniei. Pe masura operationalizarii si dotarii tehnice, viitorul va

demonstra ca Brigada de informatii militare este o solutie de succes.Subordonand operational Brigada de informatii, Directia generala de informatii a

apararii va asigura coordonarea si eliminarea redundantelor in activitatile

specifice. Va creste eficienta informatiilor pentru aparare, informatiile obtinute din

toate sursele si prin toate mijloacele la dispozitie fiind prelucrate si distribuite

unitar de catre DGIA .

In cadrul activitatii de constituire a Brigazii de informatii militare, militarii din

compunerea Detasamentului Special de Protectie si Interventie, din subordinea

DGIA, in cooperare cu Serviciul Medical Militar de Urgenta al M.Ap.N. (SMMU),

au prezentat exercitii demonstrative constand in proceduri specifice de actiune

din aria de responsabilitate.

Infiintarea brigazii de informatii militare a fost cuprinsa in Hotararea CSAT din

31.03.2010, privind Planul cadru pentru continuarea procesului de restructurare

si modernizare a armatei Romaniei, in anul 2010.

In baza acestei hotarari a CSAT, pe 1.09.2010, a intrat in vigoare statul de

organizare al acestei mari unitati. Brigada nu inlocuieste nicio structura din cadrulDGIA, ci reuneste sub o comanda unica trei batalioane existente deja: Batalionul

HUMINT, Batalionul IMINT si Batalionul Razboi electronic si SIGINT.

direcția generală de informații a apărări

Documents