direcȚia generalĂ evaluare Și monitorizare ... - ltdc.ro scolar 2016-2017... · parfumul...

DIRECȚIA GENERALĂ EVALUARE ȘI

MONITORIZARE ÎNVĂŢĂMÂNT

PREUNIVERSITAR

OLIMPIADA

UNIVERSUL CUNOAŞTERII PRIN LECTURĂ

pentru elevii din mediul rural

Etapa judeţeană

Clasa a V-a

Citeşte cu atenţie textele următoare, apoi scrie răspunsul la fiecare dintre cerințele date.

Partea I (20 de puncte)

Cerul e o vorbă albastră: a lui Dumnezeu.

Şi liliacul e la fel: o vorbă din cer, pe care o spun, albastră, crengile înfrunzite de la începutul

grădinii bunicilor.

Acolo duce nepotul banca de lemn. Şi acolo stă cuminte pe bancă bunicul, cu motanul lângă el.

Parfumul liliacului îi acoperă capul alb şi creşte şi peste casa bunicilor, până dincolo de portiţa albastră,

ajungând până la uliţă – ca un copil cu ochi vineţi care iesă din ograda părintească, atât de frumos, că şi

trecătorii se opresc, întâlnindu-l, cu o îndulcire pe faţă.[…]

Casa bunicilor miroase a liliac.

Nu ştii unde e mai bine: afară? sau în casa cu perdele albe? Şi albinele se înşală,bâzâind ameţit.

Nepotul nici nu se duce afară, nici nu intră în casă.

Rămâne la mijloc, pe pervazul unei ferestre, bătut de fluturarea lungilor perdele albe, în parfum de

liliac. […]

Creşte primăvara cu tumult de soare şi de frunze. Bunicul nu mai iesă la plimbare fără de cortel*.

Se apără de soare! Nepotul însă nu ştie cum să-l găsească mai bine. Unde i se pare că soarele bate mai

aprins, acolo stă închizând ochii. Nimic nu poate fi mai dulce decât să priveşti la soare cu ochii închişi.

Vezi, abia, culoarea de trandafir a sângelui. Şi la mâini dacă te uiţi, ridicându-le în soare de primăvară,

începi să le întrevezi afundul roz. *cortel - umbrelă

(Ionel Teodoreanu, Bunicii. Cele patru anotimpuri)

1. Precizează locul şi timpul desfăşurării acţiunii. 4p.

2. Notează, pe foaia de concurs, litera în dreptul căreia este scrisă afirmaţia corectă, aşa cum apare aceasta

în textul dat.

Nepotul a hotărât:

a) să stea afară;

b) să intre în casa cu perdele albe;

c) să rămână la mijloc, pe pervazul unei ferestre. 4p.

3. Aranjează propoziţiile următoare în ordinea apariției lor în fragmentul dat: 4p.

a) Casa bunicilor miroase a liliac.

b) Acolo duce nepotul banca de lemn.

c) Creşte primăvara cu tumult de soare şi de frunze.

d) Şi albinele se înşală, bâzâind ameţit. 4p.

4. Explică, în 30 – 35 de cuvinte, semnificația enunțului: Cerul e o vorbă albastră: a lui Dumnezeu. 4p.

5. Descrie, în 30 – 50 de cuvinte, frumusețea liliacului, așa cum apare în textul dat. 4p.

Partea II-a (20 de puncte)

Primăvara este unul dintre cele patru anotimpuri ale zonei temperate, marcând tranziția de laiarnă

spre vară. Din punct de vedere astronomic, marcarea începutului primăverii este, de cele mai multe ori,

legată de echivalența dintre durata temporală a zilei și a nopții, timp al anului numit „echinocţiu” în

astronomie. Astfel,în emisfera nordică, echinocţiul de primăvară este datat astronomicîn jurul datei de 21

martie a fiecărui an, în timp ce în emisfera sudică, același echinocţiu este în data de 23septembrie.

Simultan cu existența unui echinocţiu într-una dintre cele două emisfere ale Terrei, echinocţiul „opus”

marchează cealaltă emisferă. […]

În realitate, din cauza condițiilor specifice, geografice și climatice, ale diferitelor locuri care

aparțin zonelor temperate, există foarte multe criterii care trebuie considerate pentru a marca anotimpul

primăvara. Aceste diferențieri specifice au marcat profund viața oamenilor din diferite zone ale planetei

din punct de vedere agricol, existențial, filozofic și cultural. Întotdeauna, primăvara și echivalentul său

conceptual, filozofic sau ideatic, au însemnat dezghețul, topirea, trezirea la viață,reînnoirea și renașterea

naturii, a vieții și a societății.

(Anotimpul primăvara,www.wikipedia.org)

1. Precizează zona climatică în care există cele patru anotimpuri. 4p.

2. Menţionează un semn astronomic al sosirii primăverii. 4p.

3. Notează, pe foaia de concurs, litera în dreptul căreia este scrisă afirmaţia corectă, aşa cum apare în textul

dat. 4p.

a) Primăvara este unul din cele patru anotimpuri ale zonei tropicale.

b) Astfel,în emisfera nordică, echinocţiul de primăvară este datat astronomic în jurul datei de 21 mai.

c) În emisfera sudică, același echinocţiu este în data de 23 august.

d) Primăvara a însemnat dezghețul, topirea, trezirea la viață, reînnoirea și renașterea naturii.

4. Explică, într-un singur enunț, semnificația secvenţei: Întotdeauna, primăvara și echivalentul său

conceptual, filozofic sau ideatic, au însemnat dezghețul, topirea, trezirea la viață, reînnoirea și renașterea

naturii, a vieții și a societății. 4p.

5. Prezintă, în 30 – 40 de cuvinte, rolul primăverii în viața oamenilor. 4p.

Partea a III-a (50 de puncte) 1. Numeşte un element comun, de conținut, identificat în cele două texte. 5p.

2. Scrie denumirea unui animal la care se face referire în primul fragment. 5p. 3. Integrează într-un enunț un cuvânt existent în al doilea text, care denumește un fenomen meteo. 5p. 4. Transcrie, din primul text, o secvență în care este descris liliacul. 5p. 5. Exprimă-ți opinia, într-un text de 8 – 10 rânduri, despre schimbările pe care le aduce primăvara

în natură. 15p.

6. Prezintă, într-o compunere narativă, de 15– 20 de rânduri, o întâmplare imaginară, petrecută în

curtea bunicilor. 15p.

Notă!

În cazul ultimilor doi itemi, la evaluarea răspunsurilor, se vor avea în vedere:

corectitudinea textului, succesiunea logică a ideilor; 2p.

respectarea părţilor unei compuneri; 2p.

proprietatea termenilor, bogăţia şi expresivitatea vocabularului; 2p.

ortografia; 2p.

punctuaţia. 2p.

Timpul de lucru: 2 ore

Toate subiectele sunt obligatorii.

Se acordă 10 puncte din oficiu.

http://www.wikipedia.org/

OLIMPIADA NAŢIONALĂ UNIVERSUL CUNOAŞTERII PRIN LECTURĂ


Etapa judeţeană

Clasa a V-a

Barem de corectare și de notare

Partea I (20 de puncte):

1. precizarea spaţiului, respectiv a timpului desfășurării acțiunii (exemple de răspuns: casa bunicilor,

ograda părintească, primăvara) 4p.

2. răspuns corect: c) 4p. 3. răspuns corect: b), a), d), c) 4p. 4. explicare adecvată și nuanţată a semnificației enunțului – 4p.;explicare schematică – 2p.;încercare de

explicare, tendință de rezumare – 1p. 4p.

5. Descrierea nuanțată, cu exemple din text – 4p.;descriere schematică – 2p.;încercare de descriere,

descriere banală – 1p. 4p.

Partea a II-a (20 de puncte):

1. precizarea corectă a informației (zona temperată) 4p.

2. menţionarea semnului astronomic al sosirii primăverii (echivalența dintre durata temporală a zilei și a

nopții) 4p.

3. răspuns corect : d) 4p. 4. explicarenuanţată – 4p.; explicare schematică – 2p.;tendinţă de rezumare – 1p. 4p. 5. prezentare nuanţată, clară, cu exemple din text – 4p.;prezentare schematică – 2p.;încercare de prezentare,

răspuns ambiguu – 1p. 4p.

Partea a III-a (50 de puncte):

1. numirea corectă a elementului comun identificat (de exemplu: primăvara) 5p.

2. scrierea corectă a animalului la care se face referire (motanul) 5p.

3. – identificarea corectă a unui cuvânt care denumește un fenomen meteo (de exemplu:dezghețul)– 2 p.

– integrarea cuvântului identificat într-un enunț – 3 p.

5p.

4. transcrierea corectă a oricărei secvențe(de exemplu:Şi liliacul e la fel: o vorbă din cer, pe care o spun,

albastră, crengile înfrunzite de la începutul grădinii bunicilor).

5p.

5. exprimarea nuanțată a opiniei despre schimbările pe care le aduce primăvara în natură – 10p.;

exprimarea opiniei, utilizând un conţinut adecvat cerinţei – 6p.; încercare de exprimarea opiniei,

utilizând un conţinut adecvat cerinţei – 4p; încercare de prezentare – 2p.

10p.

6. redactarea unei compuneri narative originale, utilizând un conţinut adecvat cerinţei – 10p.; redactarea

unei compuneri narative, utilizând un conţinut adecvat cerinţei – 6p.; redactarea unei compuneri narative

banale, utilizând un conţinut adecvat cerinţei – 4p.; redactarea unei compuneri care respectă parțial

cerința, narațiunea nu este modul principal de expunere – 2p.

10p.

Notă


Corectitudinea textului, succesiunea logică a ideilor: în totalitate– 2p.; parţial –1p. 2p.

Respectarea părţilor unei compuneri: în totalitate – 2p.; parţial – 1p. 2p.

Proprietatea termenilor, bogăţia şi expresivitatea vocabularului: în totalitate – 2p.; parţial – 1p. 2p.

Ortografia: 0-1 greşeli – 2p.; 2-3 greşeli – 1 p.; peste 3 greşeli – 0 puncte 2p.

Punctuaţia: 0-1 greşeli – 2p.; 2-3 greşeli – 1 p.; peste 3 greşeli – 0 puncte 2p.

Se acordă 10 puncte din oficiu

1



PREUNIVERSITAR

OLIMPIADA



Etapa judeţeană

Clasa a VI-a



Fiindcă ai fost cuminte, mă țin de cuvânt și îți povestesc cum era pădurea în care m-

am jucat eu când eram mic.

Tu știi ce este o pădure. Mergi între copaci în sus și în jos, înainte și înapoi, la stânga

și la dreapta și de jur-împrejur numai între copaci, și copacii sunt înfipți în pământ cu

rădăcini. Tot așa era și pădurea mea, cu o deosebire, că, în loc să fie lipiți de pământ,

copacii umblau de colo până colo, neținuți de nimic. Câteodată, când treceam prin pădure,

era acolo toată și până când să mă întorc nu mai era deloc, și a doua zi venea iarăși îndărăt.

Nu ştiu cum s-a întâmplat că pădurea asta fără pereche a fost zămislită mişcătoare.

Poate că e din princina multor copii câţi erau în satele care încingeau codrul de jur-împrejur,

copacii au luat ceva din zburdălnicia lor şi au rămas nebunatici şi copilăroşi. Câteodată, ne

suiam câte zece, cinsprezece, într-un pom şi el o lua la drum cu noi, ca un car cu boi, ne

plimba prin toată pădurea şi se întorcea cu noi în cârcă în locul unde ne suisem. Apoi, îşi

înmuia crengile, lăsându-le cu noi în jos, noi ne ploconeam la el, el da din vârf a mulţumim

dumnitale.

Pomii erau nişte tâlhari: intrau în livezile oamenilor şi prădau merii pârguiţi şi

perele coapte. Când ai să vezi vreun brad cu poame în el să ştii că ai de-a face cu un hoţ.

Copacul se scutura niţel când se adunau copiii şi toate poamele furate le erau dăruite lor.

(Tudor Arghezi, Pădurea copiilor)

1. Transcrie două cuvinte/structuri care se referă la spațiul descris în text. 4p.

2. Notează, pe foaia de concurs, litera în dreptul căreia este precizat răspunsul corect:

Pomii erau nişte tâlhari, deoarece:

a) se scuturau niţel;

b) intrau în livezile oamenilor;

c) au luat ceva din zburdălnicia copiilor. 4p.

3. Aranjează enunțurile următoare în ordinea apariției lor în fragmentul dat:

a) Când ai să vezi vreun brad cu poame în el să ştii că ai de-a face cu un hoţ.

b) Tu știi ce este o pădure.

c) Nu ştiu cum s-a întâmplat că pădurea asta fără pereche a fost zămislită mişcătoare.

d) Copacul se scutura niţel când se adunau copiii şi toate poamele furate le erau

dăruite lor. 4p.

4. Explică, în 30 – 50 de cuvinte, semnificaţia unei figuri de stil, la alegere, din primele două

paragrafe ale textului. 4p.

5. Descrie, în 40 – 50 de cuvinte, felul în care arată o pădure, valorificând informaţiile din

textul-suport. 4p.

2

Partea a II-a (20 de puncte)

Pădurile acoperă aproximativ 31% din suprafaţa Pământului, fiind o parte

integrantă a dezvoltării durabile la nivel mondial. Mai mult de 1,5 miliarde de oameni

depind de păduri pentru mijloacele de subzistenţă, iar 300 de milioane de oameni trăiesc în

aceste ecosisteme. Unul dintre cele mai importante „depozite” de diversitate biologică de pe

uscat, pădurile găzduiesc mai mult de două treimi din speciile terestre cunoscute, precum şi

cele mai multe specii ameninţate de pe planetă. Din suprafaţa totală a pădurilor, Europa şi

America de Sud deţin aproximativ 25%, în timp ce numai 5% se găsesc în Oceania. [...]

Aerul pe care-l respirăm, hrana oamenilor, dar mai ales a animalelor, medicamentele de

care avem nevoie pentru a supravieţui, diversitatea vieţii pe Pământ, clima care ne

influenţează prezentul şi viitorul, reducerea frecvenţei şi a amplorii inundaţiilor – toate

acestea, şi nu numai, depind în mare măsură de păduri.

(Pădurea – plămânul verde al Pământului, www.infomediu.eu)

1. Notează câţi oameni trăiesc în ecosistemele reprezentate de păduri. 4p.

2. Transcrie două secvenţe care prezintă beneficiile pădurii. 4p.

3. Precizează ce suprafaţă de pădure deţin continentele Europa şi America de Sud. 4p.

4. Scrie, pe foaia de concurs, litera căreia îi corespunde afirmația corectă, având ca reper

informațiile din textul dat:

a) Pădurile găzduiesc o treime din speciile terestre cunoscute.

b) 5% din pădurile lumii se găsesc în Oceania.

c) Nu mai mult de 1,5 miliarde de oameni depind de păduri. 4p.

5. Explică, într-un enunţ, motivul pentru care pădurea este supranumită plămânul verde al

Pâmântului. 4p.

Partea a III-a (50 de puncte)

1. Precizează un element de conținut comun celor două texte. 5p.

2. Menţionează aria de răspândire a pădurilor pe glob, aşa cum apare prezentată în cel de-al

doilea text. 5p.

3. Selectează două cuvinte din primul text care aparţin câmpului lexical al naturii. 5p.

4. Scrie numărul oamenilor de pe glob a căror viață depinde de păduri, valorificând

informațiile din al doilea text. 5p.

5. Exprimă-ți opinia, într-un text de 8 – 10 rânduri, despre legătura dintre un copil și natura

care îl înconjoară. 15p.

6. Redactează o compunere narativă, de 20 – 25 de rânduri, în care să relatezi o întâmplare

(reală sau imaginară) petrecută în pădurea copilăriei tale. 15p.

Notă!





ortografia; 2p.

punctuaţia. 2p.

Timp de lucru – 2 ore



http://www.infomediu.eu/



Etapa judeţeană

Clasa a VI-a



1. câte 2 p. pentru transcrierea corectă a celor două cuvinte/structuri care se referă la spaţiu (de exemplu:

pădurea, între copaci) – 2x2p. 4p.

2. răspuns corect: b 4p.

3. răspuns corect: b; c; a; d 4p.

4. explicarea clară, convingătoare – 3p.; explicația schematică – 2p.; încercare de explicare – 1p.

respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1p. 4p.

5. descriere nuanțată, cu exemple pe text – 3p.; descriere schematică – 2p.; încercare de descriere – 1p.

respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1p. 4p.


1. precizarea corectă a numărului de oameni (300 de milioane) 4p.

2. câte 2 p. pentru transcrierea oricăror două secvenţe care prezintă beneficiile pădurii (exemplu de

răspuns: aerul pe care-l respirăm; hrana oamenilor; medicamentele; diversitatea vieţii pe Pământ; clima

care ne influenţează prezentul şi viitorul, reducerea frecvenţei şi a amplorii inundaţiilor)

4p.

3. precizarea corectă a suprafeței (aproximativ 25%) 4p.

4. răspuns corect: b. 4p.

5. explicarea clară, nuanţată – 3p.; explicație schematică – 2p.; încercare de răspuns – 1p.

formularea răspunsului într-un enunţ – 1p. 4p.


1. notarea corectă a elementului comun identificat (pădurea) 5p.

2. menţionarea ariei de răspândire a pădurilor pe glob (Pădurile acoperă aproximativ 31% din suprafaţa

Pământului.) 5p.

3. selectarea corectă a cuvintelor care aparțin câmpului lexical al naturii (de exemplu: pădurea; copacii) –

2x2,5p. 5p.

4. scrierea răspunsului corect (mai mult de 1,5 miliarde de oameni) 5p.

5. exprimarea nuanțată a opiniei despre legătura unui copil cu natura, utilizând un conţinut adecvat cerinţei – 10p.;

exprimarea opiniei, utilizând un conţinut adecvat cerinţei – 6p.; încercare de exprimarea opiniei, utilizând un

conţinut adecvat cerinţei – 4p; ezitare în rezolvarea sarcinii – 2p.

10p.

6. redactarea unei compuneri narative originale, utilizând un conţinut adecvat cerinţei – 10p.; redactarea

unei compuneri narative, utilizând un conţinut adecvat cerinţei – 6p.; redactarea unei compuneri narative

banale, utilizând un conţinut adecvat cerinţei – 4p.; redactarea unei compuneri care respectă parțial

cerința, narațiunea nu este modul principal de expunere – 2p.

10p.

Notă


Corectitudinea textului, succesiunea logică a ideilor: în totalitate – 2p.; parţial – 1p. 2p.








PREUNIVERSITAR

OLIMPIADA



Etapa judeţeană

Clasa a VII-a



M-am născut în nordul ţării, în Maramureş, în comuna Satulung, aşezată în lunca râului Someş, la

poalele Munţilor Gutâi. Locuiam împreună cu tata şi mama în două camere din Primăria comunei.

Biblioteca satului era într-o cameră lipită de sufrageria noastră, de care o despărţea o uşă niciodată

încuiată. Aşa că mare parte din copilărie mi-am petrecut-o printre cărţi. Biblioteca, parcul mare cu

copaci imenşi, cu trunchiuri albe, despre care mai târziu am învăţat că se numesc platani, şi castelul aflat

vizavi de Primărie, au fost spaţiile mele preferate de joacă.

Învăţasem să citesc înainte de a merge la şcoală. Intram în camera înţesată cu cărţi până-n tavan şi

citeam la întâmplare tot ce-mi cădea în mână. După un timp, am observat că volumele care-mi plac cel

mai mult fac parte dintr-o colecţie numită „Cutezătorii”. Erau cărţi de aventuri şi, citindu-le, visam ore

întregi la nemaipomenite întâmplări, urmăriri, lupte, răzbunări pe care le trăiau eroii din acele pagini.

Noi, copiii, n-aveam parte de multe aventuri în sat. Sau primăvara, înarmaţi cu bâte şi pietre, mergeam la

un mic afluent al Someşului, Bârsăul, pe care urcau în număr mare, să-şi depună icrele, nişte peşti numiţi

scobari sau „poduţi”, cum le spuneam noi, copiii. Şi la fel cum am văzut mai târziu pe „Discovery” sau

pe „Animal Planet” că aşteaptă urşii pe râurile din Alaska să urce din Pacific somonii, aşa aşteptam şi

noi pe malurile râuleţului migraţia scobarilor. […]

Nu văzusem niciodată marea decât în poze. Şi într-o iarnă, în biblioteca friguroasă din Primărie,

am dat peste o carte intitulată „Toate pânzele sus!”, de Radu Tudoran. Am deschis-o şi n-am mai

lăsat-o din mână. Ce aventuri! Ce locuri minunate! Ce eroi adevăraţi! Neobositul aventurier Anton

Lupan, misteriosul Pierre Vaillant, simpaticul bucătar Ismail, Ieremia, omul care nimerea cu puşca

orice, cârmaciul Gherasim, piraţi, corabia „Speranţa”, îndepărtata Ţară de Foc etc. – toţi şi toate

intrau în forţă în mintea şi-n inima mea.

(Ioan Groşan, Cartea copilăriei mele, în vol. Care-i faza cu cititul?)

1. Menţionează două dintre spaţiile de joacă ale copilului, prezentate în text. 4p.

2. Notează, pe foaia de concurs, litera în dreptul căreia se află varianta corectă de răspuns. 4p.

a. Ne imaginam ce domnişoare urâte trăiseră cândva acolo.

b. Îi culegeam pe cei răniţi şi alergam toţi acasă, să îi bandajăm.

c. Visam ore întregi la nemaipomenite întâmplări, urmăriri, lupte, răzbunări.

d. Mi-i imaginam pe Pierre Vaillant, pe simpaticul bucătar Ieremia, pe Ismail, care nimerea

cu puşca orice.

3. Aranjează propoziţiile următoare în ordinea apariţiei lor în fragment. 4p.

a. Nu văzusem niciodată marea decât în poze.

b. Am deschis-o şi n-am mai lăsat-o din mână.

c. Ne aventuram în camerele acum pustii ale castelului.

d. Aşa aşteptam şi noi pe malurile râuleţului migraţia scobarilor.

4. Precizează din ce colecție făceau parte volumele preferate ale copilului. 4p.

5. Scrie un text de 30 – 50 de cuvinte, în care să descrii o bibliotecă. 4p.

Partea a II-a (20 de puncte)

Cândva cea mai mare bibliotecă din lume – conţinând lucrări ale celor mai mari gânditori şi

scriitori ai Antichităţii, printre care Homer, Platon, Socrate şi mulţi alţii –, Biblioteca din Alexandria a

fost aparent distrusă de un incendiu uriaş, în urmă cu 2 000 de ani, iar lucrările pe care le adăpostea s-au

pierdut. După distrugere, această minune a lumii antice a bântuit imaginaţia poeţilor, a istoricilor, a

călătorilor şi a învăţaţilor care au deplâns tragica pierdere pentru cunoaştere şi literatură.

Istoria fondării Bibliotecii din Alexandria este învăluită în mister. Se crede că, în jurul anului 295

î.Hr., învăţatul şi oratorul Demetrius din Phaler, un guvernator exilat din Atena, l-a convins pe Ptolemeu I

Soter să înfiinţeze aici o bibliotecă. Demetrius şi-a imaginat o bibliotecă în care să fie găzduite copii ale

tuturor cărţilor lumii, o instituţie care să rivalizeze cu însăşi Atena. În consecinţă, sub patronajul lui

Ptolemeu I, Demetrius a organizat construcţia Templului Muzelor sau Musaeum, din care derivă cuvântul

„muzeu”. Această structură era un complex de veneraţie, având ca model Şcoala lui Aristotel din Atena,

un centru pentru prelegeri filozofice şi dezbateri intelectuale.

Templul Muzelor avea să fie prima parte a complexului Bibliotecii din Alexandria şi era situat pe

terenul palatului regal, într-o zonă cunoscută drept Brucheion sau cartierul regal, în districtul grecesc

nord-estic al oraşului. Muzeul era un centru de cult, cu altare pentru fiecare dintre cele nouă muze, dar

funcţiona şi ca loc de studiu, având spaţii de lectură, laboratoare, observatoare, grădini botanice, o

grădină zoologică, încăperi de locuit şi săli de masă, pe lângă biblioteca propriu-zisă. Un preot ales de

Ptolemeu I era administratorul muzeului; exista şi un bibliotecar care se ocupa de colecţia de manuscrise.

(www.lovendal.ro/wp52/biblioteca-din-alexandria-colos-al-culturii-antice-si-enigmele-sale)

1. Transcrie două secvenţe care înfăţişează locul unde era amplasat Templul Muzelor. 4p.

2. Identifică, în textul dat, numele celui care şi-a dorit o instituţie care să rivalizeze cu Atena. 4p.

3. Transcrie, pe foaia de concurs, litera în dreptul căreia este menţionată varianta care conţine

informaţia corectă, conform textului dat: 4p.

a. Biblioteca din Alexandria a fost înfiinţată în anul 295 î.Hr. de către un preot ales Ptolemeu I Soter.

b. Templul Muzelor era un centru de prelegeri filozofice şi dezbateri intelectuale, urmând modelul

Şcolii lui Aristotel din Atena.

c. Muzeul era un centru de cult, cu altare pentru cele şapte muze, loc de studiu cu săli de masă

şiîncăperi de locuit.

d. Pierderea Bibliotecii din Atena a fost deplânsă de poeţi, istorici, călători, învăţaţi şi filozofi.

4. Explică, într-un enunţ, originea cuvântului muzeu. 4p.

5. Prezintă, într-un text de 30-40 de cuvinte, importanţa Bibliotecii din Alexandria pentru lumea antică. 4p.


1. Numeşte un element comun celor două texte-suport. 5p.

2. Notează, din primul text, titlul cărții care i-a atras atenţia copilului. 5p.

3. Precizează un motiv pentru care, în primul text dat, naratorul aseamănă scobarii cu somonii. 5p.

4.Scrie un text de 5 – 10 rânduri în care să prezinţi programul unei zile în Biblioteca din Alexandria,

aşa cum ţi-l imaginezi tu. 5p.

5. Prezintă, în 10 – 15 rânduri, cartea copilăriei tale, urmând exemplul oferit în primul text citat. 15p.

6. Redactează, în 15 – 20 de rânduri, o descriere de tip portret a unui adolescent pasionat de lectură. 15p.

Notă!





ortografia; 2p.

punctuaţia. 2p.




http://www.lovendal.ro/wp52/biblioteca-din-alexandria-colos-al-culturii-antice-si-enigmele-sale



Etapa judeţeană

Clasa a VII-a



1. câte 2 puncte pentru precizarea corectă a oricăror două spaţii de joacă (de exemplu: biblioteca;

parcul; castelul) – 2 x 2p. = 4p.

4p.

2. notarea corectă a variantei: c. 4p. 3. scrierea corectă a ordinii enunţurilor – d, a, b 4p. 4. precizarea corectă a titlului colecției (Cutezătorii) 4p. 5. realizarea expresivă, cu elemente specifice de descriere literară, a textului: – 3p.; parţial

expresivă, adecvată – 1p.

respectarea precizării referitoare la numărul de cuvinte – 1p.

4p.


1. câte 2 p. pentru notarea corectă a celor două secvenţe (de ex.: pe terenul palatului regal; în

districtul grecescnord-estical oraşului) – 2x2p.=4p. 4p.

2. notarea răspunsului corect (Demetrius din Phaler) 4p. 3. identificarea variantei corecte:b. 4p. 4. explicarea nuanţată, adecvată a motivului – 4p.; parţial adecvată – 2p. 4p. 5. prezentarea clară, corectă, persuasivă a importanţei Bibliotecii – 3p.;prezentare ezitantă – 1p.

respectarea precizării referitoare la numărul de cuvinte – 1p.

4p.


1. numirea corectă a elementului comun (de exemplu:biblioteca) 5p.

2. notarea corectă a titlului cărții („Toate pânzele sus!”) 5p.

3. precizarea motivului pentru care naratorul aseamănă scobarii cu somonii: prezentare adecvată – 5p.;

parţial adecvată – 2p. 5p.

4. scrierea programului unei zile în Biblioteca din Alexandria: prezentare adecvată – 4p.; parţial

adecvată – 2p.

respectarea precizării referitoare la numărul de rânduri – 1p.

5p.

5. prezentarea clară, persuasivă şi originală a cărţii– 8p.; prezentare clară, adecvată cerinței, dar

lipsită de originalitate– 6p.; prezentare comună, neconvingătoare, ezitantă – 4p.


10p.

6. adecvarea conţinutului compunerii la cerinţă – 2p.;

utilizarea descrierii ca mod de expunere:în totalitate – 4 p.; parţial – 2p.

Utilizarea unui limbaj expresiv 2p.

viziunea originală asupra temei propuse – 1p.


10p.

Notă


Corectitudinea textului, succesiunea logică a ideilor: în totalitate– 2p.; parţial – 1p. 2p.

Respectarea părţilor unei compuneri: în totalitate– 2p.; parţial – 1p. 2p.







PREUNIVERSITAR

OLIMPIADA NAŢIONALĂ



Etapa judeţeană

Clasa a VIII-a



Această spaimă a curgerii

Dinspre A,

Niciodată spre A,

Această spaimă

De-a trece

Prin toate literele

Pe care le ştii dinainte

De la ceilalţi

Care l-au străbătut

Cum le-a fost norocul,

Până la Q, până la T,

Cei mai fericiţi până la Z,

Dar neîntorşi niciodată

Niciunul,

Niciunul în stare

Să sară înapoi

Peste A,

Niciunul care să bănuiască măcar

Ce este înainte

Sau după sfârşitul alfabetului:

Tot litere?

Tot litere?

Tot litere?

(Ana Blandiana,Litere)

1. Precizează, într-un enunţ, tema poeziei. 4p.

2. Notează, pe foaia de concurs, litera în dreptul căreia se află varianta corectă de răspuns.

Rolul utilizării pronumelui şi a adverbului negativ în secvenţa:

Dar neîntorşi/niciodată/Niciunul/Niciunul în stare/Să sară înapoi/Peste A

este:

a.evidenţierea neputinţei omului de a sări peste un obiect, din cauza lipsei de exerciţiu;

b.accentuarea spaimei omului de a se întoarce din drum, deoarece direcţiile „curgerii” se

modifică în permanenţă;

c.sublinierea neputinței omului de a cunoaște totul, de a reface traseul obișnuit al

cunoașterii, deoarece sensul se ascunde mereu;

d.încercarea permanentă a omului de a învăţa alfabetul.

4p.

3. Indică un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor spaimă şi a bănui. 4p.

4. Prezintă, în 8 – 10 rânduri, sensul cuvântului litere, raportându-te la mesajul poeziei. 4p.

5.Explică, în 5 – 7 rânduri, semnificaţia secvenței:

Această spaimă/De-a trece/Prin toate literele/Pe care le ştii dinainte/De la ceilalţi.

4p.

Partea a II-a (20 de puncte) În tentativa noastră firească de a înțelege lumea, totul se întâmplă ca și cum lumea ne spune:

„cauți să mă înțelegi, dar eu mă ascund; și cu cât lucrul pe care-l cauți este mai interesant, mai

semnificativ, cu atât îl ascund mai bine și îl fac mai greu de găsit. Dar merită să-l cauți. Chiar fără

rezultatul așteptat, căutarea îți va da satisfacții, care însă ar putea fi altele decât cele la care te-ai gândit

inițial. Cauți ceva, nu-l găsești, dar găsești altceva; uneori mai interesant decât ceea ce căutai inițial”.

Învață să savurezi acest spectacol al omenescului, să te îmbeți de el – și din nou să simți că viața

merită să fie trăită. Căutarea se dovedește de multe ori mai importantă decât găsirea. […] Dar toată

căutarea la care ne referim ce este altceva decât învățarea, descoperirea, invenția? Nevoia noastră de a

înțelege lumea, de a ne înțelege pe noi.

(Solomon Marcus, Zece nevoi umane)

1. Transcrie o secvenţă din text în care este redată ideea de cunoaștere. 4p.

2. Precizează sensul secvenței spectacol al omenescului. 4p.

3. Notează un cuvânt din text care sugerează curiozitatea omului. 4p.

4. Explică, în 2 – 3 rânduri, relația dintre căutare și învățare, așa cum apare în text. 4p.

5. Prezintă, în 5 – 7 rânduri, semnificaţia enunţului: Nevoia noastră de a înțelege lumea, de a ne

înțelege pe noi.

4p.


1. Notează o idee comună celor două texte. 5p.

2. Menţionează, într-un enunț, importanța învățării prin descoperire în viața copiilor. 5p.

3. Precizează, raportându-te la al doilea text, care este motivul pentru care căutarea este mai

importantă decât găsirea. 5p.

4. Explică, în 5 – 7 rânduri, relația dintre învățare și înțelegere în procesul de cunoaștere a lumii,

valorificând ambele texte. 5p.

5.Prezintă, în 10 – 15 rânduri, pașii pe care, în opinia ta, ar trebui să-i facă un copil în cunoașterea

lumii. 15p.

6. Redactează o compunere descriptivă, de 20 – 25 de rânduri, în care să prezinți starea ta

sufletească din momentul descoperirii unui aspect interesant la disciplina de studiu preferată. 15p.

Notă!





ortografia; 2p.

punctuaţia. 2p.






Etapa judeţeană

Clasa a VIII-a



1. precizarea temei poeziei (de exemplu:cunoașterea, curiozitatea,raportul dintre cunoscut și necunoscut,

nevoia de a descoperi lumea) – 3p.; precizarea ezitantă a tematicii – 1p.;

formularea răspunsului într-un enunț – 1p.

4p.

2. răspuns corect: c 4p.

3. câte 2 puncte pentru indicarea unui sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor indicate (de

exemplu: spaimă – teamă; a bănui – a presimţi) 4p.

4. prezentare clară, nuanțată a semnificației cuvântului litere, prin raportare la mesajul poetic (de exemplu:

simbol al cunoașterii, al descifrării tainelor lumii, instrument al cunoașterii, cale de pătrundere în

miracolul creației) – 3p.; explicare ezitantă, fără trimiteri concrete la mesajul poetic – 2p./simpla referire

la sensul propriu al termenului – 1p.;

încadrarea în numărul minim de rânduri – 1p.

4p.

5. explicație clară, convingătoare, nuanțată a secvenței (de exemplu:teama de a pătrunde în esența

cunoașterii sau a creației, care ar tulbura misterul originar, care n-ar atinge esența, care n-ar avea

rezultatul așteptat) – 3p.; explicație cu ezitări – 2p.; încercare de explicare, tendinţă de rezumare – 1p.

încadrarea în numărul minim de rânduri – 1p.;

4p.


1. transcrierea oricărei secvențe în care este redată ideea de cunoaştere (de exemplu: toată căutarea la care

ne referim ce este altceva decât învățarea, descoperirea, invenția; merită să cauți) 4p.

2. precizarea sensului secvenței indicate (de exemplu: bucuria umană de a descoperi lumea, entuziasmul

descoperirii, satisfacția reușitei omului) – 4p.; încercare de prezentare– 1p. 4p.

3. notarea oricărui cuvânt din text care sugerează curiozitatea omului (de ex.: căutarea, să cauți) 4p.

4. explicație clară, nuanțată a relației dintre căutare și învățare, aşa cum reiese din text (de ex.: căutarea e

esențială pentru învățare, chiar dacă rezultatul nu este întotdeauna cel așteptat) – 3p.; explicație cu

ezitări, vagi trimiteri la text– 1p.;


4p.

5. prezentare clară, convingătoare, nuanțată a enunțului (de ex.: omul simte nevoia de a căuta și de a

înțelege lumea și de a se înțelege pe sine, de aceea caută sau trebuie să caute continuu să o descopere și

să se descopere) – 3p./explicație cu ezitări, vagi trimiteri la ideile textului – 1p.;

încadrarea în numărul minim de rânduri – 1p.;

4p.


1. notarea oricărei idei comune a celor două texte (de exemplu: nevoia omului de a cunoaște lumea, de la A

la Z) 5p.

2. explicarea adecvată a importanței învățării prin descoperire în viața copilului (de exemplu: Copilul are

nevoie să descopere treptat lumea și să se cunoască pe sine, învățarea prin experiențe proprii de

cunoaștere este esențială de la vârste mici.) – 4p.; explicarea adecvată–2p.; încercare de explicare– 1p.

formularea răspunsului într-un enunț – 1p.

5p.

3. precizarea adecvată a motivului, valorificând text indicat (de exemplu: căutarea oferă satisfacția de a

descoperi întotdeauna ceva nou, chiar dacă oferă alte răspunsuri decât cele așteptate) – 5p.; precizarea

unui motiv, fără valorificarea textului dat – 1p.

5p.

4. explicație clară, nuanțată a relației dintre învățare și înțelegere în procesul de cunoaștere a lumii (de ex.:

omul trebuie să caute noul, să descopere treptat lumea, dar și să o înțeleagă, să caute explicații la ceea ce

descoperă; există o interdependenţă între învăţare şi înţelegere) – 4p.; motivare cu ezitări, banală – 1p.;


5p.

5. încadrarea în numărul minim de rânduri – 1p.

folosirea adecvată a limbajului specific argumentării (verbe de opinie, conectori, structuri argumentative

etc.) – 2p.;folosirea ezitantă a limbajului specific argumentării – 1p.

exprimarea clară, nuanțată a opiniei despre pașii pe care îi poate urma un copil în cunoașterea lumii, cu

identificarea a cel puțin doi paşi – 7p.; exprimarea adecvată a opiniei despre pașii de urmat, dar fără

identificarea concretă a lor – 4p.; exprimarea unei opinii comune, ezitante, fără identificarea unor pași de

urmat – 1p.

10p.

6. redactarea unei compuneri descriptive originale, utilizând un conţinut adecvat cerinţei – 6p.; redactarea

unei compuneri descriptive banale, utilizând un conţinut adecvat cerinţei – 3p.; redactarea unei

compuneri care respectă parțial cerința – 1p.

folosirea descrierii ca mod principal de expunere – 3p.; amestecul modurilor de expunere, fără

predominanța descrierii – 1p.


10p.

Notă


Corectitudinea textului, succesiunea logică a ideilor: în totalitate – 2p.; parţial – 1p. 2p.






direcȚia generalĂ evaluare Și monitorizare ... - ltdc.ro scolar 2016-2017... · parfumul...

Documents