Lucian-Drago; Bogdan

PARFUMUT

CRACOUIEI

[u prins

Seari de vard in Poronin

Dimineaia de dupl befie

Excursii gi afaceri

Nu-!i mai aminte;ti de mine

Stafiile trecului

Muzica de pe Champs-ElYs6es

MI bucur ci ne-am reintilnit

0 plimbare prin timp

0 toamnd ur0t5

Acelaqi soare strlluceite pentru amandoi

O sI spui vreodati cuiva?

Aleger:i dureroase

intre viald ;i moarte

RimAi cu noi. . .

lratestt doar oe o0ua on

'Un sfOr;it e un inceput

Cuvdntul autorului

7

20

34

46

.63

74

88

101

116

132

145

158

169

182

196

211

Seari de vari in Poronin

Toata via{a a;teptdm sd inceapd ceva, Mereu altceva.

Sperdm cd, astfel, va veni fericirea. Nu ne gdndim nicio clipd

ca orice inceput are un sfdr;it, cd singurele lucruri ce dureazd o

ve;nicie sunt cele ne-ncepute.

Na;terea e un preaviz al morfii, tot a;a cum dragostea e

un cdntec de lebada al suferinfei ce va sd vind. $i-atwtci, de ce

tdnjim cu-atdta disperare dupd noi inceputuri?

Marcelina ridica privirea din ecranul laptopului. in zare

se ridicau, semefe, culmile munlilor Tatra, un semn arbitrar

pe o hartd ce separa Polonia de Siovacia. Cuvin[ele aqternute

mai devreme pe blog se niscuserl in urma excursiei din ziua

aceea. Ajungi Ia poalele masivului Giewont, ascultaseri din

gura ghidului povestea cavalerului adormit ce se spunea cizicea acolo.

- Greqeqti, il corectase Kasia sfbtoasi. E o frumoasi ador-

miti qi va veni la ea un prin! care-o s-o sarute, o s-o trezeasci

din somn gi vor trii fericifi pAni la adinci bitrineiii

- Aia e-o altil poveste, incercase Marcelina si-i atrag5.

atenfia, dar Malgosia s[rise in apdrarea surorii ei.

- Ba nu, mami! Uite, e pldure aici qi tot ce trebuiel

I I LUCTAN-DRAGOS BOGDAN

ii arltase copacii climprejur, afectatd, folosind tonul 9i ges-turile cu care-i punea la respect pe copiii din faga blocului.Femeia incepuse si rdda,la fel. Ghidul zAmbise gi el larg, apoile explicase cu r[bdare gemenelor:

- Mama voastr[ are dreptate. Aici e un cavaler, nu fru_moasa adormitd.

- O cheami prinfesa Aurora, nu se l[sase Malgosia. iqiincrucisase bralele gi-1 privise incruntati pe b6rbat: $i castelulei unde e?

- Dincolo de munfii igtia, rispunsese prompt ghidul. Ecale lungi pdn-acolo!

Marcelina schimbase o privire panicatil cu Mateusz. Lacum igi cuno$tea fata, se aqteptase ca ea sI Ie ceard si por_neascl neintArziat intr-acolo. ii salvase Kasia. plina de com_pasiune, ca intotdeauna, intrebase ingrijorati:

- $i pe cavalerul dsta cine-o s6-l trezeasci?

- O, el se va trezi singur cAnd polonia va fi in pericol.Problema se rezolvase pe jumitate. Malgosia uitase cle

prinfesa-de-dincolo-de-munfi, dar i;i amintise de vizita fi_cuie la muzeul Schindler - o idee venitd. de la Mateusz, impo-triva cireia Marcelina protestase vehement, considerdnd cd.

nu era potriviti pentru vdrsta lor.

- Nu trebuie si uitdm ce-am pitimit, rimlsese neindu-plecat soful ei. Altfel, istoria se va repeta.

Nu insistase, cici qtia ci, pentru el, teama cI acelagi r[upoate reveni era extrem de puternici. Viala il ficuse sd vadilucrurile astfel. Prin urmare, vizitaserd fabrica despre caredestui credeau ca era cea originall, ignordnd precizarea ciin locul cu pricina i;i ficuse Spielberg celebrul film. Se do-vedise ci am6ndoi estimaseri gregit impactui pe care-l puteaarrea asupra unor fete de - pe atunci - qapte ani. inleleseseri

PARFUMUL CRACOVIEI le

conceptul chinului gi rnorfii atttor oameni, dar le scipase la

nivel profund. Foarte repede deveniseri preocupate si nu ra-

teze niciuna dintre qtampilele ce se puneau pe cartonaqe la

trecerea dintre sectorul unui an in cel[lalt. Marcelina fusese

uEuratl, Mateusz le linuse moral[.

in mod neaqteptat, cele aflate aco19 ieqiserl la lumini intimpul discufiei cu ghidui.

* Nu cred ci acolo e un cavaler adevarat, replicase

Malgosia dup[ ce auzise explicalia prirniti de sora ei. Am v6-

zuL cu mami Ei cu tati o fabrici in care polonezilor li s-a {Icut

muit rlu, $i nu zicea ci ar fi venit cavalerul sd-i ajute'

Amestecase lucrurile, dar Marcelina apreciase logica s[-

nitoasi a rafionamentului. Ghidui pirea incAntat de jocul cu

fetele,

- Poate ci s-a trezlt, a ajutat poporul, apoi s-a culcat la

loc.

Malgosia nu piruse dispusi si cedeze aqa de uqor, dar sora

ei intervenise imediat, entuziasmati:

- Se itii ci a;a a {bst! Ai v[zut c6, dupd rizboi, Polonia

s-a unit la loc!

Cuvintele serioase sunau amuzant in gura ei' Marcelina

habar n-avea cAt din sensul lor era inleles cu adevirat, sau fu-

sese luat ca orice alti poveste. Nu conta. Pe drumul de lntoar-

cere r[mlsese cu nostalgia ideii unui nou inceput - cel a1 unei

alte vie{i aduse de trezireacavalerului. Dupi ce mdncaseri de

amiazi, fetele, obosite, se duseseri si se odihneasci impreu-

n[ cu tatil 1or. Ea ieqise la aer curat qi-gi llsase gAndurile si

umple blogul.

Nu semna cu numele ei, iar Mateusz habar n-aYea de acea

preocupare a ei. Reciti textul, apoi il incirci qi se lisi Pe spa-

te, reiaxati. inchise ochii.

10 J LUCTAN-DRAGOS BOGDAN

in mod straniu, acas6, la bloc, o enervau toli cei care fi-ceau zilnic reparalii prin apartamente. Dupi orele de servi_ciu, Ei-ar fi dorit linigte. Aici insi, relaxatd, putea spune cdzgomotul ficut de ciocanele muncitorilor ce extindeau o ari-p5 a pensiunii i se pirea chiar o muzicd pllcuti.

Aproape alipi cAnd auzi motorul unei maqini ce intra pealee.

- Pokoje Goicinne u pyrnicki,citi Adam in timp ce parca.Opri motorul, apoi expir[ zgomotos. Gata, am ajunsl

Monika privi lung pensiunea. De afarb, arita cochet.Exteriorul parterului era imbricat cu piatrr, iar clidirea seingusta cu fiecare etaj, c[pitdnd aspect de triunghi. pe unadintre laturi tocmai se finalizau lucr[rile la o noud arip6, lafel de frumoas[. Aga cum era de agteptat in acea zoni,lemnulreprezenta principalul material de construcfie.

in curte fusese amenajat un loc pentru grltar, iar pe ba-lansoarul de aldturi stitea o femeie cu un laptop tn brafe.

- Arati frumos, admise Monika.Adam zttmbi in sinea lui. Se ciondlniseri mult pe tema

destinafiei. El propusese locul la care tocmai ajunseseri,convins de un coleg de serviciu ce mergea acolo an de an.Sofia protestase, comentdnd ci, daci tot erau aga aproape deZakopane, ar Ii fost mai potrivit sd se cazeze in renumita sta_

fiune, nu intr-o,,localitate amirAtill cum o numise.

- O s[-]i placi, o sd vezi! insistase el. Uite, dacd nu, dup6ce.stam o noapte acolo, ne ducem in Zakopane.

- $i ce facem cu rezeryare a? Crezi cd, o si accepte?

- Sigur. Te prefaci cI |i-e ri.u, facem spectacoi qi zicem cimergem acas6...

PARFUMUL CRACOVIEI I 11

Monika il privise lung.

- Crezi tu c[ fac eu circ dintr-6sta!

- Acasl-fi reuqegte intotdeauna, replicase prompt birba-

tul.

Diduse cuvintelor o tenti de glumi, dar amindoi qtiau cifusese un adevir cdt se poate de dur. Femeia se supirase Ei

Adam petrecuse intreaga seara incercind s-o impace. PAni la

urm[, o seari romantici rezolvase problema.

a $i, dup6 prima reaclie a Monik[i, pirea s5 rimAn{ astfel.

- 'Ibmek, hai, lasi jocul ci am ajunsl ii zise femeia biia-tului grisu! intins pe bancheta din spate.

- Imediat, raspunse el neatent.

Cei doi sofi iegiri din maqini.

- Tomek! Vdz6nd cd biiatul o,ignora, butondnd de zor,

Monika se uiti critic la Adam. Spune-i qi tu ceva! Tot drumul

doar s-a jucat!

- $i eu am condus,,. Ol bine, las-o aga! Birbatul b6tu ingeam. Hai, Tomek, lasd jocul gi ajuti-md la bagaje!

Vizibil nemulfumit, biiatul inchise jocul qi iegi din maEi-

ni. intre timp, in curte igi fhcuse aparitia patronul pensiunii,

un birbat corpolent, cu chefde via|6. Se apropie de oaspefi.

- Buni ziua! Bine afi venit la noi!

intinse o palmi transpirati. Adam i-o strinse ferm, apoi

se prezenti.

- Adam Nowicki; Am ficut rezerYare...

- Sigur, sigur! Haideli, poftifi!Plin de solicitudine, lui unul dintre cele doui trolere.

- Pe aici! ii inviti.Intrari in clidire gi urcar[ pdn[ la al doilea etaj. Dintr-o

incipere se iliri felele curioase a doui fete.

- Uite, biiatul dumneavoastrd o si aibi cu cine si se

12 | LUCTAN-DRAGOS BOGDAN

joace! glumi patronul pensiunii, apoi le deschise uqa camereilor.

Tomek didu ochii peste cap gi-i urmi pe adul1i iniuntru.inciperea nu era mare. Avea un qifonier, telev\zor, doui pa-turi lipite gi unul cu etaj. Baia conlinea strictul necesar, insiMonika ticu un comentariu legat de dimensiunile ei.

- Vd putem ar[ta 9i alte camere, dac6 dori]i, se oferi po-liticoasi gazda.

- Nu-i nevoie, rlspunse sec Adam.

- Daci vi rlzgAndili, sau dac[ mai dorifi ceva...

- Aaa,.. Adam igi privi ceasul. Daci venim Ia B ia cini e

bine?

- E perfect!

Dup[ ce gazda iegi, Monika protest[:* De ce nu l-ai l6sat sd ne arate qi alte camere? poate gi-

seam ceva mai...

- Da' asta ce-are? i-o retezabirbatul, sco{indu-qi tricoul.

- O baie prea mic[?!

- Las[, ca-i numa'bun6! Uite-acum ma si duc si fac undu;, ci miros ca un urs.

PAnd intr6 el in baie, biiatul se urcl in vArful patului etajat,

cu tableta in min5.* Tomek! il apostrofl femeia. iar te joci? Hai gi ajutd-mi

si despachetezl

- Imediat...

Cdnd cobori, maicl-sa deja aranja hainele in dulap. Totatunci iegi gi Adam din baie.

Culoarul de lingi sciri didea intr-o incipere cu douamese lungi la care puteau sta cu uqurinld opt sau zece oameni.

PARFUMUL CRACOVIEI | 13

O ug[ didea afari, iar pe cele doui laterale erau doul treceri -una spre o incdpere mici ce avea legituri cu spilitorul, cea-

lalti spre a doua sali dedicati servirii cinei. Erau mai multe

mese acolo, aqezate pe doui rinduri. Pe fiecare dintre bincilece le flancau nu incipeau mai mult de trei persoane. intr-uncol! se afla un televizor.

Mai multe mese erau ocupate de oaspelii pensiunii. CAnd

coborAri la cini, Nlonika o recunoscu pe femeia de pe ba-

lansoar. LAngi ea se afla un b[rbat ce pirea mai in vArstl. Pe

chipul sdu, timpul sipase riduri care - degi ii dideau un aer

sexy - aritau ci trecuse prin multe. Secondafi de cdutitura

dur[, sumbrl, a ochilor vetzi, ii spuneau femeii mai multe

povegti decAt o mie de vorbe.

in fala 1or, doul gemene reugeau cu brio si creeze impre-

sia ci masa era arhiplini. Mai ales una dintre ele, care fhcea

mereu pe gefa, se ridica, se a$eza la loc qi muta toate obiectele

de colo-colo. Cealalti nu era neapdrat mai lini;titl, dar se ve-

dea ci urma comanda surorii ei. Monika iqi aminti c5.le vizu-se chipurile ifindu-se in deschizitura unei ugi, atunci cAnd se

cazaser[. Patronul pensiunii chiar fhcuse un comentariu legat

de posibilitatea de a deveni partenere de joaci pentru Tomek.

Pireau mai mici ca vArstl decit el Ei, la cum iEi cunogtea bi-iatul, binuia ci nu-gi dorea si aibfl de-a face cu fetele. Pe de

alti parte, alternativa era si-l vadi intreaga cini butonflnd

tableta. Decise repede ce prefera.* Hai siL ne-aEezim acolo, ii ar[ti lui Adam masa de lAn-

gi familia cu pricina.

Cu nasul in ecran, 'Iomek nu sesizi pericolul gi-gi urmipirinlii. Monika avu grijl ca biiatul si se a;eze pe bdncu]a

aflati spate in spate cu a fetelor. Agitalia acestora se poto-

li ca prin farmec. Gemenele guEotiri pufin, apoi se ridicari

14 | LUCTAN-DRAGOS BOGDAN

in genunchi gi se aplecari peste sp[tarul blncii, flancindu-gi

victima.

- Ce te joci?

Tomek le ignor6. Cele doui fete urmiriri o vreme jocul,

apoi cea mai infipti se risuci, lu[ telefonul din fafa mamei 9i

incepu si butoneze.

- Uite, ili arit eu ce meriti si joci...

Degetele i se miqcau cu viteZi pe ecran

- Malgosia! se auzi reprogul mamei. Privirile celor douifemei se tntAlniri deasupra capetelor copiilor. Vi rog s-o scu-

zali, aga e ea, mai bdgicioasi...

- Nu-i nimic, didu din mAni Monika. Mai bine ci-lscoate gi pe Tomek cineva din lumea aia a lui'

- Ah, il cheami Tomek?

- Tomasz. ii zicem Tomek.

- Frumos nume. C0fi ani are?

- Zece. $i fetele dumneavoastri?

Cealaltl femeie ariti intAi spre fata cea nlzclrivan[, apoi

spre cea rnai linigtiti.

- Ea e Matgorzata, iar ea Katarzyna. $i, evident,le alin-

[6m Malgosia gi Kasia. Au opt ani.

- $i trei luni! o atenfioni Malgosia fdri a-qi desprinde

privirea de pe ecran. ii aritl telefonul lui Tomek. Uite!

Bliatul catadicsi s[ arunce un ochi, apoi se strdmb6,

- Ala-i nagpa. ]oc de fete.

- Ba nu!

Degi intr-un context nefavorabil,legitura doritl se produ-

sese. Monika se hotiri si forfeze nota.

- Haideli pe banca asta, daci vreli! le propuse fetelor.

.- Ne, stdm bine gi aici!

- Eventual ne putem muta acolo, ariti mama fetelor spre

PARFUMUL CRACOVIEI | 1s

mesele mai lungi din inc6perea a1[tural,6. Aga ar putea sta

unii lingi al1ii.

Cum mdncarea l1u le fusese inci adusi, acceptari. in timp

ce migrau, aduliii se prezentari.

- Adam qi Monika Nowicki.

- Mateusz qi tMarcelina Krzykowski.

- Ali venit de mult? intrebl Monika.

- Mdine plecim, rispunse cu regret Marcelina.

- Oh, ce picat! Noi am ajuns abia azi.

- I)a-da, v-am vdzut...

Se agezari la masa lungi, cu cele doui cupluri st1nd fafd in

faf6. Fetele se strecurarl rapid de o parte gi de alta a biiatului,

spre nemullumirea acestuia. in timp ce'qi ocupau locurile,

sosi;i mAncarea, adusi de solia patronului, o femeie driguli,dar pe care munca grea igi pusese amprenta.

- De unde venifi? intrebi Mateusz.* Din Cracovia.

- Chiar? $i noi tot de-acolo suntem!

- O, ce mici-i lumea! se amuzi Monika' Unde locuili?

- in Krowodrza. Voi?

- Bie2an6w-Prokocim.

- Oho, tocmai de partea cealalti a Vistulei!

- Da. E destul de complicat cu serviciul, admise Adam,

dareozoniplicut[.incepuri si m6nince.

- Spuneali de serviciu, il lndemni Marcelina pe Adam. E

departe de unde locuiti?

- Destul de departe. Ag ajunge mai repede daci am locui

Ia voi, se amuzdbirbatul.

- E medic la Spitalul Municipal, explici Monika printre

zimbete create de gluma so{ului ei.