diploma - www.tocilar.ro

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Aspecte ale accidentului vascular cerebral

MOTTO

“Nici cea mai grava boala nu este intodeauna

fara speranta si nici cea mai usoara nu este lipsita

de pericole sau surprize neplacute “

1

2

CAPITOLUL I

Anatomia si fiziologia sistemului nervos

Notiuni de anatomie si fiziologie.

Functionarea organismului depinde de functiile izolate ale diferitelor organe,

coordonate.

controlate si conduse de sistemul nervos.

Aceasta coordoneaza activitatea tuturor organelor precum si relatiilor organismului ca

intreg cu mediul expern.

Datorita coordonarii si reglarii nervoase mentionate organismul se comporta ca o

unitate functionala.

Pagina 1 din 61


Proprietatea sistemului nervos de a realize aceasta coordonare se numeste functie

integrative.

Integrarea este o proprietate a tuturor etajelor sistemului nervos , dar organul de

integrare propriu-zisa care subordoneaza si functiile celorlalte etaje este scoarta cerebrala.

Se deosebesc un system nervos vegetative si un system nervos al vietii de relatie,

alcatuit din sistem nervos central si sistem nervos periferic.

Sistemul nervos vegetative nu este cum se credea in trecut un sistem autonom

independent, este o componenta a sistemului nervos care isi poate desfasura activitatea si

independent de vointa .

Activitatea sa este reglata de regimentele superioare ale sistemului nervos central si in

mod special de scoarta.

Sistemul nervos vegetative – coordoneaza activitatea organelor interne, bataiile inimii

si presiunea sanguina, distributia sangelui, frecventa miscarilor rspiratorii, secretia, etc.

Cele doua componente ale sistemului nervos vegetative simpaticul si parasimpaticul,

exercita asupra fiecarui organ actiuni antagoniste : unul stimuleaza, celalalt inhiba.

Excitatia simpatica mareste metabolismul , deci creste caldura, glicemia, accelereaza

bataiile inimii, diminueaza circulatia periferica si creste circulatia cerebrala.

Parasimpaticul are actiune antagonista - el creste anabolismul.

Sistemul nervos este constiuit din elemente esentiale:

Neuronul - celula nervoasa propriu – zisa si nevroglia – tesut de sustinere .

Neuronul unitatea anatomo – functionala a sistemului nervos este alcatuita din corpul

celular si prelungirile sale.

3

Acestea sunt: axonul - prelungire de obicei unica si lunga prin care influxul nervos

pleaca de la celula; si dendritele – prelungiri scurte prin care influzul vine la celula.

Fibra nervoasa – este continuarea axonului si este constituita dintr-un fascicul de

neurofibrite, numite chidrax invelite sau nu de o teaca de mielina

Prin intermediul fibrelor nervoase se realizeaza o legatura intre doi neuroni , legatura

care poarta denumirea de sinapsa.

Circulatia influxului nervos la nivelul sinapsei se face intr-o singura directie, de la

cilindrax, si corpul celular.

Pagina 2 din 61


Energia care circula de-a lungul fibrei nervoase se numeste impuls nervos.

Dupa sensul impulsului nervos se deosebesc un neuron aferent - care conduce

impulsul de la periferie catre centru ( calea senzitiva ) si un neuron aferent care conduce

influzul de la centru la periferie (calea motorize ).

Excitatiile mediului extern si excitatiile pornite de la muschi, tendoane, articulatii,

periost se transmit prin intermediul sistemului nervos al vietii de relatie; In excitatiile plecate

de la viscere se transmit pe calea sistemului nervos central vegetative.

Aceste senzatii sunt receptionate de organe specializate, numite receptori, care poti fi

- extrareceptori, care culeg excitatiile pornite de la mediul extern ;

- proptoreceptori care culeg informatii de la muschi , tendoane, articulatii ;

- interoceptori care culeg excitatiile viscerale.

Nervii periferici pot fi senzitivi sau senzoriali, motori si vegetativi.

Pe calea lor vin informatii de la periferia corpului, sau din organelle interne care vor

merge prin intermediul neuronului senzitiv spre centru, influzul nervos transmitandu-se spre

organele efectuare pe calea neuronului motor, a nervilor motori.

In general nervii periferici sunt mixti leziunea lor provocand tulburari chimice ,

motorii si sensitive.

Din nervii periferici fac parte nervii cranieni in numar de 12 perechi si nervi

rahideieni.

SNC – este alcatuit din encefal care este format din doua emisfere centrale.

Formatiunile de la baza craniului, triunchiului cerebral, cerebel si maduva spinarii.

Emisferele cerebrale – prezinta partea cea mai dezvoltata a sistemului nervos

Fiecare dintre ele cuprind cate patru lobi : frontal, parietal temporal si occipital.

Acestia sunt impartiti prin santuri si circumvolutii

4

Encefalul este format din substanta cenusie si substanta alba.

Substanta cenusie – prezinta numeroase cellule de diferite forme si dimensiuni ,

alcatuind la suprafata scoarta cerebrala , iar in profunzime nuclei cenusii centrali .

Pagina 3 din 61


In scoara se regasesc 14 miliarde de celule.

Substanta alba – este formata din fibre nervoase care realizeaza legatura intre diferite

zone corticale ( fibra de asociatii ) , legatura intre cele doua emisfere ( fibre comisurale –

corpul calos ) si legatura intre diferite etaje ale sistemului nervos central ( fibre de protectitie)

Coordonand functionarea sistemului nervos , scoarta cerebrala controleaza intreaga

activitate a organismului .

Ea detine in primul rand functia de reprzentare si selectionare , de elaborare a ideilor –

gandirea ( rationamentul ) , denumita de Pavlov “ activitate nervoasa superioara”

Spre deosebire de reflexele neconditionate , care sunt inascute , reflexele conditionate

sunt dobandite , aparand in cursul existentei individului , determinate de conditii diferite si

variate ale mediului extern.

La nivelul scoartei se realizeaza integrarea superioara, cu alte cuvinte, adaptarea

organismului la schimbarile mediulu extern, inregitrate cu finete si precizie, precum si

legatura dintre parti ale organismului.

Lobul frontal – corespunde circumferintei centrale ascendant, este sediul neuronului

motor central, deci mediul miscarilor voluntare.

Leziunile lobului frontal se insotesc de tulburari motorii ( paralizii), tulburari in

articulatia vorbirii ( disartrie sau anartrie ), tulburari de comprtament.

Lobul parietal – este mediul cortical, analizatorului sensibilitatii generale.

La acest nivel se realizeaza sinteza tuturor tipurilor de sensibilitate.

Leziunile lobului parietal se vor insoti deci, de tulurari privind aprecirea volumului si

a formei obiectului ( stereagnezie ), a greturilor ( barestezie ), privind discriminarea tactila

( aprecierea distantei dintre doua atingeri ale pielii ).

Distrugerea totala duce la agnezie tactila , adica la nerecunoasterea prin pipait a

obiectivului respectiv.

Lobul temporal - cuprinde sediul cortical al analizatorului auditiv.

Surditatea verbala ( bolnavul aude , dar nu intelege ), halucinatii auditive, tulburari de

echilibru, imposibilitatea de a intelege scrisul ( cecitate verbala )

5

Pagina 4 din 61


incapacitatea de utilizare a obiectlor si de efectuare a gesturilor obisnuite ( apraxie ),

uneori este pierduta intelegerea semnificatiei cuvantului vorbit sau scris ( afazie senzoriala ).

Lobul occipital – este sediul capatului cortical al analizatorului visual.

Leziunea sa duce la tulburari de orientare in spatiu, tulburari de vedere ( halucinatii

vizuale )

Formatiunile de la baza creierului sunt diencefalul si corpii striate.

Diencefalul – este alcatuit in principal din : talamus, statia cea mai importanta de

releu pentru toate fibrele sensitive, care merg dspre scoarta cerebrala ( leziunile talamusului

provocand grave tulburari de sensibilitate ) si hipotalamus – coordonatorului sistemului

vegetativ si al sistemului endocrine.

Corpii striate – formati dintr - un numar de nuclei de substanta cenusie, au un rol

deosebit in realizarea miscarilor autonome. Si a tonusului muscular fiind segmental cel mai

important al sistemului extrapiramidal .

Leziunile acestora duc la aparitia unor tulburari incadrate in notiunea generica de

sindrom extrapiramidal.

Triunchiul cerebral – este prima portiune cuprinsa in cutia craniana , in prelungirea

maduvei spinarii.

Tinand seama de importanta centrilor nervosi ( respiratorii, circulatori, de deglutitie,)

a cailor si a conexiunilor de la nivelul trunchiului cerebral , leziunile acestora produc

manifestari complexe, grave si adesea mortale.

De la acest nivel pornesc cele 12 perechi de nervi cranieni care indeplinesc importante

functii motorii si sensitive.

In sfera muschilor nervilor cranieni si ai centrilor reflexelor vegetative , in trunchiul

cerebral se gasesc se gasesc o serie de muschi nespecifici care alcatuiesc formatiune

reticulara care are loc in transmiterea spre scoarta cerebrala a diferitelor stimulari extero si

interoceptive contribuind la edificarea starii de veghe. ( de constiinta )

Pagina 5 din 61


Cerebelul - asezat in fosa superioara a cutiei craniene , este alcatuit din doua emisfere

laterale cu rol in coordonarea motorize si o regiune mediana , care contribuie in mod deosebit

la mentinerea echilibului , numit vermis

El este legat de neurax prin pediculii cerebelosi.

Functia sa principala consta in reglarea tonusului muscular si coordonarea miscarilor.

6

Maduva Spinarii – ultima portiune a sistemului nervos se prezinta sub forma unui

cilindru de substanta nervoasa care incepe de la bulb si se termina la L2 .

Este impartita in doua jmatati simetrice , fin formata din substanta cenusie

Substanta cenusie este situate central si imbraca aspectul literei “H “

Coarnele anterioare ale ubstantei cenusii sunt motorii, cele posterioare sensitive , iar

cele laterale au functii vegetative.

Substanta alba este alcatuita din cai motorii descnendente si cai sensitive ascendente.

In fiecare jumatate de maduva se disting trei coordonate de substanta alba , separate

de emergentele radacinilor anteriore ( motorii ) si posterioare 9 senzitive )

Cordonul anterior contine fascicolul piramidal direct.

Cordonul posterior contine fascicolele Goll si Burdanch , care condc spre centrii

superiori sensibilitatea tactila si profunda constienta .

Cordonul lateral contine o serie de fascicle ascendente care conduc spre centri

superiori informatii legate de sensibiliatea termica , dureroasa si peofunda inconstienta.

Tot la nivelul cordonului lateral coboara fascicolul piramidal incricisat, si caile

extrapiramidale spre celula neuronului periferic , aflata in cordoanele anterioare , de unde

porneste calea motorize finala.

Leziunile maduvei provoaca grave leziuni sensitive , motorii si vegetative.

La nivelul dintre cele doua radacini – anterioara ( motorie) si posterioara ( senzitiva )

- se formeaza nervii rahidieni.

Pagina 6 din 61


Pe traiectul radacinii posterioare exista o umflatura , ganglinul spinal, care contine

corpul celular al primului neuron senzitiv periferic.

Nervii rahidieni dau nastere nervilor periferici.

Sistemul nervos central ( encefalul si maduva spinarii ) este acoperit si protejat de cele

trei foite meningiene: DURAMATER –o membrane fibroasa in contact cu osul ,

ARAHNOIDA - o foita subtire care captuseste fata interna a duramaterului si PIAMATER -

un tesut celular bogat vascularizat care acopera tesutul nervos.

Spatiul sudarahnoidian cuprins intre piamater si arahnida contine lichidul

cefalorahidian. Acesta este secretat in ventriculi de catre plexuri coroide si patrunde in

spatiile subarahnoide prin orifiuciul lui Magendie si Laschka.

In interiorul encefalului se afla un sistem de cavitati SISTEM VENTRICULAR , in

care se formeaza si circula LC .In emisfera se fala ventriculii laterali I si II , si ventriculul III.

intre protuberanta si cerebel se afla ventricolul IV.Ventricolul III este legat de ventricolul IV

prin aspectul Sylvion . Ventricolul Iv comunica cu spatiul arahnoidian prin orificiul Lusckha

si Magendie .

LCR se resoarbe din spatiul subarahnoidin , prin vilozitatile arahnoidiene.

7

CAILE MOTORII, SENZITIVE SI A REFLEXELOR

Caile motorii

Sistemul motor cuprinde 3 elemente:

neuronal central

neuronal extrapiramidal

neuronal periferic

Neuronul motor si neuronal extrapiramidal , reprezinta cele doua cai motorii , care

merg de la encefal la maduva.

Pagina 7 din 61


La nivelul acestuia, calea motorize este unica , fiind reprezentata de neuronal periferic

numit de aceea si calea motorie finala comuna.

Prin intermediul acestuia se transmit atat impulsuri venite pe calea neuronului central

( calea piramidala) cat si cele venite pe caile extrapiramidale.

Neuronul motor central – formeaza calea piramidala

Fascicolul piramidal are somele celulare situate pe scoarta circumvolutiei frontale

ascendente. Axonii lor alcatuiesc calea pirmidala si se termina in coarnele anterioare ale

maduvei , unde fac sinapsa cu neuronal motor periferic , cu exceptia unor fibre scurte

( fascicolul genicular ) care se termina in nuclei de origine ai nervilor cranieni, la nivelul

trunchiului cerebral .

Fascicolul pyramidal incrucisat care reprezinta cea mai mare parte a fascicolului

pyramidal si ale carui fibre se incruciseaza in partea superioara a bulbului

(decusatie) pentru a ajunge apoi in coordonatele medulare laterale si coarnele

anterioare

Datorita incrucisarii laterale a acestor fibre , se intelege de ce o leziune encefalica

antreneaza paralizie pe partea superioara a corpului.

Fascicolul piramidaldirect - este fascicolul subtire , constituit din cateva fibre care nu

se incruciseaza la nivelul bulbului , ci cu mult mai jos , la nivelul maduvei spinarii , cu cateva

segmente inainte de a se termina , tot in coarnele anterioare ale maduvei .

Fascicolul pyramidal este de origine filogenetica mai noua.

8

Prin intermediul lui se transmit impulsuri notorii active ( pentru miscarile voluntare )

si impulsuri modelatoare ale scoartei pentru activitatea autamatorefleza a maduvei.

Neuronii extrapiramidali - formeaza calea extrapiramidala care este o cale motorize

indirecta

Corpurile celulare isi au originea in nuclei centrali ( reticular si caudat ), nucleul rosu ,

locus neger .Toti acesti nuclei sunt legati prin fascicole scurte.

Pagina 8 din 61


Caile descendente se termina in coarnele anterioare ale maduvei prin diferite

fascicole.

Subo - spinal

Olivo – spinal

Tecto – spinal

Vestibule – spinal

De retinut ca scoarta cerebrala la nivelul lobului frontal are neuroni cu functie

extrapiramidala.

Sistemul extrapiramidal , de origine filogenetica mai veche , joaca un rol in miscarile

automate si in coordonarea si reglarea tomusului muscular.

Neuronul motor periferic - este portiunea terminala a caii motorii

Corpurile celulare se gassc in coarnele anterioare ale maduvei , iar, axonii trec

radacina anterioara in nervii perifeici , terminandu-se in muschi.

Legatura intre nerv si muschi se face la nivelul unei formatiuni de tip sinaptic , numita

PLACA MOTORIE.

Transmiterea influxului la acest nivel , se face cu ajutourul unui mediator chimic

numit acetilocolina.

Nervul periferic primeste excitatii atat pe calea neuronului motorcentral , cat si a

neuronului extrapiramidal si a aecului reflex medular , de aceea se mai numeste si calea finala

comuna.

In leziunile neuronului motor sunt pierdute toate categoriile de miscari.

B.Caile sensibilitatii.

Informarea sistemului nervosa supra variatiilor mediului extern si intern se realizeaza

prin existenta la periferie a unor receptori specializiti pentru toate tipurile de sensibilitate

9

Pagina 9 din 61


Se disting doua forme de sensibilitate:

elementara

sistemica

Sensibilitatea elementara cuprinde:

sensibilitatea superficiala sau cutanata pentru pipait , caldura si durere ( termica,

tactila si dureroasa)

sensibilitatea profunda sau proprioreceptiva , care provine din muschi , tendoane

ligamente, oase si articulatii

sensibilitatea viscerala ( interoceptiva) , sub controlul sistemului nervos vegetative.

Sensibilitatea sistemica cuprinde:

senzatii complete rezultate din diferentierea si combinarea senzatiilor elemntare.

Caile sensibilitatii, printr-o inlantuire de trei neuroni , alcatuiesc calea sensibilitatii

tumo – algice , a sensibilitatii tactile – profunda constienta . prfunda inconstienta.

Caile senzitive cuprind trei neuroni:

Primul neuron se gaseste pe traiectul radacinii posterioare a nervului rahidian , in

ganglionii spinali si in ganglionii anexati nervilor cranieni.

El este o prelungire cu rol de dendrite , care alcatuieste fibra senzitiva a nervului

periferic si o prelungire cu rol de axon care patrunde in maduva.

Aceasta prelungire poate fi scurta , pentru sensibilitatea superficiala ( care se termina

2-3 segmente medulare mai sus) si lunga pentru sensibilitatea profunda constienta ( care se

termina in nucleul Gool si Burdach din bulb)

Al doilea neuron transmite excitatia senzitiva pentru sensibilitatea superficiala prin

fascicul spino – thalamic posterior si pentru sensibiliatatea tumo – algica , iar pentru

Pagina 10 din 61


sensibilitattea profunda fibrele care pornesc din nuclei Goll si Burdach se invecineaza in bulb

, pe liania mediana si se termina in talamus

Al treilea neuron este portiunea cailor sensitive intre talamus si circumvolutia

parietala.

10

Caile reflexelor

Se intelege prin reflex un raspuns secretor sau vasomotor , obisnuit prin intermediul

sistemului nervos.

Pentru ca sa se produca un reflex este necesara continuitatea arcului reflex intre

nervul afectat sic el efferent , cu alte cuvinte o suprafata receptoare ( pile , music, tendoane )

si un nerv senzitiv care constituie fibrbra aferenta , o celula intermediara aferenta situate in

ganglionul spinal posterior , o celula motorize ( in cornul anterior al maduvei ) si o terminatie

motorize in muschi.

Se recunosc mai multe tipuri de reflexe.

Reflexele osteotendionoase sunt reflexe spinale , formate din doi neuroni : unul

senzitiv care receptioneaza ectitatia de la nivelul tendonului ecitat prin intindere si unul motor

( neuronul motor periferic) care executa raspunsul motor.

Impulsurile corticale prin calea piramidala au actiuni inhibitoare asupra acestor

reflexe.

Reflexele superficiale ( cutanate si mucoase ) sunt formate din inlantuirea mai multor

neuroni.

Excitatia unor zone prin exagerarea lor , care apare in leziunea fascicolului pyramidal.

Reflexele de postura au tot un arc reflex alcatuit din doi neuron , dar sunt reglate in

special de sistemul extrapiramidal care exercita asupra lor o influenta moderatoare.

Lasubiectul normal , modificarea pasiva a pozitiei unei ariculatii determina o stare de

contracie a muschilor interesati.

La leziunile extrapiramidale aceste contractii sunt exaggerate.

In afara acestor reflexe pot aparea si alte reflexe patologice care se ivesc numai in

leziunile neuronului motor central ( calea piramidala )

Pagina 11 din 61


In afara reflexelor somatice maduva este si sediul unor reflexe vegetative

Nervii cranieni

Sunt in numar de 12 perechi cu exceptia nervului olfactiv 1 si optic II care apartine

trunchiului cerebral .

La nivelul acestuia se afla originea renala ( pentru fibrele motorii din nervi micsti si

motorii ) nuclei terminali (pentru fibre sensitive ) si originea aparenta ( la locu intrarii si iesrii

nervilor din neurax)

Nervii cranieni sunt : motori , senzitivi, si micsti

Nervii olfactivi - senzitivi – conduc impulsuri de miros la scoarta cerebrala

Nervii optici – conduc impulsurile declansate de stimuli luminosi la scoarta cerebrala

Nervii oculomotori –pun in actiune prin ramura somatica o parte din muschii globilor

oculari ( dreptul superior , dreptul inerior , oblicul inferior ) si ridica pleoapa superioara.

11

Prin ramura vegetatica inerveza muscii circulatori ai irusului si muschii circulari ai

corpului ciliar.

Nervii trohleari sunt nervii motori ai muschiului oblic superior.

Nervii trigemeni sunt nervi micsti , sunt formati din trei ramuri , oftalmica, maxilara,

si mandibulara.

Primele doua sunt sensitive iar cea de-a treiea este mixta.

Prin fibrele sensitive inerveaza tegumentl si musculature fetei iar prin fibrele motoare

inerveaa muschii masticatori

Nervii abduces sunt nervii motori ai muschiului drept extern al globului celular

Nervii faciali nervi micsti asigura sensibilitatea gustative , interventia musculaturii

mimicii, secretia glandelor salivare , submaxilare si secretia glandelor lacrimare.

Nervii vestibule cohleari – sunt nervi senzitivi , formati din doua componente :

cohleara ( acustica) conduce impulsuri pentru auz de la urechea interna , impulsuri in legatura

cu echilibru.

Nervii glosofaringieni sunt nervi micsti asigura sensibilitatea gustative

Nervii vagi sunt nervi micsti , formati din fibre fibre sensitive si motorii.

Pagina 12 din 61


Ei concentreaza activitatea muschilor faringelui ,laringelui si a majoritatii organelor

interne (inima , plamani, organelle abdominale)

Nervii accesori – sunt nervi motori , inerveaza muschii sternomastoidianai si trapeze.

Nervii hipoglosi sunt nervi motori si inerveaza musculature limbii.

12

CAPITOLUL II

Accidentul vascular cerebral (AVC)

1.Definitie:

AVC sunt suferinte grave ale sistemului nervos central , determinate de modificari

circulatorii cerebrale si se caracterizeaza prin pierderea motilitatii unei parti din corp, asociata

sau nu cu tulburari de echilibru , sensitive,senzoriale si de limbaj.

AVC care se instaleaza brusc in plina sanatate aparenta este denumit si ictus apopletic

(ictus=brusc , subit ; apoplexie =lovitura , suprimarea brusca a functiilor unui organ)

Aceste tulnurari de motilitate ( a functiei motorii musculare ) pot fi de diferite grade , de la

pareze (diminuarea fortei musculare)pana la paralizii (disparitia totala a functiei

motorii=plegie)

2.Clasificare

Accidentele vasculare cerebrale poti fi clasificate din punct de vedere al sindroamelor

anatomo-chimice in :

1.Ischemia cerebrala- suspendarea temporala sau definitive a circulatiei cerebrale pe o

anumita zona a creierului in care sunt cuprinse:

a) infarctul cerebral care poate fid at de :

- tromboza arterelor cerebrale

-emblia arterelor cerebrale

b) ischemia cerebrala tranzitorie (fara infarct)

Pagina 13 din 61


2.Hemoragia cerebrala

Conceptia actuala precizeaza ca AVC hemoracic poate fid at la randul lui de 2

afectiuni complet diferentiale si anume:

a) Hemoragia cerebrala

-revarsat sanguine difuz in tesutul cerebral

b)Hemoragia intracerebrala

- colectie sanguina bine delimitate localizata in substanta alba

13

3.Hemoragia subarahnoidiana

Mai pot fi cuprinse in AVC si:

4. Encefalopatia hipertensiva

5.Trombofeblitele venelor cerebrale sunt procese inflamatoii ale vaselor si sinusurilor

cerebrale

3.CAUZELE AVC- ului

ateroscleroza

hipertensiune arteriala

cardiopatii emboligene ( cardiopatie valvulara, fibruilatie atriala, infarct de miocard,

cardiopatie ischemica)

traumatisme craniene

malformatii vasculare

alte cauze:

etilism acut

diabet

intoxicatie acuta

tumori cerebrale

sindrom hemoragripar

Pagina 14 din 61


Patogenia circulatiei cerebrale este dominate de tulburari de circulatie arteriala

In raport cu teritoriul si importanta modificarilor vasculare , apar sindroame chimice

variabile

Se disting doua tipuri de de sindroame :insugicienta circulatorie proprie cu

simptomatologie discreta si inuficienta circulatorie acuta cu simtomatologie de focar, uneori

dramataica, manifestarile fiind cunoscute sub denumirea de accidente vasculare cerebrale.

4.Simptomatologie

- parestezii-furnicaturi

-hemipareza - deficit al unui singur membru

-hemiplegie – paralizia unei jumatati a corpului –stanga sau dreapta

In partea hemiplegica extermitatile ridicate cadrapid inerte

-tulburari senzitive

-subiective – tot ceea ce spune bolnavul ca simte :arsuri, furnicaturi, senzatii de

caldura, rece

- obiective se pun in evidenta de examinator

- tulburari senzoriale (tot cea ce tine de organelle de simt) de vaz-pierderea

monoculara sau binoculara a vederii;scaderea acuitatii vizuale ,diplopie (vedere dubla) de

auz, de gust, de tact, de miros

- tuburari de vorbire – in leziuni ale emisferei stangi (disfagie, afazie)

14

-tulburari sfincteriene –bolnavi nu isi pot controla emisia de urina , de scaun.

I. A INSUFICIENTA CIRCULATORIE CRONICA

Insuficineta circulatorie cronica cuprinde mai multe forme clinice :cauzele sunt

multiple dar cea mai frecventa este arteroscleroza cerebrala.

Pseudoneurastenia arterosclerotica – este cea mai des intalnita.

Apare de obicei dupa 45 de ani in special la hipertensivii moderati .

Tulburarile sunt de tip nevrotic(cefalee, insomnie ,astenie fizicca si intelectuala)

Pagina 15 din 61


Cefaleea este mai intense dimineatza la desteptare .Insomnia este persistenta bolnavul

fiind ziua somnolent, iar noaptea neputand dormi.

Randamentul itelectual scade, iar ameteliile sunt frecvente

Evolutia este oscilanta cu tendinte de agravare

Tratamentul adecvat antiterosclerotic –igiena dietetica si medicamentoasa poate duce

la remisiuni durabile , impiedicand si aparitia unor tulburari mai grave.

Insuficienta circulatorie tranzitorie.

Este o alta forma clinica intalnita tot la aterosclerotici , sub aspectul unor fenomene de

deficit in raport cu zona arteriala la nivelul careia s-a produs tulburarea.

Se caracterizeaza prin tulburari de vobire , hemianopsii, pareze trecatoare si ameteli.

Dupa cateva ore fenomenele cedeaza rapid persistand mici semnale clinice.

Uneori aceste tulburari precedeaza si anunta instalarea unui accident vascular

major.Tratamentul trebuie sa fie energetic si continuu

-vasodilatatoare ( vit.PP, B1, B6 )papaverina

Sedative

Clofibrat

Heparina

Repaosul la pat este obligatoriu, cel putin doua saptamani.

15

Sindromul pseudobulbar

Este o manifestare grava care apare la bolnavii cu leziuni cerebrale 9lacune) datorita

unor AVC mici repetate si adesea neglijate

Vasele cerebrale prezinta leziuni aterosclerotice difuze , leziunile sunt mici si

disseminate bilateral , apar tulburari de deglutitie si fonatie , tetraoareze si tulburari

sfinteriene.

De obicei bolnavul este un vechi arterosclerotic hipertensiv

Pagina 16 din 61


Fata este inexpreziva , labilitate emotive pronuntata(plange si rade usor ) atentia si

memoria sunt diminuate , tulburarile de mers sunt caracteristice (pasi mici , tarati pe sol,

miscari lente)

Refelxele sunt exaggerate , vocea slaba cu dizartrie

Evolutia este progresiva fiecare nou puseu (microictus) agravand tulburarile prin

scoaterea din functiune a unor teritori cerebrale.

Tratamentul vizeaza arteroscleroza cerebrala . o atentie suplimentara trebuie acordata

masurilor de igiena si alimentatie a bolnavului.

B Insuficienta circulatorie acuta

Cunoscuta sub numele de accident vascular cerebral , cuprinde mai multe forme

clinice.

Cabd accidental vascular se instaleaza brusc , lovind bolnavul in plina sanatate

aparenta, este denumi ictus apopleptic

Edemul cerebral acut (encefalopatia hipertensiva)

Apare de obicei ca urmare a unor tulburari circulatorii consecutive , unei hipertensiuni

arteriale si mai rar a unui proces infectios , alergic sau toxic

Creierul este edematiar cu mici focare hemoragice ischemice

Debutul poate fi acut sau subacut

Clinic se manifesta prin sindrom de hipertensiune intracraniana ;cefalee, varsaturi

staza papilara

Acestea se pot instala in 1-2 ore sau numai in cateva ore

Cefaleea este atroce insotita de varsaturi , insomnie totala ,tulburari psihice , convulsii

si semen de atingere piramidala.(pareza, afazie)

Simptoamele sunt de obicei tranzitorii, disparand dupa cateva zile daca se repeat pot

aparea leziuni organice grave

16

Pagina 17 din 61


Diagnostic

Se bazeaza oe cefalee intense , varsaturi, convulsii , tulburari de vedere, ameteli,

greutate in gandire si exprimare.

Tratamentul edemului cerebral. – uramareste scaderea tensiunii arteriale cu furosemid

(fiole de 20mg administrate intravenos repetat la 8 ore..)

Edemul cerebral se combate prin administrarea de sulfat de Mg 25% (10-30ml

intravenos lent ) sau de solutii hipertonice de glucoza 20% (100-200ml in perfuzie ) si

manitol 10% 20%

In cazul in care bolnavul este agitate , se administreaza plegomazin ( intravenos sau

intramuscular ) sau fenobarbital (0.10-0.20 intramuscular)

2. Ramolismul cerebral

Este un accident vascular acut care duce la necroza ischemica a unui teritoriu din

parechimul cerebral

Cauzele: trombozele, emboliile , insuficienta circulatorie fara obstructie

In zona necrozata se fomeaza o cicatrice cerebrala scleroasa sau o cicatrice chistica

plina cu lichid.

Tromboza cerebrala este o boala a varstei de peste 60 ani intalnita in general la

barbate.

Infarctul cerebral prin arterita este intalnit la varste tinere.

Leziunile mari ale ramolismentului se produc atunci cand anorexia cerebrala dureaza

mai mult de trei minute.

Debutul infarctuli are loc de regula in a doua parte a noptii:manifestari , semen ,

simptoame.

Semnele de debut:

vartej

diminuarea fortei musculare

parestezii si pareze (posibil tranzitorii)la fata si member

tulburari vizuale

tulburari de vorbire usoare

Semnele de evolutie:

-cefalee puternica

Pagina 18 din 61


-vartef intens

-accentuare tulburarilor de vorbire(afazie)

- instalarea deficitului motor partial, semipareza sau hemiplegie

17

-cand hemiplegia se instaleaza brusc pacientul isi pierde constiinta si poate intra in

coma( in cazul trombozelor mari)

Hemiplagia – hemi- jumatate, paresys – slabire , plegie = lovitura

Este un sindrom caracterizat prin deficit motir partial sau total a unei jmatati de corp

Marirea suprafetei corticale lezate nu este in raport cu volumul muscular , ci cu

complexitatea , finetea , precizia miscarilor in mod special al mainii si gurii.

Cauzele:

afectuini cardiovasculare

post traumatisme craniene

hipertensiune arteriala

diabet zaharat

boli autoimmune colageneza

boli infectioase :variza de tip hepatic , encephalic, meningo- encefalite

Factori favorizanti

- Alcoolismul

- Tanagism

- Effort fizic

- Stress emotional

- Bai fierbinti

-Hemoragii massive

Caracteristici de debut

- durata este de cateva saptamani

-hemiplegia poate lua diferite aspecte in functie de localizarea leziunii cerebrale.

Pagina 19 din 61


Daca pacientul este dreptaci si hemiplegia afecteaza partea dreapta apar tulburari de

vorbire - afazia

Tunefirea mainii si a degetolor . blocaj artcular almainii si degetelor

Mana este adematiata difuz, uscata, blocata in pronoflezii

Durerea cu debut brutal sau agravat

Durerea are character de arsura , cu intensitate mare

Tonusul muscular este scazut

Capul si privirea sunt deviate spre partea sanatoasa

18

Catacresistici de recuperare.

-paralizia flasca devine treptat paralizie spastica

- musculature afectatata prezinta contracture permenenta care duce la atitudini

caracteristici ale membrelor paralizate

Evolutie si prognostic.

Prognosticul este rezervat datorita ictusurilor repetate determinand decesul rapid prin

coma vasculara cerebrala.

Evolutia in infarctul cerebral este cronica de luni si ani de zile.

Diagnosticul ramolismentului cerebral se pune pe hemiplegie

Tratamentul ramolismului cerebral

Este in principal profilactic adresandu-se in special aterosclerozei si factorilor de risc.

Tratamentul curative consta in repaus la pat , schimbarea pozitiei in pat pentru

evitarea escarelor si a pneumoniei hipostatice.

Se mai administreaza sedative, vasodilatatoare (papaverina, miofilin) anticuagulante

(heparina, trombostop), antibiotice profilactice (pentru prevenirea infectiilor)

Tratamentul sechelar se face prin masaje si miscari passive ale muscilor paralizati si

antrenarea bolnavului ptr a executa miscari cat mai precoce.

Pagina 20 din 61


3 Embolia cerebrala – este o alta forma clinica a ramolismului cerebral

Cauze:

Este datorata stenozei mitrale , endocarditei lente,infarctului de miocard si exceptional unei

emboli gazoase.

Semne de debut:

- debutul este brusc

- dupa un effort mai mare

- cefalee

- scurta pierdere a constintei

- uneori convulsii

- frecvent la cei cu antecedemnte cardiace

19

Semne de evolutie:

hemiplegie

crize comitiale

tulburari respiratorii

tulburari psihice- delir, dezorientare

aspectul clinic este asemanator celui din tromboza, adesea fara coma

profunda.Rasetele sunt frecvente observandu-se e mbolii si in alte viscere.

Diagnostic:

Se bazeaza pe instalarea brusca a unui deficit neurologicde focar(hemiplegie, afazie),

la un bolnav care prezinta o cardiopatie emboligena.

Tratamentul emboliei cerebrale.

Consta in vasodilatatoare, combaterea edemului cerebral cu manitol 20%, etc.

Pagina 21 din 61


II.HEMORAGIA CEREBRALA

Definitie. – este revarsarea de sange in parenchimul cerebral.

Cauza cea mai des intalnita este hipertensiunea arteriala.

In absenta acestuiain special sub varsta de 40 ani , pot fi luae in consideratie

malformatiile musculare congenitale( anevrism sau angioame), discraziile sanguine , purpura

si leukemia.

Hemoragia se procede de obicei prin diapedeza si mult mai rar prin ruperea peretelui

vacular.

De asemenea pot aparea ca urmare a unui traumatism cerebral .

Sediul de predilectie al hemoragiei este teritoriul arterei cerebrale, mijlocii cel mai

ades pe stanga.

Intinderea leziunii este amplificata in faza acuta de emdemul penfocal.

Simptomatologie.

Debutul este de obicei de o brutalitate extrema aoparand cu ocazia unui effort, a unei

emotii, mese copioase, u unui puseu hipertensiv, sau fara cauza aparenta.

Clinic – aspectul clinic este de ictus care apare in plina sanatate cu cefalee violenta ,

semen meningiale

-greturi

-varsaturi

-redoarea cefei

20

Bolnavul isi pierde rapid cunostinta si cade intr-o coma profunda si prelingita ( cateva

zile )

In cazuri mai usoare bolnavul nu intra in coma si asista la instalarea progresiva a

paraliziei.

Coma este caracterizata prin pierderea totala a constintei, sensibilitatii si mobilitatii

voluntare.

Pagina 22 din 61


In forme grave apar tulburari de ritm cardiac, respirator , febra mare si transpiratii

profunde.

Respiratie este stupuroasa fata bolnavului este inexpresiva , apare deviatia conjugate a

capului si a ochilor , membrele de parte paralizata cad inerte cand sunt ridicate, obravul de

partea paralizata bombeaza in timpul respiratiei, aerul fin expulzat in vecinatatea comisurii

bucale de aceeasi parte( semnul pipei)

Lichidul cefalorahidian este de obicei hemoragic.

Semnul Clinic principal este hemoragia si hemiplegia, care evolueaza in aceleasi

stadii ca la tromboza ( hemiplegie faza spastica, sechelii definitive)

Evolutia este variabila unii bolnavi mor in ziua ictulsului, altii in a treia sau a patra zi,

iar unii se pot vindeca cu sechele definitive.

Riscul unei hemoragii in lunile sau ani care urmeaza este obisnuit.

Forme clinice:

a) hemoragia cerebrala meningeala- este o hemoragie initial cerebrala, care cuprinde

ventriculii si spatiile subarahnoidiene.

Coma este profunda , febra ridicata , sindromul meningeal rezent,lichidul

cefalorahidian hemoragic.

Evolutia de obicei letala in 24, 48 ore.

b)hemoragia cortico – mningeala

Este alta forma clinica, mai benigna in care hemoragia este initial meningeala

atingand ulterior o mica portiune din cortex.

c) hematomul intracerebral

Este o hemoragie cerebrala circumscrisa

hemoragia meningeala

21

Pagina 23 din 61


Este un accident vascular cerebral relative frecvent aparand laoricve vsrsta in deosebi

dupa 40 ani

Cauze:

malformatii vasculare

arteroscleroza vaselor cu sau fara HTA

Traumatisme craniene

Discraziile sanguine

Leziunile toxice

Arteritele trofice sau luetice

Debutul este brusc , de obici in plina activitate, in urma unui effort cu cefalee intense,

exacerbate, de zgomot sau lumina si cu semen desindrom meningeal:

cefalee difuza

fotofobie

varsaturi

redoarea cefei

semnul Kerming

Bolnavul este agitat, hipertrmic, uneori confuz, rar delirant, adesea prezentand o stare

de coma care deobicei nu este pofunda , lichidul cefalorahidian este hemoragic.

Cand suferinta este si corticala apar semen de iritatie piramidala.

Mai rar debult este pregresiv cu cefalee, ameteli, obnubilare, varsaturi.

Prognosticul;

este favorabil bolnavul vindecandu-se fara sechele

pericolul recidivelor este insa mare.

Tratamentul hemoragiei cerebrale:

In coma , deplasarea bolnavului este interzisa, iar ingrijirile igienice vor fii practicate

cu maxima atentie.

Se vor asigura drenajul vezical si cel rectal

Pagina 24 din 61


Se va mentine igiena bucala si a pielii pentru evitarea escarelor.

Partile expuse contactului prelungit cu patul vor fii deosebi de atent cuaratate cu

alcool , pudra de talc, si protejate prin colaci de cauciuc bandajati cu tifon)

Asternutul si lenjeria vor fi mereu schimbate si intinse pentru a evita cutele ce pot

ducela escare

Hidratarea bonavului este princilala grija in aceasta perioada, ea asigurandu-se prin

perfuzii cu glucoza izotonica sau ser fiziologic , sonda gastrica.

22

Terapia medicamentoasa urmareste scaderea edemului cerebral cu solutie glucozata,

hipertonica 33% sau sulfat de magneziu 25%, intravenos si combaterea sangerarilor prin

hemostatice.

Antibiotice se recomanda pentru prevenirea infectiilor .Asocierea sedativelor este

recomandata la bolnavii agitate, in cazul formarii unui hematom intraparenchimatos in

hematomul cronic subdural sau angioame si anevrisme interventia neurochirurgicala se

impune de urgenta.

Dupa iesirea bolnavului din starea de coma elprezinta semnele leziunii cerebrtale in

general o hemiplegie.

In acest stadium secotinua tratamentul etiologic ateroscleroza, diabet cardiopatic ,

hipertensiune ca si regimul alimentar indicat.

Imediat ce este posibil se incep gradat chinetoterapia si recuparerea nervului.

Definitie.- dupa I. Cinca si C. Popa ischemia cerebrala tranzitorie defineste alterarile

chimice hemodinamice simetabolice ale creierului de scurta durata, repetitive si

ireversibile.AIT poate fi definit ca o tulburare neurological de scurta durata datorita unei

ischemii cerebrale locale caracaterizata prin aparitia brusca dura scurta a tulburarilor ,

reversibiliatate completa, character local si tendinta de repetare.

Dupa O.M.S 1971 AIT este definite ca o instalare brusca a unor episoade cu character

repetativ de tulburare a unor functii cerebrale , determinate de o ineficienta a irigatiei

sanguine intr-o regiune limitata si care dispare complet in 24 ore.

Pagina 25 din 61


Experienta clinica arata de asemenea existenta unor manifestari a caror reversabilitate

totala se realizeaza intr-un timp ce poate ajunge la 48-72 ore.

Forme clinice in AIT

AIT ce dureaza 1 minut , pana la 24 ore in sistemul carotidian si cateva minute , pana

la 72 ore in sistemul vertebrobaziliar.

AIT reversibil in 24 -72 ore pana la 3 saptamani

Atac ischemic constituit dupa 3 saptamani

atac ischemic partial constituit

]atac ischemic total se refera la aria vasculara daca este prinsa partial sau total

La primele doua forme clinice nu trebuie sa ramana sechele neurologice

atacuri ischemice nonprogresive , care sunt cele mai fracvente si cuprind 80% din

accidentele vasculare cerebrale

atacuri ischemice progressive , care cuprind 20% din AVC

23

Patogenia accidentelor ischemice tranzitorii

Mecanisme de producere a AIT

Actualmente se admite ca diversele etiopatogenii sunt responsabili de AIt prin

urmatoarele mecanisme principale:

fie printr-o ischemie in raport cu o ocluzie si este vorba cel mai des de tromboembolii

legate de ateroscleroza sau emboli de origine cardiaca

fie prin ischemie fara ocluzie si in acest caz este vorba de o pierdere a autoreglarii , de

tulburari de criza sanguina si mai rar de spasm arterial

Existenta unui mechanism pathogenic in producerea AIT este mai rar intalnita si de

cele mai multe ori suntem confruntati cu implicarea mai multor mecanisme.

Pe baza cercetarilor anatomopatologice , astazi se admite ca ca majoritatea AIT au la

baza un mechanism tromboembolic , deci o ocluzie arteriala.

Pagina 26 din 61


In concluzie aparitia unui sa a mai multor AOt este un important semnprevestitor al

unui atat ischemic major.

Patogenia AIT cunoaste:

-AIT fie printr-o ischemie in raport cu o acluzie sau stenoza si este cal mai frecvent

AIT prin ischemie fara ocluzie si in acest caz este vorba de pierderea autoreglarii de

criza sanguina si mai rar de spasm arterial

Patogenia AIT recunoaste doua mecanisme principale

mecanismul tromboemboliei

mecanismul hemodinamic

Mecanismul tromboemboliei legat de ateroscleroza vasele mari toracocervicale este

mult mai frecvent decat cel legat de embolii cardiace de aici importanta cunoasterii

mecanismelor de producere a aterosclerozei , de combatere a factorilor de risc

Factorii de risc sunt acceasi cu factorii majori care sunt recunoscuti si ptr

ateroscleroza .

a)Ateroscleroza –altereaza peretele arterelor mari si mijlocii .Deosebirea esentiala

dintre ateroscleroza si arterioscleroza rezida ca prima are ca sunstrat lezional placa cu

localizare elective in intima arterelor mari si mijlocii, hialinizarea mediei arterelor mici si

areriolelor leziunile ateriosclerozei se instaleaza foarte lent in zeci de ani inepand din

copilarie ( perioada 10 – 20 ani) , sunt inaparente pentru mult timp, apoi brusc complicate de

ischemie in teritoriul irigat de artera atins

Consecintele aterosclerozei sunt inaite de toate de ordin hemodinamic ca urmare a

reducerii calibrului vascular, placa de aterom determina aparitia tulburarilor ischemice .

Stenoza arterei se poate instala progresiv , , alteori stenoza arterosclerotica se

constituie brusc prin dezvoltarea unui tromb la nivelul placii , prin aparitia unui hematom

intramular care bombeaza spre lumen sau prin mobilizarea unui fragment de tromb sau de

debriuri din placa ulcerate.

Deci arteroscleroza produce diminuarea sau oprirea circulatiei arteriale a unui teritoriu

prin:

mecanismul de reducere a calibrului arterei;

mecanismul trombozei arteriale;

Pagina 27 din 61


mecanismul emboliei arteriale

b)Emblii de origine cardiaca

Dupa o embolie la o cardiopatie reumatismala in majoritatea cazurilor o stenoza

mitrala cu fibrilatie atriala – 33% dintre pacienti prezinta embolie sitemica dupa 2 ani, 50%

dupa 6 ni si 100% mai tarziu.

Dintre emboliile sistemice 50 sunt elmbolii cerebrale.

Cauzele cardiace clasice: valvulopatii reumatismale, infarct de miocard,boli

congenitale ale inimii , complicatii ale chirurgiei cardiace.

Modul in care ocluzia provoaca AIT

Pentru ca o ocluzie sa determine numai AIT ea trebuie sa provoace o ischemie

tranzitorie.

Ischemia poate sa fie tranzitorie fie ptr ca teritoriul ischemic este imediat reperfuzat

prin reteaua de anastomoze , aceste anastomoze trebuie sa fie permanent permeabil sis a fie

mentinute intr-o stare functionala optima , printr-o presine sistemica suficienta, fie pentru ca

insasi ocluzia nu este decat temporara prin fragmentarea sau dizolvarea emboliei de catre

curentul sanguin si restabiliarea astfel a debitului normal.

Reperfuzarea teritoriului ischemic depinde de trei parametrii:

-situatia ocluziei in raport cu reteaua cu reteaua anastomotica

-dezvotarea acestei retele anastomotice foarte variabil, de la individ la individ.

Circulatia cerebrala joaca un rol important in reperfuzarea teritoriului ischemic produs

prin ocluzia unei artere cerebrale.In afara cailor arteriale principale , circulatia cerebrala de

un sistem anastomotic de suprafata care reprezinta dispozitivul de securitate al acesteia.

Mecanismul hemodinamic.

Actualmente se admite ca marea majoritata a AIT releva un mechanism

tromboembolitic , dar cea mai mare parte a autorilor considera ca un anumit procentaj din Ait

poate fi detrminat de perturbari hemodinamice

, aceste realizari pot fi realizate prin:

scaderea temporara a presiunii de perfuzie

perturbarea localasau generala a autoreglarii circulatiei cereerale.

In cazul [erturbarii hemodinamica ale AIT fara ocluzie se discuta notiunea de criza

circulatorie sau criza hemodinamica.

Pagina 28 din 61


Crizele hipertensive

Observatiile clinice arata ca AIT se insoteste mai frecvent cu o crestere a tensiunii

arteriale, decat o scadere.

Boala hipertensiva afecteaza micile arteriole cerebrale care patrund adanc in creier ,

precum sip e cele care , la nivelul anastomozelor arteriale leptomeningeale reprezinta

colaterale ale arterelor cerebrale majore.

Hipertensiunea agreaveaza modificarile arterosclerotice ale vaselor mari extracraniene

si reduce in acelasi timp , potentialul circulatiei cerebrale prin lezarea arteriolelor

superficiale.

Rolul Spasumul arterial cerebral.

Spasuml cerebral a jucat multa vreme un rol important in explicarea etiopatogenica a

ischemiilor cerebrale tranzitorii.

In present acordul este unanim in a nega rolul spasumului in AIT arterosclerotic.Se vb

de spasm arterial in raport cu migrena , cu ecefalopatia hipertensiva si in special in hemoragia

subarahnoidiana prin anevrism cerebral, treaumatisme craniocerebrale , sau tumori cerebrale.

Rolul spondioalartrozei cervicale.

Mecanismul hemodinamic intervine in AIt , care survine intr-o pozitie determinate a

gatului , evocand o ocluzie tranzitori , prin compresiunea unei artere cervicale pe scheletul

osos.Aceasta ocluzie tranzitorie este intalnita in spodilatrozele cervicele sau-si miscarile

capului

Cauzele accidentelor ischemice se pot evidential in noua grupe

1.boli atriale

-ateromatoza intra si extracraniana

- astuparea vaselor prin emboli din arterele extracraniene

2. emboli de origine cardiaca

- infarct miocardic pana la 6 sap de la constituire

-fibrilatie arteriala

- stenoza mitrala

- endocardita bacteriana

- endocardita nebacteriana din sindromul paraneoplagic

- valve protejate

3. boli cardiace care reduce debitul cerebral

-criza Adam_ Stoches

Pagina 29 din 61


- dezordini ale sinusului carotidian

-aritmii ventriculare

4.infarctul lacunar – este o conditie de obicei asociata cu hipertensinea , in care apar

mai multe infarcturi mici in regiunea coronaradiata, capsula interna a talamusului , puntii si

cerebelului.Cauza patogenica este degenerarea hialina fibruaosa , urmata de ocluzie

trombolica in arterele 50-150 mm f

5.hipoxia cerebrala generalizata - este mai putin admisa

6.vasculopatii neaterosclerotice

Artere mari

-heperplazia fibromusculara

-anevrism aortic

- boala Takaysu

- boala Maya-Maya

Artere mici

boala de collagen

arterita Hoston

-sifilis meningovascular

Boala Bahcet

7.tromboza prin defect de coagulare

-poliglicemia

-tromboticemia

-periaoada de postspartum prin tulburare de coagulare

- ingestia de contraceptive

Paraneoplazii

8.spasmul vaselor cerebrale

SAH

Migrena

Arteriografia carotidiana

Simptomatologia clinica

Pagina 30 din 61


Simptomatologia clinica a AIT include o gama variata de manifestri clinice , care

poarta urmatoareletrasaturi caracteristici

-instalarea in mod brusc a simptoamelor , acestea atingand intensitatea maxima in

cateva minute.

-caracterul deficitor al fenomenelor clinice , foarte rar sub forma de manifestari

excitatorii.

-durata variabila a atacurilor in general scurta de la cateva minute la 24-72 ore

-caracterul repetitive a crizelor este intalnit in special in cazul stenozelor avand

frecventa mai ridicata in primul an dupa debut.

Manifestarile clinice ale AIt pot fi grupate in trei tipuri in functie de teritoriul

vascularerebral in care se produc:

-AIT carotidian

-AITertebrovezicular

-AIT global este recunoscut de unii autori in special in ultimii ani

Se caracterizeaza prin urmatoarele manifestari :

cecitate monoculara tranzitorie; tulburarile vizuale au o durtata de cca 5 min si este

caracteristica AIT carotidian:

hemipareza tranzitorie ,ai rar hemiplegie

tulburarile sensitive sunt de rgula unilaterale si imbraca o topografie

locala.Manifestarea lor variabila cel mai frecvent aparand sub forma de parestezii, aparitia lor

parostistica si lipsa altor semne clinice fac dificila siferentierea lor de crize focale sensitive

tulburrile afazice sunt rlevatoare ptr sistemul carotidian al emisferei majore si pot

imbraca aspecte variate ca anartrie ,jargonofazie , tulburari de intelegere,isolate sau associate

ori anemie

alte semen clinice cum ar fii tulburarile aprazo –agnezice hemianopsea laterala

brominima, ceflalgii, confuzii mentale de scurta durata apar exceptional de rar in mod izolat

si sunt considerate ca manifestari ale AIT carotidian doar cand acestea insotesc manifestraile

enumerate mai sus.

AIT in sistemul verterbro baziliar ( AIT VB)

Poate cuprinde o gama larga de semen.Dintre acestea prin fecventa si caracterul lor

clinic urmatoarele pot fi considerate evocatoare ptr AIT vertebro basilar

Pagina 31 din 61


vertijul constituie dupa unii autori semnul cel mai frecvent si adesea cel mai precoce

al AIT VB. Poate imbraca un character classic gnator sau senzatii mai ci\omplexe de

balansare, plutire scufundare sau deplasare laterala.Caracteristicele ptr vertijele din cadrul

AIT VB este faptul ca acestea sunt declansate frecvent de miscarile bruste ale capului in

spatiul si in raport cu corpul.Trecerea de la clino la ortostatism rotatia si extensia capului

tulburarile de motilitate imbraca diverse intensitati si cuprind unul sau mai multe

member

tulburarile de sensibiliate care prezinta aspecte asemanatoare tulburarilor motorii

paresteziile sau durerile motorii faciale , periosale.

deficite pasagere de nervi cranieni manifesta in special prin diplopie sau strabism ,

disfonie desartrie.

Crizele de drop attacks constau in derobari ale membrelor inferioare , ce antreneaza o

cadere brutala , in genunchi , fara a fi insotita de vartej sau pierdere de conostinta.

Bolnavul se ridica imediat si nu se constata modificari neurologice , crizele apar in

timpul mersului sau in ortostatism si pot fi declansate de miscari bruste ale capului.

-tulburari ataxice , manifestate prin tulburari de echilibru de mers sau coordonare a

extremitatilor

Alte semen: cefalee varsaturi, sughit, surditate, alterari de stari de somn.

Simptomatologia AIT global

AIT global recunoscut numai de unii autori in special in ultimii ani, are incidenta mai

rara decat a celorlalte.Aceste manifestrai sunt:

-tulburari associate concomitant in sistemul carotidian cat si in cel vertebrobazilar

-pierderea de constiinta episodica , de durata veriabila, in general scurta, neinsotita de

fenomene convulsivante.

Stari confusive episodice

Aceste semen pot fi insotite de manifestrai obiective neurologice dependente de

sistemul carotidian sau vertebrobazilar

Tratamentul chirurgical al AIT

Primele incercari terapeutice chirurgicale in insuficienta circulatorie cerebrala au fost

intreprinse prin simpatectomie pericarotidiana so rezectia ganglionului cervical

Pagina 32 din 61


superior.Aceste metode par sa realizeze un effect antispastic ,cat si o vasodilatatie la nivelul

sistemelor anastomotice.

Sunt totusi dezavantaje multe printer care si faptul ca sunt necontrolabile intrcat

vasodilatatia realizata poate provoca hemoragie in focarul cerebral cu efecte agravante.

Concluzii.

Ischemia cerebrala reprezinta perturbarea functionala si/sau anatomica a tesutului

cerebral determinate de intreruperea sau dimnuarea circulatiei cerebrale si care se traduc

clinic prin diferite manifestrai.

AIT – este definit ca o instalare brusca a unor episoade cu character repetitive de

tulburare unor functii cerebrale , determinate de o insuficienta a irigatiei sanguine limitata si

care dispare comlet in 24h.

Reversibilitatea fenomenelor neurologice este caracterul de baza al AIT .Intervalul de

timp de 24h pare sa aibe un character arbitrar.

Majoritatea autorilor admit ca limita maxima de reversbilitate 24h de la debut , iar

pentru fenomenele reversibile in 24-72 de ore la 3 saptamani folosesc termenul de atac

ischemic reversiv care poate fi precoce , cand simptomatologia cedeaza in 24-72 ore si tardiv

cand simptomatologia dispare complet in 3-21 zile.

MANIFESTARI

CLINICE

I Cinca,C Popa

1978

173 cazuri

Ngyen Xuan Then

1980

In prezentul

studiu

194

Hemipareza

Hemiplegia

Afazia

Afazia pura

Afazie + deficit

Motor

Tulburarile sensitive

Hemianopsie

67 (91.7 %)

-

29(39.7%)

-

-

37(50.6%)

77(77%)

69(69%)

10(10%)

59(59%)

9( 9%)

26(26%)

20(20%)

10(%)

157(80.9%)

2(1%)

103(53.1%)

103(53.1%)

49(25.2%)

1(0.5%)

Pagina 33 din 61


omonima

Hemihipoestezie

Prestezii

Pierderea contientei

Confuzie

Cecitate

monoculara

Alexie

Afazie constructive

-

4(5.4%)

-

-

-

-

11(15%)

-

-

20(20%) 22(11.3%)

25(12.8%)

4(2%)

-

2(1%)

1(0.5%)

2(1%)

Tratamentul hemoragiei cerebrale

In coma deplasarea bolnavului este interzisa , iar ingrijirile igienice vor fi practicate

cu maxima atentie.

Se vor asigura drenajul vezical sic el rectal

Se va mentine o perfecta igiena bucala si a pielii, pentru evitarea escarelor.

Partile expuse contactului prelungit cu patul vor fi deosebit de atent curatate cu alcool,

pudra de talc sin protejate prin colaci de cauciuc bandajati.

Asternutul si lenjeria vor fi mereu schimbate si bine intinse pentru a aevita cutele ce

pot duce la escare.

Hidratarea bolnavului este principala grija in aceasta perioada , ea asigurandu-se prin

perfuzii, cu glucoza izotonica sau ser fiziologic.

Terapia medicamentoasa urmareste scaderea edemului cerebral cu solutie glucozata

hipertonica 33% sau sulfat de magneziu 25% si combaterea sangerarilor prin hemostatice

(vitamina K) manitol 20%, etamsilat.

Antibioticele se recomanda pentru prevenirea infectiilor.

Asocierea sedativelor este recomandata la bolnavii agitate.

In cazul unui hematom intraparenchimatos. In hematomulcronic subdural (post

traumatic) sau angioame si anevrisme interventia neurochirurgicala se impune de urgenta.

Dupa iesirea bolnavului din starea de coma , elprezinta semnele leziunii cerebrale in

general o hemiplegie.

Pagina 34 din 61


In acest stadiu se continua tratamentul etiologic – ateroscleroza , diabet,cardiopatie,

hipertensiune ca si regimul alimentar indicat.

De o deosebita importanta sunt miscarile passive , care trebuie facute permanent

bolnavului la membrele paralizate si masajele pentru a impiedica blocarea articulatiilor.

Imediat ce este posibil se incepe gradat Kinetoterapia si recuparerea nervului.

Tratamentul accidentului vascular cerebral – medicamentos

Tratamentul trebuie sa contina :vasodilatatoare (vit.PP, B1,B6, papaverina, miofilin,

sermion).

Sedative:

plegomazin

fenobarbital

Anticoagulante

heparina

trombostop

Diuretice:

furesomid

sulfat de magneziu 25%

Hidratare:

-glucoza10% sau 20%

- manitol 20%

- ser fiziologic 33%

- hemisuscinat de hirocotizon

- persantin

Hemostatice – vitamina K, adrenostazin, etamsilat.

Pagina 35 din 61


Tratamentul cu vasodilatatoare:

Vitamina B1

Sub forma d comprimate ;sub forma de fiole 1ml si 2ml solutie apoasa injectabila.

administrarea orala 3 – cp/zi;intramusculara 10mg/zi sau in perfuzie.

Vitamina B6

-sub forma de comprimate a 250mg;sub forma defiole a 2ml sau 5ml solutie apoasa

injectabila.

- administrare pe cale orala de la 250mg -1g/zi ;intramuscular sau intravenos lent

100mg-1g/zi.

Vitamina PP

-sub for a de comprimate , sub forma de fiole 2ml solutie apoasa injectabila.;

-administrarea pe cale orala 1-3 cp/zi ca vasodilatator se administreaza 100-200mg de

2-30ori/zi;pe cale intramusculara sau intravenoasa foarte lent.

Papaverina

-sub forma de cimprimate ;sub forma de fiole a ml si ml solutie apoasa injectabila

-administrarea pe cale orala 3-5cp/zi ;intramuscular sau in prfuzie intravenoasa lent

diluata in solutie clorurata sau glucozata izotone cate 40-200mg osata

Miofilin

-sub forma de comprimate;sub forma de fiole a 20ml sau 10ml solutie apoasa

injectabila

- se administreaza pe caleorala inravenoasa sau in perfuzie.

Sermion

se exercita la nivelul cerebral prin reducerea rezistentei vasculare si prin cresterea

fluxului arterial si consumului de O2 si glucoza.Este deosebit de bun in cresterea si

normalizarea circulatoei arteriale.

Pagina 36 din 61


Se administreaza pe cale orala 5 – 10mg de 3 ori pe zi la intervale regulate pe

perioade prellungite de timp;in perfuzie intravenos 4-8mg /doza in 100ml ser fiziologic sau

glucozata prin ifuzie lenta.

Tratamentul cu anticoagulante.

Heparina – sub forma de fiole a1ml de solutie apoasa continand heparina sodica

5.000U.I

-se administreaza pe cale intravenoasa prin injectie a 5.000Ui la 4-6 ore sau chiar 8

ore , se poate admnistra si in perfuzie.

Trombostop.

-sub forma de comprimate continand acenocumazol 2mg.

- se administreaza pe cale orala 4mg/zit imp de 2zile ca doza de atac , apoi 1-2mg/zi

pentru intretinerea efectului in functie de timpul de ptrtrombina –cca 25%valoarea normala.

Tratamentul cu diuretice.

Furesomid.

-sub forma de comprimate continand furesomid 40mg;sub forma de fiole a 2ml solutie

apoasa injectabila continand furesomid 20mg.

-administrarea pe cale orala 40-80mg/zi si se creste sub controlul ionogramei pana la

240mg/zip e cale intravenoasa foarte lent cel mult 4mg/min pe cale intramusculara 40-80mg.

Tratamentul anticonulsivant.

Sulfat de magneziu.

-sub forma de fiola a 10ml solutia apoasa injectabila continand sulfat de magneziu

2gr;

-administrarea intramuscular sau intravenos lent cu multa prudenta 1-3fl/zi.

Tratamentul cu hemostatice.

Vitamina K Fitomenadion.

Pagina 37 din 61


-sub forma de fiole a 1ml solutie apoasa injectabila continand fitomenadiona

10mg.intravenos foarte lent 2-10mg/zi;dozarea poate fi controlata print imp Quick sau prin

trombotest.

CAPITOLUL III

Rolul asistentetului medical in ingrijirea bolnavului cu

AVC

A.Rolul asistentului medical in asigurarea conditiilor de mediu.

Asistentul medical are rol de a asigura o stare de confort, buna dispozitie , siguranta si

totodata va linisti bolnavul in legatura cu boala sa.

Se vor asigura bolnavilor saloane luminoase ,bine aerisite si incalzire.

Acesti bolnavi trebuie insotiti si supravegheati, pe toata perioada spitalizarii de catre

personalul medical; iar dupa spitalizare , de catre menmbrii familiei sau personalul

specializat.

B.Rolul asistentului medical in profilaxie.

Rolul asistentului medical in profilaxia bolilor cerebrovasculare (AVC) este

primordial, prin aceasta se incearca reducerea cazurilor AVC .

Evitarea factorilor declansatori:HTA care este prima cauza sic ea mai favorizanta in

aparitia AVC.

La bolnavii de HTA – se va efectua controlul HTA o data la 1-2 zile sau ori de cate

ori este nevoie.Controlul efectuandu-se de catre medical de familie sau la policlinica sau la

policlinica unde este arondat.

Se va administra medicamentatia specifica efectiunii (HTA)<LA fel si in cardiopatiile

ischemice si aritmiile cardiace.

La bolnavii predispusi la diaber saharat – recoltarea glicemiei periodic sau recoltarea

glicemiei provocate.

Pagina 38 din 61


In caz de obezitate –regim corespunzator (hipolipidic,hipoglicidic) suprimarea

fumatului , iar in cazul etilismului-reducerea consumului de alcool sau chiar suprimarea lui.

In caz de spondiloza cervicala –corectarea prin tratament specific a afectiunii

(tratament medicamentos si therapeutic)

Evitarea nu in ultimul rand , a stresului in orice fel ar fii el.

C.Rolul asistentului medical in examenul clinic si paraclinic.

Recolarea sangelui.

Recoltarea diverselor probe de sange este efectuata de catre asistentul medical cu

ajutorul tehnicii punctiei venoase.

Punctia venoasa.

Definitie: - prin punctie venoasa se intelege recoltarea de sange din lumenul unei vene

cu ajutorul unei seringi atasandu-i-se un ac.

Scop:

exploratory cand se urmareste cercetarea diverselor constante biologice ale

organismului

therapeutic : cand se urmareste extragerea unei cantitati mai mari de sange care

variaza intre 150-500ml (HTA )sau introducerea in patul vascular a substantelot

medicamentoase.

Recoltarea prbelor de sange se face dimineata pe nemancate.

Locurile de electie:

-venele de la plica cotului

-antebrat

- fata dorsala a mainilor

-vena maleolara interna

-vena jugulara

-venele epicraniene la sugari si copii

Pagina 39 din 61


- la nivelul plicii cotului venele antebratului cefalica si basilica se anastomozeaza

dand nastere venelor mediana cefalica si mediana basilica.

Materiale necesare:

Pentru efectuarea punvtiei venoase se vor pregati pe o tava medicala acoperita cu un

camp steril urmatoarele materiale.:

ace pentru punctia sterile

garou

substanta dezinfectanta

vata

musama ( pentru bratul pacientului)

seringi sterile

recipiente de recoltat(eprubete si sticlute cu sau fara anticoagulant)

bonuri de analiza

prosop si sapun

Pregatirea bolnavului.

Bolnavul este culcat pe spate cat mai comod in pat.I se explica de ce este necesara

aceasta analiza.

AM descopera bratul bolnavului dupa care va aseza o musama sub acesta .

Bratul bolnavului va fi mentinut in obductiee si in extensie maxima.

Locul de electie alpunctiei venoase , este la nivelul plicii cotului unde venele

antebratului ,basilica si cefalica, se anastomozeaza dabd nastere venelor mediano cefalica si

mediana basilica.Se examineaza calitatea si starea venelor din ambele parti.

Punctia venoasa poate fi executata la nevoie si la venele antebratului , precum sip e

fata dorsala a mainii, vena maleolara interna, vena jugulara , vena temporala superficiala

Pregatirea materialelor necesare.

Tehnica.

Am inainte efctuarii se va spala pe maini cu apa curenta si cu sapun, se limpezeste si

apoi se sterge xu un prosop curat.

Pagina 40 din 61


Asistentul medical , dupa stabilirea locului de punctie , va dezinfecta locu de

punctionare si il va degresa cu alcool.

La nivelul unirii treimi inferioare a bratului cu cea mijlocie se aplica garoul ,

stranganu-se in asa fel ca sa se opreasca complet circulatia venoasa fara insa sa se cmprime

artera, ceea ce se controleaza prin palpara pulsului radial, apoi se cere bolnavului sa isi

stranga pumnul.

Asistentul medica se va aseza fata in fata cu bolnavul si cu mana stanga fizeaza vena

4-5 cm sub locul punctiei exercitandu-se o compresiune si o tractiune in jos asupra

tesututurilor cu ajutorul policelui de la aceasi mana.

Se introduce acul in mijlocul piutonului seringii aspirand sangele pana se extrage

cantitatea necesara.

Se desface garoul dupa care bolnavul va da drumul la pumn.

Se aplica un tampon de vata peste locul punctionat si apoi se extrage acul.

Ingrijirea dupa tehnica a bolnavului.

Dupa tehnica bolnavului va fi superavegheat timp de 3min . Se fa face toaleta regiunii

respective si se schmiba lenjeria de corp si de pat daca sunt stropite cu sange.

Pregatirea sangelui recoltat pentru analiza de laborator.

In functie de scopul urmarit , sangele va fi amestecat cu substante

anticoagulante:ozalat de calciu, citrate, EDTA , florura , heparina, insemantat pe medii de

cultura sau lasat ca atare.

Se introduce apoi bonurile de analiza pe care scrie urmatoarele: sectia respective si

prenumele bonavului , varsta, numele de foaie , numarul de salon, diagnosticul si analiza

ceruta.

Dupa intocmirea bonutilor acestea vor fi atasate la sangele recoltat si trimise

lalaborator.

Sangele recoltat pentru transfuzii se pastreaza in conditii speciale si se supune

probelor de conservare.

Reorganizarea locului de munca.

Dup ace sangele a fost repatizat in sticlute si eprubetele se vor arunca seringa si acul

care au fost folosite la acest bolnav , intr-o galeata special amenajata si apoi se vor trimite la

incinerat.

Incidente, accidente in efectuareapuntiei venoase.

-hematomul

Pagina 41 din 61


- acul poate trece dincolo de vena , perforand si peretele ei opus

-daca bolnavul se plange deameteli;prezinta o stare de paloare accentuate sau alte

permonitoare ale lipotimiei sau colapsului, punctia venoasa trebuie intrerupta sise

instiinteazamedicul.

Recoltarea hemuleocogramei

HLG se recolteaza dimineata pe namancateprin puntia venoasa , prin staza

peanticoagulantEDTA in tuburi vacutainer.

Interpretarea rezultatului.

Prin hemuleucograma se poate determina:

-seria rosie

-seria alba

-formula leucocitara

Serria rosie

Hematii =4.500.000-5.000.000/mm

Hemoglobina =12g%-14g%

Hematocrit =42%-44%

Trombocite =150.000-300.000/mm

Seria alba

Leucocite = 6.000-8.000/mm

Formula leucocitara

-neutrofile segmentare =50-70%

Netrofile nesegmentare =0-5%

Bazofile =0-1%

Monocite=2-4%

Limfocite = 25-40%

Plasmocite=absenta in mod normal

Recoltarea ionogramei sanguine

Ionograma sanguina se va recolta dimineata pe nemancate prin punctie venoasa cu

staza , pe anticoagulant –heparina , prin metode vacuitaner.

Pagina 42 din 61


Se vor extrage cca 3-4 cm sange simplu, amestecandu-se cu heparina pana la

omogenizareaintr-o sticluta(metoda clasica)

Interpretarea rezultatului

Se vor determina:

1.sodiul ionic (NaF+)135-150mg/g

2.potasiu(k+)=3.5-5m eq/l

3.calciu(C+)=4.5-5.5 eq/l

4.clorul (cl-) =96.5-109.5m eq/l

Recoltarea glicemiei

Glicemia se va recolta dimineata , pe nemancate , prin punctia venoasa , cu staza ,

sange simplu.

Recoltarea vitezei de sedimentare a hematiilor(VSH)

VSH se va recolta dimineata , pe namancate, prin punctie venoasa fara staza , pe

anticoagulant citrat de sodiu 38% . Se vor extrage in seringa 1.6ml sange si 0.4 citrat de Na


Se vor determina urmatoarele valori.

La 1 ore –barbati = 10mm la 1 ore femei =3-0mm

La 2 ore – barbate =22mm la 2ore – femei=28mm

La 24 ore – barbate = 50-80 mm la 24 ore- femei = 70-120mm

Se vor recolta dimineata pe nemancate , prin punctia venoasa , cu staza fara

anticoagulant. Se vor extrage in seringa 5ml sange.

Interpretarea rezultatui.

Ureea sanguina = 10-40mg

Recoltarea timpului Quick, timpul Harvel, INR,TQ, TH se vor recolta dimineatza pe

nemancate.


TQ = 12-14

IP=85-100%

TIMP DESANGERARE =2-4 MINUTE

Pagina 43 din 61


TIMP DECOAGULARE= 4-8 MINUTE

TH =60-130

Recoltarea colesterolului.

Se va face recoltarea diminata , pe nemancate, prin punctia venoasa , fara

anticoagulant.

Colesterol = 160-240mg%

Rolul asistentului medical inpregatirea blnavilor

pentru explorari radiologice.

1.Examinarea radiological

Pentru preciarea diagnosticului afectiunilor neurologice contribuie in mod decisive si

examenul radiologic simplu sau cu substanta de contrast.

Radiografia de craniu.

1.imagine de profil(fronto - occipitala)

-pacientul este pozitionat de catre asistentul medical in decubit ventral avand profilul

parallel cu planul mesei de radiografiat.

2.imaginea de baza

-pacientul este asezat in decubit dorsalcu umerii ridicati flectand foarte mult capul

3.imaginea de fata (“fata inalta”)

Incidente regionale

pentru stancile temporale

pentru fanta sfenoidala si canalul optic

Pregatirea pacientului.

Pagina 44 din 61


Se comunica cu bolnavul si I se explica necesitatea examinarii si rolul acesteia pentru

stabilirea diagnosticului.

Examinarea bolnavului.

-examinarea se efectueza intr-o camera intunecoasa

-pentru evitarea frisoanelor temperature=20C

-indicatia examinarii radiologice este data numai de medic

-examinarea este consemnata in foaia de observatie

-se dezbraca regiunea de examinat ,parul lung va fi legat pe crestet

- se indeparteaza obiectele radioopace

-se pozitioneaza pacientul in functie de examinare

-se administreaza substanta de contrast dup ace am effectuat in prealabil testarea

acesteia

-este necesar sa avem la indemana produse cortizonice , antihistaminice

Modificari patologice.

-fracturi de baza

-scleroza craniana

- fractura de bolta craniana

- sindrom de HIC

- defecte ale oaselor craniene

-tumori osoase

- calcificari intracerebrale

- tumori metastazice

- atrofii craniene

- hiperstaza craniana

Arteriografia cerebrala:

Consta in injectarea unei substante de contrast in sistemul carotidian sau vertebrbazilar

Tehnica:

1. in sistemul carotidian:

- punctia directa a vaselor la nivelul gatului

- cateterismul femoral

Pagina 45 din 61


- pe cale humerala(pe dreapta)

2.in sistemul vertebrobazilar

- punctia directa a arterei vertebrale pe cale humerala (stanga , dreapta)

- cateterism femoral


se pregateste fixic sipsihic pacientul

-se pozitioneaza in decubit dorsal cu gatul in extensie si capul rotit opus locului de

punctie.

Se fac teste de toleranta de iod

Se sedeaza pacientul

Se supracegheza functiile vitale ale pacientului pe tot parcursul examinarii

Complicatiile care pot apare in timpul examinarii.

hematom local

lezarea andarterei

crize comitiale Jacksoniene

crize grand – mal

tulburari de sensibilitate

afazie

hemipareza, hemiplegie

exitus

Manifestari patologice:

-anomalii vasculare cerebrale

-procese expansive intracraniene

-stenoze

- modificari ale dinamicii circulatorii cerebrale

-obstructii vasculare

Tomografia computerizata.

Pagina 46 din 61


Aceasta tehnica a fost introdusa la noi din 1972.Tomografia este selective si super

localizata

Sistemul tomografic se deplaseaza din treapta decate un grad , efectueaza o rotatie de

180grade obtinand masuratori densiometrice.

Durata unei examinarai este de cca.30 minute.

Irdierea pacientului este minima.

Se poate efectua cu sau fara substanta de contrast.

Modificari patologice.

-AVC

-abcese cerebrale

-sindrom de hipertensiune intracraniana

-traumatisme craniocerebrale

-tumori cerebrale

-neuroinfectii

-parazitoze.

Exminarea neuroradioactiva si neuroradioizotopica

Scintigrafia cerebrala.

Se eefectueaza cu ajutorul izotopilor radioactivi determinandu-se topografia si

afectiunea creierului si maduvei spinarii.

Tesuturile anormale capteaza radiatiile emise de izotopii radioactivi.

Administrarea lor se face per os sau parenteral.

Procedura foloseste dispozitivul de detectie (colecteaza informatia) si dispozitivul de

elaborare.

Pregatirea bolnavului.

Cu 2-3 zile inaintea examinarii asistentului medical va administra pacientului pentru a

preveni localizarea izotopului in anumite organe inyterne sau glande endocrine lugol ,

Modificari patologie.

Pagina 47 din 61


-tumori cerebrale

-abbces cerebral si metastaze cerebrale

-hidrocefalie

-ramolismente cerebrale

-meningioame si hematoame

Masuri de protectie

-personalul medical va purta in mod obligatoriu :manusi, masca, halat, dozimetre

-prezenta paravanelor de plumb obligatoriu

-stocul de izotopi va fi pastrat in incaperi speciale;

Dupa examinarea pacientul va fi izolat pentru a nu deveni sursa de radicatie.

Examinarea neurocletica.

Electroencefalograma(EEG)

EEG consta in culegerea biocurentilor produsi in tunelul cerebral cu ajutorul unor electrozi de

Ag sau Pb , aflati la o distanta minima de 2 cm intre ei si plasati pepielea capului , intranasal

si intraauuricular.

Biocurentii sunt amplificati , inregistrati de encefalografe electrice cu 4,6,8 10,12 sau

24 derivati.


Asistentul medical va pregati fizic si psihic bolnavul , va interzice bolnavului cu 24h

inaintea examenului orice medicate sedative, sau excitatoare.

Capul pacientului va fi curat , parul curat si despletit , pozitia pacientului:va fi asezat

pe un fotoliu sau culcat pe pat cu ochii inchisi.Camera va fi izolata fonic electric si de lumina.

Modificari patologice:

-epilepsie

-traumatisme cranio cerebrale

-neuroinfectii

-AVC

-tumori cerebrale

-modificari EEG pot sa apara in hipozie , hipoglicemie, iperhidratare.

Pagina 48 din 61


Examinarea biologica.

Cel mai important dintre examenelebiolegicve de diagnostic este lichidul

cefalorahidian.(LCR)

LCR - -ul este secretul in ventricoli de catre plexurile coroide si patrunde in spatiile

subarahnoidiene prin orificiile lui Magendie si Luschka.

Rolul LCR-ului:

asigura sustinerea si protectia creierului impotriva socurilor traumatice;

pastreaza constanta presiunea intracraniana;

elimina produsi de metabolism ai tesutului nervos catre sange si invers

LCR este in continua circulatie resorbtie si formare;

Prelevarea LCR

Cantitatea fiziologica =140-150ml

Cantitatea recoltata= 2-3 ml

Se face prin punctie lombara

Viteza normalaeste de 60picaturi/minut

Contraindicatii:

septicemii

infectii ale regiunii punctionate

compresiuni ale trunchiului cerebral

tumori cerebrale

HIC

Obligatoriu inaintea punctiei de face examinarea fundului de ochi

Punctia lombara.

Definitie:

Patrunderea cu ajutorul unui ac in spatiul arahnoidian

Se va strabate ligamentul interspinos. Ligamentul galben, se ajunge la acul arhnoidian

cand curg primele picaturi de lichid.

Pagina 49 din 61


Locul punctiei intre vertebrele D12-1 sau L4-L5

Materiale necesare:

materiale de protectie a patului – musama, aleza

ace spinale de unica folosinta

manusi chirurgicale sterile

cpmprese tampoane, leucoplast

epibrete sterile gradate

tavita renala

manometru Claude pentru masurarea tensiunii LCR

solutii dezinfectante:alcool, iod

bonul de analiza

Organizarea mediului

punctia va fi efectuata in cabinetul de tratamente sau la patul bolnavului;

temperature camerei 20C

se interzice activitatile de curatenie, servitul mesei , activitatile zgomotoase ale

celorlalti pacienti;

se interzic vizitele


Se pregateste psihic bolnavul explicandui-se necesitatea acestei tehnici, se combate

frica , nelinistea si teama pacientului.

Pacientul va fi asezat pe scaun sezand cu mainile pe coapse incrucisate pe piept sau

spatar, capul pacientului va fi plecat inainte , spatele va fimentinut in forma de arc

Asistentul medical se va aseza in fata bolnavului ii va apasa moderat capul acestuia in

regiunea occipitala iar cu mana cealalta impinge inapoi epigastrul accentand pozitia dorita.

In pozitia decubit lateral asistentul va avea grija ca pacientul sa fie la marginea patului

ghemuit.

Genunchii vot fi mai ridicati spre gura si coapsele pe trunchi.

Pagina 50 din 61


Rolul asistentului medical in efectuarea tratamentului.

Conduita de urgenta.

Atitudinea este legata de locul de manifestare a accidentului vascular cerebral.

Se va masura tensiunea arteriala si pulsul de urgenta.

Conduita de urgenta in spital.

Se va examina bolnavul de urgenta.

Se vor urmari functiile vitale si vegetative

In caz de cianoza se va administra oxygen.

Se urmareste pulsul si TA si se anunta medical la orice schimbare.

Se urmareste diureza.

Asistentul medical va urma tratamentul indicat de medici.

Rolul asistentului medical in recupararea deficitului motor.

Recuperarea deficitului motor contsa in :

reducerea miscarii;

procesul de recuperare etapizat

individualizarea recupararii

continuarea recuperarii

stimularea pacientului pentru propria recuperare

supravegherea factorilor de risc

evitarea efortului prelungit al pacientului

terapia recuparatorie sa fie obligatory avizata de catre medic.

Etapele recuperarii.

-reeducarea functionala trebuie inceputa in perioada acuta

Mentinerea pozitiei corecte a membrelor paralizate

Combaterea pozitiei de de flexie a genunchilor , rasuciri ale trunchiului , rotatia

externa a coapselor

Pagina 51 din 61


Mobilizarea bolnavilor paralizati are trei etape:

1.Mobilizarea pasiva

-se maseaza extremitatile pentru prevenirea complicatiilor tromboembolitice

-se efectueaza miscari ale segmentului paralizat

-se mentine supletea articulara

-durata unei sedinte de mobilizare pasiva sa fie intre 10-30 minute

-intre mobilizari se vor face scurte pause obligatoriu

2.Mobilizarea active- se vor supraveghea:

- calitatea miscarilor

- viteza de executie a miscarilor deficitare

- forta fizica

-excitare miscarilor deficitare

CAPITOLUL IV

PROCESE DE INGRIJIRE LA DOI BOLNAVI

CAZUL I

Nume: P

Prenume:E

Sex: feminine

Nationalitatea : romana

Data internarii: 16.04.2007

Data externarii: 04.05.2007

Diagnosticul de internare: Atac ischemic cerebral in teritoriul carotidian drept

Moticul internarii; bolnava se interneaza pentru paralizie faciala stanga d tip central ,

deficit motor al memebrelor stangi, tulburari de vorbire, si stare confuzionala.

Examen obiectiv:

Stare gemnerala: satisfacatoare

Stare de constienta; constienta

Tegumente; normal colorate

Pagina 52 din 61


Aparat respirator:murmur vezical normal

Aparat cardio vascular :TA= 130/80mm/hg

AV=64/min

Ficat: cai biliare in limite normale

Nervul trigemen: normal

Nervul optic:confuz visual in limite normale

Nervul facial: pareza facialacentrala stanga

Mobiliatatea: - mers posibil sprijinit

-hemipareza stanga predominant crurala

Psihic – orientate temporospatial

-labilitate emotionala

EXAMEN D LABORATOR

RBV = negative

TQ+15

T HOWEL=420

Coeficient proteic = 80%

Uree=71mg%

Creatinina = 1.20mg%

Glicemie = 70mg%

Colesterol=167mg%

Hb=12.89%

Tr=12.000

Leucocite 12.900

VSH= 1h=9mm

2h= 15mm

Analiza LCr

Aspect clar

Celule = 1

Albumine= 0.289%

Hematii= rare

Citologie = limfocite

Pagina 53 din 61


TC:

Infarct lacunar la nivel nuclear basilar pe partea stang

Atrofie corticala generalizata

Tratament:

Regim vascular( fara sare)

redergin fiole

Aspirina tb

Digoxin cp

Bolnava se interneaza la urgenta la spitalul Clinic Colentina , pe data de 15.02.2007

ora 21.20

Este insotita de catre fiica

Este vaduc si locuieste intr- o arsoniera in Bucuresti.

Este pensionara. Pacienta de o saptamana prezinta deficit motor la nivelul memrului

inferior stang, apoi treptat przinta deficit membrului superior stang, acesta din urma

intalandu-se brusc

In camera de garda pacienta este putin confuza

Bolnva ne pvesteste ca nu se poate alimenta singura de aproximativ doua zile ceea ce

a speriat-o si a detrminat-o sa se interneze.

Fiind singura casa pacienta la un moment dat nu se mai putea misca si se sprijinea de

obiecte din jur membrul inferior stang nu il p[utea mobilize.

Proces nursing

Nevoia perturbata:- de a comunica.

Problema:comunicare ineficace

Etiologie (cauza) dificultatea de a vb prin afectiune cerebro vasculara

Semne (manifestari de dependenta) –tulburari de vorbire detip afazic

diminuarea auzului(hipoacuzie)

Diagnostic nursing (PES):comunicare ineficace legata de dificultatea de a vb

manifestatata prin afazie , surditate si tulburari confuzionale.

Obiectiv:

Bolnava sa comunice cu echipa de ingrijire si cu familia pentru asi exprima nevoile

esentiale.

Pagina 54 din 61


Interventii proprii:

-AM evalueaza capacitatea bolnavului de a vb citi si scrie

-AM vorbeste lent cu pacienta

Am familiarizeaza pacienta cu mediul sau ambiantAm asigura un mediu de securitate

si liniste

Interventii delegate:

Am administreaza medicatia recomndata de medic

Am va pregati bolnava pentru diverse examinari radiologice , de laborator ,TC

Evaluare

bolnava se face inteleasa non-verbal si foarte greu verbal

bolnava se simte mai putin frustata, si- a recaptat increderea

IINevoia perturbata de a bea si de a manca

Problema (dificultate de a se alimenta)

-alimentatie inadecvata

-tulburari de deglutitie si masticatie

Etiologie( Sursa de dificultate) – de ordin neurologic

Semne ( manifestari de dependenta)

dificultate in masticatie

tulburari de deglutiei

alimentatie imposibila pentru lichide si solide

Diagnostic nursig: dificultate in a se alimenta legata de afectiunea neurological

manifestata prin tulburari de masticatie si degluitie

Obiectiv: pacienta sa primeasca alimente care sa corespunda din punct de vedere

calitativ si cantitati


AM evalueaza capacitatea de deglutitie inainte de a incepe alimentatia peros

Am ridica capul pacientei si asigura rotatia de p[artea sanatoasa in timp ce acesta

incearca sa inghita fractionat cu lingurita numai lichide.

Pagina 55 din 61


Am stabileste timpul necesar ptr mese

AM va alimenta bonava prin perfuzii in functie de prescriptii medicaleAm va da

bolnavului un surplus bogat in calorii, proteine si vitamine , la indicatia medicului.

AM va masura cu atentie lichidele ingerate si cele eliminate

Am observa aparitia edemului periferic

Am stabileste cantitatile de lichide pe 24h

Evaluare:

- bolnava a reusit sa se hidrateze natural

- bolnava a reusit sa se alimenteze cu lichide si paste

III Nevoia perturbata: nevoia de a se misca si de a mentine o buna postura

Problema : alterarea mobilittii fizice

Etiologie ( sursa de difiultate):deficit motor si sensorial

Semne ( manifestari)

-diminuarea fortei musculare

-dificultatea de a se rdica , de a se aseza, de a merge

Diagnostic nursing:alterarea mobilitatii fizice legate de dificultatea motorize si

senzoriala manifestata prin incapacitatea de a se deplasa.

Obiectiv:pacienta sa atinga o anatomie maximala in functie de gravitatea de

hemiplegiei.


AM aseaza membrele pacientei in pozitie functional.

AM mobilizeaza pasiv pacienta de “ n” ori pe zi

AM va mobilize pasiv pacineta numai la indicatia medicului si daca starea acesteia ii

permite

AM incurajeaza pacienta sa se mobilizeze la pat

AM invata pacienta cum sa se aseze la marginea patului.

AM va schimba zilnic lenjeria de corp si de pat a pacientei

Am invata pacienta care este pozitia adecvata si cum sa efectueze exercitiile

musculare active

Pagina 56 din 61


Am invata pacienta cum sa tuseasca sis a indeparteze secretiile

AM suplineste pacineta in satisfacerea nevoilor sale , o serveste la pat cu cele

necesare.

Evaluare:

- se evalueaza reluarea progresiva a mobilitatii cu sprijn si continuarea exercitiilor de

recuperare.

CAZUL II

Nume : C

Prenume :S

Varsta :64

Sex: feminin

Religie; ortodoxa

Nationalitate: romana

Data internarii: 03.05.2007

Dta externarii: 29.05.2007

Diagnostic la internare: Atac ischemic in teritoriul carotidian drept .

Moticul internarii: cu aproximativ o saptamana pacienta prezinta asimetria fetei si

parestezii, paralizie la nivelul membrelor stangi pentru care se interneaa in clinica

nostra(Spitalul Clinic Colentina)

Examen obiectiv

Facies: discret asimetric

Aparat respirator :torace normal conformat

Aparat cardio vascular

-TA=100/60mm/hg

AV= 72/min

Aparat digestive

abdomen suplu, mobil, nedureros la palpare

ficat normal

splina nepalpabila

Pagina 57 din 61


Aparat urogenital:

-urini normale

Mictiuni fiziologice

Nervul facial

asimetric pe parte paralizata

OD<OS

Nervul glasofaringian:posibiliatattea deglutitiei pentru solide

Mobilitatea: hemipareza dreapta

Examen de laborator

LCR (imunoelectropareza)

Albumina = 0.24gr%

Reactia i.g.G*100=19%

Alb

LCr

Aspect = clar

Cellule = 0.2

Citologie = limfocite

RBW = negative

Albumine = 0.24gr%

TC

Nu sunt modificari tomodensiometrice de process expansiv intracranian

Sistemul entricular pe linia mediana de aspect normal

Hb = 12.2 gr%

Ht = 36.2%

TR = 171.000

L = 11.200

Pagina 58 din 61


Neutrofile

-nesegmentate = 6

- segmentate= 82

Eozinofile = 0

VSH 1h = 58 mm

Uree = 27

Colesterol = 100mg

Tratament

-regim alimentar

- electrovit tb

-extraveral tb

-aspirina

- ampicilina inj – 3gr – 5 zile

Pacienta C.S. , in varsta de 45 de ani , se interneaza in clinica de neurology a

spitalului Clinic Colentina, la ora 10.00

Este insotita de catre sotul ei.

Are asupra sa un billet de trimitere de la Policlinica Batistei cu diagnosticul Ait

carotidian drept

Locuieste impreuna cu sotul intr-un apartament cu doua camere

Pacienta ne povesteste ca in urma cu aproximativ 7 zile , a observat ca devine mai

neputincioasa iar deficitul motor se agraveaza fapt ce a determinat-o sa vina la spital

Pacienta se misca foarte incet sin u merge decat sprijinindu-se de cineva.

Din cauza aceasta a devenit dezintereseata fata de masurile stricte de giena

Ea nu se piate spala singura , nu se poate imbraca, dezbraca sin u se poate alimenta.

Ea este fparte trista si se gandeste la ce o asteapta, dup ace va depasi clipele grele.

Process de nursing

I Nevoia perturbata : nevoia de a se misca si de a mentine o buna postura

Pagina 59 din 61


Problema : dificultatea mobilitatii fizice

Etiologie:

- deficit motor

diminuarea fortei musculare

Semne : paralizia membrelor stangi

Diagnostic nursing : dificultatea mobilitatii fizice legate de impotenta functionala

manifestata prin paralizia membrelot stangi.

Obiectiv:

pacienta sa se poata mobilize partial sis a isi efectueze singura toaleta

Intervetii proprii:

AM va efectua mobilizarea pasiva si active

mobilizarea pasiva : masam extremitatile pentru prevenirea complicatiilor

tromboembolice

efectuam miscari ale segmentelor paralizate in ambele sensuri

evitam manevrele energice sau brutale pentru a nu provoca intinderi si rupture ale

muscilor , ligamentelor, fracture

mentinem supletea articulara

evitam pozitiile antalgice

Evaluare : pacienta preia o serie din programul mobilizarii si poseda capacitatea de

mobilizare.

Nevoia perturbata:nevoia de a mentine tegumentele curate si integre.

Problema: incapacitatea de a se spala partial

Etiologia: lipsa de zoordonare a miscarilor

Semne : dezinteres fata de masurile de igiena prin deficit de autoingrijire

Pagina 60 din 61


Diagnostic nursing:incapacitatea de a se spala legata de lipsa de coordonare a

miscarilor manofestate prin deficit de autoingrijire

Obiectiv:pacienta sa isi dezvolte capacitatea de a se spala singura


- AM va imbaia zilnic pacientul asigurand astfel toaleta acestuia

- AM va favoiza circulatia intre zonele comprimate prin mobilizarea active sau

pasiva, sau masaj , frectionare

_ AM manifesta multa intelegere si rabdare cu pacienta asigurandu-I intimitatae

pentru toaleta

AM incurajeaza si felicita pacienta pentru ceea ce a indeplinit

Am insoteste pacienta la WC sau la baie numai daca starea acesteia o permite si

numai la avizul medicului.

Evaluare

pacienta arata interes crescut pentru ingrijirile personale

pacienta este optimista chiar daca obtine rzultate limitate

pacienta accepta sa ceara ajutor cuiva pentru a o conduce la toaleta.

Pagina 61 din 61

http://www.tocilar.ro/

diploma - www.tocilar.ro

Documents