diploma - www.tocilar.ro

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Tehnologia culturii de soia pentru boabe in conditii de agrotehnica

irigata

ELEMENTE TEHNOLOGICE PRIVIND CULTURA DE SOIA PENTRU BOABE

IN CONDITII DE AGROTEHNICA IRIGATA

CAPITOLUL I

I . ASPECTE GENERALE PRIVIND CULTURA DE SOIA

Importanta , istoricul si originea culrurii de soia.

Soia este una dintre cele mai vechi plante de cultura, cunoscuta si utilizata ca aliment

in hrana umana inca de acum 5000 de ani, originara din China, chiar numele provine de la

cuvantul chinezesc “schiong-yu” care indica “ sosul de soia”. Denumirea a fost preluata de

japonezi de la numele de “shoyu”, care treptat s-a modificat in “so-ya”. Denumire acceptata

de toate tarile care au intodus in cultura aceasta planta. Primele mentiuni referitoare la soia se

gasesc in lucrarea de botanica Pen Ts’ao Kong Hu care dateaza din anul 2838 i.e.n. scrisa de

imparatul chinez Sheng-Hung.

In Europa soia a fost cultivata mult mai tirziu, in anii 1829 si respectiv 1840, desi in

SUA cultura soiei dateaza din anul 1804 - productia respectiva fiind folosita ca furaj.

In Romania introducerea soiei in cultura a avut loc in anul 1876 in zonaTransilvaniei

cand se cultiva in gradini ca planta rara.

Din anul 1913 a fost cultivata in campurile experimentale ale Scolii superioare de

Agricultura din Bucuresti numai dupa anii 1930 a fost inclusa in temele de cercetare ale

Institutului de Cercetari Agronomice din Romania.

Pagina 1 din 58


Soia este planta din care este extrasa proteina de soia, extractia efectuandu-se din

mugurii acestei plante, prelucrata printr-o tehnologie speciala, Este singurul aliment vegetal

care ofera corpului toti aminoacizii esentiali necesari

Soia poate fi folosita in scopul:

-in prevenirea cancerului;

-in tratamentul impotriva bolilor cardiovasculare si ale metabolismului lipidic;

-pentru imbunatatirea statusului antioxidant;

-pentru imbunatatirea apararii imune;

-impotriva neurodegenerescentei.

Soia s-a dovedit exterm de valoroasa si in hrana animalelor.In tarile din vestul

Europei care sunt mari importatoare de soia si in special de sroturi de soia. Taratele de soia se

pot folosi in substituentul de lapte pentru animale mici pana la varsta de 30 zile in procente

de 5 % soia prajita si ca uruilala se pot folosi la nutreturi combinate,la animale mici pana la

60 zile in proportie de 5 – 7 % iar la animale mici puse la ingrasat in proportie de 8 – 14 %.

Tabel 1. Cantitatea de aminoacizi din faina de soia

Aminoacizi esentiali g/100g faina Aminoacizi neesentiali g/100 g faina

Cistina 0,62 Alanina 2,24

Izoleucina 2,39 Arginina 3,6

Leucina 4,03 Acid asparginic 6,01

Lizina 3,19 Acid glutaminic 10,0

Metionina 0,65 Glicina 2,21

Fenilanilina 2,69 Histidina 1,45

Treonina 1,97 Serina 2,66

Triptofan 0,65 Frolina 2,51

Folina 2,59 Tirozina 1,93

Boabele de soia contin, in medie 8% coaja, 90% miez (cotiledoane) si 2% germeni

(hipocotil).

Pagina 2 din 58


Tehnologia schematica de prelucrare industriala a soiei consta in zdrobirea, curatirea

si decojirea boabelor, urmate de macinarea si extragerea uleiului atat cu solventi (hexan) cat

si prin presare mecanica. Uleiul poate fi rafinat, iar faina poate fi conditionata in diferite

moduri pentru consumul uman sau furaje.

Taratele reprezinta o sursa bogata in fibre alimentare extrem de importante pentru

mentinerea sanatatii.

Tabel 2 Compozitia tipica a unor produse obtinute din soia

Boabe de

soia

Boabe

decojite

Faina

degresata

Concentrat de

soia

Umiditate 11 10 8 5

Proteina 38 44 54 66

Ulei 18 21 <1 <1

Carbohidrati 28 20 31 23

Cenusa 5 5 6 5

In prezent, soia constituie o sursa majora de proteina de calitate atat pentru nutritia umanacat

si pentru animale si este cultivata pe suprafete mari pe tot globul.

Planta de soia pe langa aportul de proteine si ulei, soia confera o serie de beneficii

majore pentru sanatate. Beneficiile consumatorilor de proteina din soia au fost bine

documentate pentru urmatoarele domenii in care s-au obtinut efecte sanogene evidente:

-scaderea nivelului colesterolului sangvin - descresterea incidentei maladiilor

cardiovasculare;

-atenuarea simptomelor pre si post-menopausale;

-scaderea incidentei unor forme de cancer, in special a cancerelor de prostata si de

colon.

Specialistii in nutritie recomanda consumul a 25 de grame de proteina de soia pe zi, ca

parte a unei diete sarace in grasimi saturate si colesterol, care poate reduce riscul de boli

Pagina 3 din 58


cardiovasculare.

In tara noastra, painea reprezinta unul din alimentul de baza, in special painea alba, fiind, din

pacate un aliment dezechilibrat din punct de vedere nutritional. O solutie fericita de a creste

valoarea biologica a paini albe ar fi adaosul proteinelor de soia care are valoare inalta valoare

biologica. Proteina din soia este bogata in aminoacidul lizina, in timp ce glutenul din grau

este bogat in aminoacidul cisteina. Aceasta combinatie dintre proteina de soia si proteina de

grau realizeaza o echilibrare nutritionala ideala, oferind consumatorului acesti doi aminoacizi

esentiali indispensabili sanatatii.

Daca proteina din soia este considerata a fi un principal agent cauzator al efectelor

benefice mentionate mai sus, alti constituienti din soia au efecte la fel de remarcabile asupra

sanatatii. Totusi pentru animale, fanul de soia are o valoare nutritiva mai mica decat a

fanurilor de lucerna si trifoi, datorita tulpinilor care raman neconsumate. Cand fanul de soia

este introdus totusi in ratia animalelor, este mai economic sa fie folosit sub forma de faina.

De remarcat ca proteina din semintele de soia este mult superioara proteinei din cereale

datorita unor amino-acizi de o importanta deosebita in alimentatia animalelor, cum sunt:

lizina, metionina, triptofanul etc. Pe langa proteina, semintele de soia contin si cantitati

insemnate de substante grase, saruri minerale (fosfor, potasiu) si vitamine (complex B, C, D,

F).

Alaturi de lucerna si trifoi, soia are o importanta din ce in ce mai mare, fiind

considerata din punct de vedere furajer ca o planta foarte valoroasa. Din acest motiv soia se

foloseste in ultimul timp intr-o proportie mare inclusiv sub forma de masa verde (pasunata

insilozata), datorita continutului ridicat in proteina si grasimi din toate partile

componente ale plantei (tabelul de mai jos).

Tabel 3 . Substanta uscata %

Substanta uscata

[%]

Din care:

Substante

azotoase

[%]

Grasimi

[%]

Substante

neazotoase

[%]

Celuloza

[%]

Cenusa

[%]

90,0 33,0 18,0 30,0 4,2 4,6

Pagina 4 din 58


Deficitul de albumina digestibila din furajarea animalelor a impus ca in ultimii ani sa

se extinda culturii de soia in amestec cu graminee anuale de nutret (porumb, sorg, iarba de

Sudan) Aceasta a dus la obtinerea unor furaje complete si bine echilibrate.

S-a stabilit astfel ca porumbul, sorgul, iarba de Sudan, pe de o parte, si soia, pe de alta

parte, sunt componenti buni ai culturilor intercalate, pentru ca aceste plante extrag substante

nutritive diferite din sol, se completeaza reciproc favorabil privind componenta in principii

nutritivi si sunt consumate cu mai multa placere de animale atunci cand se administreaza ca

amestec.

Productia de soia boabe cultivata in ultimi ani 2003/2004 pe o suprafata de circa

110.000 hectare a realizat circa 249.000 tone, cu 31.000 de tone mai mult decat productia

realizata in anul 2003, a fost de 218.000 tone.

Pentru zootehnie produsul principal din procesarea boabelor de soia il reprezinta

srotul de soia, care se prezinta in proportie de circa 75%, si care este componentul de baza in

furajarea animalelor

Cultivarea soiei pentru a fi folosita in zootehnie poate fi samanata pentru a fi

insilozata sau consumata ca masa verde, soia in cultura pura cand poate realiza productii de

150 - 230 q/ha. Cultivata pentru siloz, in amestec cu porumb, productia de masa verde poate

ajunge la 395 - 500 q/ha.

Proteinele din soia sunt superioare calitativ tuturor plantelor cultivate pentru boabe.

Proteina reprezentativa penru soia este glicinina , caracterizata prin continut bogat in sulf si

este insotita de cantitati mici de legumelina .

Grasimile sunt remarcabile de asemeni prin calitate :

indicele de iod este 107 – 137, ceea ce indica un ulei semisicativ .

foarte important este faptul ca in compozitia grasimilor intra lecitina care reprezinta

un amestec valoros de fosfatide.

Cenusa contine potasiu circa 4,5%K2O, fosfor 31%P2O5, calciu 6 – 7%CaO, mangan

7- 8% MnO.

Tabel 4. Substante neazotoase din soia

Nr.

crt

Substanta Hidrati de carbon[%]

1 Galactan 4,86

Pagina 5 din 58


2 Acizi organici 1,44

3 Pentozani 2,94

4 Zahar invertit 0,09

5 Zaharoza 3,31

6 Rafinoza 1,13

7 Amidon 0,50

8 Celuloza 3,29

9 Ceara, substante tanante 8,60

10 Dextrina 3,14

11 Hemiceluloze (nedeterminate) 0,04

TOTAL 29,34

Importanta nutritiva – supranumita si cultura de aur , aceasta planta proteo –

oleaginoasa este considerata o adevarata planta miraculoasa ,care inlocuieste faina de carne in

hrana animalelor ,fiind in acelasi timp un excelent aliment , dar si un bun medicament care

vprevine si chiar vindeca foarte multe boli.

Importanta agronomica este data in primul rand de valoarea oricarei leguminoase in

ceea ce priveste aportul de azot biologic in sol , dar si ca premergatoare apreciata pentru orice

cultura , lasand terenul dupa recoltare intr-o perfecta stare culturala.

1.2. Raspandirea culturii de soia

Pe glob se cdultiva cu soia peste 62 milioane hectare .

Ca pondere ocupa primul loc intre leguminoase.

Aria de raspandire este foarte larga . Se extinde intre 55* latitudine nordica , pana la

Moscova si 45 latitudine sudica , pana in Argentina si Chile

Se cultiva pe toate continentele planetei :

-America de Nord peste 25 milioane ha;

-America de Sud circa 18 milioane ha ;

-Asia aproximativ 16 milioane ha ;

-Africa si Europa , cate peste 5 – 5,5 milioane ha .

Pagina 6 din 58


Tari mari cultivatoare:

-S.U.A cu peste 24 milioane ha .

-Brazilia peste 11 milioane ha;

-China circa 8,5 miloane ha ;

-Argentina si India cu cate peste 1,5 milioane ha;

-In Europa cel mai mare cultivator este Italia cu circa 225.000ha

In Romania suprafata cultivata s-a extins treptat astfel ca in anul 1940, ocupa 100000

ha si ulterior s-a ajuns la 400.000 ha in anii 1980 – 1989, reprezentand ponderea intre

leguminoase .

In prezent cultura detine ponderea intre plantele din grupa leguminoase pentru boabe

si dupa o perioada de cativa ani , cand suprafata s-a restrans la numai 70.000 ha ,a inceput o

etapa de reconsiderare .

Dupa anul 2000 a reintrat in atentia agricultorilor , cultura detinand o importanta

pondere mai ales in marile exploatatiile agricole .

1.3 Motivatia alegerii temei.

Soia este o cultura a carei pondere si importanta a crescut semnificativ odata cu

perfectionarea agriculturii si dezvoltarea industriei de profil, cultura ce a capatat o

semnificatie deosebita odata cu introducerea soiurilor modificate genetic care au simplificat

si usurat tehnologia de cultura in special lucrarile de ingrijire.

Din punct de vedere economic aceasta cultura este foarte profitabila datorita faptului

ca nu necesita un efort financiar mare privind lucrarile de ingrijire .

Cultura prezinta interes pentru unitatea S.C Maretu ,unitate in cadrul careia am

desfasurat practica pentru intocmirea lucrarii de diploma,fiind o cultura cu avantaj economic

fapt ce constituie motivatia alegerii temei.

CAPITOLUL II

CONDITIILE DIN CADRUL FERMEI “S.C. MARETU”

2.1. Pozitia geografica

Pagina 7 din 58


Activitatea de practica agricola pentru intocmirea lucrarii de diploma s-a realizat in

cadrul fermei S.C. MARETU.

Expoatatia agricola S.C. MARETU se afla in comuna Viziru jud. Braila situata in

Campia de sud –est a Romaniei in zona pe unde trece paralela 45o latitudine nordica.

Ferma se invecineaza cu:

la nord cu satul Gabrilescu

la sud cu ferma Eldomir

la est cu ferma Agroind

la vest cu comuna Bordei Verde.

2.2. Geomorfologia zonei

Arealul in care am lucrat este in campia Romaniei de N-E respectiv in campia

Brailei,terasa Viziru. Teritoriul se afla la o altitudine de 25 m fata de nivelul marii.

Principalele tipuri de sol intalnit in aceasta zona sunt:

- cernoziomurile tipice,

Solul

Solul din zona si unitate se incadreaza in clasa molisoluri ,tipul de sol fiind cernoziom

vermic gleizat lutos ,avand o textura mijlocie reactie chimica neutra slab alcalina ,rezerva de

humus fiind de 2,94%.Adancimea apei freatice este situata intre 0,5 – 5,5m.

In expoatatia Viziru la S.C. MARETU solul este de tip cernoziom vermic gleizat

lutos, cu caracteristicile de profil inscrise in tabelul de mai jos:

Tabel nr. 3.

Adancimea

(cm)

Argila <

0,002

mm %

CaCO3 % pH Azot mobil

NO3

Fosfor mobil

P2O5

Potasiu

mobil K2O

mg/100g mg/100g sol Mg/100g

Pagina 8 din 58


sol sol

0 –20 20,2 4,3 7,75 0,183 0,102 19,34

20 – 40 12,5 5,0 7,9 0,154 0,078 12,5

40 -60 27,2 10,5 8,0 0,092 0,05 8,95

75 – 90 16,8 17,0 8,0 0,006 0,05 7,95

100 -120 10,9 19,1 8,2 0,005 0,05 7,9

2.3.Vegetatia

Intreaga suprafata a terasei Viziru se incadreaza din punct de vedere climatic in zona

stepei danubiene.

Vegetatia din zona fermei S.C Maretu este alcatuita din doua tipuri

-vegetatia spontana de stepa

-vegetatia cultivata

Vegetatia ruderala intalnita in lungul drumurilor este reprezentata de speciile: Cirsium

arvense (palamida), Setaria sp. (mohor), Galium aparine (turita), Artemisia absinthium

(pelin), Avena fatua (ovaz salbatic).

In culturile agricole cele mai mari probleme le provoaca speciile :

-Matricaria inodor – musetel

-Chenopodium spp.- caprita

-Raphanus raphanistrum – ridiche salbatica

-Echinochloua crus – iarba barboasa

-Sorghum halepense - costrei

-Agropiron repens – pir

-Amaranthus spp – motoi

-Convolvulus arvense – volbura

2.4 Principalele caracteristici ale climei

In judetul Braila clima este uscata cu veri calduroase si ierni geroase. Temperatura

medie anuala este de 11o iar cantitatea medie de precipitatii insumate pe 60 de ani agricoli

Pagina 9 din 58


este de 447. Evapotranspiratia potentiala calculate in zona este de 705, respective cu un

deficit climatic de apa din precipitatii de 354 mm.

Temperatura medie a lunii cele mai calde, iulie, medie pe 60 de ani este de 22,8 o C.

Pe anul 2002 - 2004 situatia se prezinta astfel:

- temperatura aerului se inregistreaza in luna iunie o medie maxima de 26 oC iar in

luna ianuarie 2,3 oC si o medie minima in luna iunie de 7,4 oC, in luna ianuarie - 14,7 oC

- temperatura medie aerului in lunile mai-iunie a fost de 18,3 oC si de -1,6 oC in luna

ianuarie.

In sol temperatura medie lunara maxima s-a inregistrat la inceputul lunii noiembrie,

iar ultimul inghet s-a produs la inceputul lunii aprilie durata medie a intervalului de timp fara

inghet este de 215 zile.

Tabel .4. Datele climatice si hidrologice pentru anii: 2003 si 2004

ELEMENTE

CLIMATICE

SI

HIDROLOGI

CE

Perioa

da

VA LORILE LUNARE

IA

N

FEB MA

R

APR MA

I

IU

N

IUL AU

G

SEP OCT NO

V

DEC

Temperatura

*C

Media -2,5 -0,3 4,6 10,9 16,

9

20,

7

22,

8

22,1 17,5 11,7 5,6 0,4

2003 -1,7 -4,2 2,0 9,3 20,

4

22,

4

22,

3

23,

3

15,8 10.1 6,7 -0,2

2004 -3,6 0,4 6,5 11,7 15,

9

19,

8

21,

9

21,

2

16,9 12,7 6,7 2,5

Precipitatii

(mm)

Media 27 27 29 36 52 63 47 42 29 31 36 33

2003 46,

6

28,6 24,4 47,7 30,

2

10,

4

46,

4

10,

8

50,2 47,4 14,

4

30,8

2004 62,

1

18,1 38,1 13,2 84,

2

71 122

,4

134

,2

30,4 16,3 47,

3

48,5

Media 83 79 72 70 67 66 64 67 62 74 78 83

Pagina 10 din 58


Umiditate

(%)

2003 86 80 78 65 57 59 69 64 72 79 86 86

2004 87 81 73 58 65 70 72 73 75 80 84 84

2.4.1. Regimul vanturilor

Vantul constituie un element climatic cu cea mai mare influenta in conditiile campiei

Romane. Lipsa obstacolelor orografice si forestiere, face ca deplasarea maselor de aer sa se

faca cu usurinta asupra culturilor, cailor de comunicatie. Se constata ca frecventa cea mai

mare o au vanturile de nord apoi cele din nord-est si vest.

Numarul de zile cu vant tare de 11 m/s in zona este de 70. Vitezele maxime se

inregisteraza in timpul iernii cand pot depasi depasi 100 km/h . Vanturile cele mai cunoscute

in Baraganul de nord sunt:

crivatul – ca vant rece si uscat care bate in timpul iernii determinat de anticiclonul

Siberian.

shovaiul – un vant uscat si cald care bate vara din partea estica cu o frecventa mai

mica.

Influenta vantului in viata plantelor se explica prin accea ca intensifica evaporarea

apei din sol ce duce la o stagnare a cresterii.

Vanturiledominante in perioada de vegetatie sunt cele din directia nord-est si sud –

vest cu o viteza medie de 2,0 – 3,6 m/s.

2.4.2 Regimul precipitatiilor

Ca si regimul termic si cel al precipitatiilor reflecta caracterul continental al climei in

sensul ca precipitatiile cad in cantitati variabile de la un an la altul si sunt repartizate inegal in

timpul anului.

Umiditatea relativa a aerului in ultimii 40 de ani inregistreaza cele mai scazute valori

luna iulie 64 %, august 65%, septembrie 62%.

Facand o medie pe ultimii patru ani precipitatiile in total au insusit o valaore de 148

mm iar iarna 89 mm, primavara 99 mm, vara 157 mm.

Media precipitatiilor pe anul 2003 = 269 m;

Media precipitatiilor pe perioada 1 oct 2003 – 30 sep 2004 = 476mm

Pagina 11 din 58


2.5.Hidrologia zonei.

In apropierea fermei se afla lunca raului Calmatui (6-8 km sud ) si partea sudica a vaii

Encii cu relief framantat ,avand diferente de nivel de 6 – 8 m altitudine fata de nivelul marii.

In arealul Campiei Brailei lipsit de ape curgatoare hidrografia este slab reprezentata.

Higroscopicitatea normala ajunge in zona Viziru la peste 72 %. Iarna umiditatea

relativa a aerului trece de 80 % in timp ce vara reprezinta doar 65 % ca urmare a influentei

oscilatiilor anuale ale temperaturilor.

2.6. Date privind dotarea si organizarea conducerii fermei S.C Maretu Prod Com

S.R.L

Societatea comerciala Maretu Prod Com S.R.L are o activitate agricola cu specific –

cultura mare ,atat pentru consum cat si pentru producere de seminte . Societatea este asezata

intre localitatile Viziru si Bordei Verde lucrand o suprafata de 1500 ha in totalitate irigabila .

Intreaga suprafata este impartita in suprafete rectangulare de aproximativ 100-120 ha

astfel incat sa existe eficienta economica in exploatarea acestora si de asemeni din punct dee

vedere tehnologic , in rotatia culturilor.

Dotarea societatii s-a realizat in urma unui plan de investitii pe mai multi ani urmarind

achizitionarea de utilaje ce asigura lucrari de calitate cat si optimizarea cheltuielilor.

Din punct mecanic S.C Maretu este dotata astfel:

a) un tractor de mare putere (210 CP) – FORD cu utilaje ca : plug ,cultivator cu o

latime de lucru de 6 m pentru cultivatie totala

b) doua tractoare John Deer (110 CP) cu utilaje ca:

-semanatoare pentru prasitoare pe 12 randuri cu senzori asigurand o productivitate de

80 ha/zi.

-semanatoare pentru paioase cu o latime de lucru de 6m.

-pluguri pentru fiecare tractor.

-cultivatoare

-incarcatoare frontale

Pagina 12 din 58


-doua instalatii de erbicidat RAU fiind dotate cu calculator pentru administrarea unei

cantitati corecte de solutie la ha .

c) trei combine LAVERDA dotate cu calculator de bord.

d) patru tractoare U 650 cu utilaje ca :

-pluguri

-grape cu discuri

-combinatoare

-doua semanatori SPC-8

-doua semanatori SUP-29

-un tavalug inelar

e)un elicopter tip K-26 utilizat pentru aplicarea tratamentelor privind combaterea si

prevenirea bolior si daunatorilor.

In ceea ce priveste irigarea culturilor ,societatea a preluat doua statii de pompare cu o

dotare suficienta de aripi de udare aproximativ 50 si cu tamburi de tip BAUER

Pentru depozitare ,in vederea pastrarii unei anumite cantitati de produse destinate

pentru o piata anterioara societatea are un depozit cu o capacitate de aproximativ 1400 t.

Personalul societatii este format din:

-un administrator

-un economist

-doi ingineri agronomi

-36 de angajati (salariati)

Din punct de vedere economic societatea are o cifra de afaceri de 80.000.000.000 lei.

Capitolul III

SITUATIA CULTURII IN ZONA

3.1 Sistematica – soia apartine speciei Glycine max ,sinonim cu Glycine hispida face

parte din tribul Phaoseoleae, familia Leguminosae.

Specia cuprinde patru subspecii : Chinensis (ENK);Indica (ENK);Japonica

(ENK);Manshurica (ENK).

Pagina 13 din 58


Aceste subspecii cuprind varietati diferentiate dupa culoarea

pastailor ,boabelor ,hilului,si perilor ce acopera planta .

3.2Soiurile cultivate in Romania

Multitudinea de soiuri existente in prezent in lume se diferentiaza dupa criteriul

morfologic .Pentru ca in practica insa criteriul de baza ramane reactia plantelor la

fotoperiodism si temperatura ,reflectata in caracterele privind precocitatea sau durata

perioadei de vegetatie –maturizare .

Dupa aceste criterii s-a adoptat clasificarea in 13 grupe propusa de S.U.A si

Canada .Respectiv trei grupe notate cu 000;00;0 – pentru nsoiuri timpurii si 10 grupe notate

cu I(intai) pana la X(zece),pentru soiuri semitardive si tardive .

In tara noastra soiurile din Lista Oficiala apartin de subspecia Manshurica si sunt

incadrate in grupele de precocitate 0 pana la II ,dupa cum urmeaza :

-Grupa de precocitate 000 cu soiuri foarte precoce : Perla ; Diamant;

-Grupa de precocitate 00 cu soiuri precoce Atlas ; Agat ; Gadir ; Onix; Opal ; Safir;

Romanesc 99;

-Grupa de precocitate 0 cu soiuri semiprecoce : Columna ; Clamir ; Stil; Proteinka;

-Grupa de precocitate I cu soiuri semiprecoce : Triumf ; Danubiana ; Victoria ;

valkir ;Cresir

-Grupa de precocitate II cu soiuri tardive streine: Amsoi ; Stine 2250;

-Soiuri modificate genetic cu toleranta la Glifosat in prezent cultivate in

Romania ,cunoscutele soiuri notate cu RR,rezistente la erbicidul Roundup ,cu soiurile din

marca Pioneer:

-soiurile din grupa II: S 2254 RR; PR 92 B 21 RR; PR 92 B71 RR;

-soiurile din grupa 0 : S0994 RR; S1484 RR;

-soiul din grupa I: PR 95 B 05 RR

3.3 Zonele ecologice

Pe teritoriul din Romania se gasesc conditii corespunzatoare zonei foarte favorabile si

favorabile. S-au delimitat cinci zone pentru cultura soiei pe baza cerintelor specifice cu

Pagina 14 din 58


privire la temperatura ,fotoperioada , resurse hidrice si sol necesare pentru zonarea soiurilor .

Tot odata este recomandabil sa se valorifice microzonele favorabile din toate zonele agricole

ale tarii.

Cele cinci zone pentru cultura soiei si zonarea soiurilor ,sunt:

Zona I –campia din sudul tarii si Dobrogea .

-cu suma temperaturilor active mai mare de 1.600*C;

-in aceasta zona soia gaseste conditii favorabile pe terenurile irigate si cu aport freatic.

-se recomanda soiuri predominant semitardive , urmate de soiuri semiprecoce si chiar

tardive , cu participare redusa .

Zona II – campia din vestul tarii.

-cu suma temperaturilor active de 1.400 – 1.600*C;

-cu un numar redus de zile cu temperaturi mai mari de 30*C si cantitate mai mare de

precipitatii .

-se recomanda cu pondere mare soiurile semiprecoce , urmate de soiurule semitardive

si apoi precoce ;

Zona III – partea de nord a Campiei Romane .;

-cu suma temperaturilor active de 1.400 - 1.600*C ;

-in care cultura se va amplasa cu prioritate pe terenurile irigate si pe cele cu aport

freatic;

-se recomanda soiurile din grupa semiprecoce - precoce si foarte precoce .

Zona IV –parte de est a Moldovei si Campia de Nord – Vest a tarii.

-cu suma temperaturilor active de 1.200 – 1.400*C;

-se recomanda cu pondere soiuri foarte precoce ,urmate de cele precoce si

semiprecoce.

Zona V – parete de vest si nord vest a Transilvaniei , luncile raurilor Mures ,

Tarnave ,Somes si partea de nord – est a Moldovei.

-cu suma temperaturilor active de 1.100 – 1.200*C

-se recomanda soiuri foarte precoce si local in unele situatii cu mica pondere si soiuri

precoce

Pagina 15 din 58


3.4 Prezentarea plantei de soia , soiul S 2254 RR

Radacina – este pivotanta puternica destul de bine dezvoltata la soiul S 2254 RR .

patrunde in pamant pana la 100 – 140 cm adancime .

se caracterizeaza prin crestere foarte rapida in adancime in sol, la lungimea de 2-3 cm

incepe sa se ramifice si cresterea continua pana la maturitatea plantei.

Are numeroase ramificatii laterale raspandite pana la 30-35 cm in sol , cu numeroase

nodozitati care se dezvolta bine numai sub influenta nitraginului.

Tulpina – prezinta 5-8 pana la 12 internoduri si noduri usor vizibile .

la soiurile actuale tulpina este erecta , talia plantei in functie de conditiile de vegetatie

poate fi 80 – 90 cm.

Este acoperita cu numerosi perisori

Forma tufei poate fi compacta sau semicompacta

Frunza – in functie de momentul formarii frunzele sunt de trei feluri :

-la rasarirea din cotiledoane se formeaza asa numitele frunze cotiledonale care sunt

temporare si au rolul de a sintetiza substanta organica in primele faze de crestere dupa

germinare .

imediat deasupra frunzelor cotiledonale se formeza primele frunze adevarate .Ele sunt

frunze simple , ovale , in numar de doua asezate opus pe tulpina .Pornesc din primele noduri

Pagina 16 din 58


ale tinerei plantute ,au caracter temporar si indeplinesc un important rol in sinteza materiei

organice la inceputul vegetatiei

frunzele trifoliate sunt reprezentative pentru soia .Ele sunt asezate altern ,pornind cate

una din fiecare nod al tulpinei principale si al ramificatiilor si apar treptat pe masura cresterii

plantei.Au culoare verde inchis.

Sunt petiolate ,petiolul poate avea lungimea 10-25 mm

Florile – sunt mici ,4- 7 mm ,colorate liliachiu,alb

-sunt numeroase ,lipsite de miros si de nectar androceul format din zece stamine

inegale ,dintre care 5 sunt mai scurte iar cinci mai lungi.

-florile sunt grupate cate 3 – 9 inflorescente racem ,aflate la nodul tulpinii si

ramificatiilor

Pastaile- sunt lungi de 3 – 6 cm ,late de circa 1 cm

-cuprind 2 – 3 seminte si la unele soiuri la maturitate pot fi deshiscente. Culoare

maronie la matiritate .

Seminte – sunt diferite ca forma ,culoare , dimensiune ,marime ,in functie de soi

forma poate fi ovala de culoare galbena aurie maslinie .

in masa bobului partile componente reprezinta in medie : cotiledoanele 90% si sunt

colorate in galben sau verde ; tegumentul 8% si este gros cu permeabilitatea redusa pentru

apa ; mugurasul tulpinita si radacinuta doar 2 % din masa semintei mature. Cu hilul de

culoare marenie , MMB 170- 200 g

Pagina 17 din 58


3.5 Cerinte fata de clima si sol

Pagina 18 din 58


Fiind originara din Extremul Orient, soia este o planta iubitoare de caldura, cantitatea

de caldura necesara pentru a ajunge la maturitate fiind de 2200 - 2800°C. Durata perioadei de

vegetatie este de 110 - 150 zile.

Soia germineaza la o temperatura minima de 7 - 8°C. Temperaturile medii de 12°C in

luna aprilie si de 20 - 21 in lunile iulie-august sunt hotaratoare pentru dezvoltarea normala a

plantei. Soia este sensibila la temperaturile scazute (minus 1 - 2°C) si la oscilatiile mari de

temperatura. Este planta de zi scurta; in conditii de zi lunga soia isi prelungeste perioada de

vegetatie.

Cerintele fata de apa sunt destul de ridicate chiar de la germinare, cand are nevoie de

o cantitate de apa ce reprezinta 120 - 130% din greutatea semintei uscate. Coeficientul de

transpiratie este in medie de 520 pentru intreaga perioada de vegetatie, fiind mai mare in

perioada rasaririi plantelor (915) si mai scazut catre sfarsitul perioadei de formare a pastailor

(239). Soia suporta relativ bine seceta pana la inflorire. La culturile in amestec, cerintele fata

de apa sunt mai mari decat in cultura pura. In tara noastra, cultura soiei da rezultate bune in

regiunile cu precipitatii medii anuale de 500 - 600 mm, din care cel putin 75 mm, in perioada

de vara.

Soia nu este pretentioasa fata de sol, fapt ce permite cultura ei pe aproape toate

tipurile de sol din tara noastra, cu exceptia solurilor grele, acide, salinizate. Cele mai bune

rezultate se obtin pe solurile luto-nisipoase, lutoase si luto-argiloase, adanci, fertile, bogate in

calciu, fosfor si potasiu, cu o reactie cuprinsa intre pH = 5 si pH = 8,5 , optim fiind pH = 6,7.

Cele mai bune conditii pentru cultura soiei in tara noastra se intalnesc in depresiunea

Jijiei si a Baseului, in Moldova, si pe vaile Muresului, Tarnavelor si Somesului, in

Transilvania. O zona favorabila se intalneste in campia din vestul tarii, Campia Transilvaniei,

valea Siretului in dreptul regiunii Bacau, depresiunea Jijiei si Bahluiului (in parte), precum si

in partea de mijloc si de est a podisului Moldovei, in partea de sud a tarii, desi se gasesc

soluri fertile, soia nu poate da productii mari si stabile datorita secetei ce corespunde

perioadei de inflorire-fructificare. Extinderea culturii in aceasta zona este conditionata de

irigare.

In ultimii patru ani cumulate cu perioadele de toamna, iarna, primavara s-a inregistrat

o valoare de 342 mm, precipitatii ce definesc un an cu favorabilitate medie spre buna pentru

culturile de toamna.

Datorita faptului ca evapotranspiratia potentiala depaseste cu 354 mm cantitatea de

precipitatii primita in sol, in acest caz zona se inscrie in randul cerealelor cu un bilant

hidroclimatic mediu anual definitor.

Pagina 19 din 58


Cerintele pentru S 2254 RR

Soia face parte din grupa plantelor cu cerinte ridicate fata de temperatura si relativ

ridicate pentru umiditate .

Temperatura constituie factorul limitativ al zonarii soiurilor. Este o planta cu cerinte

ridicate fata de caldura . Pragul biologic este de 10*C.

Temperaturile medii zilnice necesare pentru parcurgerea principalelor faze in timpul

vegetatiei sunt:

Fazele de vegetatie Temperatura *C Minim Optim

Germinarea 6-7 20-22

Semanat – rasarire 8- 10 20-22

Formarea organelor de reproductie 16 – 17 21 – 23

Inflorire 17 – 18 22 – 25

Formarea semintelor 13 – 14 21 – 23

Coacere 8 – 9 19 - 20

Rezistenta la temperaturi scazute in primele faze este de pana la –2*C (chiar – 2,5*C),

dar de scurta durata in timpul rasaririi culturii.

Brumele tarzii de primavara pot produce compromiterea culturilor si la faza de trei

frunze, temperaturile negative pot cauza mari daune.

Umiditatea constituie un factor limitativ al productiei.

-cerintele fata de umiditate sunt mari chiar de la germinare. Pentru germinare samanta

absoarbe o cantitate mare de apa care reprezinta 150% din masa semintei.

-coeficientul de transpiratie este ridicat 500-700.

-consumul total de apa este in jur de 6000 m*/ha

-consumul de apa mediu zilnic este in jur de 40 m*/ha /zi;

-pentru producerea unui kg de boabe soia consuma peste 1500 l apa ajungand chiar la

4000 l apa,in functie de conditiile de cultura.

Pagina 20 din 58


Pe parcursul vegetatiei consumul de apa creste de la primele faze si atinge valorile

maxime in fazele inflorit – fructificare :

-in perioada semanat –inflorit, consumul mediu zilnic este in jur de 30m*/ha/zi;

-in perioada inflorit – formarea pastailor ,este in medie 54 m*/ha /zi;

-in perioada formari pastailor – maturitate , este in jur de 43m*/ha / zi;

3.6 Fazele cresterii si dezvoltarii stadiale

Germinarea – este epigeica ce

1. Formarea primelor frunze –a fost marcata de aparitia primelor frunze simple si de

crestere rapida a radacinei embrionare

-la 7 –9 zile de la bacterizare incep sa fie vizibile noduletele pe radacini a inceput

activitatea simbiotica . Aceasta faza a avut loc la inceputul lunii mai (in jurul datei de 3mai)

2.Dezvoltarea primelor frunze compuse trifoliate

- a fost marcata de aparitia completa a primei frunze trifoliate si adoua este inca

nedesfacuta

-palnta are inaltimea de 12 – 15 cm

-formarea nodozitatilor continua activ si la 12 –14 zile de la inoculare s-a facut

controlul in camp asupra dezvoltarii acestora pe data de 10 mai2004.

-riscul imburuienarii este puternic

3.Patru frunze compuse - faza a fost marcata de trei frunze compuse complet

desfasurate si una nedesfacuta compet frunzele cotiledonale cad

Plantele aveau inaltimea de 18 – 20 cm

Formarea nodozitatilor continua ,crescand activ circa 30 zile si atingand diametrul de

4 – 6 mm

Exista pericol mare de inburuienare mai ales cu buruieni monocotile perene si acelor

din generatia a doua

4. Inceputul infloritului. Faza marcata de aparitia primelor flori la baza plantei ( 1 – 5

%)frunzele compuse sunt in numar de 5 – 6 si plantele au inaltimea de 30 – 35 cm .

in fiecare nod al tulpinei principale se gaseste cate un mugur axial

Pagina 21 din 58


sistemul radicular este bine dezvoltat , nodozitatile continua sa creasca si ating

dezvoltarea maxima ca masa ,volum ,dimensiuni.

Cresterea masei epigee se produce in ritm rapid si consumul de apa tinde spre valorile

maxime se pot semnala deficiente de umiditate si nevoia de irigare.

Aceasta faza a avut loc in luna iunie (incepand pe data de 3 iunie)

5.Mijlocul infloritului- este marcata de prezenta a cate 3 – 4 inflorescente la peste

50% din plantele din lan

pe plante apar fruza a opta trifoliata si suprafata foliara tinde spre valori maxime

din nodurile bazale ale tulpinii ,din mugurii axiali incep sa se diferentieze ramificatiile

radacinele continua sa creasca activ structura nodozitatilor ramane stabila dupa 6 – 7

saptamani de la inoculare

cerintele fete de apa sunt mari ,planta se afla in faza critica penru apa si apare

necesitatea irigatiei

6.Inflorirea deplina si primele fructificatii- faza este marcata de momentul cand florile

de la baza plantei incep sa se ofileasca si cad,apar primele fructificatii

planta continua sa creasca in ritm rapid are peste 60 cm inaltime ,radacinele continua

sa creasca

numarul frunzelor compuse este de 9 10 ,frunzele simple de la baza plantei sunt

perdute

suprafata foliara si consumul de apa au atins valori maxime irigarea este necesara soia

fiind in faza critica pentru apa .

avand loc in luna iulie;

7.Formarea si cresterea rapida a pastailor – infloritul este terminat se formeaza rapid

pastaile

cerintele fata de apa se mentin la cote maxime.

Faza ce a inceput cu a doua decada a lunii iulie,continuand in prima jumatate din luna

august (aprox 20iulie– 10 august)

8.Cresterea boabelor- faza este marcata de prezenta pastailor pe toata lungimea

tulpinii chiar si pe varful de crestere iar pastaile de la baza plantei ajunsa la lungimea normala

au boabele normal dezvoltate

radacinele inca mai cresc plantele tind spre inaltimea normala 80-90cm

boabele in pastai cresc in marime ajung normal dezvoltate si incep acumulurea

substantei uscate .

perioada desfasurarii acestei faze situndu-se in a doua jumatete a lunii august;

Pagina 22 din 58


9.Terminarea umplerii boabelor- faza este marcata prin pastaile din varf complet

formate si terminarea umplerii boabelor

-plantele au ajuns la inaltimea maxima .Nodozitatile incep sa se degradeze.

-aceasta faza desfasurandu-se la inceputul lunii septembrie (aprox 5 septembrie)

10.Coacerea in parga – este marcata prin incetinarea cresterii plantelor

procentul de frunze ingalbenite cresc la 25 – 50 % o parte din frunze cad si frunzele

verzi raman numai in partea superioara a plantei

pastaile de la baza plantei sunt ingalbenite

11. Maturizarea deplina – recoltarea – tulpina ramane fara frunze pastaile sunt

brunificate si boabele au culoarea galbena specifica normala

pastaile uscate produc zgomot la scuturare datarita uscarii acestora in pastai se poate

incepe recoltare

s-a realizat pe data 25 septembrie;

Capitolul IV

STADIUL ACTUAL AL CERCETARILOR PRIVIND CULTURA DE SOIA

Dupa datele citate de M Sirnova. I Kosmirnova boabele de soia contin 10,6 – 11 %

apa, iar substanta uscata cuprinde: proteina bruta 27 – 50 %, grasimi 17,2 – 26,9 % cenusa

4,3 – 6,5 %, amidon 3%, celuloza 4,3 – 5,5 %.

Dupa datele laboratorului de biochimie al catedrei de fitotehnie din Institutul

Agronomic, Bucuresti, substantele proteice sau incadrat intre 32,8 – 37,1 %, iar in judetul

Constanta (Cobadin) si Ialomita (Cazanesti) s-a ridicat la 40,68 %.

In prezent o atentie deosebita se acorda maririi intensitatii procesului de fotosinteza,

in functie de soia, atat prin modificarea mediului de vegetatie, cat si prin selectia unor soiuri

cu capacitate de fotosinteza mai mare. Este pus in evidenta faptul ca exista intre soiurile de

soia diferente semnificative in ceeace priveste intensitatea procesului de fotosinteza.

C. Nicolae propune introducerea soiei in structura culturilor agricole in zona solurilor

argilo-iluviale din sud pe considerente ca dintre leguminoasele pentru boabe aceasta planta

Pagina 23 din 58


asigura la hectar cea mai ridicata productie. In unele experiente de lunga durata efectuate la

ICCPT – Fundulea Valul lui Traian, s-a desprins ca dupa grau apare tendinta vadita de

crestere a productiei, fata de plantele cu recoltare tarzie sau fata de monocultura. In conditiile

din centrul Transilvaniei (Turda) soia a asigurat practic acelesi productii dupa grau, soia (un

an) porumb, sfecla de zahar si cartof.

Cantitatea de azot pe care o procura plantele de soia pe cale simbiotica, trebuie

considerata insa foarte variabila, ea depinzand de virulenta bacteriilor de conditiile in care

acestea se dezvolta si de cantitatea si calitatea de azot mineral din sol.

Contributia azotului fixat biologic la realizarea recoltei de soia, se reduce insemnat

cand conditiile cerute de bacterii sunt mai putin favorabile (temperatura scazuta, pH acid ,

insuficienta unor microelemente, umiditatea solului redusa) . Spre deosebire de alte

leguminoase, in cazuri soia la care nu s-au tratat semintele cu preperate bacteriene,

reactioneaza puternic la aplicarea ingrasamintelor ca o specie neleguminoasa.

Azotul se absoarbe cu intensitate mai mare de catre plantele de soia dupa 50 de zile de

la rasarit. Ritmul de retinere a azotului in pertile vegetative ale plantei, se mentin apoi

accentuat timp de 40 – 50 zile dupa care scade brusc. Se inregistreaza o acumulare intensa a

azotului in boabe pe tot timpul formarii lor pana la aproape de maturitate. De fapt in timp de

40 – 50 zile soia produce mai mult de jumatate din cantitatea totala de substanta uscata (48 –

75 %)

Soia se poate gasi in conditii mai putin corespunzatoare de nutrita cu azot atunci uni

factori inhiba formarea nodozitatilor si activarea bacteriilor fixatoare de azot. Din aceste

considerente s-au efectuat la soia numeroase cercetari cu ingrasaminte azotate indeosebi in

SUA.

Folosirea acestor biopreparate la soia este cu absolut necesara deoarece fara ele pe

solurile din tara noastra nu se mai formeaza nodozitati sau se formeaza un nod redus.

Nitragin-ul a sporit productivitatea de boabe, in medie pe 6 soiuri cu 36 % iar

cantitatea de proteine cu 4,8 %.

Rezultatele medii din ultimii ani au pus incontestabil in evidenta efectul pozitiv al

bacterizarii semintelor de soia asupra productivitatii de boabe si asupra continutului acestora

in substante proteice.

Sporul mediu de productie din anii 1970-1971 la statiunile Valu lui Traian

(Constanta) , Marculesti (Ialomita) , Fundulea (Calarasi) , Albota (Arges) in conditii de

irigare ca efect al azotului in variantele bacterizate a fost practic nula.

Pagina 24 din 58


La statiunea experimentala Marculesti timp de trei ani, I. Cristea, in conditii de irigare

constata o eficienta mai scazuta a bacterizarii pe masura cresterii dozelor de azot.

Mentioneaza ca in conditiile unei bacterizari reusite se pot obtine productii de peste 30 q/ha

fara a fi necesar administrarea ingrasamintelor cu azot.

Din cercetarile efectuate de M. Prodan la statiunea de cercetari agronomica

Teleorman, in conditii de irigare, a reiesit ca administrarea a 50 kg azot la inceputul

infloritului in cazul in care s-a asigurat o buna reusita a bacterizarii, constituie o masura farte

eficienta asigurandu-se un spor de recolta de pana la 5,3 q/ha. Dupa 4 ani de cercetari autorul

considera ca administrarea azotului la soia inainte de semanat constituie o greseala.

In prezent o importanta deosebita prezinta selectia pe tulpini bacteriene cu capacitate

de fixare a azotului mult ridicata si cu durata mai lunga de activitate.

S-a mai desprins ca o buna capacitate de fixare a azotului atmosferic este determinata

nu numai de un numar mare de nodozitati pe planta, ci si de masa acestora. Prin continuturile

importante de azot pe care le lasa in sol precum si prin ameliorarea pentru majoritatea

culturilor neleguminoase in special pentru cereale de toamna.

CAPITOLUL V

TEHNOLOGIA CULTURII DE SOIA PENRU BOABE LA FERMA “S.C.

MARETU”

5.1. Structura culturilor

In cadrul fermei Maretu intreaga suprafata de 1500 ha a fost impartita astfel:

-grau -500

-porumb semicer - 100 ha

-soia pentru boabe - 400 ha

-soia pentru samanta – 50 ha

- orz de toamna – 100 ha

-floarea soarelui - 250 ha

Pagina 25 din 58


- porumb de consum – 100 ha

5.3. Rotatia culturilor la S.C. MARETU

Asolamentul in care soia sa ocupe locul si proportia cuvenita sunt considerate ca o

masura agricola deosebit de importanta pentru sporirea fertilitatii solului, cresterea productiei

la hectar. Incadrarea soiei intr-un asolament corespunzator devine o sarcina care nu mai poate

fi neglijata.

Totusi soia este mai putin pretentioasa fata de culturile cu care intra in rotatie

dovedind plasticitate mare in ceeace priveste plantele premergatoare.

In conditiile actuale din agricultura Romaniei, rotatia culturilor si incadrarea in

asolament este obligatorie ,atat pe considerente privind protectia fitosanitara, cat si pe

considerente economice si agronomice in general.

Plantele premergatoare foarte bune pot fii:

cereale de toamna ;

plantele furajere neleguminoase;

prasitoarele porumb ,sfecla si cartof, cu o stare fitosanitara buna.

Rotatia practicata la S.C Maretu este:. grau – soia – porumb

5.4. Importanta culturii de soia folosita ca premergatoare in asolament

Cultura soiei se poate amplasa cu succes pe terenurile care au fost cultivate anterior cu

cereale de toamna sau cu porumb, cu conditia ca acestea sa permita o buna pregatire a solului

si acumularea unei rezerve de apa

Soia se poate cultiva pe acelasi teren mai multi ani la rand, cand, datorita inmultirii

bacteriilor simbiotice specifice, se pot obtine productii mari.

Soia este o foarte buna premergatoare pentru aproape toate culturile anuale.

Rezultatele cercetarilor efectuate arata ca soia in calitate de planta premergatoare

realizeaza sporuri de 340-750 kg/ha. Sporuruile de recolta se realizeaza fara cheltuieli

Pagina 26 din 58


suplimentare Aceasta arata importanta economica a folosiri soiei ca planta premergatoare

pentru grau.

Soia cultivata numai in asolament evitandu-se cultivarea dupa ea insasi sau dupa alte

leguminoase, care au boli sau daunatori comuni. Se recomanda introducerea soiei dupa

cereale dar este exclusa cultivarea acesteia dupa floarea-soarelui pentru ca au boli comune,

din care mai frecvent este atacul putregaiului alb

In cazul concret de la ferma S.C. MARETU judetul Braila planta premergatoare a fost

graul ca cereala paioasa care elibereaza terenul devreme si a permis executarea lucrarilor de

baza in conditii optime.

Lucrarea de diploma s-a efectuat intr-o rotatie de trei ani cu porumb ,grau si soia

Cultura de grau ca planta premergatoare nu secatuieste solul de elemente nutritive, nu

are si nu transmite boli comune si nu necesita erbicid cu remanenta toxica pentru soia.

Trebuie mentionat ca prin cultivarea soiei se poate favoriza extinderea unor patogeni si

daunatori care pot diminua posibilitatea valorificarii efectului de ameliorare a fertilitatii . Se

recomanda un asolament cu culturi irigate in care cerealele paioase au ponderea si sunt

folosite ca premergatoare :

1.grau de toamna - 50%

2.soia - 37 %

3.porumb - 13 %

5.5 Importanta alegerii soiului de soia

Pentru realizarea productiei stabilite se incepe cu alegerea si stabilirea soiului avand

in atentie urmatorii factori:

-soiul cultivat de soia sa ajunga la maturitate pentru a putea fi recoltat in luna

septembrie si pentru a se obtine recolta de calitate.

-utilizarea culturii de soia ca planta premergatoare pentru cerealele de toamna (grau

de toamna)

Soiul cultivat a fost S 2254 RR produs de firma Mon-Santo. Acest soi se incadreaza

cerintelor mentionate mai sus, ajunge la maturitate tehnologica si poate fi recoltat cel tarziu in

perioada septembrie - octombrie.

Pagina 27 din 58


5.6. Lucrarile solului pentru cultura de soia.

Soia este cunoscuta ca fiind o cultura foarte pretentioasa la calitatea lucrarilor

solului ,respectiv nivelare perfecta si afanare buna .

Afanarea solului asigura desfasurarea normala a rasariri si cresterii plantelor precum

si o a simbiozei prin crearea unor conditii favorabile in ceeace priveste aeratia, caldura si

regimul apei si al elementelor nutritive din sol.

Sistemul radicular al soiei are nevoie de soluri cat mai bine afanate, cu mare

capacitate de retinere a apei. Aceste insusiri s-au obtinut printr-o executie corecta si la timp a

lucrarilor solului realizandu-se afanareabuna a solului, cresterea plantelor formarea

nodozitatilor si dezvoltarea radacinilor este ingreunata.

Lucrarile solului efectuate la timp si de calitate au imbunatatit regimul agrohidric si

termic al solului s-a asigurat un strat de sol afanat, s-au distrus buruienile si s-a asigurat o

buna incorporare in sol a resturilor vegetale .

Dezmiristirea si aratura s-a executat imediat dupa eliberarea terenului de

premergatoarele timpurii. In cazul de fata dupa grau s-a executat lucrarea de dezmiristit

realizandu-se o distrugere a buruienilor si a resturilor vegetale, s-a provoacat incoltirea

semintelor de buruieni care dupa rasarire urmeaza sa fie incorporata in sol odata cu aratura .

Dezmiristirea s-a executat cu grapa cu discuri GDD – 1,8 in agregat cu tractorul U650

la o adancime de 8 –10 cm.

Lucrarea de dezmiristit a prezentat o serie de avantaje:

-a usurat efectuarea araturii prin reducerea consumului de combustibil si marirea

capacitatii de lucru a agregatelor la arat.

-a pastrat umiditatea in sol prin distrugerea capilaritatii si astuparea crapaturilor prin

formarea unui strat izolator la suprafata,

-a asigurat conditii optime pentru activitatea microbiologica din sol, prin

descompunerea materiei organice pentru procesele de nitrificare,

a distrus cuiburile de insecte, oulele si alte organe de inmultire ale daunatorilor

perturband ciclul de dezvoltare normala.

Pagina 28 din 58


In cadrul fermei Maretu lucarea de dezmiristit s-a executat cu tractoarele John Deer in

agregat cu grapele cu discuri ,lucrarea s-a executat pe o adancime de 15 cm aceasta lucrare s-

a efectuat pe data de 25 Iulie.

Pe data de 15 august s-a efectuat lucrarea cea mai importanta si anume aratura ,lucrare

ce s-a executat cu tractoarele din dotare(Ford, John Deare ) in agregat cu plugurile reversibile

la care s-au atasat grapele stelate,aratul s-a executat pe o adancime de 25 cm fiind o adancime

mai mare decat in anii anteriori in acest mod se evita formarea hardpanului.

Numeroasele experiente demonstreaza ca soia da productii ridicate la lucrarile

efectuate in perioada vara-toamna. Aratura de vara s-a mentinut

fara crusta si curata de buruieni prin lucrari superficiale cu grapele si cu combinatorul.

Prin arat stratul de sol a fost dislocat intoars, amestecat si s-a afanat in scopul

influentarii proceselor fizice, chimice si biologice din sol.

Efectele lucrarii de arat sunt:

- aerul si apa patrund mai usor realizandu-se schimbul de gaze, incalzirea si cresterea

umiditatii solului ceeace influenteaza activitatea microorganismelor din sol.

- aparatul radicular al plantelor tinere de soia se dezvolta mai usor intr-un strat de sol

afanat decat intr-unul compact,

- prin rasturnarea stratului de sol s-a realizat ingroparea in sol a resturilor ce raman de

la cultura premergatoare si a caror prezenta pe teren impiedica buna desfasurare a lucrarilor

de pregatire a patului germinativ si a semanatului.

5.7. Pregatirea patului germinativ

Calitatea patului germinativ este hotaratoare pentru rasarirea si instalarea culturii la

densitatea stabilita, cerintele acesteia referindu-se la nivelarea terenului, maruntirea solului

care trebuie sa fie reavan, lipsa buruienilor si resturilor vegetale care ar impidica buna

functionare a semanatorii.

Pretentiile ridicate ale soiei la calitatea patului germinativ sunt determinate si de

necesitatea realizarii unui bun contact intre samanta si sol.

Lucrarea de pregatire a patului germinativ s-a realizat cand solul era zvantat bine si sa

evitat intrarea pe teren la un continut ridicat de apa, caz in care se favorizeaza compactarea

solului pentru semanat.

Pagina 29 din 58


Pregatirea patului germinativ s-a facut in preajma semanatului si nu mai devreme.

Daca patul germinativ nu a fost pregatit in mod corespunzator este favorizata o

pierderea apei din sol, samanta este incorporata la diferite adancimi aceasta ducand la o

germinatie si rasarire esalonata cu goluri, plantele rasar debilitate, sunt usor de atacate de

diferite boli si incepe concurenta buruienilor, toate acestea cu efecte directe in scaderea

productiei.

Lucrarea de pregatire a patului germinativ pe suprafetele arate toamna s-a efectuat cu

combinatorul avand in vedere uniformitatea solului (patului germinativ) .

Pregatirea patului germinativ la S.C Maretu s-a efectuat cu, combinatorul ,aceasta

lucrare a fost efectuata in prrioada 17 - 19 aprilie 2003

Odata cu pregatirea patului germinativ s-a incorporat in sol ingrasamintele si

erbicidele necesare a caror administrare a fost facuta cat mai uniform posibil.

Fertilizatul s-a efectuat inainte de semanat cu o masina de imprastiat ingrasamant

RAVCHE cu o capacitate de 130 ha/zi ajungand la o uniformitate de 95 –97 %.

5.8. Semanatul

5.8.1. Samanta.

Samanta care a fost utilizat la S.C MARETU jud Braila a corespuns soiului din toate

punctele de vedere si a provinit din loturi semincere verificate si aprobate, inainte de

insamantare, samanta s-a tratat cu nitragin. Samanta a avut germinatia de 93% si puritatea de

99%. Semanatul s-a facut cu masina SPC-6, in randuri distantate la 70 cm.

Samanta a foste mare si uniforma cu putere de strabatere ridicata pentru a asigura

resarirea in scurt timp si uniforma pe intreaga suprafata prin aceasta inabusind buruienile.

Samanta pentru semanat trebuie sa intruneasca conditiile :

-sa apartina soiurilor recomandate in zona.

-sa fie recunoscuta si sa posede Certificat Oficial de Calitate (COCS) pentru categoria

biologica din care face parte.

-sa fie produsa in anul precedent si nu mai veche

Pagina 30 din 58


-sa aiba valoare culturala ridicata , capacitate de germinare cel putin 80 – 85%,

puritate fizica (P) si puritate biologica cel putin 98%.

-sa fie sanatoasa ,nevatamata ,libera de boli si daunatori

-bacterizarea concomitent cu semanatul este obligatorie in conditiile Romaniei.

Pentru a se obtine productii mari de soia cu un continut ridicat in substante proteice a

trebuit sa se trateze semintele inainte de semanat cu biopreparatul fertilizant cunoscut sub

denumirea de “Nitragin”.

Biopreparatul fertilizat nu este alt ceva decat o cultura de bacterii - rhizobium

poponicum – care introduse in sol, semintele se dezvolta, infecteaza radacinele de soia prin

perisorii radiculari si inta in simbioza cu planta.

Bacteriile fixeaza azotul din atmosfera il pun la dispozitia plantei si primesc hidrati de

carbon .

Bacteriile care traiesc pe radacinile de soia nu se gasesc in sol sau se gasesc in

cantitate foarte mica, din aceasta cauza se cere infectarea artificiala prin tratarea semintelor.

Nitraginul pentru soia se prezinta sub forma de cultura bacteriana de mediu nutritiv ogor-

ogor, ambalat in flacoane cu o capacitate de cca 200 ml si contanand 8 miliarde de germeni

activi. Biopreparatul Nitragin soia are o durata de folosire de max 4 luni de la fabricare.

Tehnologia bacterizarii semintei consta in colectarea culturii bacteriene a 4 flacoane

(norma necesara pentru samanta ce se foloseste la 1 ha) si inocularea prin stropirea –

umectarea semintei cu suspensia in care se gasesc bacteriile. Pregatirea suspensiei si tratarea

seminteri trebuie facuta la adapost de razele soarelui deoarece lumina intensa si temperatura

variabila reduce viabilitatea bacteriilor.

Pentru tratarea semintei direct in camp s-a folosit un dispozitiv mobil de bacterizare

dispozitiv cu o constructie foarte simpla, instalat direct pe o remorca cu care s-a transportat

semintele in camp. Aplicarea bacterizarii simultane cu ingrasamantul folosind dispozitivul de

erbicidare montat pe tractor si semantoarea SPC –6 s-a dovedit superioara metodei clasice de

tractare realizand o infectie bacteriana mai complexa.

In rezervorul montat pe tractor s-a pregatit suspensia pentru o zi de lucru (10 –12 ha)

folosindu-se acelasi numar de flacoane de Nitragin –soia la hectar norma de lichid ce s-a

administrat la hectar fiind de 20 litri.

Experientele efectuate au evidentiat ca prin bacterizarea semintei se obtine un spor de

productie care variaza de la 240 pana la 1.100 kg / ha . La aproximativ 3 saptamani dupa

insamantarea soiei s-a efectuat controlul bacterizarii atunci cand activitatea bacteriilor trebuie

sa fie intensa si nodozitatile bine dezvoltate pe radacini, plantele avand 15 – 20 cm inaltime.

Pagina 31 din 58


In conditii normale de rasarire si dezvoltare a plantelor de soia nodozitatile incep a se

forma dupa cca 8-12 zile de la semanat, ca o consecinta a inmultirii bacteriilor dar fixarea de

azot incepe numai dupa alte 12 – 14 zile.

Se considera o bacterizare reusita atunci cand la data controlului unui lot de cel putin

85 % din plante prezinta pe radacinile principale si secundare 5 – 7 nodozitati bine dezvoltate

si in plina activitate.

Intensitatea activitatii bacteriene este evidentiata prin culoarea rosie – sangerie

datorita hemoproteinei porfirice ce apar pe sectiunea nodozitatii.

La S.C Maretu semintele de soia a fost tratate cu Nitragin – Bac – Soia ,prin

tratamentul corespunzator al semintelor de soia cu acest produsul s-a obtinut un spor de 55%.

Avantajele tratarii – plantele de soia fixeaza azotul atmosfericcu ajutorul bacteriilor

Rhizobium si Bradyrhizobium, se pot economisii pana la 60kg /ha N care pot fi flosita la alte

culturi.

Avantajele tratarii semintelor desoia cu Nitragin –Bac –Soia:

-calitatea productiei de soia se imbunatateste prin cresterea continutului de azot in

boabe

-influenteaza pozitiv asupra structurii si fertilitatii solului;

metodele de tratare sunt ieftine eficace si simple ;

la S.C Maretu sau flosit pliculete de 300g cantitate suficienta pentru tratarea a 89

kg cantitate necesara insamantarii a unui hectar cu soia.

5.8.2. Epoca de semanat.

Cercetarile efectuate in aceasta directie au aratat ca momentul optim al semanatului

este determinat de temperatura si umiditatea solului precum si de lungimea perioadei de

vegetatie a soiului cultivat.

Prin semanat s-a realizat incorporarea in sol a semintelor la adancimi si distante

stabilite ca optime potrivit cerintelor agrobiologice ale fiecarei culturi.

Principalele elemente tehnologice ale semanatului sunt: epoca de semanat, distanta

intre randuri, densitatea si adancimea de incorporare a semintelor, conditiile pedoclimatice,

particularitatile solului si caliatea pregatirii patului germinativ.

Soia fiind o planta termofila pretentiile ei fata de temperatura in timpul perioadei de

germinatie sunt in general reduse.

Pagina 32 din 58


Pentru germinarea plantelor de soia are nevoie minim de 7 - 8 oC la 5 cm in sol ceea

ce corespunde la o temperatura medie zilnica in aer de 14 – 18 oC, temperatura care se

realizeaza in zona fermei S.C. MARETU in jurul datei de 15 aprilie,. In aceasta perioada pe

langa temperatura in continua crestere in sol se gaseste si suficienta umiditate, conditii care

determina o rasarire uniforma. Daca se seamana intr-o perioada cand temperatura solului este

mai mica de 7 - 8 oC la 5 cm, germinarea si rasarirea se desfasoara anevoios intr-o perioada

lunga si o parte din seminte pot fi atacate de diferiti daunatori in timp ce semanatul prea

timpuriu duce la sensibilizarea plantelor de soia la diferiti agenti patogeni deoarece perioada

lunga dintre semanat si rasarit cauzeaza debilitatea plantelor iar terenul se imburuieneaza.

Intarzierea semanatului duce la diminuarea numarului de ramificatii pe plante, a

numarului de pastai si boabe in pastai si in final a productiei la hectar. Soia trebuie semanata

odata sau chiar inaintea porumbului.

Numarul etapelor si al pastailor pe tulpina si ramificatii, numarul mediu al semintelor

in pastaie si planta MMB poate integistra valori maxime in primele epoci de insamantare si

descresc la insamantarile intarziate. Pe langa cresterile valorice ale componentelor productiei

semanatul timpuriu soldeaza si cu maturarea si recoltarea mai timpurie fapt de o deosebita

importanta deoarece creeaza posibilitatea folosirii soiei ca planta premergatoare pentru grau.

Epoca de semanat influenteaza in mare masura dezvoltarea suprafetei foliare si

asimilatia neta, elemente a caror valori determina volumul productiei.

Semanatul pentru cultura de soia s-a inceput pe data de 20 Aprilie si s-a incheiat pe

data 24 Aprilie 2004

5.8.3. Densitatea plantelor

Soia prin elementele sale de productivitate are capacitatea de a compensa intr-o

anumita masura variatia densitatii palntelor.

Din cercetarile efectuate referitor la densitatea plantelor de soia reiese ca cele mai

bune productii s obtin prin semanatul a 20 – 40 boabe / m2

Pentru compensarea unor pierderi de plante la insamantarea timpurie s-a marit norma

cu 4 – 5 boabe/ m2

Micsorarea distantei plante / rand la 2,5 cm duce la o cadere a plantelor si o

maturizare tardiva. Caderea plantelor ca efect al densitatii prea mari limiteaza obtinerea unor

Pagina 33 din 58


productii sporite. Distanta intre randuri sa ales astfel incat la inceputul infloririi intervalul

dintre randuri sa fie complet acoperite de plante.

Densitatea si intervalul dintre randuri nu a modificat evapotranspiratia si trebuit sa fie

corelata cu grupa de maturitate a soiului tipul de crestere si marimea semintelor.

Reducerea densitatii afecteaza mai mult productivitatea partii superioare si mai putin

a etajului inferior ceeace indica incapacitatea frunzelor acestuia de a raspunde pozitiv la

cresterea intensitatii luminii precum si lipsa unei translocatii asimilarii din etapele superioare.

Densitatea optima pentru soiul S 2254 RR este de 40 – 50 plante / m2 si distanta intre

randuri 45 –50 cm. La baza stabilirii acestei densitati a stat gradul de de imburuienare a

solului respectiv metodele de combatere a buruienilor, sistema de masini pentru intertinerea

culturii existenta in fiecare unitate agricola si metoda de irigare aplicata.

Densitatea de plantelor a fost stabilita in functie de dotarea fermei la 528 mii plante/ha

cu o distanta intre randuri de 50 cm.

5.8.4. Adancimea de semanat

Adancimea optima de semanat a soiei s-a stabilit in functie de textura continutul in

umiditate si temperatura stratului de sol in care se pune samanta fiind cuprinsa intre 4 si 5 cm.

Important este ca toate semintele s-a incorporat la aceeasi adancime pentru a asigura o

rasarire si o dezvoltare uniforma a plantelor.

In zona fermei Maretu intalninduse un sol de tip cernoziom vermic cu o textura

mijlocie adancimea de semanat s-a stabilit la 4 cm.

Pentru asigurarea uniformitatii incorporarii semintelor brazdarele semanatorii sunt

prevazute cu patine mici si limitatoare de adancime.

5.8.5. Norma de samanta la hectar.

Puritatea, germinatia si MMB si numarul boabelor germinabile a semintei joaca rol

hotarator in calculul normei de samanta la hectar aceasta trebuie sa fie:

-puritate 98 %

-germinatia 85 %

-MMB = 170 g

Pagina 34 din 58


-numarul de boabe 40 g / m2

Cantitatile ce reies din calcul se majoreaza cu 10 % pentru a compensa unele pierderi,

astfel norme de samanta la hectar va fi de 89 kg/ samanta /hectar . Atunci pentru cele 400 ha

va fi necesar :

400 ha x 89 kg/ha = 35.6 t samanta tratata cu nitragin

Intreaga cantitate de samanta necesara insamantarii a fost achizitionata de la firma

Bobcaget.

Utilajul de semanat –a fost semanatoarea pentru semanat cereale prasitoare SPC aflata

in dotarea socientatii.

Reglajele corespunzatoare aleale sectiilor la distanta inre rand de 50 cm distanta intre

boabe a fost calculata la o patinare a rotii de antrenare cu 10%. S-a folosit discul distribuitor

cu un numar de orificii de 50,diametrul orificiilor de 4,5 mm,cu un numar de dinti al rotilor

de lant pe axul discului distribuitor de 22si pe axul rotii de antrenare de 16, distanta intre

boabe pe rand 3,8 cm .

5.9 Fertilizarea culturii de soia

Soia se poate cultiva pe o mare varietate de soluri fiind insa pretentioasa la insusirile

fizice si chimice ale acestora.

Productii mari de soia nu pot fi obtinute decat daca ingrasamintele se administereaza

in doze optime si la timpul potrivit adica pe fenofaze. Utilizarea necorespunzatoare a

ingrasamintelor duce in mod sigur la cheltuielui nerecuperabile deoarece plantele vor resimti

excesul unor elemente dar si carenta altora.

Cantitatea de substante nutritive extrase de soia din sol depinde de recolta si de scopul

culturii.

Pagina 35 din 58


Consumul specific de elemente nutritive la nivelul productiei actuale din Romania

este :

-azot 70 – 90 kg/t boabe substanta activa N;

-fosfor 20 – 30 kg /t boabe substanta activa P2O5;

-potasiu 15 – 20 kg /t boabe substanta activa K2O

5.9.1 Fertilizarea cu azot

O proprietate foarte importanta a plantelor din familia Leguminoaselor este

capacitatea lor de a folosi azotul liber din aer cu ajutorul bacteriilor care se gasesc in

nodozitatile de pe radacinile plantei. Aceste plante nu numai ca nu au nevoie de ingrasaminte

chimice azotoase, dar ele prin descompunere imbogatesc solul cu azot, fiind foarte utile in

aplicarea asolamentelor in culturi

Soia are nevoie de azot mai cu seama in primele faze de vegetatie, consumul crescand

pana aproape de fructificare, perioada dupa care fosforul are rolul principal. Soia este, de

asemenea, o mare consumatoare de potasiu, element ce are un rol deosebit in obtinerea unor

productii mari.

Daca in sol se gasesc speciile de bacterii (Rhizobium japonicum) care sa provoace

formarea nodozitatilor pe radacinile de soia, planta are posibilitatea sa foloseasca si azotul din

atmosfera, in cele mai multe cazuri, soia nu-si poate asigura in totalitate azotul din aer, din

care cauza o buna parte din acesta trebuie sa si-l procure din sol. Aceasta parte trebuie data

sub forma de ingrasaminte cu azot, administrate in doze moderate, ingrasarea cu 150 - 300

kg/ha azotat de amoniu si cu 200 - 300 kg/ha superfosfat se face toamna, incorporindu-se

ingrasamintele sub aratura de baza. ingrasamintele pot fi administrate si primavara, inainte de

semanat, o data cu pregatirea terenului, incorporarea ingrasamintelor in sol in contact cu

samanta sau prea aproape de aceasta duce la o incetinire a germinatiei, la o rasarire

neuniforma si, mai tarziu, la o slaba dezvoltare a plantelor tinere. Din aceasta cauza,

administrarea ingrasamintelor trebuie sa se faca in asa fel, incat acestea sa ajunga cu 3 - 4 cm

sub adancimea de semanat si la 5 - 6 cm lateral de samanta incorporata in sol. Soia

reactioneaza favorabil la ingrasamintele chimice sau organice pe solurile sarace in elemente

nutritive. Astfel, in experientele efectuate la Campia-Turzii, pe un sol mai putin fertil, s-au

Pagina 36 din 58


obtinut sporuri de productie de 41,7% la soia pentru siloz, prin administrarea a 20 t/ha gunoi

de grajd fermentat, 48 kg/ha N si 32 kg/ha P2O5. In cazul folosirii numai a ingrasamintelor

chimice (96 kg/ha N si 32 kg/ha P2O5), sporul de productie a fost de 28,9%. Insa, dupa

Hulpoi si colaboratorii (1966), pe solul fertil de la Fundulea, reactia la ingrasaminte a

soiurilor de soia experimentate a fost slaba, aceasta fiind in concordanta si cu unele rezultate

de cercetare din S.U.A. P2O5.

Folositea fara discernamant a unor doze mari de azot la semanat se vor produce

procese nedorite si anume pe de o parte se va anihila activitatea bacteriilor simbiotice

(Rhizobium japonicum) iar pe de alta parte se va ajunge la dezvlotarea luxurianta a plantelor

la o fructificare slaba si cresterea riscului aparitiei de boli si la caderea plantelor, ceeace ar

echivala in fond cu pierderi mari de boabe la recoltare prin urmatoarele simptome:

- plantele se opresc din crestere

- frunzele raman mici si se incretesc si capata o culoratie de la negru spre albastru-

verzui.

Concentratia in azot si NO3 in partile vegetative ale plantei descreste inainte de

inceputul formarii pastailor si scaderea in NO2 va fi foarte mare daca rezervele de azot sunt

limite.

Azotul fiind principalul element fertilizant, este necesar necesar sa cunoastem sursele

naturale de azot care in principal sunt:

- apa din precipitatii din care solul acumuleaza 2 kg/ha la fiecare 100 l apa pe m2.

- activitatea bacteriilor libere fixatoare de azot al caror efect se traduce prin 12-15 kg

azot la ha.

O buna parte din azotul necesar pentru si-l procura din atmosfera prin intermediul

bacteriilor Rhizobium Japonicum care-l depun in nodozitatile ce se formeaza pe redacinile

din acest azot nu pot satisface in totalitate cerintele plantei.

Dozele au fost stabilite in functie de nodozitatile formate pe axul principal al radacinii

si de procentul de plante cu nodozitati ( au fost 6-8 nodozitati la peste 85%plante cu

nodozitati.

Calculul dozei folosind relatia:

DN.KG/HA =CsxPB-NS – Ng(- +)Npr Npr = 0 kg /ha

Ns= gunoi de grajd = 0 kg

= 10x 4-30 = 10 kg N sa/ha

Ingrasamantul aplicat a fost azotatul de amoniu (NH4NO3)

Pagina 37 din 58


100 KgNH4NO3-------------------------33Kg N sa

x kgNH4NO3-------------------------------------------10 Kg N sa

10 x 100

x = ----------------------= 30,3kg NH4NO3/ Ha

33

30.3 kg NH4NO3 X 400 Ha = 12.120 kg NH4NO3

12.120KG NH4NO3 =303 Saci cu NH4 NO3

Ingrasamantul a fost aplicat la prasila a doua.

5.9.2. Fertilizarea cu fosfor

Cerintele culturii de soia fata de fosfor sunt relativ mari, ingrasamintele cu fosfor au

rol direct in marirea suprafetei foliare a plantelor de soia, procesul de fotosinteza in

activitatea bacteriilor simbiotice si in marirea puterii de absorbtie a radacinilor .

Fosforul este asimilat de plantele de soia pe intreg parcursul perioadei de crestere, dar

spre deosebire de alte culturi el este foarte mult solicitat incepand din faza de fructificare

(formare a pastailor) pana la mijlocul perioadei de formare a boabelor.

Ingrasamintele cu fosfor au o influenta pozitiva asupra masei 1000 boabe MMD,

aceasta fiind mai ridicata la soia fertilizata decat la cea nefertilizata. Continutul si productia

de proteina sunt influentate de doza de fosfor numai in cazuri izolate aceasta fiind in functie

de doza de ingrasamant, conditiile de clima si de soiul cultivat. In cazul aplicarii unor

cantitati exagerate de fosfor genereaza carente de zinc si bor, deoarece ajuta la fixarea in

forme insolubile.

Folosirea unor doze mai mari de fosfor nu este indicata deoarece nu se obtin

productivitate sporita, iar rata rentabilitatii este influentata negativ de costurile ridicate ale

productiei.

Ingrasamintele cu fosfor s-a aplicat odata cu executarea lucrarii de baza (aratura) .

Dozele de ingrasamant cu fosfor a fost stabilite in primul rand pe baza continutului in fosfor

al solului astfel continutul in fosfor mobil (P2O5 / 100 g) este de peste 5 mg.

Pagina 38 din 58


Dkg/ha = Cs x Rp-Pg

= 25 x 4 = 100 P2O5/ha

ingrasamintul folosit Superfosfat simplu

100 kg superfosfat------------------------18,5 kg P2O5

x kg-----------------------------------------100kg P2O5

x = 100 x 100/ 18,5 =540,5 kg superfosfat/ha

540,5kg x 400ha =216.200 kg superfosfat

5.9.3. Fertilizarea cu potasiu

Substanta activa de potasiu este preluata de radacini si distribuita in ogorul vegetativ

ale plantei in tot cursul perioadei.de crestere, dar procesul de acumulare a potasiului se

concentreaza mai tarziu in boabe. La maturitate boabele de soia contin aproximativ 60% din

potasiul extras de catre planta.

Tulpinile si pastaile contin o cantitate mai ridicata de potasiu decat de azot si fosfor,

de unde apare necesitatea de aprovizionare a solului cu ingrasaminte potasice pentru a asigura

o crestere si dezvoltare optima a plantelor de soia.

Insuficienta potasiului in nutritia plantelor de soia slabeste intensitatea proceselor de

sinteza si se manifesta prin pete galbene ce apar pe marginea frunzelor, pete care se unesc si

formeaza o dunga galbena continua, mai tarziu parti mici de tesuturi moarte cad si dau

frunzei un aspect zdrentuit.

Plantele cu carenta de potasiu aveau tulpinile subtiri putin rezistente la frangere si

cadere si se defoliau prematur.

La S.C MARETU nu afost necesara fertilizarea cu potasiu datorita faptului ca

solurirle din zona au un continut in acest element de 20 mg K2O/100g sol

5.10. Cerintele culturii de soia fata de microelemente

Soia consuma cantitati mici de microelemente care in mod obisnuit le gaseste in sol.

Sunt insa cazuri in care deficienta unui microelement sau execesul alturi face ca plantele sa

sufere si in fond, productia sa scada.

Pagina 39 din 58


mineralizarea continua a humisului al carui continut in azot variaza intre 35 – 45 kg/to

azot rezidual, care se apreciaza a fi 15 –45 % din azotul total in functie de planta

premergatoare, de caracterul chimic al zonei.

De asemenea, doze mari de potasiu provoaca deranjamente in nutritia de calciu,

magneziu si bor.

Soia are un aparat radicular foarte dezvoltat, radacinile ei patrund in sol pana la 1,2 m

adancime si se ramifica bine, planta avand in felul acesta posibilitatea sa-si extraga hrana si

apa de care are nevoie.

Elementele pe care plantele de soia si le procura din sol face parte fie din grupa

elementelor primare (N, P, K) sau a elementelor secundare (Ca, Mg, S) fie din cea a

microelementelor (B, Cu, Fe, Mg, Zn, Cl) .

Molibdenul – carenta sa se manifesta prin aceea ca plantele cu frunzele de culoare

verde deschis care apoi se ingalbenesc, aspect asemanator celui din cazul carentei de azot

care insa se manifesta si prin oprirea din crestere a plantelor.

Molibdenul determina cresterea productiei prin influenta pozitiva in procesul de fixare

a azotului in nodozitati prin actiunea sa asupra procesului de reducere a nitratilor, prin

cresterea suprafetelor foliare a plantelor si ridicarea randamentului fotosintezei.

Fertiluzarea cu molibden s-a facut pe vegetatie odata cu aplicarea erbicidului

Roundup

Carenta molibdenului, element care asigura sporuri mari de productie, se completeaza

prin stropirea semintei cu solutii de molibdat de amoniu (48 %) sau molibdat de sodium (30

%) in concentratii de 0,1 %.

Zincul - deficienta este legata de reactia alcalina a solului acolo unde fosforul este in

exces.

Simptomele carentei de zinc apar pe frunze sub forma de incretituri plantele se opresc

din crestere si se coloreaza.

Acoperirea lipsei de zinc necesita stropirea plantelor (20 – 30 inaltime) cu sulfat de

zinc sub forma de solutii, in concentratii de 0,9 kg la 400 l apa/ha sau aplicarea acestuia sub

forma de pulbere 5 kg/ha .

5.11.COMBATEREA BURUIENILOR

PREVENIREA SI COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR

Pagina 40 din 58


5.11.A Combaterea buruienilor

Soia este o planta sensibila la imburuienare in special in prima parte a perioadei de

vegetatie (aproximativ 20 – 25 zile) caracterizata printr-o dezvoltare lenta a plantelor.

Imburuienarea unei culturi de soia in primele faze de vegetatie are un efect negativ

asupra productiei chiar daca ulterior se executa toate lucrarile de intretinere deoarece plantele

raman slab dezvoltate. De accea pagubele provocate de buruieni sunt foarte mari depasind

uneori 50 % din potentialul de productie al soiului.

Imburuienarea ulterioara a unei culturi de soia impiedica desfasurarea normala a

procesului de dezvoltare, diminueaza productia de pastai si boabe, ingreuneaza si produce

pierderi mari la recoltare si depreciaza calitatea semintelor.

In Romania s-au determinat prezenta a 58 de specii de buruieni dintre care

monocotiledonate anuale 6, dicotiledonate 39 ,monocotiledonate perene 4, si dicotiledonate

perene 9.

MONOCOTILEDONATE DICOTILEDONATE

Setaria spp – mohorul

Sorghum halepense – costrei

Agropiron repens – pir

Digitaria sanguinalis – meisor

Echinochloua crus – iarba barboasa

Solanum nigrum – zarna

Amaranthus spp – motoi

Convolvulus arvense – volbura

Sinapis arvensis – mustar salbatic

Rapanus rapanistrum – ridichea salbatica

Pe terenurile din cadrul fermei S.C. MARETU au fost prezente in cultura de soia

urmatoarele buruieni: Agropiron repens, Amaranthus spp si Sorghum Halepense ,

Echinocloua crus ,Solanum nigrum.

Tabelul nr. 4 Nivelul

pierderilor de productie cauzate

de buruieni la principalele

plante de camp.

Planta

Limitele pierderilor in parcele neprasite sau plivite fata de

cele tratate cu erbicide

[ % ]

Grau de toamna 10 –70

Pagina 41 din 58


Porumb pentru boabe 30 – 95

Floarea-soarelui 15 – 55

Soia 40 – 84

Cartof 42 - 72

Intre gradul de infestare cu buruieni si productia de soia este o stransa corelatie.

Avand in vedere particularitatile biologice a plantelor de soia este necesar ca in sistemul de

combatere integrala a buruienilor sa fie incluse toate metodele posibile de combatere incat

cultura de soia sa fie mentinuta curata de buruieni pe toata perioada de vegetatie.

5.11.1. Metodele de combatere a buruienilor.

Combaterea mecanica si chimica a buruienilor precum si imbunatatirea tehnologiei de

cultura au condus in ultimii ani la dublarea si chiar triplarea productiei medii la soia. O cale

eficienta care ramane accesibila pentru obtinerea unor productii mari de calitate si la cost

convenabil la soia este o buna rotatie a culturilor urmand indeaproape combaterea buruienilor

pe cale mecanica si chimica.

Combaterea mecanica a buruienilor

Asigurand la timp combaterea mecanica a buruienilor dintre randuri si o prasila s-a

obtinut o cultura de soia libera de buruieni in prima jumatate a perioadei de vegetatie.

In perioada de la semanatul pana la rasarirea soiei buruienile au fost distruse printr-o

lucrare cu sapa rotativa cand acestea erau inca mici, in curs de rasarire. Lucrarea s-a efectuat

cu tractorul Ford in agregat cu sapa

rotativa la o viteza cuprinsa intre 15 km/h si pe un sol relativ uscat, aceasta lucrare s-a

efectuat dupa ora 10oo cand plantele incep sa-si piarda turgescenta.

Lucrarea cu sapa rotativa a influentat favorabil dezvoltarea plantelor ca urmare a

afanarii, aeresirii si incalzirii solului, creand conditii optime pentru activitatea bacteriilor

fixatoare de azot. S-au realizat doua lucrari cu cultivatorul pana la o adancime de 5 cm si o

Pagina 42 din 58


viteza de lucru de 8 km/h lucrere ce s-a executat pe data de 1 iunie iar a doua s-a realizat

inainte de inflorit in masa a soiei la o viteza de 15 km/h si o adancime de lucru de 10 cm

lucrare ce s-a realizat pe data de 26 iunie 2004. Lucrarea cu cultivatorul s-a efectuat in urma

unei ploi torentiale din data de 30 iunie 2004,ploaie in urma careia sa format crusta

Lucrarile au fost facute cu atentie pentru evitarea ranirii plantelor si denivelarea

terenului care creeaza mari deficultati la recoltare marindu-se pierderile la hectar.

Combaterea integrala a buruienilor a inceput cu semantul, lucrarile de baza si de pregatire a

patului germinativ folosirea unor seminte cu puritate ridicata si se incheie cu erbicidarea si

intertinerea mecanica a culturii.

Combaterea chimica a buruienilor

Combaterea mecanica a buruienilor nu a reusit sa asigure pe toata perioada de

vegetatie o cultura de soia libera de buruieni in special dupa inflorit pana la incheierea

ciclului de vegetatie. Prin lucrarile mecanice nu s-a putut distruge buruienile de pe randul

plantelor care vor stanjeni in continuare dezvoltarea normala a acestora.

Rezolvarea acestor importante probleme pentru productie a constituit o trecere la

combaterea chimica a buruienilor pe terenurile cultivate cu soiurile cu gena rezistenta la soia

de tip RR (Rondup Ready) soiuri S 2254 RR produs de firma Mon – Santo s-a folosit un

singur erbicid si anume Roundup in doze de 2,5l / ha diluandu-se in 125 l apa.

Pentru 400 ha s-a folosit 1000 l de erbicid, primul tratament s-a realizat in faza de 3 –

4 perechi de frunze si inaltimea buruienilor de 12 cm aceasta lucrare s-a efectuat intre orele

06:00 – 09:30, iar al doilea tratament s-a efectuat la reinfestare dupa 35 zile de la efectuarea

primului tratament in preajma inceperii butonilor florali.

Prima erbicidare s-a realizat cu ajutorul masinii de stropit MSP in agregat cu tractorul

U 650 folosind duze cu orificiu redus.

A doua erbicidare s-a executat cu elecopterul datorita faptului ca inaltimea plantelor s-

a marit si in acest mod se evita vatamarea plantelor.

Erbicidul Roundup a combatut atat monocotiledonatele si dicotiledonatele anuale cat

si cele perene.

Erbicid sistemic postemergent avand ca substanta activa glifosat 360 g %, special

folosit pentru cultura de soia si porumb RR .

Pagina 43 din 58


Modul de actiune erbicidul translocat in radacini asigura o distrugere totala a

buruienilor inhiband producerea de catre plante a aminoacizilor aromatici, in functie de

specie si conditiile climatice sunt necesare 4 – 14 zile ca buruienile sa fie distruse complet

5.11.B. Prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor.

Prevenirea si combaterea bolilor

Virusurile produc boli virotice ce afecteaza planta ca o consecinta samanta si

productia prin reducerea productiei cu peste 25 %. Cele mai raspandite virusuri sunt: Virusul

mozaicului, virusul petei incolore,a tutunului si virusul mozaicului galben.

Bacteiile patogene sunt larg raspandite in cultura soiei, reducand astfel productia

uneori cu peste 30 %.

Cele mai raspandite sunt: arsura bacteriana, arsura pustulara si vestejirea tulpinii.

Unele boli se transmit prin samanta (Virusul mozaicului, arsura bacteriana) cand creend

probleme prin usurinta cu care se raspandesc. Petele se raspandesc si prin sol impunand

respectarea directa a rotatiei uneori chiar pentru perioade mai mari. Mozaicul soiei este

raspandit practic in toate zonele unde se cultiva soia fiind cea mai raspandita viroza a soiei.

Boala este produsa de virusul mozaicului soiei soia virus 1. Virusul se transmite prin

seva de catre afide ca: Aphis faboe, Microsiphum pisi. Determina simptome sub forma de

ingalbenire in jurul nervurii tinere planta creste pitica prin scuturarea internoduriilor.

Aplicarea unor masuri de igena culturala de tehnologie de cultivare si utilizarea de

soiuri rezistente prezinta mijloace de prevenire si lupta impotriva mozaicului soiei.

Arsura bacteriana este cea mai raspandita boala bacteriana a soiei. Boala este

favorizata de conditiile de vreme umeda si racoroasa si poate reduce productia cu peste 20 %.

Simptomele apar de regula pe frunze, pot aparea insa si pe petiolii tulpinii si pastaii.

Boala se manifesta prin aparitia unor pete mici colturoase umede, petele se maresc si

se brunifica pe masura ce tesutul moare, putand distruge planta in curs de rasarire. La plantele

mai dezvoltate petele sunt caracteristice, cu colturi unghiulare de aspect apos, 1 – 2 mm

diametru de culoare galbena sau brun deschisa pe masura distrugerii tesutului viu, aceasta

necrozeaza si petele devin de culoare brun inchis.

Pagina 44 din 58


Boala este produsa de bacteria Pseudomonos glicea si se transmite prin semintele

infectate cat si prin resturile de plante atacate ramase dupa recoltare.

Masuri de prevenire si combatere:

- s-a folosit la semanat seminte libere de boli,

in timpul vegetatiei nu s-a executat lucrari dupa ploaie,

-resturile vegetative ramase dupa recoltare a fost incorporate prin araturi adanci;

Mana soiei (micoza) boala este produsa de ciuperci Perenospera monoshurica.

Simptome – in infectiile sistemice pe primele frunze apar pete de decolorare a

tesutului care devin galbui, ulterior pe fata lor interioara apar fructificatiile ciuperciile care

constituie inocolul primar.

Frunzele grase atacate cad prematur, defolierea plantelor are loc mai ales in partea de

jos a tulpinii. Simptomele sunt frecvente si mai intense pe vreme umeda si calduroasa, in

timp de seceta si temperaturi scazute reduc

sau impiedica aparitia. Cea mai raspandita si cea mai eficace masura de prevenire si

combatere o reprezinta cultivarea soiurilor rezistente la mana. In general se fac tratamente cu

substante cuprice sau cu zeama bordeleza 1 % in perioada de vegetatie.

Sunt extremi de pagubitori agentii patogeni care se transmit prin sol de resturi

vegetale: tussorium, rhizoctonia, pithium, famphsis sau peronos pora, monsurica, screlotinica,

acestia pot deveni pagubitori in conditii favorabile de temperatura si umiditate.

Pentru diminuarea atacului se vor face tratamente la samanta cu fungicide : Tiromet 2

kg/to de samanta cu eficienta pentru fenophsis soia ; Beret 1,25 l/to cu eficienta pentru

frescrium si petrium.

Pentru combaterea Screlotinia s-au efectuat tot cu fungicide folosind TOPSIN (cu

substanta activa tiofanatmetil 70%) 1 kg/ha

In tara noastra cele mai raspandite boli ale soiei si care produc pagube insemnate sunt:

virozele, bacteriozele si micozele. Dintre viroze, mozaicul soiei produs de Soja virus este o

boala care poate micsora productia cu cea. 70%. Boala este cunoscuta sub trei forme:

mozaicul brun, mozaicul galben al frunzelor si incretirea sau basicarea frunzelor. Plantele

atacate raman mici, pipernicite si au foliolele patate si umflate din loc in loc. Culoarea

acestora alterneaza intre verde-inchis si galbui. Pastaile atacate au un numar redus de

seminte, care adesea nu mai germineaza.

Pagina 45 din 58


Dintre bacterioze, pagube serioase produce, mai ales in anii si in zonele ploioase,

arsura bacteriana a soiei produsa de Pseudomoiias glycinea . Boala se instaleaza pe tulpina,

frunza, petiol, pastai si trece uneori si la seminte. Apare sub forma de pete mici de 1-2 mm,

galbene, care ulterior devin brune pana la negre. Tesuturile din dreptul acestor pete se usuca

si se rup, incat planta atacata apare cu frunzele ciuruite sau sfartecate.

Pastaile atacate contin un numar mic de seminte a caror facultate germinativa este

mult redusa. Aceasta boala se combate prin folosirea de samanta sanatoasa, provenita de la

plante neatacate, ce au fost recoltate si treierate separat. In U.R.S.S., tratarea semintelor cu

Granosan (NIUIF 2) in doza de 4 kg la 1000 kg samanta, a redus atacul cu 3 - 12% si a sporit

productia cu 4,5 - 38,6%.

Soia mai este atacata de mana, cauzata de ciuperca Peronospora manshurica si de

putregaiul alb, produs de Sclerolinia sclerotiorum Mana se combate prin stropiri repetate cu

zeama bordeleza 1%, iar putregaiul alb, prin tratarea semintei cu produse organo-mercurice

sau cu apa calda de 60°C, timp de 10 minute.

Pe timpul vegetatiei la cultura de soia din cadrul fermei Maretu ne-am confruntat cu

putregaiul alb produsa de Sclerotinia sclerotiorum am purces la smulgerea plantelor afectate

si scoaterea lor din cultura pentru evitarea extinderii acestei boli.

Prevenirea si combaterea daunatorilor

Daunatorii care produc pagube mari, mai ales in perioada formarii pastailor, sunt

molia pastailor de soia (Etiella zinckenella Tr.) si molia pastailor de mazare (Laspeyresia

nigricana F. si L. dorsana F.). Combaterea moliei pastailor de soia a fost indicata la cultura

borceagului. Molia pastailor de mazare se combate prin araturi de toamna, semanat devreme

si folosirea soiurilor timpurii, pentru ca inflorirea sa nu coincida cu perioada depunerii

oualelor.

Dintre daunatorii soiei fac parte nematozii si unele insecte. Nematozii ataca radacinile

impiedicand extragerea apei si elementelor nutritive din sol avand drept consecinte afectarea

cresterii si dezvoltarii. Atacul netozilor are ca efect asupra nodurilor normale.

Insectele daunatoare soiei activeaza in diferite faze de vegetatie afectand semintele in

curs de germinatie sau plantele in curs de rasarire, frunzele, florile, pastaile sau semintele in

curs de formare.

Pagina 46 din 58


Daunatorii care produc pagube culturii de soia actioneaza in diferite faze de vegetatie

astfel: in cursul germinatiei si rasaritului produc pagube viermii sarma si musca cenusie a

culturiilor acestia fiind daunatori in stadiul larva, asupra frunzelor actioneaza ca daunatori in

primele faze de vegetatie: gargarita frunzelor de porumb, gargarita frunzelor de leguminoase,

toate fiind daunatoare in stadiul adult. Frunzele sunt atacate in perioada vegetatiei de un

numar de daunatori care actioneaza in stadiul larva (buha mazarii, omida de stepa) cat si

stadiu de adult (paianjenul rosu) . Pastaile si semintele sunt atacate de omida pastailor de

soia. PED – 24 exemplare pe metru liniar.

Molia pastailor de soia – larvele rod boabele partial sau total reducand productia si

depreciind calitatea semintelor. Pentru prevenirea atacului se recomanda distrugerea

leguminoaselor afectate, recoltarea la timpul maturitatii terminologice a culturii si aplicarea

araturilor dupa recoltare pentru a distruge larvele care sunt in curs de retragere in sol. Se pot

aplica si tratamnete chimice cu Sidan la aparitia larvelor.

Musca cenusie a culturilor - larva mustei cenusie a culturilor poate ataca cotileoanele

in timpul germinatiei, rasarirea nu mai are loc, iar cand atacul are loc in cursul rasaririi sunt

distruse cotiledoanele cat si plantele. Daca atacul survine dupa rasarire larvele patrund in

tulpina iar plantele pot pieri sau daca nu pier sunt subdezvoltate, pitice si produc sub potential

normal.PED – 40 fluturi/ m

Cele mai mari pagube care pot deveni de importanta economica sunt produse de

paianjenul rosu (Tetronchus urticae) molia pastailor de soia (Estela zinckenella) si musca

cenusie a culturilor (Hylema platura) .

Paianjenul rosu – atacul s-a manifestat sub forma unei decolorari a frunzei siincretirea

usoara a acesteia dupa care frunzele au cazut . Pentru a preveni atacul paianjenului prin

depistari in timp optim a aparitiei, s-a supravegheat permanent cultura incepand din jumatatea

a doua a lunii iulie. Cand paianjenul a ajuns la densitate mare la PED – 5 – 10 plante

atacate /m s-a aplicat tratamente cu produsul Mitac in doza de 2 l/ha(diluandu-se in 350l apa),

avand ca substanta activa Amitraz 20%; cantitatea totala de solutie folosita pentru a trata

intreaga suprafata de 400 ha a fost de 800l solutie

5.12. Irigarea culturii de soia

Pentru obtinerea unor productii ridicate soia este foarte pretentioasa la aprovizionarea

cu apa. Cultura de soia a reactionat pozitiv la imbunatatirea regimului de umiditate din sol

Pagina 47 din 58


prin irigartie si a realizat productii mari bogate in proteine si grasimi fapt ce a contribuit la

obtinerea de importante venituri la hectar.

Diferentierea cerintelor pentru apa la soia s-a facut in functie de faza de vegatatie a

acesteia. Faza critica pentru apa a acopert o perioada destul de lunga inregistrandu-se mai

pregnant la inceputul infloririi si mentinandu-se pe durata a 75 zile. Cu toate ca semintei de

soia pentru germinare ii este necesara o cantitate mai mare de apa, cca 120 – 130 % din

greutatea ei, in faza de germinatie-rasarire nevoile de apa sunt moderate ele asigurandu-se din

rezervele de apa ale solului. Cerintele fata de apa ale soiei raman moderate si in faza cuprinsa

intre rasarit si inceputul aparitiei primilor butoni

florali.

Aceasta cerinta s-a asigurat din rezervele hidrice ale solului . Asigurarea umiditatii in

sol in aceasta perioada a favorizat intensificarea activitatiilor bacteriilor nitrificatoare.

Cerintele maxime fata de apa au inceput in faza aparitiei primelor flori si s-a mentinut

la un nivel ridicat in toata perioada de inflorire si de formare a pastailor si umplere a

boabelor. Neasigurarea apei in faza de formare a boabelor poate in anumite situatii diminua

productia cu 30 –50 %. In faza maturarii boabelor cerintele fata de apa sunt moderate si scad

treptat spre maturare deplina.

Soia foloseste foarte bine rezervele hidrice din sol si nu prezinta o perioada critica de

sensibilitate la seceta ca la porumb.

5.12.1 Dinamica rezervei initiale a solului

Aplicarea corecta a udarilor culturii de soia pe parcursul perioadei de vegetatie ,a

impus cunoasterea variatiei umiditatii pe adancimea stratului fiziologic activ al solului.

Irigatia s-a aplicat prin aspersiune ,iar Pmin s-a calculat cu relatia :

Pmin = CO+ 0.5(Cc – Co)

Norma de irigatie s-a calculat cu asigurarea de 50% si a fost de 2500 m* /ha pentru

zona Viziru.

Nivelul apei freatice la data de 1 aprilie s-a situat in medie la distanta de 1,8 m fata de

cota terenului .Aceasta are o variatie de 0,98 m ,situandu-se intr-un interval destul de larg

(0,72 – 1,61 m),generat si de modul de functionare a statiilor de pompare .

Pagina 48 din 58


Rezerva initiala pe adancimea de 0,5 m a fost in medie de 1859 m*/hacu ecartul de

variatie (generat in principal de precipitatii) de 732m*/ha,inclus in intervalul 1440 –2172

m*/ha. Valoarea medie Ri este apreciata mai mica fiind cu 193 m*/ha mai mare decat Pmin.

Rezerva initiala pe adancimea de 1 m a fost in medie de 4012 m*/ha fiind apreciata ca

inportanta drept urmare a diferentei foarte mici (numai 45 m patrati)fata de capacitatea de

camp .

Intervalul de variatie al Ri este de 4494-3682 m*/ha cu un ecart de 812m*/ha .Din

cantitatea de 4012 m*/ha cantonata pe adancimea de 1m pe segmentul de 0,5-1m sunt

inmagazionati 2153m*/ha (circa 54%) ca efect.

Rezerva initiala pe adancimea de 1,5m a fost in medie de 6700m*/ha depasind Cc cu

723 m*/ha ca urmare a pozitiei nivelului freatic.Cantitatea cu care se produce variatia anuala

este de 1321m*/ha , fiind inclusa in intervalul 6287-7608m*/ha. Valoarea medie al Ri

depaseste cu 1631m*/ha Cc si este cu 1494 m*/ha sub capacitatea de saturatie . Din rezerva

de apa 6700m*/ha existenta pe adancimea de 1.5 m ,ca urmare apozitiei nivelului freatic pe

treimea inferioara (1-1.5m) sunt stocati 2688m*/ha (circa 40%) cu 535m*/ha mai mult decat

pe stratul 0,5-1 m.

Distributia lunara a precipitatiilor in anul 2004

decada I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

1 16 10 0 0 55,7 25,3 9 8,6 17,1 0 13,9 86

2 0,3 10 4,5 47,3 20,4 65,5 81,4 0 1,7 0 12,9 2,7

3 7,1 44,2 63,2 21,3 5,9 24,2 24,5 21,8 17,2 2,3 23 14,4

Total 26,

3

64,2 67,7 68,6 82 115 114,

9

30,4 36 2,3 49,8 25,7

Se pot constata urmatoarele aspecte : precipitatiile din trimestrele I-IV reprezinta 52,3

– 65% din cele inregistrate in perioada de vegetatie (II-III)

Variabilitatea cea mai mare a precipitatiilor trimestriale fata de anul 2001 se

inregistreaza in trimestrul IV (324-1021) fiind urmat de trimestrul III (185-317)

Suprapunerea precipitatiilor din perioada de vegetatie peste rezerva initiala

luna I II III IV V VI VII VII IX X XI XII

Pagina 49 din 58


Deca

da

1 16 10 0 0 55,7 25,3 9 8,6 17,1 0 13,9 86

2 0,3 10 4,5 47,3 20,4 65,5 81,4 0 1,7 0 12,9 2,7

3 7,1 44,2 63,2 21,3 5,9 24,2 24,5 21,5 17,5 2,3 23 14,4

Total 26,3 64,2 67,7 68,6 82 115 114,

9

30,4 36 2,3 49,8 25,7

5.12.2 Normele de irigatie

Reprezinta cantitatea totala de apa de irigatie data culturii de soia atat sub forma de

udari in timpul vegetatiei cat si sub forma de udare de aprovizionare efectuata anterior

insamantarii.

Norma de irigarie a fost de 2400 m cubi/ha si s-a realizat prin patru norme de udare.

S-au stabilit normele udarii astfel:

500m cubi

500m cubi

500m cubi

500m cubi

Stabilirea corecta a normelor de udare si a timpului de aplicare a udarilor a constituit

premise ale unei productii mari si de calitate . Norme prea mari sau prea mici de udare si

aplicarea lor in contra timp cu cerintele plantei conduc de fiecare data la obtinerea unor

productii scazute si de slaba calitate. S-au aplicat 2 udari in luna iunie si 2 udari in luna iulie

5.12.3Irigarea culturii de soia pe perioada de vegetatie

Regimul de irigatie aplicat la cultura de soia a fost strans legat de necesitatile variabile

de apa ale plantelor de precipitatiile cazute si de perioadele critice din timpul vegetatiei.

Odata cu dezvoltarea plantelor si aparitia primelor flori cantitatile de apa consumate

de catre plante si pierdute prin evaporare au crescut de la o zi la alta .

Pagina 50 din 58


Prima irigatie s-a facut cu o norma de 500m cubi/ha ,iar udarile urmatoare au fost date

cu aproape aceleasi norme la intervale de 12 zile ,pana la faza de umplere a boabelor . Pentru

fiecare 9mm de precipitatii cazute in intervalul dintre doua udari s-a calculat norma de udare

in functie de precipitatiile cazute.

S-a realizat patru udari cu o cantitate totala de apa de 2000m cubi/ha.

Calendaristic irigarea a inceput pe 8 iunie si a fost intrerupta in a doua jumatate a lunii

august pe 20 august in functie si de perioada de maturare a soiului ,este posibila numai prin

realizarea in optim a tuturor factorilor si mentinerea permanenta a plafonului minim pentru

apa la 50% din intervalul umiditatii active pe adancimea solului de 80 cm.

Tabel. Norma de irigare aplicata si si productivitatea apei la S.C Maretu pentru anul

2003

Spor de

irigare

Nr. Crt

Regimul de

irigare

Nr.

udari

Norma de

irigare (mm)

G/ha Kg boabe la

mm apa

1 Fazial: butonizare

formarea boabelor

2 530 14,9 6,9

2 65% din CC

40 –45% I.U.A

3 780 15,4 5,8

3 80% din CC

65 – 70% I.U.A

5 1500 16,9 5,5

Trebuie mentionat si faptul ca prin irigatie s-a marit si evapotranspiratia culturii de

soia cu 57- 61% fata de cultura neirigata .Apa asigurata prin irigare a fost bine valorificata de

soia .

Consumul mediu zilnic la cultura de soia reprezinta 4,5 – 5,0 mm; consumul maxim

de 6,7 – 7,1mm realizandu-se in luna iulie.

5.12.4 Metodele de irigare a culturii de soia

Pagina 51 din 58


Administrarea normelor de udare la cultura de soia s-a efectuat prin metoda de irigare

prin aspersiune.

Avantajele pe care le prezinta irigarea prin aspersiune sunt urmatoarele :

-reduce consumul de apa cu 40 – 50 % fata de irigarea pe brazde ;

-permite executarea lucrarilor de intretinere si fertilizare in timpul perioadei de

vegetatie;

-se realizeaza insemnate economii cu folosirea fortei de munca si cheltuielile de

exploatare.

Dezavantajul il reprezinta faptul ca pe timp calduros si insolatie puternica se va

produce pierderi de apa prin evaporari (20 – 30 %) , distribuirea neuniforma a apei atunci

cand vantul bate cu o viteza mai mare de 2m/s.

S-a folosit o instalatie cu mutare manuala , echipamentul folosit este de tipul IAT –

300 Banesa cu aspersor ASJ-1M avand orificiul duzei de 7mm, schema de udare 18 x 24 ,

pozitionarea corelativa a aspersoarelor pe aripi : aspect triunghi. Intreaga suprafata s-a

impartit in patru sferturi ,udanduse la dus primul si al treilea sfert iar la intors al patrulea si al

doilea sfert.

5.13.RECOLTAREA SI VALORIFICAREA PRODUCTIEI.

5.13.1. Recoltarea

Ajungerea la maturitate a soiei are o deosebita importanta pentru declansarea

recoltarii culturii.

Recoltarea a avut loc cand :

-acumularea substantei uscate in seminte a fost maxima semintele nu mai primesc

asimilatie, umiditatea semintelor in aceasta faza este cuprinsa inter 54 si 62 %. Culoarea a 26

% din seminte a fost galbena si a 35 % din pastai galbena sau bruna;

-semintele incepeau sa-si micsoreze volumul iar pastaile isi pierdeau culoarea verde;

-tegumentul semintelor devine galben;

Este un bun indicator vizual care marchjeaza inceputul maturizarii.

Pagina 52 din 58


De la atingerea maturizarii fiziologice pana la recoltare sau mai distins doua faze:

maturitatea deplina (cand 95 % din pastai au atins culoarea specifica a pastaii mature) si

maturitatea de recoltare (cand boabele au 14 % umiditate si se pot recolta) .

Pentru grabirea uscarii plantelor de soia precum si a buruienilor din lan care

ingreuneaza recoltarea s-a recurs la tratamente cu desicanti.

5.13.2 Reglajele combinei

Reglarea corecta a combinei are o importanta deosebita un parametru fiind inaltimea

de taiere a plantei. Insertia joasa a pastailor pe planta si taierea acestora la o inaltime de peste

3 cm provoaca mari pierderi prin ramanerea pe teren a unui numar ridicat de pastai. Inaltimea

de taiere a plantelor fost corelata in functie de soi, astfel in cazul de fata se va recolta la o

inaltime de 3 cm si o reglare corespunzatoare a aparatului de treier (turatia batatorului,

distanta la contrabator, alegerea sitelor, intensitatea curentului de aer asigura de asemenea

reducerea pierderilor de boabe si evitarea vatamarii acestora prin spargere si fisurare. Viteza

de deplasare a fost de 5 km/h. Pentru a nu sparge boabele in timpul treieratului , s-a redus

turatia batatorului (550 rot / min ) , iar distanta dintre batator si contrabatator s-a reglat astfel

incat ca la intrare distanta sa fie de circa 30 mm , iar la iesire de 100 mm.

5.13.3 Planul de gradare pentru soia de consum

Factori de gradare Grad 1 Grad 2 Gradul de la

sc Maretu

Corpuri straine,%maxim 3,0 5,0 2,5

Seminte de soia patae % maxim 5,0 8,0 4,0

Sparturi de soia su coji care raman pe ciurul

3,15 R,seminte de soia strivite si cele

atacate de insecte impreuna ,% maxim

10,0 15,0 8,0

Seminte de soia sanatoase cu tegumentul de

alta culoare decat galben ,precum si seminte

5,0 10,0 3,5

Pagina 53 din 58


ajunse la maturitate din soiuri de culoare

verzuie ,impreuna % maxim

Seminte de soia arse – incinse, % maxim 2,0 5,0 0,5

5.13.5 Valorificarea recoltei de soia

Toata cantitatea de soia recoltata a fost predata la unitatea de prelucrare S.C ULTEX

TANDAREI avand la baza certificatul de gradare eliberat de gradatori mautoriza

CAPITOLUL VI

REZULTATELE TEHNOLOGIEI APLICATE

6.1. Productia programata

In conditiile acestei ferme recoltele se planifica in conditiilespecifice si

corespunzatoare experimentelor din anii agricoli anteriori.

Astfel in anul agricol 2000- 2001 a fost recoltata 3000 kg/ha iar in 2001-2002 au fost

recoltate 3100kg/ha

Datorita folosirii soiului S. 2254 RR care are insusiri de productivitate foarte bune si

in urma aplicarii unei verigi tehnologice optime, s-a propus ca in anul agricol 2003/2004 sa se

obtina o productie de 3100 kg/ha prin utilizarea acestui soi.

6.2 Evaluarea productiei

Soia pentru boabe s-a recoltat la maturitatea deplina, cand 75% din pastai aveau

culoarea cafenie-bruna, iar semintele erau tari si aveau culoarea si luciul caracteristic soiului

Pagina 54 din 58


cultivat. Stabilirea momentului optim de recoltare s-a facut si pe baza analizei probelor luate

din lan. Semintele de soia au fost recoltate la un continut de 16% apa.

Semintele cu umiditate mai mare nu se treiera bine si se pot usor altera in timpul

pastrarii.

Recoltarea s-a facut cu , combinele Laverda, reglata pentru soia.

Evaluarea productiei a permis aprecierea realizarii productiilor planificate.

Pentru stabilirea nivelului probabil al productiei s-a recoltat plante pe cate 10 metri

lineari in cinci puncte distribuite pe diagonala parcelei cu suprafata de pana la 50 ha si in 10

puncte pe suprafete mai mari. Sau desfacut pastaile s-au cantarit boabele si s-a calculat

productia la hectar facandu-se corectia la umiditate de 14 %. La evaluarea productie s-a tinut

cont de urmatoarele elemente de productivtate :

Elementele de productivitate pentru soiul S 2254 RR

MMB – 190 g

Numarul de boabe intr- un gram – 7,6

Numarul mediu de boabe intr-o pastaie – 2,5

Numarul de pastai la o planta – 70

Greutatea boabelor pe o planta – 9 g

Numarul de boabe insamantate – 50 mii/ha

Greutatea boabelor/pl x Nr /ha plante la recoltare

PKG/Ha=------------------------------------------------------------------- =

1000

8 g x 400.000

--------------------------------------- = 3200 kg/ha

1000

3200 x 400 = 1.280.000 kg boabe de soia pe intreaga suprafata de 400 ;

6.3 Eficienta economica

Pagina 55 din 58


Importanta economica a culturii de soia consta in valoarea acesteia ca planta furajera

si ca sursa directa pentru obtinerea diferitelor produse alimentare .

Gradul ridicat de mecanizare a culturii de soia si pretul de valorificare a productiei

obtinute determina o rentabilitate ridicata comparativ cu alte culturi .

Analiza eficientei culturii sub aspect energetic indica un bilant energetic mai scazut la

soia fata de alte culturi ,acesta putand fi inbunatatit de sporirea productiei prin efectuarea

lucrarilor agrotehnice la timp si de calitate , fara implicarea unor investitii suplimentare . Prin

irigare a culturilor bilantul energetic inregistreaza la porumb si soia cele mai mari

cresteri ,124 si respectiv 89% ,fata de 11% la floarea soarelui si 38 % la grau.

Consumul de energie pe unitatea de produs la soia irigata este mai mic fata de cel de

la floarea soarelui si grau.

Deviz de cheltuieli si venituri pentru un ha cultivat cu soia

Cheltuieli directe 8.511.790 lei

-materiale 795.879 lei

-forta de munca 522.940 lei

Cheltuieli indirecte 595.830 lei

Total cheltuieli productie 9.830.609 lei

Pret achizitie 7.000 lei

Profit 12.569.391 lei

Productie kg/ha 3.200

Profitul realizat in urma valorificarii recoltei de soia pe intreaga suprafata de 400 ha a

fost de 5.027.756.400 lei

Concluzii generale

1. Ca urmare a imbunatatirii continuie a tehnologiei de cultura si a introducerii

sistemelor de irigatii s-a reusit astfel ca in cadrul fermei S.C MARETU sa intruneasca cele

mai bune conditii pentru cultura soiei , soiul influenteaza in mare masura rata rentabilitatii.

Pagina 56 din 58


2.Soiul S 2254 RR s-a dovedit a fi valoros atat prin productie si prin elementele de

productivitate cat si prin eficienta economica ,reducand cheltuielile lucrarilor de intretinere.

3.Comparativ cu anii anteriori ,in anul 2004 cand a fost introdus S 2254 RR in unitate

s-a realizat o productie medie superioara cu 200 kg/ha,pe total unitate 80t.

4. Analiza economica (bugetul de cheltuieli si venituri) arata un profit de

12.500.000lei respectiv 1250 lei grei/ha

5. Principalele elemente tehnologice au constat in :

-panta premergatoare a fost graul

-lucrarile solului au fost arat si pregatirea patului germinativ

-samanta certificata 2;

-semanat primavara ( 20 – 24 aprilie) realizand o densitate de 550 mii plante pe

hectar;

- lucrarile de ingrijire au constat in: doua prasile si doua erbicidari pentru combaterea

buruienilor,un tratament impotriva acarianului Tetranicus urticae .

-irigarea caracteristica unui an bogat in precipitatiicu regim pluviometric

favorabil ,irigarea a constat in aplicarea a patru norme de udare a cate 500 m*

Practica in aceasta unitate mi-a oferit posibilitatea sa cunosc concret sarcinile si

problemele unei ferme , cum ar fi dificultatile climatice ,hidromorfologice precum si cele de

ordin financiar.

Consider ca am invatat sa pun in practica elemente teoretice insusite pe parcursul

celor cinci ani de studiu.

ELEMENTE TEHNOLOGICE PRIVIND CULTURA DE SOIA PENTRU BOABE

IN CONDITII DE AGROTEHNICA IRIGATA

Pagina 57 din 58


Pagina 58 din 58

http://www.tocilar.ro/

diploma - www.tocilar.ro

Documents