FRAGMENTE

DIN

ISTORIA ROMANILOR

59,838. III

FRAGMENTEDIN

ISTORIA ROMANILORDE

.-41,tdoiii aron de13-

tam uz ahi

Sub auspiciile Ministeriului Cultelor si Instrucliunii Pub lice si ale Academies Romano

TOMUL AL TREILEATraducere fLufa de

IOAN SLAVICI

BUCURE5TIStabilimentul grafic I. V. S 0 C E C 17J, Strada Berzei, 59.

1900.

SCARA MATERIEI

SECOLUL XVII.

Pagina

Mihaiu-Vod6.. Expeditiunea flcutli in Moldova. 1

EtheOla din Ardel 10StrimtorArile lui Mihaiii-Voda 20Hotgrirea Imperialilor de a se uni en nobilimea 29

Retragerea spre FigAratl alai Mihaiii-Voda 36Invoiala lui Mihaiii-Vocla cu Basta 40Relatiunile Id Mibaiii-Vod6. cu Porta . 48Fuga luT Millaiii-Vod6, spre Oradea-Mare 52Asasinarea lul Mihai6-Vod'i 63Caracterul general al political lui 65IIrmKrile mortii lui Millaiii-Vodg in Muntenia 1i in Ardel 66Wavilirea lul Sigismund Bithory in Ardel 71

Aga Leca 75S6rta luT P6tra1cu-Vodg 76St5ruintele luT Radu-Voda §erban 78Luptele din Moldova 79Tractat de pace intre Implratul Matehl §i Achmed I. 81

Domnia luT Gavriil Bethlen 82Homonnay in Ardel 83Incerearile lul Radu-Vodii (§erban) 87

.

VI

PatinaCandidatura 1nl Marcu-VodA 90Ridicarea in scann alui Gratiani 95Scrisorile lui Radu-Vodi §orban 96Aspiratiunile lui Gavriil Beth len 97TurburArile din Austria de Jos. 98Mi§cArile Litarilor. Cantimir 99

Plingerils theta ungare 100Actiunea lal §ahin-Ghiral 101

Schimbare de Domni in Moldova 103Intervenirile lul Gavriil Beth len in nezotierile de pace 105

Negotierile dintre Porta §i Impe'ratul 108Strimtordrile la Gavriil Beth len 110Rlsturnarea lui Alexandrn-Voda, 111011 113Patriarchul Ciril 115

Ridicarea in scaun alui Matheiti-Voda Basardb 116Confirinarea lui Matheiii-VodA 118RAsala din Moldova 119

Rlsturnarea Patriarchulul Ciril 120PlAngeri contra la Vasilie-Vodet Lupul 122Brutalitatea Gaimacamului fall en ambasadorul . . 123Locurile sfinte 124

Afacerea cAluglrului Inocentiu 126Conflictul dintre Vasilie-Vodd §i Mateiii-Vodd 127Ciril de Veria 129Intrigile de la Patriarchie 131

Couffictele dintre Vasilie-Vodd gi Mateiu Vodd 141Vasilie-Vodd ridicat in scaunul Muntenia. Infrangerea luf 144Cestinnea locurilor sfinte 148HotArirea lal Mateiii-Vodl 150Negotierile lul Vasilie-Vodd en Mare le Duce de Moscva 152Cestiunea Asaculul 154Conflicte intro Vasilie-Vodd §i Mateiii-Vodd 160De§ertarea Asovulul 161Pretentinnile lui Vasilie-Vodd Lupul 162MituirI 165Vasilie-Vodl §i Mateiti-Vodi confirmati in scaun 167

,

... .....

. .

. . . . . .

VII

Pagina

Venitnrile Turciel 168Legatura Id G. 11616ezy en Svedia 169Intrigi la Patriarchie. 171

Ceremonialul Portii 172Relatiunile dintre Porta gi Po Ionia. 173

Situatiunea Domnilor romaul 174IntrigT la Patriarchie 176Relatiunile dintre Vasilie-Voda gi G. likoiczy 177Casatoria flied lul Vasilie-Voda 178Conflictul dintre Mateia-Voda 116.1c6czy 179Afacerea en corona Patriarchuld 181Ins6,rcinarile Iui Vasilie-Vodi Lupul 182Dal pretendenti ruselti 183Relatiunile Patriarchulul cu Curtea din Viena 187Domnil romans chematI la Porta 190Patriarchal Partenie. 192Ragpunsul lui Mateia-Voda 193NIvala Mari lor in tarile romine 194Conflictele lni Vasilie-Vodn' cu Cazacii gi cn Tataril 195Cestiunea ineuscriril luI Vasi lie-Voda en Hatmanul 198Supunerea catra Porta a Cazacilor 200Patriarchal Partenie 201Stdri le de la P irta 204Luptele dintre Caul PolonesT 208116sc6Pa la Porta 209Imbolnavirea Mateia-Voda 211Uneltirile calviniste la Patriarchie 211Doi tinerl Polones1 scapati din robia Tatarilor 215Navala Tatarilor in Moldova 217Relatiunile lul Vasilie-Voda cu P6rta, en Ralcdczy cu Hatmannl. 218Noul conflict dintre Vasilie-Voda gi Mateiii-Voda 222Mateiii-Voda 'legit la rasbohl 225R6sala Moldovenilor contra lui Vasilie-Voda 229Uneltirile luT Raldczy la Porta. 235Ciderea lul Vasilie-Voda Lupul 236116scOla military in Muntenia 242

gi

gi

gi

lug

VIII

Alungarea din tar alai Vaal lie-Voil6 . 244Relatiunile dintre Cazaci gi Para 247Mateiii-Vod6 confirmat In scam 248Confirmarea in mann aid Gheorghit6 -Vod6 Stefan 2501dOrtea lui Timoteiii Chmielnitzki 253Vasilie-Vode, rob la Mart . .. 255Familia lul Vasilie-Voda 256Comorile Int Vasi intervenirea Hatmanulni 258Mertea lul Mateiii-Vodi 264Stift°. lul Vasihe-Vod6. Si lintel° tut de a redobandi domnia 265None uneltiri la Patriarchie 274R6scdla ogtiril din Muntenia. Intervenirea 1111 Ralteczy . 286Mertea lui Petragcu. Luptele dintre Polonia gi Rusia. 286Alianta ceior trei Dome 289Rivnirile lul Itakoczy la tronul Poloniei . 291Nona schimbare de Domni in Muntenia. . .... 297Luptele din Ardel 29ctResturnarea lul Gheorghe Rakticzy 302Pustiirea Ade tuba' 306Situatiunea din Ardel gi din Odle romane 808N6v6lirea lul Rakoczy in Ardel 310Luptele dintre Mari gi Moscovici 313Rakdczy, fiiul 315Planul de a preface Moldova gi Muntenia in pagalir .... 317Scaparea din temnit6 aid Vasilie-Vodit-Lupu 318Silintele lul Constantin-Vod6 de a-gi redobandi scaunul 320Ion Kemeny 322Spahiil gi situatiunealor 423Infrangerea suferit6 de Dabija gi de Grigorie-Voda Wks 326Fuga lai Grigorie-Vodi Ghica 328Conflictele dintre Moscoviti gi Mari. 330Agentil moldovenl alungaci de la Porta 333Conflictele dintre Polonia gi Mari 334lineltirile de la Patriarchie 335Con6rmarea in Braun a Domni lor roinanf 436So lie rusesc6 is Peel 337

Pag11,a

gi

111 Maid-Veda

IX

Pagina

MIAs din Muntenia 342Solis rus6stl la MU, 347IntOrcerea la Niel alai Grigorie-VodA Ghica- 349Mei% din Moldova 352Cobilictul dintre Porta §i Polonia. Mijlocirea Curtil din Viena . 353Intelegerea lul Sobieski cu Mare le Vizir 357Domnii pribegitI in Virile impgrAte§ti 359Alianta Po lonia en Mare le Duce de Moseva 362Negotierile de pace dintre Polonia §i PortA 363Rhsco la din Ard41 364Mortea la Panioti Nicusio 366IP§irea la rgsboiii a Regeltd Poloniei 167Trecerea la Polonia aid Stefan -VodA Petriceica 368Negotierile ltd Sobieski en Mare le Vizir 373Negotierile dintre §i Polonia. Candidatura lul Sobieski . 388AlPxandrn Mavrocordat dragoman al Portil 393R6scola din Ungaria 396Incheerea pled intre Polonia §1 Portii. Sobieski rege 398Situatiunea lul Apaffy 401Negotierile Portil en Mare le Duce de Moscva 404CArtile eum pirate de A. Mavrocordat 406Congresul din Viena 411Atitudinea Venetia 414IntAlnirea lul A. Mavrocordat cu Don Giuseppa Camillo . . 416CArtile cumpArate de A. Mavrocordat la Viena 418Pretensiunile Po lonia asupra thrilor romans. .... . 419Rumperea negotierilor. Mijlocirea Engliterel §i a prilor de Jos . . 438Conditianile Polonia 441Inriurirea francezA in Polonia 444Rolul Reginel in Polonia 448Neincrederea dintre Sobieski §i Cartes din Viena 449Misinnea la Constantinopol a lui Paget 452Situatiunea in Ardel 458Atitnclinea lui Constantin -VodA Brancovann 463Trecerea prin Bucure§ti alai Marsigli 465

Situatiunea lni Brancovann 469

POrtit

. .

. . . .

.

.

.

X

Pagina

Negotierile Poloniei to Piirta . . , 475Atitudinea Curtii din Viena in ccstinnea prilor romane 477Conditinuile Venetiti 481Atitudinea lai Constantin-Vodii, Cantimir 485Uneltirile Frantei 487Schimbare de Domni in Moldova 492Pretensiunile Poloniei . 494Politica regeld Ludovic XIV 497Neincrederea Poloniei fati en mijlocitorii 600Atitudinea VenetieI 503Mijlocirea Handal. 504

Tgtarilor 511MOrtea Regeld Sobieski 513Politics lul August II §i a Tarulul Petra 516Negotierile de la Carlovilt 524Basa negotierilor §1 atitudinea Poloniei. 530Politica Regeld August II 535Cererile Poloniei, procedura ei ......... .548NIvIlirea lui Conti 560Neincrederea dintre Viena §i Var§ovia 562Polonia inchee pacca 570Cestiunea granitelor 577Negotierile Poloniei 580Negotierile Venetia 582Atitudinea lni Brancovann. 593Relatiunile dintre Rusia 1i Pcirtl 594Pretensiunile Rusid 597Reinceperea negotierilor 603Cestiunea ajutoruld cerut de Polonia 604Atitudinea luI Mavrocordat 605Conditinnile de pace ale Curtil din Viena. 606Grentritile continuaril negotierilor 626Mijlocirea [familia in Polonia 627Ratificarea cestiunil. religionlre 629

NAvdliriln

. . . ........... .

. . . . .

. . ..

.

.

Millaiu-Vodl stArue, ca tin6rul Stefan, fiiul luT Petru,fostul Voivod al Moldovil, A fie adus din Innsbruk, undoel se afla, Md. de IntArOiere i ne§tiut de nimenT InArddl, pentru-ca el A fie la ind6mAnA cand va fi sositora pentru ridicarea luT In scaunul domnesc al Moldovil,unde el se !Ate §i altfel qtepta, In virtutea na§terilsale din sInge domnesc, la o bug, primire.

Comisaril imrtrAte§ti staff Ins6 in fata acesteT cererila indoiall §i dati ImperatuluT sfatul de a n'o incuviinta,ear acesta nu numaT pentru-cA banuitOrea corOnA a Po-lonieT ar Inte lege intentiunile Austria In ceea ce pri-ve§te Moldova, ci §i pentru-ci viata tinkului Stefan arputd A fie amenintatl in urma lipsel de scrupule a luTMihaiii-Voda , ear lucrul acesta e, 4ic el, cu atat rnaTprobabil, cu cat acest Voivod are la Unsul un aderentImprietenit cu (Minn', caruia are de gaud sA-T dea

domnia Moldovil.

Ceau§ii, care predaserA luT PAtra§cu-Voda stdgul deluvestitura in Muntenia, s'at intors tocmai atunci deacolo la Alba-lulia.

59,838. III. 1

9

Mihaiu-Vodb a gr6bit s5.-1 trimitb, lutocmai ca Ini-peratulta, §i Archiducelul Mateib Inveselitoredespre succesele sale In Moldova §i l'a rugat pe acestasä mijlocesca, ca st nu fie dumbnit ori poate chiaratacat din Polonia. Archiducele a exprimat In respunsulseti speranta, c binecuventarea §i gratia celul atotpu-ternic vor Insoti §i in viitor pe Voivod In toate Intre-prinderile ce va face pentru mbrirea numelul seb, pen-tru binele cre§tinatbliT §i pentru vaqa easel Imperbte§ti§i c poate se conteze In timp §i la recun4tereaImperatului ; el a promis totodatb sl obtinb prin inter-venirea sa la Imperatul retinerea regelul Poloniel de laori-§i-ce ostilitate contra Moldovil, §i sl validiteze inPolonia in deosebl argumentul, el vina pentru expedi-tiunea Jul in Moldova o Ora numai tripla aliantb adumanilor luT, Ieremie Movilb, Sigismund BathoryCancelarul Zamoischy, careli dab silinta de a-I alungauu numal din Muntenia, care e Cara lul, ci pAnb chiar§i din Ardel, care era provincie imperatescb 1).

I s'a mal pus Jul MihaibVoda, in perspectivb emi-terea altor dispositiuni In ceea ce prive,te atitudineaIA de o cam datb InsY el a fost indemnat a se forti-fica §i a prinde radecini in Moldova, de a-I rein pe turdprin nelntrerupte atacuri pe apb pe uscat §i prin scaderede Omeni de provisiuni de la nbvblirea, pe care ointentional" asupra Ungariel §i asupra Ardelului, pre-cum de a aduna informatiunI sigure despre planurilefor de actiune, despre trupele for §i despre mi,c1rile for

1) Raportul lul David Ungnad §1 a luI Mihail Szdkely att.°Imphatul. Alba- lulia, 9 Aprilie 1600.

§tirea

§1

§i

§i

acela-el

ei

3

ti de a raporta grabnic despre aceste, in genere de ase folosi de bite mijlOcele, ca sa-1 sldb6scii pe inimic.i sa zadarnic6sca intentiunile lui.

Astfel 1 1 dedea Austria silinta de a trage foliose pecat se pOte de mart din expeditiunea norocos reu§ita,la care dintru inceput nu voise de loc a lua parte, i oprimea acum, cel putin pe tale diplomatica, sub aripileel ocrotitOre, pentru-ca astfel sa ajunga fara de ilia oosten611 i fara de cheltuell a stapani in vecinnateaArd6lului o tail fOrte importanta atat prin bogatele

el isv6re de ajutor, cat §i prin positiunea el geograflca ').

Gandul lui Ribald-Void. era, ca prin intreprindereafacuta de el la timp nepotrivit contra Moldovil sa punape Impdratul, caruia iI dedeati deja destul de lucruTdrcil §i Tataril, in conflict §i cu Po Ionia ; austriaciIeras insa ingrijatT, ca nu cum-va Sigismund cel alun-gat din lark profitand de o asemenea complicatiune, sanaval6ica din nod in Ard61 §i A faca incercarea de acomplica §i mai rdd lucrurile §i altfel destul de incur-cate. ,Voivodului i -a ajuns fall, indoiall apa la gura,§i el s'a gandit prea tar4iti sa invete a biota" 2).

Voivodul altfel inimos, dar devenit in urma grelelornevol mat precaut a inceput acum A se t6ma de o,tireaPoloniei. El a cerut dar din propriul lui indemn de laBasta ajutor de trupe austriace, precum §i altfel de

sprijin, pe care staruia sa-I obtie In cas de nevoie fara

') Cunceptul unul rgspuns dat de Archiducele Mateiii lui What-Veda, Iunie on Iulie 1600.

2) D. Ungnad. Millar, 1 August 1600.

de intardiere, ear nu ca mai nainte, dupl lunge tail-gaieli. Comisaril imp6rAtevti, multumiti pe deplin de

ac6stA marturisire a propriel sale slabiciuni, in care elvedeaii semnele unel depline supunerl fats cu Austria,l'aq invitat 0 intre in corespondentA intima cu Basta.El ad crept in acela-vi timp de cuviintA a stArui, caacesta All dea prin o scris6re mAgulitore silinta deall cavtiga ear gratia Voivodulul vi sA-T pun A In per-spectivA spriginul cuvenit ; de altA parte ILIA IT dedeadImgratului sfatul de a nu intra la timp nepotrivit Inconflict cu Polonia.

Mihaiii--VodA cerea, din contra, ca sA se fad, pre-cum se stabilise prin comun acord pentru un asemeneacas de urgent nevoie, o diversiune contra Poloniei princoncentrarea maul corp de armata ImptirAt6scA la liota-rele SilesieT, deli numaT pentru aparentl, pentru-ca sAnu se p6t1 Indrepta Intr6ga putere armatA a Polonielasupra Ard6luluT vi contra hi, ci sA fie nevoita a seImpArti; de aceea el cerea, ca vi generalul impgrAtesc

din Cavovia, eel din Satmar vi cel din Hust sA adunecu ostentatiune trupe vi, In genere, Ali dea silinta dea produce aparentele mid pregatiri seri6se contra Po-loniei 1).

Mihaifi-VodA pune pe popor un bir ne mai pomenitin Ard61, care se urca la vase talerl, din care trel all

1) ScrisOrea Inl D. Ungnad §i a lui M. SzOkely care Dr. Pezzen.Sgtmar 1 August 1600. Doug scrisori ale Id Mihaiii-Voda eatreSzekely. Alba lulia, 28 lulie 1600. Scris6rea lui Miliaiii-Vodicltre Dr. Pezzen. Alba lulia 28 lulie 1600. Scris6rea lui Mihaiii-Vodi eatre generalul Basta. Alba-lulia 2 August 1600.

5

sl fie plAtiti uumai decat, ear cei-lalti trel in dod-trei Opt6man1. In timp de nou6 luni de qile bietulOran a trebuit dar sl-i plathcl 19 taleri, un bir, caretrecea cu mull peste dreptul de a pone birurf al tineloctiitor on al maul guvernator 1).

Mihaitl-VodA a primit cu mult6 multumire banil 2)cu And mai multA armatura ce i s'a trimis drept darpersonal din partea Imp6ratului ; suma de bag ii pAreaInsA neindestulAtore §i a cerut cu multA stAruintA, ca0 fie sporitg. Drept dar ce urma sl dea In schimb ela hotArit pentru ImpOratul un cal cu scars de argint,unul pentru Archiduce §i cate unul pentru fie-care din-tre consilieril imp6rate§ti mai de frunte. Pe cand Ibra-him-Pap a§tepta la Belgrad numal r'd3punsul Jul MI-

pentru-ca iee botArfrea §i sa-§T por-n6scA acesta a concediat pe solul turcesc cuni§te declaratiuni de prietenie §i cu onoruri marl', decare nici comIsarul ImOrhtesc Dr. Pezzen n'a avutparte, incat austriacii all devenit in rata acestei prefe-rad a Turcilor cu tot dreptul bAnaitori. El a onorat laplecare solia otomanA cu musics romAn6scl, turasca §itigAndsca, In al cAreia and el a fost prididit de la-cr6mi, incat a trebuit sA fie depArtat. El i-a dat apolTurcului pe Aga Leca spre a-I !ascii §i a promis c1-1va trimite la TimiOra tributul Arddlului, care incepusea se alum. Pentru acest tribut contribuabilii eraopu§i on rate G taleri, ear natiunea sAsdsca dedea la un

1) D. Ungnad ctitre Dr. Pezzen. Sitmar, 3 August 1600.Cornisarii au trimis lui prin secretarul cameral

de Scepq, care a fiat trimis la Alba - Julia, 45,000 taleri, o partedin subventiunea ce i se acorlise.

§i

sAlT

im-

s)

hafil-Vodh,

mischrile,

6

loc 120,000 talerI afara de provisiunile de fainA §i dealte naturalii. Vorbele Voivodulul erah de altminteri fath,cu ImpOratul dupl tate aparentele forte leale §i oma-gi6se, §i spre a o dovedi cu atat maT virtos ac6sta, ela trimis la curtea Imp6rAt6sca o deputatiune compusadin Baltazar Bornemissza, Bogati §i Logofhtul Stoics.

Regele Poloniei i-a scris Voivodulul §i l'a Indemnatsh pAstreze buna prietenie cu Po Ionia, sA se impace petale epistolary cu cancelarul Si generalissimul Si sa trimitAun sol In Polonia, pentru-ca sh stabil6sca conditiunile§i modalithtile unel InvoielT iu ceea ce prive§te Mol-dova. In urma acestel invitatiuni a bothrit sa trimitaIn Polonia pe Stroia Buzescu din Muntenia 1).

Priviril dare a Voivodulul nu Ii erah nebagate Insema primejdiile situatiunii : II amenintat in acela-ptimp PoloniT despre m601-nopte, TatariT aliatt cu den§iidespre r6sarit i atat uniT, cat §i alp se aflati In in-telegere cu Turcil, care Inaintah spre el din Belgraddespre apus, §i el se vech a apucat atat din front, cat§i din cele dou6 laturl de o stra§nica putere covIqitare,ba mai era totodatl cuprins §i in Ard61 de mrejiledu§mAn6se, pe care be teseah in apropierea lui Ardelenibce se plat In tainicA Intelegere cu Sigismund Bathory.Hotarirea lui ne§ovait6re a amas ins nestrAmutath §is'a Insotit In ora primejdieb cu precautinnea prudenta§i cu o Indoill activitate. El a adunat dar cu mare zornone trupe de mercenart, a strins de pretutindenea banl

1) Scrisdrea lui Aloisiu Radibrati catre David Ungnad. Alba-lulia, 31 Julie, 16C0. Relatiunea Jul Barilovitz Mitre comisarilimphate§ti Ungnad §i Szaely. Alba Julia, 6 August, 1600.

7

pentru plata soldelor, a staruit cu tot din adinsul, ca

staturile ArdOlului adune din vreme contingentele,a luat t6te m6surile pentru adunare de provisiuni §i n'aneglijat nimic din cele impuse de seriositatea impregiu-rarilor i de apropierea isbucnirii dsboiului. El a hota-rit totodata aeze 6stea In done tabere, dintrecare una la Bistrita, ear cea-Yalta la ,5ebi§, mai avAnd§i o mica Este de reserva la Brasov, pentruca astfelsa p6ta tine din t6te partile pept cu dumaniT §iaiba, acoperit dosul. Trimiterea lul Aloisiu Radibrati la'Mull din Crimea, solie propusa de imperiall, el a In-laturat-o ca fiind zadar pica, de Ore-ce Tatarii erati in-tratY deja In alianta cu Polonia, mai eraii afara deacOsta taiate §i drumurile pana In Crimea 1); el se te-mea totodata, ca Radibrati va fi oprit acolo dimpreunacu solii lui romani, fiind-ca Hanul Tatarilor prinsesede veste, ca Voivodul s'a dat In partea Imr6ratului. Elcerea Inca acum un aj utor armat efectiv, ear nu, capana acum, uumai pe hartie, trupe, care nu numai sapridsch In liniste, ci sa intre cu t4ta seriositateain lupta, §i anume astfel, ca Basta sa iee In frunteaunei corp de armata la Tknad o positiune, din carep6te sa se un6sca la nevoie numai decat cu Voivodul;in acela-g timp staruia ca trecatorile spre Polonia aleUngariei sa fie pazite §i curatite, pentru-ca clumanii safie coprinI de temerea unei apropiate intrari a trupelorImOrate§ti In Cara lor. Numal cu conditiunea unei ase-menea spriginiri grabnice p6te sa-1 ierte pe Basta pen-

1) Literae Ioannis Thoraconimi, Secretarii Camerare Scepm-Biensis, ad D. Ungnad et Sakely. Albae Jnliae, 2 Augusti 1600.

Si

8111

si

si

8

tru infrAngerea suferitA mai ales din vina lui. El eraaltfel mai mull on mai putin Imp hcat cu gandul de aperde Moldova i a declarat, prin urmare, ca e hotArita pAzi §i a alai-a culmile despre Moldova ale muutilorastfel, el din acea parte navAlirea in Arddl a da§ma-nilor sa fie peste putinta. SAT a-I reline pe Turd dela asediul pe care-I intentional, el le-a dat&A lute Idgl, ca umbli el Insuli cu gandul de a lua ce-tatea acdsta i de a ocupa ear adev6ratele hotare aleArddlului, adeca comitatele externe, pe care Imp6ratulle pretindea ca Hindu -se de Ungaria 1). Comisarif im-p6rate§ti i-al luat-o ins acdsta In name de rill, ca oapudturfi vicldna spre a lua sub pretextul de a-I abatepe Turd de la asedifi In stApInirea lul proprie comita-tele externe, la care de mult rlvuia. Aici e ascuns war -

pele 'n iarbl (hie latet anguis in herba) if stria UngnadImp6ratului.

Prin Francisc Barilowitz, pe care i-1 trimiseserl co-

misarii imp6rAtegi, Si prin Aloisiu Radibrati, care fu-sese designat ca sol la Hanul TAtfiresc, blihail Voila i-afacut Impdratului urmAtOrele cereri :

1. Deschiderea drurnului de la lidrsmEirk printurarea copacilor taiati §i prin dArimarea §anturilor ri-dicate de Polonia in mun(i pentru apArarea lor;trimiterea unui sol Impe'ratesc mai cu vaql in Polonia,pentru-ca sa Impedece expeditiunea intentionat5, §i ori-§i-ce amestec al Po lonia In afacerile privitdre la Mol-

1) Literae Michaelis ad Caesareos Commissareos Ungnad, Ptzzenet Sate ly, Albae Juliae 2 et 4 Augusti 1600. - Rclatiunea luiBarilowitz, Alba-Iulia, 6 August 1600. Literae I4liehaelis Voivodaead D-um Bastam. Albae Juliae, 4 Augusti 1600.

OragiI-Mary,

Tula-

prit

9

dova §i Muntenia pAnA-3And conflictul nu va fi fost di-solvat pe tale diplomaticA.

2. Anticiparea uuel sume de 1)10 IndestulAtore pen-tru casul el se intention6zA resboiti deschis cu Turcil;ear data nu se intention6z1 resboiul, incheerea unelplci provisoril, de§i to impregiarlrile date s'ar putsobtin6 cu mai putiue cheltuieli succese mai marl decat alta data,. Astfel, dach ar mai fi fost ajutat dinpartea Austriel cu and 100,000 florini in expeditiuneaflcutA, 'n Moldova, el s'ar fi ridicat la Cracovia In tro-nul PolonieT, dad apol din Viena i s'ar fi cerut fie

chiar §i numal printr'uu copil de Tigan, el ar fi cedatbucuros acest regat Imp6ratului. Du§manul a procedatin casul acesta altfel §i mai potrivit cc scopul ce ur-maria: Sultanul i-a anticipat Hanulul TatAresc 100,003de galbeni, ca sh recucer6scA, Moldova §i sh ridice pealungatul leremia-Vodl ear in scaun ; acesta i-a maidat apol Si din partea luT Hanulul TAtarese 20,000 degalbeni. Ne putand, in lipsa de hill, sA plAt6sca soldultrupelor sale, el e amenintat de pericolul de a le ved6trecand la Sigismund Bathory §i la Ieremie-Vodl, carei§i dati silinta de a le seduce promitAndu-le un sold malmare.

3. SA nu se trimitA solul ImpArAtesc cu darnel laHanul TAtarilor, cAci o sh alba sArta solulul trimis lael de Mihaiii-VodA, care la intorcere a fost prins dePolonezi Si predat Turcilor.

4. Ajutor de trupe indestulator §1 grabnic, ear nudat cu tb,ragaire ca'n anil de mai nainte.

Intelegerea Jul Pezzen cu Mihaiii-Voda, precum §i

10

chlhtoria 1ni la acesta, pentru-ca sh stabildsch o Invo-

ialh verbalh, s'a facut cu Invoirea ambilor comisarI,Ungnad §i Szdkely, Si duph staruinta ]or, care nu nu-mal art aprolcat §i confirmat invoiala Moth, ci an sth-ruit totodath cu tot din adinsul, ea §i Imleratul s'oconfirme 1).

Be 6re-ce duph invoiala Moth maI nainte cu HanulTataresc acesta era obligat sh rdmAie pe pace In tim-pul campanid din acest an, ear Imreratul se if gase a-Iface un dar de 10,000 galbenl, trebuiash fie surprins, ch agentul Impdratesc trimis la Mari,Aloisiu Radibrati, un dalmatin, nu ducea cu dtnsul ni-mic din acdsth sump de rhscumparare, ba a vea la el chiar§i ca darurI pentru Haul Tathresc numai §ase poca-

Prevqend dal relele urnihri, Mihaifi-Vodh a sta-ruit sh nu fie trimis solul in asemenea conditiuni §i aprimit Si respunderea pentru acesta.

Intre aceste primddia unei navhliri turcF§t1 cre§teaIn mod Invederat. 0§tirile osmanilor se concentrail laDunare, peste care s'a clhdit spre scopul acesta un pod,§i la Giurgiu §i la Rusciuc steteati deja trei pa§ale defrunte Cu Insemnate parti din o§tire, care emu gata dep]ecare. Afarh de acesta P6rta a trimis pe Pa§a de Si-listria Guiseld§e Mehemet la ITacul Tathrese, ca sh seasigure de cooperarea

Pentru preIntImpinarea prim( jdiei amenintatOre Mi-haih-Vodh a trimis la Ibrachim-Pa§a din Belgrad o soliecondush de boierul muntean Dima. Acesta dimpreunh

') Ungnad §i Sz6kely eatre Imperatul, SAtmar, 4 August, 1600.

Ina

11

preasupusul Celibi §i cu nobilul ardel6n Barnalfidus Pa 5eY scrisOrea §i darurile Voivodului, duddoi zavocli marl (canes sansoni), patru pei de samur §iun c6sornic in forma de cocoa ; trimiterea tributului opromitea Mihaia-Voda ca av6nd sa urmeze indatadupe -ce se va fi post adunat, ear pentru Intar4iere else ruga de iertare. In timp a trimis §i laPorta solil sal deosebiti, care aveati sa rlmaie acolo caostateci, dandu-le suma de 20,000 galbeni, precum §ialte daruri pretiOse in our Si in argiut 1).

Urmatorul plan de actiune, despre care le- a facutcomisarilor imilratqti impart4lre, e dovadl cat de

putin se sfia el de a fi de rea credinta, dud vorba eraajunga scopurile. El avea adeca de gaud, ca sa

vestesca pe Ibrachim-Pa§a in data- ce trupele de subcomanda lui Basta vor fi sosit la Tl§nad, dar sa prc-

sente acesta mi§care de trupe ea °still, indreptata con-tra Ard6lu1ui §i sa c bra ajutor grabnic de la Turd.Pupa- ce a poi Ibrachim-Pap ie0a, cum se putea pre-ved6, In frun tea ogiril de ajutor la rasboiti, ca sa seund3ca en Dlihaia Node, urma ca acesta sa-1 atace farede veste dintr'o parte, ear Basta din cea-lalta, pentru-ca du§manul ajuns astfel Intre dou6 focuri sa fie datunei peiri sigure. Dula in frangerea Turcilor urmaca lucru mutt mai u§or, a Polonesilor §i a Tatarilor.

Fa gliduin tele lui lareau atat de sincere, asigurarilelui atat de neindoi6se, momirile lui atat de adimenitare,Incat imperialii ar fi trebuit sa le primasca cu depliva

1) Literae Ioannis Thoraconimi, secretarii, ad D-nos Commissa-rios. Albae Juliae, 5 Augusti 1600.

i -au

going,

acelaji

sA-§T

apt',

12

incredere i sa intre in voile lui, dad nu ar fi prinsdeja in ambele pa* rlddcint neincrederea Ili hotarireaneinfranta, deli nemUrturisita, de a se scote unul pealtul din stApanirea Arddlului. Vigilauta curte din Vienanu a trecut cu vederea sllintele NT pe cat de zelose,pe atat de ascunse de a puns pe ImpUratul in conflictcu Polonia, pentru-ca astfel acesta sä fio Impedecata alua parte hi expeditiunea pornitl contra Moldovil §i

contra ArddluluT; cu cat mai Iuvederat a Te§it Inse laivdia gandul lul ascuns de a c4tiga In mod definitivcu ajutorul austriac o frum6s1 Oa, pe care Hume denevoTe o carmuia ca loctiitor inirtiratesc in socotdla

altuia, on atat mal sigur se putea a§tepta la o con-damnare din partea austriacilor.

Astfel as inteles austriacil f6rte bine gandul lul,cand el i-a vestit, ca Ondzul Vasilie din Podolia a ielitla rUsboiU cu 40,000 6menT, §i a staruit ca trupeleImpUrate§ti sa intre In Polonia, promitand ca in casulacesta se va uni §i el cu 6stea Imperatdsca §i se vasupune pe deplin Curtii din Viena.

Ura staturilor din Arddl contra Voivodulul a crescutIntre aceste Mean grad atat de Ingrijitor, Incat eloall luat hotUrIrea de a purcede la fapta §i de a caddmai bucuros cu arma in maul decat ca A i se supunaMT §i mai departe. Indeosebi cel mal de capetenie dintredu5manii lul, tefan lithory de imlt.ii '), Blithory de

1) Acest *tefan Bdthory se afla in intelegere cu imperialiI, lededea acestora Oki despre cele ce ficea Mihaiil-Vodi §i cereade la (MO sfaturl gi ajutor la vreme de nevoie. (Relatio Rove-rendi Georgii Getirfalusy a D-no Stefano Bathory de Somlyo adD-nos Ungnad et Sz6Itel1 cum credentionalibus, 19 Angusti 1600expedi ti).

13

Ecsed §i Stefan Bocskai se aflau lu o primejdi6sh co-respondenth cu Sigismund Bathory, a chruia intOrcereIn fruntea unel °Oki recrutate in Polo l is o a§teptalicn nerabdare §i o pregatiaii en neastempfir 1).

Ear eel co nu tineali cu Sigismund Bithory it tabuImpliratului on amendurora de o data, !neat chiar §icc! ce OITA mai credinciql ca Stefan Bocskai 2),Stefan Cs6ki, Baltazar Bornemissza §i Gaspar Korn4,a§teptali numaT momentul potrivit spre a-1 parasi.Acesta, care fusese mai nainte general al lul Miliaiii-Vodh §i astfel Inclina mat mull spre curtea din Viena,reca§tigase bunavointa Voivodulul prin serviciile facutein expeditiunea din Moldova §i-g primise ear Inapol,drept recompensh, Intiusele moil, pe care le avea InArd61.

Negotierile Voivodulul cu lmperatul In cestiunea Ar-d6lului s'ali urmat Insli §i dupe plecarea la Viena aidPezz ; astfel Invoiala flicutli, cu acesta nu putea se fieconsiderath ca ce-va defiuitiv Si In faLa resboiului ceameninta sa isbucu6sch, precum §1 In fata Indliratnicirilnobilimil din Ard6I Miliaili-Vodit putea se storch ma!u§or finch cate-va concesiunl. 0 noun solie, compush dinGaspar Komi§ ca prim plenipotentiar §i din LogofetulStoica, un om simplu §i incult, care sub titlul de al

1) Relazione di Alovise Radibrati ai Commissari Imperiali.Szatmar, 9 August, 1600.

2) Acesta a rugat adeci pe Imptiratul si-1 inapoieze bunuriledin Ard61, care din porunca Cardinalulul Andreiii Bathory fuse-seri confis ate : el Linea dar atat cn Voivodul, cat §1 cu Impd-ratul. (Cererea Id *tefan Bocskai de Hismaria catrii Impgratul.August 1600.

24

doilea plenipotentiar avea sA-1 supravegbeze pe acesta§i s1-1 facA inofensiv, a presentat curtiT Imperate§ti pro-punerile, In parte none, ale Voivodulul.

Acesta urma sa lepede titlul de Voevod §i sl ieatitlul de guvernator imp6rAtesc al ArdOlultit §1 su re-solve tote afacerile In numele §i sub pecetea InipAra-tulul. El era ajutat in administrarea tfirii de un cou-sin compus din treT-spre-tlece membri, dintre care pri-mul Si cel maT de frunte urma sA fie designat pentruacOstit positiune de Imperatul, ear cel -lalti doT- spre -1eceaveall sit fie luatl dintre Ardelenl. Consilierul ImpAra-tesc trebuia sl fie un om capabil §i cu experiente inmaterie de rilsboig §i ocupa acOsth positiune numal Intimp de rfisboi5. Ambit soil au staruit, ca subventiuneade 100,000 talerT ce i s'a promis Voivodulul pentruanul trecut §i din care o parte rAmAsese neachitatl, sAfie platitA WA de IntarOiere in Intregimea el. Mihaifi-VodA a dat prin o scrisOre adresatA comisarilor Imp6-rate§t1 acestel cererT cuvenita urgent& puindu-se aces-tora in vedere natura primejdies1 a situatiunii.

CAnd acdstA solie a plecat din SAtmar, uncle luaseIntelegere cu comisariT ImpArAte§tI, ca sa trech la Erlauspre a-I face lul Basta o visitA, comisariT i-au dat ace-stuia sfatul sd primOscA visita la 6re-care dephrtare dela tabara qtiriT impArAte§tl, ear acOsta pentru-ca nucum -va solia in fata taberel mititele pOrda bunaparere, pe care o avea despre puterea armatA a Impu-ratulul.

Scopul de capetenie al acestel visite fAcute de solieera obtinerea anal grabnic ajutor armat. Strimtoratdin tote pArtile, s'a lepadat de vechea lul

st-al

fdilmiti-Vodt

15

supArare contra g eneraluluT Basta, dugmanul lul pri-mejdios, gi l'a invitat 6re-cum sit se impace in iutere-sul serviciulul imp6rAtesc cerend sit i sit trimitl fdrdde intaNiere in Ard61 un detagament de 3000 husarT,1000 cuirasierl gi 500 de OmenT pedestrime germani,ear ac4sta atat de grabuic, ca generalul sit nu maYagtepte panl-ce IT va fi sosit aprobarea Imp6rAt6scl, cisa purc6dA imediat la executare. El doria iu acela-gT

timp ca cele-lalte trupe austriace sit se apropie dehotarele t6riI atat pentra ca sa p6t1 tin6 cu grhbirepept cu PoloniT i ca Mara ce se apropiati, cat ,i pentru-casa WA pane fr86 nobilimiT ardelene din ce In ce maTIndrliznete. El cerea, in sfirgit, cu stAruintA ca impe-rialigtil sa fad, In aparentl, o demonstration contraPolonieT, pentru-ca puterile dugmanilor BA fie nevoite ase desbina In maT multe directiunl 1).

NAparcile (aga numiati Ungnad Sz6kely pe statu-rile ardelene), pe care Mihaiii-NrodA le hrania plin deincredere la sinul s6a gi de care comisaril Imp6rAtegtI

numal decal dupl-ce cagtigase victoria l'ati indem-nat sit se fer6scit, as Inceput acum s3 se mice gi sdle dee mugcAturl mortale acelora, care odini6r1 n'afi voltnicT sA-T extradee ImpOratuluT, nicT sl-T lov6scl cu pe-depse sh-T fad ast-fel inofensivl. Ear asprimea ac6stao recomandad comisaril impOrategti, pentru-ca naparciledin Ard61 phreail hotarite 1ndrepta mugcltarile ye-nin6se Si contra Imp6ratuluT. Cu cat crisa era maT

') R tportul hi Ungnad §i alai Szdkely catre Imparatal. Sat-her, 13 August 1600. Literati Michaelis Voivodae ad CaesareosCommissareos, Albae Iuliao, 8 et 14 Augusti 1600.

§i

§i

'§i

Si

air

16

amenintatore, cu atat mat virtos aruncail comisarit Im-phrit te§ti In scrisorile for toth viva asupra Voivodului,care nu voise a tine s6m6 de acest sfat, prin care,dach ar fi fost urmat duph cuviinth, ar fi fost salvatArd61u1 atAt pentru Imitratul, cat Si pentru Voivod elinsult ; el 11 Invinovhtiah, ca numal din dispret pentruautoritatea Imperatulut nu a voit sh Inlature flrh deinthr4iere pe ace§ti §erpr, care arum staff la 1 andh,ca sa -t stings viata ; astfel sphse§te mat molt cleatort-§i-cine altul viva de a nu fi Inabu§it in Ard61 latimp Me uneltirile secrete ale du§manilor §i de a nufi pedepsit in mod exemplar pe capetenii 1).

Excesele nesuferite ale amestecaturit de mercenarY,din care era alchtuita Ostea Id Millaih-Vodh, ati contri-bait §i ele mull spre a mAri §i spre a lap amArI-ciunea §i altfel destul de adench. Ele ah stIrnit in cetvexatl pornirea de a se apara et Insi-§1, ear pe Voi-

vod Pah impins a se resbuna spre a-0 sustine autori-tatea, pe care o socotea jignith. Bogatul ora§ Huniad,care latretinea o garnish . romandsch de 100 6ment, afost greti pedepsit pentru rOscOla provocath de nesufe-ritele excese ale acestora, dintre care 50 ah ch4utjertvh.

Cetatenimea oraplut a intervenit la Voivod, ca vino-Tap sh fie judecatt §1 pedepsiti, ceea ce li s'a §i pro-mis ; cu t6te aceste ora§ul a fost (6 August 1600) din

1) Literae D-ni Ungnad et D-ni Szakely ad D-um StephanumCsaky. Sathmar, 23 Augusti, 1600. Ungnad elitre ArchiduceleMateil Satmar, 23 August 1600. Ungnad §i Szekely eltre Imp&ratul. 27 August 1600. Literae D-ni Ungnad et D-ni Szakely adMichaehm Voivodam. Szatmar, 30 August 1600.

porunca VoivoduluT asediat de 2000 cazacT ,i muntenT,care drept represalie, all thiat fhlh de mill cincT-OecTde cetatenT, at tras In sulitI copiiT, at ucis femeY In-shrcinate, at pradat ora,u1 ,i i -all dat In cele din urmlfoc de at ars t6te cele 300 case ale luT. Era In tallmat mare atuarIciunea decat spaima prodush de acestact de cruqime, ear cetele Jul Mihait-Voda se socotiatcu atat maT virtos In drept de a prada, cu cat acestaan era In stare sh le pllitesch soldele promise 1).

In acesta sinistri situatiune, In care pretutindeneadomnia neincrederea ,i nichirl an era bunh Intelegere,In care la du,manT puteaT all contezi tot atat de sigur,pe cat de nesigur to puteal rii46ma pe prietenl ,i Incare chiar ,i imperialilor le romasese putina speranthde a mat ca,tiga Arddlul, Mihaiti-Yodel se simtia cu

atat mat str1mtorat, cu cat lipsa de disciplinti ,i de-sertiunea la dumani produseserl In trupele Jul maredemoralisatiune ,i rindurile se rhriatt din ce In ce maTmutt. 0 Inchierare sanger6sh Intre o ceath de 300 Ca-zacl ,i trupele luT romane,t1 din Alba-lulia a degeneratIn cele din urmi In o Mane In tOth forma, care adurat mat multe cdsurT ,i pentru potolirea chreia lla-

mat cu anevoia a fost deajuns Intrdga autoritate ,ibarbatia luT Stoica ,i a Voivodulul, astfel ca Iu timpultumultulul amdndol ajunseseri In primejdie ,i numal cumulth greutate alt reu,it all se r6traga In castelul ora-plui. Putin In urma 700 de Cana, adimenitT de du,-

2) Relatio Ioannis Thoraconimi, Secretarii es Transylvania re-versi. Szatmar, 13 August! 1600,

59,838, III. 2

17

18

man, Pea Orbit pe Mihaiii-Voda, all fugit fare devests ri all scipat pe la Jlbou §i Sighetiu in Polonia 1).

Mihaiii-Yodel, care fusese vestit din vreme despre in-tentiunile for, s'a adresat In War la comisariT WO-

§i la Basta, pentruca acesta sa le taie drumulprin Ungaria superika. Comisarif, Indemnall fi3 de oprecautiune miticul6sa, fie de rea vointli, se simtiafi da-torl a se adresa to cestiunea acesta la Basta, earacesta se afla Inca prea departe, §i Cazacil, care nuaveafi asemenea scrupule, s'at stracurat nesuparati denimenT peste teritoriul austriac 2).

0 lovitura cu mult maT primejdi6s1 avea Ins6 sitprimdsca Mihaifi-Voda prin infidelitatea celuT mal vitdzdintre generalil lul. Moise Sake ly, care comanda 6steadin Moldova aluT Mihaifi-Voda, §i-a parasit cu de la sineputere postul In cel mai botaritor moment, s'a stricatdar cu Voivodul, !twat an maf era sigur de viataEl a luat dar 103 qtenT aloe cu clausal §i a scapatprin mans din Arddl peste Ungaria superi6r6. In Poloniala Sigismund Bathory. Mihaiti-Voda a trimis, ce-1 drept,in urmarirea lul o cite de War* sub conducerea

cator-va dintre eel maT de frunte boieri aT stif §i i-apromis atat amnestie, cat §i nod gratis, precam alts

1) Raportul comisarilor Ungnad §i Barely atm ImpiratulSatmar, 19 August 1600. Raportul Viespanulul din Maramurii§Gheorghe Pogan eitre Ungnad §i Sz6kely. Sighetiii, 26 August1600.

2) Literati Michaelis Voivodae ad 1) -os Ungnad et Szetely. Albae-luliae, 13 Angusti, 1600. Ejusdem literati ad Bastam, de eademdie. Raportul lul Ungnad qi anal Szokely clitre Impiratul. Sitmar,19 August 1600.

rdtqti

lot.

Ii

19

favorurT, dacg se VA IntOrce de bung-voie ; fugariT erailins ma! hitt cleat urmgritoril lor, care all !limas de-parte 'n urmg. De acealT infidelitate s'a facut vinovatun alt qtean cu rename tot atat de mare, Gaspar Si-brik, care a fugit la Oradea-Mare §i de acolo In Po.Ionia. Desertiunea sperjarg a acestor dol era cu atatmaT durer6s1, cu cat din01 erag initiatT In tote secre-tele politico §i militare ale Voivodulul §i astfel erailextraordinar de primejdioT. Tot astfel n'a reu0t Mi.haig-irodg nicT cu Inccrcarea, facuta prin mijlocireaStefan Csalty, pre care-I trimisese la Tarda, de a-I de-termina pe nobiliT ardelenT sit vie la tabgra Id 1).

Supgrat de asemenea infidelitate Indarltnicie, Yoi-vodul a recurs deo! la ingsurT a3pre, care se potriviad§i alt-fel cu temperamental lnT navalnic, a fticut con-fiscari, intemnitgrl, ba chiar §i macelud In mama §i aaruncat In temnitg pang chiar §i pe Gaspar Korni§,care de =and fusese solul §i confidentul luT. Prin a-cOsta a umplut fara Indoiall de amaraciune, dar n'alini§tit de loc spiritele nobililor §i ale partiduluT ma-ghiar, carora nu numal pentru consideratiunT nationalele era urgisit ; cad regimul luT Mihaig-Vodg, In frunteacaruia se snag ne0iutor1 §i volnici Omen! de fel de felde rase ca Stoica, Banal Mihalcea, Gheorghe Rat (unSlav) §i Petra ArmOnul (an ArmOn), lasa §i In privintapolitica §i administrativa forte malt de dorit nu pa-

1) Literae Stephani Csaky ad Comtnissarios Caesareos. Tordae,21 Augusti, 1600. Ungnad Szdkely catre Imphatul. Sitmar,25 August 1600.

luT

§i

§i

qi

20

tea nict In acdstli directiune sh contribue spre a-1 facepe Miliaig-Vodg iubit on cel putin suportabil.1).

Intre aceste Cancelarul PolonieT 16n Zamoiscby, lacare se afla §i Sigismund Bathory, pornise spre Mol-dova, 41 pusese pang la sosirea Tatarilor tabgra laHotin §i numise comandant al acestel cethti pe un 6re-care Polanowsky, cavaler al pintenulul de our (auratusmiles). Prin acdsta nu numaT Moldova cg4use In mareprimejdie, ci era amenin(at tot °data §i Arddlul dinspate 2).

Cu cat mat amenin(atore era situatiunea, cu atAtmat grew 11 apgsa pe Mihaig-Voda lipsa de buil% Acdstal'a silit Intre altele §i la expedientul, cli a trimis sprevgnOare In Ungaria 2000 de boi, pentru care a cerutde la comisaril Imp6rAte§t1 scutire de vama 3).

Supgrarea §i neincrederea imperialilor NIA cu Miliaig-Yon all mat fost altfel alimentate In timpul din urmg§i de alto doug Impregiurari. Voivodul a dat, In naintede t6te, pe fat& intentiunea de a darui cu dela sineputere altora bunurile confiscate de la nobilT ardelenT,

ear comisarit austriacl o luag acdsta drept usurpare adrepturilor de suveranitate ce i se cuveniag numaT Im-pgratului ca singur stapanitor al Arddlului, cad dreptul

') Raportul lul Ungnad §i al hil Szecely clitrd Imptratul.Sitmar, 27 August 1600.

2) Literae Nicolai Kaliski, vice-capitanei Kolomiensis ad d-numFridericum ab Herberttein, ex Arce Kolomiensi, 7 Augusti, 1600.

8) Literae Michaelis Voivodae ad Commissareos Caesareos, AlbaeJuliae, 18 Augusti 1600. Raportul lul Ungnad clitre Impiratul.8 Urns r, 18 August, 1600.

21

de a face donatiunT era numaf una din consequenteleacestel suveranitAti ; eI ad sthruit deci, ca Imptratul stzAdtrnic6sca la timp ac6sta Incercare suparAtere 1).

Mal suptritore luck peutru imperialf a fo3t expedimilitart, cu care a'nsrrcinat Voivodul pe Stefan

°say, ca st lee In posesiune comitatele din resaritulUngariel, care erad cunoscute sub sumele de ,,$41exteriOre ale Ungariel" (exteriores partes Hungariae).Protestand cu tett seriositatea contra acestel Intreprin-derY, comisaril austriacf all staruit al i se dea lulCsaky ordin de a se IntOrce §i afi amenintat, pentrucasul, clt ocupatiunea se va face, an numal cu disgratiaImpAratulul, care trebuia st alba un roil efect In ceeaco priveqte resultatul negotierilor pendente, ci tot °data§i cu interventiunea armatt a guvernului Impdrttescspre a zAdArnici silintele cotropit6re ale loT Mihaiti-

Vodt 2).

In asemenea impregiurarY comisaril imptrAte§tY nuaveati in fata totdeauna temutulnY Voivod nicT curagiulde a refusa fArt de Incungiur, nicY resignatiunea de a-1lAsa sa fact ce vrea : eI all urmat deci politica in doTpert a §ovtiril indemAnatice §i a amantril in aparentitbinevoit6re, prin care pe de o parte Mibaid-Vodl eratinut in continua alipire §i In dependentt fast cu Austria,ear pe de alta el era lipsit de tote mijlocele, care I'arfi ajutat st se afirme in Arddl ca de sine stapanitor.

1) &portal lul Ungnad Imperatul. Satmar, 28 August,1600.

2) Literae D-ornm Ungnad et Szeiely ad Michaelem Voivodam.Szatmir, 30 Angusti. 1600.

pima

rata

22

Voivodul cerea din ce In ce mai staruitor ajutor detrupe §i de bani : Comisarii II rtspundeati, di trebue shrear& mai nainte aprobarea Imptratului pentru acdsta§i ch at trimis pe Aloisiu Radibrati ca curler la Curteadin Praga. Ajutorul de ban! nici IA i se p6te de alt-minteri da decal dupa-ce Imptratul va fi confirmat In-voiala push la tale In ceea co prive§te Arddlul.

Strimtorat de nevoile momentane, Voivodul staruia shi se dea ajutorul de trupe §i mai nainte de sosirea he-thrtril Imptate§ti. Comisarii i -au rtspuns, eh cererealul e justh §i ch o vor sprijini cu tot din adinsul princomisarul Mihail Szdkely, care se va duce In pers6n4 lageneralul Basta, acdsta Insa numar intru cat va permitepropria siguranth a trupelor imperiale, care Bunt duamenintate de Turcil §i de MAI din Szolnoc, dinHatvan §i din alte localithp.

Voivodul §i-a renoit cererea prin o a treia solie, careera compush din ardeldnul Gaspar Bornemissza Si din_tr'un boier roman cu rang de vistier §i a fort trimisadin not atat la comisari, cat §i la Basta. Comisarii atrtspuns, di, viind fel de fel de ,stirs despre InaintareaTurcilor §i a Thtarilor contra Ungariei, Basta 10 vada rtspunsul mai tartlit; tot astfel Mihait-Yodh trebuesh fie cu rabdare §i In ceea ce prive§te ajutorul debani §i sh a§tepte sosirea bothrIrii Imitrate§ti 1).

In urma acestor procederi raporturile dintre cele dontphrti s'au tura in mod invederat. Voivodul nerhbeihtor,

1) Raportul hit Ungned WIT Imphatal. Sittmar, 27 August,1600. Literae D-rum Ungnad at Szekely ad liliihaelem-Voivodam.Szatmar, 10, 26 et 30 August] 1600.

23

renoindu-§T ants o data urgenta cerere de ajutor, a maiadaugat asta-dalli la Ea §i plangerea, ca nu se procedeonest fall cu densul, ce i se daft vorbe gole drept pro-misiuni seriese, adimenirl anAgitere drept negotieri po-sitive ; tbte respunderea pentru nenorocirile suferife,precum §i pentru ode ce yor urma cade dar asupra re-presentantilor Jmreratului. Comisaril, recomandandu-i dinnot sa aiba rabdare in ceea ce privqte ajutorul debanT §i sa agepte botarirea le Basta In ceea ce pri-ve§te ajutorul de trupe, atl declinat, declaranduli bunacredinta, de la sine respunderea §i all aruncat-o asupraJul Milmit-Voda : respingerea indaratnica a sfaturilorparinte§ti date de Imperatul §i a sincerelor admonitiuniMute de representantii Imperatuld In ceea ce prive§teprocederea fats cu uneltitoril §i turburatorii din Ard61au contribuit, giceat el, cu malt mai molt decat Jipsade bani la complicarea desperate a situatiunii, caremum nu so mai pOte descurca ; ear cat pentru cesti-unea de bug cererea Voivodulul e In contra1icere cuinvoiala facuta Intro el §i Dr. Pezz, In virtutea clreiaajutorul de haul atirna de la aprobarea Imperatescl astipulatiunlior Mute in ceea ce prive§te posesiunea,administrarea §i guvernul Ardelului ; nici Implratul,nicT comisaril nu at luso atat de putina Incredere Inel, ca sa cera °stated In cestiunea ajutorulul de bani ;e de altminteri gata de plecare nn not curier menit aurgenta sosirea botariril definitive a Imperatului 1).

DP§i din partea Poloniel Intr6ga putere armata a

') Literae Commissariorum Caesareorum ad Michaelem-Voivodam.

Szatmar, 30 Augusti, 1600.

24

fost porniti pentru un atac asupra Moldovil i nu seintentiona nici un fel de ostilitate fati de Austria, im-perialiT all ocupat trecitorile, prin care se deschide, pestsmuntl, de la Ii6zsmark §i Leutschau drum spre Polonia ;cu atat maT vIrtos s'ad simtit dar ind6mnati a ocupatrecitorile ce duc pe la Bust i Chi6ra din ITngaria InArd61, ear acdsti parte pentru-ca se WI urmiri dinapropiere desfamarea criseT ce isbucnise In tara acdsta,parte pentru-ca si Impedece din acdsti parte trecereain Polonia §i in Moldova a aderentilor luT Bdthory ;cid drumurile ce tree prin muntI din Ard6I in Mol-dova erg% ocupate de trupe rotnine0i §i pizite deS6cul, pe care Mihaiu-Vodi if Ouse cAOga pentru sco-purile sale prin asigurarea veclielor for drepturl 0 li-bertatT intocmal ca pe locuitoriT cettitil Chi6ra, cirorali-a acordat acelea-0 favorurl. Basta Inainta Ins§ contraArddluluT, precum ceruse, se intelege cu intentiunT cutotul deosebite, In atite remind Mihaii-Vodi ').

Starea de lucrurl era prea complicati 0 dispositiunilepartidelor puse fati 'n fati erafi prea iritate, pentru-case mai fi fost en putinti o desfitprare normala, oscurgere regulati a apelor adunate. IntocmaT precumVoivodul tiuea prea mult la posesiunea Ard6lului. Imp6-ratul le Indreptase §i el privirea cu prea multi heti -Tire asupra acestel pa, pentru-ca si fi putut renuntau§or §1 fari de nicT o lupti la prada adimenit6re. Voi-vodul a cerut contra du§manilor seT din Ard61 ajutorularmat al Austriacilor i l'a lisat plin de Incredere se

1) Raporturile luI Magma §i ale loT Sz6kely dare Imptlratul,18 §i 27 August, 1600.

25

Intro 'n Lard; Basta a Inaintat pe tacute §: dupti tetesemnele ca ajutator, fard-ca sl se dea Wulf de putinde gol, de o data s'a unit lase cu Ardelenil contra In!Mihaid-Vodd.

Cru4imea §i stapluirea volnicd a acestuia, care por-niad, ce-T drept din firea Id navalnicd, dar fuseserlprovocate cu atat maT vIrLos §i de InddrAtnicia dupla-nilor eel intern1, all contribuit WI indoiall mult laacesta alianta neRteptatit a imperialilor cu partidulnational din Arddl; in adever IDS6 ele all fost pentruambit numaT un pretext priincios pentru acoperirea On-durilor ascunse, care prea in curend all §1 trebuit se sedee pe fatd.

Dad cabinetul din Viena considera momentul, randputernicif durnanT intern! §i extern! Wad navala asu-pra vitezuluT Mihaid-Voda, drept cea maT potrivitd oca-shine spre a-§1 asigura prin resturnarea lut In modstatornic stepinirea Ardelulte, nobilimea acestel torsLinea sd alunge pe acest barbst malt temut ma! alespentru-ci a§a ajungea ma! u§or A scuture jugul stdpg-niril striiine §i sd introduce ear regimul national. Dadtrupele de ajutor putin numer6se ale austriacilor rema-neau, dupe Infrangerea VoivoduluT, isolate §i ratjematenumai pe ele Insele, el spera, ca ele nu vor putd sitie pept cu Ardelenil sprijiniti de Potonesi, de Moldoveni §ide Turd. Intoning precum Imporatul urma se -1 alunge peMihaid-Vodd, Sigismund Bathory avea se -1 alunge peImptiratul, Si de aceea Ardelenil Il avead pe acela pebuze, ear pe acesta In inimd. Aceste dispositiuni erattde altminteri §i'n tabera imperialilor bine §tiute, §i eraatat de predomnitere temerea, di forte uor se p6te

26

produce in partidul national o r6sc6la In favorul Jul

Bathory §i o evolutiune spre o unire cu acesta, care seails deja In Moldova, uncle faces pregaiirY spre a pavanIn Ard61, Meat Basta a preterit sa previe la timp fur-tuna §i sa se alieze de o cam-data cu aderentil Jul Si-gismund Bathory. Avand sa fad alegerea aliatulul Introun adversar pament6n Si unul strain, Curtea din Viena

s'a pronuntat, ceea ce politice§te era corect, pentru celpament6n, care, avendulf radacinile in tall, era failIndoiala mai de temut, decat vit6zul 'Aviator din Mun-tenia, a clink' stapanire, Int(meiata fiind mai mult pepersonalitatea lul extraordinara, decat pe importantaelementulul national, pe care -1 representa, parea efemera§i maY mult numal la vedere. Neincrederea era altfelreciproca §i de o potriva la ambele party : Pecand daraustriacil I§I dedeat silinta sä iee in posesiune cetatileChi6ra Ili Gherla, care se MIA sub stapanirea lul Mi-hait-Voda, pentru-ca sa previna staturile §i sail asigu-reze fats cu ele o positiune strategics may avantagi6sa,Ardelenil le-aa Mat prin inchiderea §i ocuparea trod-torilor §1 a drumurilor ce tree spre Ungaria Austriaci-lor Ma legatura cu Mihaia-Voda, incat comisaril impa-rate§ti nu mai puteaa Did macar sa primdsca de la elrespuns la Intrebarile ce-I flicusera.

Cea may bun& ansa §i cel may hotarltor indemn pen-tru rascOla Ardelenilor a pornit altfel din partea impe-rialilor. Spre a scruta dispositiunile comisarilor, la carese afia §i D-rul Pezz, §i spre all da pe fat/ senti-mentele de supunere persona% Francisc Allard, una din-tre capeteniile maY de frunte ale partidulul national, s'adus la el la Satmar. Facand el observatiunea, el numal

27

domnia voinica a Voivodulul impeded alipirea pi supu-nerea titre 1mperatul a Arddlului, comisaril at r6s-puns : ,o intrdga taxa pate totdeauna si resiste unuYom pi si-1 fie stricaci6sa' . Acest Invederat apel la re-volutiune s'a aspandit in curend ca focul purtat devent printre magnatil din Arddl pi a produs no efectcu atilt mai adenc, cad ptirea despre apropierth hiBasta in fruntea optiril sale i-a dat comentarul practic.Staturile se sfhtuiat in tainh, recrutat trupe, adime-niat pe aderentil lui Mihaiti-Yodel la desertiune, se or-ganisat cu tot din adinsul, all tras pi pe ()rape In vir-tejul rgscOlei pi eat adunat bine Inarmate pi pline deincredere 'n sine la Turda In tabara. De acolo i-at datVoivodulul fare de sfiala declaratiunea, ca on i se supun,pi at trimis numai dccat la imperials cererea for sta.ruitore, ca 0, li se dea ajutor de trupe. De ere -ce nicicomisaril, nici Basta nu erati and ajunpi la o botarirelamurita in ceea ce privepto partea, In care vor avd siise dee, ei all dat drept aspuns la cererea acdsta nu-mai asigurari flicute 'n termeni generalY, ca se va Iuacererea In consideratiune seri6sli pi se va purta cu totdin adinsul de grip, ca gnu Incercata tall sii-§T re-dobanddscit in sfirpit liniptea; li s'a trimis dar In cu-rend comisarilor o cerere ancli mai staruit6re a statu-rilor, In care aceste pi-ad dat cu destuil claritate pefate hotarirea loath sub presiunea Impregiurarilor de ase da in partea lot Sigismund Bathory, dace ajutorulcerut li se va refusa oil darea lot se va amana.

El pi-ati declarat credinta neclintita pi alipirea forchtre Imparatul, pe care-1 recunopteati drept Dom le-gitim al lor, pi, scusandu-se ca obptie, all aruncat Tina

28

pentru manifestarile anti-imperiale ale timpurilor do

mai nainte asupra singuraticilor agitatori ; numal prinfapte grabnice p6te Cara sa fie salvati pentru Impera-tul ; ear dad s'ar IntImpla ca acesta sa p6rda tars,vina noel intimplari atilt de regretabile ar put6 al fie

numaI ca nu s'a dat ajutorul armat onT ca el a urmatprea gi el reaping pentru un asemenea cas infata lui Dumnqleti gi a dmenilor ori-ce respundere.

0 r6ipundere atilt de grea nu erau nisi comisaril,nisi mai ales Basta dispugi a lua asupra lor, cacl nunumal ambele particle intrate In lupta, ci totodata gisinguratice persOne cu mare trecere din ambele parti,cum erad Ladislau Gyulaffi gi Francisc Allard de Panith,cereart din 1i In 1i maT starnitor intervenirea armati,pe care o considerah tots Intent' glas ca find inevita-bill, dad era yorba sa an ajunga la predomuire ade-renta lul Sigismund Bdtbory, care era in neobosita lu-crare avea radacinile mai ales In clasele de jos.In acelali timp a trimis gi oragul Cluj la comisarl doTdeputati, pe Martin Borbdly gi pe Petru Stenzel, ca sabe comunice, ca staturile, comitatele gi scaunele s6cu-iegti adunate in tab6ra de la Turda fait Invitat sit ieegi el parte la manifestatiuuea pornitl gi sa trimita Intab6ra comunit o c6ta de 1000 6meni armati cu pugti ;spre a nu fi dar banuit gi scum, cum all fost In

schimbarile politice de mai nainte, de inclinari gi detendente ostile fata cu Imp6ratul, el .sere Indrumarilecomisarilor In ceea ce privegte directiva ce are sit-gTa16ga In nigte Impregiurad atilt de grele ca orag cre-diucios gi supus Imp6ratulu1 cu neclintire. Ungnad aluat pe ambit deputatT cu sine in tab6ra de la Szdut6-

tarcliO,

29

Tasndd alai Basta §i li-a dat acolo r6spunsul, cl Indrumul ce va face In cut And spre Turda va trece prinCluj §i va da verbal sfatul ce i s'aii cerut 1).

Spre a determina in mod &finitiv pe imperialil and§ovaitori A intro in Ard61, staturile Arthilulta §i In-trega nobilime all emis pentru trupele de ajutor §ipentru comisarl un salt' conduct in t6tit regula, In careet nu numaY promit a aproba §i a executa tote both-ririle luate de ambele partY In comun (nobiscum una),ci totodatii, se 141 cu jurament iii se obligli a an danicl ajutor, nicY sprigini re vre-nnui dulman orl rival,care ar intra In tarli cu gaud uri de cucerire maY na-inte de sosirea trupelor de ajutor, ci a i se opune, dincontra, cu tote puterile lor unite §i a-I alunga din tall.Acdsta desfacere de partidul lui Sigismnnd Bdthory,precum §i condamnarea §i rOspingerea al/Mira inten-tionate de d6nsul nu au lipsit a produce efectul dorit :intrarea imperialilor s'a thcut in mar§ull grabnice. La-dislau Pete §i Tokoly at fost trimill cu detalamentele lor, caavantgarda aluT Basta, el, se tin 6scit farl de intatliere

1) Raportul 1n Ungnad 1i al lul Sz6kely titre Imperatul.Satmar, 8 Septemvrie 1600. Literae responsoriae D-ni Ungnad adJudicem juratosque elves Civitatis Claudiopolitanae, in castris adSzdnt6 prope Tasnad positis, 7 Septembris, 1600. Responsoriae

D-ni Ungnad et d-ni Sz4kely ad Proceres at Nobiles Transylva-niae. In castris ad Majtdny positie, 5 Septembris 1600. LiteraeStatnum at Ordinum at universae nobilitatis Transylvanae adCaesareos Commissareos. In castris ad oppidum Thorda positis,6 Septembris 1600.Literae Francisci Allard de Panith ad D-umUngnad at D-um Szekely, in Castria ad oppidum Thorda positis16 Septembris 1600.

30

cu staturile, ca sa le inspire curagia ai sa-I man& eear la 15 Septemvrie Ungnad §i Basta cu arm a ta sabine al6sa se aflafi In tabgra de la Turda, uncle erailconcentrate §i steteati gala de lupta cetele staturilor,ele siugure 20-25,000 de Oment Dar staturile nuau racunoscut neconditionat suprematia austriack ci §i-aupus, din contra, postulatele, care erafi privitore maY alesla acordarea §i la asigurarea libertatil religionare Ina caror discutare imperialil §i-all reservat a iutra maY

fiind-ca pentru aceste trebuiafi sa Ora boa-rIrea definitivi a Imp6ratului 1).

Abia acum a devenit deplina ruptura cu§i din ambele party inceput numaY decat represa-

Astfel Ungnad a luat dispositiunt pentru sequestrareacelor 2000 boY, pe care Mihaifi-Volt IY trimisese dinMuntenia In Ungaria spre vin4are, ori, precum 4icea el,drept dar pentru Imperatul, §i i-a tinut pans -ce nu s'ahotfirlt sorta Orbatulul declarat acum drept du§man,

Cu stet maY natural era, ca restul din subventiunea coacordase Ymp6ratul Voivodulul A. fie Intrebuintat acumcontra Id, caci intr6ga yid. a rescfileI era aruncatanumal asupra lul. Comisarul Szdkely a cutrierat comi-tatele de la hotarele despre Ungaria ale Arddlului, ca

') Raportal lul Ungnad §i al lal Szdkely eAtre ImpAratul, Sit-mar, 11 Septemvrie 1600. Lettera di Giorgio Basta al Sgr. Ung-nad et Sgr. Szdkely, Zilah 9 Septembre 1600. Literae obligatoriaea Proceribus, magnatibus, ordinibus et universa nobilitate Tran-silvaniae ad D -nm Ungnadum et D -nm Szekelium ez castris adoppidum Thorda positis, 7 die Septembris 16(10 scriptae. Ra-portal lul Ungnad cttre ImpAratul, Cluj, 15 Septemvrie 1600.

Mihaid-Vold,

sail

1i

tardit,

tills.

31

sa le Indemne la resistenta armata contra Voivodulul.MijI6cele gi sperautele acestuia seadead v646nd Cu ochilIn proportiunea, in care se sporia num6rul dugmanilorlul cregtea indrazala lor. Desertiunile IC rariadduffle, gi lipsa de banT mana pe mercenaril neplatitl intabkra inamica, unde gasia sold bunk gi nadejde deprada. Intr 6ga calarime de lefegil a luT Miliaid-Voda, cutotal 20 de escaddne (Mullein), infanteria de la curtealaT, 600 de omenT, Scuff calarT din tinutul MudguluT,400 de 6menT, toy S6cuil din scaunul ArieguluT, atatpedestrime, cat gi calarime, intregile contingente de laDeegT, Turda, Mud, o instimnata c6ta de CazacT, t6teaceste trupe ad sporit acum massele trupelor inimice,care ad primit astfel prin desertiane 2000 Romani,800 de SOrbI, 700 Mai in mijlocul lor. Panel chiar giSagil circumspecti, degi au s'ati unit ea staturile in-armate, refasat supunerea Voivodulub, care IT che-mase in tabora luT, judib lor oragenegti i -au declarat,el atitudinea natiunif lor va fi hotartta de conventulnational sasesc ce urma sit se tatrundack in earAnd laSibiiu ; adsta era invederat o politick caleulata spre acagtiga timp pentru-ca hotarlrea sit se lee dupa-ce luptase va fi decis 1).

Obosit de r6sboid, fiind-ca era gred apasat de sar-cinile Si de nevoile luY, Oracul poporul de la tart aInceput gi el sit paras6sca pe Voivodul inrudit dapa

') Samma literaram magnifici Stepliani Csaky ad Goons=Gabrielem Haller ex Castris ad Thordam positis die 4 Septembris1600. Scrisore in limba maghiari a lab Baltazar Korniq careAga Leca. 1416meti 10 Septemvrie 1600.

On-

i -au

pi

pi

32

sange 2i lege cu dansul. In timp Staturile§i-att dat, nu fitra succes, silinta de a hnchide §i de aface impracticabile ttrecatorile ce duc spre Moldova §iMuntenia, pentru-ca Mibaili-Vodh sa nu pOta primi aju-tor din aceste tart Si sa aibh §i comunicatiunea cu eleMatti In casul unel InfrangerY. asupra Cazacilor cema! remasesera In tabara Voivodulu! §i-ati aruncat apolstaturile mreja, §i numal darnrile bogate §i banuitareavigilenta a Domini luY, precum §i imposibilitatea de atrece t6te carele cu bagagiti i-a ma! tinut In serviciape fiiI stepelor, care 'end deprin§Y a se da celul ceoferia ma! mult ; eY as declarat cu t6te aceste, ca stintgala sa dos6scii, dace staturile se oblige a le da des-phgubire deplina pentru bagajul partisit.

Atari de acOsta horisontul Jul Miltaia-Voda se maYIntuneca §i din alta parte din ce In ce ma! tare : Can-celarul Poloniel §i Sigismund Bgthory se del deja laNistru, nu departe de Camenita, Si se pregatiaa satrdcli unit! cu Doping Moldovil Ieremie Movila prinMoldova In Ard61. Regele §i senatul PolonieY, carora leeras destule complicatiunile din Liflanda, protestatl za-darnic contra noel expediting, care ameninta sa lecretze none complicating de o parte cu Im oratul Inceea ce prive§te Arddlul, ear de alta cu Turd! dincausa Moldova; find data r6ua organisatiune publich aPolonieY §i slabiciunea puteril el centrals, care Inca-ragia elementele anarchice, in era nimic ma! natural §ime obicinuit, decat ca sa nu se tie s6ma de asemeneaproteste pornite de sus.

Ostia Mihait-Vodi sch4use scum la 10,000 pansla 12,000 6meg, c6ta credincio§iler luI se rednsese

acela-§T

i

lul

33

at prin tradarY, ear rositiunea lui devenise de tot greaIn urma perderii ChiOrei. Staranirea acestel fortaretetars, care pe langa Hust §i Oradea-Mare forma cheiaArdeluruY, rIvniat In acela-§1 timp s'o ca§tige atilt im-perialii, cat §i staturile, privind cu acea-§T nelncrederenull la alp. Aga Leca, un barbat pe cat de vit6z, pe

atilt devotat Jul MihaiuVoda comanda in numele §i dinInsarcinarea acestuia ambele cetati, Chi6ra §i Gherla.La barbatul acesta s'aa adresat ambele parti, austriacil

Si staturile, fie-care In pe socot6la sa proprie §i farade consideratiune pentru cea-Yalta parte, cu rugaminte§i repropri, cu fagaduinte §i amenintari spre a obtin6cat mg cuand cedarea de buns vole a celor doue ce-tap, §1 fie-care parte dedea zor sa previe pe rivalul elca§i-cand nu ar fi fost vorba de allay, ci de du§mani.Basta §i Mihail Szekely din o parte, ear din cealaltaStaturile §i Stefan Csaky, care se ridicase In frunte caconducator al Ardelenilor, se Intreceau oferind marl pre-turi de ascumparare pentru cedarea celor done foal-rete atilt de importante scum In ajunul raeboiului §imai ales a Chiarel, care prin positiunea el putea nunumal A Inchida drumul spre Ard61, ci totodati §i Adeschida drumul spre Ungaria-. ,E mai bine, li striaNay Jul Aga Leca, A tie cu creftinelatea decatcu omul Orbit de Dumnegea, care -1 munce§te cu atatanern§inarel. Staturile 11 fagaduiati Jut Aga Leca pri-mire binevoit6re, asil sigur 0 o mo§ie drept dar, dadle va preda for ambele cetliti, §i se arataa in fata lugatilt de hotartti aderenti at Imparatului, beat el forten§or s'ar fi putut In§ela In ceea ce prive§te scopul ur-marit de dOn§ii. In vreme-ce se atla lose asediat in

59, E38. 111. 3

34

Gberla de fiiul lui Gaspar el a primit de laaustriaci oferta celor trel sate ce se tineag de Chiara.Acasta a hotartt cestiunea, Miltaifi Szakely a reulitprin destoinicia sa In negotieri §i prin energia sa saTee Chiara pentru imperialT in stapanire §i sa-1 puieastfel pe ace§tia to avantagiti fat& cu staturile.

In strimtorarea acdsta Mihaia-Voda §ovaia Intro arna-raciune §i desnadajduire, Intro mahnire gi sete de Ili-bunare, care se dedeail pe fata dad Wean fel, clo IIntr'altul in masuri extreme. El a trimis muT antaiala staturT pe Iesuitul Pater Gregoriu §i pe un predicatorcalvinist, ca s1-T retie cu vorbe bane de la raico §i

sa-T fad a Intelege, cat de multi stint iatre dan§il

aceia, carora el numal bine le-a fled, §i cum voie§teel sa-1 apere Si in viitor pe toti sa-T repreeente fatcu Turcil, data II vor fi supu§T ca umuT Dom al taril ;el sta base anca netnfrant la locul liT Si e hotartt, dadael vor starui In Indaratnicia lor, sa recurgi fats cmdan§il la cele mai extreme mijloce, pad. chiar sa aducao navala a Turcilor asupra lor.

RascOla era Luse prey Inaintata, pentru-ca o aseme-nea admonitiune sa mat fi putut produce efectul doritpan. chiar §i until dintre deputatiT ace§tia, IesuitulPater Gregoriu, i-a indemuat pe imperialT sa se fer63c1de apucliturile viclanului Voivod, In care trebue sa albacu atat mat putina Incredere, cu cat el este irate detruce" (adeca prieten legat prin juramant) al Papi deTimi16ra. Spre a intimida pe du§manil sal, Domnul adat prada foculul doue oraple sise§ti din scaunul Me-dia§ului, Seica-Mare §i Seica-Mica, §i a aruncat In tem -nita pe Pancratiu Sennyei, pe Stefan Bodoni, pe Andreifi

Korni;,

§i

pi

35

Barmy, pe Gheorghe Farkis pe Stefan Bekes, toilmembri aT staturilor transilvane. Ear staturile, voind saprevie pustiirea maT departe a patrieT lor, precum §ialte volnicil maT marl, staruiah cu tot dinadinsul si sedea Walla decisiva, care a §i urmat In curend cu unsucces atat de stralucit, beat Voivodulul mnvins nu i-a/limas alts srapare dead retragerea grabnica ').

E stranih ca numal cate-va qile inainte de Walla,care urma sa fie atat de fatall pentru Mihaifi-Voda,imperatul a dal la Praga solilor trimig de acesta unrhipun3 favorabil In ceea ce privqte propuuerile facutede delnii. El l'a confirmat pe Domn, dad va ramanecredincios Si supus, pe tOtd viata luT In positiunea deguvernator al Ard6lulu1 In numele Imperatului, de§i

dupa usul de papa atunci atat In statele cre§tine§ti, cat§i chiar In cele osmane asemenea posturl de guvernatorse conferiafi numai pe timp maT scurf, a caruia de-terminare atirna de la bunul plat al conferitorulul.Gratia Imphratdsca se revarsa in acela -Il timp §i asu-

1) RAportui lul Ungnad si al luT Sz6kely (fitr6 Imperatal.Sitmar, 10 Septemvrie 1600. Raportnl luI Unguad citr6 Im-p6ratul. Cluj, 14 Septemvrie 1600. Scrisorile lul Stefan Cstikyclitr6 Aga Leca. Tabgra de la Turda, 7, 11 gi 13 Septemvrie1600. Scrisdrea Staturilor catt6 Aga Leca. Tabara de la Turda,10 gi 13 Septemvrie 1600. Scrisdrea I,iT Baltazar Kornig ciitreAga Leca. Nemeti, 10 Septemvrie 1600. Mona f6r1 data.Scrisdrea de admonitiune a clpitanilor ardelen1 din armata aliatacatre Aga Leca. Tabira de pe cfunpul de la Keresztes, 11 Sep-temvrie. Scrisdrea nobililor G. Mako, St. Farkany gi Oh. Hor-vath, in numele staturilor ardelene, cltr6 Aga Leca. Turda, 13Septemvrie 1600. Litorae Caesareae ad Georgium Bastam datae,ob tres p egos Lekae Aghae cedendos, Pr gae, 1 Martii 1603.

p1

36

pra fiinlul plin de sperante al Jul Mihaih-Dodd, did ise punea In -perspectiva dupd mdrtea tatalui Ad atatlul, cat ui urmauilor Or, dad va starui ui el cu aceallneclantire In credinta, atat In cea ce priveute guvernulArddluluY, cat ui in alts afacerl aceall consideratiuneui acea-e distinctiune. In ceea-ce priveute Muntenia, pecare Rudolf II. i-o conferise In vIrtutea dreptuluT desuprematie al Corona Ungare Inca maY nainte lul Mi-haih-Voda ui Dinastid sale ca feud pentru vecie, scumi-a acordat ui favorul succesiunil agnatice, care In suc-cesiunea la tron a thrilor romane n'a avut nicI o dataloc ui In vlrtutea careia dupa stingerea ramurel bar-bateutl a urmauilor Jul Mibaifi-Voda ramura femeiascaavea un drept de moutenire indiscutabil la Downie uiputea en utirea ui cu Invoirea ImphratuluT ui Regelulungar dupa timpurl Ali §i validiteze acest drept princasatorie cu barbati supuui caseY de Austria ui CorkellJngare.

Dad, no dam sdma, ca acdsta decisiune gratiosa afost luata Inteun timp, cand Basta 1nainta cu armataImperatdsca contra lul Mihaill -Voda, ca sii-1 nimicdscaon sa-1 alunge, cel putin din Arddl, nu ne rhmanepentru explicarea acestul fenomen decat presupunereaunul lndoit guvern imperial, dintre care unul, cel maYslab, 11 Incarca in curtea din Praga pe Voivod cu do-veTi de bunavointa, ear cel-lalt, mal tare, in tabhra luTBasta, it osandia ui-1 ataca duumanos 1).

116tragerea outirii bhtute nu s'a facut lose fare de

1) Extractus ex reams° Caesarea Legatia Michaelis Voivodae.Pragae, 12 Septembria 1600.

37

marl pustiirl, de care In deosebt Cara sls6scA a suferitatat de malt, Incat administratiunea ora§en6sca dinBra§ov s'a adresat la Ion Zelestey, unul din *Rani!lul IllihaiA-Volt, cu cererea, ca sA Inabu§e pofta depradr a oltenilor s6Y §i si nu tmpedece pe sotiile bole-rilor §i pe ale Sarbilor do a se Intorce cu avutul for intat* pawl -cand nu se va hotArl s6rta lul Mihaid-Voda,

4iceah f6rte Intelepte§te Sail prudentY, dac'ar fica Voivodul tot sl lull, In cele din urml invingltor, tYva veni Cu malt mat bine sa cktige o tarn bine po-pulatA decal una pustiita §i ruinati 1).

In strtmtorarea ac6sta §i In fats atator du§maelMihaiti -VOA, muiat acum, a luat hotarirea de a faceceea ce era inevitabil Incercand sa salveze pe calea ne-gotierilor ceea ce se mat put6 salva. El a trimis decia Basta §i la staturl o solie compusl din o§t6nul Ida

Zelestey §i in catT-va boiert, ca sl fad propunerY deintrare la Inv oiall §i sa justifice purtArile Jul in ge.nere. Respun sal lul Basta e acela at InvingAtoruluIorgolios, care nu se multume§te a-1 face pe cot hyingprin conditiunI aspre inofensiv, ci vrea sA -1 mat §iumil6sca prin mustrArT amarnice. Destul de adese -orl is'a trimis Voivodulul, a§a scrie Basta, mat MAMA princurled de stat, apol prin comisarl Si in cele din urmlprin D-rul Pezz, dar totdeauna to zadar, provocarea sitde§erteze Ard6lul. El a suprimat, din contra, libertAtiletOril §i ale nobilimii, a trimis la m6rte neascultatl §i

R6spansal lul Valentin Hersell, judele orKlenese din Brasov,citre I6n Zelestey. Braley, 19 Septemvrie 1600. In limba rna-ghiarl.

clot,

rt

.38

WA de judecata Urea magnatilor, a chlcat In pici6re

ori-§i-ce drept §i orY-§i-ce lege §i a ruinat in mod mi-serabil acdstli provincie Imrdrlitdsch prin exactiud nesu-ferite, precum §i prin jafurile, omorurile i incendierilesoldatilor Id.

Imphratul Lase §i Basta voiesc din spirit crqtinesc saprimdsca In Intelegere cu staturile propunerile de Invo-iall ale Voivodulul; dar el are sa trimith In cel maYscurt timp la Sibiiti ca °stated pentru respectareanouel Invoiell pe muma sa, pe sotia sa, pe fiiul sellPetra §i pe fiica sa Florica, ear ca zhlog Intrdga savistierie §i t6te pretiOsele sale. In nainte de t6te 'useMiliail-Vodh are sa renunte cu deshvir§ire, pentru tot-deauna §i WI de nicl o reservh la Arddl, §i astfelsa §T conduct MI de Intarliere Intrdga Este unde IIva porunci Imphratul orl Basta, Inshrcinatul acestuia.

Numal astfel va putd Voivodul sa obtie prin mij!ocireaJul Basta atat reprimirea In grape Imphratdsca de malnainte, cat §i IndeosebY restituirea bunurilor §i locurilorde retragere ce i s'at asigurat In 'lingerie superiori.

Acelea-§Y pretensiuni le-ail fault §i aceleall MO-duinte le -ail dat Voivodulul doritor de pace In aceall0i, 15 Septemvrie, §i staturile transilvane Intrunite Intabara de la Sibiiil din partea lor, numal ca ele deter-minaii cu maY multi precisiune menirea lul de a luptaIn viitor maY ales contra Turcilor. Putin In urmli, la4 Octomvrie, ele §i -ail renoit pretensiuuile §i promisiu-nile din tabara for Inaint ath mat departe, la Vladed, §ipermitand intrarea ostatecilor §i a zalogelor, ele all

lini§tit pe Domnul ingrijat de s6rta familia sale prin oepistola de asigurare emisa In toth forma (30 Septem-

39

vrie), In care se declara obligati pe credinta for cre§ti-ndsca de a pgstra intregl, neatinse gi nevatamate t6tecele lasate In paza lor, °stated §i zal6ge.

Apelul Mout 4iva urmatOre, la 1 Octomvrie, de Ste-fan Csdky, cgpetenia §i comandautul Ardelenilor, catreBaba Novae §I catre cel-1alt1 FlaiducT si SerbT ce se

deg In serviciul luT Mihaid-Voila, dovede§te to deajunsce temeig se putea pune pe credinta acestor staturT. ElH invite In numele staturilor sa parasdni pe VoivodulOrbit de toll DumnegeiT §i pagan in sufletul lul §i sase alaturt ze la qtirea staturilor.

Drept lasplata pentru acdsta deserliune el promitecapeteniei Baba Novae un sat, ear celor-lalti recom-pense §i darurT potrivite. Ear aceluia, care 11 va predape Voivod ,fie viii, fie mort" In manila staturilor, elIT promite, tot In numele staturilor, un dar de pamAn-hal urbariale in Intindere de 500 pogOne. Cand apoTBaba Novae §i cdta de o§tenT de sub conducerea lulle-ail declarat Ardelenilor In scris, ca sunt gata de ase lepada de Miliaig-Voda, Csdky §i mai multi magnati(Pancratit Senyey, Baltazar Bornemissza, Stefan Toldy,Stefan Bodoni, Benedict Mindszenty) ail renoit apelul dedeserliune de sub stdgul Domnulut pagan (pogany Ftje-delem) Si all promis din nog o mclie (j6szagot) aceluia,care be va preda viiti pe Voivod, §i un f6rte bun sat lulBaba Novae.

lucru l'a Mout olua urma!ore §i Basta dinpartea sa, numal ca el voia, Intocmai ca Csdky,alba pe Vuivodul pagan' fie viii, fie altfel: el a §iluat, adauga el, in Intelegere cu staturile transilvane,dispositiune sa i se predea laT Baba Novae un sat bun.

sit-1

40

Ac6sta provocare la desertiune mip163c6. §i la asasi-nat, facuta chiar In timpul clad negotierile de Impa-care cu Voivodul erafi atat de Inaintate, ba chiar apr6pede a fi pecetluite, e nu numaT de o potrivl cu trada-rea, dar da totodata dovada despre ura 6r131 §i neimpacatl alul Basta §i a Ardelenilor asupra luT Mihaifi-Voda, pre-cum §i despre frica ce le inspira el i despre pretulmare ce erafi gata sa dee spre a put6 pane mana peel. Din norocire las6 aceste trel scrisorl provo3fit6 re

prinse find de Mihaifi-Voda, n'ati ajuns In manila lulBaba Novac §i a celor de sub . ascultarea Jul

Aflandu-se Mihaiti-Voda In retragerea sa and pe te-ritoriul transilvan, s'a dus In tablra lul de la St. Petrao deputatiune a treT membri, In care Basta §i Comisarilafi designat pe consilierul imperial Sava 'Moly, earstaturile din partea for pe nobiliT Nicolae Vit6z §i

1) Literae responsoriae D-ni Bastae ad Michaelem Vaivodam.Ex castris ad Cibinium positis, 25 September 16 0.Literae No-bilium Transylvaniae ad Michaelem Voivodam. Ex castris ad Ci-binium positis, 25 Septembris 1600. Literae assecuratoriae Nobilium Transylvaniae ad Michaelem- Voivodam. Ex castris ad Pe-rnmbak positis, 30 Septembris 1600. Literae eorundem ad

eundem. Ex castris ad Waldeni positis, 4 Oetobris '600. LiteraeStephani Chiaky ad Baba Novakum caeterosqle milites Haidonumet Rascianorum in exercitu Michaels Voivodae existentium. Excastris ad fluvium Olt positis, 1 Octobris 1600. Literae StephaniChiaky et aliorum Nobilium ad Baba Novakam et caetores Capi-taneos, militesque Haidenum etc., Ex castris ad fluvium Olt posi-tis, 1 Octobris 1600. Literae Generalis Georgii Bastae ad BabaNovakum caetoresque. Ex castris ad fluvium Olt positis, 1 Oc-tobris 1600.

1)

41

Martin Baoyai, ca purthtorl al conditiunilor de pacestabilite de imperiall §i ardeleni imprint&

Pretensiunea for fats cu Voivodul era, ca atat el, cat§i curtea lul, Ora 1uY §i armata lul sit jure, dual ve-chiul obiceia, credintt atat Imparatului, cat §i statu-rilor transilvane; sa paras6scit Ard6lul §i sa se r6-traga far de intaNiere in Muntenia, sa concedieze t6tetrupele de Sacul ce se afla In serviciul lul §i 81 resti-tue t6te armele de foc luate din Mara§ ; drept asigu-rare, ca se va tind do tractat, are A. dee In manilestaturilor drept ostaticl pe fiful sail pe fiTca sa, pre-cum §i pe patru dintre cel maT de frunte boiert aT s6Y,Stoica, Blunt Ulrea, Proda §i Armalul Sava, ear caWog intr6ga sa vistierie.

In schimb pentru aceste i se promitea impicare de-plina cu staturile, reprimirea In gratia Imp6ratdica,ajutor armat contra Turcilor totdeauna, and §i el vada ajutor, asignarea cetatil Gelau ca lot de adapostpentru membril familiel luT daFT ca °stated, acdstaInse cu reserva aprobarii Imp6rate§ti, §i confirmarea li-bertttilor acordate de el Sarni lor on Invoirea Impara-tulul. Orapl Mara a caruia posesiune Voivo lul 'Ri-

cerca sit td-o asigure, i ratt refusat staturile sub cu-vantul, ca el este al Archiducesel Maria Christina, sotialul Sigismund Battery, §i astfel staturile nu pot safact nimic fara de vela Impo:atuld, in ado,* lasepentru-ca tineati sh taie tate radecinile legaturilor multtemntuluT Domn cu Ard6lul. Dupt -ce, in sfir§it, cre-dentionalele for %cute In acest sews eraa ajunse In ma-nile luT, staturile cereaa fad §i el credentiona-lele, pentruca sa-It trimita plenipotentiarii la o locali-

pi

42

tate determinate §i st T6tt Obi sOmnarea aclulul depace ').

Strimtolat, cum cra, Dcn nul s'a supus 'Ara de Im-potrivire acestor conditinnY orY §i cat de aspre ar fifost §i on §i cat de mult ar fi zadarnicit tie ilanurilelul arubiti6se. In manile mai sus numitilor dcputatI atjurat fart de Intalere el §i boYerii luY credinta 1mrt-ratuluI §i Ardelenilor pe tcmciul stipulatiunilor mai susaatate, pe care le-a aprobat §i el, §i care, §i fAra dea fi fost formulate In scris, resultati din spiritul lntre-gel InvoielY. Simymentul Infrangerii suferite §i al pri-mejdiilor ce-1 amenintat din dart 11 Meuse cu dese-vNire Ingaduitor. Cad pe de o Tarte 6stea ImOrt-t6sca §i cea ardel6na se afiat in enable lul ame-nintat din dos, ear PolonesiY §i cctele luY Icremie-Voda fa-ceat In Moldova preghtirl de a !AIM In Ard61 asupradu§manuluY COMM). Ac6sta l'a Indemnat sa inchee pacecu unul dintre clumani §i sli tie bachtte§te pept cucela-lalt, §i de o camdati a &finis spre Lotare un de-ta§anient de 9000 omenY cu tunurl, ca st ocupe treca-Urea de la Oituz, precum §i alte cateva strlmtorl dinimp 2).

Dupa retragerca Voivodulul imperialiT at scotocit nu-

') Literae Alagnatnm, Statuum, Ordinum et Nobilium Transyl-Taniae nee non civitatum Saxonicarnm ad Nada m-Vaivodam.

Ex castris ad poss( ssion(m Voyla positis. 2 Octobris 1600.2) Relatio Sebasliani 'Moly ad Generalem G. J. Bastam et

Commissario Imp( riales. In castris ad Szent Nter, 3 October1600.

01

tiiI

43

mat decat In castelul de la Fhghra§ duph comorile §ipretiOsele lui, dar In zadar, caci prudentul Domn, carenu pentru den§ii le Ingrhmadise, n'a lipsit cu totegraba §i zapacela a le lua cu dhnsul. El s'ah rhsbunatdar asupra lul prin o politich ethivoch.

IncungTurat din tote partite de du§mani, prins Inmrejile celor maT r6utaci6se uneltirl, amenintat a perdeajutOrele ce a§tepta din Cara sa, Miitaiit Vold credea canu p6te sa punh destul terneit pe propria sa putere §ipe curagiul scut prin Infrangerea suferith al o;tiriisale, s'a adresat dar din muntil despre Nordul Munte-nia, unde se Oa, cu o cerere staruithre la comisarilImihrhte§ti §i la Basta, ca pe temeiul ftigaduintelor datede den§il in scris 814 dee 6re-care ajutor de trupecontra du§manilor ce se apropiat cu puteri covir§ithre.Se afia, 4icea el, Intro Polonesil, care asediasera Bu-

zhul, §i Turcii, care luaserh Bucurc§tii, ca intre douefocurt, pus in o primej lie atat de mare, Incat nu nu-mat el, ci tot Math §i Imphratul dimpreung cu Intrdgacre§tinatate vor perde mult, dach nu i se va da latimp ajutorul cuvenit. El a renoit cererea acesta Cu

atat mat des §i Cu atat maT staruitor, cu cat mat multse apropia de du§mani, §i se marginia la 2000 6mentpedestrime §i 500 calarime. Sprijinul cerut trebuia,Oicea el sh, i se dee, data nu pentru el, in iuteresulcre§tinhtatit, care ar perde in el un lupthtor panelatunct norocos. El cerea totodata sa i se trimita inapolbtefan, grhmliticul Jut turcesc, de care avea trebuintapentru purtarea corespondenta sale turce§ti, §i sa fiepuse In libertate sopile boierilor, ale servitorilor §i alesoldatilor set shrbi, care erah retinute fard aict un rost.

44

ImperialiT se afiad lose In 6re-cire strlmtorare. Tru-pele austriac3 din Ard6l erah prea putine Ia flamer §iIn stela Y timp mai molt on mai putin indispuse dincausa soldelor and neplAtite, ear deta§amentele ger-mane sthruiah sh piece a cash, §i nu erail de be dis-puse a mai lua parte §i la alto elpeditiuni. Cu o pu-tere armath atat de nansemnath, In rendul careia avea,se intelege, sh fie push §i Iutrega Este neregulata aluTMihaih-Vodh, nu 11 venia Imperatului sh intre In lupthIn timp ;i cn Polonesil, care se afiah scum pephmeatul Muntenia, Si cu Turcii, care se retraseserti laGiurgiu, mai ales ch-i da mutt de lucru §i resboiulpurtat In Ungaria contra Turcilor. Mara de ac6sta dis-positiunile spiritelor In Ard6l II inspirah §i ele fngrijirlIntemeiate.

Puternicul partid national maghiar din tam ac6sta,de§i trecuse prin multe sbuciumhd, an era and destulde descuragiat pentru-ca sh fi fost gata a intinde cuori-ce pret mana duph pace §i a schimba de bona volejugul strain abia scuturat cu altul nob.. Schpati abia deVoivodul pe cat de temut, pe atat de urgisit, chiar §ieel mai de frunte dintre Ardeleni schpau fall de sfialhIn tabard vorbale : Ni-a ajutat Dumue4eh sh schphmde un diavol, dar ni-a trimis altl 4ece pe cap !'delaserh m nainte sBma despre intentinnile austria-cilur, erah pe deplin Incrediatatl arum, dad li s'a datrespuns negativ Ia cererea lor, ca sh li se inapoiezecetlitile Chi6ra, Gherla Hust. Neinvetand minte dinped6psa luT Dumne4tii, duph cum Oicea comisarul Im-*Mese Unguad, staturile I§T inainte uneltirile,refusah a face jurliment de filelitate mai nainte de

acela-0

Daci-0

§i

urijiati

45

inceperea dietei, IT puneau Imperatului conditiunl iliac-ceptabile Si nu erah, in genere, aid pe departe atat detratabile cum ar fi trebuit sh fie In virtutea datorielde recuno§tinth politick pentru ajutorul armat ce li s'adat contra Jul Mihaiti-Vodh. Mull dintre magnatil terilerah chiar de *ere, ca Nemtii sh fie respilitiy pentruacest cervical cu un dar mai Insemnat §i apoY alungaydin tarn, ear Sigismund Bdthory sit fie chemat cu ogi-rile lul, pentru-ca sh se punk o datlt capet zhpacelii.Mai ales In urma instigatiunilor for s'a intemplat, ehatat cetele NY Moise Sake ly, cat §i cele ce desertaseride la Mihaitl-Yoda au amenat §i refusat sub fel de felde pretexts juramentul chtre Inn eratul §i Inclinah spreSigismund Bdthory, care petrecea in Moldova, §i steteah.gata pentru el.

Unul singur dintre magnatii en mare trecere a ser-vit in timpul acesta interesele ImOrate§tY Si acesta losedeterminat de cele maY egoiste pornirY: Stefan Csaki deKeresztszeg, acum capitan general al WHY §i consiliersuprem al Ardelului, a fost acela, care mai finteiti l'atradat pe Mihaiti-Vodit staturilor, apoi le-a tradat pestaturl Imperatului §i in cele din urma §i pe Imperatulstatelor. El a evaluat cu tot dinadinsul meritele salepentru casa imperlit6sch : In timpul greti, sjicea el, childMihaih-Todh, cucerind Ardelul, a desfiintat apr6pe cudesevinire drepturile nobilimil, a introdus in lark, ceamai asprli tiranie isi a §tirbit drepturile Imperatulul, ela tinut atat nobilimea, cat §i trupele In credinci6sa ali-pire chtre Austria ; in urma apoi, cand cancelarul Po-oniel a Avant dimprend cu Sigismund Bithory inMoldova §i ah trimis pe Moise Sz6kely Cu 10,000 de

46

6menT din 6stea for In Ard41 §i cancelarul se pregatiasa-1 urmeze cu restul o§tiril, el (Csi iky) a §tiut sa de-termine pe acele tripe a se retrage Si sa-T retie pePolonesi de la orY-§i-ce act ostil fatk cu Arddlul. Dreptrecompensa pentru serviciile facute §i drept stimulentpentru alte servicii el cerea sa i se daruiascd casteleSzddviir §i Sdros on allele de acea-§T val6re §i a sta.-ruit ca deocamdata, pand la sosirea diploma de dona-tiune emise de Imparatul, Basta §i ComisariT sa-T deeun act de asigurare 1).

Cu interesele Imp6rate§ti nu se potrivia de loc, casa fie atat de slab de desnadajdult, In

cat on sd calla sub loviturile puternicilor sal duynanion sd fie nevoit a se arunca to bratele Turcilor, carese retrdsesera cu prudenta bine calculate dia lupta ;cacl lasandu-se Muntenia In mange dumanilor, se pu-nea In joe lini§tea §i siguranta ArddluluT, §i fiind Mun-tenia pa§alic, Arddlul era pe jumatate perdut. Co-misaril Inclinafi dar a-T da Domnulul strImtorat 6re-care ajutor; cu atat mai vIrto3 se opuneafi Inse A.rde.lenil prepuelnicT, care-1 banuiail pe Imparatul, cd vreasa-1 ridice ear pe numal pentru-ca prinbratul lul se subjuge ear Cara lor. De 6re-ce dar sta-turile refusafi cu tots hotartrea a-T da VoivoduluT aju-torul de trupe §i de 6re-ce parea lucru riscat a sc6tet6te trupele impdrate§t1 din Ard61, spre a i le trimiteVoivodulul, pentru-ca prin acdsta s'ar fi Mat prea mull

Asseouratoria3 D-ni Bastae et Commissariorum, a DominoStephano Csaky super donatione arcium Szadvar et Saros. Octo-bris 1600.

Mihaiii-Vodli

Miliaia-Voda

1i

'J

47

camp liber pentru instigatiuuile tndreptate contra Aus-tria, Austria a fost nevoit6 sl simuleze indiferenta,

inaba§e aspiratiunile In ceea ce prive§te Mun-tenia, 86 suf6r6 clicarea In pici6re a atat de des §i demolt accentuatuluT el drept de suprematie §i sl lase Indada tuturor tractatelor Si a tuturor asigurlrilor Tara§i Dolmal a in voia sortil.

Nu era de pizmuit rolul,. la care fuseserl osanditiimperialil de forte Impregiuritrilor ; el lose nu aveaiicuragiul de a o §i mIrturisi acdsta pe fat6. Ai prefe-rat 86-1 r6spundl Voivolulul ce le cerea cu zor ajuto-rul, ca no vor lipsi a face tot ceea ce s'a promis Inscris se va duce la Implinire tot c3ea ce cere binelecreAinItItiT ; are numal sa trimitl raporturi siguredespre positiunile ce ompl §i PolonesiT

§i despre num6rul lor, npentru-ca imperialii sl pal dacu atat mal la timp §i cu atat maT u§or pept cu du§-manul nlvalitor". Intr6ga faytate alul Basta a am-bilor comisarT, precum §i viclenia for consists in acestr6spuns, prin care promit ceea ce nu as de gand sl

sttrnesc prin asigurld facute In doT perT

sperante primejdiose §i plrasesc to ultimul moment ladiscretiunea dumanuluT puternic pe aliatul ce be cerecu t6t6 tucrederea ajutor 1).

') Raportarile lul Ungnad, IlyefalU, 12 Octoinvrie, Ilyavaros,14 §i 15 Octomvrie. Literae D-orn n Basta, 'farad et Szekelyad D-am Micliaelem Vaivodam. Ea castris 12 0Aombris 1600.Done scrisori ale Id Miluiii-Vodl citrti Basta §i cltr6 comisariiimp6rite§t1. Date : In Regno Transalpinae ea Castris in ValleKirke positis, 12 et 14 Oct. 1600.

§i

Tuna, TatariT

§i

Implindsca,

48

DAndu-§T bine seine, despre puterea covIr§itore a dug-manilor set declaratl pe fall §i despre viclenia celorce-I du§mAniat prin ascuns, Mihaiti-Vodh a cent Intimpul din urmh prin deputatit trimiT la Forth paceaSi a §tiut sh cAgige mijlocirea puterniculut lbrachim-Pa§a de la Belgrad. Neincrederea §i ura 6rbh a Turci-lor fata cu el, precum §i temerea ]or din causa legh-turilor Jut cu Imperatul erati lose prea inrhdecinate §iafi mat fost alimentate Si de Polonesi, pentru-ca el shfi putut obtine succesul dorit §i sh se fi putut incheiachiar acum pacea fie numal cu el, fie In stela -§T Limp§i cu Austria. Bath find adece. viclenia §i reaua cre-dinth abut Mibait-Mode., P6rta se temea di bunele rela-punt cu densul ii vor fi mat strichci6se dead cele rele.La acesta se mat adhugaa §i zelosele sthruinte contrareale Poloniei, care-WI urmliria cu mult neastemrer planu-rile egoiste, cad ea in cerea mat putin decat ca Domnitdin Ard61, din Moldova §i din Muntenia, care se decla-rasere. °data vasali at et, se. -1 fie supug ca paveze. §ival de ape.rare pentru Imperatia otomane., ear ea seobliga a plati Portit regulat tributul acestor trel tartduph usul din trecut §i a lasa aceste provincil vasaleshit aibe. §i in viitor Dan! proprit, recomandAndpentru Ard61 pe Sigismund Bathory §i pentru Moldovape Ier(mia Movile. §i 16sAnd numirea Voivodului pentraMuntenia In bunul plat al Portit. Contra uneT preten-siunt atat de Indraznete, care jignia interesele statulut()small, s'a revoltat mandria nationala a Turcilor, §imat ales Muftiul s'a ridicat contra et cu toth greutateapositiunii sale §i en intr6ga energie a personalitlitilsale. De ce s'o Ilislim not, 4icea el In divan, pe

49

Polonia, care e pi altfel puternica, se devie prin adau-garea accstor ler! atat de Intinse mal puternica pise ajunga a fi in vre-nn resboiti, pe care tot am maTputd sa-1 avem cu densa, cel maiInfricopat dupman alPup!? Interesele statuluT nostru cer o data pentrutotdeauna imperios, ca cele treI priucipate sa fie su-puse osmanilor, ear nu strAinilor; dad nu putem s'ofacem acesta cu arma, urmdza s'o facem prin negotieftseparate en eel tre! Voivor.

PArerea acesta a ajuns la predomnire, pi Ibrachim-Papa a primit, prin urmare, insarcinarea de a Intretindnegotierile separate cu eel trey Domn!; cu MilmiA-Podslose el avea sit intro numal In spare* la Invoialti,cautend prin ascuns se -1 inlatnre cat curend. Ibra-chim -Papa repudia acesta procedere m1pel6sce obiectandca se tune de pnterea Jul Mihaia-Voda, de vitejia pi deviclenia Jul pi declarand el nu vrea sa iee asupra sarespunderea pentrn relele urmarY, pe care in arma ama-raciunil Mibaia-Voda pi a superioritatil lnT tacticsacesta ar trebui dupe tote probabilitatea se le sibs ;ceea ce-1 faces !use pe Turcul viclen atat de doritor depace fail cu Alibaiu-Voda erau ma! mult darurile bogatodecal fries. LanceOimea, en care Turd! purtau rAsboiulIn Muntenia, a fost Para Melia un fel de upurarepentru red strlmtoratul Domn, pi el ar fi prafitat almama! mult de inactivitatea, In care el steteali dincolo deDunare, dace n'ar fi fest atat de incurend repus deputerca coverpit6re a PolonieY ').

') Scris6rea agentnluI de la Porti al Ard6lulnI. Constantinopol,14 Octomvrie 1600.

59,838. III. 4

mai

Jul

pi

50

Cad pe dud *fres turc6sca, fie In urma unel in-t elegeri secrete, fie din consideratiuni strategice, s'aretras din Bucure§ti la Giurgiu Indath ce a primit§tirea despre intrarea in Muntenia alul Mihait-Vodi,PolonesiT i -all ie0t Domnulul farit de Intarcliere In cale,nu i-at lasat timp sa-§T spordscA puterile §i Pail lovitla 20 Octomvrie cu atata putere, incat qtirea lul s'arisipit In fugi s6lbaticd, t6te tunurile 10 at cd4ut Inmanile inamiculul, ear el insull n'a putut saps decalcu putinl dintre credincio01 lul i s'a retras, ferindu-se,fire§te, de Ard61, la Craiova §i de acolo spre Caran-sebe§. Imperialil, care se temeat acum in t6t1 seriosi-tatea, &A PolonesiI victoriog vor strIbate cu SigismundBithory in Ard61, at luat m6surile for de precautiune§i all inceput sa ocupe dimpreund cu uu6lta for Csdkitreclitorile din munta despre Muntenia.

Acest desnodlimOnt trist trebuia s1-1 atingli pe vit6zulDomn cu atat maY dureros, cu cat de asta-datd el n'alipsit a Implini deobligamentele luate prin cea din

urmli, invoiall asupra sa §i astfel era In tot dreptul acdrI ajutorul ce i se asigurase in mod nelndoios, celputin contra Turcilor, care, navalind In Cara lut, IIocupaserit capitala iii astfel porniserd rtisboill asupra Id.Conditiunea de a da °stated el deasemenea o Implinisepe deplin: la 16 Octomvrie at sosit flint sea Potrapu,un Wet de vre-o 14 anl, insotit de Stoica §i de Ar-chiepiscopul de la Tirnova (Bulgaria), ear la 20 Octom-vrie sopa lui. Acdsta and la intrarea el In Ard61 afost cuprinsli de amarnica presimtire a suferintelor ro-biel .pe pament stain, departe de rude Si de sotul el.Durerea ei s'a dat pe fatli In plangerY durer6se §i In

51

amarbice mustrart fAcute lul`. Mihaid-lrocia pentru -TiataId, a omulul lephdat de Dumnqed, pe care putea cutot dreptul sh-1 inglaith phmAntul §i chruia i se pre-vestise And cu un an mat nainte peirea. Ea a festtranspor tath cu un alaiti de 10 trAsuri la Bravo/. §ide acolo mat departe spre &Mu.

Ca mull mat hothrIt §i mat barbAte§te e'a purtatCard PA tra§cu, cand CsAkyl'a presentatin IlyevAres comi-sarilor impArate§tt. LacrAmT de duio§ie i-ati umplut, cel-drept, ()chit limpeg In clipa despartiii de tathl Oil si depatria sa, dar el a vorbit Insult pentru sine. Se pre-sena, qicea el, In numele tatalut Bed, se recomandh Ingratia MI idratulul ili dore§te sh intro In serviciile lot.Do§mant nu are, ata crede el, §i nu are sh se MIAde uimeni, cad, dad va fi gre§it ce-va tatal sAfi, nuva face nimeat respunptor pe fiiul lul pentru acAsta.Et nu dore§te dealt sh fie trimis la curtea Imperil-Used.. Apol tristeta Jut a disphrut §i veselia tineretelOra stralucit ear pe fruntea lul seninh.

Nu tot astfel §i Insotitorul 10, marealul domnescStoics. Acesta le plecase intimidat capul §i li se scusacu umilinth comisarilor pentru atitudinea sa politica dincele din urmh timpurl. A sfhtuit, 4icea el, pe Mihaiti-Vodi, stApanul sdii, adese -orl sh nu fad Intreprinderile,In care s'a avOntat, ba i-a refusal chiar supunerea, dartotdeauna MA de erect; pe Voivodul, ear nu pe el aresh fie aruncath MA viva color petrecute ; el se roghpentru viala lul §i alut Pdtra§cu, chci li-a venit laurechi §tirea, ca e vorba sh fie eucutati. Basta §1Ungnad all lini§tit pe omul intimidat garautand 'vi ateamenduror ostatecilor. Acettia all chlgtorit An th In

52

acea-§i Oi (17 Octomvrie) la Brasov insotiti de Csaky,pentru-ca All urmeze dupd sosirea celor-lalti ()stateddrumul spre Gelau ; cu ocasiunea acdsta Cs Aid i-a %cutJul 136tra§cu din simt6mant de umanitate onorurile ce i

se cuveniad in timpul guvernarii luT Milmiti-Voda.Archiepiscopul Bulgaria, a clruia fidelitate fatli en

Austria era atat de incercath, !neat In casurile de coli-siune el Linea cu Implratul contra Voivodulul, a cerutde asemenea vole sl piece la curtea Imp6ratdsca, pentruca sli-§T validiteze saracia §i jertvele aduse in interesulImpdratului 1).

Mihaid-Vodl isbuteite sl scape prin o fug grabnicl deurmlririle furiOse ale du§manilor sn pe cat do num/roe, peatat de ametiti de victorie §i sti se stracore prin Arddl,Cara celor maT Indarjiti dintre d6n§ii, cu multl nevoieIn Ungaria stdpanitl de Implratul, unde se afla in al-guranta, De la Oradea-Mare, unde a sosit la 11 De-cemvrie, el a vestit lard de Intalere prin o scris6reomagi6s4 pe Imp6ratul, cum prin tainica renduire a luiDumnetled a scapat norocos din cursele du§manilor stiipanditorl, care umblat sl-1 pdrdd, §i cum In sfir§it asosit cu inima dorit6re §i cu curagiul aprope frant peplimentul austriac, pe care se rena§te Ere -cum trupe§te§i sufiete§te, IT reinvie speranta §i pornirea spre fapte§i cum nu dore§te nimic maT fierbinte §i maT ea umi-lintl decal sit i se acorde gratia de a se presenta In

1) Raporturile Id Ungnad. Ilyevaros, 17, 21 1i 22 Octomvrie1600. Scris6rea Id Stefan Csaky cItril Basta. Leczfalva, 21 ti22 Octomvrie 1600.

53

persona In fats Imp6ratulul, de care spera a fi tnvred-nicit de o privire binevoitOre. Acdsta scris6re, In care elfigur6za numaT ca Voivod al MuntenieT, ear nn totodatipi ca guvernator al Arden i-a deschis portile Vienel,unde a pi sosit putin In urma ').

Decand Mihaia-Yodel s'a retras din Ard6I gi Ardelenilse simtiaa pe din destul asiguratl, ca el nu se vamaY interce, desfapurarea lucrurilor a luat un mers in-fgrijitor, ba chiar nefavorabil pentru interesele easelDomnitOre. Staturile cuprinse de dorul mad gu-vern national, preferati fara discutiune pe Sigismund

Batbory ca vasal at Portil fats cu strainul Mihaia-Vodaea vasal al AustrieT. Profitand fara de Intar1iere de dis-positiunile lui favorabile pi incuragiat pi de dorintelecompatriotilor OJT, Sigismund Bathory s'a due matantaia la lag, unde sporit 6stea cu calarime polo-neza, cu pedestrime moldov6a1 cu CazacT din Podolia,apol (pe la 20 Nartie 1601) a navalit, hump de le-remie Novi% In fruntea noel optirT, ce-T drept ame-stecate, dar numerOse, ear in Ard61, care In dieta dela Cluj l'a pi ales in Ma forma de Principe. Putineletrupe imp6ratepti, care maY r6masesera and In tad,all parasit, surprinse de vestea ac6sta, cetatea Gherletpi s'ati retras la Chi6ra in vreme-ce Basta se afla and,In iernatic la Satmar cu chiagul oltiriT sale pi altfelforte segiOute. Stefan Csaki, comandantul suprem al

partidulul national, a devenit suiletal mipcarii

1) Literae Millaelis VoIrodae ad Caesarem. Ez Arce Varad,21 Decembrie 1600.

'i -a

otiriT

tdrii,

gi

54

anti-austriace, a obtinut de la diet declaratiunea desupunere cltrd Sigismund Thithory, a Mut ca Staturilesg traga 'n judecatg pe Gaspar Kornis, care era Invi-novatit de Inc lingrl spre Austria, §i a obtinut drept re-compensk pentru acdsta Fgglira§ul ca donatiune. Rup-tura cu Impdratul era deci deplina, impacarea paste pu-tintg §i r63boiul iuevitabil. Cupriuse de temerl, staturiles'at adunat in tabera de la Szamosfalva WO Cluj §iai a§e0at la Baia de Cri§ un corp de observatiune de1000 Omeni. Cu deosebire ingrijate le facuserg succe-sele Jul Mihaig-Vodg la Viena §i la Praga, pri mireaprietendscg ce 1 se fgcuse §i deplina luT Impgcare CuImperatul un asemenea adversar, mal ales fiind spri-ginit §i de Basta, era destul, ca sk, le Incurce §i res-t6rne tote planurile. Ele alt pus dar In lucrare tOteapucgturile de adimenire, ca sg tragg, In partea for sin-guratecele r6m6§ite din o§tirea lot Mihaia-Vodg, cete deMoldovenT, MuntenT Si SOrbi ce se aflalt risipite prinArddl, §i cu acela-§1 zel, dar totodatlt §i cu acea-§I

lips4 de succes, s'ati folosit de tOte mijlOcele, ca skpunk prin Invoiall mama pe castelul Beiu§ de la hota-rele dintre Ungaria §i Arddl, a cgruia garnisong co-

mandatg de Bartolomeg Somogy IT remasese credinciOsiyitdzulul Voivod. In acela-§T timp ele art lust nigsurT,ca ostatecil lui Mihailt Volk, adecg fiiul §i solia lut,fie tinuti, cu tot bunul tratament, de care alt avutparte, sub pazk maT asprit mat anteiu In castelul de laGelgu, apol la Fgggra§, duple -ce Mihailt Volk, Ingrijat des6rta lor, a fgcut prin Omenif se de Incredere in maTmulte renduri Incercarl zadarnice de a-I scgpa.

ImperialiT n'at remas Biel el inactivi In fata noueT

sA

55

destl§urart a evenimentelor §i flcead multe recrutartmat ales printre Hai ducii din Ungaria superiora. Anain timpul rand Mibait-Vodli negotia Si se Imp lca cu Im-Oratul, aderentiT lut din Nordul Ungariel, care aid odata nu -1 parlsisera Si arum Incepuserl a se uni enaustriacil, lucral pe capete la retntregirea Wiritprin recrutarT num6r6se, In care se distingea mat ales Lu-dovic 1161r6czy la Capvia.

Ardelenit le Weal §i el cu tot dinadinsul pregatirile dedar Meal In acelall timp silinta de a se

acoperi de la spate Intretiind bunele relatiunl cu Polonia§i cu Turcil. Ana fiind dieta latrunitl, un trimis alSullanuluT a adus Ospunsul Id la propunerile de paceMute de Mihaiti-Vodl Portit. In virtutea acestul rOs-

puns Mihail-Val avea sa r6maie Domn al Arddlului,dar sa the In manile Turcilor ca garantie pe flu sltiP6tra0u, precum §i cetatile Ineul §i Lipova. Staturile

nu eraa, cc-I drept, multumite cu ac6sta, dar nu indedea man sit se strice cu P6rta §i air trimis in matmite renduri deputati la Constantinopol, mat AntOil

pe Blasiu Kamuty, ipot pe Stefan Toldy, pe Geway iiipe Cristofor Torma, care aveal sl Intretie firul negotieri-lor. El mat trlial de altminteri in speranta, el, In locde a se invoi cu P6rta in conditiuni atat de grele, vorput6 El se Intel6gl cu dupl-ce el se va fiIntors, in conditiunt mat u§6re, dandu-I, de exempla, voiasl se retragl nesuplirat in "Moldova 0 in Muntenia.

Polonesil eral §i el suparati pe Sigismund Batbory,fiind-ca el a indrliznit El fug exreditiunea Ira In Ard6Icu de la sine putere, ear nu sub ocrotirea lor, Bir4 eaEl fi cerut sfatul §i invoiala for §1 farl ca sa fi acor-

loT

unbolt, 151

56

dat concesiunile terute de dengr. Pentru domolirea fora plecat la lag Ion Pay ca deputat al Ardelenilor.

Pe campul de luptl diploatatici Indemau4tacia Jut

Mibaifi-Voda a Tegt la Viena §i la Praga deplia victo-ri6sa fati cu Staturile din Arddl, care voiai4 s1-1 fadprin grele acusatiunT pentru totdeauna imposibil, §i vic-toria a deveuit un triumf In OM forma dupii-ce Sigis-mund Blithory s'a intors In Arddl Si Ardelenil l'ati pri-mit : cic1 panit chiar §i celor maT inclpItinatT li seimpunea acum convingerea, ca mare nedreptate i s'acut luT Mibaig-Voda, cad Basta §i ComisariT s'aii unitcontra Jul cu staturile, care prin faptele for s'ati datde gol ca du§mani al Imp6ratului. Rudolf II. l'a Insitr-cinat dar sd supuna Arddlul ilia de Intar4iere cu aju-torul lul Basta, i-a pus la dispositiune banl §i trupe pedin deajuns §i i-a promis, drept recompensa a-1 insar-cina cu guvernul acesteT terT in numele sod. El a aler-gat rapede la locul luT de destinatiune, §i gratia imp&raids& din nod cleigata l'a Incungiurat In drumul Julen tote onorurile, cu tote distinctiunile §i cu tote mg-

surile de pazi pe vitdzul barbat, care promiteaaducii A rddlul cuprins de matte gandurT de neatirnare,drept prinos umilit pajurel ca done eapete §i pornisela luptli, ca §i Implindsca promisiunea. Dar nuera adormita nicT rt3utatea vigilent4 a dugnanilorcare ad profitat de impregiurarea, cl densul trebuia

fact caldtoria spre Arddl prin Ungaria superidra,pentru-ca In cele trei-spre-Oece orate de malt AlogitePoloniel sa urysci un complot asupra vietil lul. Vestitla timp despre acdsta de MO Generalul Gonzaga, prie-tenul WI, care avea comanda in Ungaria superidra, el

fa-

sti-T

sä§1seT,

slit

57

a vtint sa scape cu dibacie din mrejile vicleniel pandi-tore §i a avut la adunarea §1 tuarmarea trupelor lutparte de particulara purtare de grija a ArchiduceldMateia, din a clruia poruncl Gonzaga a Insarcinat,Intro allele, pe cunoscutul secretar cameral Ion Thora-conimus sa facl servicit de comisar de recrutare.

In data-ce s'a v64ut lose ear to fruntea §i fnputinta de a recucerl cu ajutor imp6ratesc Ardealul,Ilihain-Vodl ear s'a tutors cu gandul lot de a purureaIndraznet la planurile mar*, In a carora realisare a-junsese abia decureud la marginea prapastiet adenct, ino primejdie, din care numal ca prin urechile aculul ascapat §i to care urma sa cap scum Wit de ilia oinantuire. Idea nationals de a uui t6te ladle romaneAtin mana lul §i de a le culmina to sine era atilt de tareinrad6cinatl. in el §i dedea prin maretia el patriotis-maid s66 §i prin stralucire a et ambitiunil §i seta salede stlpauire atata nutrement, Meat ea era Impreunaticu intreaga lut fiintl §i on putea salt p6rda putereade turturire decal period §i el. Nelmblan4ita lut puterede actiune, bogata lut miote §i rara lal dibacie aveaunevoie de un obiectiv demo, tact acest spirit superior sesimtia chemat §i menit a sivir§1 lucrurl marl. Av6ndprivirea indreptata merk asupra tllulut, el se folosiafarl de tiovaire de ort-§i-ce mijloc, care putea sa-1 duelis acest X61, §i ast-fel a hotarit acorn sa prim6scl so-prematia turc6sca, precum primise mat 'nainte pe cea ar-del6n1 §i pe cea austriacl, cad it era clar scum, ca Dido data Imp6ratul nu va vol sa ranunte la Ard61 §i umbllnumal sl-1 intrebuinteze pe el ca mijloc pentru ajunge-rea sco ?urilor austriace. Pecand dar cu o maul a SCO3

optirit

58

sabia pentru Imp6ratul §i contra Ardelului, cu cea-laltaa subscris cererea adresata mareluT Vizir Imbrabim-Pap,ca sa-T dea ajutor contra amindurora, si a oferit inschimb supunerea la suzeranitatea otomaua.

(Ind dumanii s6I proprii §i aT Sultanulul, Oicea el,

adeca magbiariT din Ardel §i Nemtii imperiali, s'aIl ridi-cat Impreuna asupra lul, el a trebuit, cedand puterilcovirtitore, sa se Instraincze de P6rta. Dupa-ce lase ela cucerit cu ajutorul lul Dumne4eu Ardelul, prima lutgrija a Post trimita deputatii la P6rta, sa puns §iArdelul sub suprematia eT §i sa predee pe fiul Eau Ni-colae In puterea Turcilor drept garantie despre fidelita-tea sa. Fiind inse in (Wind daps aceea atacat fara de vestede aceia-§I du§manT aliati §i alungat atat din Ard61, cat§i din Muntenia si nqtiind unde sä-§I maT pupa capul,el a cautat scapare la Imp6ratul nemtesc §i l'a rugat paacesta saT pupa la dispositiune o armata, ca sa -ST

scape sotia si fiiul din robia Ardelenilor §i sa recucer6scatam acesta, ceea ce !use Imp6ratul i-a refusat El iT ad-reseza decT acea-§I rugare Portit mat ales in ceea ceprive§te eliberarea din puterea Ardelenilor a celor dot °s-tated, pe care voie§te sa-T predee apol In acea -it cali-tate in manile Turcilor. De o mare Wire de ajutoron are nevoie spre acest scop, cad el a %Nut cu ocbiiset propriT acum tara ImieratuluY §i 6menii luT, o§tirile,generalil §i cetatile 1nl, §i 'Ate sa adever6sca fara desfiala, eh sunt Omni slabi, neomeno§i, lipsitT de °rill-ce energie rti de on -§i-ce putere, care nu sunt In staresa apere propria ]or Imp6ratie §i cu atat mat putin des.-toi old de a ocroti tarile lui. El jury pe capul filului sau§i pe al sotiel sale a mune §i Ard6lul suprematiel

slit

59

Portit dupa-ce-1 va fi cucerit §i fi Sultanulut stator-nic credincios.

Tendenta predominanta aid Mihaifi-Vodh de a uniMuntenia, Moldova §i Ard 61u1 In mans sa sub suprema-tia turasch se da pe fall mat fhili de incurgiur, §idad aasta se pate, §i mat lamurit In scrisOrea adre-sath de dtnsu] color mat zelog fret dintre aderentit set,

boierilor cu mare yap, Banul Urea Bipsoill, CludarulNegrea §i Postelnicul Stoichita.

Primirea §i intimpinarea ce i s'a lhcut [Oat de Im-?firatul personal In audienta mil la el, cat §i la cur-tea Imp6ratuluT, an fost, dice dansul, foarte favorabile;i s'afi facut cele mat strhlucite oferte, i s'air asignatmo§it pentru Intretinerea sa, i s'a pus la, dispositiune oarmata de ajutor pentru cucerirea Ard6lulut, i .s'au a.cordat trupe de mercenary §i s'an pus In lucrare t6tepregntirile pentru campanie ? ,Nu -my mat e cu tate a-ceste cu putinta, dice el, sa mat r6man Intro atatt Omnitong §1 tImpitt, care mh. Incungiurli §i nu aunt bunt denicT o treabh. Barbatil de aci aunt adevOrate femeY, mo-lesiti, stricati, dectduti, netrebnict §i blegT, Mar nictImporatul nu face exceptiune, §i mat e afara de acesta§i marginit earl din cale, nu mat putin fratil lut cu.

trupele lor. Am Inteles t6te cele ce se petrec aid;m'am dumerit asupra plAnuirilor lor, asupra Impregiu-rhrilor §i moravurilor, am visitat forthretele i castelelelor, am primit Yoe puma convingerea, ca 6menit ace§-tia cu mijI6cele, de care dispun, nu stint in stare sa in-leleagh tonne ceea ce nevoia cere mat mult, coca ce beeste mat de folo §i cn ast-fel sunt ni§te flinte pe catse pate de neajutorate. Stand Yoe eu pe un term pri-

a-i

tote

80

mejdios, II rog pe Dumne4eu sa ma scape lnainte det6te de aid gi sa mo ajute sa ajung ear In fruntea Ar-d6lului, a Moldovil gi a Munteniel, ca sä ma pot punesub aripile ocrotitOre ale Sultanuld, a cliruia stralucirese revarsa peste tot rotogoliul pamOntulul.

Invoiala acesta am facutio cu Ibrahim -Pala Inca In

timpul dud ne aflam In Ard6I gi le-am stabiit t6tedefinitiv, el a pledat apoY causa 'Astra la Sultanul gi adus lucrurile spre o resolvare favorabila. 116mane decigi scum la latelegerea stabilita atunci. Daca prim** dargtire despre apropierea nOstra, puneti-vg In lotelegere ontoil boierif ce ni-aa r6mas credinciogY, pregatiti o Estepe cat 39 p6te de puternica gi navalitl gi vol din parteaaces In Ard61. Adresati-v6 In acelall timp In scris laIbrahim -Papa, la Porta ea Insa-§I gi la toy sandjacilde prin apropierea vastra sa nu fad nicl o mipare pantce nu vol fi ajun3 el sIt supun ear Ard6lul. Tot ast-felgi anume peotru eliberarea fiiulul melt gi a sotiei meleam scris atat Id Ibrahim -Papa, cat gi Mirelul- Visir,

Sultanulul gi Hanulul tataresc, Cazacilor, Polonesilor gi

Moldovenilor, pentru ca scrisOrea mea sa-I vie Padiga-huld pe deosebite di. Scrieti-I dar gi vol Mareluf- Visir,ca prin el sa-I determinati pe Sultanul a face, ca ogti-rile turceltI sa nu dee nimilauT ajutor pana ce nu vol fisupas ea cu arma In maul Ardelul gi cele-l'alte don6

WY. Theo ajung ac6sta cu ajutorul lul Dumnept, amsa-mI pun capul sub aripile lul gi sa serut p6la haineY luI.Sultanul va aye apol In mine un vasal statornic in cre-dinta, gi cu armata mea me mica vol Imblaoii pe dug.manil lul gi vol pune sub jugul puteril Id t6te tarilece-I vor fi jignind. Sfatuiti-v6 gi hotarlti-le cele- l'alte vol

61

Intro vol §i scrieti-I cat mai des lui Ibrahim-Pa§a Incestiunea acdsta, rugati-v6 insa, Inainte de tote, lui Dum-ne4ett sh ma scape din manile acestor OmenT netrebnicl.Daca se Intampla acesta, de tote cele-l'alte nu mamai tern 1).

Asemenea lucruri ur4ia omul, care abia de curend searuncase istovit, aprOpe descuragiat In bratele Imp6ra-

tului, In care-0 vedea singura ancora de scapare, earacnm, dupil ce fusese bogat Iczestrat de trup6ratul cu

bani §i cu trope, el pornise, menat de neinfrant neas-temp6r §i de ambitiune, cu panzele 'utinse spre nOgratradare. Tradare, ce-I drept, icea el, pentru tradare ;uita InsA, ca tradarea fAcutli de imperiali cu cate-va luniIn urma in Ard61 era o urmare a traditril sale, catsvreme pe densul 11 dedeatl de gol §i scopul, §i mij 16cele,

Idea uniril politico a conationalilor 861, care IT sta-pania t6ta fiinta, era atat de covIr§itore In el, in cat Infats el perdeaa on §i ce elect juramintele de fidelitate,obligamentele luate in scris, §i morale, care pentru eln'avea, a§a se vede, val6re de cat ca mijloc pentru re-alisarea marel idel.

Din nenorocire luso ambele scrisorl, pe care Mihaiil

Voda din precautiune le-a trimis prin Polonia Ia desti-natiunea lor, alt lost prinse Ia hotarele Moldovil de du§-maniT sob §i au ajuns In manile lui Sigismund Bithory.Acesta, care Intretinea §i alt-fel, in cestiunea pacil, co-respondenta cu Basta, fie din nra Orba contra tub Mihailll-

') Literarnm Mihaelis-Voivodae ad Ibrahim-Pagam vezirinm datarnm copia (firi data, dar de signr, 1 Maki 1601). Exempl.literaramajnsdem Vaivodae ad Boleros snos Urea Bipsoy, Negrea et Stoikizaexarataram. Cassoviae (1 Maifi 1601).

Voda, fie sperand Inca a se mai put6 impaca en Im-p6ratul, a grabit sa trimita originalele dove4ilor de vi-novatie, cel putin ass pretindea el, prin generalul GunzagaImp6ratuluT, ear copiT orT traducerT, asta de fapt, gene-ralului Basta. (Dia aceste p6te, IT scrie Bathory laYBasta, orT §i tine st vada, cat de nedrept e a favo-risa pe an tradator al trecutului, at presentulul §1 alviitorulul contra until om, care a lost, este §i va fi o

slugli supusa cu credinta a Imp6ratului. Dad nu e des-tul nicl atat, atuncY Dumneg ell sa-i lumineze mai binepe cel in drept, ear mie sa se Indure a -my da desto1-nicia de a dovedi prin fapte, ca din alipire Si devota_ment catre persoana sa, ear an din frica am grait tot-deauna numal adeyarul'.

In urma descopeririT uneltirilor lui Mihaiti-Pods s'apornit fad, de Intailiere gOna asupra capeteniilor parti-dului : Banul Udrea §i Cluciarul Negrea ad cut subbards calauluT, ear Camara§ul Wichita Armapil Ni-colae all Post aruncatl in temnita. Find Ina data uraneImp6cata a lui Sigismund Mallory contra Id Mihaitl-Vod5 era lucru natural, ca descoperirea lul sa fie pri-mita cu supreme precautiune, ba chiar sa dqtepte !A-null contra delatorulni, ear acesta cu atat mai vir.tos, cu cat In momentul acesta imperialii aveati maimulta trebuint6, de cat orT Si tend de bratul harbatescal Domnulul roman §i de ochiul lui ager. Pant chiar §1Basta, care de sigur ca nu era amic al acestul Domn,§i-a manifestat nu numal fall cu Sigismund Bathery,ci tot °data §i fats cu Imp6ratul Indoielile grele In ceeace prive§te autenticitatea acestor acte, ale carora origi-nals nici atunci, nicl mai Mitt iqit la iv61a

612

n'aii

51

63

Miltaifi-Voda a r6mas decT neatins In positiunea luY §i afost numal priveghiat cu ocliik banuitor. Abia mat tarOit,pa la sfIr§itul luneY August §i dupa, cucerirea Clujului,s'a Incredintat Basta despre autoritatea acestor ponde-rose dovegl de vinovatie, care all fost puse pe baffle deBanal Mihalcea §i all fort stet de fatale pentra Mibaiti-Voda. Fiind ink, Basta dulman de morte al lot !Chalk-Von §i om lipsit de bunk credintl, e cestiune de pru-de* sli interpretam cu precautiune mkrturia datk de el.

Arddlul era apr6pe pe deplin subjugat, o,tirile sta- Asasinarea lulMittaiu-Voda.

turilor fuseserk risipite, Sigismund Mallory fugise, ca-pitala In!, Clujul, era ocupat. De ore-ce t6te aceste Seobtinuserk mat ales multumitk energiel neobosite si Mx-bAtiel nelnfrante ale Miliaik-Vodk, Imp6ratul, cu WAbanuiala, tot 11 maT distingea cu semne de grape §i va4aluT creldea marea la Carte. Dar de o datk cu victorias'a de§teptat cu nod. putere §i setea de stkpanire a In-vingatoruluT, precum Si mania Id Basta, dupanul lu yde m6rte cuprins acum §i de jalusie, care se vedea pusIn umbrk de distinctiunile acordate rivaluld s6k. Ajunso datk in Ard61, Mihaiu-Voda ig dedea prin ascuns al-linta de alT c4tiga In paguba imperialilor printre Ma-ghiarY §i S6cuY adore* 'personall, pentru-ca astfel skaibk in mod statornic teren sigur. Cu t6te aceste ne-disciplinatele lui trupe de mAdovenT, munteni §i skrbIprldail Sara WI de crutare §i all pustiit, In deosebT,

la Alba Iulia bisericile catolice, sfarkmand spre mareamAhnire a Iesuitilor de acolo §i a altor preoti regular1chipurile cToplite ale sfintilor, ba aruncand cu 'Ulnapangaritore chiar Si sftntul potir de comineckturk, la

64

plim6nt. Factindu-I Basta din causa ac6sta in maT multerenduri observatiuni, Voivodul supgrat i-a dat to celedin urma grin dragomanul Giorgio Raguseo r6spunsulindaratnic : Dad e vorba, imp6ratul nu are nevoie deprovincia ac6sta, cad are destule allele ". Ac6sta vorbascapata, puss in legatura cu semnele de maT nainte,i-a fost destul panditorulul Italian pentru dovedirea

uneltiril tradatore fall cu Imp6ratul, §i el a hotlintnumai decat, Para-ca sa maT fad intrebare la Vienaon la Praga, sa se asigureze de persona tradatorululmaT nainte de a-0 fi flout adapost sigur la Alba-lulia,locul lul de re§edinta, nude se pregatia sa piece. Ellose voia sa se apere, IT raport6za Basta ArchiducelulMateit,§i a fost ucis conform cu porunca data de minecelor instircinati cu executarea".

Tacerea rece a fost siugurul r6spuns al Curti! dinViena, cand i s'a anuntat ac6sta judecata politica atatde stranie. Fara Indoiall durer6sh IT era perderea bra-Old, ce-I drept nu pedeplin vrednic de Incredere, darpe cat de viguros, pe atat de destoinic, care in bug ran-duri a cucerit Ard6lul pentru casa domnit6re, dar toc-mai de acea avea acum cu atat maT mita nevoie devic16nu1 general italian, ale caruia experiente dsboiniceele sin gure maT puteat sit dee speranta pentru asigu-rarea Ard6lului grew amenintat. Curtea a trecut decl

In there peste el neplacuta fapta Implinita §i a evitat,ceea ce era prudent, a maT intra In cercetarea dove-4ilor de vinovatie, care pe langa tote aparentele de a ficoncludente erad numaT invocate de acusatori §i nu pu-teau primi nicl o replica din mormentul deschis lnaintede timp.

65

Astfel RA de cercetare judeciitoresca §i fara sententa Caracterul ge-pronuntata de judeclitor, numal virtutea Invinova- neral al politi

eel lul.tiriT and nedovedite a du§manilor set de mode, a mu-rit cel maY insemnat, maT vitez §i maY cu renume din-tre Domnil, pe care i-a scos Muntenia din mijlocul el,un barbat en atat de marl destoinicil, cu atat de mareenergie §i atat de Indemanatic, heat mar multe marl pater!ad revalisat cu totdivadinsul sa-1 ca§tige prietenia §ialianta §i du§manil luT puternicT, pe care a §tiutpupa in grele strImtorarT, n'aa putut Did °data sd albasucces cats unul singur contra luT, ci numai aliatiImpreuna. Marea idee a uniriT politice a Omuta Belta 'Arum cea maT intima aid fiinta, l'a povatuitIn tete gandurile §i In tete faptele, i-a inspirat cu-ragia In norocire, statornicie In nenorocire, putere nein-franta in t6te situatiunile ; pe altarul eT a adus eldrept jertva Cara §i viata sa, avutul §i sangele sell;pentru ea a pus el WA de §ovaire in joc cel maT marebun al omuluT, lini§tea congiintel §i pacea sufletesca.Cultul acestul idol s'a prefacut in el instinct iresistibil,monomanie politics- nationals, pentru care Bid un risicnu era prea mare, nicl o ostendla prea spinosa, nicl oprimejdie prea inspaimentatere. In fata unor Omni,care, ca Basta, Unguad §i Csdky, subordonaii pornirilecon§tiintei for intereselor politice, el se simtia In dreptde a se folosi de acelaif fel de arme §i a Incheiat(ceea ce e probabil, dar nedovedit) ca o path viata lulatat de nobila din punctul de vedere national, atat destralucita din punctul de vedere militar, atat plina deperipetii politico §i totdeauna extraordinar de agitata.Viata acestul barbat, al caruia renume a stralucit cu

59,838. III. 5

to

sti-T

66

tot dreptul in lumea intr6g1, e dealtminterl un elemplu,din care iese du prisos la iv611, cat de marl fapte p6testi sevIrg6sca panel chiar impregiurhrl afar din cafegrele, in lupth cu dugmanT pe cat de num6rogT, pe atatde puternici cu putine mij16ce puterea until What

serviciul noel idel, care II umple cu des6virgire au-haul. Cu barbatul acesta a merit gi idea, gi cute deani au trebuit sa tr6ch, pentru ca ea sh reinvie cafenicele din cenuga.

IIrm &rile m or- in (lath duph shvirgirea actulul de migelie Basta li-aVodn In Mun-til lui

propus boierilor din Muntenia pentru scaunul domnesctenia 0 in pe Marcu-Vodh, fiiul fostulul Domn al Muntenia Petra-

Ardel.Vodi (Cercel), un candidat, care se afla in tablra lul

pe care 11 agreati gi Mini! boleti muntenT ce matr6mliseserti in Ard61.

M6rtea luT Mihait-Vodh i-a scapat pe MaghiariT gi peSail din Ard61 de o grijg ce a plisa grell asupra lor,Impedeca In present mi§carea lor liberli, le Ina speran-tele In ceea ce prive§te viitorul §i Adarnicise planurileurOite de deqit cu multi dibacie and ele eraft mataprepe de realisare. Cicl ridicarea din noll a victorio-sului lor duman in fruntea 6ril ca guvernator Impe.rhtesc era pentru dello! mat mull decat o Infrangere,ea era mormentul nationalitatil lor, desfiintarea privile-giilor lor oligarchice, reinvierea asupritulul element ro-manesc, statornicia urgisitulul jug al stapaniril straine,care incatu§a ten, gandirea §i tete faptele lor tiind dea supra capetelor lor sabia lul Damocle purtata de unerol cu energie nelnfre.ntli §i cu ochT agerT. Cu MIpresenta °girl! 111301.600T Inlhturarea luT a redegteptat

§i

In

i

pi

litlthaid.

67

dar din nod In aderenta lul Sigismund Bgthory spe-rantele de autonomie nationall, numaY cd Rind abia decurend InfratitI, mai multi dintre magnatii din mijlocufor se temeall And de bratul luY Basta Si se presentadn fata lul ca imperiall, luati lose parte la bucuria Id de a

fi In !Murat pe urgisitul rival numal din interes perso-nal, dad on gandurl ascunse. De 6re-ce drumurile spreplmOntul sasesc end and ocupate de trupele luT Mihaid-Voda, Basta a dispus ca frico§iI deputatr aT Si§ilor sdfie condue In tabora sa sub ocrotirea soldatilor 1010-rate§tI. In acela-§I Limp el a publicat amnestie, ceea cea flout ca §irurile du§manilor lul sd se rdr6sca, §anume Husarit all trecut din tabera Jul Moise SzfielyIn alui. Pe Mill Basta de asemenea §i-a dat silinta dea-I ca§tiga In partea Imperatuld prin asigurarea, cdva sustine libertatile §I privilegiilor lor. De 6re-ce ins edurnanul Invins, tot Inarmat and. §i gata de luptd ,mai ocupa o parte din Lard, armata impdrat6sca, n emaY aOnd §i pe Mihaid-Dodd alaturea cu dOnsa In lupth,nu maY era, remasd singura, In stare sd urmar6scd Si

exploateze victoria ca§tigatd In comun, ea era ne-voitti sd stee, a§teptAnd Intdrirl, in neactivitate, sd se

concentreze §i sd se retraga la hotarele despre Ungariasuperiora In vreme-ce Sigism and Batboy), §i Csaky re-crutad trupe none In Moldov a §i ceruserd cu succesajutor de la Turd 1),

Spre a le lnchide Imperialilor intrarea principall pen-tru Inaintarea for In Arddl, armata imperiall a ocupat

1) Letters del Generale Basta all' Areidnea Mathia. Campo,ords, 23 Agosto 1601.

.

a

68

drumul cel maY Insilmnat ce duce spre Ungaria supe-rior% §i trebuia neaphrat sh fie liber, dad era vorbaca Basta sh opereze cu succes, ba s'a aventat padIn apropierea imleulul ; aid Inse ea a fost de Bastatrash in crush, 'Muth §i push pe fugh. In urma acestuTsucces austriacil ad inaintat in Ardal, ad ocupat ora-§ele slise§t1 tri le-ad silit sh fach juramentul de supu-nere MO Imperatul. Intro aceste Sigismund Bathory anavalit, Intorcandu-se din Moldova, In Ard61, §i-a spo-rit la Bra§ov §i pretutindenea In drumul sea o§tirea,s'a unit la Turda cu Bektes-Pa§a §i cu alte dotal di -petenif turce§tY §i a atacat pe Basta, care, lipsit atatde banY, cat §i de soldati, §i-a operat retragerea spreDee§I. In curend duph acasta a sosit din Moldova SiStefan Csaky cu o armath de ajutor compush de Turd,TatarY, Cazaci, Moldovenl, Polonesi §i fel de fel de altenamurY, amestechturl de lefegiY forte pornip spre prad6.,In tabera luY Sigismund Bathory, care se maT asigurasede la spate §i prin aces, ca In Muntenia pusese la caleridicarea in scaunul domnesc aluY Simeon Movilh, unaderent declarat al sod §i al Turcilor, fratele DomnuluTdin Moldova Ieremie Movilh.

Partidul, care in Muntenia voia, incuragiat de Basta,sh ridice In scaunul domnesc pe MarcuVoda §i sh r6s-t6rne pe Simeon Movilh, a Orbit In curend pe Marcu-Vodh §i a ales Domn al Munteniel pe Radu, o rudh aputernicilor fray Buzescu. De§i a chpatat 6re-care spri-ginire de la Basta, el n'a putut sh se sustie §i a su-ferit In lupth cu Simeon-Voda Movilh o grea infrangere, Inurma chrtia cetele lui s'ati risipit §i rema§itele lor, 30004000 6meni, s'ad retras In Ard61 la Basta. Radu-Vodh,

69

care se afla §i el Intro ace§tY fugarl, s'a aruncat cutotul in bratele luT Basta, a jurat (la 6 Noemvrie 1601)in manila acestuia eredinta Imp6ratulu1 §1 a trimis pecunoscutul boier Stoica la curtea din Praga, pentrn -casa stabil6sca intelegere maT precise in ceea ce privegeraporturile 10 de atirnare. Intentiunea WY Basta erasit se asigureze deocamdata de Bra§ov, apol sa fad, oscurta expeditiune In Muntenia, ca sa predee guvernulacestel pig lul Radu-Voda, ca vasal at Imp6ratului.Nefiindu -I inse in destulatclre trupele, el a fost nevoit acere en staruinta din Viena IntarirY. Fiind, earl deac6sta, Muntenia tail deschisa §1 lipsita de fortifica-tiuni, ea nu putea sa fie cucerita §i conservata decatprin o continua stapanire a §esurilor, ceea ce ar fi ce-

rut o ocupatiune constants cu trope numer6se, anlucru, la care, fiind data situatiunea precara din Ard61,nu puteat austriacil de o cam data sa se gand6sca ;Basta i-a propus dar guvernuluT MI ridicarea in Mun-tenia a unet fortarete, care, ocupate de o puternicagarnisona germane, ar fi putut sa -1 asigureze pe Im-p6ratul atat fate cu navalirile du§manilor externY, cat§i in ceea ce prive§te o eventuali infidelitate a Dom-nuluT insu-§Y.

Rtvnirile Id Basta se intindeali in acela-§T timp §iasupra Moldova. In urma amaricTuniI produse de r6uachivernisire alul Ieremie-Voda §i de apasarea tiranica aluY, Clerul §i nobilimea Principatulut all trimis In Arddlpa un preot moldov6n ea insarcinarea de a pune patriafor sub suprematia impiirat6sch, de Ere -ce inse deputa-tul acesta nu se putea legitima prin nicl un fel de actscris, el n'a glisit ascultare la Generalul Basta, ci a

10

c64ut, din contra, sub banuiala, cit a venit flume pen-;tru-ca sit iscoddsca §i sit ail° intentiunile imperialilor.In curOnd a urmat fuse un boier moldov6u ca al doileatrimis, care era prov64ut en plenipotentit formall §i In-sarcinat a cere protectiunea austriacl. Basta wi -a expri-mat In r6ipunsul ce li-a dat consimpmentul sett in ter-mini general!, li-a pus In perspectivl decisiunea defini-tiva a Imp6ratului §i i-a indemnat sit fie deocamdal

rabdatorY; el a §i stAruit, ca Curtea sit locuviintezecererea, cad, gicea el, de§i din consideratiunepentru Polonia Imp6ratul i-a interlis lui Miltaiii-VodAor!- ,§i -ce amestec In afacerile Moldovil, starea de lucrurla devenit de atunci in Polonia cu totul alta, §i e turnrational sä i se dee luT Radu-Vodit consimt6m6ntul §iajutorul de trupe, pentru o expeditiune in Moldova sprea se resbuna asupra du§manolui §i insultittorului settSimeon Movilit, care e spriginit din Moldova 1).

Incept Ind in cursul acestor evenimente trupele nedisci-plinate ale 10 Csaki sA ocupe In trecerea for cite -vaora§e §i sate sAse§t! §i sl scdta cu de a sila ban! §i6meni de la ele, fricosa natiune sls6scit a fost cuprinsitde o spaimit de tot villa. Ea s'a adresat la Basta in-tr'un jaluitor act de plAngere §i de protestare, m8a-du-1 cu stAruintit sA o deslege de juramentul de supu-nere §i de ori-§i-ce datoril de supu§i feta cu Imiliratul.Ameuarea e Impreunatl, 4ic el', cu cea ma! mare pri-mejdie; did el se afil la marginea peirii, apa trace pela gura for apr6pe sl-i tom §i e ridicatA deja securea

1) Lettere di Basta all' Arcidnca Mathia. Dees. 6 et 15 lio-vembre 1601.

in

asupra arborulul existentei for ; cele mg mart nevol IIsilesc sl se Interca la Sigismund BAthory, principele, cucare s'ati deprins; Basta are inse fat% Indoiall dreptulde a-I deslega de jurament cum are §i dreptul de acuceri orY parilsi Cara, de a pone birurl on de a curmavista lul Alihaiu-Vodl.

Basta i-a mustrat pentru acesta descuragiare precum§i pentru spaima for pe cat de mare, pe atat de nein-temeiatli, care an se r1146ma decat pe retragerea provi-sorie a o§tiriI Imperate§t1 spre Dee§Y. El nu considerade loc puterea du§manilor ca find atat de covIr§it6re,ca ea sli pal ameninta In mod serios pAmentul ahemInca fiind trupele Imperategi pe plmentul Arddlulul ;ea, din contra, s'a depArtat te Sag §i s'a intors spreBasta, bun dupl §tirile sigure Sail no sufer !lid oasuprire. Apol el Did nu are caderea de a-I deslega peSag de jurlimentul de supunere, §i chiar avend cadereaacesta, tot n'ar voi sa -I deslege, cad acesta ar fi nnlucre neTertat. Et as dar sl garde In rAbdare §i incredinta §i sa a§tepte dimpreuni cu victoria neaparataa armelor Imperate§tY §i ajutorul ce In curend li seva da 1).

Dupl aceste pregatirl Sigismund Bathory a navAlitcu WA puterea asupra Clujulul, Intro zidurile caruiaavea de Band sail pung scaunul. Corpul auxiliar tur-cesc de sub comanda MY Bektes-Pap cuprindea aprepe

1) Protestatio IIniversitatis Saxonum ad D-um Basta, Cibinii,12 Novembris 1601. Responsum Generalis Basta ad Universi-tatem Saxonum, In castris ad oppidum Dees, 24 Novembris1601.

72

10,000 omen); ear 6sten ardel6nli 60 de escadrone decAlArime gli putinh pedestrime. Turd! all trimis name1400 archibugierl In tabdra Id Sigismund Bathory, §iAnd mg mare era lipsa ce suferia acesta In artilerie§i anume In tuner) de asedid, astfel ce el (la 25 No-emvrie 1601) n'a putut sh Inc 6ph asediul §i bombar-darea viit6rei sale capitale dead en 11 tunuri de campde calibru mic §i cu trey de calibre ma) mare, carefuseserl aduse 'a urmh de la iligara§.

Garnisona imrdrat6sch, de§i mica la num6r, era o.truph de omen) sled §i vrednici de Incredere, care,duph cum spera Basta, putea sh se apere OBI la ex-trem ; dar despre despresurarea §i scAparea °rapidaid vorba nu putea sli, fie In ImpregTurArile date. Ar-mata luY Basta, indispush din causa restantelor de soldh,§ovaia In ceea ce prive§te supunerea la comanal §i anar fi putut sh fie domolith decAt prin achitarea In de-plin a soldelor, ceea ce comandantul, in lipsh de ban),nu putea sh fach. Pe laugh ac63ta sub comanda luY seaflati putine trupe germane, care cereati §i ele sh fieconcediate ; iar trupele ungure5tI ale Id, vre-o 4000pedestrime §i Tre-o 5-6000 chlarime recrutatil printreHaiduci, ar fi putut, dac'ar fi fost puma! credinci6se §ivrednice da incredere, sh fie deajuns spre a tin6 dim-preunh cu rdm4itele o§tiril de moldoveni §i muntenTale Mihaitt-Vocll pept en 6stea luT Sigismund BAthory,dar din causa lipsei de subordonatiune, motivate de sol-dele neplatite, §i a inclinariT for neIndoi6se spre causanationalh ele an putead se fie Intrebuintate decat cusupremh precautiune §i formati prin nelncrederea ce in-spirati ma) mult o pedecA decat un bun mijloc pentru o

72

expeditiune norochsh. i Luca stand s'a incredintatBasta §i i s'a plans Imp6ratului, cat de grett lucru e atine In sold armata ungara In atat de mare nun* pephmentul patriel sale. Atat pentru acest cuv8nt, cat ;ipentru allele generalul s'a ferit a da o batalie In campdeschis voia, precum oicea, A cagige victoria far&de a se bate, fiind de parerea ca du§maniT nu vor putesh continue mutt asediul In sesonul atat de inaintat.

s'a stabilit dar la Deeg to o positiune atat de bluefortificath cu §anturT, incat Sigismund cu t6te forteleluT superi6re n'a indraznit sh-1 atace, ci a preferit asili Clujul prin bombardare, prin mine §i prin f6me shcapituleze, ceea ce in timp atat de scurf n'a pntut1.610 sa obtie. Asediatit aded, tembdu-se and de ar-mata lut Basta, le luau rasistenta de o cam data inserios §i n'ad capitulat, ear deputatiT for asigurati inacela-g timp pe Imphratul despre fidelitatea neclintith§1 despre devotamentul traplui, a caruia capitulare nu-maT in cas de extremi strtmtorare §i desperatiune va ficu putintl, it presentau pe Sigismund Bathory ca peun tiran nemilos, al caruia jug doresc A-1 scuture catmat curOnd cu ajutor imphrhtesc §i se rugat, ca BastaA fie indrumat a trata in casul uneT despresurarTora§ul cu crutare §i cu blandeth, cad cu drept cuvAntse temeati de a fi pedepsiti de acest general pentru redascunsele for simpatil chtrd Sigismund Bathory,

Deputatif staturilor transilvane, nevoid timp de donebunt a a§tepta zadarnic o resolutiune §i pug prin suc-cesole obtinute la tuceput de Sigismund Bathory In opositiune WA, 11 rugati in apr6pe acela-g timp pe Im-Oratul A le dee in cele din urma r6spuusul sAtf §i

gi

El

74

voia de a an Intorce a cask cki shiltatea for arenevoie de o schimbare de oder'. StrAbateati adecl §1 laden§il simpatiile catr6 Sigismund Bgthory ').

Intro aceste parte anotimpul nepriincios, parte lipsade pedestrime pe Sigismund Bdthory sa ridiceasediul Clujulul Si sl se retragli dimpreunl cu corpulauxiliar turcesc spre hotarele Moldovil. El a vestit inacela-§I timp pe Basta despre dorinta sa de a face unaranglament pacinic cu imperialil l'a invitat sli

spre scopul acesta Ia tabka maghiarti, pe unIesuit ca mijlocitor, ceea ce Basta a §i fost gala safad. Turcil as Inceput spa Jetragerea spre Cara lor,prAdand In calea for ca ni§te adev6ra4I barbarl tars §1tirInd cu denol In robie vreo 8000 de creginl. Acumsocotia Basta sosit timpul, ca deschida pe laBrasov drum la Muntenia §i sa ridice cu maim !liar-math pe Radu-Vodli In scaun 2).

Indemanlitkia luY Basti favorisatl §i de lipsa deenergie aid Sigismund Batbory, a supus In anul pro-xim (1602) case( domnit6re intregul Arddl §i a ajutat

pe Radn-liodi sa iee Domnia Muntenia. Recunoschtorpentru acestA ridicare 'n scaun §i crediacios obligamen-

1) Raporto del Generale Basta al Imperatore. Dees, 30 No-vembre 1601. Snpplicatio Delegatorum Clandianopolitanornm adCcesarem. Legatornm Transylvania) ad Camarem mph% libellns.Relatione data da Tomas Falloianns, prigioniere, Dees, 30 Novem-brie 1601.

2) Lettera di Basta all Arciduca Mathia. Dees, 7 Dicembre1601.

Pali edit

§i tri-mild

sh11

pi

75

telor luate asupra sa, Radu-Vodi a fost o uneltfi su-pusti in mana Austriel §i a favorisat cu succes intere-sele el de cate-ori a fost chemat la fapta. Clad Marele-Vizir a strtmtorat (August 1602) en tot din adinsulAlba-Regall In fruntea unel o,tirT de 100,000 6meni§i austriacif §i-ati Incordat tete puterile, ca si despre-sere ora§ul acesta, era de mare importanta, ca du§ma-nul sit fie silit pen o actiune fie In fiancul, fie in do-sul luT a-§1 desbiva puterile. Basta a primit dar ordi-nul de a execnta un atac asupra Lipovel ill asupra Ti-mi§oril §i de a pune In acela-§1 timp la cale o Availto Turcia, pe la Rusciuc, peste Dunare alai Radu-Vodi,pentru-ca astfel Bektes-Pap, care opera contra Arc16-lului, al fie nevoit a mai cere none Intfiriri pe langicele primite de curend §i armata principals a Tarcilorsa se reduci 1).

TradAtorul stapanului sefi, at nenorocituluT Mihaifi-Voda, necredinciosul, care le prededuse imperialilor ce-Utile Gherla §i Chien, Albanesul Aga Leca a glisit InUngaria rang §i avere dupa-cum i se promisese. De§icu multi repnlsiune, clipitanul Satmarului, Mihail Sze-kelp, a trebuit,' dupl porunca Imperatului, sl-T predeegratuit spre folosire trel sate din complexul de domenilal ChiOret. And mai nainte de a i se Mut acestidanie Curtea din Viena II mai Muse §i rangul de el-pitan, In care calitate el a adunat cu cheltuiala saproprie o cetli de 200 chlareti pentru expeditiunea, prin

') Erlass des Erzherzogs Mathias an Basta, Wien, 28 August1602.

76

1604

care Radu-Voda, a fost ridicat In scaunul Muntenia ;el mai primia apol OA la luarea In posesiune a ave-rilor ce i s'afi daruit o 16f1 de 100 talerl pe lunl.De minune i-a mat venit inse la socot6la gratis CurtilIn c6rta lul cu Sigismund Rakoczy, care prin o sur-prindere luase cu de la sine putere in stlpanirea sa omultime de pretiose avert mobile ale lul Leca Aga subcuvent el ele aunt ale Arm6nuld Gheorghe Duca, unLain-lc tovar4 de negustorie aluY Mihaifl -Vodti, care prinvina lul, a§a 4icea Rakoczy, perduse dreptul asupraaverilor confiscate. Silit a inapoia lucrurile luate §i ada despagubire. ligkoczy n'a putut, cu tote subterfu-gille §i temporisfirile sh scape in fata indfirltnicia, cucare staruia Leca Aga, cYcl nicl meritele cell catigaseel pentru casa domnitOre nu puteati sa tie cumptini cuale lul Leca Aga, nicl justificarea lul juridicl nu seputea sustine in fata acusaril aduse de acesta 1).

P6tralicu, fiiul Orbit al vit6zului Ili nenorocitulu!Mihaifi-Vodfi, tills dupti m6rtea tatillui 8611 sub sceptrulhabsburgic modest, WA pretentiuni §i nebagat In seaml,mat mutt In strImtorare decat In belpg, lipsit cu dese-vir§ire de orl-§i-ce diregfitorie §i Intretiindu-se cu chin

1) Gesuch Leka-Aga's an den Kaiser, vom J. 1602 oder 1603.Responsum Sigismundi Rakoczy ad Arciducam Mathiam, Zerencz,31. Mai 1601. Supplicatio Sigismundi Rakoczy ad CesareamCameram Aulicam, 1602. Rescriptum Ca3saris ad Georgium Ba-ntam, Praga3, 1 Martii 1603.Responsio Leka-Aga) £d replicatio-nem Sigismundi Rikoczy, Cwsari porrecta, in principio Julii1603.Tres alias supplicationes Leca -Agar paenes Cmsarem, menswAprilis et Maii 1603. Kaiserlicher Auftrag an die Hofkammer,15 Mai 1603.

cu vat din avutul mqtenit de la tatAl sea. Muma tut,ae6sta mArturie a atator schimbArl in sarta omen6sca,murise la inceputul acestul an, iar mama tatAlul se q,o a doua Hecubl, a luat tot atunci velul de cAlugarillIntr'o mOntistire din Muntenia, pentru-ca prin paceavremelnicl sa c4tige pe cea de veci. Cand §tirea despregrelele impregiurarl, In carell petrecea nepotul el viata,a strAbatut pang In singurAtatea monachala a bunicel,ea se grabi sa -I upreze pe cat II sta in putinta, salts,trimitandu-1 drept daruri vestminte §i efecte pretiOse. Adu-Morn' acestor daruri a fest apr6pe ins de Tirnavia pra-dat de Valoni din detapmentul comitelui de Pfalza, carese afla In acele pArti. In zadar i s'a plans prldatul Indone r6ndqr1 Archiduceld Mateifi ca suprem representantal Imperatuld. Cand Petraptt s'a adresat, In sfir0t, cuo plangere plinl de amArtciune la Rudolf II. el insu-0

acesta i-a recomandat afacerea cu loath seriositateaArchiducelui §i i-a poruncit acestuia sa statueze prinpedepsirea faptuitorilor inarmay un exempla pentru stir-pirea pradlciunii facute la lumina mare, care face dru-murile nesigure, postmaistrul austriac Carlo Magno areqit sa descoperl prin denuntArile (acute de faptuitorlintre den0Y lucrurile Waite, sa le iee §i sA le predeeproprietaruluT 1).

DMA asigurArl (Sefer Pap) despre dorinta sa de a 1814 on 1817

1) Supplica di Petrasco Valvoda vlaho al Imperatore. 1604.Reskript Rudolph's II. an Erzherzog Mathias, Prag, 5. MRrz 1604.

Anzeige eines Anerbietens zur Entdeckung der geraubten Sa-chen, 1604.

77

pi

78

mentin6 pacea §i despre respettarea pacif fucheiate, ci

promite el va pedepsi dupfi cuviin46 pe eel ce din parteaTurcilor vor fi turburAnd pace; cere Inse ca §i impe-rialil sli proc4dS tot astfel fall, cu turburatoril pficiT. El seplange in deosebi din cansa asilului acordat la Tirnavia la.

erban (Radu) dimpreuna en suita luT de 200 pers6nedupl-ce el Indrfiznise a face dimpreunfi cu ForgAch oexpeditiune In Ardeal §i In Muntenia ; ba Impfiratul nu -numai i-a acordat o pensiune viagera de 1000 de talerl peMa, ci are de gaud s1-1 ridice Domn al Munteniel,ceea ce se invedereazfi din asigurittoriile Impfirate§t1 cese aft In mAnile lul. De 6re-ce inse pe de o parteerban s'a ridicat cu maim armatit Impotriva autoritatil

Sultanuld, ear pe de alta are sit dee socoteala despre100,000 taleri, pe care i-a Instritinat de la lark pro-cederea mai sus- amintitit a Impfiratului e cu atAt maTcontrarit tra6tatului de pace, cu cat erban nu Ince-tdz5, a agita prin ascuns Muntenia §i a o pregitti pen-tru gAndurile Id de cucerire. Aceste toate all al fie In-Ifiturate 1).

1616 AvAnd Radu (1erban) de gAnd sit trimita un sol laAli-Pala, Molart, care intervenise o data dimpreunit cuEpiscopul Kiesel In favorul acestul Voivod, le rende§teAnd odati cererea adresatit ViziruluT, ca acesta A nu-Irefuze lul Radii ajutorul sit binevoitor §i sit -1 sprigi-

1) Schreiben Sefer Pascha's von Ofen an den Kaiser Mathias. Eingleiches auch an Hans von Molart. Ofen, 1614 oder 1617.

79

ndsca In cererile lul juste, find sigur, ca la ocasiunice se vor fi ivind iT va face contra-serviciI1).

El (Ali-Pa§a) a conferit, dice el, cu solul loT Radu-Toda §i i-a dat IndrumarY. Indestulat6re. In data dupasosirea la P6rta a ambasadorulul va veni in discutiune afa-cerea luT Radu §i va obtine un resultat favorabil2).

Cele din urma raporturl sosite din Moldova aduc §ti-rea, ca PolonesiT au batut acolo de a treia-oars peIbrahim-Pa§a, Beylebey-ul de Silistria, care fusese In-sartinat a-I alunga, §i ail omorlt pe cbihaiaua loT petampul de luptii. Indignata earl din cale din causaardsta, P6rta nume§te comandant contra for pe Skender-Pa§a, IT da acestuia pa§alicul BosnieT, IT pupa la dispo-sitiune 2000 de ienicerT din capitall, 14 beT de Sand-jac din tinuturile Dunarii, Intrdga qtire din Dobrodja§i din Bosnia §i afara de acdsta pe Gavriil Beth len §ipe Domnul Munteniel cu t6te ostirile lor, §i-'l di po-runca sa-I atace fara de intardiere pe Polonesi In Mol-dova, primind In stela -§I timp fratele Rantoul tata-resc Insarcinarea sa fad Incercarea de a Will cu40,000 Marl In regatul Poloniel. Primind lose Introacestea §tirea ca Polonesil Watt retras de buna vole dinMoldova, P6rta se lini§te§te Intru cat-va, Insa fitra-casa renunte pe deplin la gandul de a o pedepsi pe Po-

1) Hans von Molart an Vezier Ali-Pascha von Ofen. Wien, 23.Januar 1616.

Vizirnl Ali-Pap de Buda catr6 Hans Monad. Buda 3 Fe-vruarie 1616.

§i

80

Ionia, ceea ce din cause rgsboiuluT cu Persil trebuia deo cam datit sd se amane pe alte timpurY mal priinci6se.Starzer IT propune, ce-T drept, lul Skender-Pa§a sl tri-mitli in 'Polonia pe Polonesul Samuil Oswinowski, caretraia la Constantinopol, cu propunerl de pace,- in vir-tutea clirora armata polonezA urma sd se retragl cudestvIr§ire din Moldova, ear Porta se obliga in schimba Ingitura In timp de patru luni de 4ile dup4 ridicareadin note a luT fn scaun pe Voivodul Stefan Tamp, carea fost alungat de PolonesT, a clruia inclinare spre be-tie, spre netrebniciT §i spre tiranie 11 este §i el, In

sfir§it, Invederatl §i pe care numaT de o camdatti stfirueridice ear In scaun, §i inlocuiasc4 cu un suc-

cesor agreat de o potrivl de ambele Orli; nu afll insela Portl rOsunet ac6sta propunere, prin care Starzer nuvoia, la urma urmelor, decat sl Inlature ingrAmIdirea In-tregei o§tirT otomane la Dun Ire, ceea ce era lora maTprimejdios pentru ImpOratul cu privire la Ungaria, de

cat pentru Polonesil InglduitorT In ceea ce prive§te Mol-dova. Skender-Ta§a iY promite inse Starzer cusiguranta cA Indatd dupe ce va fi InlAturat cu bine con-flictal cu Polonia va puue in joc t6t1 influenta luT, cascaunul domnesc al Moldovil sd i-se dee lui Gaspar Gra-tiani, aded unui protejat §i aderent al Imperiulul. inadevOr, dad misiunea lui Gratiani aduce r6dele dorite,ac6st6 ridicare In scaun se p6te spera cu tot atat te-melt ca §i aprobarea Imp6ratulu1 in ceea ce o prive§te 1).

1) Michael Starze'r an Hans von Molart. Constantinopel, 25. Fe-bruar 1616.

sa-1

IuY tett

fii

81

Tractat de pace intro Imparatul Mateiii gi SultanulAchmed I, la care lntervin gi semndzd din partea 'mpg-ratuld cardinalit Forgich gi Riegel, apol Mo lart, klthan,So lms, Pethe gi Apponyi, ear din partea Turcilor Achmed-Chihaia f i Gaspar Grajiani ca PlenipotentiarP).

Memoriul luY Radu-Yodel (erban) In cestiunea rein-tegrarii Id in scaunul Munteniel e predat de deputatulL. Molart cu recomandatiunl staruitore lul Hasan-Papa,care promite intervenirea sa cu conditiunea, ca. Rah-Voda erban se va presents la Peal 2).

Art. 3. Fata cu Gaspar Gratiani, care a fost celmai de frunte dintre mijlocitoril paciT gi i-a fault gialtfel Imperatulul servicil excelente, ambasadorul aveasa -I doveddsca o particulars incredere, tratandu -1 ca peun adevarat diregator at Imparatuld; cu Me acestelase, fiind-ca el (Gratiani) la belie este prea de tot in-discret, are sa -Y faca Imparta§id numaf despre cele ceprivesc scopul special at solid sale, ear asta farli-casa-gT dee de gol lipsa de incredere.

Art. 20. In coea ce privegte ArdOul, Moldova giMuntenia Czernin nu are sa intro de loc In discutiune,ci sa se raPme pe tractatul de la itvatoroo gi de laViena, In care dupa cele petrecute an are Were de aface vre-o schimbare. El avea A spunk ca e ambasa-

3) Wien, 1. Mai 1616.2) Bericht des Abgeordneten Ludwig von Molart, kais. Obriaten,

fiber das Ergebniss seiner Unterhandlang zu Belgrad mit dem Ve-zir Hassan Pascha von Ofen. Prag, 12. 114rz 1616.

69,838. III. 6

82

dor at IMperatuld Roman §i In acela-g timp §i atRegeluT Ungarid, nu p6te dar Bid sa punk la Indoialii,Hid sa fee In aparare drepturile acestuia ; dar nu arenici Insarcinarea de a o face acdsta, §i e destul cacel dot ImparatI al voidsca acela-14 lucru §1 sa se In-teldga bine unul pe altu11).

Ali-Pap din Buda it raportdzi Portly, ca may mullArddluld, nemultumiti cu Guvernarea lul Gavriil Betblen,cer numirea lul Homonnay pentru krddl §i, drept com-pensatiune, pun In perspective cedarea dare Turd acetatilor Lipova pi Inn, precum §i cre§terea IneuririlIn Ungaria prin cagigarea numeropor aderenti aY lulHomonnay; Perta nu (la lose ascultare acestei cereri.De curend a sosit din Moldova §tirea, ca Polonesit earall luat cu puterea Ora acdsta in stapanirea lor. Skender-Pap a plecat dar contra lor, i Caimacamul se opineen mare luderetnicie tuturor propunerilor de a Inlaturape Stefan Tonna §i a numi alt Voivod, depi acesta esingurul mijloc pentru Inlaturarea complicatiunilor din-tre Polonia Si Turcia Si Sultanul nu vrea pans actin'sti tie nimic despre un resboia in Europa. Atat Vene-tienil fuse, cat g cel-Pati adversary aY Imporatulul nuInceldzli a purse prin fel de fel de insinuari la banuialadispositiunile Id pacYnice i a o face pe Porta sit crdtla,ca Imparatul consimte cu Wake facuta de PolonesiIn Moldova. Ear banuiala acdsta prinde la Porta cu atatmat virtos radecinY, en cat pe de o parte sosirea am-

k) Instructind secrete pentra ambasaloral 1mpilriltese trimis laNeil, Viena, 24 Martie 1616.

E3

basadorulul Imparatesc la Porta- mere1 fatal-0e, ear pede alta din raporturile luT Stefan Tomp reiese, ca intabara polonesilor se atla §i Nemtl 1).

Dupe -ce ambasada turcdsca din Viena a cerut de laImparatul se nu permits atacurl asupra Ard6luluT §i sitobserve neutralitate deplina tii dupl-ce pe basa acestelneutralitati Ali-Pap a incbeiat cu Homonnay §i cu

Radu-Pods (erban) o Invoiala separate, s'a pus dupainitiativa luta de Molart la cale, ca ArdeleniT se -1

al6ga din propriul for Indemn pe Homonnay Principe atfor §i sa-1 dome In tail. Ear dupa-ce ambasada tur-c6sca a staruit, ca Cardinalul Klesel sa determine peHomonnay §i pe Radu-Pods a null puns In esecutareplanul, atat Klesel, cat §i Molart aa socotit a fi matcu cale si traganeze de o cam-data afacerea §i sä odues cu disimularT pane -ce Homonnay §i Radu-Vodanu-§I vor fi pus planurile In lucrare. De 6re-ce loseambele aceste intreprinderT s'aa traganat, atat Caima-camul, cat §i Skender-Pap inclinau a-I sprigini peBeth len, ba chiar iii Ali-Pap a apucat o directiuneopusa celeT do maT nainte, Intr6ga stare de lucruri sepresents cu totul sthimbatii §i astfel se ive§te necesi-tatea de a urma cu totul alta cale in ceea ce prive§teintreprinderea WI Homonnay, pentru-ca sa se evite corn-plicatiunl neplacute Si sa se pastreze paces abia inche-iata. Tree And cu vederea, ca Imparatul i-a dat lui Ho-monnay Indrumarea de all amana Intreprinderea pentru

') Mihail Starzer eitril Baron] Hanna de Molart. Constantino-pol 16 Maid 1616.

1616

84

conjecturl mai priinci6se, ceea ce era conform cu care-rea de neutralitate, spre a ctigtiga timp pentru o mairational& punere la cale a lucrulul gi spre a abateatentiunea dugmanilor de la acest plan amanat de ocamdati, dar nu Orbit, era de nevoie, ca Mo lart sit-1dee luY D6czy instructiunt in acest sans, sh trimith peabatele de Tur6cz, Muth, la influentul Forgdch, careputea Maui gi asupra lut Homonnay, gi sl Instircinezepe Bonhomo a se duce cu instructiunl potrivite la Ali-Paga de la Buda, si negocieze In cestiunea acdsta 1).

1616 Recunoscendu-li-se Ardelenilor dreptul de all alegaIn tOta libertatea Principe le, alegerea putea, ce-Y drept,sh mat gi asupra but Homonnay ; presenta In laghrulluI Homonnay alai nadu-Vodh (erban) degtOptli ins& laPorta vii blinuiell asupra scopurilor urmarite de el.

pe ACOOft Ali -Pala, Amhat Chihaia gi Gratiani ati

trimis in comun acord dot Nang la Porth cu scrisorllinigtithre 2).

1616 Acestuia (1111 Gratiani) i as reaminttgte promistunea,ch, Intorcandu-se la Constantinopol, va obtlue de laNal recundgterea dreptulut de all alege In Ma li.bertatea principele pentru Ardelenii, care nu-1 mat potsuporta pe Bethlen, precum gi pentru Radu-Vodli per-misiunea de a se Intorce ear In Muntenia 5).

1) Erlasz Kaisers Mathias an Hans Freiherrn von Molart.Prag, 6 Juni 1616.

2) Gaspar Gratiani an Hans von Molart. Ofen, 6 Juni 1616.') Erzherzog Ferdinand as Caspar Gratiani. Wien, lb Juni

1616,

Mirarea luT Molart, cum el (Ali-Pa§a) pate sh Impe- 1616deco Intarcerea In tall aluY Radu-Vodh dupa-ce acestaa lost gratiat de Padi§ahul, e lipsith de on §i ce te-meal. In urma interveniril luT Molart el (Ali) a sthruitde trey -patru orl la P6rth sh i se dee Yertare omululnenorocit, vrednie de mill §i lovit de dreptatea judech-torilor' §i a obtinut pentru el to cele din urmit permi-siunea de a-0 trimite 6meniT la Parth spre a lua in-formatiunT maY Ihmurite, un lucru, despre care l'a §ivestit. Al tfel stall Inge lucrurile In present. El adechnicl tntr'un cas nu p6te consimti, ca Radu sh se In-birch In (ara sa cu o arm ith de 2000 6menT recrutatTparte dintre WA prhdaluici, parte dintre Ungurl, earacdsta nu numal oentru-ch Muntenia e drumul spreConstantinopol 6, ci totodath §i maY ales §i pentru-chobiectiunea, eh Rain 'rban), care timp de atatT anYtudelungati a trait cu pacea Si cu sarea Impdratului,urea sa fact acdsta. Expeditiune WA de §tirea §i in-voirea ImpliratuluT, numal pe barba se, nu va putt shfii credutil nicl la P6rtt In genere, ilia de adversarlYImpdratului, care ure3c pacea, §i de dumanil personallaT Id Ali. Molart e rugat deci, ca In interesul censer-variT ptcil, precum tii spre a cruta va1a luT Ali-Papat lndrumeze pe Homonnay §i pe Radii a renunta laIntreprinderea lul volnict 1).

Intreprinderea turburht6re aluT Gheorghe Drugeth deHomonna, care In cluda dreptulul public at Ungariel aadus In tart trupe inarmate strAine din Polonia, §i a

') ft,spunsul Vizirnlul Ali -Pala WA Hans Molart. Szolnok,27 Innis at n. 1616.

1616

85

86

aliatulta s6t1 Ruin-Voila, care to dada continutultd per-miiiunil de liberh trecere primite de la Imp6ratul s'aunit cn Drugeth, a provocat prin atacul indreptat asu-pra Ardelultg, afard, de alto urmIrl nenorocite Si inain-tarea armatel turcet1 spre comitatele de la Nord. Lo-cuitoriI acestor comitate r46, dar pe Imp6ratul sh in-tervina pentru intimpinarea la timp a primejdiel der6sboit §i pentru inlAturarea relelor ce ar put6 sh ur-meze din asemenea Intreprindere criminals. Deputatulfor Andreiii Keczer se r6g1 dar sh fie invrednicit deascultare de gratie §i ca sh i se dee o resolutiunefavorabilh 1).

1616 In ceea ce prive0e p8 Radu-Vodh (erban) Ali-Pa§a de-clara, di nu se 1.6te spera, ch el va fi gratiat §i ridi-cat din noh In scaun, de Orc-ce el, un om de originecomunti §i fost gramiltic al lul Mihaiu-Vodit, a prldat§i pustlit Muntenia in §ase rendurY, s'a ridicat de malmulte-ori contra autorithtil Sultanulul, a sustras de laCara sa peste 60,000 talerY Si a adus'o pe ac6sta lamph de lemn, ba nu a voit sa edit duph ezemplul JulHomonnay, de la P6rth ea Ins6 -0 scaunul. La cele doneprovincil, Moldova §i Muntenia, aceste gradid pline depod6b1 ale Sultanulut, Turcia nu va renunta cats vrememai trbie§te tin Musulman, ci va §ti sh le apere pansla extrem, §i tot astfel nu va suferi ca scaunele for safie ocupate fara de voia Sultanulut 2).

') Cererea denutatilor comitatelor din Ungaria superidritImp6ratul. Ca§ovia, 29 Iunie 16 t6.

2) Peter Bonhomo's, kaiserlichen BInstermeisters (Zeugmeister),Bericht an Hans von Molart fiber den E folg seiner Sending anAli-Paseba. von Ofen. Wien. 5 Juli 1616.

vi

646

Caimacamul Mehemet-Pap a fost inlaturat numalpentru-ca §i-a dat cu indaratnicie silinta de a tine inscaunele for pe Domnul din Moldova §i pe cel din Mun-tenia, care a1 dar as fie Inlocuitt la proxima ocasiunepriinci6sa. Radu-Yodel (Serban) are dar sa nazue sprescopul s61a pe tale pacinica, ear nu cu !liana inarmata,§1 el 0-I ajunge cu sigurantli 1).

Incercarea luY Radu-Voda *rban) de a plirasi teri-toriul ImpOratesc Si de a lnainta en putere armata(cate-va mit de lefegil) spre Muntenia, a fost o mareimprudentl ; cad cu 6re-care rObdare Si reggmandu-sepe Sultanul el §i-ar fi ajuns fara de pia o ostenta-tiune mat sigur scopul 2).

Cat pentru Radu-Voda, ImpOratul nu aproba de beintentiunea lut de a se folosi de putere armata §i deo§tire, ca as navalOsca In Muntenia §i Mei papportulce la intervenirea Palatinulul (G. Turzo) i s'a dat nu-Ilasl vote pentrn o asemenea expeditiune, ci numal pen-tru o simply trecere slut §i a celor mat de apr6pe atsot prin Ungaria, !me fara de putere armata ; aseme-nea papporturt mat incuviintat de aitminterl §ialtor pers6ne, ca sa calOtordsca In. siguranta §i sa pe-trOcl 'n Cara pana-co vor fi descurcat afacerile,nu putea dar as i se refuse nicI Int Radn-Voda acestfavor, prin acdsta lase nu s'a flint nicf o intervenire

1) Gaspar Gratiani an Hans von Molart. Jagodna, 8 -Tali1616.

2) Caspar Gratiani an Hans von Molart. Alessandria in Bra-garien, 9 Jail 1616.

1616

1616

1616

87

Ii s'ao

cull

88

In favorul lal. Pact cu t6te aceste Radu-Vodli wi -ar exe-cuta planul dugmilnos on ar pune pe altiT sli-1 execute,el n'ar put6 s'o fad ac6sta &cat Dia de §tirea §i In-vokes Imp6ratuluT, §i In asemenca cas n'ar mai put6In aid un cas as conteze la ocrotirea §i la ajutorul oilla intervenirea Imp6ratului ').

1617 Homonnay are al despartl causa sa de aid Radu-Vodli (erban), care a devenit causa intregului conflictprin acea, di n'a voit de loc sti, asculte sfatul stfirui-tor, pe care Gratiani i l'a dat la casa lul Altban, §1all amane intreprinderea pe alte Impregiurari maipriinci6se; acum ura Portil contra lui Radu a crescutatat de mult, !neat ea nicl o data nu-§Y va maT dainvoirea, ca el sa se Intarcl In Muntenia 2).

1617 Gaspar Gratiani II multumege lui Molart pentru fe-licitarea ce i-a facut cu ocasiunea ridicaril In! in du-catul de Naxos, prin care l'a distins Marele-Vizir. (Elsemn6z1 altfel: Duca di Naxia et Signor di Paris 3).

1617 Gaspar Gratiani, trimis ca ambasador al SultanuluTcu scris6re §i cu dank! la curtea imperlit6sca, e primade Imptiratul cu ceremonie In audien(a publics. Penh%executarea conditiunilor de pace Imp6ratul a luat cuve-

1) Reseriptul Impgratului Matheiii eittrg Archidncele Maximi=lien, mare magistrn al ordinnlnY tenton.

2) Gaspar Gratiani eAtrg Baronul Hans de Molart. Kurn-Cesme,10 Iannarie 1617.

8) Belgrad, 17 Martie 1617.

nitele mgsurt, ;i Cardinalul Klesel a fost Inslircinat astarui §i a priveghia ca ele sli fie observate 1).

Czernim resfr&nge ;i declar4 drept calomnil, tntocmalca ;i cele-l'alte invinuirt, ;i punctele 12, 16 ;i 19 dinmemoriul lut Gratiani, ;i anume, ca, el ar fi cerut dela Sultanul sit-I dlruiascli drept sclavl pe cet dot fitdeja turciti at fostulut Voivod din Moldova (al carutmime nu se spune) ;i s'ar fi oferit In schimb a mij-loci resolvarea priu buna Invoiall a conflictulut ivitIntre Turcia 0 Wad, declar&nd, ca, e chiar In vir-tutea plenipotentiet ;i a instructiunilor primite de laImp6ratul a IndreptaPt ;ii obligat a o face adsta ;i a-Isili pe Cunt, ca A Implindsci ceea ce va fi acordatel ; ca, el ar fi cerut ca sclav, dupa-ce nu a reu;it cuacdsta, cerere, pe nobilul polonez Samuil Koresky, carese afla In temnita color ,apte turnurt, pretindend, ca,acesta e dorinta ImpratuluT, care nu va lipsi a-0 face,la nevoie, ;i In scris cererea ; tot astfel negli, Czernimde a fi stat, ceea ce i se imputa, In legltura intimlcu pers6ne, care II sunt Impratulut r6d voitore, In

deosebt cu dragomanul venetian Marc' Antonio Borisio,un dupan declarat al pitcil, pe care Imrtiratul at&t demult dore;te s'o !Lichee en P6rta ; de la acest Marco(probabil Borisio) a primit, ce-I drept, ap dice Czernin,Ancl la Praga cAte-va visite, de atuncY tine nu l'a mat

1) impiSratal Matehl ciltr4 Saltanul Mustafa. Praga, 4 August1617.

1618

89

90

bate, Ina cleat o singuri dati §i anume la bailul Ted

netian 1).

1618 Inainte de plecarea sa Gratiani cere de la Imperatul :1. 0 recompensri prin danie de mo§iT, fie o parte dinAltenburg (Ungaria), fie o alti mo§ie ; 2. 0 recompensiIn banY, de care are trebuinti parte spre a-I Induplecape Turd, parte pentru Intretinerea sa ; 3. Obtinerea nun/dar Insemnat din partea dietei nngare ce tocmal I§IIncepea.lucrarile. In ace!alI timp II asigura pe Imp&ratul despre fidelitatea sa de a pururea neclintiti 2).

1618 Imperatul aprobl stipulatiunile stabilite de curend deHans de Molart cu Gaspar Gratiani, di indrumitrile cu-venite pentru formularea In sods executarea for §iordoni ca Gratiani sri fie vestit despre Resta 9.

1618 Deputatul ardelenesc, 1nsarcinat a starui la Hai Ininteresul lul Marcu -Vodri, care de vre-o dol anT se sillla Constantinopol §i a criruia ridicare In scaunul dom-

1) Herman czernin's, kaiserlichen Gesandten an der Plods,Rechtfertigung in Betreff der von Caspar Gratiani in 31 ver-schiedenen Anklagepunkten wieder ihn verfaszten and dem Cardi-nal Mead am 27 September 1617 zugestellten Beschuldigungs-schriften.Constantinopel, 28 December 1617.

Anmerkung. Die hieriiber angeordneten Zengenaussagen erwei-sen, dasz Czernin die Siihne des moldanischen WoIewoden, jedochblos im eigenen Namen, von Sultan sich erbeten, dann dasz ermit dem Mare' Antonio Borisi Umgang gepflogen babe.

2) Hans von Molart's Bericht an den Kaiser fiber die mit Gas-par Gratiani gepflogene Unterredung. Dewen, 6 Juni 1618.

Anmerkung. Es scheint bier eine irrthiimliche Namensver-wechslung mit Stephan Tomscha obznwalten.

vi

91.

nest at Muntenia Gavriil Bethhn dore§te sit fie obti-nuta, IT Impliue§te adstA misiune cu dinadins In modmolatic Si calcul at pe nerewire. Caci deli Beth len nu-mal sperand, ca Marcu-Vodl va fi ales, le-a dat rebe-Hier, din Muntenia vole de a aduna In Ard6I 6stea, cucare all alungat pe Domnul lor, Alexandru-Vodh (Ilia§)din tail §i de§i actistit schimbare de Domnl s'a petre-cut pe cand se Oa la Porta §i deputatul Ardelenesc,pe care Marcu-Vod4 l'a rugat cu staruintit al nu scapenefolositk buns ocas lune §i sit dud la indeplinire po-runcile Jul Bethlen, deputatul a tr5ginat presentareaadresel de mijlocire pitnA-ce n'a devenit o faptit Impli-nitit numirea Id Gavriil (Movila), fiinl luT Simeon-Vodit, care a fost alungat odini6rA din Muntenia de tru-pele imperiitqti comandate de Generalul Gbem ghe Basta,§i a devenit lucru impo3ibil ridicarea In scaun aidMarcu-Vodit, pentru-care el a Inceput sa, stAruie dup4cei se pred6duse stegul lul Gavriil. Acest Marcu-Vod6,care 11 Meuse altfel In taina Imp6ratuluT §i Case! dom-nit6re servicil Insiimnate, %case lama trecuta incercareade a fugi, dar a trebuit sit se Intorcit, fiindca, din

causa luT fusese aruEcat in temniti deputatul ardele-nesc.

Gavriil -Voda, fiiul luT Simeon-Vodl (Movila), care aplecat scum in tare sä iee stapanirea, a trebuit sacheltuiascit o sums insemnata spre a cfi§tiga pe vechiul§1 apol Si pe noul Caimacam §i a promis sa trimitit,drept asigurare despre credinta sa neclintitg, pe unuldintre fratiT s61 ca ostatec la PortA; In acela-§I timpa oferit inse prin Starzer §1 ImpiSratuluT serviciile salecredinci6se. Alungatul Domn roman Alexandru llitq, care

92

invinoviitia pentru caderea sa pe Gavrill Beth len §i pefostul caimacam, care era In Intelegere cu densul, s'adus, precum se 4icea, la Coneantinopol, ca sh fachcontra luT Beth len o plangere, pentru a careia cercetare0 pentru pedepsirea eventualulai vinovat a 0 fost tri-mis Daud-Pa§a la hotarele MuntenieT cu o Este, de0Intre aceste s'a dovedit ca e nPIntemeiath afirmatiuneaparticipariT directe aluT Beth len ; se pare decl di. acesthInsArcinare alul Daud-Pa§a era motivath de intentiuneaascunsh de a-1 dephrta din capitalh, §i de a-1 face ino-fensiv pentru rivalil WT. Presentarea In pers6n1 alulerban la Perth nu e, de0 multi sunt de alth parere,

In Impregiurarile actuate, lipsita de primejdiT si ast-felMI are sh- I fie recomandata.

Duph exemplul urmat de succes al Munteniel Moldo-venil ail Incercat §i el o schimbare de Domni §i s'ahresculat contra luT Radu-Vodh 1), fiiul luT Mihnea. Deere -ce lime acesta, om cu avere mare, a flat In tetepartile mituirl §i nu numaT a trimis pe singurul sehfiifi, un Mat de 6-7 ani, §i pe sopa sa cu darurlpretiose ca °stated la Port., ci i-a ma! promis ajator§i lul SkenderPa§a, care Incepuse sil zidesch la beta-rele despre Polouia, apr6pe de Nipru, un mare turn depazh spre a-T Impedeca pe 'Mari de a maT face navilliriIn Polonia ; MoldoveniT n'ah putut dar sail ajunghscopul. Vizirul Hassan-Pa§a Ig da lose silinta de a-Ich§tiga Id Gratiani scaunul domnesc fie In Moldova, fieIn Muntenia, i Bo3tangi-Bali, la care s'a adresat In

') Nota : Aid se pare a fi o gregita schimbare de mime enStefan Tomga.

cestiunea acdsta, consimte §i el, delii Gratiani nu e denationalitatea celor done t6r1, mid de na§tere domndsca,ceea ce p6te In tot casul al produca dificultatt Gra-tiani Inse, care, dad ridicarea lul In scaun ar r6u§i,i-ar datora Imp6ratului mai multa recumItinta decalori-§i-cui, nu trebue sa p6rda, actuala constelatiune,cad, precum se dice, Caimacamul de acum are inten-tiunea de a asturna in data dupa Intorcerea luT Sken-der-Pa§a pe actualul Domn din Moldova Si de a-1 In-locui cu vre-uuul dintre favoritiI s6i, §i de fapt fostul§i acum alungatul Voivod Alexandra (Him) are multasperanta de a fi ridicat prim influenza acestuT Caimacamdin moll In scaun').

Skender-Pa§a §11 Domnul MoldoviT se an In lagarulde la Thighina In vreme-ce armata poloneza, care seafla In tabara bine fortificata cu lianturi, respinge cusucces hordele tataregi ce prada 'n lung §i lat 2).

Gratiani ITT exprima parerea de cell, ca In scris6reacatr6 marele vizir a Impgratuld §i alai Hans Molartnu se face midi cea maT mica amintire despre bunelelul dispositiuni §1 despre bona luT purtare In timpulambasadel sale. Ludovic Molart starue dar sa se fadrecomandatiunea In acest seas vi sere de la Gratianiscuse pentru omisiune 3).

1) Raportul Id Mihail Starzer eitril Hans de Molart. Constan-tinopol, 20 Septemvrie, 1618.

') Andreiii Dom ciltri Imptiratal. Sttmar, -28 Noemvrio 1618.') Ladovic de Molart citrli Hans de Molart. Conatantiuopol,

31 Octomvrie 1618.

1618

1618

93

94

1619 Dupit Insarcinarea primal de la Imperatul Gratianie recomandat verbal de Lildovic Molart cu caldura pre-tutinden ca, uncle acdsta pate sa-I fie de folos, i astfel espriginit in siliutele lul de a obtine scaunul MoldoviT,care la 4 Fevruarie suet Incoronate de suaes. Afacerea10 Radu-Dodd o sprigine5te ambasadorul la Marele VizirMehmet-Pa§a Inteun memoria, pe care 1-1 presents la4 Februarie i).

1619 Respunsul MareluI -Vizir Mehmet-Pap la intervenireasthruitare a ambasadorului in favorul lu! Radu-VodaOerban) sung : Acela, care In ImOratia Osmanliilor vreasa obtie o Domnie or! vre-un alt semn de grape Im-piiratdsca, trebue sa se presents la Porta In persona,§i de are -ce nu de mult scaunul domnesc al Muntenieli-a Post dat In! Gavrila§, nu se pate face in curendtillocuirea 10, fara nedrepthtire. Dad dar Radu-Voila

dorqte sh alba parte de Domnie, are sa vie la Con-stantinopol §i Ali qtepte aid s6rta cu rabdare. El arealtfel de Band sit citdsca considerantele cereril expuse

In memoriul, care i s'a presentat In traducere tur-as* Bali dee cu tot din adinsul sdma despre ele §isa iee o hotartre potrivita en valabilitatea for §1 cudorintele Imp6ratulu1 9).

1619 Gratiani, Voivodul, Si Skender-Pap primesc de la

2) Ambasadoral Ludovic de Molart clitrii Impgratul. Conatanti-nopol, 26 Fevruarie 1619.

2) Ambasadoral Ludovic de 'Molart clitrii fratele sra Hans deMolart, prefiedintele consiliuld de- rgsboiii. Constontinopol, 26Fevrnarie 1619.

95

Porth inshrcinarea de a resolve conflictul cu Cazacil fiepe calea negotierilor, fie cu puterea armata. Starzercredo ch e pests putinth a-i domoli pe Cana on a-T

educe in ori -0ce chip la lini§te ').

Deputatul §i marele Logofht al Domnulul Muntenia 1619

de atunci, numit Vistierul Papa, care visitase mainainte pe Radu-Voda (erban) la Tirnavia, se presenthla 17 Martie la Bethlen §i-i educe In numele Domnululsei §i din inshrcinarea lot darurl frumose li it r6gli shInchee o alianth intre Muntenia -0 Domnul ei de oparte Si Bethlen 0 Ardelent de alta. Domnul Moldovil(Stefan Tom§a) e scos din Domnie Si chemat la Forth,averea lul Intrdgh e push In numele Sultanulul subpecete, f.i e numit urma; al 1 ni Gra(iani, pe care eInstircinat a-1 pane in scauu Skender-Pa§a, care nu seuita cu ocasiunea acdsta aid pe sine 2).

kfacerile Voivodulul Grat iani se Indrum6z1 de tot 1619

bine §i norocos §i, de0 nu s'ar fi crept, ch Moldovenitvor priori recunWerea Jul Si presents Jul personall a§aneted §i WI Ilia o greutate, el anunth, ch an numalch loctiitorul lui a avut o primire cuviinciosa in tarn,dar aprOpe 20 dintre cel mai de frunte boierl at (rlii-ati ie0t panh spre Adrianopol spre intimpinare, 0 laDunhre fait ageptat vre-o mie dintre locuitoril thrii.Prima furtunh din Polonia se va deschrca In capul lui,

') Mihail Starzer clad Hans de Molart. Constantinopol, 28revroarie 1619.-

') Gabriil Bethlen citrii Android D6ezy. Cluj, 18 Martie, 161g.

96

dar Skender-Papa a primit ordin sit-Y dee ajutor, earsel than -g1, chiar gi numaY din interes personal, nu valipsi de loc a se folosi de t6te miji6cele de apArare I).

1619 Domnul Moldovil, Gratiani, vestegte pe Beth len prin.tr'un sol trimis anume Is el, cl a intrat la 6 Apriliein Iagl gi cli e Incarcat cu o mare aural de datoril,gi-1 Mg . sli-1 dee 80,000 piing la 40,000 lel cu itn-prumut, ca sit domol6sca pe numerogil Turd venitY cuel, pe care numal prin darur1 marl p6te sl-1 determinea pleca de la densul. El se va Incredinta in curend,dice Beth len, cAt de ugor gi de placut lucru e o ase-menea dignitate de Voivod 2).

1619 Mal multe scrisorY trimise de secretarul luY Radu-Vodi (erban) In Po Ionia stint prinse la hotarele despreMoldova ale Ard6luld gi trimise Mare id-Vizir, care dincontinutul for gi In deosebl din pasagiul privitor lanod ordin cavaleresc , della Milizia del Redentore" cepretinde a fi fost Infiintat de curend binuiegte lucrurY marl,degi ma! mult pe tAcute. Ambasadorul 41 a In fel defel de chip silinta de a pune capbt ingrijirilor lul, partepretindend cl el nu gtie nimic, parte asigurandu-I, clImperatul nici nu se amesteca In treburl bisericegti,nici nu a dat lul Radu gi color maY de aprope al lulvole 81 intro in un asemenea ordin, gi presupunend, insflrgit, ceea ce ugor se putea admits, cli scrisorile nu

1) Mihail Starzer clad Hans de Mo lart. Constantinopol, 30Mortis 1619.

2) Gavriil Beth len cittrli Andreiii Neg. Alba-Inlia, 28 OetOm-vrie 1619.

sunt autentice, ci dictate de ud §i de pizma; el §ir6u§e§te prin aceste a-1 pe Mare le-Vizir. De

Ere -ce lose bdnuiala acesta, nefiind pe deplinar putd A fie exploatatI de du§manii p.cil §i de ad-versaril Imp6ratului ca ocasiune bine-venita spre a pro-duce fel de fel de greutati §i de neplaceri, ambasadorulcere instructiunile cuvenite pentru preintimpinarea °ale-mitlitii. El se teme totodatl, ca Annie la, ivitlva fi o peded grea §i pentru Radu-Dodd in ceea ceprive§te aspiratiunile lui, §i de aceea crede, c. tecmaiacum nu ar fi la timp, ca Imp6ratul A-1 recomandedin noil fn buna-vointa Portil 1).

Fostul Voivod al Munteniel Alexandru veste§te

prin o scrisOre in cea mai mare confide* §i sub pe-cetea tAcerii pe ambasadorul Imp6rAtesc despre sosireaunul curler al lul Gavriil Beth len cu depe§1 dtr6 re-presentantul Au, prin care acesta primate ordinul de acere §i a obtin6 de la Porta ridicarea lul Gavriil Beth lenin tronul regal al Ungariei §i a fratelul Ail in scaunuldomnesc al Ard6lului. Cu scopul acesta all A vie incurend la Constantinopol 1ece nobill din lingerie, ca Aexprime in fate tronului osman dorinta terit, ca GavriilBeth len A iee corona ungad, §i afad de acesta depu-tatul ardel6n mai prime§te §i ins6mnate sume de banipentru Induplecarea Turcilor.

Un galb6n unguresc pretuia Muni 140 aspri, un

1) Ludovio de Molart clitrli Hans de Molart. Constantinopol, 7In lie 1619.

69,838. III. 7

1620

97

lini,tiinlitturata,

°data,

(Clap)

98

taler imperAtesc 80 aspri ; un aspru pretuia decT cam2 creitarI In buil no§tri de ap 1).

1621 Secretarul Id Gratiani, Giovanni Amati, s'a Inecat,§i din tficerea deplinfi alul Gratiani se p6te trage con-clusiunea, c'a murit §i el 2).

1621 ET ridicl protest serbfitoresc §1 resping cu energiepretentiunile acelor refi-voitori adversarl al Imperatuld§i at teril, care, pretin4end a fi plenipotentiarii statu-rilor din Austria de Jos, fauresc la Perth, fel de fel deuneltirl §i de intrigt contra Imperatulul §i a posesiu-nilor Id; el negfi plenipotenta ce pretind a aye, con-damnh pail for duplino§I §i r6g1 pe ambasadorul im-Orates, ca sfi-I indrumeze pe ap,a numitil plenipoten-Vail, care aunt ni§te In§elfitorY, a se liniAi, §1 a punela cale arestarea, predarea for In mAnile diregfitoriilorImperate§t1 §i pedepsirea 'or exemplara In casul, eln'ar voi sl-I dee ascultare. Pentru adeverirea repro-beril for el alAturez1 §i un manifest subscris de den§iTla adresa agitatorilor neautorisatl 8).

1624 In vreme-ce P6rta trimite pe Hassan-Aga cu Inset.-cineri la noul Han tfithresc, numerese cete de 'Marinavfilesc In Moldova §i In Muntenia, prada, pustiesc Si

1) Ambasadord Impdrettese Ludvic de Molart citrli Impkatnl.Constantinopol, 23 Aprilie, 1620.

') Aloisio Radibrati clitr6 Imp6ratnl. Belgrad, 24 Fevrnarie1621.

8) Scrisorea color patru statnrb ale Anstriel de Joe, atilt dereliginnea catolici, cat §i de confesiunea Angsbn rgici, clitrii am-basadorul de la P6rtli Cesare Gallo.

99

incendiazh aceste pa in mod ingrozitor §i alung3 peVoivodul Rada din Muntenia dimpreunh cu fiiul shh inArd6l ').

In vremece Hanul Thtaresc Mehemet trimite la Nalpe ambasadorul shil §i dupa aparentele exteriore intre-tine bane relatiuni cu P6rta, ehin-Gherai, fratele lul,inaintdzh in fruntea unel o§tiri de 60,000 Mari spreAckerman, pretinynd cd voiqte sh pedepsdsch 6rdele cefacusera, cea din urnia expeditiune de pradare In Mol-dova §i in Muntenia, in adevhr Inse pentru-ca sh ameninteimperAtia otomanh, lucru, pe care -1 cla pe fata §i tai-nice lui intelegere cu ahul Persia 2).

Renumita chpetenie a Mari lor, Cantimir, educe, ca 1624

mai nainte Moldova, §i Muntenia la deplinh ruing prinpradare, prin incendiare, prin ducere in robie Si prinfel de fel de alte chipuri, ameninth gall de acdsta §iArddlul, ba chiar Si tiirmul drept al Dunarii, dad flu'va fi acoperit de ghiath. In acela-§I timp Cazacil st§irenoiesc escursiunile de pradh de a lungul termurilormdril Negre, de asth-dath cu 150 bard, dad foc Ismai-

§i Brhilei Si silesc prin acdsta pe Capudan-Pa §ash iash cu 15 galere in mare spre a-I pune pegod 3).

1624

1) Ambasadoral imp6r6tesc Lnstrier citr6 Imphatul. Constan-tinopol, 8 Octomvrie 16.14.

Ambasadoral impZiratese Sebastian Lustrier cdtril consiliernisecret 1i preiedintele consiliuld (tulle de r6sboiii Comitele Rem-

bald Colalto. Constantinopol, 0 Noemvrie, 1624.8) Raportul until Ere -care Turanni ambasadorul Imp6r11-

tesc Hans Jakob Kurz. Belgrad, 20 Noemvrie, 1624.

lului

cAtriS

')

100

1625 In anul 1625 dieta ITngariei a presentat Imptratuldma multe plangerl, prin care II trage luarea aminteasupra neajunsurilor, a drora Inlhturare o cere. Asu-pririle §i excesele soldatilor Imptrate§tY; nlivAlirile des-pre Polonia ale Cazacilor in Comitatul NeutreY, In carepeste 500 de 6meni at fost, numai In cea din nrml,parte omorlti, parte du§I In robie; eipeditiunile, careIn ciuda tractatelor Incheiate cu Gavriil Beth len §1 cuTurcil parte at fost acute pe lap, parte se pun insecret la cale asupra Ard6lului §i asupra principatelorde la Hunan; turburArile ce se urm6z1 flirfi de cur-mare In cele-lalte WI Imp6rate§ti, erati lucruri, caredupA parerea dietel atingeat de aprOpe binele priT un-gure§ti §i cereat o grabnicti vindecare. Staturile i -alladresat Imp6ratuluI cererea, ca s6 confirme din notpacea Incheiatt cu Gavriil Beth leu ; ca 86 dee un do-cument In original at acestut tractat de pace spre a fi*tilt in archiva statului; ca all iee aspre m6surT derepresiune contra celor ce fie pe fata, fie prin ascunsturbura pacea §i ast-fel f6rte u§or ar put6 all Incurceregatul Intr'un resboit ; ca A curme turhurarile §i std -rile de resboiil din t6rile sale ereditare §i al readuclpacea §i lini§tea de tots doritll. In ac6stl representa-tiune era o indirectll mustrare pentru expeditiunea luIHomonnay In Ard61 §i aid Radu-Yodel In Muntenia, carefusesera puse la cale §i promovate din Viena 1).

1625 Dupt-cum se aude MAI s'ail aliat en Cazacil §i cuMoscovitiT, at primit asigurarl de ajut6re nedeterminate

1) Gravamina Dietae Ehmgariae anno 1626. ( Archiva de Hs-boiii).

101

de la Polonia, determinate de la Voivodul din Moldova

tsi de la cel din Muntenia, al cfirora tribut 11 primesc,ear In schimb li -all dat vestminte i ail de on6re,precum i asigurarea, cli 6rdele for nu IT vor mai en-p6ra. Dintre pupaOT Cazacilor se dice ci fail parte80,000 la acdstl expeditiune, care a §i fost porniti 1).

De§i aliin-Ghirai, fratele actualulul Han t6th.resc,

prin preghtirite de r6sboia ce face In secret 131 prin si-lintele lui de a-§I Os' aliati i-a inspirat la InceputPortiT temerea, ca nu cum-va sä gtis6sca In Poloniaun aliat pentru Intreprinderile sale ostile fat4 cu Os-maniT, el I§1 parase§te acum planurile §i-I trimite Portil§tirea, cfi a chemat inapol pe Cantimir §i coacediazgcetele de Mari In Crimea. Prin ac6sta, dice el, va fiInlAturat an des6v1r§ire pretextul invocat In mai multerenduri de Regele Poloniel, ca nbAlirile necurmate §imeret favorisate ale Tlttarilor l'att lmpedecat a-I in-frena pe Cana, §i e cu atat mai virtos timpul de apune prin sc6terea In camp a mid puternice armate deuscat §i prin o tloM ie§itA In mare cat mai curAndstavili acestor rele Acute de Cazaci, an cat Indrasn6lafor a mers atat de departe, That fac pregatiri A ame-ninte In mend cu un atac asupra portulul Skutari sailKassim-Pa§a, arsenalul Padi§ahului 2).

1625

Parte din caUsa r6sboiuluT cu Persia, pe care vrea 1625

9 Scristirea unub negatittor din Tarnova (p6te Tinovo) clitrilsolii al din Sofia. Tarnova (Tarnow ?), 18 Iannarie, 1625.

2) Raportul ambasadornlul impgratesc Lustrier eatrii Impgratnl.Constantinopol, 1 Martie 1625.

102

sh-1 urmeze cu mai mita energie, parte din causaatitudinil amenintht6re a Mari lor, care stilt gata delupth la hotarele Tumid §i anume In Moldova §i inMuntenia §i, precum se vorbe§te, all tras §i pe CazaciIn alianth, P6rta dorqte In Nth sinceritatea Inlatura-rea pacinich a conflictulul cu Imphratul. Tote acesteImpregiurhri umplu P6rta de invederatit Ingrijire 1).

1625 Voivodul din Moldova §i cel din Muntenia cumphrlcu darurT scumpe, pe care le daft prin ahin- Ghira1

Hanului, asigurarea Mari lor, ca In viitor tdrile forvor fi scutite de navhlirile tathre§ti. Domnul MoldoviTRadu-Vodh nu phrase§te cu t6te aceste cetatea sa dela Sucdva.

Nicolae, Vornicul Voivodulul din Muntenia, a cutIn robia Ardelenilor, care Pat escortat la &WA §i nuPah pus in libertate decht dupace s'a rdscumparat en15 galbenT venetieni §i a pus chezeg. Despuiat din

porunca lug Beth len de t6te, el fuge drept la Radu-Voda din Moldova, care IT dá mijloce spre a caldtorila Dobrina 2).

1625 Rugat de Damiani sh cheme Inapol Turcil §i Thtariltrimig In ajutorul lul Beth len, maiele Vizir declarh,eh n'aii fost trimi§f In ajutorul nimitnui, ci numal cash ocupe chte-va strImtori, prin care ar fi avut shtrdch trupele trimise de impdratul In ajutorul PolonieT ;

') Raportal unui confident, Tomaso Glogli. Timig6ra. 10Aprilie, 1625.

2) Raportul until 6re-care Provato despre afacerile turceltl, 24(April ?) 1625.

de 6re-ce lose acum s'a Incheiat pacea cu Polonia, n'oal mai Impedece nimic retragerea dorita 1).

Badu-Voda, Domnul Moldovil, m6re la 4 Februarie§i recomanda atat Moldovenilor, cat §i Portii ca urma§al Oli pe nu boier, care i-a fost general §i care §iprime§te confirmarea de la Porta §i e introdus In scaunde catrii Bekir-Aga. Se aill lose la Hann] tataresc unCipriot, numit Michna Og li, tot din sange domnesc, Infavorul caruia Hanul a intervenit cu atata caldura, Incat noulu! Voivod i se prooroce§te In secret o scurtadomnie 2).

Domnia de curOnd confirmatulul Voivod din Moldovapare a nu fi de MO durata, fiind-ca prea se ivescmulti pretendenti la domnie, astfel anume: rifsturnatulfost Voivod Alexandru, apol Michna-Ogli, pentrn careintervine Hann! tataresc, §i, In stir§it, fratii Gavrila§ §i

Moise Movill, pe care IT sustine Gavriil Beth len cu Mastaruinta la POrta 2).

P6rta trimite la 28 Fevruarie de curtnd numitulu!Domn al Moldovil, Miron Barnowsky, fostul general al

1) Raportul luI Giovanni Paolo Damiani despre resultatele mi-siunil sale la Constantinopol sub Sultani Osman, Mustapha giMurat. Viena, 6 Iulie, 1625.

1) Ambasadorul implirltesc Lustrier clitri3 Impgratul. Constan-tinopol, 24 Fevruarie 1626.

8) Ambasadorul implirltesc Lustrier catrii consilierul aulic dergsboiii Hans Dietrich Baron de Reiffenberg gi catrd secretarldconsiliului de dsboiti Bernard Questenberg. Constantinopol, 5

Martie, 1626.

1626

1626

1626

103

104

lul Radu, obicinuitele insigniI de domnie, caftanul §isabia. El lase e amenintat to urma pretendentd fostn-

Voivod Alexandra in persona, alul Mihnea-Ogli prinHaunt Wares° §i a fratilor Gavrilq §i Moise Movilaprin Gavriil Bethlen de a fi resturnat In curend. MoiseMovila se afla la Constantinopol 1).

1626 Decurend numitul Domn al Moldovil Miron Barnowskye de o cam data lini§tit, a fost lose, precum se dice,nevoit a-Y da o Insemnata sums de banl Hanulul tata-rest, care umbla cu gandul de all aduna trope destulespre a face o Doug !Malin in Polonia 2).

1626 Depntatul InI Gavriil Bethlen, Mihail Toldalagi, sositla 2 Julie In capitals TurcieY, startle la Porta sa fie

resturnat act ualul Domn al Muntenia (Alexandru), fiiulluY Radu-Voda, §i as fie nnmit In local luI Gavrila§cu(Nova); cu anevoie va pute lase as reugsca, fiind-citel are In Scarlat, cumnatul numitului Voivod (Alexandru),un adversar primejdios, care traie5te In relatiunT de

mare intimitate cu Caimacamul §i alai% de acesta ef6rte precaut §i dispune de fel de fel de mijlOce de mi-tuire, care nu reman fara de efect 8).

1627 El (Eszterhazy) comunica in extras o scris6re, pri-mita de la Fagarq Si datata de la 30 Iulie, alai Ga-vriil Bethlen, in care acesta afirmti, ca staruirea Sal -

tanulul, ca to actul, prin care Imparatul a confirmat

1) Lustrier eatrii Imp5ratni. Constantinopol, 5 Martie, 1626.3) Lustrier eatrg Impgratul. Constantinopol, 30 Aprilie, 1626.3) Lustrier eittriS Imphatul. Constantinopol, 10 lulie, 1626.

lul

105

paces, s se fad amintire speciall §i despre Arddl,Moldova Si Muntenia, nu porne§te din instigatiunile sale,ci numaT din procedarea ImpgratuluY, care In dadaobligamentelor hate- asuprh-§1 a combitut prin agentulOd de la Constantinopol libera alegere a Principilordin Ard61, acest drept cardinal al Orli. Din acgstli,

procedere §1 din protestarea, prin care ambasadorul im-p6ratesc, provocat de agentul lul Bgthory a da r6spuns,a reservat drepturile Imp6ratulu1 asupra corona Un-gare, a produs la P6rtg bhuiala, ca Imperatul arepretensiuni asupra acelor t6r1 §i rIvne§te la ele, §i ast-fel s'a ivit &dui de a tgia o data pentru totdeaunargacinile acestor pretensiuni prin o formalg renuntarea ImpgratuluT cu ocasinnea Involelil, de care e vorba.

Eszterhazy atribue, din contra, aceste noue sthruinteale Turcilor instigatiunilor luT Gavriil Beth len §i spune,el el a dovedit Pa§ei de Buda, cl e lucru nepotrivit ase face In actul de pace amintire §i despre Ard61, maY

ales prin acea, ca Intro Impgratul §i Ard61 existg In-voielY separate, care sunt obligat6re pentru ambele partydupa stipulatiunile convenite, dar nu sant catu-§I deputin la local for Intr'un tractat Incheiat Intre Sultanul

Imp6ratul

Mustafa-Pa§a de la Buda, explicand §i motivand con- 1627

ditiunile de pace ale Turcilor, justificg in urmgtorulmod cererea de a se face In tractatul de pace amintirespecialg despre Arddl, despre Moldova §i despre Mun-

1) Comitele Nicolae Eszterhazy de Galantha, Palatinul, catrIS

Imptratul. Castelul Llkompach, 15 August, 1627.

§i 1).

106

tenia. Imphratul Matheit a trimis pe Sigismund For-ggch sii cucerdsch Arddlul cu o armath, care numal cumarl cheltuiell §i cu Ins6mnati desfa§urare de putertsub comandantil Omer-Pap, Zulficar-Pa§a §i Kara-Mtrzaen cetele MT de Mari a putut sa, fie silith a se re-trage. Ace tall Impgrat a pus la cale un atac contralui Gavriil Beth len prin Gheorghe Homonnay §i prin

erban-Voda, ale carora cete ati fost lose Mute §i ri-sipite de Francisc Rhddei pe teritoriul Arddlulta, la de-phrtare de trey mile din sus de Oradea-Mare. Acela-§TImphrat, condus de dorinta de a impedeca cedarea catrtiSultanul a cetatiT Lipova, pe care Ardelenil hothrlseria o face, a spriginit pe locuitoril acestei cethtt In re-sistenta- for prin o truph de ajutor, care fuse Intr.()

Lipova §i Ineu a fost Muth de o§tirea Ardelenilor.Acela-g Imi drat a dispus prin Andreiti D6czy In acelallan sh i se dee lul Sigismund Sarmasgghi, spre a luptacontra ArddluluT, o armath auxiliarl, care a suferitlose §i ea infrangere In lupth cu 63tea lut GavriilBethlen. Acela-§I Imptirat a scos, In sfir§it, prin unelt '-rile lul Andreiti DOczy 11 prin corumperea comandanti-lor cetatile Hust §i Chi6ra de sub stAphnirea Ardeleni-lor, §i numal multumith osthnelilor puss de VizirulNassuf a rhu§it redobaudirea for prin Invoiala Incheiathla Viena. Fiind dar data suprematia de apr6pe o suthde ant a Sultanulul asupra Arddlului, mat sus aminti-tele atacurt asupra acesteT thrl se presents ca lot stateWaal ale tractatelor de pace incheiate Intro casa deAustria §i impgrAtia Otomanh.

Arddlul s'a bucurat apol, in vlrtutea diplomel deprivilegil, pe care i-a acordat-o Sultanul Suleiman, cat

107

timp a stat sub suprematia otomank de libertate §1 deo pace neturburatl de Turd prin nici un fel de pus -tiiri 'n paguba Iur. Abia s'a desflicut inse dePorn, §i Dumne4efi Pa pedepsit pustiindu-1 prin aceia-§iNemti, in bratele carora s'a aruncat In timpul Imp6ra-tului Rudolf, Incat, istovit de navAliri Si lipsit de aju-tor, s'a Mors din nod la supunerea cbti6 Sultanul §ia cerut puternicul ajutor al acestuia. Sultanul Achmeta ascultat cu inima gener6sA ac6stli cerero de ajutor, aliberat Cara de du§manii el', a restituit-o In usul de-plin al vechelor ei drepturi §1 o va scuti §i In viitorfatA en on -Si -tine.

In starea ac6sta a glsit §i a Mat tractatul de pacede la Sitva-Toroc Ard6lu1, §i pentru complicatiunile nu-mer6se ce-aa urmat apoi Gavriil Bdthory §i Gavriil

Bethlen all dat atat de putinA ocasiune, in cat el, caunit ce eraft totdeauna cei atacati de Imporatul, s'alimarginit a se apAra pe sine. Chiar §i dad el s'ar fi%cut vinovati de ce-va fatli cu Imp6ratul, era lucru Intot casul mai potrivit de a porni, mai nainte de a firecurs la fortA, pe calea Intelegeril prin buns InvoiallSi de a denunta pe vasali la Suveranul lor, care ar fi§tiut sa impunA respectarea cuvenitA a pretensiunilorIntemeiate. Procedarea Imp6ratului nu a fost Inse catu-§Tde pup astfel. Cad acum de cuOnd, dud Ardelenilall cerut prin solul for de la POrtA confirmarea alegeriiunui urma§ In domnie pentru casul Incetarii din viata alulGavriil Bdthory, ambasadorul impgratesc s'a opus dint6te puterile §i a declarat In cele din urmA cu gravi-tate, GA urea din InsArcinarea primitA de la stkanutsell sa apere §i sa afirme drepturile ce i se cuvin ace-

Matte

108

stuia ca rege al Ungarid asupra sus amintitelor treTtdrY " .

Din acdstb. manifestatiune P6rta s'a incredintat, dImp6ratul tot maY are pretensiuni, aspiratiunT §i ten-dente In ceea ce prive§te Arddlul. i de 6re-ce Moldovai Muntenia sunt, ca pa alipite odini6rII. de Ungaria,

pretinse de e,asa austriad on acea-§Y rIvnl tAinuita §ipentru acelea- §Y cuvinte, §i de 6re-ce comisaril InsIrci-Hall de Impdratul cu negotierile de pace propun §1 el,ca In actul de pace A fie trecuth §1 Polonia, ear Po-Ionia In mai multe AndurY §i anume prin erban, prinliorezky, prin Zolkiewski §1 prin Gaspar -Vodli, a Moten scop egoist IncercAri de cucerire, Sultanul dore§te slfie trecut4 In tractatul de pace clausula specials, ceeace an are de scop aid Ingreunarea conditiunilor de pace,nici alt ce-va decal mentinerea statulul quo on privirela cele trel Oil 1).

1627 N. Eszterhdzy IY rdspunde lul Ali-Beili din Szolnoc :Impdratul e atat de departe de a avd numaY thinuitepretensiuni asupra Arddlului asupra Moldovil §i asupraMuuteniel, heat el are, din contra, intentiune a de aincorpora In Impdratia sa la timp priincios atat aceste,cat §i cele-lalte WI laterals de odini6r4 ale Ungariel ;e deci gdarnica silinta Turcilor de a obtind o pre-scriptiune a pretensiunilor Imp6ratulul prin o amintirespecial In tractatul de pace. Lucrurile trebue dar 84

1) Raportul ambasadeI Imphlte§ti trimise la Buda pentra ne-golierile de pace, fried de Gaspar Tani. Bada, August, 1627.

109

r6mAie In privinta adsta cum ail fost In tractatelevechT 1).

Comisaril turce§ti formul6za conditiunile for In tote- 1627

lesul, di Ard61u1, acdsta veche tall de alianth a turci-lor, are sh fie lasat cu hotarele luT de acum §i cu li-bertatile Jul §i sh fie introdus In tractatul de pace dim-preuni cu Principe le Id de acum, precum §i cu urma§i1lul legitimY, dect sh nu fie dupanit orT atacat de aiduna din cele done parti, ci sa r6maie In starea, Incare se afla sub regele Ion II. (Zapo lya) pe timpul Sul-tanuluT Suleiman.

Nu maT putin are asupra MoldoviT §i asupra Munte-nieT, care 16r1 s'att pus ele tusele sub suprematia tur-c6sch §i §i-ah primit Volvo 01 sail Principil de la Sul-tanul, sa se intindh tractatul In Intelesul, ca ele sa nufie suphrate, nelini§tite orl r6sboite nicT de Imp6ratul,nicl de rudele luY, nicT de cel mai de apr6pe al 661 2).

St6ua lul Bethlen s'a Intunecat, Si el a perdut cel 1628

maT puternic ratl6m de aphrare, dud a tras asupra samania Portil. Ac6stli indispositiune a fost produsa, Ina-into de t6te, de lmpregiurarea, ca el null plhtise panhscum tributul ; Osmanliil 11 ceread categoric, ear el seopunea din t6te puterile. El se stricase apol §i cu Ha-nul ththresc Sahin-GhiraT, prin al caruia ajutor §i cu achruia spriginire el a reu§it dintru tnceput sh-§T ca§tige

1) Opiniunea comitelui N. Eszterhazy, Palatinul Ungarid, asu-pra conditiunilor de pace pun de Turd. August, 1627.

2) Scris6rea lul Bernard de Questenberg dtri Imp6ratul. Co-worn, 31 August, 1627.

110

Arddlul §i citruia, drept recunqtinth, IT promisese opensiune anuala de 6000 galbenT pe Ma viata. De6re-ce acdstl promisiune nu se Imp liaise, Hanul tOtarescameninta, ca va navali In Arddl, lucru, pe care nu l'aPacut un timp 6re-care, !me numaT fiind-ca, Sultanul iloprise. Staruind el din nod cu tot dinadinsul, Sultanuli-a dat in cele din urma vole si faca expeditiunea deprhdare, ca una, care avea de stop Incasarea pensiunilpromise, dar neplatite.

0 alti causO de indispositiune era' relatiunile luT cuMuntenia. Gavriil Bethlen adeca and maT de multalungase pe Alexandru-Yodel, Domnul luT antipatic altOrii, fara-ca sh fi cerut de maT nainte aprobareaPortil; P6rta, de§i suparatl din acdsth eausa, nu adesaprobat fapta volnicl '§i plrea a o fi aprobat In tl-cere. In curand lose Alexandru-Yodel, Domnul alungat, afost ridicat ear de Turd in scaun, §i Bethlen a fostindrumat sh Intretie legAturT de prietenie cu el.

Cu cat mat mult scadea lose va4a Id Bethlen laPorn, cu atat maT putinO cregare gOsiah instigatiunileluT contra Imphratului §i cu atat maT nevoit se simtiaa se justifica in fats invinovatirilor pornito de la du§-maul! shT. Astfel chiar fo§tiT saT aliatT it acusaserA prinsolit for la marele Vizir Redjep-Pa§a, care nu IT eranici altfel binevoitor, Si anume de infidelitate §i de

sperjurit, Mild-a cu cAlcarea tractatulul de aliantOincheiat en (WO §i a stipulatiunilor stabilite In el §iWI de §tirea §i cossimOmentul for nu numal a In-cheiat pace §i prietenie en ImOratul, ci a cerut de lael §i comanda supremO a armatelor cre§tine contraTurcilor.

111

In anul 1627, cand Sultanul a trimis pe Capudan-Paa cu o num6r6s1 Este de pedestrime §i de IenicerTla hotarele MoldoviT, nu departe de riul Bug, ca stsridice o noun cetate, care ar fi avut sn se num6schDassova, spre a lmpedeca necurmatele 'Malta ale Ca-zacilor, atat staturile principatelor de la Dunare, cat§i Domnil acestor principate afi primit ordinul de a daajutor deplin In ac6stit Intreprindere. An §i Implinitacest ordin In mod efectiv, dar s'an folosit totodatn debuna ocasiune, ca sn se plaugn contra lul Beth len. Catde adOnc thrld6cinatn, ar fi fidelitatea gata de jertvn gisupunerea for plink de devotament fat. on Porta, ac6staar ie§i §i mai stralucit la iv611, dad Principele Ard6-luluY, acest vecin Ingamfat, i-ar lAsa in linite §i Inpace §i dada nu li-ar impune un tribut ce nu i se o-vine §i an li-ar prlda adese -orl Odle prin Haiducil lul.Pants chiar §i acum, pe cand sunt ocupati la zidireacetntii, ei aunt amenintati de primejdia, cts Bethlen,

folosindu-se de absents lor, va prlda tam for prin ce-tele luT de cutrieratori.

Aceste plangerT, presentate Sultanulul §1 Portil deCapudan-Pa§a la Int6rcerea luY, all produs o supnrarecu atat mai adAnca contra lul Bethlen, cu cat era andviiil in memorie, cum el nu numal a alungat fail de§tirea §i Invoirea Sultanulub, cu de la sine putere, peAlexandra-Vodn, Domnul Muntenia, ci atat atunci, cat§i mal tarp' a pustiit Cara cu foc §i cu sable, cu jaf§i cu omorurT de la o margins la cea-laltn §i a pre-facuto'n prat §i centqn. P6rta mai era darts de ac6stacu deosebire indispusn pentru-d Bethlen a trimis unsol proprifi, pe Sigismund Mikes, la Hanul tiitnresc §i la

112

Sultauul Mari lor ahin- Ghira1, decY la dol OmenI, careerao caduti la Sultanul In disgratie, §i a cerut de ladOn§iI Ma de aprobarea Portii ajutor. Pe Mug acestese ma adauga §i indispositiunea persona% a mareluYVizir Redjid-Pa§a, pe care Beth len l'a jignit in modnesocotit In on6rea 10 prin vorbe rostite In audul unulconfident turc al lul.

Mandru §i Ingimfat, precum era, §i supArat In

acelail timp din causa greutatilor ce i se faceati dinadins, el a trimis pe Francisc MHO ca representant atsail la Porta, §i aid an a negat faptele ce i se impu,tat, ci i-a trimis Mamie-Vizir o scris6re provocatore,In care IT imputa Portil n6gra lipsa de recuno§tintafats cu manila serviciY, pe care i le-a adus, §i se plangeamarnic In deosebi de numirea lul Alexandru-Voda, du§-manul sat personal, In vecinatatea sa imediata. Nu asu-pra lul va av6 dar sa cads vina, dice el, dad in urmaacestora ar porni §i el pe alt drum §i statul Osman-liilor ar perde Ard6lul 1).

El a mars, In sfIr§it, pans la Intrebarea seriOsa,dad vor sa -1 duel la extrein §i sa-I sil6sca a fi con-

ducatorul creltinilor contra imparatiei otomane ?1 Maniamanifestata ca Indrazn614 a Principelul din Ard6l ii-agre§it lose telul §i a ramas de asta-data atat de lip-sita de efect, !neat solul, cu Ma energia luY, n'a avutparte nici macar de onorurile obicinuite.

Cu Ma vertilitatea lul Bethlen, amenintarea luY In-

1) Relatio Reeidentie Lnetrier ddo. Constantinopoli 10 Iannarii1628. Literae Martini Szombatthely ad Imperatorem, Vienae,

6 Mai 1626. Memoriale Martini Szombathely, de eodem dato.

draznOta fats cu Porta era mai mult o figure retoricacalculata pe efect §i nu Insamna de loc o desfacere desuprematia otomana. El pacatuise prea de tot mulecontra Imp6ratului §i se incredea prea putin in dispo-sitiunea In puterea lul de a-I da ocrotire efectiva,pentru-ca sa fi voit a se desface de Turd a intraIn legatura cu Casa de Austria. Pacea Incheiata, de Im-reratul cu Turcia II aplia pe Beth len In pornirile luirasboinice, singurul lucru, prin care el devenia primej-dios pentru Casa de Austria, posibil pentru Osmanlil Sicapabil de a-§I spori puterea. El voia deci sa impingiP6rta spre un rasboia cu Casa de Austria : Si paceaera ceea ce curtea de Viena voia sa asigureze prin onoun ambasada trimisa la Porta 1).

Dupa §tirile sosite din Moldova, Voivodul de acolo(Alexandru Ilia§), primind §tire despre mazilirea sa §idespre numirea urmaplui sgo, a facut incercarea de afugi cu cea maY bud parte din avutul s6il in Polonia,dar a Post prins pe drum de capetenia tatarOsca Can-timir (care prin urmare, nu s'a dus, precum se Oicea,in Persia), care l'a pus la Inceput In flare, dar in urmal'a 1 tsat Tiber.

Un metropolit grecesc IncrOza cu ajutorul ambasado-rului Frantei pentru inlaturarea actualuluY PatriarchCiril, a caruia positiune ar voi s'o ocupe, §i r6ga prinmijlocirea until Episcop grecesc sa-I dee ajutor pretin-

1) Literae Palatini Nicolai Eszterhizy ad Praesidem at Consi-liarios Consilii Bellici, de instractione Orator's ad Portal mittendi.Byche, 7 Martii 1628.

59,838. III. 8

1632

118

gi

gi

114

rend cb, Papa dore§te ridicarea luf in scaun Si e gatasa aducit §i jertve in haul' pentru ac6sta. De§i ac6stacu anevoie se p6te credo, Schmidt t§I dl in taiul tOtsilinta in cestiunea ac6sta, fie cliiar Si mime pentruca s zadarnic6sd silintele ambasadoruluf Olandez, carestlruie in favorul luf Ciril ').

1632 Prins de Cantimir, fugarul Voivod al Moldovil (Ale -xandru Ilia,), e trimis la Constantinopol §i arun cat intemnit6, unde e pazit de un Defterdar 2).

In urma unel Intreblri facute de Papa vicarului pa-triarchal catolic ambasadorul i-a informatimil vrednicede credint §i all din isvor sigur, cd adeveratul autor§i redactor al confesiunii §i al micului tractat conformcu vederile calviniste este Patriarchul ecumenic Ciril ;

Ciril prigone§te §i inlatud cu indadtnicie pe aceiadintre coreligionarii set greci, care nu a imit fAr6. dereserva dogmele, plrerile §i scopurile ; c3 ambasa-dorul olandez sprigine§te din tete puterile luf pe Cirilin acestA nazuintl Si d de curend a in vitat dimpreunhcu Ciril pe Patriarchul grecesc din Ierusalim §i pe celdin Alexandria sa se unesca cu den§ii pentru acestacontopire a bisericii grece§ti cu cea reformats, dar aprimit de la ace§tia un respuns resping.tor. Dad acestScontopire ar reu§i, dice Schmidt, ar dispare cu des&vir§ire din itnperatia otomanit biserica grecesc6 ca atare§i s'ar ivi grin impreunarea of cu calvinismul in fats

1) Ambasadoral imp6ratesc Rudolf Schmidt cats Impgratul.Constantinopol, 5 lanuarie 1632.

2) Ambasadoral impergtesc Rudolf Schmidt eget:: consitiul aulicimp. de resboiii. Constantinopol, Ianuarie 1632.

cg

115

Imparatulut on du§man forte puternic. El are dect degaud as lucreze in tote chipurile posibile contra canto-pirit intentionate §i anume prin Incuragiarea celor dotPatriarcht disidenti In nazuinta for de a zadarnici pla-Duffle vaste ale ambasadorulul Olandez 1)..

El acusa pe Patriarchal Ciril atat la Muftis, cat §1 1632la !Lute. Vizir de tainica Intelegere §i. d3 corespon-denta primejdi6sa cu Svedienit §i ca Caz3ciT, diutre careeel dantaia Ig aroga protectoratul asupra Greci tor su-pug Portit, ear eel din urma uazuiesc, ca during ne-Impacatt at Turcilor, sa ca§tige stapanirea exclusive peMarea N6gra, §i se sprijinesc unit pe al tit. Mare le Vizirraspunde, ca P6rta Sultan Id sta deschisa pentru orl-§i-care putere ce cauta amicitie Si alianta, e inse cutote aceste statornic credinci6sa fats cu tractatele etde pace, nu se tame de nicT un duman, fie el pe ape,fie pe uscat ; ear acusatiunile aduse contra lug Ciril lesocote§te ca fiind nascocite §i inspirate de patima 2).

Domnul Munteniel e mazilit, §i urmapl tut e Radu,flint fostulul Domn din Moldova Alexandra (Rim 3).

1632

In curOnd dupe mizilirea lbmnulut din Muntenia, cu 1632numele Strida (Stridia) P6rta a numit nrmal at luY pe

') AmdAsadorul imptiratesc Rudolf Schmidt clitr6Imgratu1. Co n-stantinopol, Ianuarie 1632.

2) Ambasadorul Rudolf Schmidt cltr4 Impliratul. Constanti-nopol, 27 April 1i 10 Blaiii 1632.

8) Ambasadornl Rudolf Schmidt ettr1 Impgratil. Constantinopol, 7 August 1632.

116

Radu, fiiul DomnuluT din Moldova Alexandru (Map);Muntenil inse aleg pe Mateio (Basarab), care In urmaditjdiilor insuportabile pi a altor birurl a pribegit niltrecuil dimpreuna cu mulil altl hied In Arddl. Man-tenii ail venit sit cdrit de la Porth confirmarea lulMateit, fiind-ch, precum 4ic el, Radu e prea Until.,lipsit de experienta, nelndemanatic pi fie chiar gi numalgrin acdsta nedestoinic pentru Domnie, apol fiind-cii el,aduchndull And f6rte bine aminte de stfigh,nirea tira-nich aid klexandru, tatal lul Radu, care a Post odathDomnul for, se tem ca flint va phpi In urmele tathluTpi va Inrhutati pi mai mull starea pi altfel destul derea a thril. P6rta trimite cu t6te aceste pe CucTuc cadelegat In Muntenia, ca sit ail In mod categoric recu-nOpterea luT Radu, §i in acelall Limp un ceaq IT ducePrincipelul Rdkoczy din Arddl ordinul sit -1 prindit peMateifi (Basarab), pretendentul, dac'ar fi sh se riitraghIn Add, pi sit -1 trimith viiit orl wort la MO. Abbasa-Papa de Ossia spriginepte lose pe MuntenT pi alegerealul Mateifi Basarab, ceea ce face sit se presupuna, cliintervenirea lui zel6sh e determinath de motive ne-curate 1).

1632 Marele -Vizir dh Domnia Munteniel luT Radu, fiiul

luT Alexandru (Map), fostul Voivod din Moldova. Mun-teniT line, care-I declarl lipsit de maturitatea virstel,refush a-1 recunopte Domn al for pi aleg In locul lulpe Mateitt (Basarab), until din ail maT de frunte boieri.

') Ambasadoral Rudolf Schmidt citrd Impliratul. Constanti-nopol, 16 §i 25 Octomvrie 1632.

117

Amarlt din causa acestel ImpotrivirT §i staruind cuatat maT virtos ca Radu sa -fie recunoscut, SultanulInsarcindza pa Abbasa-Pa§a, guvernatorul de Ossia, saexecute vointa sa suverana. Astfel isbucne§te lupta In-tro ceT dol pretendentl la Domnie, dintre care unul selupta cu ajutorul Turcilor §i al Tatari lor, earn cel-lalt(Mateiti) cu al Ardelenilor ; cel din urma lase e favo-risat de noroc; Radu e Invins §i trebue sa se rOtragadin fata rivaluluI sed §i sh-T lase Domnia. So3esc losela Porta planed din causa qtiriT de 3000 ArdelenTce a luptat alaturea cu Mateitt 1).

Radu, fiiad numit de Porta Domn al MuntenieT, faceIncercarea de a-T sili prin o Este alcatuita din cate-vasute de Tatari §i dintr'un corp auxiliar trimis de tatal

Alexandru-Voda (Him), Domnul MoldoviT, pe Nun-tenif protivnicl sa-1 recunOsca. lase Yoivodul Mateiti, pecare Muntenil Pan ales contra luT, Il bate In o Millesanger6sa, to care mor paste 100 de Marl, §i it si-lege sa fugd. MunteniT nu vor sa recuu6sca Domn alfor nicT pe acest Radu, nicY pe vreun alt Grec, deliaunt altfel gata sa-T dea Portii tribut §i deplina su-punere 2).

1632

Mateit-Voda (Basarab), de curend alesul Domn al 1632Muntenia, soselte la Constantinopol Insotit de ceT maTde frunte baierT al Orli sale. Toll cer Intr'un glas

') Ambasadoral Rudolf Schmidt dad Dasquier. Constantino-pol, 23 Octomvrie-18 Noemvrie 1632.

2) Ambasadoral Rudolf Schmidt Ma Imp6ratnl. Constanti-nopol, 16 Noemvrie 1632.

sea,

118

con firmarea alegeril for nationale In pers6na Jul Mateikosandesc pe fostul for Domn §i declare, ca dach P6rtava trimite §i In viitor pe vre-un Grec din Virile Im; 6-,'Aid otomane In scaunul Munteniel (fie acesta Radu,care a Post numit, fie vre-un altul de n6mu1 lul), nutnumai &RD; boierii, ci top locuitoril vor pArhsi In

masse tars §i se vor apja aiurea ; cad asuprirea acestorGrecl le este cu des6vIr§ire nesuferita. P6rta tine declslat In cestiunea procederil ce are All al6g1 In ce-stiunea acesta 1).

1633 In cluda oposi(iunii, pe care o fhcuserh la inceputMuftiul §i all mai marl al Portil, Mateit-Voda (Ba-sarab) obtine Domnia Munteniel §1 corfirmarea Sultanu-IA din care cause deputatinnea boierilor munteni sebucurl mult mai ales ca astfel a fcapat de tiraniagrec6sch. E !me de temut, eh Moldovenil, imitand exem-plul dat de Muntenl t u succes, vor face §i el In curendacea-§1 Incercare. Ambasadorul Rudolf Schmidt saluthpe Mateid ca Domn, ear acesta primemte f6rte politicospe aducatoril salutatiunii 2).

1633 Confirmat contra tuturor qteptarilor de Sultanul,Mateih-Vodh a plecat plin de bucurie cu rate -va Oilemai nainte dimpreunli cu boierii Inveseliti In tarp, 3).

3) Ambasadorul Impgrat(sc Rudolf Schmidt egtrg Impgratul.Constantinopol, 1 Fevrnarie, 1633.

2) Rudolf Schmidt atrg Impgratul. Constantinopol, 18 Fe-vruarie 1633.

3) Ambasadorul impgrIteso Rudolf Schmidt catg Impgratul.Constantinopol, 11 Martie 1633.

119

Ceea ce era de temut s'a §1 Intkuplat In 'adel6r In 1633

Moldova: Moldovenil, urmand exemplul dat de Munteni,s'ati riisculat contra dui Alexandru-Voda (Mg), care-Iasupria In mod tiranic, afi t&iat pe cei mai de fruntedintre lul §i Pad urmgrit astfel, c6 numaicu fuga a putut sa scape dimpreuna cu fiinl sea §i sa

vie cu cate-va Oi le mai nainte la Constantinopol. Mol-dovenii ofer Portii supunerea for §i platirea punctual&a tributulul, dad numaT Su ltanul nu le va ma! trimiteIn viitor Domn vre-un Grec din imp6ratia otomaul, cinumal plmAntdn nascut In Cara lor, §i Abbasa-Pap,care i-a ajutat pe Munteni cu succes In cererea fa-cutl de denOT In acest sens, II sprigine§te pe Moldo-yen! cu at/la stfiruinta, Incat se prevede r6uOrea lor.

Fostul Domn al Muntenia, Alexandru-Vodi, numit 1633

Strida safi Stridia, a trtbuit sl spa§dsca In temnitaarsenalulu! din Constantinopol, pus in lanturl, p6catelesale §i ale fiiului sta §i Ingratnicia de a nu fi cedatstitruintelor Capudan-Pap, care voia s& storcl ban!

de la el 1).

Miron Barnowski, pe care Moldovenii §i-1 cer Doran 1633

in looul alungatului Alexandru-Vodl (Iliq), a sosit In-sotit de cei mai de frunte boier! din Moldova la Con -stantinopol, Si de 6rece Abbasa -Paba intervine la PortaIn favorul acesta cererl, se prevede, ca el se va bu-cura in curOnd de succes a).

') Ambasadorul Rudolf Schmidt cltre Impgratul. Constantino-pol, 18 ilIaiu, 1633.

2) Ambasadornl Rudolf Schmidt cated Imp6ratul. Constantino-pol, 12 lunie, 1633.

direglitorii

tt

luY

120

1633 Barnowski, pretendentul la scaunul domnesc al Mol-dovii, e aruncat din porunca Portil In temnita, de-putatiunea boierilor de frunte, care a venit cu el, eprimita la 29 Ionia de Mare le-Vizir §i mustrata cuasprime pentru presumptiunea el de a fi pus mans peDomnul el §i de a fi voit sa se fad judecatorT Incausa proprie. Su ltanul, a incheiat Mare le-Vizir, le vatrimite Voivod pe un barbat, care §i-a ca§tigat meritepentru Imp iirOtia otomana ; acestuia afi sa -1 dea cinstefi supunere dupl nth* §i sa se lini§tdsca fail decartire 1).

1633 La 2 Julie Barnowski, care rivnise la scaunul dom-nesc din Moldova, a fost osandit, In loc de numirea, pecare o spera, In §edinta public& a divanulub la decapi-tare, ear apoi scaunul domnesc al Moldovil Pa primitde adoua bra Moise-Voda (Kovila), care a fost o datamazilit 2).

1633 Metropolitul grecesc din Tesalia, Ciril, sprigiuit deAgana lenicerilor §i de aly mai marl aT Portil, du-§e§te sä obtie rOsturnarea patriarchulul din Constanti-nopol Ciril §i ridicarea sa In scaunul patriarchal, apoiprimete la 14 Octomvrie confirmarea Sultanuld §i eintrodus In scaun. Fostul Patriarch scapa In taina ga-sind adapost sigur la ambasadorul OlandeY, ceea ce-1scapa de prigonirile adversaruluX §i de ale Portil;

') Ambasadorul Rudolf Schmidt cgtrd Imptratul. Constantino-pol, 1 Julie 1633.

Ambasadorul Rudolf Schmidt cittrd Imptratul. Constantino-pol, 12 Julie, 1633.

§i

sill

u)

121

e inse nelndoios, c6, zidirea clhdith de ambasadorulOlaudez perde in el pe cel mai puternic din stalpii el.Rivalul lal triumfator, actualul Patriarch Ciril, a tinutla 16 Octomvrie In biserica catedralg, o predic6., Incare-1 declarA eretic afurise§te, ba duce lucrurileatat de departe, tncat Metropolitil asistentl §i credin-cio§ii adunati In bisericl i.au portretul afurisitului de lalocul lui §i-1 rump In bucati. Fostul Patriarch inse nustN, nici el inactiv, ci lacr6z1 din ascuntlisl thi-nuit de o parte prin darurl marl, ear din alta cu aju-torul ambasadorulul olandez, a celui englezesc a ce-lui venetian cu atata dibacie §i cu atat succes, Incatrivalul s6u e desbrIcat de dignitatea abia c4tigata, §iaruncat In temni0, ear el Insull e ridicat ear Inscaunul patriarchal.

Ac6sth comedie e o mink de our cbtat5, din adins§i artificios descoperith de Marele-Vizir §i de AgauaIenicerilor, care, avead In aj unul resboiului trebuint6, debad, au Impins pe pretendentul tesaliot Inainte ca peo un61t6 incon§tienta §i Fati ridicat, ce-I drept, In

scaunul patriarchal, dar pe sub man6 au potrivit lucru-rile aka, ca Patriarchul resturnat sl se sima tndemnata-§I r6scumOra cu bag multi positiunea perduth. In-tr'un cuvAnt, Turcii se pricep de minune a-i ciupi paGreci §1 a face ca ambele pArti sh le plAt6sca In acea-§1afacere marl same de haul. Vechiul Ciril, a§el.at acumIn mod statornic in scaun, trebue, ce-I drept, sh pri-m6scg §i s6, pl6t6sca t6te datoriile Mute In vedereasimoniei, atat ale lui, cat §i cele acute de rivalul s6u ;dar el va data, fire§te, sh se desOgub6sc6, va punedupa obiceiul lui atat commaatea religi6s5, cat Si ma-

s6d

§i

pi-1

pi

122

nastirile la contributiune mai mare ca nu numai slacop6ra sumele datorite, ci totodati sl results §i umprisos, care II va remand ca ca§tig curat. Prin acdstachivernisire a capului bisericesc i se face !use dreptateacestei nemernice §i. cu deslIvir§ire netrebnice adunlituride Grecl, ba nu i s'ar face un r6h atilt de mare, caA nu fie vrednicli §i de mai marl rele 1).

1635 Fostul Patriarch grecesc Ciril e °Audit a fi exilat laRodos, undo catl -va Turd §i un Episcop grecesc, ami-cul intim al Residentului, primesc de la NMI tusk-cinarea de a-I insoti. In urma stkuintelor lul Schmidtacest Episcop se angageaz1 a corumpe pe Turcil de pecorabie, ca Ali prelung6scA clletoria pad, la Mesina,unde apol Vice-Regele din Sicilia §i Neapoli, pentru careEpiscopul are o scris6re In acest sons a Residentului,va lua nAsurile cuvenite, ca Ciril sr fie dus la Romaspre a fi pus la dispositiunea sftntulul colegid de pro-paganda fide. Succesul nu pare lase a fi mai presus detotri Indoiala. Noul patriarch grecesc se aratri bine dis-pus fa45, cu ImItiratul §i f* cu Papa 2).

1635 Caimacamul II refusri unul curler de stat nobilitar,care vine cu insarcinarea de a aduce Sultanulul recla-matiunile guvernului sM contra Domnalui Moldovii Va-sile Lupul, permisiunea de a cal6tori la Constantinopol.

') Ambasadoral Rudolf Schmidt cAtr6 Impgratul. Constantino-pol, 15 Octomvrie ti 5 Noemvrie 1633.

2) Residentul Rudolf Schmidt atril. Imp6ratul. Constantinopol,24 Aprile 1635.

123

Il In drumit, din contra, sl se IntArcl in Cara luT i

reline ,in mAnile sale §i Baia de reclalnatiune clitrASultanul a Regelui Po laid 1).

La 7 Octomvrie actualul Patriarch grecesc roste§teIn biserica catedrall in fats pop orului afurisania s6rbA-tor6sca contra resturnatulul §i exilatului lost Patriarch,Ciril, ca eretic incApatInat 2).

Noul Patriarch grecesc II trimite residentalui origina-lul uneY epistole scrise de predecesorul OA, fostul Patri-arch Ciril, cu mina sa proprie regelt I SvedieY, scrisore 8),In care se pot recunlye In nnele pasage trIsAturilemarvel secretaruluY de la ambasada olandezA, care adres §i a corectat. Schmidt alAtur6z1 o copie de pe ea 4).

La 4 MaY, dupa-ce ambasadorul franccz a leOt de 163G

la audienta avutt la caimacamul Bairam-Pala §i Resi-dental a intrat In acelall timp §i dragomanul acestuiaa serntat dupi obiceiti vestmAntul caimacamuluY, acesta§ia dat pe fat Intrdga brutalitate selbatich, a firil luY.MA de a maY fi lasat aded pe residentul ImOratescBA vie la vorbl, caimacamul s'a 'ABM la el cu urma-t6rele vorbe : Tu, cane fArl de credintA, de ce an le

1636

1635

1) Residentul Rudolf Schmidt catrii Imphatul. Constantinopol,1 Octomvrie 1635.

2) Residentul Rudolf Schmidt citr6 Imphatul. Constantinopol,24 Octomvrie 1635.

') Scrisorea adsta are data de 11 Iulie 1632, e in limha la-tinti §i se afil in colectiunea mea.

4) Residentul Schmidt dila Impiratul. Constantinopol, 25 De-cemvrie 1635 §i 2 Ianuarie 1636.

124

Wulf gi to vestindntal? Dac'ar fi sa n'o fad acdstanicT in viitor, am sa to trantesc la pamdnt. Tu cane !Chiar acum imT vine si-t1 trag o palmi peste °brae'.Graind aceste, el a gi ridicat mana gi pumnul strinsasupra luT Schmidt, dar tot s'a stlipanit gi apoT s'ardtras lndarjit gi ocarind in oda% de alaturT, earnSchmidt s'a intors la locuinta lul cuprius de cea maiyid indignatiune. CAM vreme guverndza un astfel deministru sdlbatic, care despretuiegte'n ingamfarea lulpe toti potentatiY, afar. de Sultanul el singur, gi prina caruia spirit Indarjit a ajuns ambasadorul Polonielsh spagdsca in temnita cele cateva enunciatiunT aspre,Impdratul nu pate, aga dice Schmidt, sii impedece maicu succes jignirea din 4i in 4i maT invederata a vadeTsale gi relele ce ar putd sti urmeze din acd3ta, precumgi rumperea paciT, decat rechemandu-gT cat maY curendresidentul, care sa raga gi el cu staruinta sa fie re-chemat 1).

1636 Atat Papa, cat gi acdsta congregatiune ia1 cu mitaplacers la punogtinta gtirea d3spre redobandirea sfintelorlocurT, rocuno3c dupa cuviinta meritele castigate de

Schmidt In ceea ce privegte acest succes, despre care elocunoltiintat de altminterl gi nunciul papal din Ger-mania, g1-1 inddmna as lupte neincetat contra incerca-rilor facute de Greci spre a redobandi ceea ce afi perdut 2).

') Residentul Schmidt critr6 Imphatul. Constantinopol, 15 Trial1636.

') Edictal sacrel CongregatinnY de propaganda fide (prin car-dinalul Antonio Barberini) ditro Residentul imp. Rudolf Schmidtdin Constantinopol. Roma, 23 Janie 1635.

125

Primind §tire despre urgenta primejdie de a fi res- 1636

turnat, In care actualul patriarch grecesc Ciril de 'feriase afla, Papa ordoul o anume §edinili a acestel congre-gatiunI spre a chibzui m6surile potrivite, prin care sep6te impedeca Cu mai mult succes ridicarea din noti Inscaun a ereticulul Post Patriarch Ciril. In vedereaacestel intentiuni Papa cere de la Residentul Schmidtsh-Y procure o copie legalisata, confirmati de martorlvi Intru tote de o potriva cu cea din condica patriar-chid despre afurisania rostith contra fostulul Patriarch 1).

Porunca Sultanuful obligh atat pe Caimacam, cat Si 1636

pe agentul Pa§ale1 de Buda sa trateze mal cuviinciospe residentul Imporatesc, care de altminterl evitii orY-§i-ce Intalnire cu brutalul sod insulthtor §i same dinnon sh fie rechemat.

La cererea ambasadorulul PolonieY In ceea ce pri-ve§te departarea neastemphratel chpeteniY Tathre§tY Can-timir Calmacamul dh respunsul Regele Po Ionia sh maiinghduie putin, did Sultanul umbla cu gandul de atrimite In mend pe suphratorul Cantimir unde-va din-colo de mare".

In ceea ce prive§te reclamatiunile contra DomnululMoldovil Vasilie Lupul, pe care PolonesiY de asemeneann-I pot suferi, respunsul Caimacamnlul este : Porta ainsarcinat pe Kinan-Pap din Silistria cu cercetareaasupra purthriI lul Vasilie Lupu §i cu pedepsirea lul

1) Edictal sacrel Congregatianl de propaganda fide (semnat decardinalul Antonio Barbarini) clitrli Residentul Rudolf Schmidtdin Constantinopol. Roma, 28 Iunio 1636.

126

In caqul de a-1 fi glsit vinovat". Nu tocmal multumitca acester ambasadorul polonez a plecat la 9 Augustin patria sa, e lose probabil ca se va opri timp maTIndelungat la Kinn-Pap, cad politica de tirAgAire aPortif cautl s1-1 in pe Polonezi Testa vary cu spe-rante deprte. §i sl-T alma de la pag hot6rItorl 1).

1636 Maltumind peatru recuAterea meritelor sale din

partea acesteT congregatiunl Si. din partea sftntuluIStan, el dl asigurki, cA Asuinta lul seriosti e sllpunli stavil6, nestrAbltutl rlvnirilor grece§tI de a re-ca§tiga sfintele locurT §I spume, c4 a predat vicarulu Ipatriarchal o copie despre afurisania rostita contra ere-ticului Ciril, legalisata de Patriarchal Ciril de Veria

maT nainte de a fi fost exilat.Nod numitul Patriarch Neofit, care e bine asigurat

In scaunul Oa, se lass sa fie condus de ambasadorulOlandeT §i de ereticul fost Patriarch Ciril, care stamerefi langA Omni, ear cel-lalt fost Patriarch Ciril deVeria, exilat In insula Rodos, urmdzli a sph§i vini de anu fi urmat sfaturile luT Schmidt 2).

1636 rn din& dominican, Inocentiu, care a condus laSiena cea din urmli solie tAtArdsca, reps de farmecele§1 de desmerdirile land vrajitOre thare§tT, numita Eici-bica, §i uitandult juramentul de castitate, se casato-

') Residentul Rudolf Schmidt cfitrii cardinalul Ant. Barbarinoca representant al colegiuld de propaganda fide, 20 S:ptemvrie1636.

2) Residentul Schmidt citri5 Domini:anul-General Motmano.Constantinopol, 20 Saptemvrie 1636.

reste cu ea in fata CadialuT si it dh dupl obiceiul tur-cesc asa numitul Kiebin (adecl dota acordath de sotsotiel, pe care in cas de divort are s i-o predee). De6re-ce lose tAtaroica ac6sta putin timp inainte de a sefi caslitorit Muse in belie pan la m6rte cu biciul peun biet de scrietor si Plrintele Inocentie o luase cu

vinovatia ei in clsItorie, ait fost arunc,atT amendolin temnita de la Bactse Seral. Residentul Schmidt MOla 16 Septemvrie pe Harm! t.thresc al on permitsadstl clisltorie scandal6sl, al desparth pe sotT cu forte,dar in acela-si timp s3 ierte mlrinimos pe clluglruldominican pentru gregla ce-a flout. Daasemenea tot la16 Septemvrie Schmidt mustrit pe captul dominicanInocentiu, a clruia trecere la Islam era forte de temut,stt se intorci din calea plcatelor, care-I duce la peire,In calea mAntuirii si IT pune in perspective intervenirealui la Roma si la Viena pentru obtinerea noel amnestiidepline 1).

Vasilie Lupu, Domnul MoldoviT, IT face PortiT arkaredespre alianta incheiata contra Turcilor intre Voivoduldin Muntenia, cel din Ard61 si al ti regentY, in vedereaclrei aliante Domnul MuntenieT (Mateil Basarab) aredeja 10,000 6menT sub arme si gata de luptl si in-tretine leglturT intime cu Polonia si cn alto state. Secuvine deci, dupli $rerea lui, ca P6rta s urmar6sclcu ueobositl luare aminte pasiT acestia si aceste unel-tirT secrete 2).

1) Residentul Radof Schmidt cltriS Impdratal. Constantinopol,

1 lanuarie 1637.2) Residentul Rudolf Schmidt eltrii Impgratul. Constantinopol,

7 tici 23 August 1636.

1637

127

tote

128

1637 Decurand un Grec cu numele Toma, care putin Inurma a plecat la Moscva, a luat in casatorie pe fiicabogatuluT Grec, care e agentul Id Vasile-Voda Lupudin Moldova la Porta. La ceremonia casatoriel ambasa-dorul Claude! nu s'a presentat, ce-I drept, In persona,dar a trimis pe nepotul sell, un secretar 0 cati-va din-tre direglitoril s61 inferiorT, care afi dus cu WO peLaskay, agentul Comitelul Stefan Beth len. PatriarchalCiril cel biltran (osandit mai nainte ca eretic §i as-turnat, Inse ridicat apol ear In scaun), care se afla §iel acolo, a fault sa i se dea acestuT agent al lulBeth len unul din locurile de ogre §i a scos Inteunscurt discurs la ivdla vtrtutile comiteluT Stefan Beth len,care acum era designab pentru scaunul domnesc din

krddl, acoperind de ocari pe RR (Seq. kmbasadorulolandez, a flis el intro allele, i-a Meat lul Rdk6czyaerviciT num6r6se, §i pe cat de grele, pe atat de folo-sit6re, nu a avut lose de la dansul nicl cea mai micarilsplata. hu astfel va procede noul Principe StefanBethlen ; and fratele luT, Gavriil Bethlen, II famenumitulul atbasador fel de fel de darurl. Dar RakOczye un tiran, 0 ce se p6te altepta de la un tiran ?"Din aceste vorbe lase invederat la ivOla supararea desi-lusiunil In ceea ce prive0e atitudinea dorita a Ardd-lulu!.

Cele din urma Ole all adus cu ele isbucnirea unornone certe Intro GrecT. Prin influenta ambasadorululolandez a fost adeca resturnat Neofit, noul Patriarch 0s'a ridicat ear In scaunul patriarchal Ciril cel 'Aran,favoritul luT declarat. Neofit Inse §i aderentiT luT nu

all Incetat a face Incercari spre a resturna din nod pe

129

ma! norocosul rival, §i ambele pary s'aii Intrecut inIntrebuintarea bogatelor miji6ce de mituire, Caimacamula vestit In cele din urma pe Neofit, ca Sultanul nuvrea deocamdath sa maT incuviinteze nicl o schimbar ein patriarchat ; ambele partf ail decT sa se lmpace lini-§tite cu s6rta, chc1 altfel ambele se vor cli". Numalastfel s'a putut restabili de forma pacea bisericasca ; e

Inse mai mult decat probabil, ca pastorirea lul Neofit(?)nu va dura mult').

Fostul Patriarch grecesc or!, ma! bine 4is, calvinesc 1637

Ciril a oblinut cu ajutorul ambasadorulul olandez §i cudamn! de ban! bine distribuite de la Para promisiunea,ca, in curend va fi ridicat ear In scaunul patriarchal §iva fi inlaturat Patriarchul de atunci, Neofit, care §ialtfel dore§te sa renunte de bun vole la positiunea sa.Sacra congregatiune de propaganda fide a staruit, ce-1drept, ca residentul Schmidt sa obtie nuonirea unuT altPost Patriarch, cu numele Atanasie Patelaros, §i i-apus pentru asigurarea succesulni suma de 4000 tale rila dispositiune, dar acest candidat nu are de loc §anse,nu pate conta la nicr un vot §i va trebui dupaprobabilitatea sit se ratraga din fata de curend exila-tulul fost Patriarch Ciril de Veria. Pentra acesta In-cr6zd acum un puternic partid grecesc, ears cu ajutorulunef some de 12,000 tal ea.!, pe care s'a oferit a odepune de o cam data la Schmidt, cauta ca§tige peCapudan-Pa§a pentru planurile eT §i cere intervenirea

Residental Schmidt ciitriS D'Asquier, dragoman Impiirlitesc.Constantinopol, 19 Fevrnarie 1637.

59,838. III. 9

toll

sa

')

130

residentulul. Residentul nu consimte inse a primi acestdeposit decat cu conditinea, ch, se va asigura mat na-lute despre consimtdmentul serios at Pagalelor astfeldespre putinta de a obtiue acdsta alegere. Fostul Pa-triarch Ciril a strabatut adech cu lucrarea lot cu multmai departs decat ca vre-un altul sh-1 pot& apuca tna-inte, ear acdsta cu stet mat virtos, cu cat bailul Ve-netia marturisegte fir de sfialli, ca ratiunea de stata republicet cere, ca 136tranul Ciril, deli inclinh sprecalvinigtt, sh fie ajutat In lupta tut cu rivalul stli Cirilde Veria 1).

1637 Duph-ce Sacra congregatiune de propaganda fide dinRoma a fast Ingtiintata de resident, ca nu se p6te

r ealisa alegerea lot Atanasie Patelaros, candidatul recomandat de (Musa, gi ca e mat priincios a sthrui pentrualegerea lui Ciril de Veria, ea s'a Involt cu propunerealot Schmidt, ca cot patru mil de taleri asignatT dedtnsa sd fie Intrebuintatt In favorul lul Ciril de Veriagi a dat vicarulut patriarchal ordine In acest Inteles.In acdsth directiune lucrdzh Schmidt cliva nOptea,

lase flra-ca s3 scape din vedere cerintele procederilsigure; astfel cu ocasiunea unel Intalnirl avute de cu-rend cu Ciril de Veria pe la mc4u1 Hopp, la care dinprecantiune s'a dus travestit, i-a arltat acestuia tn-trega situatiune i-a expus conditiunea neaphrata, cacele 4000 taler1 sh nu fia date foainte, ci numal decatIn 4iva dupe alegere gi ca astfel promisiunile de but

1) Residental Schmidt Wei lmOratul. Conetantinopol, 5 Martie1637.

§i

§i

§i

sh se fact in privinta acdsta numal conditionat. Acest

candidat se teme forte mult, §I cu drept cuvent, de

rivalul set cu vederY calviniste, care Inaintezh cu puterlunite §i cu hothrfre nestrAmutath spre scopul Id 1),

1637

Duph aretarile flcute de residentul imperial Schmidt, 1637

Mateit Basarab, Voivodul Muntenia, primege ordinul dea se presenta la Porth, ca sh se desvinovatdsch In ceeace prive§te bhnuelile ivite asupra fidelitatil tut. In casul,ch n'ar fi voind sh se supunl acestuY ordin, i s'a dat,precum se dice, Id Mehemet-Pa§a, fostul Mare-Vizir §iactual comandant al Silistriel, ordinul de a-1 domoli cuputere armath §i de a-1 nimici. Duph resturnarea acestuYPrincipe P6rta are de gend sh se scape In acela §Y mod§i de ItakOczy °).

Duph-ce Sacra congregatiuue de propaganda fide afla,ch ear at fost luate sfintele locurl din manile catolicilor,§i se IncredintOzh astfel despre nestatornicia orY-§i-chresucces obtinut la Curtea turcdsch, ea cere sh i se Ina-poieze suma de 4000 talerY, pe care o asigurase pentruobtinerea alegeril fostulul Patriarch Ciril de Veria, carei se promisese odath t4i care In vederea acestuY scop eratinuth la dispositiunea luY, Si HO pe residentul Schmidt,ca sh-I mangliie pe acest candidat moral cu speranta, chva primi ajutorul de banY ce i s'a promis. Acdsta o §iface residentul, ba, spre a-I tnsufla candidatuld la Pa-

1) Residentnl Rudolf Schmidt cittre lmptiratul. Constantinopol,5 Martie 1637.

2) D'Asquier catre Questenberg. Tens, 9 Decemvrie 1637.

1638

131

132

triarchie mal mult curagitt in nasuinta luY, el IY pro-mite, el In casul cl 'mine asupra lul Ciril cel Calvi-nist, va face ca Imp6ratul s / -1 dea o Episcopie, din ye-niturile careia §i-ar procura apoY maY multe mijlOce sprea se sustine In scaun, o promisiune, pentru-careCiril lY muItume§te in o scris6re deosebitl. AmbasadorulOlandel s'a oferit de altminteri prin o scrigre Im-

pace pe Ciril de Veria cu Ciril, de Lukari §i sa obtiepentru el o Ins6innatrt pensiune anuall ; InsA residentulSchmidt, citruia adresatul i-a ariStat scris6rea, l'a Indem-nat el se fer6scl de cursele ambasadorulul olandez,carora mai multi dintre arnica bunt al lul i-au captjertvA In lips/ de precautiune.

Calvinistul Ciril a reu§it de altminterY ca§tige prinmituirl marl §i prin uneltirile diavole§tY ale ambasado-rulul olandez pe visiriY turce§tI maY iniluentY pentru sineSi sa Inegr6scA pe rivalul Ciril de Veria atat de r6u,!neat nu de mull catI-va Episcopi §i MetropolitY, care allstaruit la Caimacam pentru ridicarea in scaun a aces-tuia, all fost arestatY§1 pug pe galere In flare. De oare-ce unul din ace§tia a fost pus pe picior liber, earcel -lalti a§t6ptA §1 eY punerea in libertate, atat re-sidentul olandez, cat §i Ciril de Lukari sunt sup /rat;Ingrijati In fata lul Ciril de Veria.

Favoritul sacrel congregatiuni de propaganda fide,

Atanasie Patelaro, de§i recomandat de ea bailulul vene-tian, cat §1 residentulul Schmidt, intrA la InvoialA cu

Ciril cel calvinist §1 rtinunta in favorul lul asupra drop-tului go la patriarchat, multumindu-se cu scaunul metro-politan din Salonichi. Residentul Schmidt sprigine§te, ce-Idrept, pe candidatul, care are maY multe §anse de reu-

s1-1

sa

s6a

insa1§1

gi

133

it §i se bucura la GrecT de maT mita Incredere, adechpe Ciril de Veria, Si ramane astfel credincios spiritulul§i intentiunilor sacrel congregatiuni; nu tot ast'el§i bailul venetian. Inca fostulul Bail Pietro Foscarino §iast-fel dupa t6ta probabilitatea §i celul actual Senatulvenetian IT Muse instru ctiunl sh prefere fata cu Ciril

eel calvinist pe Atanasie Patelaros, un supus venetiannascut In Candia. §i un aderent al catolicismulul; dupa-ce Insa Patelaros a renuntat la candidatura §i senatula aflat, el Ciril cel calvinist e §i el tot supus venetian§i de origine tot din Candia, republica a socotit ca epotrivit cu interesele el §i cu ratiunea de stat sa spri-gin6sca candidatura lut Ciril de Lukari fate cu a celulde Veria. Spre a induce Ina atat pe sacra congrega(iune, cat §i pe cei-lalt1 interesati In er6re asupra in-teutiunilor el, bailul i 1 da silinta de a produce apa-rentele unel sincere ajutorarl aid Ciril de Veria, pe

cand prin ascuns II pune pretutindenea pedici in tale §iingreundza alegerea lul, o fatarnicie, pe care candi-datul In§elat o recun6§te In cele din urmit spre pagubalut. Acesta pune acum tote nadejdea in marele VizirBairam-Pa§a, la care are un mijlocitor, ins° resultatule and indoios 1).

Patriarchal grecesc Ciril cel inclinat spre calvini e 1638

prins de TurciT ce nlivalesc In Iiva de Sf. Petru §1 Pavel(29 Iunie) in palatal patriarchal i cincT Ole in urmai se curma viata din porunca Sultanulul prin strangu-lare: astfel i T sfir§e§te viata du§manul de m6rte a bi-

1) Rudolf Schmidt end, Imptiratul. Constantinopol,16 Aprilie 1638.

lash

Residentul

tit

134

sericil catolice (preen' dice residentul), dupe judecatadr6put alul Dumneded, prin o m6rte ru§in6sa.

Urma§ul lui in scaunul patriarchal, CH de Veria,Intretine relatiunl amicale §i intime cu residentul, 11 vi-sitdza apr6pe in fie-care q i 0 iI face implirlajirT despretot ceea ce se petrece in cercul lul, El a adresat prinVenetia Im 1 aratulul o cerere in c,estiunea conferiril Enis-copiel, pe care i-o promisese Schmidt, p6te in Sicilia,ale careia veniturt i-ar da putinta de a combate cu suc-ces pe du§manii bisericil romane §i de a se sustio6 Inscaunul patriarchal. Rudolf Schmidt sustine cererea ac6stape temeiul vredniciel petitionarn1u1 forte bine dispus Sidin consideratiune pentru serviciile folosit6re ce el p6tesa faca.

Dand de curand metropolitul de Adrianopol §i eel dinLarissa, in on6rea actualulul Patriarch Ciril de Veria omasa mare Si ducandu-se dimpreuna cu Patriarchul dinAlexandria calare pe cal stralucit impodobitY, pe care t1imprumutasera de la resident, la ospetia aceita, undeafara de aceste as servit la masa trel servitorY la lulSchmidt, Patriarchul a daruit qiva urmatoreservitoruldde calarie al residentuluT o Intr6ga Imbracliminte de da-masc §i a rasplatit Si pe ce1-laltI trek servitorl cu da-ruri f6rte bogate. Facandu-§Y Schmidt reservele fate cuaceste darurt prea bogate, Patriarchul II ra3punde prine replica ante mai politicOsa i mai staruitore, care dape fate supnnerea 10 fate cu Imparatul §i zelul luY dea servi.

Tot In 4iva dupe ospetia acdsta as fost pomeniti din-porunca Patriarchuld In fata poporuld adunat In bise-

135

rica principale, grecescl numele Episcopilor §1 ale digni-tarilor biserice§ti, care §i-att perdut vista prin calvinistul Patriarch Ciril de Lukari §i afi fost declaratTmartirT ca unit ce afi suferit chinurile mortiT pentrucredinta ortodocsit, tiinduse §i parastas pentru den§il.

Actualul metropolit de Salonic Atanasie Patelaros afost timpul din urmfi amenintat sh, fie destituit de Pa-triarch, fiind-cli a intrat, precum se §tie, la Invoiall cuCiril cel calvinist : name prin intervenirea speciall abailuluT din Venetia §i a residentuluT rugat de acesta slstfiruie §i el a fost Induplecat Patriarchul sa-1 lase Inscam, lime cu conditiunea, ch-1 va veni Patriarchuliff,Intocmal ca ceT-Ialti Metropolitl, cu o coatributiune de200 talerT Inteajutor. Cu t6te stlruintele celor doT spri-ginitorT al seT Ins° el a declarat ca, lipsit de banf, nue In stare ss dee acest a',utor §i astfel afacerea rernaneAnd neresolvata.

Intro Patriarch §i ambasadorul Olandez ati isbucnitde cureud conflicts seriOse. CUT pe dud acesta cere dea patriarchie sums de 20,000 talerl, pe care pretindea o fi imprumutat luT Ciril de Lukari, Patriarchul ceresocotelli despre Insemnatele sumo de haul, care i-atifost ambasadoruluT Olandez anticipate de Patriarchie.Ambele pIrtI dafi deci In fie-care 4i navald asupra Cal -macamulul, §1 Patriarchul a§teptl In fie-care teas slcapete din tablira turcescl o hotfirire asprl contra ambasadorulut olandez, al ,caruia credit a Inceput saceea ce iese de altminterl destul de iuvederat la iveltiSi din acea, cl decurend dragomanul lul a fost arestat,pus In flare i dus In temuita celor §apte turnurT.

Fficandu-se de curend In biserica Sf. Francise din

scada,

136

Pera ceremonia, in care vicarul patriarchal catolic aconferit capelanulut residentulul magisteriul de doctorat,Patriarchul grecesc a trimis ca delegati din rartea sadoT Metropoliti §i un Archidiacon, care a r6mas, caapr6pe tots cei-l'altY asistenti, §i la pranOul dat dup'a-ceea

1638 In ceea ce prive§te pe Patriarchul de Alexandria, pecare Ingo ly II r6comandh cu sthruinth, se adeverqteproverbul, ch nu e our tot ceea ce strAluce§te. Cu toteadech ca el, se iatelege, mat mull de nevoie decat dinpropriul mut tndemn, a osandit dogmele calviuistulul Ciril(Lukari) a subscris sententa de condamnare, scrisorileluT, care parte au fost prinse, parte s'atl gasit intrehartiile r6mase de la ereticul Ciril, precum §i uneltirilele date de curOnd pe faa it presenth ca pe o vulpeimbracath'n pele de miel. Dach de altmintert ar sosio data ajutorul de hilt promis actualulul PatriarchCiril de Veria, care altfel ar perde tOta tncrederea Inresidentul Schmidt §i in vicarul patriarchal, precum §itots nadejdea in viitorul s6o, s'ar pune la cale §i s'arasigura concesiunile %cute catolicilor spre deplina mul-tumire a sfiutulul scaun §i a sacrei congregatiuni printrimiterea until comisar special la Ierusalim. Atat darpruden(a, cat §i necesitatea cer trimiterea neintarOiataa ajutorulut de bast promis, ear acdsta on stet mat

cu cat Patriarchul Ciril (de Veria) mat mult dincon descendent6, pentru catolicism In genera decat inurma interveniril ambasadorulul francez Comitele de

') Residentul Rudolf Schmidt catrii Impgratul. Constantinopol,1 August 1639.

i).

i

virtos,

137

Cesy li-a dat Capucinilor francezi mncuviintarea, ca satie slujba dumnepiasca in o bisericuta grecdsca din

Satalia. Causa, pentru care Patriarchul nu e bine dis-pus fats cu Comitele de Cesy, e ca acesta l'a oprit laLimp potrivit a urmari mai departe pe ambasadorulolandez, care apol, dupa urcarea sa In scaunul patri-archal, i-a maY Mot prin Patriarchul de Alexandriaatat de multe neajunsurl.

Cele 4ece 1641 de carp ale executatulut Ciril de Lu-kari, care se aflati depuse In casa ambasadorulul olan-dez, as fost duse in urma cereril actualulul Patriarchla locuinta Caimacamulut, ear In urma, predate Patri-archuluT, care are intentiunea de a arde In public acestecarp in mare parte eretice.

In urma mijlocirii Residentulul Schmidt i a bailululvenetian, precum §i cu ajutorul vicarulul patriarchalcatolic §i a cator-va metropolitY Imprieteniti, s'a facutconform cu dorinta sacra congregatiuni deplina Impa-care a Patriarchulul cu Metropolitul Atanasie Patelaros,care at petrecut 4iva de impacare impreuna In locuintalul Schmidt Si all desfa§urat cu ocasiunea adsta multaamabilitate §i multh politeta.

Multumit §i satisfacut prin adsta, Patelaros a plecatapol In *tile venetiene 1).

Mitrofan, Patriarchul grecesc din Alexandria, care de 1639

cat-va timp traia in Muntenia, un aderent al calvini-

1) Residentul impiirites3 Rudolf Schmidt WI P. Ingo ly, se-cretarul congrega4iunii de propaganda fide. Constantinopol, 20Noemvrie 1638.

138

§tilor, Incet Ind din viatA, a recomandat ca succesor alsett In Patriarchat fie pe Metropolitul de Veria, fie pefostul Patriarch din Constantinopol Neofit. De Ere -ce loseprimul dintre acqti candidatl e dulman indaljit al ac-tualului Patriarch §i a trebuit sti piece 6e curend dim-preunl cu alLT dol Metropoliti In ail, ear al doilea nup6te, dupli cankele bisericil grece§t1, ca fost o dattiPatriarch ecumenic, sti ocupe scaunul patriarchal din

Alexandria, e mai presus de tOtli indoiala, cfi amendolvor fi acing de la succesiunea, pentru care all fostrecomandati.

Bailul venetian §1 residentul Schmidt fac dtci incer-carea de a obtin6 alegerea lul Atanasiu Patelaros, careinclinfi spre catolicf §i e om f6rte agreat de congrega-tiunea de propaganda fide, a clruia favorisare residen-tul In deosebl fa.16, cu Patriarchul Ciril de Veria 1§1 dasilinta a'o motiveze prin condescendenta fatli cu dorin-tele Sftntulul Scaun §i a tuturor potentatilor catolici,precum §i prin interesele lul propril (ale Patriarchulul).Patriarchul lose, de§i consimte In t6t4 sinceritatea, nup6te sl nu punk in evidentil, dispositiunile nefavorabilece s'ad hit fall cu Patellaro In sinodul metropolitan,intro eel mai de frunte laid grecT din Coustantkopol§i Intro Grecil din Egipet sl nu recun6sca importantaacestor greutati ; tot ast-fel §i propunerea lul, ca maimariT de la POrtl sl fie ca§tigatT prin daruri ficute Inbad pentru ac6st4 alegere, se dovede§te inexccutabilli,parte fiind-cl el insu-§l e lipsit de bani, parte fiind-cain asemenea casurl cheltuelile all sti fie Mote Inainte,flirt de nicl o garantie In ceea-ce prive§te succesul, §i

pt

139

cu anevoia sa &este omul care dgruieste In vedereaunui astfel de risic neasigurat.

In timpul acestor consfatuirl i dificultati Nicolae Pa-pas de Ascolo, un candidat fost duhovnic al Domnu-hi din Moldova (Vasilie Lupul), rapmat pe recoman-datiunea primita de la acesta atilt cattg PatriarchulCiril de Veria, al cgruia InvAtator a fost odiuiOra, cat

cittra cei-l'alti metropoliti laid greci mal cu tre-cere, produce un atat de iresistibil curent In favorulsgg, heat residentul imi gratesc vicarul patriarchalcatolic, trecAnd cu vederea pers6na candidatulul, laghotarirea de a cere prin Patriarchul Ciril de la el celputin depunerea confesiunii catolice. Patriarchul Ciril legarant6za pentru devotamentul lui .Nicolae Papas fats cuinteresele catulicismului pune cu siguranta In per-spectivit depunerea confesiunii catolice, pe care el o facefie imediat, fie Indata dupg consecrarea lui. i In ade-irk Audi in aceia-§i 4i, adeca mai nainte de a fi pri-mit consecratiunea, Nicolae Papas visit6za atat pe vi-carul patriarchal catolic, cat si pe residentul Schmidt,caruia IT aduce la cunostinta, atat ridicarea sa in sca-unul patriarchal, cat si alipirea sa tetra sfintul scaun

i se declare obligat la f6rte mntinse serviciT. La con-,secrarea in Patriarch alai Nicolae Papas, fgcuta In

Oiva de 26 Maid In catedrala grecesca de PatriarchulCiril cu asistenta a 6 Metropoliti si 12 preotl, asistg,Invitat de Ciril, residentul Imparatesc in persona:'oast nog Patriarch de Alexandria, un om nu lipsit alt-fel de cunostinte and tare patruns de fires grec6sca,nu va put6 decat cu multi dibacie se fie condus si ca-§tigat pentru o depliva alipire catra Roma, ceea co

si si

si

$i

pi

pt

pi

pi

140

se p6te spera cu timpul §i prin o succesiva Induplecare.0 mare vtrtute nu p6te In nicT un cas sa i se con-teste : find du§man neImpacat al calvinismulul §i sta-panit de Patriarchul Ciril de Veria, el an va intra dupa

probabilitatea nici o data la invoiala cu cal vini§tiT,cum a facut predecesorul soh Mitrofan, singurul ra0amal calvinismuluT in Egipet.

Incredintandu-se In cele din urma despre zadarniciauneltirilor sale me§tepgite §i pergAnd speranta de amaT putd crea vre-un alt Patriarch calvinist, ambasa-dorul olandez Cornelia de Haga se intOrce prin PoloniaIn patria sa, duplce a pus in cele din urma coronamisiunil sale scandalOse prin chemarea muff cretin saiutre in serviciile turce§tT, un inginer, care face gra-nate chiar In casa proprie a ambasadorului 1).

1639 Papa resplate§te pe residentul Schmidt pentru servi-eiile in afacerile patriarchatuluY In genere §1 IndeosebT pentru ridicarea luT Ciril de Veria in scaunulpatriarchal prin o breva de lama. §i de recunkitere. Deaceea resturnarea Patriarchulul Ciril, urmata dupa aces,trebuia sa produca o impresiune cu atat maT penibilaSi maY suparatOre in Vatican ; de 6re-ce Inse nici prinlucrarea cea maY Incordata nu i-a fost residentuluT cuputinta sa Impedece acest resultat, singurul lucru, careIT maY ramane slabulul om In acOsta situatiune, e re-

1) Residentul impliratesc Rudolf Schmidt clad Impgratul, apol§1 ciltr6 Cardinalul Antonio Barbarino. Constantinopol, 29 Mail1639.

Ott

aduse

signatiunea fatl cu dispositiunile nep6trunse ale luIDumnelai1).

ituca pe timpul, dad comauda Silistria, CaimacamulMehemet -Papa avuse conflicte Si suparArt cu VoivodulMunteniel Mateiti Basarab, de la care se Incercase astOrce o Insgmnatit sum de bad pe care and atunciprimes') &Ida din causa nesatisfacuter sale iubirl do

argint. Ciuda acdsta a devenit lose o adevArata uracrescand in urma uneltirilor necurmate ale DomnululMoldovit Vasilie Lupu, care, rivnind la Domnia Munte-nia, voia sal alunge din tad pe MateiA i cagtigase

In vederea acestul stop gi pe Caimacam prin promi-_siunea und dar de 10,000 talent In partea sa. Acestai-a facut decl Sultanulul arAtare, ca Mateifi nu e cre-dincios fat cu Porta, se aflA In Intelegere secretA cuPolonia cu ArdOlul, care inse, din norocire, puse pegandurt In urma victoriilor cagtigate de curOnd de Os-mad, cu anevoil IT vor fi dand ajutorul, pe care -1 sped,

mat e ant de tad pentru stApAnirea lul tiranicA;atat prudenta dar, cat interesele Sultanulul ter deo potrivl dsturnarea Jul Mateig, mutarea neIndolos fi-deluluT Vasilie Lupul in Muntenia gi nidicarea fliuluT JulLupu In scaunul Moldovil. Abia a isbutit Mare le-Vizirsd escrodeze prin aceste alte asemenea insinuArlaprobarea Sultanulul pentru propunerea sa gi sA obtiesubscrierea ordinilor cuvenite cdtrg eel dot Principi,

precum gi cAtd Paga de la Silistria catrA Hanul Td-

1) Schmidt citr6 ImpiSratul. Constantinopol, 22 Au-gust 1639.

1639

14]

gi gi

pi

pi

pi

pi

pt

Anidental

142

tarilor, care la nevoie area sa-1 alunge pe Mateia-Voditcu arma §i sa-1 introduce pe Lupu In scam, abia amat Post, In sfir§it, §i Voiyodul Arddlulut oprit sub ceamat aspra peddpsa a-I da lut Mateiti aj utor on adapost,cand Lupu-Voda a §i pus pe fiiul Oa in scaunul Mol-doviT i a plecat dimpreuoti cu Curtea sa in frunteaqtirit Id In Muntenia. El era luso a§teptat la o tre-catOre de qtirea Muntenia, care l'a atacat cu virtuteSi l'a Mut atat de temeinic, In cat el, dupe risipireaqtiriT luT, numal cu anevoil a scapat lasandult Inurma bagagiul, precum §i provisiunile de rasboiti, pecare le avuse la el.

In timpul, dud se petreceatl aceste, ceY mat de fruntedintre boieril Munteniel al Inaintat prin }WM Su lta-nulul un memoriti subscris dug cuviinta, In care etexpun In t6te amaauntele ban chivernisire alul Mateiti-Voda §1 resultatele obtinute do el In ceea ce prive§teridicarea bunt start a Wit, ceea ce iese la ivdlit §idin indoirea tributulul dat Portit. Dad lase Sultanul,

4ic et mat departe, starue cu hotarire nestramu-tata aI Inlatura pe Mateiti-Voda, eT primesc bucuros peon §i-care altul dropt Domn, earl de Lupu ; acestai-a adus adeca prin administratiunea Id neomen6s1 peMoldoveni la atata miserie, in cat ceY mat mitt dintreden§ii numaT pribegind din tara for ati putut sa seajute. S6rta acdsta i-ar altepta §i pe locuitorit Mun-tenia, dad li s'ar face el Domn. De aceei tara Intrdga11 rogli cu umilinta pe Sultanul sa null dee aprobareapentru o mama ce are In vedere numat ruina Mun-teniei, ci sa ig arate in alt-fel purtarea de grijapentru ea.

148

Cand a primit tire pe de o parte despre intervenireaSi despre petitiunea Muntenilor, ear pe de alta despreaceea, eh Caimacamul a lost mituit de Lupa-Vodh cumarl same de bag, §i a mai aflat afar de ac6sta, chMateid-Vodh nu name s'a pus In potriva poruncil Im-plrhte§ti §i, ajutat cu toth alipirea de Cara Id, a bl-tut pe Lupu-Voda, ci In acela-§T timp e provept, duplraportul Meat de Pa§a de la Silistria, cu o armata atatde bun§ §i cu atat de Inshmnate provisiuni da rhsboit, tocat maT ales acum pe gerul iernii nici Lupu-Voda, niclPap el Insuli nu pot s§ -1 atace cu nldejde de isbanda,Sultanul In fata acestel nea§teptate sari de lucruri,care puneat In joe yap. NT, a fost cuprins de maremania §i a luat hottrIrea de a se preface de o camdata fath cu Mateit-Voda §i de al( vIrsa fail de in-tar4iere tot mania asupra Caimacamulul ca adevtiratulurtlitor al Intrepid conflict rht pus la tale §i ast-felneren§it.

La 15 Decemvrie (1639) all mere dar doT Capudji-Bag la Caimacam sh-1 vest6sch, ch Sultanul II cbiaral,§i cand el, (land urmare invittrii primite, s'a dus In Serait,Bostangi-Ba§i, chemat anume pentru ac6sta, l'a arestatfart de Intar4iere §i l'a dus In temnita celor §apteturnurT. Aid a fost peste n6pte strangulat, ear cada-vrul i l'ati dus 4iva urnittore la casa cumnatulul sellFasel-Aga, care cate-va One In urmh a avut §i el aceea-§1sortii de a fi strangulat, duph-ce s'a DIM incercareade a-1 sili prin punere la muncT sli spunl uncle sentascunse comorile. Bogltiile ambelor jertve, In deosebicele 600,000 talerl glsitT la Caimacam, Sultanul adispus sh fie confiscate tii transportate In Seraiul Oa.

144

Capudji -Bali Hendan-Zadd a plecat In urma poruncilprimite de la Sultanul In Moldova sa-i duct ordine lulVasilie-Voda Lupul, ear alti doT Capudji se at% pedrum, ca sä maga in Muntenia la Mateit-Voda Basa-rab, pe care Sultanul l'a confirmat In scaunul lul §i-Iindrume, st fie pe pace. De Ore -ce lose confirmareaacdsta are se fie considerate numal ca provisorie, pantla sosirea unor Impregiurari mai priinciOse pentru ma-zilire, Mateifi-Voda tot maT are nevoie sa fie merett cubagare de sdnia §i self Tee din vreme mesurile de pre.cautiune. Oki privirile Portil tot maT sunt Indreptatecu aceali neincredere atat asupra luT Mateia-Voda, catasupra PrincipeluT din Arddl , §i dace ar face am6ndoio alianta de aperare, ar fi cu cale ca §i Imperatul se-Tsprigindsca, de§i Gheorghe Ralleczy tot nu incetdza Anda combate din rand in dud causa Imperatului 1). Nea-

stemperul lul Lupu-Voda a Post de altminteri vreduic deInfrangerea deplina, pe care a suferito.

1640 Lupu-Voda, Domnul MoldoviY, prime§te printr'un ceaqInvestirea Sultanului pentru Muntenia, stdgul §i buzdu-ganul, §i In acela-§1 Limp li se comunica locuitorilorMunteniel ordinul Sultanului In ceea ce prive§te recu-n6§terea lul Lupu-Voda. Acdsta porunch ar fi §i fostprimal de el cu ascultare neconditionata, dad Princi-pele Arddlului Gheorghe ItglOczy n'ar fi trimis la den§iipe Gheorghe Kapronczay, unul dintre eel maT de frunteai set, In fruntea unel cete de 100 calareti spre asfatui se -i remaie credinciog luT Mateie-Voda, ceea ce

1) Residentul Rudolf Schmidt cltril Constantinopol,

26 Noemvrie, 1 §i 22 Decemvrie 1639, apol 1 Ianuarie 1640.ImpiSratul.

145

a gi raugit. Afar% de acdsta Mateiti-Voda maY avea laUnsul cati-va pribegf din Moldova gi 400 de calaretiungurl, ceea ce fare in doialli nu a ramas lucrn fiirade Inriurire fn ceea ce privegte hotarirea Muntenilor dea-T Amalie credinciogi Domnulul. Cdugului turcesc, care,insotit de 60 calareti, a adus porunca Sultanulul, i- aporuncit Mateiti-Voda sa se departeze, ceea ce a gi S-cut dupe ce i s'a dat maY nainte asigurarea, ca nu ise va face nicT un IA. In lupta, pe care a avut-odup'aceea cu Lupu i la care a luat, precum se dice,parte gi Kapronczay cu cei-l'alli Unguri, lose fare dest6gurile lor, s'at batut alaturea cu Lupu 3000 TA-tad, din care cea maY mare parte aa petit pe campulde Male. RdkOczy, Principele Arddlului, a trimis peStefan Seredy cu tOta graba la ['Oda, ca sa ras frangaacusarile lul Lupu contra lul Mateia, an are lose degaud sa-b dee lab Mateia ajutor maY nainte de a se fitutors acest sol al lab. Vorba e, in sfirgit, sa maY pe-tr6ca in Ard61 un fost Voivod exilat 1).

Lupu, !Mut de Mateiti-Voda Basarab, scapa la Braila,untie face ear pregatiri pentru renoirea luptel. Fiiul saildomnegte la Iagi 2).

In lasamilntul confiscat al Caimacamulul Mehemet-Pala, care din causa conflictulub dintre Lupu gi MateitiBasarab a fost strangulat din porunca Sultanulul

1) Scri area vice-cdpitanuld de Sttmar clitrE Impdratul. Stt-mar, 31 Decemvrie, 1639.

3) Comitele Stefan Bethlen cittrl5 Imperatnl. Ecsed (Ard41), 5Immarie, 1640.

59,838. III. 10

§i

§i

146

care me nide a fost Pa§lt de Buda, s'ar'i glsit dal.de 300 car excelenti multe pretiose, bogate comorl Ingalbeni §i talerl, precum §1 cel 10,000 de galbeni, pecare i-a daruit Lupu, And neatinT ').

1640 Gheorghe Rak6czy r efush a-I Inapoia lul Mateih-Vodhcomora, pe care acesta o dusese in timpul celor dinurmit turbararI la adhpost in Ard612).

1640 Dupti, spusa Grecilor de acolo (Constantinopol) corabialul Carahodja, pe bordul careia se afla fostul Patriarchde Veria, nu a putut sh-,71 urmeze drumul spre Wilebarbaresce, ci a fost aruncath de vilnturl contrare §i demarea agitath spre c6 stele Peloponesnlul, nude fostulPatriarch a gasit ocasiune sh scape. Actualul Patriarchdin Constantinopol e dad Ingrijat, ca Ciril de Veria seva stracura In tai na, IT va face neplAceri, ba-1 vasc6te ear din scaunul Patriarchal 8).

1640 Generalul comandant polonez de la hotarele despreTurcia ale Poloniel face la Marele-Vizir reclamatiunicontra Domnulul Moldovil Lupu-Voda, care s'a purtatfath cu ambasadorul polonez ce se intorcea prin Mol-dova acash pe cat de neprietenos, pe atat de necuviin-cios : Marele-Vizir i-a dat silinta de a-1 molcomi pe re-clamant prin Intimpinarl amicale.

1) Raportul anal confident dart Palatinul. Buda, 11 'miliaria1640.

2) Raportul lui Qaestenberg (6.tr4 Imphattd, 28 male 1640.8) Residental Rudolf Schmidt cittrti Sacra Congregatiune de

propaganda fide. Constant., 10 Julie 1640.

147

Un Grec de frunte, care a trecut prin Polonia la

Moscva cu o scris6re a Sultanulul chtre Tarul Mosco-vie! In misiune oficialh, dar tinuth cu totul In secret,a fost de scoperit de Polonezi i prins dimpreung cunegutatorii ce-1 Insotiati. Lupu-Voda a primit deci dela PortA Insarcinarea de a intra cu Genera lul polonezIn negotieri pentru punerea In libertate a Grecululamintit or! cel putin a tovaraOlor lul de chlatorie ;scopul acestei misiuni a §i fost de altminteri atins, de6re-ce acest sol al Sultanulul a trimis la Moscva scri-Borne lui Incredintate, al chrora continut se mhrginia,precum se One, la anuntarea Incetaril din viath a Sul-tanului Murad §i a urchrii In scaun a fratelul Sea,Sultanul Ibrahim 1).

Un Perot cu numele Antonio di Via, care cat-va timp 1640

In urmh trhise In Muntenia §i-1 deduse acolo vagabon-dului Antonio Schumitza In numele lui Schmidt unsale- conduct falsificat, In care se numia pe sine totatat de fals paharnic al Id Mateia-Vode, a intrat decurend In serviciile ambasadorului francez §i a fost trimis de acesta cu scrisori in Polonia. Trecand lose indrumul acesta prin Muntenia, Mateit-Vode, chruia Schmidtii Muse tire despre acesta falsificare condamnabila,l'a prins §i l'a aruncat in temnip.

De aceea ambasadorul francez e f6rte suptrat peMateit-Todli, 11 ameninta cu mare nenorocire §i nup6te s1-1 ierte, di se arath, mai bine dispus fait cu

1) Raportul Residentulni Schmidt catrg Impiiratul. Constanti-nopol, 28 August 1640.

148

interesele Impdrategti decal cu cele franceze. i In ade-vdr Mateifi-Vodl promovdzI to tot& sinceritatea serviciulimpdrAtesc, incAt prin el vor put odatA sit se pun& lacale multe IntreprinderY de mare importantA. pupl-cedar IncercArile luT R6116czy de a mijloci Impacarea lulMatheiti cu Lupu afi remas cu desdvirgire infructu6seLupu ear urzegte la Porta uneltiri contra dugmanuldsell, se mai unegte In tainA gi ambasadorul francez cuadversarii lui Matein 1).

1640 Fiiul Domnului Moldovii Lupu mere In capitala Tur-cid trupul lul e transportat in Moldova 2).

1640 Pater Gregorius, Archidiacon la Ierusalim, asigurdza,cl Patriarchul din Constantinopol i-a Mot urmatorelepropuneri i-a oferit urmatorele concesiud Indatiidupl plecarea Patriarchului de lerusalim, un dugman alcatolicilor, el va sustind in pers6n1 la Marele-Vizirdreptul bine intemeiat al preotimil catolice asupra sfin-telor locuri, care li-a fost rhpit de Greet numal prinmij16ce de Ingellciune cu insinuAri unite, va stArui

ca ei sA fie pugi ear In posesiune ; el doregte apoi

se Impace cu biserica catolich, care va putd apoi sit sebucure In maY mare grad de devotamentul gi de supu-nerea lui decat se bucura de alui de 'feria oft de aidPatelaro ; el are afarA de acdsta de gaud s& vestdsciprin adrese speciale pe Papa Insu-gi Si pe Sacra Con-

Reeidentul Rudolf Schmidt cAtrii Impliratul. Constantinopol,11 Octomvrie 1640.

2) Reeidentul Rudolf Schmidt WA Mihail d'Aequier, dragomanimp. Cond., 20 Noemvrie 1640.

§i

§i

§i

§i

sA

1)

:

si

149

gregatiune de propaganda fide despre ac6stA schimbarea vederilor sale, dad biserica roman 11 va da ajutorIn nevoile lul §i sprigin In strlmtorarile luY ; el are,In sftr§it, de gaud, ca la vre-un loc retras sA con-firma §i al pecetluiascA prin juramOnt aceite promisiuni§i concesiunl ale luY In presenta residentulul ImpdrAtesc§i a ambasadorulul Venetian, atat a celui ordinar, cat§i a celaY extraordinar.

Schmidt urea dar sA puns la tale IntAlnirea acesta,

despre al careia resultat va raporta WA de amenare 1).

Se dice ca pentru expeditiunea proiectatA a se faceprimlvara viit6re contra Asaculul as primit ordine de afi gata afar% de Pa§a de Rumelia §i cel de Silistria, deHanul thtaresc §i de Capudan-Pa§a, Si Domnul din Mun-tenia §i cel din Moldova cu (*idle lor ; ac6stA scOterea armatel for din lard, dorintele de mazilire, cAte °dataascunse, dar continue, ale Portil §i reciproca jalusie ITtin lose pe cel doi Domni In Ere -care nelini§te.

i Porta are in adever gAndul ascuns de a inlaturadupa cucerirea cetatil Asac pe eel* doi Domni lii anumemai Antaid pe Mateid-Voila 2).

Antonio Grillo, primul dragoman al Venetia, care 1641

mai nainte a Post agent secret al Principelul MatadiBasarab §i a fost dupA propria-1 mArturisire resplAtitde acesta In timp scurt cu 12,000 de talerl, a lntre-

1) Residentul Rudolf Schmidt dal% Cardinalal Antonio Barba-rini Constantinopol, 19 Ianuarie 1641.

2) Residentul Rudolf Schmidt dila ImptCratul. Constantinopol,19 Iannarie 1i 12 Maid 1641.

150

tinut cu t6te aceste relatiunl §1 cu Lupu, du§manulneimplcat al lui Mateih-Vod6, sperand a-1 put6 exploata§i pe acesta. Descoperit de Mateit-Voda, el a rupt rela-Philo cu acesta Si s'a dat pe fata in partea lul Lupu,a caruia favor a §tiut atat de bine A-1 ca§tige, !neatacesta a dat filuIuT luT Grillo In cgsatorie pe una dinfiicele sale, dandu-i zestre de 50,000 taleri (dupa altit100,000). De curAnd a si5vir§it Patriarch' din Con-stantinopol in casa lul Grillo ceremonia de logodh, §i

lumea e miratl, ca Lupu, care se tine sus §i tinesa aiba pasul Inainte de ambasadorul Po Ionia, ba pre-tinde onorurl regale, e atat de josnic, Incat i§T alegegiuere pe uu mititel dragoman venetian.

Acest Antonio Grillo, care In marea lul lipsa de re-cuno§tinta a respl4tit multele binefacerl ale lni Mateig-Von, cu prigonirl §i cu uneltirl duphOse, e de alt-minterl totodata §i omul, care'n unire cu Grecil a res-turnat pe Patriarchul Ciril de Veria; favorit al tuturorbaililor venetienT, cu t6te relele servicit fAcute contrascaunulul aposto'ic, §i urit de tots negotAtoriT din Ve-netia, el ar merita sa fie pedepsit cu asprime de Ma-teit-Voda, pentru-ca s5, nu le mai j6ce In viitor Priuci-pitor feste 1).

1641 Mare le-Vizir a caOut Intru cat-va In disgratia Su lta-nului, fiind-ca n'a rmit cucerirea Asaculul, §i cand afacut la Mufti4 Incercarea de a se plange de ac6sta, de

justifica purtarea §i de a arunca tOta viva nereu-

') Residentul Rudolf Schmidt catrti dragomanulMihail d'Asquier. Constantinopol, 18 Septemvrie 1641.

WI

a-§1

imporittesc

151

§itei asupra Hanulul tataresc de curAnd murit, Muftiuli-a rhspuns, ca el (Mare le Vizir) este numal singurvinovat, fiind-ca an s'a consultat cu nimenT, ci a luatt6te dispositiunile dupa bunul set plac; dad ar fi ma-zilit maT nainte pe cel doT Domni, cel din Muntenia §icel din Moldova, §i i-ar fi Inlocuit cu alp, §i ar fiatacat apol Asacul dimpreuna cu cel doT Domni noi §icu contingentele lor, cetatea ar fi cut WI indoialain manila Turcilor'. Dupa spusa agentulul muntenescMikem (?), care intretine relatiunT f6rte confidentiale enSchmidt, Mare le Vizir a 4is in IntImpinarea sa: ch.cel doT Domni, care an all Ilia o vine ,i nu numaii-ati plata Sultanului punctual §i In deplin tributulanual, ci afi mai adhugat §i un prison la el, an potsa fie mazilitl fad. de a li se face nedreptate ; ca,fiind chiar contrarul adevhrat, lucrul are sa fie pus cumulta dibacie la cale, pentru-ca Mateih-Voda sa nu fieindarjit ca odiniara Mihaiii-Voda, care i-a dat Portilatat de mult de lucre.

i In aim* Mateid-Voda e firm hotarlt, precum diceMikem, sa stee flume cu puterile lig, care suet Inde-stulatore peutru aphrare, In potriva Turcilor, dad ace-§tia ar vol sa fad asupra luT an atac nedrept, pentru-care P6rta cu anevoil va put6 sa adune din Rumelia§i din Dobrogea maT ulna de 20,000 6meni, ear dacear fi, ca Turcil sa -1 atace cu putere covirOtOre, va cereajutor de la puterile vecine. E deci probabil ch. Turcilvor inainta de o cam-data spre Asac Si vor l.sa nesu-parat pe Domnul Muntenia 1).

1) Raportul Residentulul clitrti Impiiratul. Conatantinopol, 11oncemvrie 1641.

152

1642 Unul dintre cei dol soli trimi0 de Lupu la Moscvas'a Intors Inapoi 0-a adus de la marele Duce o seri-sore, al careia continut e echivoc ca o enunciatiune deoracol; cel-l'alt, care a r6mas and acolo, se va tntOrcecu rbspunsul definitiv peste vre-o patru-spre-Oece 4ile,adeca Indatii dupg-ce va fi sosit la Moscva aqui tur-cesc.

Deocamdatl se atla In Moscva la Mare le-Duce Si co-mandantul garnisOnel de la Asac, care venise in per-sod. A cdrh Invoirea de a aduna Este §i provisiuni de

rdsboiii, §i deli dintru Inceput i se refusase dug t6teaparentele cererea acdsta, reins, la care el a aspuns,A va da el insu-0 foe Asacului 0-1 va diirama, Intainit tot i-a dat Marele-Duce voie, ca, Intorcandu-sespre case, A adune pe teritoriul moscovit Este In nu-mar Indestulator, 0 i-a maT promis afar de acdsta a-Ttrimite §i provisiunT de riSsboifi pe cat va cere tre-buinta 1).

1642 Medicul de ma al Voivodului Moldovil Lupu, Gio-

vanni Andrea Scogardi, dupl na§tere Danes, dar pro-movat in Italia, de altminteri and din Constantinopolcunoscut personal al residentului Schmidt, care l'a cft-§tigat pentru interesele imp6riite0T promitandu-T recom-pense de on6re din partea Imp6ratului, raportdA la 11Fevruarie din Ia1, di doT curieri sositi la 9 Fevruariedin capitala Turciel i -all adus Principelul Lupu de laSultanul §i de la Marele-Vizir ordine In scris, prin care

') Dr. Giovanni Andrea Scogardi catrd Residentul RudolfSchmidt. Iaai, 22 Fevruarie 1642.

153

e obligat a interveni in numele .sdi proprii la Mare leDuce de Moscva, ca acesta s6 -I determine pe CazacT aevacua de buns voie cetatea Asac orT cel putin WI re-nunte a le da vre-un ajutor orl vre-o spriginire ; des-pre resultatul interveniril va avd apol si-T raportezePortil. Mare le-Vizir, asupra ciruia apasi mult greuti-tile cuceriril ceta i1 Asac, e cu deosebire interesat sirdu§dsci iutervenirea lul Lupu; Si de 6re-ce pe de oparte nu mai rdmine in doialit, ci, dupe cucerirea Asacu-lul Turcil ad de gaud sa pornescl fans de IutarIiererdsboii contra PrincipeluT din Arddl §1 a celul din Mun-tenia, ear pe de alta Lupu a fost insarcinat, ca Incasul, dud Marele Duce de Moscva ar observa, ca anultrecut, o atitudine fatarnica fa a cu P6rta §i, avOndtainica Intelegere cu Cazacil, ar data sa impedece pre-darea AsaculuT, si adune (Lupu) un contingent de 1000muschetierl pentru cucerirea acestel cetati, se Intelegede sine silintele zelose ale Id Lupu de all face pe catse p6te de bogati fn succese Si de fructudsa interve-nirea pe Magi Marele Duce de Moscva, de a chruiafavor se bucuri in tocmal ca de al SultanuluT §i de alMarelul-Vizir. El a trimis decT la Moscva agent! spe-cialT, a cirora Intarcere se a§tdptit de curdnd 1).

Curierul trimis de Lupu cu rispunsul Marelul Ducede Moscva la Constantinopol se intorce cu scrisort de laMarele -Vizir dad Lupu, citri Hatmanul polonez §i citroMarele Duce, ear la Jag, uncle Lupu IT di §i el scri-

Residentul Rudolf Schmidt eittrti Impdrato.l. Constantinopol,12 Martie 1642.

1)

164

s6re catr6 marele Duce i-§1 urmdzh apol maT departedrumul peste Polonia spre Moscva.

El este InsUrcinat a aduce tuapol rospunsul thfinitival Moscovitulul in timp de 50 de file, in curgerea cfl-

ruT timp (*kite turce§t1 all sU stee meret Bata de aporni spre Crimea. Asacul e Lisa pus in bunl stare deaplrare §i prevNut in bel§ug cu material de rUsboili,Cazacil cunt plint de avOnt asboinic, primesc mereusporirl §i Int Arid din Po Ionia §i nu !mild de loc spresupunere pacInica, §i, ceea ce face nodul §1 maT gretide deslegat, eT atl omorit la botarele despre Moscva aleMari lor pe solul turcesc trimis la Moscva 1).

1642 Armata de uscat destinath pentru asediul Asaculul,comandat6 de Mehemet-Pa§a de la Silistria, are s fie

compusl din 20-30 miT luptAtorl luati din cele 24 sand-jacurf de Rumelia, din 2000 pupae, pe care ad si -Ttrimita Domnul din Muntenia cel din Moldova, dino§tirea Pa§alel de Caffa §i, in sfir§it, din cetele Hanu-luT tataresc, astfel intrdga qtire va trece in acdstUexpeditiune peste 100,000 de 6meni. Se afIA fuse inrOndurile eT, dad trecem cu vederea contingeutul de

rumelioy destoinicT, numaT putini qtenT depring cu r63-boiul, apol comandantul el Mehemet-Pa§a n'a maT luatIna parte la aid un §i astfel resultatul celuTactual pare §i el f6rte iudoios.

Cu tote aceste InarmArT §i desfgprIrl gsboinicemarele Vizir n'a lipsit da silinta s determine pe

1) Dr. Giovanni Andrea Scogardi edtr6 Residental Schmidt. Iasi,14 Aprilie 1642.

§i

riisboT,

a-pi

155

marele Duce de Moscva a-I Indupleca on a-I sili pe Ca-zaci sa predee Asacul ; In vederea acestul scop el nunumaY a trimis un ceau§ la Moscva, ci a mal dat §1Domnului din Moldova In deosebl Insiircinarea de a in-terveni en tOta staruinta la Marele Duce, promitandu-Ica-i va da, drept rasplata pentru obtinerea inapoierilAsaculul, pe lAnga Domnia lul de scum §i pe a Mun-tenia.

Cu mai bine-venit ofert nu i se putea face Id Lupu,care §i altfel are In virtutea conferiril Sultanulul Muradand de mult asupra Munteniel pretensiuni, a carorarealiiare o Incercase °data §i nu a zadarnicit-o decatdeplina infrangere, pe care a suferit-o atunci In luptacu Domnul Munteniel Mateig Basarab. Ac6sta e adevti-rata causa a du§maniei nelmpacate dintre ace§ti dolDomni, §i din timpul acela sunt scrise §i cele doue lo-vituri date de Munteni in cartea, care pastr6za In amin-tirea rifsbunatore pe insultatoril Inaltel Porti.

Nu numal dar in vederea mai sus amintitelor salescopuri egoists Si interese particulare, ci §i spre a-§Idovedi credinta §i supunerea fats cu P6rta Lupu §i-adat Ma silinta §i wi -a desfa§urat tot zelul, ca

sa rau§dsca In misiuuea lul: el a trimis la Moscvape cel mal credincio§i, mai IndemanaticI §i maibine inzestratI dintre negotiatoriT ce In genere ii ste-teati la dispositiune; el i-a facut priutr'In§il marelulDuce fel de fel de oferte §i li-a promis intro altelem6§tele a duol sfintl tinuti de MO3COViti in mare ciuste,ear Cazacilor de la Asac li-a oferit pentru de§ertareacetatiT o Ingunnata sums de ban!. i spre a se asiguracu atat mat virtos de succes, solit moldoveni sapail

156

din cand In cand Ingrozitl cateo vorbl despre a t6tepustiitorul potop furtunatic de Turd §i de Mari, careIn casul unul refuz de a preda de bud, vole Asaculs'ar revirsa asupra teril moscovite cu atata furie, Incat n'ar mal remand pdtrA pe pdtra : astfel s'aa folositde persvasiunl §i de amenintari deopotrivl, ca s1-1 ca-§tige pe marele Duce pentru intentiunile lor.

In vreme lose ce el nazuiati astfel spre scopurile lor,comandantul de la Asac, care sosise la Moscva, ca slcdr1 ajutor, li-a opus o puternicl resistenta. El a pusIn vederea mareluT Duce importanta cea mare a acesteTcetati pentru Cara Muscevitilor In genere, precum §iavantagele §I u§urarile ce din posesiunea el result/pentru singuraticele teritoril §i pentru singuraticil su-pue al el, care In timpul din urml nu afi mal fostelul navglirilor tatare0T, ceea ce se Intampla cat&

vreme cetatea acdsta se afla sub stIpanirea turcdsca ;el a descris positiunea natura Impregiurimil ca fiindf6rte potrivite §i cu deo3ebire avantagiese pentru sus-tinerea acestel cetall, care tocmai de aceea pot° sl fieap&rata ea pupil& garnish& contra unor armate pu-ternice, precum afi dovedit Invederat stalucitele resul-tate ale anulul trecut ; el s'a legat s& apere Asacul cusucces contra Intregel puterl otomane, Wit MoscovitilII vor da nelnsemnatul ajutor, pe care-1 cere ; el §i-adat silinta de a-I face pe Marele Duce s6 se *mild&de gandul, c& o singur& data se'utemplit, ca prin ran-duirea iuduraril lut Dumnecleti o cetate de atat de mareimportant& pentru siguranta statelor lul s& se die inathpanirea Cazacilor cl nu i se cuvine de loc s4-1lipsdsc6 de orili-ce ajutor; el l'a conjurat, In sfIr§it,

§i

-pi

157

aducandu-I aminte rtispunderea, pe care o va avd °dataIn fata lul Dumne4et, sh nu lase ca cetatea acesta shcadit spre marea pagubh a cregtinhthtii ear In mhnilepaganilor.

Asupra acestor sthruinte contradictoril ale celor douopartl s'ati tinut In fata MareluT Duce multe gedinte deconsilitt, In care deosebirea vederilor a iegit Invederat laivelh gi astfel n'at lipsit nici pentru predarea, Indpentru apararea cethtil sustiitoril. Comandantul Asa-culul a protestat contra acestel traghnarY gi nu s'a shitalT da pe fall supararea, in care l'a pus atitudineaMarelul Duce, care procedea fath cu solil moldoveni cuateta consideratiune gi atat de arnica], Incat el se le-ghat In cele mal frumOse sperante In ceea ce privegtesuccesul misiunil for gi in mai multe renduri i -all fa-cut Impartegiri epistolare despre acesta gi Principe Idlor, care n'a lipsit nicl el a aduce prin curier specialaceste sperante la cunogtinta Portit. Astfel s'a petrecutIn negotierl MA iarna.

Comandantul Asaculul a Orbit in cele din urmlMoscva, In aparenth nemultumit cu Mare le Dace, §i mullmoldoveni all fost gi eT concediatT. Pe unul dintre amen-doT l'a trimis dupti acea Vasilie-Vodh Lupu la Para, casli fach raport verbal gi sh dee Ihmurirl asupra both-rlril obtinute de la Marele Duce, gi sh predee in ace-la-gl timp MareluT Vizir scris6rea adush drept Aquasde la Marele-Duce, care In resumat cuprindea urmh-torele :

,Marele -Dace de Moscva, puind totdeauna ware pretpe amicia Inaltel Peril gi animat de dorinta de a !A-stra amicia acesta gi pe viitor neatinsh, profitit cu pla-

158

cere de ori-§i-ce ocasiune de a-I face Portii servicil int6te afacerile lntemeiate, care intra in cercul Id deputere orY atarna, cel putin, de densul ; tocmaY de aceea'lid in casul discutat nu a dat nici aprobarea, nici par-ticiparea Id ca Cazacil de la Don sa iee prin surpriu-dere cetatea Asac. Dad dar el stint ca ni§te Wiwi, oadunatura de exilatY, resvratitorY, dad el se ridica inpotriva poruncilor Id, el este hotarIt a-§I da de dragulForth silinta sa-I determine atat prin protestari ener-gice, cat §i prin amenintari, precum §1 prin t6te cele-l'alte mij16ce posibile a de§erta Asacul. De o cam-datainse el credo a fi consult, ca. Turcil A facd o scurtapause in continuarea luptelor, pentru-ca sa -1 dee prinac6sta putinta de a °blind predarea WI de varsare desange a cetatii ; dad Cazacil vor starui apoY §i atunciIn Incapatinarea lor, tot no va fi prea tar4ifi a Intre-buinta puterea armata contra for §i a-i alunga din ce-tate ; POrta sa he de altminterl asigurata, ca Cazacilnu primesc aid cel mai mic ajutor din partea Mosco-vitilor'.

Acest raspuns i-a displacut Marelul- Vizir, care a prins,din contra, banuiall, eh Marele Duce cere de la Turdarmistitiu mime spre a ca§tiga timp ,:i spre a be daastfel Cazacilor putinta de a continua lucritrile de for-tificare, de a provisiona maY bine cetatea §i de a faceprin aceste maY anevoios atacul Turcilor. i ceea cetrebuia sa-1 dee §i maY mare greutate banuielil °dataivite era §tirea venita §i confirmata din t6te partite, cameret ti yin cetatiT marl cete in ajutor, ca Cazacil nunumal aft reparat pe deplin lucrarile de aparare raftdeteriorate In timpul celul din urma asedia de tetra

159

artileria turc6scd, ci all mai ridicat §i alte fortificatiuniapr6pe inexpunabile §i, abltand printr'un canal apa Do-nului In §antul cetAtir, all incongiurat fortAreta cu unbrad de spa ce-o ocrotege ; Invederat afi ie§it Inse laivell dispositiunile garniskei din Asac (Asow), cand aomorit in drumul for pe c6u§ii turce§ti trimig laMoscva.

Boierul moldovean, care a dus mai sus amintita seri-sore Marelui-Vizir, a fost trimis de acesta WA de In-

tarOiere cu respunsul Portii la Moscva. In respunsulacesta Perta-§1 expriml multumirea de propunerile Ma-relui Dace, flume Baca ele sunt sincere §i vor fi exe-cutate conform cu promisiunile date ; ea a indicat loseIn acela-§1 timp, di Sultanul, departe de a Incuviintapropusa amanare a ostilitAtilor, a dat armatelor saleordinul de a pleca ; Marele-Duce sa-§I dee dar silintade a-i face cat mat curend pe Cazaci sA cedeze Asacul,del altfel se vor di f6rte red. Afar& de acest respunsboierul moldov6a a primit i instructiuni secrete, pre-cum §i un termin de cinci-Oeci de One, In care trebuiash se tutored cu respunsul definitiv al Ma/Tie-Duce §i,pentru-ca sl p6t1 lua drumul cel mai scurt, prin Po-Ionia, i s'a dat §i un Insotitor turc cu o scrisOre catreGeneralisimul PolonieT, prin care acesta era rugat sli.Incuviinteze la ducere §i IntOrcere trecerea prin Po-Ionia.

Intre aceste P6rta nu perde timpul: armata de uscate pug. In mi§care, ear fiota Inaint6z1 cu pauzele !dimecontra Cazacilor de la Asow (Asac), care se arm6z4 Ilise IntAresc §i el cu grAbire ; dupd t6te aparentele dar

160

cu anevoih se va maY putd In %tura ciocnirea sangerosha celor done phrti 1).

1642 Donmul MuntenieY, Mateiti-Vodh, se plAnge prin soilspeciall trimig la Porth contra Domnulul Moldovil Va-silieVodh Lupul, fiind-ch acesta a urmhrit prin o c6thde chlaretT, spre marea pagubh a prii, pe un boier defrunte, care a fugit din Moldova In Muntenia pi a arun-cat In temnith pe sotia pi pe copii1 acestuY boier. Inurma acestel plAngeri Mareic -Vizir trimite pe o AgauAla Lupu cu ordinul, ca sh punh In libertate familiaboieruld fugar pi sh dee desphgubire pentru stricdciu-nile Mote pe teritoriul munth de chlArimea ce-a ur-mhrit pe acel boier a).

1642 Pupa ptirea data de confidentul Dr. Giovanni AndreaScogardi, medicul de cash alai Vasilie Lupu, la 13Maid, un negothtor sosit de la Moscva la 12 Maid i-aadus Principelul de la Marele-Duce o scrisere semnatAIn ajunul Paltilor, In care Marele-Duce se scuzl In ce-stiunea omorulul cdupilor turceptI trimipi la Moscva,pe care (duph spusa la) Pad shIrpit Cazacil polonezifhrh de ptirea pi Iuvoirea lug, pi declarl, ea tot maapt6pth Inch sosirea solulul moldovda trimis Cu rdspun-sul Marelul- Vizir. Chpitanil din Asov tot maY rogii de

1) Residentul Rudolf Schmidt cittril Imphatul. Constantinopol,18 Ma1 1642.

2) Residentul Rudolf Schmidt cittre Imperatul. Constantinopol,19 Maid 1642.

altminterl pe Mare le-Duce sl le dee ajutor, ceea ceacesta refusal).

Inainte cu cate-va Vile Lupu a Incunogiintat pe Ma-rele Vizir despre botatirea Intl de Mare le-Duce deMoscva In ceea ce privege Asovul, In virtutea careiaCazacil all sh evacueze cetatea acdsta §i s'o predee Inputerea Turcilor. tirea acdsta a fost confirmatl §i desolul mo]dovdn, care s'a tutors de la Moscva la 20Iunie, sol, cAruia i se deduse, precum s'a slis, un ter-min de 50 Vile spre a se Intorce §i care a venit inso-tit de un sol moscovit ce s'a presentat la Porta curespunsul MareluT-Duce, care e dat in acela -il inteles.In fata acestor §tiri atat de plhcute ambit soil ati avutparte de multumirea de a fi chitliniti In public.

Mare le-Vizir tot nu are fuse deplinl incredere InLupu §i i-a dat atat dragomanulul venetian Grillo,acum cumnat al Id Lupu, cat §i maT ales agentuluT dinMoldova In deosebi in ton ameninthtor sh inteldgl, cadad §tirile date de den§il In ceea ce prive§te Asovular sta In contraVicere cu acele, pe care le va da Ha-nul tathresc prin Agana lul, a cAreia sosire se a§tdpthIn tot cdsul, ef nu vor gAsi Did In Moldova, nicT InVenetia ocrotire contra prigoniril lul de rhsbunare 2).

Redjep-Aga, care se Intorcea peste Moldova la Con-stantinopol, a gasit Asovul de§ertat de 'Mari, §i-a fh-cut In giamia de acolo rugAciunea nesupArat de niment

1) Residentul Rudolf Schmidt clita Imphatul. Constantinopol,25 Maiii 1642.

2) Residentul Rudolf Schmidt citriS Impgratul. Constantinopol,21 Iunie 1642.

59,838. III. 11

1642

1642

161

162

§i a lint acolo, pani la sosirea Pa§alelor ce se afiipe drum, 300 dintre cel 500 Titart, pe care-I adusesecu densul, ca sa ocupe cetatea §i sa repareze fortifica-tiunile.

Astfel se termini mult ventilata tntreprindere contraAsovulul, tot atat de mult spre adev6rata glorie alaiLupu, ciruia Turcil ii datoresc recuno§tinti, ca spreru§inea ne§tearsa a Moscovitilor 1).

1642 NereuOnd cu pretendenta sa asupra Muntenia, Lupu,Domnul Moldovii, cere cel putin, ca confirmarea pe via§i irevocabili §i inamovibili BA i se dee printr'un hati-§erif al Sultanulul pentru Moldova. Romano si se vaTh,dad cu succes ort nu.

Lupu a mat reclamat apot la P6rti contra mut RA-kOczy, Principele Ardelulut, din causa unul castel forti-ficat zidit la hotarele Moldovii, . care ar fi av8nd sa lefie de adapost §i de scipare tuturor fugarilor §i pribe-gilor din Moldova ; dad decT P6rta IT di aprobarea, else declare gata de a cuceri cu arma acest castel §i dea-1 darama. Agentul ardelenesc, chemat din causa adstala Marele-Vizir §i tras la respundere, a declarat, ca elnu cuAte stares lucrulul, dar va cere de la Rakoczyinformatiunile cuvenite. Lucrul are Inse, in genere apa-renta, ca Marele-Vizir, nerefusand fare discutiune apro-barea ceruta, vrea numal sa se j6ce cu Lupu, de 6re-ce el, care a fost odata bitut de mat slabul Mateiti-

1) Dr. Scogardi, medical de caaa al lul Lupu, residentulImplirAteee Rudolf Schmidt. lagT, 4 Ellie 1642.

dtrii

Von (Basarab), e In primejdie de a fi strivit cu dea-th(ke de puterea maT mare a Principe la din Arddl.

Pentru ducerea In tea a viitoruluT Oa ginere, caree un fit al dragomanuluT venetian Grillo si pe Tangaacdsta un cap ac un natarati vanitos i Ingamfat,Lupu a trimis aid catl-va boierT cate-va trasurT, earplecarea In Moldova va urma probabil In 8-10 011e.TOM lumea se mit% de aul gust si de josnica Incus-crire aid Lupu 1).

Mare le-Vizir, forte neplacut atins de meritele ce-sT

aroga Lupu Para de snail in cestiunea recastigariT Aso-vuluT desconsiderand cheltuielile opintirile luT In

acesta afacere, urea cu orT-ce pret sit faca sit prevalezeparerea, ca Cazacil nomaT numal de frica ce ia cu-prins In fata armatelor otomane, a careia superioritateo simtiati bine, alt fost determinatT sa evacueze Asovul.Tocmal de aceea dispar tote prospectele In ceea ce pri-veste rlvnirile luT Lupu asupra MuntenieT.

Folosindu-se de acesta Impregiurare, residentul Schmidtpuue in vederea D -rulul Scogardi prin acesta In aidLupu lipsa de recunostinta a Turcilor spent, ca ast-fel si anume cu ajutorul D-ruluT Scogardi, care aremare Inrturire asupra stapanuluT stilt, sa-1 abata peacest Dom de la supunerea si de la fidelitatea Ial fatscu P6rta, deli Impacarea lul cu Mateiti-Voda 6 de ocam data zadarnicita de reciproca for dusmanie.

D -rulul Scogardi, care cere de la Impdratul dreptrdsplata uu lant de our on cel putin o diploma nobili-

I) Residentul Rudolf Schmidt catr6 dragomanul ImpiiratescMihail d'Asquier. Constantinopol, 30 Iu lie 1642.

1642

163

si

si

pi

pi pi

pi

pi

£61

1642

tarn, Schmidt propane sn i se acorde una din acestedone semne de gratie, pentru-ca prin speranta de aobtin6 §i pe cea-l'alth sn fie mentinuta dispositiunea lulde a servi cu credintn.

Ginerele 10 Lupu a plecat mg de una -Ii in Moldovacu mare alait in trasura cu §ase cal a Principe luT §iIncungiurat de direghtorii, pe care i-a trimis acesta.Dad ar fi putut Lupu in tot casul sa §T gas6scn unginere maT de frunte, Grillo s'ar put6 §i el All figre§it socot61a, cad ace§ti PrincipT sunt nimicitY adese-orl In o singura cliph, §i In adev6r se v6d umbland peulitele Stambululul multi dintre dhn§iY, carora le lip-se§te panea de t6te Oilele 1).

Lupu fl pune acum tota nadejdea in trupele turce§t1ce se tntorc din expeditiunea Mouth asupra AsovuluT,care vor ataca, credo el, pe vecinul snd Mateil §i-I voralunga, apol it vor ridica pe el In scaunul Munteniel.De§i inse apr6pe In fie-care 1i 1§T da silinta sa Imblr-blteze pentru ac6sta intreprindere pe Papua ce are co-manda, e OA acum nesigur, dad concentrarea trupe-lor turce§ti, care dupa cele din urma §tiri a fost ordo-nata, se face In vederea until atac asupra 10 Mateiil-Vodn on contra Poloniel, care a ridicat un castel laObristeni §i a °morn prin Cazacil el pe solil turce§ti.

(Comunicand scris6rea ac6sta, Schmidt intervine laImp6ratul sa -1 confere WI Scogardi diploma nobilitara i

libertati nobilitare, pentru-ca el sä fie cu atat mat zelos

1) Residentul Rudolf Schmidt cltrd Mihail d'Asquier. Constan-tinopol, 8 Septemvrie 1642.

Ip urmarirea mesurilor luate de Lupu Si In raporturilemuT despre ele ').

Schmidt se teme, ca cele 20,000 galbenT ce urmdzasa i se dea Marelul -Vizir pentru desevir§irea opereT depace vor urea numaT pretensiunile laY §i vor face AndmaT nesuferid ingemfarea lui neru§inatl, ceea ce dove-de§te In deajuns procedarea luT fatt de Mateifi-Voda,Domnul Munteniel. Acdsta aded, pentru-ca podguverna tars In lini§te §i nesuOrat de nimeni, i-a o re-rit Marelul -Vizir un dar de 20,000 talerl ; acesta fusea declarat, ca suma acdsta e neiadestulatOre §i neac-ceptabila a cerut 40,000 de taleri, pe care Voivoduli-a §i dat. i Mateit-Voda nu se simte cu t6te acestesigur in positiunea Jul §i e cuprins de acekali ingrijirica maT nainte. Dad i se °fed Marelul -Vizir o swillde bawl, urmdza d fie primitti suma cerutl de el, oil-§i-cat de mare ar fi ea, del altfel du§mania e maTmare §i causa sta mai raft dedt mai nainte 2).

Dupli o §edintl secret1 de ratru Ore a divanulul,care a fost tinuta la Marele-Vizir, s'ati trimis and Inaceall of doue Agale, la Hanul tatgresc §i la SerdarulMehemet-Pa§a, ca, dupti-ce li se vor fi dat mai naintesabia de on6re §i caftanul ce li s'ah acordat, sa li secomunice, precum se lice, ordinul, prin care P6rta ITtnsarcinoza, ca amendoi in intelegere on sa -1 prin cu

1) Dr. Scogardi, medical laY Lupu, Wee residental RudolfSchmidt. 1a11, 13 Septemvrie 1642.

2) Residentul Schmidt clitrii Impdratul, Constantinopol, 17 Sep-temvrie 1642.

1642

1642

165

sa-§1

pi

166

dibacie pe Mateifi-Vodli orT sa -1 !nature prin vre-o ma-neva resboinica ; dad Inse acdsta nu s'ar putd pune lacale, ci ar fi tem erY di se va produce un prea mareconflict, el vor avd se se prefac4 fade cu MateitiVod4§i sit lase deocamdatl planul neexecutat 1).

1642 IIn sol al Marelul Duce de Moscva sose§te la Ia§Y §1-1preda ml Lupu drept dar o leghturl de peT de samur§i cate -va vulpi negre. El are misiune in o cestiunesecrete, despre care vorbe§te numal cu Principele.

Feciorul Generalisimulul Poloniel I I va serba in cu-rend cununia, la care Lupu, invitat §1 el, are de gaudsa trimitl pe unul dintre cel maT de frunte boierlal AL

1643 Rakoczy, Principele ArddluluT, invite printr'un sol

special, care sose§te la 5 Ianuarie la Ia§T, pe Lupu lacununia fiiuluY sell, care is in casfitorie pe o nep6tA aluT Balhory. Domnul Moldovil trimite ca representant alsell la acdstl serbare pe un boier cu numele Cantacu-zino, fratele Casandrel, un om de§tept §i cu culture.distinsh §i amic al Jul Scogardi 2).

1643 S0161 moscovit venit numaT cu credentional, dar farlialtfel de hartie de la Marele-Duce se afle. And la Iasi,unde el a avut pAnli acum cu Principele numal doneconvorbie, al drora continut e o enigme..

1) Residentul Schmidt dal Imphatui. Constantinopol, 17Septemvrie 1642.

2) Dr. Scogardi cittra residentul Schmidt. 10, 3 §i 4 Decem-vrie 1642.

Duph parerea general. Lupu, spre a obtine evacuareaAsovuluY, i-a promis Marelul -Duce mal mult decat ceeace pOte al Imp lindsch, i solul moscovit sante acumduph Ma probabilitatea sh se implindsch cele promise.

Duph t6te semnele Tamil le perd Incetul cu Incetulcreditul In ochiY Id Lupu, care ar putd de altminterYsh fie Imp heat cu Mateid, dad acdsta s'a putd face cupastrarea vazel la. Cu Polonia el Intretiue, cel putinIn aparenth, relatiuni bune 1).

Atat Lupu, cat §i Mateiti Basarab primesc de laBirth confirmarea in scaun, ceea ce nu se p6te atribuidecat interveniril Mare Id-Vizir Mustafa-Pa§a, care li-aImprumutat lnsu §1 celor doue capuchihaiale banil tre-buincio§T pentru acdsta §i anume pentru Sultanul30,000 taleri, pentru Sultana-Validh 5000 taled, §i

pentru Kislar-Aga 5000 taled. Nu se kitie and ce §i-areservat sie Marele-Vizir in afacerea acdsta, dupti t6thprobabilitatea lase nu p6te sh fie maY putin de 40,000talerl 2).

Hendan-Zadd, un om dibacid §i cu va4h, a primitOilele aceste o misiune in Muntenia, unde are sh-I duckWI Mateiti-Vodh §tirea despre confirmarea Id In scaun§i are, precum se blnuie§te, sh execute Si Insarcinhrlsecrete.

1) Dr. Scogardi cittrii residentn1 Schmidt. la§1, 7 lannarie1643.

2) Dr. Scogardi, medical ltif Lupn, Mil reeidentn1 RudolfSchmidt. Iaal, 5 Fevrnarie 1643.

1643

1643

167

168

IMO cum se dice, In curend va primi Si Lupu prin-tr'un curier turcesc o asemenea confirmare.

Schmidt if scrie luT Scogardi, cl dad Lupu inclinlspre o implcare cu Mateiti Basarab §i ar voi sl se su-punl, ca acesta arbitriului Imporatului, Imperatul, In

urma interveniriT lul Schmidt, ar fi gata sl prim6sclinslrcinarea acesta §i impacarea flrl Indoiall s'ar put6pune la tale; cl prin ac6stl supunere la arbitriul celulmai mare dintre Principil cre§tini de pe fata Omen-tului dignitatea luT n'ar fi Mull de putin jignita ;cI, In sfir§it, pacea obtinutl astfel ar trebui sl le fieambelor plrtl Invrajbite deopotrivi priinci6s1 §i folosi-t6re, dal vreme acum atat ambit principT, cat Si su-pu§il for sunt despuiati fart crutare §i stor§1 WI demill de cltre Portl, care atat de bine tie sl exploa-t eze vrajba dintre den§ii ').

1643 Dupti datele comptabilulul suprem al Turciet venitu-rile ordinare ale Imperatiei otomane se urea, ce-T drept,numal la 7-8 miliOne (probabil talerl), dar ele pri-mesc adause bogate §i caracterul unor comorT nesecateprin veniturile extraordinare, cum stint : IncArcArile cu

birurT §i cu prestatiuni in naturalii, confisclrile §i da-rurile impose. Ceea ce lntrece Yoe t6te cele-l'alte isvOrede venit aunt marele numor de feude (timare), a clroraposesiune e impreunatti cu obligament de a da In cas deresboil la cel mai mic semn al Sultanulul contingentede calarime determinate proportional dupl mlrimea ti-

1) Residentul Rudolf Schmidt citr6 Imphatul. Constantinopol,25 Fevrusrie 1643.

169

mud §i de a le echipa §i Intretin6 cu cheltuiala pro-prie, astfel cfi Sultanul pate totdeauna s3 sc6th In cam-pul de lupta phnl la 80,000 de chlAreti bine echipatTPlrl-ca s cheltuiasch o para. Dar tocmal abusurileajunse la o Intindere ne mai suferith In ceea ce pri-ve0e impunerea §i incasarea birurilor, la care executa-toriT de dare desp6ie §i store poporul flrh de nicT unfolos pentru stIpluitorul tOril §i numai In profitul pun-gilor sale propril, tocmab aceste depopul6z1 tars prinemigrari necurmate, care aunt f6rte dese Si In Wileromane §i al clrura mers IT duce pe nenorocitil fugaridin Moldova In deosebT spre Po Ionia, e6r din Munteniaspre Ard61 ')

In articolul 11. al acestuT tractat puterile contrac- 1643tante promit luT Rali6czy, familiel §i avutulul luT, pre-cum §i staturilor bine dispuse ale Ungariel deplina pro-tectiune, aplrare ocrotire contra orlii-chrui atac dinpartea dubmanilor declarati or! a adversarilor iostigatiin orT-§i-ce chip contra lor, Intro care au sh fie tote-lee gi Domnul din Muntenia §i cel din Moldova, in careIlakOczy are tot atat de patina tucredere ca In Turcia.Imphatul face contra acestuT articol obiectiunea, cluntil vasal orT unuT supus nu i se cuvine de loc sl re-cun6scl spre jignirea suveranului s6fi protectiunea unulDomn strain, earl Id RdkOczy i se cuvine ac6sta cuatat mal putin, on cat el s'a declarat in totli formavasal at Turciel, §i acum calla cu t6te aceste sl-§T su

1) Rudolf Schmidt, fostul resident imphatesc, catr6 Imp6ratnl.Viena, 20 August 1643.

ei

170

praordoneze atat de nnmerogl gi de puterniel protectorl.Dupa o asemenea procedere, dad ea ar ramane ne-mustrata, Domnul din Muntenia gi cel din Moldova s'arpune gi el sub protectiunea Po Ionia, sub a MoscveI orsub a vre -unuY alt stat gi prin ac6sta ar trage o in-gmnatli parte din Imparatia otomana sub suprematiestaid.

Impartagirea facuta de residentul Imperhtesc Sulta-nuluT despre ac63ta alianta gi despre urmarile el inevi-tabile, precum gi despre corespondeuta suspects alulRak6 lay en Suedia a contribuit mult la caderea marelulVizir Mustafa-Pala gi la tristul lul sfirgit. POrta m alafla din aceste, cum vrea Rai Oozy sa prefaca un statvasal turcesc In proprietate dainuitOre gi neatirnata asa, dandull silinta sä-1 momdsca pe Sultanul cu vorbedulcl 1).

1644 Pe cat de primejduita era atuncI positiunea Impara-tulul, se Invederdza din adresa lui catril Curtea dinRoma, In care dui de subsidil potrivite, cere gi o energicaintervenire la cabinetul frane,ez spre a Indemna cu suc-ces A nu Incurageze gi sa nu sprigindsca pe Itakaczy,care a aliat cu Tamil gi ameninta statele imparategti.Degi In cestiunea de bani nu s'a dat and din Roma obotartre favorabill, instructiunile date la 6 Ianuarie re-presentantului Papal, Cardinalul Grimaldi, precum gibrevele adresate in cestiunea acdsta Reginel Frantel,

1) Tractatul de aliantl Intre Svedia, Franta gi sotil for deluptfi de o parte gi Principe le Ardelulul Ralcdczy de alta. Criticatgi glosificat de guvernul imp &ileac. Alba Julia, (16 at. v.) 29st. n. 1643.

171

Cardinalulul Mazarin, Ducelul de Orleans §i PrintululCond6 suet concepute cu des6vIr§ire comform cu spiritulcererit facute de Imptiratul §i In Intelesul el, declarand

incuragiarea Ili spriginirea ereticilor §i a necredincioOlordrept lucru pe cat de necre§tinesc, pe atat de impru-dent tii dandu-le seri6sa indrumare sa se fer6sca cu atatmat virtos de aceste, cu cat opera de pace e la Munsterforte inaintata. Deasemenea Si meritul, pe care §i l'aca§tigat Regele Danemarcel Christian IV. facandu-1 am-basadorulul imp6ratesc comitele Auersperg Imparte§iredespre Interceptata scris6re a mare§alului TorstensonWO Regina Svediei, e cu atat mat Insemnat §i matvrednic de recunoginta, cu cat In plicul scrisorit seAlla §i copia tractatulnt Incheiat intro Svedia §i RA-koczy 1).

Actualul patriarch grecesc se tine ascuns din fats 1644Portil ce umbla sti-1 prinda; ea bhuie§te adecii, ca elare marl bogatit In banl §i, fiind-ca el, un Albanes, astat In mare gratie la compatriotul sgtt, strangulatulMare-Vizir Mustafa-Pa§a, ea are de gaud sa-1 desbracede dignitatea tut patriarchala §i apol sa-I rap6sca §iviata §i banit 2).

Ratoczy obtine prin marl brunt de ban! Si prin

1) Scrisorile cardinaluld Gevelli catrd Imptiratul. Roma, 13,20 Fevruarie §1 9 Aprilie. Ferdinand III, citril Duce le Sevellifratele Cardinalnlusi. Linz, 16 Decemvrie 1614. Christian IV. de1)anemarca cStrg ambasadorul implirlitesc. Copenhaga, 25 Fe-vrnarie 1644.

2) Resident& implrttesc Alexandra de Greiffenklau catril Im-pgratul. Constantinopol (Pera), 20 Fevruarie 1644.

172

promiterea unul instimnat chgtig an numal aprobareafostului Mare-Vizir pentru intreprinderea luI contra Im-reratului, ci totodath gi spriginire activa in ea, gi s'ai'lemis online in acest Inte les chtr6 Page de Sofia, chtriieel din Bosnia, eel de Silistra gi eel de Buda, ear Domnuldin Moldova gi eel din Muntenia all lost Inshrcinati sh-1sara WI de voia for PrincipeluT din Ard61 cu chte1000 de chihretY in ajutor. Resideutul impiirltesc reu-segte, ce-I drept, sh obtina revocarea contingentelor detrupe turcegt1 gi a ordinelor dare Pagale, dar trimi-terea chlarimil din Moldova gi din Muntenia n'a pututsa fie impedecatii, fiind-ca pe ac63ta Marele-Vizir i-a in-

aga Oichnd, 1ul Rakoczy pentru suma de40,000 talerf. Mateih-Vodh 11 gi vestegte pe Greiffenklauall se fer6sch de uneltirile luT Rdkoczy ').

1644 Cath vreme pans acum prechderea internuntiilor 1m-p6r3tegt1 era formal recunoscuta gi bine intemeiath, gi

Sultanul sunt acum catf -va anT i-a dat la audienthfath cu marele ambasador at Engliterel pasul ant1itinternuntiuluf RUBIO, degi acesta se presentase farapomph deosebita gi numal cu o suite de 12 pers6ne, giin urmh Marelul -Vizir condamnat la strangulare i s'asocotit drept un p6cat vrednic de peddpsh fapta, capentru 5000 de talerl i-a dat en t6te aceste primulpas ambasadorulul englezesc, acum cagtigh gi la Constan-tinopol teren usul diplomatic introdus la curtile cregtine,

i) Residentul Alexandra de Greiffenklau c/tri5 Imphatul. Con-stantinopol, 11 August 1644.

chiriat-o,

§i deosebirile dintre mug ambasadorl §i a1 Y soil

perd incetul cu Incetul §i aid importanta i).

La 25 Martie sosege In capitala Turciel solul Ni-colas Chmielczki, trimis la Mare le-Vizir de GeneralisimulPolonieY Koniecpolski ca reclamatiuni contra 'Mari lor,IT trimite residentulul Imperatesc o scris6re din parteanumitulul Koniecpolski §i it propane o Intilnire secrets,care a §i avut loc la 31 Martie In manastirea Sf.Maria din Galata. Cu ocasiunea acestet luta lnirT Chmi-

elzki IY face In numele §i din insfircinarea generalisi-mulul polonez impart6§ire, cum ROkoczy, cuprins detemerea, ca nu cum-va sa sufork ca odiniora GavriiiBeth len, In fata Vienel Yn lupta cu o§tirile PolonieY oInfrangere deplina §i sit fie luat pe gona §i condus ast-fel de intentiunea de a Impedeca prin o diversiune peregatul PolonieY de a-1 da Imp6ratuluT ajutor efectiv, aobtinut de la POrta un ordin catrg Raoul 'Mari lor, casa navaldscit fara de intar4iere In Polonia, §i a staruitcu atata succes pentru executarea imediata a acestulordin, incat Mani aii i navalit In num& mare InPo Ionia. De aceea generalul Koniecpolski, dupli dorintai cererea lul Greiffenklau, nu numal a rugat ants mai

nainte cu staruinta pe Vasilie-Voda Lupu, Domnul Mol-dovil, sa ma In vederea Portia infidelitatea lul RakOczy§i s'o sfatuiasca pe Porta sa nu aprobe de loc Intro-prinderile lul contra ImparatuluT, ci l'a Insarcinat acumSi pe el Instill (Chmielzki), ca in trecerea but prin

1) Residentul Alexandru de Greiffenklau citr6 Imphatul. Con..stantinopol, 11 August 1644.

1644

173

Fief

174

Moldova sh sthrue in deosebT §i cu tot dinadinsul pelh,ngh Lupu. Lupu a §i incept intervenirea luT contralul Ritkoczy. Koniegolski se pune de altminteri pentrupromovarea intereselor imphrhte$T cu totul Ia disposi-tiunea Imphratului insu-§T i la a residentulul Greiffen-klau, ba a fhcut i Incercarea de a determina pe Rd-k6czy printr'un sol special, Pedanski, sh renunte Ia pla-nurile lai ostile.

Cu t6te aceste bune dispositiunT Staturile PolonieT seferesc de un rdsboit fie cu TurciT, fie cu Cre§tiniT, earacesta parte din opositiune fall en regele for doritor derhsboitl, parte fiind-ch n'ar putd sh conteze eh li se vada infanterie germanh, care in casul acesta li-ar fi in-dispensabillt, spot din causa conflictulul cu orapl Dantca,precum §1 pentru-ch ati de gaud sit 1nchee duph m6rtearegelui o pace eternh cu Svedia §i, In sfirOt, pentru-chn'at incredere nicT in Cazacil de Zaporog, nicT In MoscovitT, de Ere -ce aceste Dating iuxta ocasiones rerum ettemporum numaT pe noroc se rap* numal pe el 11urmdzh §i u§or uith tractatele 1ncheiate §i invoielile

serise, chef s'a vhOut, ch Moscovitii acum aunt in du§-rnhnie en Turd!, acum aliatT alaturea cu den0 §1 apolear se presenth alhturea cu MP 1).

1644 Lupu-Vodh se pune In stare de aphrare fath en P6rta,fiind-ch se teme, el duph reconsolidarea plcii cu Imph-ratul trupele turce§ti comandate spre hotarele lJngarielvor fi trimise sh fad WI de veste un atac asupra

1) Residentul Alexandra de Greiffenklan elltriS Impgratul. Con-stantinopol, 12 Aprilie 1644.

175

moidovi be aceea el se Inarmtza cu mult zel, is oatitudine hotartth, e gata sh m6rga la extrem, 41 datoe In acela-§I timp silinta de a-§I cf4tiga In Polonia unrapm, pe care cauth a §i-1 asigara In eel ma! durabilmod prin proiectata casatorie a fiicei sale cu d-I Ko-niecpolski. Chemat In maY multe rtndurl la Porta, el ITda In cele din urma trimisulul turcesc rtspunsul : elnu are ce sa caute la Porta, §i tot atat de putin i-afacut vre-o nedreptate, pentru care ar av6 sa rtspundaIn fata el. El simte de altminteri, care e glacial Portil,§i dad e vorba sa mora, el prefer& sa ridice asupralul 50,000 de Turd arma decal un calau mina. Ceeace el de altminteri urea sa obtie de la. Regele §i de lastaturile Poloniel nu e atat in ajutor armat, cat maY aleso intervenire in scris on vre-un alt-fel de mijlocirela Porta In favorul luY.

Mateiti-Pods nu se simte nicl el, ca Lupu, catulY deputin sigur fat& cu P6rta, §i singer RakOczy nu e deo cam data amenintat de ea, pentru-ca sa nu fie Im-pins a lncheia cu eel doY Principi §i cu Imptratul oalianta contra Turcilor §i astfel sa dee in paguba Portilrtsboiului pregatit contra Imperatului o directiune dia-metral °push. Potrivit cu acest spirit de consideratiunecrutatore §i drept recompense pentra darul de 50,000talon, pe care i l'a facut Portil In public, atat Rakoczy,cat §i fiiul sth ati primit de la Porta caftane deon6re 1).

1) Residential Alexandra de Greiffenklan citrd Imgratnl. Con-stantinopol, 11 August 1644.

176

Vasilie-Voda Lupu obtine la 27 Septemvrie consim16-m btu' Portil pentru casatoria fiicei sale mai marl cutin6rul Jan Radizwil din Litvania ').

1644 La in ceputul lund Septemvrie s'a Intemplat, ca intimpul un el §edinte (tempore consistorii) tinute in bise-rica catedrala grecesca Sf. Gheorghe un grec cu nu-mele Larissa, capatenie bisericdsca, s'a l us din ura per-son ala in protiva Patriarchulul §i l'a tras In fata tutu-rora in judecata la Sultanul, a umplut Tose, prin acdstape publicul asistent compus din Greci de atata ama,riciune, incat numal cu anevoie a scapat cu viata dinman ile multimil tarburate §i Patriarchul numal cu gretla putut sa-1 apere.

El s'a §i plans apol la Sultanul, care a destituit pePatriarchul §i a pus succesor al lul pe Metropolitul deAdriauopol. In urma acestul decr et de destituire 0 denumire sinodul electoral grecesc a trebuit sa proceda,de voie, de nevoie, la o noun alegere, §i alegerea acaOut, fire§te, asupra candidatuluT designat de Sultanuldupa-ce sinodul a luat mal nainte act despre destituireapronuntata de Sultanul §i a publicat atat motivele de-stituiril, cat §i peddpsa de excomunicare, cu care eraspro forma amenintati cel ce se vor fi puind In protiva.Cu ocasinnea publicarii acestor botartri ale sinodulul

poporul grecesc refusa, ce-I drept, lamuri §i flicAnd

galagie sa primdsca pe noul Patriarch ce i se impnnea§i pe care-1 declara nevrednic §i vrednic de dispret,

'} Dr. Scogardi citrlS Rudolf Schmidt. Constautinopol, 27 Sep-temvrie 1644.

177

find Inse t6te aceste zadarnice, a trebuit in cele dinurmi si se linigteici si se Impace cu ceea ce erainevitabil 1).

Lupu ia f.cut pan'acum prin combaterea Jul Rd- 1644koczy la Port. camel Imperitegti forte bune servicil,de Ere -ce pe la Inceputul veril trecute a mar cerut dela resvrititorul ligkOczy Inapol gi corpul sea auxiliar de1000 cilireti, resideutul imperatesc se simte Indemnata-I Impirteil viile sale multumiri, ceea ce el face parteverbal gi prin o scrisOre directi, parte prin intervenireageneralulul polonez un lucru, la care Lupua aquas, precum se vede din scrisOrea aliturati inoriginal, pe cat de politicos, pe atat de binevoitor.Domnul Moldovil 111 ofere pe viitor serviciile Impera-tuluT, e superat pe 116,1c6czy, doritor de a primi de laP6rti In roc de Moldova Ardelul gi In relatiuni intimecu numitul general, care l'a pus, ce-I drept, pe resi-dent In legituri amicale cu Lupn, dar procedecu multi precautiune in ceea ce privegte pe 1161c6czy.

Mateiii-Vodi din Muntenia a intrat de cat-va tiny.cu Rik6czy In relatiuni amicale, pe care lose amendolle tainuesc gi le Intretin numal prin ascuns, pentru-caP6rta si nu prindi vests despre suspecta for inte-legere 2).

1) Reeidentul Alexandra Greiffenklan de Volrat Impgratul.Conetantinopol 30 Septemvrie 1644.

2) Residental Alexandra de Greiffenklan elltrg Impilratul. Con-stantinopol, 4 Deeemvrie 1644.

59,838. III. 12

§i

§i

Koniecpolski,

§i

Insu-§I

clad

178

1644 Pregatirile pentru nunta Principelul Radziwil cu fiicamai mare aluT Lupu, care e fixath pe Ianuarie viitor laTag, !paint 6z6, §i nunta se va face neapltrat ; nu totatat de sigura pare nunta ttdrului Grillo, de 6re-ceLupu pare a fi tot atat de putin multumit de nunt aac6sta ca de Dimitrachi, fostul lui capuchehaia, pe carede curend Pa scos din diregatorie. Lupu se ofera prinDr. Scogardi residentulul Greiffenklau mijloci In tainacorespondenta cu Imphratul prin Polonia §i s'a Impacat,precum se dice, in cele din urma cu Mateih-Basarab, du§-manul Jul 1).

1646 La 5 Fevruarie st. n. se va serba la Ia§i cu pomp amare casatoria fiicei Jul Lupu cu Principele polonez

an Radziwil, nunta, la care va fi representath In marenun* clasa magnatilor din Polonia, precum §i nobili-mea inferiOra §i a card splend6re urmdza sa fie ridi-cath §1 prin presenta unul representaut al Regelul dinPolonia. i de 6re-ce Lupu a promis, precum se dice,§i pe fiica sa mar mica tot unul frunta§ din Polonia,Impreglurarea ac6sta nu va fi lipsit a produce la P6rtafel de fel de ingrijirl, temerl ascunse, jalu§ii Inabwite§i manie pastrath in taina. Astfel cu tot consimtomen-tul formal pentru Incuscrirea Jul Lupu cu Radziwil,Marele-Vizir a invitat pe sotia Domnulul din Moldova§i pc ambele Jul fiice la Constantinopol facandu-ledarurl politic6se ; dar precautul Lupu nu intra in cursa,ci refusa cuviincios invitatiunea 2).

') Dr. Scogardi cgtrd Rudolf Schmidt. Constantinopol, 11 De-cemvrie 1644.

2) Residental Alexandra de Greiffenklau clitrd Impkatal. Constantinopol, 5 lanuarie 1646.

a -)

179

Domnul MuntenieT, certat ear cu 116k6czy, se unqte i 045

cu Lupu contra lul RakOczy §i insarciudza pe agentilsei sa se pima cu privire la cestiunea acesta In mai dea,prope Intelegere on marele ambasador Imporatesc Co-mitele Herman Czernie. Acesta lose, consideraud dreptiucra primejdios mntilnirea pe fata on eT, iT trimite sase inteldga cu residentul Greiffenklau, caruia IT facapoi in casele propril ale lul Matbein-Voda personal Im-partelire despre importanta for Insiircinare. Rakhczy alost, a,a 4ic ei, totdeauna, ce-i drept, un cap in-ferbentat un vecin rea §i neastemperat, dar maiales pentru pop6rele §i pentru terile din Tecinetatea saa ajans a fi nesuferit ; de acea darn, ear nu pentru-caar fi rivnind la Ard61, care e mai prejos de Munte-nia, Mateiti-Voda stnruie ca Rdkoczy sa fie scoa din

Ardel §i rOga pe Impdratul sa lucreze In vederea acestulresultat, care In actualele Impregiurarl se pate obtindmai u§or decat alte dati".

Respunlend la aceste, Greiffenklau le pune In evi-

denta increderea, pe care a avut-o Impdratul totdeaunaIn MateitiVoda, le reaminte§te serviciul, pe care el i l'afAcut de curend Domnului descoperind uneltirile facutede Ildkoczy contra lul la Porta §i vestindu-1 despre ele§i le promite, ca va face despre bunele disposiliuni aleJul Mateiti-Voda fats cn Impdratul Impartdlire maiauteia marelul ambasador §i apoi §i Impratuluigat prin marele ambasador, cat §i prin raport scris,IT sfatuie§te apoY sa fie cu priveghiere, pentru-ca ancum-va. Principele sa se lase §i anul acesta, ca anultrecut, a fi silit de Porta sa-i dee lul Rdkoczy ajutorarmat, recurge, In sfir§it, la colabararea zelosa a Prin-

si

si

insult

180

cipele spre a Impedeca expeditiunea lai Rak6czy §i sprea obtine refusarea ori-§i-carui ajutor turcesc, ear acastacu atat mai vIrtos, cu cat §i interesele private ale hiMateit §i ale Jul Lupu cer asemenea procedere.

Agentil lui Mateit-Voda se declare pe deplin invoiticu t6te aceste declaratiunl §i pretensiuni ale residen-tuld, pe care le face tot astfel §i marele ambasadorprin dragomanul lui.

Lupu 41 urnAzii §i el la Parta siarnintele contra lutRakoczy fare de ragaz, ceea ce dovede§te §i scristreaadresata de el de curend Marelui-Vizir, de pe care unconfident i-a dat residentuld o copie intocmai ca de perespunsul Marele-Vizir. Din raspunsul Marelui-Vizir sedaft pe fall done feluri de intentiuni ascunse ale Tur-cilor P6rta are adeca de gaud sa slab6scii In privintamilitary pe Domnul din Moldova pe cel din Munteniaprin aceea, ca nu une§te trupele for cu ale Jul Rd-kaczy, ci le trimite sa se undsca §i sa coopereze cucele turce§t1 §i cu cele tatare§tY, §1 apoi sa atace subvre-un pretext plausibil fait de veste atat pe ambitVoivoOf isolati, cat §1 pe Ilakoczy, sa-1 alunge din te-rile for §i st iee, ca prada bunt, in stapanirea for §icomitatele din Ungaria superiara ; apoI el vor saruiasca Ardelul lui Moise Szekely, ceea ce e cu deg-vir§ire contra dorintei Imparatulul ').

1G43 Corpul de armata ce Turcii at de gand sa concen-treze la hotarele Ungarid are sli fie sporit pang la

1) Residentul Alexandru de Greiffenklan eittrg Imphatul. Constantinopol, 4 Femarie 164g.

i

di-

taria numerics de 30,000 6menT ; nu vor veni lase deasta-data §i coT 50,000 'Mari comandati a se uni cuel, fiind-ca In fata aetualelor dispo3itiuni ale Poloni eiSi ale Domnulul Moldovil Lupu nu ail un sigur teri-toria de trecere ').

De curead Patriarchal grecesc din Constantino, of §i-apus, conform cu ritualul bisericil romane, cu ocasiuneanue halt() serbarl Ia timpul liturgiel o cor5na. Ac63tainovatiune i-a oferit durnanulul sea, Patriarchulul de

Ochrida, ocasiune bine venita de a-1 banal lute° de-n uutare facuta In scris la Porta, ca s'a aliat cu Lupu-Voda din Moldova In taina contra Tumid §i a facutconj uratiune, ca in data-ce armata turc6sca, se va fiimbarcat §i va fi Te§it in largul maril, el sa naval6scacu ajutor polonez Si In ob§t6sca bucurie a tutulor Gre-cilor mai anteia In Grecia, ear apol in Constautinopol§-i sa se proclame aicT Rege ; cor6na regala destinatapentru ac6sta e deja gata §i a fost sfiatita §i blue-cave ntata de Patriarchal ecumenic Ia biserica In fatatuturora.

Pentru-ca nu cum-va Sultana! sa nu fie cuprins Inurma indignatiunif produse de ace3te de o manie, carear fi fost spre peirea Grecilor In deob§te, Marele-Viz ir

a amenat comunicarea acestel acus atiunT pe timp maipriincio3, d ix a dispus arestarea acu iatorulaT 2) acerut doved63ca acusatiunea puindu -T In vedere o

') Residentul Alexandra de Greiffenklan cltr6 Impilratul. Con-stantinopol, 27 Martie 1645.

2) Nu se p6te intelege, darn, acesta e Patriarchal de Ochrida,on vre-un al treilea impins de el inainte.

16-15

181

41

182

mare recompense In casul ca o va fi dovedit §i peddpsacu m6rte la casul contrar. Lipsit de on - §i -ce dovada,acusatorul a declarat, ca sä-§I scape viata, eh trece laIslam §i a §i trecut, ceea ce dupe legea mahomedan§II di deplina iertare orY-§i-carul cretin osandit pentru-ori-§i-care Tina afara de tradarea Oatului turcesc §i deless majesl ate ; In cele din urma !use el a fost gatuit§i ca turc §i cadavrul lul a fost, dupe obiceiti, expus

In pieta publics In fata bisericil Efintei Sofil la vedereatuturora. Astfel s'a sfIr§it acest cas primejdios, dincare Patriarchul a scapat numai cu o cheltuiala devre-o 15,000 talerl Imperate§ti

1645 Priucipele Lupu it di Marelul -Vizir prin agentul sea§tiri amenuntite despre Infrangerea suferita de Svedienlla Tabor, despre succesele Regelul Danemarcei In Svedia§i despre fOmetea §i despre alte marl nevoi din taberaluY RakOczy ; el 1§I Incorddza spre ruin §i amaraciuneateril t6te puterile §i a trimis pentru pornirea negotie-rilor de pace patru soil la Imperatul, ace§tia lose i -aifacut report, ca, den§ii ell fost retinuti ca °stated §isunt amenintati perde capetele, dad negotierilede pace nu vor reu§i orl daca Itakoczy va face cea malmica mi§care ostila. Dach se adevere§te §tirea despreacdsta trimitere de soil, despre care Raldczy el Insu-§Inu i-a facut Portil nici o amintire, el a nascocit a-cdsta manevra numaT spre a le presenta Svedienilor §i

') Residentul Alexandra de Gr( iffenklan rd Imperatul. Con-stantin opol, 29 Aprilie 1615.

a-§T

183

Turcilor cu atat mai invederat necesitatea de a Incheiapace.

Lupu, care pretinde a fi primit aceste de laComitele de Homonna, iii ell de altminterY mereti silintade a promova pe cat de sincer, pe atat de zelos inte-resele imperate5ti, Si Greiffenklau mita sa cultive saintretina in el 5i pe viitor aceste dispositluni bunefOrte serviabile. Residentul are deci de gaud sa-I fatsdar din partea sa un frumos cal nemtesc i propune,ca Imp6ratul sa acurnisca prin o diploma de lauds mij-locirile merit6se mult promitatOre ale lui Lupu 1).

Principelui Vasilie Lupu i s'a incredintat din parteaSultanului insarcinarea de a-5I da tOta silinta sa Indu-piece pe Polonezi 5i pe Moscoviti sa pastreze pacea catsvreme P6rta nu va fi scos la cal 6t r6sboiul cu Ve-netia 2).

1 645

Enunciatiunea Meath de RakOczy. fats cu solul Imp6- 1645

ratesc Ion TOrils, ca P6rta a poruncit Domnului dinMoldova 5i celuI din Muntenia sa iasa in persOna cuotirile for in ajutorul armateI turce5tI ca astfel seteme ea va primi 5i el un asemenea ordin, se reduce laun pretext de nimic, de 6re-ce ace5ti Voivogi pri-mit nici o data asemenea ordin de la POrta. Adev6rul eurmatorul : Cand amendoi Principii, 5i mai ales Lupu,ail inceput se fad, de capul for pregatiri de r6sboit 5i

1) Residentul Alexandra de Greiffenklau eatr6 Impgratul. Con-stantinopol, 1 lunie 1645.

2) Residentul Alexandra de Greiffenklau catre Imperatul. Con-

stantinopol, 6 Iulie 1645.

§tirile

§i

§i

n'ati

ti

ti

184

Lupu, Intrebat de Porth, a r6spuns ch o face acdstapentru-ca in actuala stare de r6sboiti sh fie la hotarepe din destul pregatit de aparare In fats Mari lor, aCazacilor §i a Moscovitilor, Porta l'a Insarcinat pe Lupush-§I dee silinta de a-I Indupleca pe Polonezi §i peMoscovitY sh se abtie de la on -§i-ce r6sboili §i de laorlji -ce preghtire de rhsboili contra Turciel call vremeea nu va fi incheiat rhsboiul eT cu Venetia.

Tiind s6mh eh Lupu, care la 8 Noemvrie (1645) i-atrimis residentulul Imperatesc o scris6re f6rte politic6sh,prin inlaturarea cu bunk credinth a nenumhratelor pe-decY, amenhe §i dificulthlY facute de Turd §i de Rh-koczy §i prin Induplecarea Portil de a-1 sili pe R6k6czysh Inchee pace cu Imp6ratul, §i a ca§tigat merite neth-gaduite pentru aasta, Residentul i-a facut dar din par-tea sa un cal frumos echipat §i un cane de v6n4t6reenglezesc. Multumind la 20 lanuarie pentru aceste Inmod forte placut, Principele a oferit ImphratuluT §i peviitor serviciile sale.

In cursul acesteY lug at sosit In capitala Turcieldol MoscovitT, care pretind a av6 drept de mo§tenireasupra marelul ducat de Moscva, dar fie-care pe un alttemelii. Unul dintre den§il, care se nume§te Ivan Cn6zWladimirski, a Inflti§at Marelul -Vizir ast-fel pretensiu-nile §i phtaniile sale : Inainte de doi anT §i dud lunyel a trebuit sh high de la Moscva In Polonia, fiind-chMoscovitil s'ati maniat rhti pe el, cand el a lust Invirtutea na§terii sale din vita regalh titlul de Cn6z,adecii Principe. El a plecat apoi furiOnduse in tainhcu coniventa Regelul Polonid §i cu pasaportul Jul de laCurtea Polonid, uncle a stat cat-va timp In calitatea

185

le de indigen §i sub numele Kiraczinski, fiind-ca 'millmoscovitl trimig In Polonia pentru resolvarea conflicte-lor de granite as cerut categoric extradarea Int. Ne

fiind suferit de Principe le Lupu In Moldova, unde aajuns refugiandu-se, el a trecut In Arddl, dupa opt Viletnse el a aflat, ca Rakoczy se gandege en tota seriosi-tatea sa-1 aresteze §i sh-1 trimita la Moscva; fuginddecT de a patra Ora, a ajuns, In sfir§it, la Pap. de Ti-mi§ora, care l'a trimis la Porta. Tatal sett a fost Ma-vele Duce de Moscva, care in resboiul purtat contraPo Ionia In timpul Regelul Sigismund III, a ajuns dim-preuna cu Metropolitul grecesc in robie, uncle a murit,In vreme-ce Metropolitul a fost Ascumptirat Si retrimisIn patrie. El cere de la Porta adapost §i ocrotire, pen-tru ca sail validiteze de aid en ajutorul aderentilor861 din Moscova drepturile §i sa Yi be afirme, pi-1 pro-mite de altminterl PortiI drept compensatiune doue pro-vincil moscovite, Cazanul §i Astrahanul.

Patru 41.1e In urma acestul pretendent s'a presentat§i un al doilea, care pretinde a fi nepotul Mare luT Ducede Moscva Demetriu, reposat !paint° de cinci-Vecl de

anT §i Vice ca a stat timp de 6 anT la Hanul Mari lor,dupa a caruia slat s'a presentat la Porta. El core totIn vIrtutea dreptulul de mcqtenire succesiunea in sca-unul marilor Duel de Moscva, e pe deplin copying, caarmata moscovita it va proclama cu Insufietire olnitOgclDomn §i stapan Indata-ce se va fi ivit In fata el §i-1promite Portii afara de provinciile Cazan §i Astrahan§i un mare tribut anual, precum §i unul proportionalpentru Hanul 'Mari lor.

Acest al doilea pretendent, om de vre-o 30 anT, a

186

obtinut de la POrta cinci galere, care aa primit ordi-.nul de a-1 duce pe teritoriul moscovit. In primul pre-tendent inse P6rta nu are Incredere, fiind-ca se teme,el el, ca nobil polonez naturalizat, ajungand o datasta.* In Moscovia, va face in paguba Turciet causetomuna cu Polonia, careia II este obligat pentru buna

primire ce i s'a facut 1).

1646 Domnul din Moldova §i cel din Muntenia aunt dinnot confirmati in scaun Si cn ocasiunea ac6sta,potrivit cu obiceiul, disting cu cate un caftan de(more 2).

1649 Du§mania Inver§unata a Hanulut Tataresc contraDoman luT MoldoviT Lupu are drept temeiti fapta, caanul trecut, cand se Intorceafi en prada bogata din Pa-Ionia, Tatarii alf Post In Moldova atacati, despuiati deprada ce duceaa co denoT §i In mare parte omoriti.Pentru ac6sta Infrangere urea Hanul tataresc sa se rs-bune contra luT Lupu 8).

1649 pilele aceste residEntul Muntenia a fost batut deMarele-Vizir chiar cu b6tu1 luT cu carlig, cum suet celece se porta aid, fiind-ca nu a avut cuvenita purtare degrija pentru aprovisionarea seraiulul cu carne de 6ie §i

Residentul Alexandru de Oreiffenklau ata Imperatul. Constantinopol, 29 Iulie 1646.

2) Raportul unai nenumit. Constantinopol, 12 Septemvrie 1646.3) Internuntiul Rudolf Schmidt cltrg Imptiratul. Constantinopol,

2 Aprilie 1649.

lini§titi,

')

187

ast-fel a pus ora§ul §i palatul In o strimtorare momen-tan& 1).

Dupg-ce-§1 mIrturi sate marea bucurie §i deosebita 1649multumire, de care l'a umplut scrisgrea gratiesli a Im-gratultg, el dore§te augustulul seri protector noroc,

bung stare, Indelungatl ani de domnie, stingtate, bine-cuyentar e de la Dumne4(6 §i biluinta asupra tuturorprotivnicilor sei, se get apol s3 -1 lee sub paza Si ocro-tirea sa Si sit-1 mentuiasa In sfir§it de sub jugul ne-

suferit al robiei bar bare, pentruca sa fie scapat prinpurtarea de grijg, a Imieratuld de ori-ce fricli, nevoie§i mehnire §i sa traiascli cu ajutorul lul Dumnelefi pavii for In lini§te §i in pace.

Despre insuportabilitatea miseriel sale de acum, carein lipsa spriginului cerut '11 a§t6ptA §i pe viitor, Resi-dentul Rudolf Schmidt s'a Incredintat cu ocasiunea celeldin urml preseute la Constantinopol din propria intui.tiune, §i nu pete sa -T exprime acestuia cu vorbe destulde clildurese adinca sa multumire pentru viva intere-sare de binele bisericil orientale, de stirpirea calvinis-mului (Ida aderc Intlidecinat in sinul ef, pentru pro-movarea paciT §i a bunel intelegeri intre Patriarchilgrece§ti, Intr'un cuvent, de calda interesare pentru ri-dicarea cre§tinismului In genere. Raportandu-se In ceeace prive§te convorbirile, negotierile §i Invoielile lul cu

residentul Schmidt, la raporturile fgcute de acesta §i

marturisindu-§I neputinta de a resplAti meritele cg§ti-

') Int rnuntiul Schmidt cg.tti Impgratul. Constantinopol, 29

August 1649.

188

gate de alesta pentra binele i prosperitatea bisericiT

grecestI tmplinind datoriile oficiulul s6d i vointa milo-stivd a ImptiratuluT, Patriarchal e tncredintat, cd Imp6-ratul va rdsplati InsusT pe resident, si se Mei In ace-la-sI timp s6 -T dee Si pe viitor bisericil grecesti add-postal cerut si s'o pazdsca apere de t6te atacurileNiolentdrile credinciopor si de ale dusmanilor

ifiand de altminteri de la Schmidt, cd s'ati presentatla curtea Imp6rdidscd 6re-care 6menT din starea preo-tdscd si de coafesiunea orientald, care pretindead a fifost trimi,3T i imputernicitT de Patriarchal pentru adsta,pe cand In adev6r ei nu erad decat vagabonOT tap-Mori, el IT dd residentulul lamurirT amhuntite despresemnele distinctive, dupli care trimisiT plenipotentiariladeveratT pot sd fie recunoscuti deosebiti de cel nea-devdratT mincinog. Promitand, In sfirsit, ca prinevlavi6se rugaciuni pornite din inlaid cdtr6 Dumneqed,cel atilt puternic va re3plAti semnele de grade ce i s'al'tdat din partea augustulul 05 protector, el IsT repetdf6rte staruitor dorinta spirituall exprimata maT sus sise recomanda in sksit pc sine dimpreund cu bisericaorientall pe viitor In milOsa purtare de grijd a Iin-p6ratului 1).

1649 De 6re-ce Partenie, Patriarchal grecesc diu Constan-tinopol, s'a ardtat forte devotat intereselor ImperdtestT

i f6rte respectuos fatd cu Schmidt, §i prin asemeneaperson se pot obtine on cel putin se pot iscodi multelucrurl la P6rtd, ar fi consult ca prin marele ambasa-

1) Patriarchal grecesc Partenie cltr6 ImOratul Ferdinand III,Constantinopol, 27 Iulie 1649.

si

si

si

1i yf

pY

1i

189

dor ce va pleca in -curend la Constantinopol sA i setrimitl din partea Imieratuld acestel cApetenii biseri-ce§ti un dar deli on forte pretios, In tot casul unorologill de mad. El se magule§te ce-I drept, cu spe-ranta, el Imperatul II va da ajutor armat on eel pu-pa IndestulAtor sprigin Wes°, pentru-ca sl se Bustlein positiunea 10 ; de ore -ce !me pe de o parte acestlisperantA in Impregiurarile actuate nu se pets de locrealisa, earl el dA pe de altii parte en mult succesmad, de ajutor pentru trimiterea prin Moldova a co-respondentei dintre ambasadA §i Imperatul, e bine sti nui se iee speranta acOsta, pentru ca la ocasiune priin-ci6sh sh se p6tA trage folosul dorit din ea').

Agentul Munteniel se MIA, ce-I drept, And In tem- 1645nitA, dar sperl sl fie pus In curend In libertate, find-cA MatheitiVodl Intr'o forte amicall scrisere chtre Ma-rele-Yizir s'a nnmit sclav supus al Sultanuld §i a pro-mis ascultare neconditionath ; de ore -ce lose In acelalltimp Mateiti-Yodel s'a scusat In ceea ce privege eel47,000 talerI ce i s'ad cerut cu neputinta de a plAti,tot on se p6te prevedd aorta ulteriora a agentului OA 2).

Residentul imperAtesc II trimite de sfintele serbAtort 1650Patriarchulul grecesc prin dragomanul Panaioti NicusiofelicitArile sale private, ear Patriarchul II respunde f6rte

1) Raportul internuntinluI imp6rittesc I6n Rudolf Schmidt des-pre resultatele misiunil sale la Constantinopol. Viola, 11 Octom-vrie 1649.

2) Residentul Simon Reniger citr6 Imphatul. Constantinopol,25 Noemvrie 1649.

L90

politicos printr'un Grec de frunte gi printr'un metropolit tri-mitandu-T dar compus din duld prajituri grecegti

doue vase (cantiplora) pline de cel maT bun yin. ,ElIT este luT Reniger, asta e vorba, pe care o trimitePatriarchul, parintegte binevoitor, s'ar bucura mult,dac'ar putd sa-1 maT salute °data pe Rudolf Schmidt Inpalatul patriarchal gi a avut, ce-T drept, ma! naintemulti dugmani, care gi-ati dat sa-1 rntarne,dar a Ougit sa zadarnicOsca, planurile for si sa cagtigeIn partea sa atat pe Marele-Vizir, cftt i pe fruntagilcu trecere aT Turcilor apol a fort 4ilele din urmadistins de Porta, drept semn al confirmaril sale in sca-unul patriarchal, ca an caftan de (more'. Patriarchulvorbegte de altminterl la locurile hotarit6re forte favo-rabil despre residentul Imp6ratesc ').

1650 Domnul Moldovil gi Domnul MuntenieT sunt chematTla Porta, ca sd i se Trichina Sultanului orT (cum seexprim. Marele-Vizir) sa IT Orate picTOrele. AcOsta che-mare la Porta an e Inse luata In serios, ci numal unpretext fin, nascocit gi pus Ia tale de un Grec cu nu-mele Pacolaki Intrebuintat de Marele-Vizir cu tutu-tiunea de a se Imbogati dupa putinta In paguba celorchematl Ia Porta. Cand adeca Marele-Vizir a umblat cugandul de a-1 rasturna, ba chiar de a-1 strangula pePatriarchul Partenie, Pacolaki, prietenul PatriarchuluTfavoritul Marelul- Vizir, i-a goptit acestuia prin a treiapersona la ureche, ca an are sa-gT faca ilusiunea unul

1) Residentul Simon Reniger catrg I6n Rudolf Schmidt. Con-stantinopol, 11 lanu3rie 1650.

uastsi

ted silinta

si

si

si

191

mare c4tig de la Patriarchul, care abia va fi avendvre-o 20,000 talert, ci mat bine sa theme la Porta §isa r6storne pe Domnul din Moldova §i pe eel din Mun-tenia, ceea ce ar put6 sa aduca, to toe de o Banal atatde mica, un ca§tig de apr6pe 400,000 talert. Acdsta

inspiratiune i-a venit la socot611 Mare lut-Vizir, care nu-mat decat a chemat pe agentit celor dou6 tea §i Ii -a

poruncit sfi theme pe Domnit lor.Silintele ambilor agentt de a obtin6 schimbarea aces-

tet hotarIrt cunt pe deplin infructu6se deja pentru on-ventul, ca intentiunea Mare e ca eel dot DomnT sfise r6scumpere bogat de datoria de a se presenta InpersOna, ba el staruie cu atat mat on din adins asupradispositiunit luate, en cat Hand tataresc i-a Meat decurend Portit raport in scris, ca sta la dispositiunileet, are 100,000 Mari, cu care se vor uni la nevoie

20,000 Cued, gata tott In fie-care clips de lap%§i a§t6pta pentru ort-§i-ce tutreprindere numal un semn§i o porunca de In Sultanul ; Marele-Vizir le-a aratatscum copia acestel scrisorl agentilor, pentru-ca sa-Isperie prin ea Impinteneze pe ambit Principt lar6scump6rare cu atat mat stralucita.

Principil nu vor tnse de loc sa se supuna ordinulula li s'a dat. Mateili-Basarab, de la care n'a sosit dealtfel r6spuns, e apr6pe hotarit sa se sustie, la nevoie,cu arma in stapanire, se al In cea mat bud intele-gore cu 116,116czy Si se mat r6z6ma Ara de aastape consimt6mentul poporulut, care (dupa spusa unlit cu-rier din Ard61 ce a trecut de curend prin Muntenia)intr'o adunare de 50-60 mit de Oment i-a jurat In-

vi

sit

§i

gi

192

tr'un glas alipire credinci6sa, aderentl neclantitl §ispriginire statornicl panA la mOrte.

Lupu se Inc Ord, din contra, sa -T inspire Porta te-mere din causa noel eventuale aliante cu Polonia §i-IraportOz1 prin nrmare, ca a r6scumparat cu cheltnialasa proprie pe generalul polonez Potozki, care a fosttinut un Limp 6re-care de Hanul tAtaresc In robie §i ittine scum la curtea MT. Unil vor sit tragl din acdstaconclusiunea, c6. Lupu Inch& a §i-1 alege pe Potozkiginere.

Dap& parerea general& e forte probabil, ca cei doTPrincipT se vor implca cu gandul c& nu le r6mane decat sa se r6scumpere cu marl sume de ban! de datoriade a se presenta. Ear Pacolaki, Grecul viclOn, mijlo-

ce§te la Mare le-Vizir atat pentru Patriarchul, cat §i

pentru ceT do! PrincipT, ca s& Inlatureze cu bine con -flictul Si sa capete r6splata bogata de la tots cei sca-

pat! 1).

1650 Patriarchul grecesc Partenie umbla cu gandul de atrimite pe un dlughr cu darurl la Imporatul, sperandca In schimb va primi un dar de cate-va mil de taleriorl vre-un altfel de ajutor Imbelpgat. De 6re-ce Ingeasemenea nu sunt, in genere, bine vklute lacurtea ImporatOsca Si cu atat maT putin p6te sa fiebine v61utit acOsta, fiind-c& in e privit6re la uniuneabisericil grece§tI, atat Reniger, cat §i dragomanul Pana-ioti a& de gaud s& - §I dee prin mijlocirea altor persOne

1) Residentul Simon Reniger dare Rudolf Schmidt. Constanti-nopol, 29 Ianuarie, 17 Fevruarie 1650.

misiunl

193

§1 In mod Indemanatic silinta de a zharnicl misiuneaace ,ta. Dupe, -cum se dice, Partenie a fault maY nainteincercare de a-I face asemenea daruri Marelui Duce deMoscva, la care lose n'a flcut nicY o treba, ci a fortprimit cu refus ru§inos 1).

In cestiunea chemariT la Perth a Domnului din Mol- 1650dova §i a celuT din Muntenia s'ad ivit tare mg marilTurciel Insemnate deosebirl de vederl, del Marele-Vizir,Agana Ienicerilor Si them Validl persisth asupra acesteTmesuri, in vreme-ce muftiul, Bechtes-Aga §i valida Mango resping. In vreme-ce se lucrezh pentru Implcarea acestordeosebirl de vederl, la 1 Aprilie sose§te la Perth de laHanul ththresc un defter dar Insarcinat a sthrui pentruInlaturarea pe cale pacinici a dificulthtilor ivite In ceeace privege pe eel doT Voivodf.

La 14 Martie Perta prime§te de la Mateifi-Vodi ur-mhtorul respuns In cestiunea chemaril sale la Perth :,,Mi s'a poruncit se, me present In pers6n1 la Pertaotomana, ca se, fac acolo jurlment de supunere. Eh santlase om Milo, obosit de viata, anevoios la drum §i deaces sper, ch. Pert& otomanh an va voi se, -ml dee lavirsta mea Inaintath o asemenea sarcinh. Sultana]. Muradmi-a dat Domnia din mila luT, §i eti m'am aratat vred-nic de Increderea 10, m'am supus totdeauna poruncilorPortil §i am Implinit totdeauna Intocmai inshrcinarileobligate. Dace, e vorba se, fir inlaturat, se, mi se, tri-mith an urma§; me vol supune bucuros §i 1I vol da

') Reaidentul Simon Reniger catril Ion Rudolf Schmidt. Con-stantinopol, 15 Fevrnarie 1650.

9,838. III. 13

191

scaunul, apol and vol retrage la o mauastire, ca sa-mTpetrec restul dilelor de bdtranete in isolare monachala.Dar succesorul Ind n'are sa fie un Principe domnitorci urmdza sa se desigueze pentru acdsta vre-uuul matvrednic dintre barbatit de la Constantinopol. Dad suc-cesiunea s'ar da cu tote aceste vre-unut Principe dom-nitor, ea declin Orbatore§te §i cu hotartre ort-§i-ce rds-pundere pentru relele urmarl ce ar putd sa aiba o ase-menea m6sura.

Mateiii-Vocla 141 da lose in acela-§T timp silinta de a-Imuia §i de a-1 imbuna pe Marele-Vizir prin darurl deband; dack tncercarea acdsta no va rku§i, Tatarit vor fiasmutatt, a§a se crede, asupra Muntenia 2).

1660 Navala data de Mart In Moldova tot mat tine, §iin Muntenia de asemenea fug toy, mic §1 mare, in pa-durT in muntT, In vreme-ce Mateifi-Voda sta and pelot cu 6stea lot, pe care a pus-o sa sape §anturt. EarRakOczy se scusa la Porta cu aceste turburarl nesftr-§ite pentru-ca on a trimis tributul ; tact, dice el, eeldot Principt abia scum as trimis pe al for §i tot tre-bue si sufdra asemenea nenorocirl. De Ore-ce Hanul ta-taresc cere de In Arddl §i de la Muntenia mart samede banT, amenintand ca altfel §i le va lua el Insultdin aceste WY, Mateitt-Voda cere prin o scris6re de laBechtes-Aga sa-I spud. ce e de facut in aceste Impre-giurart §i primege rkspunsul: 81 se puns la nevoie

') Aid IL are In vedere pe Lupu on pe fiiul Id, care de maltall intina maim rivnitdre .pre Muntenia.

2) Residentul Simon Reniger citri lmpgratul. Coustantinopol,3 Aprilie 1650.

'),

gi

195

In aparare fa fi cu sa se bat cu vitejie,cad Sultanul nu numai ca nu va privi cu disgratieacest act de aparare la nevoie, dar iT va implini §i do-rinta In casul, va designa succesorul 11nel find Inviata, §i-1 va confirma pe acesta. Acest r6spun3 da pefats netucrederea Portia In Haunt Mares°, a caruia umi-lire ea ar ved6-o bucuros 1).

Lupu, Domnul Moldovil, se plange ear la Porta In 1650

scris de grelele miseril, cu care se. lupt6, ; abia a sea-pat de Marl, §i afi navalit dupa d6n§iI vre o 50-60mil de Cazaci in biata Moldova, pe care afi cutreerat-oBand foc §i parjol, omorind §i jafuind, pradand §i des-puind, pustiind §i nimicind cu mult maI Ingrozitormat urn decat chiar §i Tfitaril, all dus multi Omni Inrobie, ba all that in bucati §i afi spanzurat panel chiar§i femeI §i copil, incat Cara e plina de ruine §i de da-ramaturi §i adush la peire. De 6re-ce lose In timpul,dud o deputatiune eazadsca cere de la Porta prieteuie§i ocrotire, Cazacil fac navalirY du§man6se In WY tur-ce§ti, Porta mustra pe deputatil ace§tia pentru aseme-nea procedere stranie contraOicat6re, dar prime§te dela den,i1 r6spunsul, ca el nu ,till nimic despre ae6sta,sped inse ea vor put6 dug IntOrcerea for sa he Im-pace t6te. Coneediati apol de Marele-Vizir §i priminddrept darurl caftaue de on6re §i vestminte cu deosebirefrum6se, deputatii Cazacilor pl6ca.

Fratele HanuluT tataresc, care a condus prima inva-siune in Moldova, se send pentru acdsta la Porta In

I) Residentul Simon Reniger eittrg Imphatul. Constantinopol,27 Septemvrie 1650.

Muir

ca-§1

§i

§i

pi

196

urmatorul mod : TAtariT comandatT de densul, trimipmaT nainte contra Moscoviel Si cbematY apol Inapoi, nuafi voit de loc sä se Intorca MA de prada, ci ati ho-

cupring de setea de resbunare, sa spele ru§inea,pe care anal trecut a suferit-o o cdtli de Mari InMoldova, undo ea voia sit petrdcl cate-va 4ile de odihna,dar a fost surprinsl fad de veste §i mAcelaritA. Sprea Impedeca ruina deplinA a tdrii, el s'a pus din adios

In pers6n1 In fruntea expeditiunil de resbunare, dar a fostcu destivIr§ire peste putinth oprdsca cdta sa pornitadal spre desfrdt in aventul el §i modereze spiri-tele Inver§tmate. Retragandu-se acum din Moldova, elsped, el P6rta va fi Ingaduit6re fat& cu rdsboinicii ne-InfrdnatY, cAci cu tote cele petrecute Cara acdsta totrdmane credincios supusl Sultanulur, In acela-§T fel sescud la P6rta §i Hanul tataresc obiectand, di el nu a§tiut nimic despre nAvAlirea fauna in Moldova §i cuatat mai putin a comandat-o, §i ca desfrAnata MA deMari a pustiit fare Indoiall rdA Moldova fad de voia,ba chiar fad de §tirea lui, dar In fats faptef Impliniteea anevoie IT va fi rdmaind alta alegere decat a fi ier-More.

Se pare deci ca atat Cazacii, cat i Mull se j6c1numai cu P6rta adormind-o pe de o parte, cu scrisorl§1 cu soli in visurl de pace §i pustiind pe de alta Inmod ingrozitor provinciile otomane. Se adevere§te deasemenea pe deplin, ca Hanul tAtaresc §i-a dat silintade a sill prin pustiire pe Principele Munteniel §i pe alArddluluT sti se rdscumpere prin o sum/ mare on p6techiar printr'un tribut stabil. Intre aceste a sosit suntacum patru-spre-4ece file tributul Moldova §i al Mun-

Oat,

sasa

II

,,

teniel la Nati, care a confirmat apol pe cet del prin-cipt din no4 In Domnie ; tributul Id RAIE6czy lose totmat e in nista* 1).

Din raportul de curdnd sosit al le Luou afla P6rta,ca el i-a domolit pe Cunt, dupl-ce et all pustiit Mol-dova, all depopulat-o §i all ruinat-o, §i i-a facut s4 seretragl prin aceea, el a promis fiiuld Hatmanululmana fleet sale.

Cea din urml deputatiune a Cazacilor a lipsit cuatat mat putin a o Imbuna pe Porta §i a o dispune Infavorul unet invoiell priinci6se pentru ambele OW, eacat Cazacil recurg la justificarea, ca alianta, pe care oall cu Wadi, II obligi sl-T sprigindscl pe ace§tia §iastfel an all to privinta acesta maid libera ; Turcil dorescacum Si el A Inchee o asemenea alianta de aparare cuCazacil.

Agentit lot Mateiti-Vodi zac In temnita §i to lanturl,fiind-ca el an i-a fault Mareld-rzir darud de sdrbi-Odle mahomedane; el i-a fault, ce-I drept, §i Marelut-Vizir nu frumos dar, dud a trimis tributul, dar acestae §i astfel obictnuit §i de sine 1nteles, ma dice Turcul,de serbItort se cuvine Inse altul, care trebue sli con-siste diu eel putin 6000 de talert. Chiar prude* co-mud 11 face pe Domnul roman si an se strice cu Ma-rele-Vizir, de 6re-ce el are In puternicile capetenil alelenicerilor sail In Alac-Agalele din &raid, pe care lemituie§te mat putin splendid decal pe Safil, aderentil

I) Residentul Simon Reniger citrd Impliratul. Conetantinopol,10 Octomvrie 1650.

1650

197

198

luT, du§mani inverpnall, care stdrue pentru resturnarealul, de§i de alta parte IT vine de minune la indemanddesbinarea acutd dintre maY marif din Serail §i anumecea dintre Valida tindrd §i cea bdtrand, pe care §tie s'oexploateze cu diblcie 1).

1650 Corespondenta lul Lupu cu Polonia e prinsd de Prin-cipele R616czy din Arddl §i trimisd HanuluT tdaresc,care pun') la tale, ca urmare, o navald in Moldova, ceea ceo costd pe tard peste 20,000 6menT de deosebit sex§i deosebite virste no sunt tiritl de Mari in robie.

Lupu -Dodd se plAnge de acdsta cu amarlciune la

Port12).

1650. P6rta otomana, care panel acum a refusat consim-tdmentul el pentru cdsatoria filed luT Lupu en fiiulHatmanulul chzdcesc, Incepe sel se Impace Incetulcuincetul cu cererea acdsta, pentru-ca sd nu Indaddscaprin refusul el luddratnic pe de o parte pe Cazaci, earpe de alta pe Hanul tltdresc. Prin acdsta va doyen'suportabill §i positiunea luT Lnpu, del vorba era dejasel fie inliturat §i Inlocuit ; P6rta regretd, In genere,de a nu fi incuviintat And anul trecut casatoria fiicellul, del se teme ca nn cum-va Cazacil sel Winn eaajutorul Tatarilor mana asupra domnieT din Moldova 3).

1) Residentul Simon Reniger clttrg Impliratul. Constantinopol,26 Octonivrie 1650.

2) D'Asquier, dragomanul Carp, cltr6 Ion RudolfSchmidt. Buda, 8 Noemvrie 1650.

8) Residentul Simon Reniger cate6 Impgratul. Constantinopol,8 Decemvrie 1650.

Mihail

199

MaT deunlip Lupu era p'aci-p'aci sh fie scos din 1650

scaun, fiind-ch nu iT lipsesc Intro Grecil din Constan-tinopol Fizma§iT §i protivnicil, care il saph duph putintagi rIvnesc la scaunul JUT ; de o camdath !use din deo-se bite cause §i consideratiud mal ales pentru-ca shnu provoce turburAri §i complicatiunl In actuala situa-tiune suphrhiare, Porta se ferege de ori-ce noiri. Dupliatitudinea rank acum nehothrita a Portil, chshtoria&el Jul Lulu en Cul Jul Cbmielnizki e Intimpinath,

In sfir§it, cu desaprobare Whin, care fuse cu ane-TOM va put6 sh aibh vre-o Inriurire asupra atitudinilcontrare a Cazacilor; cad Lupu va rft§i, p6te, shfraugh ascutipl disgratieT turce§ti prin o Intelegerepush la cale intro Nola §i Caul §i se va asiguraIn scaunul domnesc prin noil sei aliatY 1).

Parttnie, Patriarehul grecesc din Constantinopol, sa-luth pe marele ambasador la venirea Jul mai anted laAdrianopol prin metropolitul Ott, apol la Ponta Piccolo,§i-1 dh §i darurl 2).

1661

Burl cele din milli §tiri din Moldova §i din Mun- 1651tenia Polonesil afi §i avut un fel de While cu Cazacil§i cu ThtariT, arol ati ocupat chte-va localitati gs ahprins pe unul dinire cele maT de frunte chpetenil ale

Cazacilor.

1) Residentul Simon Reniger cab% Impgratul. Constantinopol,8 Ianuarie 1651.

2) Margie ambasador Ion Rudolf Schmidt eittriS Impgratul. Con-stantinopol 21 Ianaarie 1651.

si

200

In urma urgenteT cererY de ajutor, pe care Chmiel-nizki a adresato ca protejat al Portly lul Bechtes -Aga§i prin el Portif, atat Hanul ntaresc, cat §i Voivoduldin Moldova Si cel din Muntenia au lost IndrumatT dePorta sa-Y dee ajutor, Volvo Oa ace§tia nu sent rosedispug a se supune acesteT Indrumarl 1).

1661 Supunerea leT Chmielnizki sub protectiunea Tumid seadevere§te pe deplin, §i el IT promite in capitulatiuneaincheiatl in privinta acdsta Portly supunere neconditio-nath, participare la r63boiti, dud i se cere, Incetareapirateriel clizace§ti pe Mares Ndgra Si Intretinerea unelambasade statornice la Constantinopol, ear P6rta iT asi-gurdza din partea el ocrotire destull, scu tire de ori-cetribut §i recun6§terea titlulul de Principe. He ceaq tur-cesc §i prime§te ordiaile cave.lite de a aduce pe soluldesignat, ear alti doT cdu§1 duc Hanulul Tataresc §i

luI Lupu-Voda ordinal de a-Y da Hatmanulul chz1cesctot aj ut oral.

Patriarchul Partenie, care sta In corespondents cuChmielnizki, II face leT Schmidt In cel mai mare secretImpIrthire despre scrisorile lul §1 promite sa trimita§i In viitor Carp imp6rate§ti asemenea ImpIrt6§irT confidentiale despre Hatman, lose numaT sub pecetea celelmay depline discretiuni. Cashtoria &el leT Lupu cufiiul leT Chmielnizki iT supilra de altminterY pe Tara §ipe Tstarl, fiind-ca el 41 in ea samburele and preaintime leglturi Intre Lupu §i Caul §i astfel o ispita

') Residentnl Simon Reniger eltrd Imphatul. Constantinopol,5 Aprilie 1651.

201

iresistibillir pentru dt§tigarea stapaniril absolute asupraMoldovil 1).

La 20 Aprilie Patriarchal Partenie II face Residen- 165 1

tuld Insotit de pse Metropoliti o visita, afirnAcu ocasiunea acOsta din nou deplinul s6fi devotamentfar en ImpOratul ; exprimIndulI de maT nainte do-

rinta, ca sfi nu fie en ocasiunea acOsta poftit la masa,cad ar fi atunci nevoit stt fad Si el acela-§I lucru,ear prin acdsta ar da pretext spre a-I risi-pe§te avutul bisericesc, el primelte dupt obiceiul tur-cesc la Reniger numaY cafea Si §erbat Si se multlime§tecu acOstd osp4tare frugall. In urma cereril preotilorcatolici Residentul intervine la Patriarch pentru privi-legiile, care ilia fost acordate de Marele-Vizir, Si Pa-triarchal to 'virtutea intimel sale dorinte de a Intretinerelatiuul amicale cu Cartea ImpOratdsca Si din conside-ration° pentru persona intervenitorului promite cu bu-curie a se folosi de autoritatea sa spre a-I determinape Grecil din Pera sfi respecteze libertAtile din nod con-firmate ale catolicilor Si sS nu-I supere pe ace§tia.

RAIE6czy 1§T da silinta de a-I inspira Portif prinscrisorl nelini§tit6re temerea, cl concentarile de trupeMute de ImpOratul in sudul Ungariel pornesc din pi-a' de a rumpe paces cu Turcia Si se r6g1 ca Pap deBuda Si eel doT Voivo41 din Moldova Si din Muntenia sti,fie trimie din precautiune cu trupele for In Arddl *A-ce nu se vor fi lamurit intentiunile ImpOratului. Reni-

1) Marele ambieador Ion Rudolf Schmidt cdtrii Imp6ratul.Belgrad, 18 Aprilie 1651.

dal el

202

ger explich lose mhsura rAti Inteldsh ca find ]oath dinprecautiune pentru asigurarea hotarelor fath cu Polonia,cu Cazacii §1 cu Thtarii §i ch astfel ea nu sth catu-§Ide putin In leghtura cu o intentiune de a rumpe pacea 9.

1651 Patriarchul Partenie a reu§it in mai multe rendurish scape prin fugh de urmaririle Turcilor §i apol shinlhture cu binele primejdia, dar la 20 Maui tot a tre-buit sh cadh jertvh sortif sale aspre. In liva acdsta s'aint6mplat adech, ch In urma ordinulul primit de laPOrth sbirii turce0i, travestiti in haine grecqtI §i cufesuri albastre In cap, fail surprins pe Patriarchal, Vaildus legat pe o corabie §i apol nu de parte de Constan-linorol fair gatuit §i Pat cufun!at In mare cu o pdtralegath de gat. Cea mai InsAmnath caush a acestel ca-tastrofe a fost du§mhnia Patriarchului asupra celor dotDomnI, cel din Muntenia §i cel din Moldova, contra ch-rora el a lucrat in unire cu un 6re-care Grec, PavelKosonehst, care cu cate-va hint mai nainte a fost asa-sinat In stradh, §i chrora li s'a facut f6rte urgisit prinacdsta opositiune, despre care el au fost vestitl ; §i de§i

el trimisese in timpul celor din urmh life pe dot dintreMetropolitiI sei cu daring la ambit Principi, ca shobldsch drumul pentru o Impachciune, asbunarea acestordupani s'a aqntat mat curend la fapth deist spiritulde ImpAciuire al celor dot soil de pace. De 6re-ce fuseafarh de agentil celor dot Principi au contribuit mutt latristul sfir§it al lul Partenie, par fas et nefas, §i Ioa-nichie, care s'a urcat In urmA in seaunul patriarchal,

') Residentul Simon Reniger eKtA Imp6ratul. Constantinopol,22 Aprilie 1651.

203

precum Si alti rivall indarjitl, Agaua Ienicerilor §i Che-haia Bela, amicil §i protectoril ucisulul, all aruncat petotI ace§tI du§mani In temnita §i nu i-aa pus in liber-tate deck dupit-ce s'aa ascumparat cu marl some debani; ear eel mal inrait du§man al luT Partenie, unGrec, opt Vile in urma, chiar la ora, la are a Postomorit Patriarchal, a fost spanzurat in fata palatululPatriarchal. Noul Patriarch Ioanichie a trimis residen-tulul salutarile sale §i i-a multumit marelui ambasadorRudolf Schmidt pentru buns-vointa sa §i pentru mijlo-cirea ce i-a oferit in cestiunea §tiutelor conflicte.

Patriarchal de lerusalim, pe care toil 11 credeaa pri-begit Si perdut prin lame, a Post la Moscva sa cdraajutor de bani §1 se Oa acum, in drama] s611 spre

casa, de cat-va timp la Domnul din Moldova §i la eeldin Muntenia, care II trat6za cu multa distinctiune §iall malts purtare de grija pentru siguranta Id. El totmai staruie In hotarirea de a se intOrce la lerusalim,sta lose pe ganduri temandu-se de iubirea de argint aTurcilor Si de daphnia lui Partenie, Patriarchal depans acum ; acesta a Post adeca pus de cei-lalti treiPatriarchi, cel din Ierusalim, eel din Antiochia §i eel

din Alexandria, sub marea anatema, §i l'a amenintat pecel de Ierusalim ca-1 va denunta Portil de a fi adunatde la marele Duce de Moscva §i de la eel dol Domnlromans marl same de bani. Acdsta amenintare 11 malface sa nu se Intorch acasa 1).

1) Residentul Simon Reniger eatrg Conetantinopol,

27 §i 30 Mal, apoi 17 lanie 1651.Imphatul.

204

1661 Nu se p6te de o camdata stabill, dad in tot casulstrania formi de guvernament a Portia otomane aremaY mull caracterul unel monarchil, al uneY aristocratiY,al unel democratiI off, In sfirgit, at milli triiimvirat, ondui% timp gi dupi Impregiurhri se pronunta in ea maimune din aceste caractere de o data.

Mehemet, actualul Sultan, un !Wet de Iece anY, sti,ce-I drept, sub stipanirea Validel batrine, apol sub aBlume sale (tiara Panda) Si sub a citor-va eunucTInraitY, (la Inse gi acum semne despre un caracter delinigtiti gi posomoriti serioiitate, care ameninta a ajuugein desfagurarea luI la tirania gi la setea de singe atatilui sati. Absolutismul monarchic se di pe fati Inpetrecerile crunte, tiranice gi Ingro1it6re, pentru care selaa adese -orl pe neagteptate dispositiunl din Seraifi Innumele Sultanulul, el Inse adese -orl e mkginit, ba chiarcovlrgit de hotartrile luate afar de Seraid de MOIenicerY, a carom primire neschimbata II este impusaS ultanulul.

Firea aristocratici iese In regimul PortiT la iv611 Ininfluenta hotaritore a tuturor Vizirilor, a Cadileschierulddin Rumelia gi a old din Anatolia, a color maY ba-WO Otgac-Agalarl sai cipetenii de IenicerY, care, luandIntelegere intro MO fie cu toll Impreunl, fie in parte,jail hotarlri In numele statulul gi starue cu tot dina-dInsul, ca Sultanul sa le confirme cite o data chiar giWA de voia Jul.

Caracteristica democratici se di pe NA In hotaririleluate contra vointel clar exprimate a Sultanulul, a Marelul-Vizir gi a alter purtatorI de putere de tetra multemil de ienicerl comuni gi InderetnicitY, hotarid, a ca-

205

rora nebhgare In sdnA are de regull drept urmareneaparatg o 1.68014 furtun6sg §i alto violente de totfelul, cad sunt In Impgrgtia otomang peste tot vre-o40,000, ear In Constantinopol apr6pe 10,000 de ase-menea IenicerI tot de-a-una gate de rtsc61g, cu careIn timpul maY Doti se unesc de obiceiu §i Spabil, ca sg,umpli la asemenea ocasiunt prin turburgrile for totglumea de nelini§te de groza.

Elementele unut triumvirat le ggsim In legatura fg-cutg de curend §i intgritg cu juramOnt Intro Mare le-Vizir Melek Achmet-Pap, ginerele Sultanulul Murad,Chehaia-Beiul §i Agaua Ienicerilor, care s'aft legat soli-dar sg se apere unul pe altul contra du§manilor 861 §isa se susting, In positiunile lor, precum §i sl silescgprin strinsg lucrare Impreung pe purtatorl deputere a se supune hotgrIrilor luate de el6n0i, de§i sesimt In fata posibilitgtif noel factiunY contrare, carelucrdza de o cam datg, pe acute.

La tote aceste puteri disparate, care se amesteen Infel de fel proportiunT In carmuirea otomana Si acum sedu§mgnesc §i intra In luptg, acum ear se Impreunl §ise spriginesc Intro ele, dar totdeauna intervin arbitrar§i tntemplgtor, se maY adaugA §i jalusia vier InsetarYde st6panire a color done valide, care-§I dah mere.'" si-linta de a scot° prin aliante des schimbate Nnele pu-teriI una din manila apol §i incapacitateaMarelul -Vizir (care, un blajin om bgttan, nimic nu dregsSi. nimic nu frange §i cgruia Reischita §i catt-va Otpc-AgalarT IT pun vorbele In gull, Intocmal ea odini6r1

SiPreo ii Demonil statue]or de idoll), necurmata lucrarespre a-1 rgsturna a vicl6nulu1 §i Inreitulul CdtvPa§a,

§i

cet-l'aly

celet-Palte,

206

fostul Vizir de Buda 5i tot ginere at unuT Sultan, spi-ritul uneltitor at Chichaia-Beiulul, netns6mnatatea celorI'alti Vizirl conduchtorl, unirea strlush dintre 04ac-AgalarT cele-l'alte capetenii ale Ienicerilor Impotrivaor1-5i-chreT dispositiuni luate de Mare le-Vizir poste voialor ; e decT u5or de lnteles, cat de primejdios ace5t1factorl atat de stranil, care 5ovhie dud inc6ce, clod In

colo fart -ca sh fie string la un loc sthpanitl de oputernich vointh unitarh, trebuie sh r601 samburele deunitate al carmuiril turce5tY, cat de mult el trebue shscadh din greutatea puteril otomane, din insemnatateaid 51 din desfhprarea puterilor ei In afarh. Acest re-sultat e cu atat maY inevitabil, cu cat deficitul resultatin urma asboiului purtat cu Venetia pentru Candia toveniturile vhmurilor 51 In finantele statuluT, sporirea le-nicerilor 51 a cheltuielilor de rOsboiii, dOsa imposibilitatede a plati soldele trupelor, Incarcarea cu birurT preamarl, impilarea st6rcerea seracului popor de la Cara,care nu arare -orl 151 cauth scaparea In pribegire 15T

parase5te Cara prelungirea incalculabilh a resboiuluTcandiot snot tot lucrurl, care 1multesc agravOzh com-

plicatiunile i nevoile situatiuniT osmanitilor. Toth spe-rants 5i-o pune P6rta in progresarea artileriet sale, indesvoltarea technicel de marina 51 in perfectionarea ma-rina sale, t6te aceste conduse de indemanaticl artile-ri5tY, corabieri inginerl trecutT la Islam, care afivonit aid din Virile cre5tine5tI ale Apusulul prin carePorta 41 dh cu nhdejde de isbIndl silinta de a ter-mina cu sums expeditinnea candiota 5i de a pune lacalf cucerirea acestel importanta insults. 5i, to urn* re-

§i

§i

§i

§i

§i

§i

§i

§i

207

luarea expeditiunilor el de r6sboiii contra celor-Paltemarl state cre0inqti.

Cat apol pentru relatiunile Turcilor cu tarile de Iahotare, atat cu ale for proprii, cat §i cu cele vecine,Hanul Mari lor se Oa in alianta cu Cazacii. Debi !useP6rta privqte cu ochT buaT r63boiul pornit contra Po-loniel i ast-fel li-a comandat Marl lor sit -I sprigin6scape Cazaci, crqterea puteril Hanulul IT inspire banuiell§i-o umple de iugrijire. H ttmanul cletlesc Chmielnizkirecun60e prin o invoiall specials suprematia protec-tiunea turc6sca, dar Dia de a fi dator sit plat6sca tri-but, 11 promite Portil serviciile sale in r63boili In

t6te privintele §i fare de exceptiune contra orili-cui,se maT oblige apoi a curati marea N6gra de cutriera-toril cazace0I §i de o 0136 libera §i prime§te'n schimbdin partea Turcilor asigurarea unei protectiuni aju-torari ladestulatore contra Poloniel §i recun6§terea ti-tlului de Principe pentru pers4na lul.

Proiectata casatorie a fiicel lul Lupu cu fiiul lulChmielnizki le inspirit Turcilor §i TAtarilor temerea, caprin ac6sta prea strinsa alianta cu CazaciT DomnulMoldovil va ajunge la gaudul de a se proclama cu aju-torul for stapan absolut al Moldovil. P6rta if cla lulLupu cu t6te aceste ordinul de a le sari in 1ntelegerecu Tataril Cazacilor inteajutor. I-a dat, ce-I drept,dupe cum se dice, §i lui Mateid-Podia, Domnul Munte-nia, P6rta un asemenea ordin pentru aj utorarea Caza-cilor; dar omul acesta prudent §i vic160 §ovaie Si tra-&AA lacrurile, nu are Incredere deplina In nimenT §ieta dug Impregiurarl §i dupe putinte gala de a seap6ra pe sine Insult'.

§i

gi

gi

208

RakOczy a perdut, in sfirpit, prin purtarea luY eel&'Mel 1ncrederea tuturor partidelor pi tot stet de putinca Impgratul se increde in el pi Porta, pe care-0 dksilinta s'o dispunk contra Impkratului pi care cu t6teaceste nu-1 crutli de loc de sporurile de tribut pi dealto supldri 1).

1 661 Deputatil clzficeptl al lul Chmielnizki 11 acusk peLupu-Vodk la IWO, ca std In intima Intelegere cuPolonesiT pi le dk acestora provisiuni de rksboill, lucre,despre care el s'ad Incredintat din propria for intui.tiune. In Moldova Mk lumea s'a refugiat de altminterY,precum se ice In Wart pi a lilsat_ case, cury pi Caraintr6g1 pustiT ; ear Matei-Vodil., Domnul Munteniel, te-madu-se de o nIviilire a TAtarilor pi a Cazacilor, ITTtine trupele meret gata de luptl 2).

1651 Lupu II raportka Portil despre Infrangerea suferitkde Cazaci in luptli cu Polonesii, despre fuga lul Cbmiel-nizki, care std ascuns, despre strImtorarea HanuluT ti-tliresc, care e incunglurat pi, in sfirpit, despre cerereapoporulul cAzIcesc de a Incheia pacea, pe care Poloniao acordit nuclei cu conditiunea ck i se vor extrAda con-ducAtorii mipcariT.

Alto ptirY sosite din Moldova spun, cli 116k6czy a tri-mis la Chmielnizki un sol cu darurt, care a fost loseprins pi omorit de Polonesi. IlakOczy cere de altminterl

1) Raportul luT Rudolf Schmidt, Baronul de Schwarzenhorn,clitrg Impgratul. Viena 18 Iunie 1651.

2) Residentul Simon Reniger cgtrti Impgratul. Constantinopol,22 Iunie 1651.

de la Perth voia de a le da Cazacilor ajutor ; dacg cuajutorul for se va fi urcat, precum se spelt, In tronulPoloniei, el va recun6§te, a§a dice el, §i ca Rege supre-matia Pori otomane, tot cum a recunoscut-o pangscum ca Voivod al Arddlulul. Respunsul prudential Pape lose, ca el the! sli, on iasg in persOng la resboia, Indse, null deprteze Cara de trupe, ci sa adune mai binecu bang luT alta Este §i si a§tepte pang -ce Cazacil onvor cere ajutor §i pang-ce P6rta on va Incuviintadarea luT ').

DeputatiT cgzace§t1 all primit un respuns putin mg- 1651

gulitor. Marele-Vizir a trimis pe fratele sea In Moldovai In Muntenia, ca sa confirme. In scaun pe eel dol

Domnl 2).

0 stra§nici revolutiune isbucuita la Porta, in care afost scos stdgul Profetulul a avut drept urmare restur-narea capeteniilor de Ienicerl (0t§ac-Agalari) Si a In-tregei for aderente, executarea lui Bechtes-Aga §i avalidel betrane, exilarea lui iavu§-Pa§a, fostul Mare-Vizir, precum Si a celor-PaltI conducatorl §i trecereaintregel puterX, pentru timpul minoritgtil SultanuluT, laMarele-Vizir §i la partidul din Seraill. Din Moldova tiidin Muntenia sosege tributul, dar sumele de haul desti-

1) Residentnl Simon Reniger catrti Impgratul. Constantinopol,27 Inlie 1651.

2) Reeidentul Simon Reniger clitri3 Suomi Rudolf Schmidt.Constantinopol, 29 August 1651.

59,838. III. 14

1651

209

210

nate pentru valida bgtrang §i pentru Otpc-AgalariMare le-Vizir le sequestrdzh pentru sine 1).

1651 Patriarchul grecesc 1§Y paras(§te scaunul din causanecurmatelor exactiuni i se retrage prin ascuns. In urmaacestora Turcil inchid §i pecetluiesc atat palatul patri-archal, cat §i casele celer mai de frunte dintre GrecT

§1 le tin a§a pang-ce ace§tia nu vor fi plata o anumithsump de banY. De Ore-ce sistemul de extorsiune al Tur-cilor e tot atat de neintemeiat §i de nesuferit pecat deshrach §i de inchrcath de datoril e biserica patriarchalh,Patriarchul sth ascuns §i duph ce s'at luat dispositiunYpentru deschiderea palatulul patriarchal 2).

1651 Frenele guvernulul le tin in present la POrta Marele-Vizir §i cdta Eanucilor din Seraifi, adech mai multacdsta din urma, fiind-ca Marele-Vizir, tin om mladios,se lash sh fie purtat §i condus duph plat, ceea ce nusuferia resturnatul Siavq-Pa§a, an om pe cat de ingam-fat §i de maudru, pe atat de inchpattnat, §i de aceeaa §i fost Inlhturat. Prin influenta acestor Funnel atot-puternici §i a Ki§lar -Agalei lor, un maur, care se lashsh, fie cumphrati cu cate-va mil de talerY, Patriarchulgrecesc rhu§e§te sh, iash WI de nicY o primejdie dinascun4i§u1 lui, ba chiar sh obtie de la Marele-Vizir uncaftan de on6re. Tot numal multumita venalithtii acestor&mud pot sh alba agentul Moldova §i al Munteniel

1) Residentul Simon Reniger catrg Imphatul. Constantinopol,11 Septemvrie 1651.

2) Residentul Simon Reniger elitr6 Imp6ratul. Constantinopol,16 gi 20 Noemvrie 1651.

211

putinta de a umbla nesuparati de nimeni prin lume, pinu maT !nape nicI o indoiala, cd gi pe Mare le-Vizir

numaT deplina attrnare de poruncile Eunucilor 11 maT

tine In positiunea Id 1).

Hasan-Pap, fostul mare ambasador, InsArcinat a seduce cu o misiune la fostul Mare-Vizir Achmet-Pala laSilistria, precum gi in Muntenia gi ih Jude, le duceDomnilor acestor t6rI gi numitel Paga le, Ere -cum In tre-cere, caftane de on6re din partea Portil 2).

Imboldvirea luT Mateifi-Vod6, Domnul din Muntenia,face ca pretutindeni A fie creOutA gtirea despre m6rtealul, gi de aceea se gi ivesc numal dedt num6r6i1 can-didati pentru scaunul ce se crede vacant, gi indeosebiLupu-Voda, sMruie prin darurl §i prin promisiuni Aobtie pe langS transferarea sa in Muntenia gi alegereafiiului seti pentru Moldova. TOte aceste sperante pi nd-suin4e dispar rose dupa-ce sosegte gtirea despre relnd-Otoprea lul Mateifi-VodA 3).

1652

Ambasadorul EnglitereT, stApanit de dorinta de a face 1652

A strabata calvinismul la Greci, se amested in aface-rile for bisericegti gi obtiue ridicarea In scaunul patri-

1) Residentul Simon Reniger cgtr6 Imptiratul. Cohstantinopol,11 §i 20 Decemvrie 1651.

2) Residentul Simon Reniger ImpVtatul. Constantinopol,11 Ianuarie 1651.

a) Residentul Reniger cella Imp6ratul. Constantinopol, 20 Fe-vruarie 1651.

catri5

212

archal a until candidat, care-I Impartdgegte vederile.Pregatit dad gi mituit In vederea acestul stop, Mare le-Vizir chdms la sine pe Ioanichie, Patriarchul de pangacum, gi-I poruncegte atat sa renunte de buns vole lascaunul patriarchal In favorul succesorulul, pe care i l'adesignat, cat gi A starue ca coreligionaril lul sa-1 re-tuna& pe acesta gi sa-I declare supunere. Ioanichierdspunde, ca nu are de facut nicI o obiectiune In ceeace privegte renuntarea la scaunul patriarchal, ear acestacu atat mai virtos, cu cat doria gi el sit se retraggde bud vole gi II este indiferent tine va fi chemat sä-1inlocuiasca; a Inse mai presus de puterea lul spiritualsgi e gi peste marginile putintelor sale a-I sill pe core-ligionarii lul sa rgcun6sca pe urmagul lul gi sli-I de-clare supunere, gi acdsta nicl nu se pOte cere de la el,nici el nu p6te s'o facg, Acest rdspuns hotarit IT aducela 9 lunie bietulul Ioanichie pe langa sc6terea din scaungi aruncarea In temnith, unde tanjegte gi scum. Und ltade capetenie a ambasadorulul englezese, fostul Metro-polit de Rodos, care cu vre-o jumotate de an Inainte deacdsta a trecut la Islam gi a intrat ca Capigi-Bali inserviciul Sultanulni, staruie acum as primes* de'i nutocmal scaunul patriarchal, positiunea de supra veghetorat bisericil grecegti gi ofere Portia pentru acdsta posi-tiune soma de 26,000 talerl pe an. Cu ajutorul acestulrenegat, pe care deasemenea1 spriginegte In planurileId, numitul ambasador rdusegte al determine P6rta aInlatura dreptul liberel alegerl de patriarch ce i se cu-vine bisericil grecegti gi a numI In mod direct un Pa-triarch cn vederl calviniste, pe care voiegte sh li-1 im-pung Grecilor cu puterea. La 13 mule se presents deci

213

in palatul patriarchal un Capigi-Bali trimis de Mare le-Vizir, care invitA In mod poruncitor pe cel maY de fruntedintre Greci sl recun6scl pe nou numitul Patriarh gisä-1 declare supunere 0-1 silegte s4 convoce pe Metro-politY, pentru -ca sa-Y faca Ma de tntarqiere consecra-tiunea. Gruff acegtia lose, socotind nevrednic pe Pa-triarchul impus, refus4 sub fel de fel de subterfugit a-1recun6gte gi a-1 introduce In scaun ; ear membriY cle-ricali, care as vot In sinodul electoral, pentru-ca sU nufie siliti a se supune sUlT perda astfel dreptul deliber4 alegere, se tin in mare parte ascungY, In vreme-ceputinii, care nu stall ascune, se scusI sub cuventul, capentru consecrarea unul patriarch se cer 12 EpiscopY,earl el sunt numal chid la num& cei-l'alti nu se;tie, nude se ell. Pe cand dar Grecif se ved Reindoiosamenintati In biserica, In patriarchatul in dreptul lorelectoral gi se pun din t6te puterile for In potriva stii-ruitorulul gi mituitulul Mare Vizir, care sustine cu totseriositatea pe noul numit, renegatul de la Rodosactualul Cap igi-Bagi tot mat Incasezh veniturile Metro-

pond p5rhsite, pe care nu voiegte s4 i le lase actua-lului Metropolit, Si nu mat lipsegte pentru deplioa In -josire a bisericil grecegt1 decat ridicarea unul tort in

scaunul Patriarchal.In mijfocul azestel nesigurante penibile cade, din no-

rocire, schimbarea Marelui Vizir, In urma clreia noulPatriarch 41 Or asegte scaunul Si se ascunde, Metropo-

ascuogi Yes WA de intar4iere la iv611 cegtiganou curagiu pentru afirmarea dreptulul for de alegerenone sperante db a put6 Yeti biruitorY ').

') Residentul Simon Reniger end Impgratul. Constantinopol,12-21 Innie 1652.

;i

;i

si

ei

Ii

lilifsi

214

1652 Locuitoril Moldovil aunt fugitT 0 risipitl prin plidurT ;Muntenia sti, din contra, duph cum spune Mateifi-Yodelel InsulT, inarmath 0 gata de a respinge o eventuallnavglire a Thtarilor.

Fostul Patriarch grecesc Atanasie Patelaros s'a tu-tors In timpul din urmh din Moldova aid §i a obtinutprin marl promisiuni de bans' ridicarea sa din noti inscaunul patriarchal, ba a 0 primit confirmarea §i pact-nica Introducers In scaun, cu care ocasiune a fost dis-tins cu none caftans de onbre ; a Te§it lase apoT laivelh, ch el n'are banT, ca sh-0 Implindsch marile fa-glduinte. Adsti descoperire l'a trantit din scaunul pa-triarchal In temnita, de undo a gasit in cele din urmhocasiune de a schpa In casa renegatulul, care a schim-bat positiunea unuT Metropolit de Rodos cu cea de

Capigi-Bali al Sultanului, §i aid se ail& §i acum. Introaceste Gruff afi r6u0t sa obtie prin rugAmintele §i prinopintirile for reducerea sumel fagliduite de Patelaro Infavorul unuT alt candidat, a chruia alegere §i confir-mare all §i scos-o la capht Si pe care-1 ajuth acum cuputerT unite cu atat mat virtos, Cu cat prin acdsta do-resc al Inlature pe Patelaro, care li-e suspect din causatainicel lui leghturi cu scaunul din Roma 1).

1652 Dragomanul Imphrhtesc Panaioti Nicusio s'a chshtoritde cur &nd cu o grecOich din casa Kaukuseno (sic) §i aremas scum, in urma cheltuielilor de Duda, cu pungag011i. El e lime un om forte folositor tli pentru resident

') Rtsidentul Simon Reniger e6trg ImpiSratul. Constantinopol,20 Idle 1652.

215

inlispensabil ; acesta sthrue dar sh i se dee cu oca-siunea acesta nu numal un rest din ldfa lul, ci tot-odath §1 o anticipatiune 1).

Tineril polonezl ajung In robia Thtarilor, Nicolas 1652Potozki §i Kalinovski, pe care tatal Aft l'a dat ostatecIn manile Th tarilor pentru suma de 70,000 taleri,precum tIndrul Schonberg afi schpat din Inaltul turn,In care erat p u0 de 'Mari la Inchisore, In urmhterulchip. Dragomanul Regelui Poloniel, un Armdn, care eraiushrcinat in tainh a pune la tale schparea acdsta, aca§tigat adeca, !nide de tote, pentru planul lul pe unTurc priu o recompensh de 3000 taleri, din care atreia parte urma sh fie platith la locul eliberhrii, adouadin cele trel 0.41 la Constantinopol, ear a treia InPolonia ; el amendoi all Imbhtat apol pe paznicil tem-nitei cu Yin panh-ce i-au adormit, all desfAcut Introa ceste lanturile de fier, all luat de grab pe prisonierlWare pe cal tinuti anume la Ind6manh ri i-ah dus lamare, unde IT agepta o corabie cu panzele gata de afi Intinse §i i-au scapat astfel din cercul de urmhrire alThtarilor, care, princRind de veste, s'au tinut duph ei atat peuscat, cat §i pe mare, dar n'ag putut sh prindh decatpe servitoriT eliberatilor, care in lipsh de cal fugiserhpe jos.

La. Constantinopol, unde sosit cu bine, 'I-a Ina-prumutat agentul lul Lupu cu 1000 de bled, ca sh-1plhtdsch Turcului mal sus pomenit a doua rah, din ono-

Residentn1 Simon Reniger catre .Baronnl Rudolf Schmidt.Constantinopol, 31 Inlie 1652.

all

pi

')

216

rarul de eliberare, §i residentul Reniger, care, temen-du-se ca nu cum-va sa fie descoperit, nu a putut sale dee in case lui adapostul, pe care-I cerusera, i-a malajutat cu 100 talerl, pe care li i-a dat imprumut, casa trimita WI de Int Ailiere un curier In Polonia.Raoul Tataresc, informat prin marturisirile servitorilorpring al fugarilor despre cele petrecute, pune acestasclipare reuOta In sarcina NT Lupu, care a trimis peadeveratul eliberator §i a comandat corabia folosita cuocasiunea acdsta ; 11 acusa dar cu Indkjire la P6rtaotomana §i-1 ameninta, cli va da o navala in Moldova,nude le va pustii t6te §i va Ma IntrOga poporatiunepanel la copiil de §apte ea.

In vreme-ce lime in urma poruncilor date de P6rta fu-gariT sunt urmariti pe la t6te trecatorile §i pe la t6testrlmtorile, mai ales spre Moldova §i spre Muntenia, §ise WI cele mal aspre mesurl peutru prinderea lor, elscapa norocos de la Constantinopol In Asia Mica, deundo tree apoi pe o corabie otomani la Venetia §i apolin patria lor, undo ajung, In sfir§it, sa respire dupafuga lor aierul liber al Poloniel. Ne §tiind And, ca fu-garii all reu§it sa se intOrca acasa, P6rta se folosegepretutindeni de temnita §i de torturl spre a le da deurma, trage din cause acksta la r6spundere §i pe multicre§tini nevinovatT §i-1 is sub cercetare, ba banuie§tede complicitate chiar §i pe ambasadorul Frantel, carepare a fi fost denuntat in marturiskile unul torturat,§i numai cu anevoie so p6te desvinovati, ear pe eelbanuiti P6rta '1 pune'n libertate numai dupa-ce se res-cumparit eu marl sume de bani. Agentil Id Lupu, caredin porunca DomnuluT lor all ajutat pe Polon esii elibe-

217

rail cu ban! §i i-a0 spriginit §i altfel, s'at'e folosit pen-tru acesta de un om bun, care li-a dat fugarilor gadfipost timp de o nepte in casa lul; ca A ascunde,acum ajutorul, pe care l'afi dat, §i a sfi se spele cu-rat! atat pe el, cat §i pe Domnul lor, ail denuntat in1ntelegere en el mi§elege pe acest om Portil. Renigerse bucurfi deel forte mull de a nu se fi dat asta-datade gol fail cu asemenea lag tradatori 1).

Retrfigandu-se de la Camenita, Tfitarii afi cutrierat 1652

de curend o parte din Moldova, al cfireia Domu aceutat, Intocmai ca locuitorii, scliparea refugifindu-se in'Hurl.

In acelall timp fratele Hanulul tataresc a trimis laMateitl-Vodfi pe o Agaul cu suita el A-1 spunk efi El(Mate%) §tie forte bine, cum afi pustiit Tfitarii de cu-rend Po Ionia ; de aceea sfi plAtesce numa! decat 80,000talerl, orl o va pfiti §i el cu Cara sa tot astfel'. Ma-tEit-Voda a lasat pe soil se qtepte cate-va Vile res-puusul, ear in vremea acesta a facut despre acestfi pre-tensiune raport la Perth cu adausul Tara nu p6te slplAtescii maI mult decat un tribut ; dad trebue al leplatesca dar Tatarilor un tribut precum cer el, nu ma!Fete sa-Y plfitesch Portil otomane nicl unul. Dupl-ce la

acesta a sosit de la Perth flira de IntarViere respunsul,ca sa nu se lase de lot sfi fie pungfigt de Marl", el§i-a desfe§urat intrega ogire papa la hotarele Moldovil

') Residentul Simon Reniger citrii Imp6ratul. Constantinopol,

3 gi 12 August, 1, 8, 15 gi 17 Septenlvrie gi 11 Octomvrie1652.

218

In linie de lupth, i-a Mout pe deputatii 'Mari lor satr6ca In revista qtirea acdsta §i i-a concediat apol curgspunsul: Dacli Hanul Mares° ar fi In acela-§i felca Sultanul stapanul acestel WY, i s'ar plati tributulobicinuit, altfel nu i se (la Bid o para. Ear dad s'arfi gandind sa scot cu foga ceea ce pretinde, nu aredecal A vie : 11 a§tdpta aid 50,060 calaret1 romanssub conducerea Domnulul lor").

1652 Tributul Moldovil §i al Munteniel a sosit cu cate-vaVile maY nainte la POrta. Lupu II multume§to residen-tuluT Reniger atat prin o scris6re de la 31 Iulie, cat§i verbal prin noul s6fi agent pentru deosebita grapeImp6ratdsca Si pentru scutirea de vamti, de care s'abucurat Stefan Bablai, diregatorul curtil Id, pe care-1trimisese la Venetia pentru cumparaturi, in trecerea lugprin statele Imperate§ti ; oferind Imp6ratulu1 atat pentruaceste, cat §i pentru alts (lover de gratie, multumirileSi serviciile sale, el IT pred. residentuluT §1 o scris6reMO Baronul Rudolf Schmidt, al caruia aspuns laadresa lui Lupu e alaturat In copie 2).

1652 Rakoczy, pentru care Incuscrirea id Lupu cu Chmiel-nizki e un spin in ochi, II trimite Portii originalulline scrisori latine§t1 Impodobite cu marea pecetedomndsca alul Lupu catro un judecttor din Arddl incestiunea unul supus moldovdn : in scris6re se da, Intro

1) Residentul Simon Reniger eatri5 Impiiratul. Constantinopol,3 August 1652.

3) Residental Simon Reniger eltri3 Impgratul. Constantinopol,1 Septemvrie 1652.

219

altele, §tire despre lnceperea negotierilor de pace i des-pre Invoiala de pace ce se va incheia, dupe -cum sesped, Intro Polonia §i Cazaci, precum §i despre inten-tiunea lui (Timoteifi) Chmielnizki de a veni In pers6nala Ia§1 spre a se Inte lege cu Lupu. Principe le Arddluluiglorifica scrisarea acdsta Intr'un act special, pe care 11 tri-mite de asemenea Portii, In mod pe cat de strania, peatat de rfiutacios. Scopul urmarit de Lupu prin acOstacasatorie a Mut sale e numaT, ca prin mijlocirile lut deacum sa-i impace pe Polonesi en Cazacii §i apol sa.-1undsca pe eel dot Impacati in o anal* Indreptata matanteiti contra Tatarilor, apt:4 contra Turcilor ; el a §iobtinut in Polonia indigenatul §i titlul de Principe §iastfel are In pecetea sa o corona, ear on timpul se&deg° sa iee cu ajutorul Polonesilor §i al CazacilorMoldova, Muntenia §i Arddlul ca stapanitor absolut.

ItakOczy, care cere §i prime§te Inapoi originalul ace-stet scrisorT alui Lupu, trece de altminteri la Portadrept un credincios vasal §i informator, fiind -ca trimitela POrta raporturi f6rte amenuntite despre evenimentele§i sterile cre§tinatatii 1).

La sfIr§itul lunei August a venit fiiul lul amid- 1652

nizki en 8000 de Cazaci In Moldova §i wi -a sarbat laTag casatoria cu fiica lui Lupu, apol s'a tutors earacasa Insotit de sotia sa ; el a lasat Inse cea mat mareparte din Omenil s61 in Moldova, ca sa apere pe dom-nescul sea socru, pe care Hanul tataresc, tot suparatdin causa interveniril de care -1 banuege, pentru elibe-

') Residentul Simon Renig er catr6 Imperatul. Constantinopol,18 Septemvrie 1652.

220

rarea celor trey soil polonesi, l'a amenintat cu pustiireaIntentiunea de capetenie, cu care Lupu a fhcut

Incuscrirea acdsta, pare dar a fi puma! ca prin Omnish-T tie de o camdath pe ntarT departe, ear apol sh§i-1 fad prieteni §i astfel sh Intar6sch Domnia §i s'oasigureze contra nestatorniciel noroculul 1).

1652 In urma recomandatiunit lul Reniger, Lupu-Yodel leface o f6rte binevoit6re primire celor duol nobilY polonezi,care veniserri la Constantinopol on cea din urml mareambasadh Imp6ritt6sch §i s'ait tutors de curend acashprin Moldova, IT tine ca pe Ospetii set §i le a. gardade siguranth, precum §i trasurl pina la botarele Po-

Agentii luT din Constantinopol IY fac residentululun dar tot In semn de recuncltinth pentru gratiosa pri-mire, de care au fost imphrte§iti in trecerea for prin

imperitte§t1 servitoril de curte, pe care-I trimiseseLupu la Venetia pentru cumphrlturi. Scris6rea adresathde Lupu lul Reniger In cestiunea acOsta la 15 Sep-temvrie, precum §i aspunsul de la 6 Octomvrie al ace-stuia se afla alhturate In copie la raport 2).

1652 De Ere -ce Lupu I,sl spriginqte on marl sume de banicompetirile la scaunul Munteniel, duonania indarjithdintre el §i Mateifi-Vodh isbucne§te In flache vit §iiscodirile reciproce urmate In tail* precum §i preghti-rile de resboifi facute pe fath aunt la ordinea

1) Residentul Simon Reniger elta Imphatul. Constantinopol,25 §i 27 Septemvrie 1652.

2) Residentul Simon Reniger efitriS Impgratul. Constantinopol,11 Octomvrie 1652.

terit

4i1eT.

inter.

tarts

221

Domnul Munteniel 1§T tine oltirea mereA gata de r6s-bold §i §i-a ma asigurat §i de la 11616czy trupe deajutor pentru casul, el Lupu, rA46mandu-se pe sprijinulTAtarilor §i pe al Cazacilor, §i-ar Intinde mina rivnit6renu numal asupra MuntenieT, ci tot-odatA §i asupraArd6lula. Procederea ambilor Domni Invriljbiti nu eInse totdeauna la fel : pe clod, de exemplu, Mateiil-Vodlt slute§te §i om6r1 pe isc6dele moldovene prinse pepam6ntul Munteniel, Lupu -Veda se aratti f6rte bine-voitor fail cu isc6dele munteue, pe care le prinde, §ile lasA nesupArate sh se intOrd In tara lor.

P16,ngandu-se agentil Munteniel la Marele-Vizir derivuirile uneltitOro §i turburatOre ale Jul Lupu in ceea

ce prive§te tara for §i Intreband el, de ce P6rta las1pradA peiril o lark care ui -a platit ODA arum regulattributul §i a Implinit §i cele-lalte indatorirT ale ei,Marele-Vizir a r6spuns: Mateid-Yodel portA de pestedou-4eci de anT carma prii sale, nu i-a Mut on t6teaceste Sultanula 'lid o singnr1 data macar un darextraordinar ; de 6re-ce ac6stA procedere del pe fatA ouimit6re lips& de recunqtintA, a fost propusa la P6rtlio m6surl asprA contra la, dar o hotarlre nu s'a luatAnd In ac6stli privintl, bind -ci el (Marele-Vizir), cavechit prieten al lul Mateiti-Voda, a tinut in favorulla cestiunea in suspensiune; de aceea trebue sl stArueen tOth grAbirea, ca Domnul for sal, trimitA un frumos§i pretios dar 1).

1) Residentul Simon Reniger cltrii Imp6ratul. Constantinopol,12 Decemvrie 1652.

222

Tataril iti CazaciT inaintdza, dupli cele din urma ,stirs,spre hotarele Moldovii, de 6re-ce Hanul tAtfiresc, totsuparat And pentru eliberarea color trei prisonierI po-lonezi, cere de la Lupn on extradarea celor sclpati, orplata sumeT de 200,000 taleri §i e Bata, la nevoie, alstOrd ceea ce cere cu puterea armatfi. Lupu inse ndgla fi luat parte la eliberarea lor, §i drept dovaB des-pre acdsta prinde pe Armen!, care i-a scapat pe pri-sonierl din temnita Tatarilor 0-1 extrIddza HanuluT tli-thresc, pentru-ca din nArturisirile lui sa se Incredin-teze, c& el n'a lucrat In Intelegere cu Domini 1).

1652 De Ore-ce Pdrta face t6te opiutirile sa adune sumelenecesare pentru plata soldel Ienicerilor §i spre scopulacesta face pe ici pe colo §i Imprumuturi forsate,Marele-Vizir, care vrea slit asigureze positiunea prin

satisfacerea Ienicerilor, cere de la Patriarchul grecescdin Constantinopol plata uneT sume de 9,000 talerf.Acesta. refusl lose suma acdsta, pkase§te patriarchiaSi se ascunde de urmaririle PortiT. ProfitAnd lute deocasiunea priinci6s6, predecesorul Id, fostul PatriarchIoanichie, iese din ascun4i§ul Id de pad ad la lumina4i1el, mituie§te pe Marele-Vizir fagaduindu-I marl sumede banT, care se urcail, precum se oicea, peste 20,000de talerT, §i obtine astfel numirea §i sdrbatordsca sa in-troducere in scaun, precum i caftanul de ondre. Doipatriarchul resturnat nu p6te deocamdat4 0, iasl Parade primejdie din ascunfp§ul lul, se p6te presupune cu

1) Residental Simon Reniger catrti Impiiratul. Constantinopol,12 Decemvrie 1652.

teth probabilitatea, ch duph practica introdush la GrecTel 1§1 va da silinta de a aduna sume and mai mart,pentru-ca, oferind mai mult, s1-1 sc6th ear din scaunulpatriarchal pe Ioanichie. Astfel ruinezh Grecil bise-rica §i avutul propria, In vreme-ce Tani', care trecscaunul patriarchal totdeauna celul ce cla mai mult, sebucurh de asemenea procedere ').

In urma uneltirilor indelungate ale lul Lupu contra 1653

Principelul din Ardel, precum §i in virtutea relatiunilorde bunh vecinAtate §i a aliantei acestuia cu Mateiti-Vodh din Muntenia, o armath comandath de generalulIon Kemeny porne§te din Ardel asupra Domnulul dinMoldova, care, nea§teptandu-se la acesth nal/lire a [meiarmate dupane, fuge din capitala sa in o directiunenecunoscuth §i e urmhrit cu sthruinth, in vreme-ceCara intregh i se supune generalulul Kemeny 2).

Pe Marele-Vizir, care e du§mAnit Bill de curmarede Eunucil din Serairi, 11 umplu de ingrij ire §i conflic-tele ce produs timpul din urml in Moldova.

Avend in vedere primejdia, in care se all. atat Mun-tenia, cat ;1i Ardelul in urma nhzuintelor cotropit6reale Id Lupu, care-0 asigurase acum §i ajutorul Caza-cilor, Mateih-Vodh inchee, duph toth probabilitatea cuconsimtementul Paplei de Buda §i a celel de Silistria,

1) Residental Simon Reniger eltriS Imperatul. Constantinopol,9 gi 18 Aprilie 1653.

2) Gheorghe Rak6Lzy eXtrd Comitele Wesselenyi. Alba-Inlia, 18Aprilie 1653.

1653

223

a'aA

IgT

224

o elle* defensiva ofensivh cu RalcOczy contra 10Lupu, pe care iah astfel amendoi hothrirea de a-1 ataca.PrindAnd lose la timp veste despre planul for §i tiindsdmh ;i de nemultumirea tell sale, Domnul Moldova scapade o cam-dath in castelul fortificat Hotin de la hota-rele Po Ionia, de undo IY ofere Portia 20,000 talerY, cash-1 ajute §i sh-1 ridice ear in scaun, oferth, care arSi produce efect deplin, dach Cara n'ar fi atht de por-nith contra lob. Intro aceste Moldovenil I I aleg loctiitorde Donn pe Stefan, unul dintre cel mai de frunte boi-ell, care no indrhoe§te and la Inceput sh iee titlulde Pomo, sperand Inse a se sustind cu ajutorul toril§i al color dol Domni vecinl In scaun, el se intituldzhin curAnd Princeps terrarum Moldaviae", confirml peagentil Moldovenb de la Mil §i, ca sh obtie prin marldarurl de banl confirmarea alegeril sale, trimite la Con-stantinopol cats -va deputati, care se §i afil pe drum.Mateifi-Vodh IT face de altminterY el Insu-§I PortiT ra-port despre Ye;irea sa la rilsboia contra luT Lupu Siadaugh, ch a flcut-o acesta numal In vederea binelulob§tesc Si in folosul Sultanulul ch e §i de altminterltimpul de a se pane alt Domn in scaunul Moldovil.

Ralioczy face, ce-I drept, In raportul adresat PortiIin cestiunea acdsta amintire despre firea pericul6s1 §idin ce In ce maY stricaclOsh aid Lupu, precum ;i des-

pre carmuirea lab Urania §i despuiet6re, devenith

ne maY suferith pentru Moldova, care in cele din

urmh s'a rhsculat pe far l'a silit sh fugh, on dicelose nimic despre colaborarea sa §i despre ajutorul detrupe, pe care i l'a dat lob Mateifi-Vodli. Earn P6rta,de§i e despre t6te bine informath, ITT dh aierul de a Y

gi

gi

pi

225

fi tote indiferente, pentru-ca sa nu provOce none com-plicatiuni.

Cu toti ace§ti dumani al lul Lupu se insote§te siSiavus-Pa§a din Silistria, care a trecut cu tOtfi putereasa armata Dunarea §i a pus paza puternica in totestrimtorile de munti §i In tote trechtorile, pentru-ca sfiImpedece ori-§i-ce comunicatiune intro Lupu §i Porta.S'aii ivit apol multi Greet, care ofer marl sume dehaul pentru scaunul Moldovil, Mare le-Vizir fuse nu ureasfi stee de vorba cu Anil mal nainte de a se fi in-tors Capigi-Bapua trimisa la fata loculul. Aceste tur-burtiri inse produc, In genere, numal suparare la POrta,care se teme, ca Lupu ar fi putend sa Impace pe Co-rtina Poloniei cu Cazacit sa-1 determine a se aliacontra celor doT Principt, dumanil Iul, ba chiar §i con-tra Turciei 1).

Ibrachim-Aga, care a fost trimis de Nita In misiunespeciala la Mateifi-Voda, l'a gfisit, dupa raportul luT,pe acesta pe pamOntul Munteniel In tabgra, in mijloculo§tirii sale de 40,000 Omen!, pe deplin gata de lupta.De Ore-ce contra tuturor a;teptarilor Lupu era gata sapornesca asupra lut cu CazaciY, Mateill Voda a crePtde coil* sa nu-1 concedieze pe Ibrachim-Aga, ci Paap4at la o positiune adapostita, pentru-ca s van, cu()cliff lui propril desfli§urarea evenimentelor §i sa-1 pitaraporta despre ea Portii cu deplina siguranta. In ta-lAra lut Matelfi-Voda e §i Stefan, loctiitorul safe ocdrmui-

') Simon Reniger end Imphatal. Constantinopol,8 Mai 1653.

59,838. III. 15

gi

pi

Rosidentol

226

torul ales de compatriotil sei duph fuga din Moldovaalut Lupu ; acesta a fost trimis cu 9000 de (Small lahotare, nude avea sh iee positiune, dar urma sh se re-tragh ear spre armata principalh, dad. vedea ca Lupuvine en puterl prea covir§itere, ceea ce el a §i facut.0§tirea Jul Lupu consista, dupacum se spune, din

30,000 Cazacl, 5000 mercenary de deosebith nationali-tate, intro care §1 'Mari, din 2000 de muschetierigermani §i diutr'un pare de artilerie cu 16 tunurl.Din ace§tia 10,000 diutre eel mai buni §i mai alegMad steteaq sub conducerea persona% a tInerului(Timoteiu) Chmielnizki, care a detapt din cele-laltetrupe ale sale 10,000 de 6meni §i i-a trimis nainte ;ace§tia at dat foe, as pradat Si ati pustiit Cara In modingrozitor §i parte all macellrit, parte ati pus pe fughavant-garda Jul Mateiti, care numal cu anevoia, de§idestul de In grab, a putut sh-adune pe 6menii risipiti,sh-1 mil In rend de bhtaie 0 sa -1 fad sh urmezelupta, acdsta lose numal amenintand, ch altfel II vamhcelhri el Insult. Aceste hartuiell s'ail %cut la 26 §i27 Maid.

Aripa drdpth alul Mateitt-Pods o comanda mai suspomenitul loctiitor Stefan, ear cea steng4 sphtarul Mun-tenia ca purtator de sabie al Domnului sea; in centruse Oa In prima linie o MI de chlaretT, venia apolartileria Iii in dosul acesteia luase positiune Mateih-Voda cu restul trupelor sale.

Din trupele transilvane se presentase pe cempul delupth numai o cdth de 500 chlhreti; ear corpul prin-cipal al armatei, vre-o 25,000 OA la 30,000 6meni,a sosit acolo numal 4iva urmatere, fiind-ch dupti, t6te

227

combinatiunile nlvalirea Cazacilor nu se credea a fiatat de apropiatt. Avant-garda luT Lupu, care se sporisela 20,000 OmenT, a suferit perderl cu atat mai marl,cu cat mai molt se apropia In Inaintarea el de otireainimica, §i de 6re-ce tInerul Chmielnizki §i Lupu aturmat Si eT in curend en toiul armatele inamicesteteat fatg In fad §i ?Attila nu se mai putea amana.

Acesta a lost data la 27 Malt de ambele pgrti cumare Indarjire §i cu tot atata indgratnicie Si s'a urmattimp de 7 cesuri cu IndoiOse, nehotarlre §i §ovitind me-re* In o parte §i In alta. Artileria muntenescg, compusgdin 32 tunurl, trAgea In Cazaci focurY atat de biue chititesi rgre§te atat de tare rendurile lor, in cat eT se zepg-cesc red de tot. Dar ora hotgraril n'a sunat and §iarmata muntenescl da §i ea jertvele eT. Mateit-Voda seluptg cu adeverat curagit de let i face minuni de vi-tejie un glonte de muschetg-1 rgnqte'n toiul furtunosal luptel la pulps, calul de Male IT cade lovit de unglonte al dupauilor §i stegul domnesc purtat In apro-pierea lui cade sub moml viiu at inimicului ; dar cura-giul lul remane nelnfrant, el nu se dg In clipa hotart-tore la o parte ; aventat Si nebegandu-§1 rasa In soma,el healed rgpede pe alt cal, se arund din not ensabia seed §i cu bratul ridicat in virtejul lupteT, Im-bArbatezg prin vorbg §i prin fapta trupele sale la sta-tornicie §i le improspeteze, puterile promitandu-le vic-toria §i dandu-le nadejde de prada. 0 tenif Jul se luptgcu toiul cu acealT vitejie ca densul. Mil de du§manIzac pe campul de luptg, cei-l'altY se risipesc fugind §ireslAtindu-se, 5000 de CazacT cad in manile InvingAto-rilor, tote tunurile (16) Si bagagele suet §i ele per-

ogtirii,

228

dute,, ear Lupu pi tinerul Chmielnizki sunt urmaritT in&A selbatica. Peste 25,000 6menT a costat la un locacesta qi sloger6s1, In care 116k6czy era Inaintat cu20,000 pedestrime pi 10,000 calArime OA la Brapov.

Cazacilor pring Mateifi- VodA li-a dat Tertare, an Inatot astfel pi TAtarilor, ear Germanilor, care fugiserlIn o padure, lia lAsat numat alegerea, ca sa fie Ter-tatT In schimbul intrArii for in serviciul luT on sa fiemacelaritI fail de amanare. ET all ales prima alterna-tivA : s'at predat pi all intrat sub stdgul luT.

Bagagele pradate, deli se aflag Intre ele done careinclircate cu banT, invingfitorul le-a dat tete optenilor sel, pi,cand i s'aq adus din trAsura de caletorie alai Chmiel-nizki 1000 de galbenl venetienT de tot noT, a refuzata-T primi, ci i-a schimbat cu talerT, pe care i-a distri-buit iutre soldatT. Cu acea-f nobletA s'a purtat, candi s'afi adus frum6sa bland de samur pi alte hainescumpe ale Id Lupu ; el le-a pretuit pi a distribuit pre-tul intro soldatiT seT.

Intre }Attain prAdate s'a gasit pi scrisarea pi ordinal,prin care Marele-Vizir de atuncl it lndruma pe Lupuas nfivfildsca Ma de sfiall In Muntenia pi sa -1 sc6t1 dinscaun pe tradatorul Mateifi-Voda ; Mateiii-Voda a predatsunt acum cate -va tlile amendoue aceste acte importanteMuftiulul cu adaosul Meat cu glas tanguitor, ca tamnenorocitl a fost atat de refi pradatii pi pustiitA, !matabia In vre-o 40 anT va putd sa se reculdga ; ear candMuftiul i-a fAcut Marelul-Vizir aretare despre acesta,acesta a negat cu hotartre scris6rea pi ordinal, precumpi orTpi-ce ptiinti pi participare a sa la cele petrecute.

P6rta a trimis la 4 Maiti pe un Capidji-Bapa in

229

Muntenia §i pe altul in Moldova, ea sl iee informatiuniexacte Si sigure despre turburArile §I despre evenimen-tele de acolo. Siavus-Pap stA de o camdatA cu qtireasa gata de luptA, dar nu i-a venit pad acum nicT noelparti intr'ajutor ').

Fie In urma necurmatelor asuprirT §i despuierl, fie 1053

in urma nedreptatirilor suferite In vista for privatl,boieriT din Moldova And de maT multi ani suet cu-

priu§i fatl de Domnul for Vasi lie Lupu de o aversiune§i de o url, pe care el numal de acea n'ad dat-o pefats In fapte, fiind-ca on li-a lipsit ocasiunea priinci6s1pentru ac6sta, on nu aveafi destull incredere In pro-priile for puterf.

ET 0-au amanat decT merefi Incercarile de eliberarepad in timpul septAmanilor trecute, cand, instigati deMateifi-Voda §1 de Ralc6czy, ei ail ur4it o conjuratiunein WA forma Id at boar% ca in Dumineca Floriilor0-1 om6re la TeOrea din bisericA pe Lupu orb cel putinsa -1 prindl §i sA-1 punh'n temnita. Cate-va 4ile maTnainte de executarea acestel botArlri inse a prins de vestedespre ac6sti conjuratiune un cAlugar grec, care i-aMut in cea maT mare grabl Domnulub arfitare despreprimejdia ce-1 ameninta §1 i-a dat §i lista maT mul-tora dintre conjurati. Pe trot dintre conducAtorT Lupui-a pus fArl de intfiriiere la Inchis6re, i-a dovedit vi-novatT §i i-a executat indata. Marele ambasador sailMarele LogofAt al Ora lose, cel d'anteiti Intro boierT,

') Residentul Simon Reniger catra Imperatul. Raport desprebatalia data victorios de Mateiii Voda apr6pe de Tirgovi§te contraId Lupu §i contra Cazacilor. Constantinopol, 9 Maiii 1653.

230

care se afla §i el Intre conjurati §i dup. tnvoiala facutade acqtia era designat ca succesor in scaunul domnesc,a luat, dupa-ce complotul a fost dat de gol, drept pre-text o urgenta scris6re de la sotia sa, care, fiind greahind, it chema sa vie in grabs la dAnsa, §i astfel aprimit de la Domnul seu permisiunea de a se duce pecute -va lile la una din mo§iile sale de la granita Ar-ddlulul. piva urmatOre Domnul a trimis, ce-I drept, unInsamnat numar de apro41 duph el, ca theme lasine, darn el, simtind primejdia, a scapat de den§ii prinacea, ca a trecut la o§tirea transilvana ce se afla lamica departure de mo§ia MT. Fapta ac6sta l'a 'but pePrincipe sa banuiasca cu destul temeia o neqteptatanavalire a Ardelenilor t4i a Muntenilor §i sa Tee hota-rtrea de a-g aduna comorile §i avutul de a le tri-mite dimpreuna cu sotia sa §i cu copil sal' In sigurantala Hain, o cetate a§e0ata la hotarele despre Polonia aMoldovil, In fata Camenitel devenite celebre prin asediulSultanulul Osman.

Tot acolo s'a dus apol In urma, §i el lnsotit de curteasal, de multi boierI §i de maT multe detalamente aletrupelor sale de lefegii; el ins n'a intrat in cetate, cia tablet prin pregiural el qteptand sa-I sosdsca dint6te partite trupele de lefegii, pentru ca sa pita tinecu succes pept cu du§manil En. In timp a tri-mis pe una dintre rudele sale la ginere-sed Chmielnizki(fiiul), ca sa c6ra ajutor de la Cazaci ; de Ore-ce Inseacest deputat a -fost prins la hotarele Moldova de Par-calabul localitatiT, un boIer, Domnul, primind tire des-pre acOsta, a trimis In gran o c6ta de calareti, ca

sh-1

§i

acela-sl

231

sa-1 aducl In fata sa pe Para lab, clruia i-a tliat apolcapul ca until resvrAtitor.

Mine Ore In urml, i-a venit apol ,tires, cu rivalulluT, maT sus pomenitul Logoffit, a ocupat Ia0, capitala,cu ajutor de trope din Arc161 §i din Munten a §i s'apus cu tetl Ostea IuT pe drum spre cetatea Hotinulul,ca s'o asedieze ; nu putin dupl primirea acestel §tirialarmante Domnul speriat a trecut cu cea mat maregrabl dimpreunl cu Domna, sotia sa, cu fiiT set, curudele sale, cu ceT maT Mimi amid §i cu servitolii, catotul vre-o 500 persOne, peste Nistru, acest rill, careface hotar intre Moldova ,l Polonia, §i in curAnd a vii-4ut cu ochiT lul propril, cum pe cel-lalt termure cate-vacare de bagagifi, care in pripa fugal r6mAseserit'n urm4,at cut prada in manila avantgardel inimice.

In strInitorarea acdsta Lupu a trecut pe plmeatulPoloaieT, unde, trecand prin fata Camenitei, el a fostprimit Orbltore§te i cu darurl de on6re de MO Ca-stelanul Potozki, acela-§T VI al fostuluT generalisim

polouez Potozki, pe care Lupu 11 sclpase anul trecutdin robia Tltarilor, §i s'a stabilit Intr'un sat orY In-tr'un castel din apropiere. Prima luY grill a fost acumA descrie ginerelul s65, Cazacul, situatiunea in careajunsese §i sl cfirl ajutor grabnic de la el, care, Unfit.hot/rit, Indrlznet §i f6rte bine dispus fatl, cu socrulsea, a §i rspuns pe cat de grabnic, pe atat de strl-lucit la chemarea ce i se flcuse cu atata Incredere :WI de a tine catu-§T de putin sdml de pedecile cedupanii puteall sl-1 pull In cale §i cerend numaTbinecuvfintarea tatalui Oil, el a plecat cu cea mat maregrabire In fruntea nisei garde compusa de 6000 CazacT,

232

dupe. care in urma mesurilor luate de densul aveail siineat urmeze 12,000 de 6meni pe alts cale spre Mol-dova. Nu departe de lag a oat peste 6stea nouluiDomn, a batut-o, a silit pe cel lovins sa fuga In

Avid! §i a ocupat retiedinta socrulul seri. Primind §tiredespre aceste, Lupu s'a tutors cu Intrega sa curte lalag, Linde In curend dupa acea s'at unit alte multeRiff de Cunt sositi in urma cu Invingatoril, §i ah s3resbune atacul facut de Mateiii-Voda asupra lui Lupudupe. -ce se vor mai fi sporit §i cu Tatarii ce se al%pe drum.

Mare le-Vizir s'a dat WI de §ovaire in partea luiLupu §i a zAdarnicit astfel sperantele partidulul adver-sar, care presupunea, ca P6rta II va declara pe Lupurebel dupa trecerea lui pe teritoriul Po Ionia §i va con-firma'n Domnie pe Stefan, noul alesul Domn. Avendsperanta acesta, Stefan a trimis o deputatiune de 12boieri la Constantinopol, ca sa se plange. de Lupu §i sa dr%confirmarea alegeril ; tinerul Chmielnizki lose a trimis Indata dupa victoria sa stralucita o c6ta de calareti inurmarirea deputatiunil de boieri, care a fost prinsa laGalati, puss to lanturi, adusa la Iag §i puss la dis-positiunea Id Lupu. Ear Marele Vizir indata dupa vic-toria c4tigata de Chmielnizki i a trimis lui Lupu prino Aga §i printr'un om de incredere al Domniel mol-doveue un Chatiprif, prin care-I confirms in DomniaMoldovil §i-I Imputernicqte a face contra lui Mateiti-Voda §i contra Id Rdkoczy expeditiunea de resbunare,pe care o planuise 1).

1) Dr. Scogardi rata Lronul Rudolf Schmidt. Constantinopol,1 Innio 1653.

233

In vreme-ce P6rta otomana nu prea §tie cuT sa-i dee 1653dreptate In turburarile din Moldova, Mare le-Vizir, unom pecat de scurt la vorba, pe atat de primejdios infapte, Il favoris6za in mod invederat pe Lupu. Nu nu-niaT ca Agentul Moldova a plecat cu grabire la 23Maid din insarcinarea Jul insotit de patru Turd laDomnul sad ridicat din nod in scaun cu actul de con-firmare, dar la 27 Maid s'ad trimis Hanului tataresc§i frateluT sad caftane de on6re §i adrese de laudsdimpreuna cu Indrumarea de a-i da luT Lupu cu Maputerea for ajutor §i spriginire; ear Domnul din Mun-tenia §i eel din Ard61 all fost amenintati cu disgratia Sul-tanului, data nu se vor abtina de la orili-ce atac ulte-rior contra luT Lupu §i nu vor trai pe viitor in bunsintelegere cu el. In fats acestora ItakOczy i-a dat prinagentul sad atat Marelul- Vizir, cat §i Portia in vorbelamurite §i fall de sfiall sa intel6ga, ca ormand eaall da silinta de a sustine pe Lupu cu ori-ce pret, vatrebui Ali !astral!) eze cele trel ten iuteresate ; easpre scopul acesta Mateid-Voda, care and de mult tine40,000 6meni sub arme, a chemat acum tot pe altreilea barbat din tart sub st6guri, §i a pus acestcontingent de a lungul Dunarii spre a respinge o even-tuala navalire a Turcilor in tall, ears el a inaintatpersonal cu armata sa principals spre hotarele Moldovildespre ?up-0 pe tend 114116czy inaint6za despre M641-nopte ; ca, Intr'un cuvent, cei doT Principi sunt both,-rItT a nu-1 maT suferi de loc pe Lupu In vecinetateaMr'. De Ere -ce Domnul Moldovil are aliati numai Ca-zaci §1 'Mari, purtarea acestor ajutatorl va sc6te InMoldova lucrurl stranil la iv61a.

234

La 28 Maid un curier transilvan a predat PortiTreclamatiunea facutd de Rdli6czy In 16 puncte contraJul Lupu. Primul din aceste puncte de acusare sc6te la

uecurmata corespondenta secrets alul Lupu cu Im-pdratul §1 cu comandantil de la liotare, mai ales cumare§alul campestru Comitele de Mansfeld cu Comi-

tele Wesseldnyi din Capvia ; prin acdsta el starue apune la tale intre Impdratul, Regatul Poloniel, Cana§i sine o puternica alianta contra Impkatiei otomane§i, to casul ca Impdratul vrea sa adune spre acest stopo armata puternica, el asigurdza cooperarea Poloniel Si

a Cazacilor, pentru-ca sa iasa apol cu puterl unitecontra Turcilor la rdsboid; pentru incheerea acestul

tractat de alianta el tine un agent special la Regens-burg, unde se urmdza negotierile privit6re la acdsta, §ia §i glut sa oblind concentrarea unul Inskunat corpde trupe germane in Ungaria, mai ales pe Tisa: In

privinta acdsta el a calcat cu desdvir§ire In urmelefostulul Dann roman Mihaitl, care prin Intelegerea Julcu generalul Basta §i prin cele-lalte procederl ale Juli-a ardtat calea pentru intreprinderile Jul primejdiOse.Tocmal In vederea unel asemeuea aliante ostile feta cuTurcil, a§a dice RdkOczy mai departe, Rani tata-resc li-a oferit, dupd, instigatiunile lul Lupu, celor doTPrincipi (Mateid-Voda §i Rdk5czy) ajutorul sea loarmat,in vreme-ce o imposanta solie poloneza, din care faceparte §i Priucipele Radziwil ca agent special, se anin case spre Arddl §i spre Muntenia cu scopul manifestde a Impaca pe Lupu cu cel dol principi ; dar soliaacdsta nu va (Mine nici un resultat.

Portia II sunt f6rte suparatOre aceste turburari din

§i

ivdla

235

ce In ce mat marl din Muntenia, fiind-ca ea vede Inele primele scanteT ale until incendid, care o va cu-prinde pe ea and mat tare decat pe altiT, ceea ce ITinspira ingrijirT cu atat maT viT, cu cat Hanul tataresc,tndarjit §i ameniutat de rtisvratirile puse la cale defostul MareVizir Achmet-Pa§a, care rtvnege la Ha-natul tataresc, I,si da prea invederat pe fata indisposi-tiunea fats cu POrta 1).

Prin agentul special Martin Boldvay i s'a facut de 1653

curend Vizirulul raport amanuntit despre lapadarea lutLupu de credinta datorita Sultanulul Si despre feluri-tele lui uneltiri, precum §i despre planurile id contralul Rakoczy §i contra Id Mateia-Voda §i s'a aretat ne-cesitatea, in care as fort pug acegl dal Principi de asc6te arma atat ca sa se apere el ing-g, cat §i ca saImpedece desfacerea Moldovil de suprematia SultanuluT.De atunci !use lucrurile an luat o turnura §i maT rea ;cad, trecand cu vederea; ca Lupu a risipit tote biru-rile teril in Polonia Si s'a purtat cu supugT sal calupul cu oile, cand g-a ve4ut date pe fata tote artifi-ciile §i planurile primejdi6se §i s'a Incredintat, ca ceidoT PrincipT all hotarIt sa fad, expeditiune in Moldova,el nu s'a simtit indemnat a cauta mijI6ce de aparare§i ajutor de rasboid prin o cerere Metal cu inima des-chisa de la Sultanul, ci s'a adresat in taloa la Polonia,pentru-ca cu ajutorul ei rap6sca sie Wile Sul -tanulul. El a g reugt ea acOsta competire prin mitui-

1) Residental Simon Reniger eAtrg Imphatul. Conetantinopol,2 Innie 1653.

slit

236

rea Polonesilor, pe care i-a Imphcat cu Cazacil, atat debine, Neat Polonesil §i Cazacil ail trimis prin comuna cord in Moldova o Este cdzlicdscli, care a prAdat sar-mana acdstil provincie §1 all ruinat-o, ad decimal popo-ratiunea eT §i acum se pregatqte sa facd acela-§T lucruSi in Muntenia. Spre a preveni nenorocirea acdsta §ispre a ocroti o tail a SultauuluT, Rdk6czy e hotaritsa-T mdrgd Munteniel cu told puterea sa armatd intea-jutor. De ore -ce Inse In timpul acesta sop de luptd Sitovard§il de vederT al Inrlitulul Lupu ar putdiee pretext pentru realisarea vechelor sale planurt asu-pra Arddlului de§ertat de trupe §i asnpra altor tdriotomane §i sa-1 creeze Principelui greutAtT pa din dos,

Rakoczy II HO pa Vizir, ca potrivit cu promisiuneadath lut Martin Boldvay sd Inainteze cu armata lulspre Ard61, pentru-ca sa-1 acopord expeditiunea din spateSi sA-T dee ajutor in casul, dud ar fi atacat de vre-undu§man avant in Lard 1).

1653 Causa celet din urmd nenorocirl aluT Lupu e numaTlipsa lui de cumpdt ; cad dacd dupd recucerirea Moldovilel s'ar fi multumit cu acdsta Si ar fi Amu de acoleainainte pe pace, chiar Si numal consideratiunea pentrualianta luT cu mull temntii CazacT, care all grabit atatde mull sa-T dee ajutorul cerut, ar fi determinat atatpe Turd, cat §i pe Principil Ildkoczy §i Mateit-Vodd sdnu-1 supere mai departe. Timoteid Chmielnizki se alb,cu Cazacil all In drum spre tam sa ; ear Mateid-Vodda dat trupelor sale trimise in urmarirea du§manului,

1) Principele Gheorghe Rikoczy II, catrii Vizirnl de Buda.Castelul Radnotli, 3 Iunie 1653.

salt

237

dte-va mil de 6menY, ordinul do a nu atinge afart deteritoriul Muntenia pe nici un Cazac, ci sh se nargi-!Ascl numaY a1 urmhri pe Lupu pad la hotarele Polo-Dia §1 a cauta A-1 prindh viit on snort.

In fata -acestora P6rta are de gaud st-§Y potrivdsch,atitudinea dupll succese: Dad p6te adect Lupu sa sesustie cu ajutorul Cazacilor In positiunea sa §1 sll rtgi,

pingt atacurile lul Mateit-Voda, II va recun4te §i ea ;dad va fi lose alungat din not orT dad va fi phrasitde Cazaci, el are In tot casul sll se a§tepte, ct P6rta varidica un not Domn In scaun onT va confirma pe Stefan,care a fost ales de tarli.

Favorisarea de pant scum alul Lupu s'a Intemeiatmai ales pe consideratiunea, el Ia nevoie Domnul dinMuntenia Si cel din Ardel p6te mat u§or all fie tinutiin linite on pus la respect decat Lupu cu aliatil selcazIce§tI; tocmal de aceea lose, ne mat putOndu-sesustind Lupu, ar ch.dd §i Marele-Vizir.

Despre hartuielile §i despre lupta victori6s1 de la26 28 Mait at sosit de la Mateit -Vodt dad de sdmtchtrii Sultanul, chtrt Marele-Vizir, c0 tre Muffin Si cItrtmat multi altil dintre mat maril Turcilor cu adaosul,ca el sped el Sultanul va fi multumit §i se va bucuraimpretint cu dOnsul In urma deplinet umilid a unitdqman, care e In acela-§I timp trlldlltor al Majestatiiera Incapatinat In planuirile Iut. Nemultumit cu In-frangerea suferitll cu cAtiva ant mat nainte in douerenduri pe plimAntul Muntenia, Lupu a rivuit Ia o atreia infrangere, de astll -datll sub scutul chzlicesc ; cavoia lul Dumne4e6 a §i avut dar s6rta acdsta, §i at

§i

238

lost pedepsill cum se cuvine atat el, cat gi Cazacil,tovaragil lul.

Cazacil aliatil lor, Tatarii, staff f6rte Ingrijati infata Polonesilor ce-I ameninta ; de aceea Haunt tata-resc, cbemat In ajutor de Hatmanul Cazacesc, a pus,precum Ii raport6za Portii, Intrdga putere armata Inrnigcare, gi tot mai Bind to acela-gi timp suparat peLupu din causa cunoscutel eliberari a Polonesilor ro-biti, el s'a declarat nemultumit cu expeditiunea %nun.de Timoteid Chmielnizki In Moldova, cad prin ea s'ascagut In mod tushinat puterea aliatilor In fata Polo-niel; de aid se vede, ca dta. de 'Mari, care luaseparte la expeditiunea facuta In Muntenia, era In soldulCazacilor gi nu fusese trimisa de Hanul tataresc.

Lupu a scapat de robie In nenorocita batalie, futon-mai ca ginere-s6a Timoteitt Chmielnizki, numai cu ane-voia gi numai travestit pe deplin, 'ajar pans la A-maga, gi tot se mai bucura de particulara ocrotire aMarelui-Vizir.

Acdsta favorisare n'a putut inse sa Impedece emite-rea mid act de lauds la adresa lui Mateit-Voda,

POrta Ii exprima particulara el multumire pentrubona lui purtare pentru 'pararea noel provincii oto-mane, Imbarbatandu-1 a starui gi mai departe in fideli-tatea-1 obligata. P6rta, careia Did prin vis nu i-a tre--cut, ca acegti doi Domni sunt in stare sa scota armateatat de marl in cam pul de lupta, se teme adeca deputinta unei impacari Intro dello', care atunci wi -ar In-drepta armele unite contra Turciei ; ea lucrdza darastfel, ca ambit dugmani sa se slab6sca gi sa se nimi-cdsca unul pe altul.

§i

§i

et-ruia

239

In vederea acestul scop ea urmdzi o politich fatar-nich : tratAnd ambele partide CU afectiune, ea le asmuthcu atat mal virto3 pe uua contra celeY-lalte, pentru-cash se sfi§ie Intro ele cu indadire din ce In ce maY

mare, sa se istovOsch §i sa se slAbOsca astfel, ca Port)isa -I fie prea upr §i la ind6manh a le Ingenunchia peamendoue de odath. Pentru executarea cat se p6te deexacta a acestel procederi fatarnice ea apOpth de ocamdath raporturilo Capidji-Baplelor trimise in Mun-tenia §i in Moldova pentru cercetarea staril de lucrurY,Si a maY trimis in urrna §i altY Agalari, §i anume peCadir-Aga In Moldova, ear pe Abasa-Mehemet-Aga InMuntenia, ca sa iee In primire tributul, pe care Domniiurm6zh a-1 aduna In capitalele lor. Dimpreunh cu Lupuse afla la Iae §i genere-sou, care Mtn) scrisOre adre-sath d-rului Scogardi la 19 Iunie I§Y exprima hothrireade a continua rgsboiul §i de a-se r6sbuna asupra diq-manilor.

ItakOczy Tice Inteun raport adresat Portil la 13Iunie, ca e clar ca lumina Oilei, ca Marele-Vizir i-adat le Lupu imputernicire de a nhvhli cu ajutor ca-geese In Muntenia ; el rOgit decY P6rta sa dee ocrotirepentru persona §i pentru provincia sa §i In deosebi sadee Pa§alei de Buda §i celel de Silistria Indrumhrilecuvenite, chef cele trey WI, ArdOlul, Moldova §i Mun-tenia, nu vor suferi cu nici un pret pe Lupu ca Domn§1 vecin. El (Rdkoczy) II este, ce-I drept, In tote tim-purile Portil servitor credincios Si gata de ali pune'nserviciul eT §i pentru interesele el viata'n joc; dad eaar voi cu tote aceste sa -1 r6spinga, nu i-ar rn] anddecat sa se punh In intelegere §i In legatura cu altil.

240

Setea de cucerire a IlatmanuluT chzhcesc ameninth,inainte de t6te, Moldova, apol Muntenia §i In cele dinurmil Ardelul cu perderea independentei sale §i cu con-topirea In chzacism: Dad Lupu nu va fi In Murat,Porta va perde neapirat aceste trel ter1". Scrisoreaacdsta i-a phrut dragomanuluT P ortir atet de energich§i de indrhzneth, heat el n'a cutezat s'o traduc1 0 s'otranscrie, §i de aceea agentul Ardelului a Meat el tnsu-0acest lucru.

In fata acestora s'afi presentat 4ilele aceste la Ma-rele-Vizir solil Hatmanulul Cazficesc Bogdan Chmielnizkicerend ajutor de 'Mad Si de Turd, care sh.-1 fats des-toinic de a pod pept cu alianta Poloniei cu Ungaria i

cu Muntenia, care are '13 primul rend In vedere in-frangerea Jul Lupu gi a Cazacilor, ear apol supunereaIntregulul teritoriti turcesc pad. la Dunhre. Spre a confirmacu atat maT virtos ceea ce SOP, sold se rapma pe mar-turisile acute de un prisonier polonez, pe care-1 aduclegat in lanturT in fata Porta §i-1 presents drept nobil§i senator de frunte din Polonia, care Inse duph cerce-WI maf amenuntite se dovede0e a fi un servitor po-lonez. Aid e fall Indoiall in jot mho. Id Lupu, careurea sa asmute dupa putinth P6rta asupra Id IldkoczySi asupra lul Mateit-Vodh. Solia ofere de altminterisupunerea Cazacilor sub suprematia Turcdsch §i servi-dile lor in resboifi, i cere In schimb ocrotire contraPoloniel §i contra Tfitarilor, se obligh de asemenea aon face nici un atac asupra Poloniei, on afi primitInse pan'acum nici nu respuns 1).

1) Reeidentni Simon Reniger did lmpdratul. Conetantinopol,8, 16 qi 19 Ionie 1653.

Dup li. retragerea trupelor ardelenegti din Arddl, cares'a flint In urma cererii r66 strimtoratilor locaitorl gipentru crutarea acesteT provinciT otomane, a intrat InIntelegere cu Polonia o armati c6zhc6scl In ajutorullul Lupu, care a pus'o In legaturi cu 6stea sa demoldovenT gi a Inaintat cu ogtirea astfel combinatlspre Muntenia. Mateitl-Toda Insa, cu care s'a unit intreaceste gi o parte din trupele auxiliare din Ard61, a pusIn fruntea avantgardel sale un comandant incapabil,care a trebuit sit se retraga cu marl perderi duplprima clocnire cu dugmanul. Dagmanul, ImbArbltat deacest prim succes, a Inaintat In Muntenia prldand In-grozitor gi, spre a preveni Impreunarea amenintht6re aarmateT muntene cu corpul auxiliar din Ard61, care seatla pe drum, a grAbit atacul asupra lul Natal Moakcare la 27 Maid 1) a primit lupta hot6rlt6re gi a legitvictorios.

De 6re-ce Lupu luer6z1 cu mult zel pentru ImplcareaPoloniel cu Cazacil, veciniI Moldovil, acegtia, care pang.scum stall pe pace $ all liberl trecere la dus gi laintors, ar pad sit dee en atAt mat virtos naval asu-pra teritoriulul otoman, en at lmOratul german e giel f6rte binevoitor fatl cu Domnul Moldovil.

Pentru pretutimpinarea relelor ce amenintt gi carear puts A Impedece chiar gi adunarea tributuluT datorit

1) Mi. Pare decl gre§it a pone lnpta la 17 Maid, precnm §iintrarea InI Ion Ilem6ny in Ia§1 pe hunea de ItnaaliT, care cade1a 1 Inlie, ceea ce Engel face in 40eschichte der Moldan (pag.270) 17 Maid p6te at fie numal dupd, vechint calendar (n oil 27)exact.

59,838. III. 16

1653

241

242

Port% Vizirul e rugat sh inlAture prin slat §1 prinfapth putinta unul eventual atac al Imperatulul contraArd6lulu1 §i sh tinh pept cu puterea in fata luT, §iRakoczy dore§te sli aft°, dad, §i Intim cut pete sit con-teze la nevoie on siguranth la spriginul Vizirului 1).

1653 La 26 lunie i se transmite Mare luf-Vizir o scris6 r elatindsch trimish de Hatmanul citAcesc Bogdan Chmiel-nizki la 12 lunie din tabera de la Bar cu cuprinsul:Respunsul dat deputatilor clizhce§tI Intore acum acashmerits multumire deplinh §i C6u§ul Osman, insotitorul]or, are sh fie concediat In curend. Noil deputatT Jacob§i I6n aunt lose inshrcinall a face noue propunerl, pecare P6rta sh binevoiasch a le asculta §1 a le aproba.De§i e pe deplin destoinic de a Lind pept on du§manil,care stag gata de lupth, el nu a luat parte la certu-rile Moldovil cu Muntenia §i cu Arddlul. Filul sell (Ti-moteih) n'a putut WA Indoiall se. priv6sch on indife-renti, cum socrul Oh Vasilie a fost alungat cu marepagan din Domnia MoldoviY §i i-a dat maul de ajutorspre alT reca§tiga scaunul luat fitrit de nicf no drept;de 6re-ce dar Lupu i-a fost Portia totdeauna credincios§i, ca Domn, capabil i vrednic de Incredere, e In actua-lele ImpregiuritrY primejdi6se on numal folositor, ci chiarnecesar la aceste hotare, Hatmanul cAzhcesc se raga dar,ca Lupu sit fie confirmat In scaun printr'un Chatiprifsubscris de Sultanul cu mans proprie.

ScrisOrea acesta pare a fi fost nu numaY inspirath,ci chiar Si dictath de Lupu §i n'a primit and nicY o

1) Gheorghe Ralniezy II, eitriS Vizirul de Buda. Feldi6ra (Ursa),30 Iunie 1653.

243

resolvare. De 6re-ce pe de o parte Domnul Munteniel picel din Ardel, In deosebl acesta printr'un agent special,ear pe de alta cel din Moldova, care dl bans pi daruribogate, sthrue cu tot dinadinsul ca P6rta sh intervie piA 1mpedece ruinarea ulteriorl a acestor pH, li s'atttrimis din partea Turcilor lui Mateiil-Vod/ pi lui Rd-koczy cuvenitele ordine A plistreze pacea pi A nu semai dupmandsch. Hanul tathresc a fost Indrumat Acontribue din t6te puterile pentru Implcarea PrincipilorInvrajbiti, ear Hatmanului Chmielnizki i s'a ordonat sh,nu mai sufArl amestecul Cazacilor s61 In aceste certuri.

In Muntenia -a isbucnit In timpul din urmI o rls-cola militara, clreia la Tirgovipte, In palatul lui Ma-tdh-Vodl, care tot mai zace bolnav de rasa primitl Intimpul bathliei in pulph, i -all ch4ut jertvl trei boieripi numal al patrulea dintre cel urmariti a scapat.Primul dintre acepti boleti e armapul platitor al optirii,care nu numal a refusat cu vorbe aspre sh-1 platesch.pedestrimil 16fa pe trel luni, ci luase chiar m6surl AmAcelhresch, Ma de mill pe deputatiunea de 50 omeui,care fusese trimisl la dtnsul spre a starui pentru pia-tirea lefurilor pi Incepuse a murmura dupl ce-I fuseserespinsa cererea. Ve Ond acesta, restul pedestrimil a fostcuprins de o puternicl agitatiune pi de Indarjire; declarand -o armapul de resvratit6re pi de rebel& pi voinds'o Ingenunche prin callrimea asmutath, asupra ei, am-bele Orli ale optirii all fAcut causl comunl contra lui,all dat in palatul domnesc !Avail atat asupra lui, catpi asupra altor doi boieri, care II eral complici, pi i-authiat In Why mid. Dupl acestl executare Intr6ga

244

Wire i-a jurat lul Mateit-Yodel credintd contra lui

Lupu 1).

1653 Lupu roga Porta st dee 10 Mateit-Voild ordinal dea executa on de a alunga din Cara pe alesul DomeStefan, care, (WA cum se dice, ocupa and cu armatasa o positiune In Muntenia ; la ac6sta se face dinpartea Muntenia obiectiunea, cd Stefan nu se mai MidIn Muntenia, ci la hotarele Moldovil on p6te chiar rd-tras In Ard61. Sosesc §i acum mend ddri de sdnut des-pre grOznica purtare a tiranuluY Chmielnizki In timpulexpeditiunil flicute primavara trecuta, ca sit ridice peLupu din not in scaun : nici stare, nici vIrsta, nicYsecs, mid positiune soda% ;lid nevinovatia, nicY bogi-tia nn erat scutire In fats lurid §i seta de pradit aarmatel dzacqtY, care prlidati §i despuiat pe eel nonu-1 treceat prin sabie, Incitt prlidatii Ig cliutat ad-pare fugind gol In pliduri. Multi Moldoveni at ctdutjertvti setel de rosbunare alai Lupn, multi all rgqit sitscape la Constantinopol, undo traiese ascung In retra-gere §i In numele §i in interesul PHI for spriginescdupd putinta pe sub maul pe ligkoczy §i pe Mateit-Vodd In silintele for de a rdsturna pe Lupu.

Cdupil Osman a sosit cu un nod deputat cazdcescdin tabtra liatmanulul Bogdan Chmielnizki la Portli, §inegotierile asupra propunerilor flicute de Cazani se ur-

1) Residentul Simon Reniger clitriS Impiiratul. Constantinopol,30 Inuit 1653.

Notci. Acdsti se concord, pe deplin §i on eels serise de Dr.Scogardi din Constantinopol la 26 lunie 1653 Baronulul RudolfSchmidt.

245

mazl. CazaciT cer sd se bucure de deplina protectiune§i de un puternic sprigin al Turcilor, sl li se trimititstag turcesc §i sl se dee Hanu luT tatiiresc ordinal de anu-I maT lua robT pe CazacT, ear In schimb IT promitPortil fidelitate deplinA §i snpunere, ba dupli terminareaasboiulul chiar un tribut anual de 40,000 talerl, dadvor fi reu0t sit lee Podolia. Porta nu prea se Incredein aceste marl promisiuni, aprobit, In genere, propune-rile Cazacilor, :pi nd Inse samit de viva jalusie a Re-geld Poloniel, nu vrea sit le acorde Cazacilor stagulturcesc, ceea ce ar fi de o potrivA cu declararea Msbo-iulul contra Poloniel, ci vrea A 0 asigureze supunereafor farit de ostentatiune : Intr'un cuvent, ea In §edintlsecret is hothrArea de a pune pe ambil ghiaurI Inserviciul eY §i de a-I trage pe ambil pe sforl 1).

Stefan, Domnul ales, a flAnd di CazaciT s'ah r6tras 1653

din Moldova, a plecat cu ajutor muntenesc i ardele-nesc ear asupra lul Lupu, care se afla la lag §i s'arefugiat spre hotarele Poloniel 2).

Stefan, Domnul ales, care a nhvalit cu ajutor primit 1653

din Muntenia §1 din Ardel din no In Moldova, II batepa Lupu §i-1 ailing, prinde pe fratele lui, care a Hat-man moldovenesc, se urea astfel de adoua 6r1 In scaun§i asediazA pe sotia luT Lupu §i pe copiii lui In Su-rava. InfermatA despre aceste printr'un raport al luT

1) Residential Simon Reniger clitr6 Imptiratial. Constantinopol,12 lnlie 1653.

2) Residential Simon Reniger eatrg Imp6ratal. Constantinopol,26 Italie 1653.

246

Mateit-Voda, P6rta no mat tine soma de confirmarea, pecare de curend i-a dat-o Id Lupu parte In urma unulparticular favor al MareluT-Vizir, parte din considera-tiune pentru ajutorul cilacesc, §i-1 pArase§te §i ea pecel Orbit de toll, astat de slit.% cat §i de aliatil luT,Cazacil. Ea trimite deci la 29 Iu lie pe Capigilar -Che-haiati al Sultanuld in Moldova cu ordine speciale atatWO Stefan, cat §i cfttr6 tarn In genere, ordine, princare apron alungarea tradatorului Lupu, care totdeaunaa lost infidel fatft cu P6rta, §i alegerea lot Stefan, cereA i se trimitt tributul Si ca not alesul A se preseuteIn persont la POrtti, ca sft fie formal confirmat, puin-du-I acestuia In perspectivt o concediare onorabill.Stefan lose cu anevoil se va supune porilocit de a ca-16iori la Constantinopol, unde capul IT este In primejdie,ci va data st se rgscumpere cu jertve de banT. Marele-Vizir e §i altfel suparat, fiind-ca i se imputft merelipftrtinirea lot Lupu, ale ctruia carcote el se angagiasea le Inlatura cu binele §i ale carora consequente rele11 fac de mine, ba ar put6 War sa -1 coste capul ;

aci cele trey tart, Moldova, Muntenia §i Arddlul Si matales Moldova 'n urma navalirii Cazadlor at fost atatde groznic pustiite, Incat e temere, ca nu vor put st-T

platdscl PortiT tributul. In aceste IncaiertrI rftsboiniceapol Cazacii at perdut cel mat bun sftmbure al o§tiriTfor §i at fost astfel nevoiti All potoldscl furia bar-barft 146 cu Polonia; parte In urma acestet scIderT deputere, parte In urma interveniriT Jul Reniger noil fordeputatT nicT n'at maT fost primly la Para cu ace-lea-§1 ouoruri ca predecesorii lor, §i cat pentru primireafor sub ocrotirea Portil Turcil at de gaud A qtepte,

247

ca sb vada atitudinea Poloniei, mai nainte de a luavre-o hotarlre 1).

In urma yid Invrajbiri dintre staturile poloneze §i a 1653

ataculul facut de Moscoviti asupra Polonief, BogdanChmielnizki nu se mai teme de a fi atacat din parteaaasta §i se gande§te sa naval6sch cu tOt puterea lufin Ard61, In Muntenia §i in Moldova, ceea ce In deo-sebi pe acdsta din urmh Lard ar pune-o in neputintade plati tributul ; cel putin astfel. dice Agaua tur-c6sch Int Orsa de la Hatmanul cazacesc. Rak Oozy IT ra-port6za Mare lui-Vizir despre sosirea la Curtea sa aunui sol polonez §i a nnuia cazacesc; prin acest dinurma Bogdan Chmielnizki i-a trimis Principe Id dinArdol asigurarea despre credinci6sa sa prietenie §i des-pre hotartrea sa nu numal de a nu face nici o Intro-prindere °still fall cu Ard61u1, ci de a-I da chiar aju-tor la vreme de nevoie §i de a pastra cu el cele maibune relatiuni de prieten6sca vecinatate ; ceea ce a fa-cut fiiul s6u Timoteili, el a facut numai din inclinare

socru-saa Lupu. Ear solul Po'oniei a rugat peR6k6czy sa fie mijlocitor in cdrta Poloniei cu Cazacil §isa intervie la Porta pentru prelungirea *if. Mare leVizir a relevat in raspunsul dat agentilor ardeleni inton mustrator, cat de p.gubitOre §i de reprobabila etaruinta Jul 116k6czy de a Impaca pe Polonesi cu Ca-

zacii, cad prin ac6sta se instraidza ear de POrtaaprOpe 200,000 de Omeni, care s'ar'i pus de buna for

1) Residentul Simon Reniger cltrg Impgratnl. Constantinopol,3 August 1653.

a-pi

ettr6

248

voie sub suprematia otomanh ; de 6re-ce apol Polonia arecurs nu de molt pentru prelungirea plcil la mijlocireaImphratulni, cu anevoil se p6te crede, ch ea sh fi ru-gat in acela-§1 timp §i pe 11016czy sh intervie ca mij-locitor

1653 Drept rhspuns pentru trimiterea tributulul MuntenielP6rta IY trimite la 14 August lul Mateiti-Voda ferma.nul de confirmare dimpreunh cu sabia §i cu caftanul deoaOre. Tributul Moldovil it promite Stefan numai cu con-ditiunea, cit P6rta Il va fi acordat mai nainte confir-marea In scaun ; P6rta Ins° cere, din contra, ca el shplltdsch, Inainte de tote, tributul §i apol sit se pre -sente In pers6n1 la Parth, ca sit cdrit confirmarea ale-gerii sale. De 6re-ce Inge Stefan tot nu are And In-credere In Turd, el I§Y va da silinta sit Inlitture greu-tatea acdsta prin bad, dad, Lupu nu va rhu§i sit seMarch ear cu ajutorul Cazacilor Iu Moldova.

De o cam data Porta uu se pronunth peutru niciunul din cel doY rivall §i are de gaud sit privdsch luptacu liniltitit indiferenth chth vreme Lupu mai are nit -dejde de a primi ajutor de la Cazaci, cu tote ca incele din urma ordine trimise lui Stefan §i locuitorilordin Moldova a aprobat alungarea din tart a tradatoru-lui Lupu. Dacit Lupu va perde lose orY-§i-ce operant&de a primi ajutor de la Cazaci, P6rta dupti tote sem-nele nu va mai refusa a implini prin confirmarea luiStefan dorinta Moldovit, alai Ralloczy Mateiti-

Residentul Simon Reniger (itrg Imp6ratul. Constantinopol,10 August 1653.

1)

q.

ti alul

249

Yodel, De la Capidjilar- Chehaiasi, care a fost trimis de

Sultanul in Moldova §i se atil scum la Iaff, a sosit la25 August un raport catr6 Portl, in care el spune, cdindatl dupl sosirea lul a chemat la lag pe contra-voivodul Stefan, care era ocupat cu asediarea Sucevel,§i dupl-ce prima chemare a fost infructu6sl, i-a trimiso adoua invitatiune ; in urma acesteia s'a pus cu oparte din o§tirea sa pe drum spre NT, a primit fusein drum §tirea, cl o Este ciizacdscl a Inaintat fiord devests sl despresureze Suava §i parte a macelarit qti-rea moldov6na, parte a pus-o pe fugl, §i astfel s'atutors ear cu tots grabirea inapoi. Impregiurarea lose,ca Bid agentul Ard6lulu1, nicT al Munteniei nu a pri-mit §tire despre ac6sta despresurare a Sucevei, ne facesl banuim, cl Stefan s'a folosit numal de un pretext,ea sd scape de trimisul turcesc, in care nu cutdzl slso incr6da.

TemOndu-se, ca nu cum-va Lupu sa intro cu o nu-mer6s1 opire de Cazaci §i de Tatar! in Moldova, Rd-kOczy r6gA P6rta sa trimitl Hatmanului dzIcesc ordi-nal de a cruta Ard6lul, prime§te lose de la Marele-Vizir r6spunsul ironic: ,Rdic6czy intretine, dupl-cumdice el Insu-g, leglturi de prietenie cu Cazacil, nu aredar nevoie de ocrotire fatl cu prieteniT seT; P6rta atrimis de altminteri tuturor color interesatl ordine

speciale, ca sl pIstreze pacea, §i cu tote aceste Arde-lenil §i MunteniT, nesocotind aceste ordine, au navalitdin nou in Moldova. Rakoczy sa -§T dee numaT silinta dea aduna tributul §i, fiind-el a dat in mod neiertatman de ajutor §i pentru nouele complicatiuni din Mol-

250

dova, e cestiune de dreptate sa plat6sca totodata §itributul restaut al Moldovil 1).

1653 Agentul din Ard61 tY face Marelul -Vizir impart4iredespre urmatdrele tirl sosite de la ligkoczy Noul

Voivod, Stefan, a sosit cu cea mal mare parte a qtiriIde la Suc6va la Iasi §i a fost aid impodobit cu caftande on6re de catr6 Capigilar-Chehaiasi al Sultanulul ; intimpul acesta Lupu §i ginere-s6a at alungat cu cate-vamil de Wad pe Moldovenil §i pe krdelenii ce asediatSuc6va, at despresurat orqul acesta §1 at pornit sprela§Y, ca sa aluuge pe Stefan. Mut Inse do Stefan §ipus pe gook Timoteifi Chmielnizki a fost nevoit sa s(7r6traga la Suc6va, sa sustina aid dimpreuna cu familiaJul Lupu un lung asedit, ba chiar sa propuna o capi-tulatiune, care Inse n'a fost primitt. De Ere -ce cu ar-mata de asedit aluY Stefan s'a unit §i un corp de ar-mata polonez de 7000 6menY, care face t6te opintirilesa princla pe tingrul Chmielnizki, Marele Duce de Mos-cova a staruit prin o pomptsa solie trimisa in Poloniapentru Impacarea §i Incheiarea pacii cu CazaciY, careat trimis §i el o solie cu acea-§I rugaminte in Polo -nia; ambele solil alt rtmas tnse zadarnice to fatsratniciel PolonieY. 0 solie poloneza e, to sfirit, gata dea porni la Porta §i, in urma interveniril Jul FlAkOczy,a§t6pta numal salv-conductul turcesc, pentru-ca sa plece.

Marele-Vizir refusa inse fara de incungiur acest salv-

') Residentul Simon Reniger eritr4 Imgratul. Constantinopol,31 August 1653.

Patti-

:

251

conduct, fiind-ca amestecul armat al Poloniel In certu-rile din Moldova e privit cu ochi forte 01 de Ports.

In timpul celel din urma decade a hind Septemvriea sosit in capitala Turciel o deputatiune moldovdna

compusa din cati-va dintre cei maT de frunte boierT sidin cati.va preoti, care in numele tariT lor §i din in-sarcinarea el at1 facut Mare luT-Vizir, In deplina confor-mitate cu o petitiune acoperita de num6r6se subscrierl,urmatOrea cerere: Sit aiba Sultanul mill de tara gretiincercata, care-1 rOga sk nu maT lase, ca ea sa fie atatde gr6znic pustiita de Wad §i sa n'o maT punk subocarmuirea tiranica alul Lupu, care prin r6ua §i despuie-t6rea 1ul chivernisire a adus tara la marginea peiril§i-a Impins'o spre hotarlrea desnadNjduita de all club,alinarea suferintelor Intr'o rascOlk generals. Nou alesulDomn Stefan e un fiiu al Oril, odrasla din o vita defrunte, pe cat de priceput §i de destoinic in carmuire,pe gat de olnte§te iubit §i In acelalf time om cucredinta statornica tetra Sultanul, o asigurare pentruviitor : toti Impreuna dar, atat In numele lor, cat §i inal t6rii, se rOga ca numal Stefan, Domnul ales, ear nualtul, sa fie confirmat In Domnia Moldovii".

La cererea ac6sta era alaturata §i o lista despre

ofertele de banl, pe care MoldoveniT credeat de cuviintaa le face afara de tributul anual pentru spriginirea ce-reril lor: Intre ace§tia se glad trecuti Sultanul cu40,000 talerf, Marele-Vizir cu 30,000 taleri, Chehaiauaacestuia cu 15,000, apol Valida §i cel-lalti mini§tri alPortiT cu sume inanimate, incat suma totals trece faraIndoiala peste 100,000 taleri.

Marele-Vizir a dat acestel deputatiuni r6spuusul :

252

Sultanul nu are nevoie nit! de Lupu, nicl de Stefan,ci numal de un vasal credincios §i supus pentru Mol-dova; de§i atat soda lul Lupu, cat §i alui Stefan auntIn manile lul (ale Mare lul-Vizir), el IT va face Sulta-nuluT raport despre cererea for §i o va sprigini ea totdinadinsul: ei lase trebue in tot casul A aibli, la In-demana, sumele promise, §i pentru-ca sill pdta ajungecu atat mai u§or scopul principal, el e gata sa le anti-cipeze en imprumit sumele necesare, dad el nu vor figasind vre-un alt isvor de a-§I procura la timp buff".

Acest Aspuns nu a putut sa produca asupra petitio-narilor decat o impresiune Imbneurat6re, §i In adev6rla 27 Septemvrie P6rta a luat botarlrea de a-I acordalul Stefan confirmarea in Domnie §i de a pregati catmat cured obicinuitul stdg §i cele-lalte insiguil ce atsä i se trimita 4ilele aceste.

Bogdan Cbmielnizki rnpunde la Indrumarea de a nuinterveni In certurile din Moldova §i de a nu se ame-Pecs pe viitor In afacerile interne ale prilor supuseSultanulul, ca ,,el nu se amestech nici altfel de loc Inafacerile prilor turcqti, dar in casul acesta sotia §icopiiT cumnatulul ga Lupu sunt asediati in Sucdva, §ie peste putinta sa-I lase in manile du§manilor. El seMg& de altminterl cu staruinta, ca Lupu sa fie ridicatear In scaun, caci el a fost totdeauna credincios fatscu imp6ratia otomana §i dap, tots probabilitatea Infata complicatiunilor amenintatOre din present e indis-pensabil pentru iuteresele turcqt',".

Contra Polonesilor ce Inaintall cu mare putere Hat-manul clAcesc a trimis un detalament de 2000 Ca-

253

Jul §i 1000 Mari, In luptl cu care Polonesit alt en-ferit o inOmnata Infrangere 9.

Fiind nevoitl a tied sOml de alianta cu Polonia aid 1653

Stefan Si aid Mateiti §i acordandu-T Jul Stefan, (pre-.

cum s'a aretat in raportul de la 28 Septemvrie)formala confirmare in scaun, Porta i-a trimis en oca-siunea acdsta, dnpl obiceiti, insigniile DomnieT, unst6g, Ln mare mlnunchil de gene albe, un surgueid,done caftane de on6re, nu cal en harna§ament bogat §io bucath de catifea pentru elptu§irea scaunulul dom-uesc.

Timoteil Chmielnizki mare la Suc Ova lovit de un&late at duwanilor, Si in urma mares lipse de provi-siunT alimentare, care a ajuns la o adev6rata %mete,se prevede cu multl sigurantl o apropiatl elder° aoraplui asediat. De Ere -ce in luptele din Moldova Ca-zactl al perdut multi din luptatoriT, din on6rea §i dinva0a for politic/ §i se all/ §i in fats unel insOmnateWed armate poloneze, care s'a coneentrat la Came-nita, eT nu mai vor sl iee apArarea Jul Lupu §i ast-fel acesta a rilmas Orbit de toil.

Spre a desminti pe aderentii §i pe ocrotitoril de laPortl al lui Lnpn, care Bustin, ca cea din urma vie-torie aluT Mateil-liodit a fost din adios §i peste adevOrexageratl, Mateit-Vodl trimite Portil §i pune la dispo-sitinnea el 70 de Cazaci prin§I in luptl §i adaugl, elmai are multi altil, care sunt ocupatl parte in ocne,

1) Residentn1 Simon lleniger eatrii Impliratnl. Constantinopol,12 Ili 28 Septemvrie 1653.

254

parte cu alto lucrari. Trebue deci sa se rectifice §i§tirea data mai nainte, ca Mateiii-Pods n'a prins inacea Mane Bid un Cazac, ci i-a lasat pe toti liberT 1).

1663 La 24 Octomvrie a sosit de la noul Voivod Stefanin§tiintarea, ca orapl Suc 6va, Orbit de garnisOna luide 7000 CazacY, care s'aa intors in Cara lor, §i Matin s6rta Id, s'a predat in voia invingatorilor §i nevastai copiil lul Lupu se afla in manile invinglitoruld

Stefan. Astfel s'a spart, ca o b4ica de sapun, mareasplend6re alul Lupu, prefacand cu o singura lovituraintr'un nimic neinshinat t6te bogatiile lul §i fericirealul familiars. Capidjilar-Chihaiaua SultanuluY se afla dealtminteri tot in Moldova.

Marele-Vizir i-a dat acum lul RTkOczy intr'o adresanumaT titlul Georgio Raloczy, Voivodul Arddluluig, §iacesta a mustrat cu asprime pe agentul s6a pentru-caa primit o asemenea adresa i l'a insarcinat sa reclamedin causa acesta la P6rta. El (R%k6czy) este gata,a§a scrie, all( jertvi pentru on6rea §i va4a lul avutul,ba la nevoie §i capul ; el s'a aliat cu Polonia numalpentru durata asediulul Sucevil Si numal pentra cuce-rirea acestul ora§; pentra ac6sta dar el nu merits Afie banuit de P6rta, careia urea sh-1 dmaie §I in viitorvasal credincios, cum i-a lost in trecut ; cu o diver-shine din partea Imp6ratului deasemenea in zadar itameninta P6rta, flind-ca numal de el atirns ca prin ce-darea celor done comitate §i prin pasuirea Imprumutu-lui A. intre in cea coal amicala intelegere cu Imp6ratul. Atat

1) Residentul Simon Reniger chi-6 Impgratul. Conetantinopol,7 Octomvrie 1653.

255

agentul Ard6 luld, cat pi dragomanul Sulficar-Aga re-lush lose a-I face Mare luI-Vizir impart6pire despre acestact energic ,i OA la un grad 6re-care insolent 1).

Stefan, noul Voivod, a rhipuns la confirmarea 'n scaun, 1653

pe care i-afi acordat-o Turcil, cu trimiterea tributulul,duph-care vor av6 sh urmeze In curOnd pi darurile debang, pa care le-a faghduit. Dar Domnia lug Stefan nuprea dh semne de lungh durath, fiind-ca Perta a fostnevoita a acorda confirmarea acOsta numal de fricaPoloniel, care era aliath atat cu Moldova, cat pi cuArdOlul pi cu Muntenia, pi n'a dat-o din liberul el In-demn ; chiar de pe acum dar Perta, Incuragiath de suc-cesele Cazacilor pi de ale Tatarilor fath cu Polonia, se

gandepte sh revOce la prima ocasiune priinci6sh conce-siunile fhcute.

Cu ocasiunea capitulatiunil Sucevei, depi orapul s'apredat In voile lug, Stefan a dat amnestie tuturor ce-lor ce i s'att supus pi pi-a intarit promisiunea cu ju-rhment; en tote aceste el a poruncit nu de mult saridice de la mash pi sh decapiteze pe unul dintre sfet-nicil Jul Lnpu, asupra caruia area 6re-care blnuialti 2).

Tributul Moldovii sosepte la 24 Noemvrie, dar nu 1653

sosesc pi darurile promise pentru confirmarea in scaun.Perta cere ca sop, pi copiit Id Lupu sa fie trimie laea, In vreme-ce Hanul ththresc II cere pentru sinepentrn cuvOntul, ca a ajuns sit prinda pi pe Lupu, el

1) Residentul Simon Reniger ciltrii Impgratul. Constantinopol,27 Octomvrie 1653,

2) Residentul Simon Reniger cltrg Imp6ratal. Constantinopol,16 Noemvrie 1653.

256

l'a In§elat adeca pe acesta spunend, ca a primit de la136ra ordinal de a-1 Introduce ear In scaun §i dore§tesa iee intelegere ea densul personal ; el l'a invitat decYpe Domnul l'a dem), gi acesta a intrat In cursa enbud credinta. Acum mi§elul Han tataresc ofere capullul Lupo pentru o mare sums de banl luY Mateid,Yodel, lul RalcOczy §i Jul Stefan. Dad va fi primitaoferta luY, bietul om e pierdut ; pentru casul, el d6n§ilar refusa, Hand Tataresc se gandege sa-1 ameniute curidicarea lul Lupu In scaun §i cu sustinerea 14 bachiar cu o Ayala In prile lor, ceea ce e cu atat maTde crept, cu cat Tataril §i Cazacil all avut, precumse dice, marl succese fats en Polonia. Moldova §i Mun-tenia se tem apol molt de Mad. §i de Wad i).

1663 Numal data Polonia va ie§i invingat6re fall cu Ca-zacil unity cu Mull Principele Raliticzy, M ateit-Vocla§i Stefan-Yodel se vor simti, rad6matI pe ocrotirea In-destul de puternica a Polonief, asiguratI In positiunile§i in Domniile lor, ca A OM privi cu incredere In

viitor. Acum 'Luse lucrurile nu stab. astfel. krmele Po-Ionia nu obtin succese fats cu. du§manif, §i Domnilromani, ingrijatT din causa acesta, se r6ga de P6rth Adee ordine aspre HanuluY tataresc gi Hatmanulul caza-cese, ca neaparat sa se abtie de la orl-§i-ce navala incele done tbrl §i de la pustiirea lor.

De§i cererea ac6sta e de o cam-data implinita, nuse p6te trece cu vederea, ca eel trey Principl aunt tre-

I) Residentul Simon Reniger egtrii Imp4ratul. Constantinopol,2 Noemvrie 1653.

257

cut! de Portil In cartea cat n6gra parte chiar §i numalpentru-ca, Swing de o mandrie inoportunl, all attrnitcu IndrAsnell tuiburlirile din Moldova, parte §i In deo-sebi pentru-ca -vara trecull, dupti-ce Lupu fusese ridicatear In scaun cu ajutorul cazacesc al ginerelul sefi, eisu nlvIlit In Moldova en Este din Ard61 §i din Mun-tenia blitanduli pe fatl joc de ordinal deslu§it alPortil, care-i Indruma all plistreze pacea as se abliede la ori-ce navalire, §i all alungat pe Lnpu de a doua40, din tare. Confirmarea Jul Stefan-Vodi trace dar inochil Portil numal drept o mfisurit impusl de impre-giurari §i ast-fel provisorie, care in o situatinne priinci6sava fi urmatl de Inlaturarea §i de Inlocuirea lul cu vre-unsuccesor luat dintre supwil greet al Sultanulni. 0 asemeneaschimbare primejdi6s1 e cu atal maY probabill, cu catvaduva rilmasli de Timoteil Chmielnizki a dat Cazacilorprin na5terea until posthum de sex barbatese tin nouIndemn de a sprigini in mod efectiv pe Lupu, buniculacestul fiill nascut dupl m6rtea tatalui sell; dad seIntamplit acesta, s6rta celor trey Principl e pusl din nodIn joc.

La 20 Decemvrie s'a tutors Cthqul trimis In Mol-dova as Much de acolo pe sotia §1 pe copilul Jul

Lupu §i a ado Portil tin raport at luT Stefan-Vodl,care lice, el Moldova, speriatl de. §tirea, el Lupu seInarm6z1 aduna din nol cete de Camel spre a nA-vali ear In Cara, pentru-ca scape nevasta §i copi-lul, fiind nevoit a se apara, a crept a fi maY biue §imai sational is neobositulul turburator alindemnul de a nlivali in tart prin acea, cl-I IOWAdin drum soda §i copilul prin o executare Mali la

59,838. III. 17

§i

plat

pi

st -I

258

timp oportun, pentru-ca astfel sd preintimpine on -§i-cevarsare de FIB,oge §i none pustiirt ale terit. Se dice dealtmintert, cd R6,k6czy on §i-a dat consimtementul nicipentru acesta mesurl cumplitg, cum n'o Muse nictmat nainte pentru titierea nasului Male Iot Lupu,ceea ce Stefan avea de gaud sl fad; astfel afirmit, celputin, agentil de la P6rt4 at irdelului. Se pete !use,ca acesta on e decat un paliativ trist, prin -care Stefanvoie§te st scape de alternativa penibill de a extradafamilia lut Lupu fie Sultanului, fie Hanulut Mares°,care pretind amendot 1).

1653 Capidjilar Chehaiaua Sultanului a sosit, In stir§it, Inadoua jumetate a hind Fevruarie din Moldova, undo atrebuit a§tepte timp de mat multe Ind concedie-rea bine" sunlithre, §i a adus cu drsnsul §i molt a§tep-tatele daturi ale lot Stefan-Von pentru Sultanul, pen;tru mini§trit Portit §I pentru eel cu influen0 dintremat marit turce§tt. Dupl spusa Int Stefan-Von s'a sta-bilit In re§edinta lut din lag, e lose merefi cuprins §iel ca R6k6czy §i Mateiti-Voda de temerea, cl vorndvdli asupra lot Cazacii §i Mull, care par a voi sireatabilescl ear Domnia hit Lupu, §1 incept) ear sl sepreg4t6scl de luptl.

In vreme-ce Lupu se all In temnita -Hanului tatti-resc, ear fiice-sa veduvitli la enact, POrta confiscd infolosul et marile tut comori de bad §i averile lot ne-mi§c4t6re. Astfel a vendut de curend, pentru pretul de

1) Residentul Simon Reniger citrii Constantinopol,3, 10, 25 §i 30 Decemvrie 1653.

o

Imp6ratnl.

salt

259

15,000 talerl, actualaluT Domn Stefan casa din Conan-tinopol §i cAte-va proprietatT . de la Ora ale lel Lupu.Tot astfel a procedat §i Inteun alt caz: prin dentin-tarea trAdAtore a until Grec renegat §i fost metropolitde Rodos ea a ajuns adecl la cuno§tinta secretulul, cApentrd mai mare sigurantA Lupu a depus la calugArilgreceAT din Mutitele Atos, nu departe de Ileraclea,100,000 de galbenT, pe care Stefan-Voda a volt cli-1Tee In Luna Ianuarie printr'un insarcinat special al Oti ;o cdtA de Bostangil din Seraiti a alergat decT cu grA-bire In sfintul Monte, ca sA vie acolo Inainte de tri-misul Jul Stefah-Vodar care se afla pe drum, §i a §ireu§it sit sequestrcze 40,000 de galbeni In aur, .pe carei-ate §i predat Sultanulul la 12 Fevruarie. Resplata re-negatului a fost sums de 2000 talon §i o blanii, desamur, §i e maT mult decat probabil; cA atAt bostan-giilor trimi§i la fata locului, "cat §i cAlugArilor grecqtY,care primiserl detositul, li s'a lipit de degete cu oca-siunea acdsta prin tainicl Intelegere e parte din co-mora confiscata.

Agentii din Moldova §i din Muntenia primesc §tirea§i reclaml la Nal, Reniger lose nega, cA Pdtra§cu,care e odrasIA din familie domndscl §i a servit cu

Truchsesz la curtea Imterltdica, a fost trimis in mi-siune de Imperatul la Hatmanul cAzAcesc Bogdan Chmi-elnizki §i se al §i acum la acesta, ca sit asmute peCazacl §i s3 -T punl in mi§care contra Moldovil, Munte-nia §i Arddlului.

Intro aceste sese§te din Moldova pe cale confidentiallca sotia lul Lupu §i fiiul luT se MIA WI In

viall §i ascung la loc sigur §i cA Turcilor ;;i Tatarilorgtirea,

260

li s'a anuntat m6rtea for numaY spre a sclipa de ex-tradarea ceruth de aceptia.

Pupa o altA ptire, Marele-Ambasador polona NicolaeBieganowski a trecut in Fevruarie cu o suitA de 200pers6ne prin Moldova pi prin Muntenia, uncle s'a pusIn Intelegere cu cel doi Domul, apoi pi-a urmat pe laSilistria drumul spre Constantinopol. blisiunea Jul e pri-Nit6re la mai multe adausurl pi modificari, pe care gu-vernul lui ar dorl sit le vadA introduce in tractatelecu Polonia pi care In deosebf In puntele 4, 6, 8Isi 9 ale proiectulul de tractat presentat de marele am-basador aunt privit6re la Moldova. Polonia cere In acestproiect, ca din ohm incheerif acestul tractat TAtarilorsa nu le fie iertat nict sti se apeze in Moldova pe apanumitele campil ale Budjaculul, Mel sli fad expeditiuulde pradit pi nlivalirl fie din Moldova pi din Budjac In altstki, fie din aceste to acele (sic), ca apol guvernul Po-loniel are sa extradee, dad I se va fi cerend acdsta,pe tAlharii notorici ce se vor fi refugiand din Moldova,din Muntenia ort din Arddl In Polonia ; ca Domnul dinMuntenia pi cel din Moldova sa fie, potrivit cu vecbeletractate pi cu usul recunoscut obligati a avd datoriaconsideratiune de vecinotate prietemisci pi de respectfatA cu Corona Poloniei; ca supupilor pi negotAtorilordin Polonia sti li se asigureze atAt libera navigatiunepe Nistru, cat pi deplinA libertate de a face negot 5ide a deschrca pi inclirca mArfuri In portul de la Aker-man (portus bialogorodensis).

In prima jumkate a Ind Martie Defterdarul a cite-mat la sine pe Patriarchal grecesc loanichie pi i-a spud,ca e desbricat de dignitatea sa pi scos din scaunul

261

patriarchal, fiind-clt s'a presentat un alt competitor,care ofere pentru scaunul patriarchal 25,000 talerY ;dad urea inse sit ofere gi el aceia-gI sumg, greutateae numal decgt Inlaturatti, gi In casul acesta p6te sit tg-male In scaunul sett De Ore -ce Patriarchul a refusatsub cuvent cl nu are banY, el a fost numal cleat are-stat gi scaunul tnT s'a declarat vacant. AmbasadorulEnglitereT a gi intervenit lose In favorul unul citlugargrecesc cliVut In disgratie, care Incling spre calvinismgi care Inainte de acesta eu vre-un an a ma! ocupattimp de trey Vile scaunul patriarchal, toe ear a tre-buit sit se rotraga, fiiud-cti Grecil banuitori nu voiserg

recun6gte; ambasadorul garant6z1 acorn pentru cel25,000 talerY oferill de densul. Candidatul acesta aprimit dar fitrit nicY o greutate confirmarea gi caftanulde onOre de la Perth, a luat in Mg forma patriarchiaIn primire, dar nu a putut sit adune suma promisg,chef gi de astli-datg Grecii ati refusat cu toditrittoiciea-1 recunegte on a aduna Intro 46001 suma maY susaretatg, de la care atirni numirea luY. Metropolitil s'ailascuns cu totil, ca sit an fie nevoiti a-I da consecra-tiunea gi, degi C6ugif alt reugit sit Rota pe vre-o dolt!on trey din acegtI dignitarY bisericegtl cu puterea dinascuoVigurile for gi sit -1 sil4scit prin amenintliff a pro -mite, cit vor recunegte pe non numitul Patriarchvor declara supunerea, dar siluitiY, Indatt ce at scapatde sub puterea ceugilor, at grtibit sti, se ascunda dinnot, Incat consecratiunea noulul Patriarch n'a putut detoe sit se fact.

La acestg resistentg passivg s'a maY adgugat apoladunarea Unel sume de peste 100,000 talerY, pe care

a-I

§i-I

262

Grecii as oferit-o Portil pentru ridicarea din not Inscaun a candidatului ales de den5i1, care ocupase posi-tiunea acdsta cu dol ant mai nainte, §i de Ere -ce ofertaparea destul de adimenitOre, iar protegiatul englez totnu putea sa Implin63ca promisiunile luT pecuniare, el afo:It resturnat §i trimis la Cipru in exil, ear candidatulGrecilor a primit Patriarchia. loanichie, pe cat do mah-nit, pe atat de netncreOator, a renuntat la t6te, a re-fusat far% de §ovaire chiar §i bogata diecesa archiepis-copes* cu care voia sa-1 mangaie fericitul sea succesor,§i a schimbat viata publich cu pacinica singurOtate. Infata nestatorniciel Turcilor §i a relel for depriuderi nuo sa-I surlda, a§a se pare, aid noulul Patriarch multtimp norocul ; cad principiul sustinut de Greci cu lode-ratnicie de all schimba des §i de all resturua Patri-archii cu puterea banuluT i-a facut pe Turd sa aibapentru asemenea man6se schimbari de persOne, care ledeschide un comod drum de Imb9gatire, un atat depronuntat gust, in cat, chiar gi dad Grecii §i-ar schimbagandul, Tamil nu s'ar sal sa provoke In mod fortatasemenea scbimbari, in care nu se multumesc cu maiputin de cate-va mil de talerl.

Recomandatinnile caldur6se ale Hatmanulul cazacescBogdan Chmielnizki as potolit ast-fel mania Si indar-jirea, pe care la Inceput Hanul Mares° le avea fata cuLupu, !mat temnita acestuia s'a prefacut mai anteiain o paza mai Wanda, apol a dat loc unel particularebine-vointe a Hanulul, ear ac6sta a crescut in gradul,In care indemanatacia lul Lupu §i excelenta lui destoi-nicie In vorbirea limbil turce§ti §i In scrierea el s'atldovedit folositare pentru scopurile particulare ale sta-si

263

panitorulg tataresc. Persona lul Lupu, puss mereg caLin fel de amenintare vietuitore in fata Domnulul dinMoldova, a celul din Muntenia gi a cold din Arddl, eraadeca uu lucru de minune potrivit spre a tine pe eeltreT Doing in continua ingrijare gi in. viva temere,deci Intr'un fel de atirnare, care promitea a le daTatarilor gi Cazacilor Ming in certurile din 'Moldova obogata satisfactiune atat in ceea ce privegte setea lorde resbunare, cat gi ca cestiune de cagtig material. Celedin urma expediting %cute de principil acegtia pe pa-mentul Moldova gi al MuntenieY n'aveatl sa le aducaacestora trandafirY, aga amenintat Cazacit gi TatarifaliatY, gi, in parte gi pentru-ca sa exploateze rara minade our cat se pete de bine, el all refusat cu hotariremarile sume de bag oferito de Mateig-Voda gi de te-fan-Voda pentru capul lul Lupu. - Amenintarea deveniafuse gi mai primejdiOsa prin enunciatinnea significativaa gred jignituld 'Tatman cazacescca el n'a tumor -mentat and trupul set, pentru-ca sa aiba mer-tea lul in amintire meret prospeta" ; gi tot atat desiguifieativ lucru e, ca i-al fost trimigt corona Polo-Bid atat supugii moldoveni, eel muntenl gi eel ardelenY,care fusesera robitl de Marl, cat gi multe din trofeeleluate de la a]iatil Poloniel. De ore -ce apoT uneltirile giinstigatiunile necurmate ale luY Lupu contra partidululprotivnic gi incercarile nesfiite de a produce in Moldovao restauratiune erag pentru Domnul din Muntenia gi eeldin Moldova semne neIndoiese despre apropierea uneTputernice furtunl, eT s'ail rugat prin agentil lor, caPerta sa oprdsca cu asprime navalirea Maresca, ceeace Marele-Vizir li-a gi promis atat lor, cat gi lul RA-

lintel

264

koczy, care IT Meuse printr'un agent special un dar de600 galbeni ardelenegt1 blitutT de curend cu efigia sa.

Dupa.ce Mateiti-Voda Basarab a murit la 9/19 Aprilielira de mogtenitor, Muntenia a ales Domn pe Constan-tin arban, un om de apr6pe cinc1.4ecT de ad, odrasladin familie domn6scit din Muntenia, pe care ants Inprimele tinerete Mateiti-Vodii a Inlaturat-o, taindu-I na-sul, de la competirea la Domnie gi pe care In staresRasta ciuntita a suferit-o lira de grija In tars. Sta-turile Muntenia all facut PortiT arnarea obligati desprealegerea facuta de ele in curend dupli aceea all ce-rut grin o spccialli deputatiune de boierT confirmarelactulul at primit acordarea ei, Inse numaI cudone conditiunT i anume, ca mogtenirea rimasi de laMateitl-Vodi sit-I fie predatii PortiT ca nou alesulVoivod sa se presente, dupe vechiul obiceit, In personala Nal spre primi coufirmarea. Deputatiunea deboieri a reugit, ce-I drept, sa obtie cu multi bad Ter-tarea acestel a doua conditiuni anume multumind peSultanul cu 200 pungi de galbeni (100,000 talon), peSultana valida cu 100 de pungi (50,000 talerT), peMare le-Vizir cu 150 de pungi (150,000 talerT), ear pecei- l'aItT miniltril cu sumo potrivite ; in ceea ce pri-vegte Inse moltenirea remasi de la Mateit-Voda, retra-gerea totall a Portil nu s'a putut obtine, i eT s'atInteles cu ea, de nevoie, rimaind sa predee visteriel tur-cegti 400 de pungi de galbeni (a 500 talerT, decl200,000 de talerT). In timp el art cerut Inse

at obtinut permisiunea de a sc6te, la nevoie, dadli se va refusa gi mai departe restituirea, cu puterea o

§i

§i §i

§i

a-

§i

pi

acelaitpi

266

sunlit de mai multe mil de galbenT, pe care Mateiti-Von a depus-o la RA koczy, ear acesta i-a Imprumutat-oluY Stefan-1'0(1A; tilt! Stefan sustine en IncAplitinare, cael a primit acea sums drept dar de la Mateiii-Voda, afost lose nevoit sit Inapoieze WA de IntarOiere 25,000talerY §i sA promitit reitul de 69,000 talerY pentru eelmaT apropiat viitor.

StefanVeda din Moldova i-a Mut In Aprilie Mare MT-Vizir prin agentul sell arbtare, di din Insareinarea Ma-relui-Duce de Moscva a venit la el 0 la Domnul Mun-tenia an sol moscovit, ca sit invite pe ceT dot Donn! aintra din consideratiuni religionare In aliantit cu MareleDuce 0 en CazaciT, fiind-ca Ducele moscovit §i Hatma-an! vor sit porn6scA contra Poloniel an r6sboifireligionar. SupArat MI din causa ac6sta, Marele-Vizir,in loc de ori-0-ce rospuns, a dat cu aspre vorbe deocarit pe agentul Moldova afarl dimpreuna cu raportutflint In felul luT Lupu.

Intro aceste neast6mp6ratul Lupu t6rce cu maul nee-bositil, firelo lungY ale planurilor In! de restauratiuneparte pe fatit, parte in lainh, tot mai departe §i totmai cu succes. Stefan, Domnul Moldovi!, cuprins de te-merY §i logrijat in urma uneltirilor acute de CazacT §ide Marl In favorul InT Lupu, se a06pta la ceea ce emaT r6d pentru el §i pentru jars, o navalire Meal deWad or! de 'Mari, §i dupl-ce el 41 duce nevasta §icopilul dimpreunit cu avutul mat pretios in Ard6I la locsigur, locuitori! Moldova Incep Si el sit se,ape pe Or-manl drept al NAM din calea Tufricoptelor 6rde.

clizacesc

266

In luna Maifi Stefan II raportdzI PortlY, cif cumnatullui Lupu stA in fruntea mai multor mil de Cazaci gatade atac, prime§te lose de la ea respunsul inveselitor,cif nu are sif se tdmi de nimic". La 25 Aprilie lose,cAnd deputatiunea cfizAcdscl sositA la P6rtif care ri-dicarea din noti alul Lupu in scaunul Moldovii §i opri-

rea TAtarilor de a -I da Polouiei ajutor contra Cazacilor,prime§te Ili ea rdspuns favorabil Si concediare cu ono-ruri. In acdsta atitudine In aparenta contraqicatore nue, dad privim lucrurile mai de apr6pe, nici o contra-4icere: dupl .tuarturiiirea facuta in confidentA de clitaunul did mini§trii turce§t1 adecl P6rta vrea sl se fo-losdsca de Lupu ca de un §oim; vrea mai nainte'sliafie prin vicle§ug de la el, cap bad a luat Stefan-Vodade la densul Si sd dr& apol de la acesta Intrdga surdsustrasit, de Me-0d va voi apoi sif starcl bani de laDomnul din Moldova, de la cel din Muntenia de lacel din Arddl, ea va ameninta cu tot dinadinsul cu ri-dicarea'n scaun alul Lupu §i on se va lasa sif fie Im-blanOitl decAt prin mare cA§tig de banY, ceea ce sevede destul de lamurit §i din procederea ei faiiif cuMoise Szdkely, pe care it trata cu particular afectiunede cate-orl voia sa st6rca prin intimidare daruri debanl de la Itakoczy.

Dupl acest plan e o cestiune capita% ca P6rta sApule niana pe Lupu, §i And In Aprilie agentul tAtAresce trimis in misiune la Hanul Tatarilor, chruia Ii ducedin partea Turcilor sable §i caftan de on6re, in acelalltimp inse §i ordinul de a-I extrada pe Lupu Portiia§a cu binele Si Cu t6tif precautiunea. Succesul acesteimisiuni nu pArea de tot sigur §i a suferit o amenare

pi

267

mal ales pentru-ca Hanul intervenise cu multi staru:inta la Porta In favorul lul Lupu §i a§tepta resultatulinterveniril sale. La 5 Iunie a sosit adeca la Constan-tinopol Zi§nedjir-Bali al Hanulul insotit de alti 16 Ta-tarY a adus cincl deosebite scrisorl de recomanda-tiune la adresa guvernulul otoman de la eel mai defrunte dintre Mari In favorul luY Lupu. icdstavenire pentru Lupu s'a facut sub auspicil nu tocmalnepriinci6se, cad trecand cu vederea partinirea 'hulatataresc §i a atot-puterniculul sea Mare-Vizir, precumSi a poporulul tataresc indeob§te Si to deosebi §idunea, pe care Mare le-Vizir al Turciel tot o mai aveapentru cel recomandat, era strimtorata i grea po-

sitiunea adversarilor sal princiarl fats cu P6rta. Mun-tenia nu mai are, ce-I di ept, acum dupa m6rtea lulMateia-Vodli, sa se mal tdma de o cam-data de Ilia oIncercare, dar fats cu Stefan-Voda .§i fats cu lidkoczyPerta tot e cuprinsa de o mania de o cam-data andascunsa, mai antoiil pentru-ca cu ocasiunea luariT Su-cevei as luat toll banil §i tOta averea lul Lupu 'pentruden§ii, apol pentru-ca, In genere, s'aii Incumetat a porn',rasboia in o tare a Sultanulul, a aluuga din ea pe unvasal al Sultanulul, a asedia orate §i a le cuberi ; mainainte de a pa0 inse pe fate, Perta agdpta sa i seaduca tributul Moldovil. Solia tatard.sca n'a primit and,un resultat botaritor, §i s6rta Jul Lupu se precipitaIntro aceste spre implinirea el.

La 20 Iunie sdra as intrat, venind despre Marea-

Iidgra, in Bosfor douti corabii. Intr'una dintre ele seagentul §i Hasnadarul Hanulul tataresc Cu o suta

de copil cre§tini, 50 de 1W* §i 50 de fete, pe care

slabi-

i

gi

inter,

slat

268

Hanul if face dar Sultanulul; Io cea-lalth se afla Lupuel insull. urmatOre Marele-Vizir Pa chemat lasine, ce-I drept, numal pe jos, dar l'a primit cu bunk-vointa l'a adapostit In palatul Ott; la 22 l'a luatcu dOnsul la Scutari, ca s% -I presente Sultanulul, vi pedrum, Omit la canal, l'a lasat sit chlardsca in urma sa.Sultanul nu i-a acordat lose decat o forte scurth au-dienth s'a r6stit aspru vi manios la el intrebandu-I,cum a Indrilznit al Inc6p1 rhsboio sh sguduie torileotomane, apoY i-a ordonat peste putin sit se retraga.Eunuch Pad luat apol In locuintele lor, aft Oat timpde mai multe c6surT forte prietenevte de vorbit cu el,dar Pah vi ispitit forte sthruitor In ceea ce privevresuma vi marimea comorilor vi a averilor, pe care le-alasat vi le-a perdut la Suc6va vi n'ati lipsit a notaexact informatiunile primite de la el. Dupe -ce a fostapol astfel ispitit, s'a Tutors duph am641-4i ear cu Ma-rele-Vizir la locuinta acestuia ; abia a sosit Toe aid via fost surprins de un chatigerif, care-1 osandevte fie

Inchis In temnita celor vapte turnurT, In care and ins6ra acelel 4ile a vi lost Inchis de Ceuv-Bavi. Inchigrealui a fost mai blandl la Inceput, de ore -ce WW1 sOlprietenf n'atl fost opritT de a-1 visita ; dud Tine visi-tele s'at logramhdit vi visitatoril s'ati sporit afar% dintale, s'a retras permisiunea de a-1 visita vi Lupu afost marginit numal la comunicatiunea cu servitorulsei. In vremece Eunucil din &raid Il combat ca pe unom intrigant, turburator de pace vi nevrednic de lucre-dere, care a tinut odatit cu Polonia apoT tot atat denesfiit cu Candi, staruie contra ridicarii Id Inscaunul Moldovif, P6rta, gland e fals4 vtirea despre

phut

§i

§i

sa

§i

ca

li

pi

269

Incetarea din via a sotiel InT Lula]. §i a fiiului sed,i-a trimis la 25 lunie lul Stefan-IrodA ordin sever sit-Itrimill Bird de IntAr4iere §i nevAtiimati la Constanti-nopol §i sd se ferdscl de on - §i -ce informatiuni false Inceea ce II prive§te; Stefan-VodA a respuns lase, et elen §tie nimic despre familia mill Lupu, i-a perdut Irma§i nu §tie ce s'a flicut ea. Tot atat de zadarnicA aremas §i cererea facuta de Lupu lui Bogdan Chmiel-nizki, care Ulla In bane relatiuni cu Stefan-VodA §i laa ciruia mijlocire pe litogd Domnul Moldovil recursesepentru extradarea familia sale. Raoul tataresc a primitde la Ma pentru extradarea lui Lupu prin Hasnada-rul rotors acasa o sabie pretiOsit Ii caftan de °mire.

De§i Lupu a perdut de altmiateri in timpul veril,prin mortea Hanulul teraresc, un sprigin puternic, ali-anta Intreitl a prigonitorilor MI a perdut §i ea dedad cu m6rtea lul Mateid-Yodel molt din soliditatea §i

din influenta el, §i en fArti mare pArere de red seplangead agentii ardeleni, cd Constantin erban, abd-tandu-se de la politica predecesorulul sea, fueling maTputin spre RAlkOczy dead spre Cozad, cu care Intretinerelatiuni amicale, cA el a trimis mereti bani, cal fru-mog §i alte lucrurl trebuinciOse Voivodulu! Petralcu,emisarul secret trimis de Imperatul la Caul, de§i §tieforte bine, ci acest ['Amon vrea se. cucer6sci In Inte-legere cu Imperatul ArdOlul en ajutorul primit de laCaul §i de aceea sit gande§te in toth seriositatea sAiee In cistitorie pe fika lui Lupu, vedava remasA deTimoteid Chmielnizki.

SingurAtatea asprel temnite a fost cu eat maTpupa In stare sl mArginOscl intrigile §i ndsu-

270

Intel° Jul Lupu, cu cat sperautele Jul de restaura-Vitae erafi alimentate de Intinsele lul legaturi §i de fa-vorea Mare Id-Vizir. Exprimandull fara de sfiala acestespetante, el i-a scris Ilatmanului Cazacesc Climieluizki

ceraatl s6.-I recomaude prin ambasadorul std. la P6rtfi.El s'a Incercat sa &Maga prin negotierT daphnia Jul11616czy §ialui Constantin erban §i si slabdsca Wu-ielile lor, puind pe agentit for sa lucreze in favorullul; lase dupa ura Indelungata §i dupa jalusia Ind&cinata el nu cutezafi sa se Incrddli intr'un vicldn in-temnitat, asuPra caruia atirna sabia Int Damocle. Ast-fel bfinuitorul erban a respuns la aceste propunerl dsimpficare: Lupu sl nu se mangaie en sperante, chciCara acdsta nicl !demi cas nu-1 va primi Si nu-1 varecun4te. El 81 fie decl pregatit, ca Muntenia i se vaopune liana la extrem cu baull §i cu puterea, prin ne-gotierY §i cu armele. Cu nu maT putina hotIrlrepronuntat 1141c6czy §i Stefan-Von. la Porta prin pro-

testari nesfiite contra lui Lupu, declarand, ca ridicarea Inscaun alai .nu s'ar putd realisa de cat dupl-ce -vor fimurit lntregile geueratiud din ambele tad ; In deosebi

Stefan-Voda a declarat in scrisorile adresate protectori-lor ,s61 Turd: Lupu nu va maY putd nici odati sarec4tige Domnia Moldovil decat dad ar add mai pa-late la pfiment trupul lul. Lupu, al Id 116116czy §i .ale

tuturor supu§ilor ; el nu se tedie de loc nicT sa pri-mdsca lupta cu Hanul Tatarilor, acest aliat al fostululDouro, cad a adunat 10,000 de 6meni, parte trupeproprii, parte §i anume eel maT multi trupe germanei are 10,000 de . mercenarY ungure§tI n'a Incetat

MCA sa adune mercenarY, §i el e nu puma! hotArlt, ci

Wall

pi

271

totodata 51 In stare sa rfispinga Cu aasta putere ataculluY Lupu ".

CeY trey Principi allay ati spriginit acdsta protestarecu daruri bogate stralucite promisiuni de badpeUtru capul lul Lupu ; trimithd In acela-51 timp tri-butul anual la Porta, Constantin-Voda a trimis sumacuvenitil pentru mojtenirea rfimasa de la Mateiil-Node,a Inlibu5it temerile produse de Lupu cu routate la Porta,Si el all cagigat astfel in partea lor, afarti de Marele-Vizir, pe ceY mar mutt! dintre mini tri1 PortiI, care51-au dat apoi silinta de a face sa prevaleze in divanparerea, ca sa on fie prin numirea din noti Lupudin nod turburate tfirile abia pacificate 5i sa on sestirn6sca none rtisboie.

In fata acestor oferte de banY Lupu a facut 51 eloferte on maY putin Instimnate, in schimbul caroraTurd! l'au mangaiat cu vorbe duici cu frumose asi-gurarY, ca va fi. pus In cuOnd in libertate i va fi apoiridicat ear In scaunul domnesc, astfel it tined% in, ostare de placuta amagire ; pe cand Il ascultaft lase peel Cu buns-vointa, Turcil primiati 51 insinuarile, precum

ofertele agentilor aliantei lutreite, care era nevoitasa urce In mod licitativ sumele promise In gradul, incare Turcil '51 manifestat fail cu Lupu afectiunilo binecalculate. In cele din urma eel trey Principi ail ajunscu Marele-Vizir la Invoiala asupra sumel, capulLupu era 0, can inevitabil prin vIntlare cumperareprin banil lul propril, care ajunsesera In manila_

Figkoczy 5Pn ale lul Stefan, cand neincrederea reciprocaa oprit catastrofa : Turcif pretindead buff inainte deelecutarea lul Lupu, ear Principilor banuitori nu le

gi cu

alul

Si

§i lulgi

lul

pi

pt

pi

272

venia sit-I dee decat dupit-te fapta va fi fost Imp Haiti.Din causa aceluiajl fel de neincredere s'a zhdarnicitlose vi Invoiala lul Lupu cu Mare le-Vizir, care IT de-duse asigurarea, ca pentru cate-va mil de talerl 11 vaelibera din temnita celor §apte turnurl: Inainte de eli-berate nici un ban, 4icea unul ; Ma de banl nu-T eli-berare, respundea cel-l'alt. i astfel Lupu a remas tiimai departe In temnita §i trebuia In casul, ch Mare le-Vizir, singurul lul rapm, cade, sa se a§tepte la celmai red lucru 1).

1655 Cu ocasiunea unul foc isbucnit Ijilele din urma In,Pera s'a aprins Intro altele §i casa agentulul din Mol-dova, §i acesta, avend In manile luT o sums de 20,000de talerT, pe care urma sa -T Intrebuinteze la nevoie inserviciul Domnulul sell §i In interesul 10, a socotit instrlmtorarea lul momentanil, ca cel mai bun mod dea-T asigura e sa -T arunce Inteun put. Omenil Jul Lupuat denuntat lime Turcilor ascunderea acdsta, §i Defter-darul a poruncit numal decat sa se scath din put banilascun§i §i i-a luat in stepanirea lul.

Lupu IT ofere acuma Portil In tote forma garantiede 30,000 taleri pentru eliberarea sa din temnita §ipentru incuviintarea petrecerii sale la Constantinopol,§i promite afar% de acdsta s% -1 punit Portil la lade-mana mijikele §i chile spre ali Inmulti veniturile §iavantagiile din Moldova 2).

') Residentul Simon Reniger eittri5 Impgratul. Constantinopol,1655.

2) Residentul Simon Reniger clad Impliratnl. Constantinopol,10 Iannarie 1655.

273

Lupu trimite din temnita celor apte Turnurl non 1655

numituld Mare-Vizir Ipsir-Pap tocmal la Nicomedia undar de cate-va mil de taleri, pentru care e resplAtitcu o bunl sperantli. Domnul din Moldova, cel din Mun-tenia §i cel din Arddl saint. §i el pe noul purtator deputere cu darurl potrivite, licitez4 Inse In timpSi pe capul lul Lupu. Pentru spriginirea acestul plan sepresent4 la Mt& apr6pe 40 de Moldoveni, care des-crifi rdua chivernisire Si 'se plang de volnicla lulUrania. De 6re-ce ambele partide I Y dati silinta de

sprigini plangerile §i de all asigura succesul cumarl sume de bani, Turcil Intretin deopotrid sperantain ambele OW, pentruea sl le fad pe ambele dis-puse de a aduce jertve 1).

Primiud §tirea, d Cazacif fac pregLitirt pentru o ex- 1655peditiune maritiml, P6rta a poruncit Domuulul dinMuntenia §i celui din Moldova sl claddsd fie-care cAteo suta de §eicT (luntri mid) pentru respingerea tineeventuale navalirl elizIce§t1 despre Marea Ndgrfi, §i

acea-§I porund obligl §i pe cele-lalte orate Orr ap-date de a lungul Dunaril s. claddsca In num& propor-tional eicl contra Cazacilor. De la Domnul Moldovil nua sosit And r6spunsul privitor la acdsta ; Domnul Mun-teniel le r6spunde case agentilor s6Y, d If este pesteputintl s. implindscl In timp atat de scurt poruncaPortil, lase agentil lui nu Indraznesc s. aduca la cu-no§tinta Portil acest r6spuns negativ, ear acdsta cu atat

1) Residental Simon Reniger Imp6ratnl. Constantinopol,6 Martie 1655.

59,838. III. 18

§i

cittr4

lul

a-st

274

maT virtos, cu cat TurciT sent Si altfel suphrati dincausa turburgailor din Muntenia.

Biserica gredsca din Constantinopol ear ig perdecapul, se turbura §i e lipsith maY multe life de pastor.Patriarchal Paisie, care inainte de ac6sta cu un an ascos pe predecesorul seh Ioanichie cu un dar de 25,000talerY din scaunul patriarchal, renunta Si el, o nouljertvi a nesatulul turcesc, la Malta sa dignitate. CadTurcil, Wand printr'un rationament sofistic din o sim-ply daruire de bawl un cas de precede* In favorullor, cer acum de la Patriarchal Paisie o sums anuallpentru anuala sa confirmare In scaun §i afar de ,ac6sta§i un dar deosebit mild Mare-Vizir Ipsir-Pa§a pentruconfirmarea din nog In dignitatea patriarchala, Mothde el scum anteia 6rh ; tiara el ar fi refusind ac6sta,

a§a i se dh A Inte16gA, e name In paguba le,cad competitoril stif, Ioanichie §i Ciril, se oferl a primipatriarchia cu aceste conditiuni. Astfel se cern, chlu-OM grece§ti §i licit6z1 tntre WO pentru dignitateade Patriarch §i lucr6z4 prin acesta tot atat de multIn favorul Tardier, care trag tot ca§tigul din acestarivalitate, ca In paguba coreligionarilor MI propril, care,amenintatl cu afurisania, sunt In cele din urml nevoilisa sc6ta din pungile for sumele de mituire.

In saga concurenta licitativa a celor trel fo§tI Pa-triarchl Ioanichie reu§e§te, ce-I drept, sa ca§tige victoriacumphraturii asupra lul Paisie §i sa se afirme timp derate -va stiptemani In scaunul patriarchal ; el lase gh-sego un puternic adversar in Ciril, care promite sumeindoit maT marl decat Ioanichie, dar pane In acela-§I

timp §i conditiunea, ca rivalul acesta, find actual Pa-

275

March, sa fie pentru maT mare sigurasta strangnlatdimpreuna cu ca maT de frunte dintre MetropolitY, careIT aunt aderenti. InvoitT ea suma °feral gi primindconditiunea puss, Turcil surprind In &lona jumetate alune Aprilie fara de veste pe jertvele designate, toarunca flira de crutare gi Para de a le maT asculta in donecaice gi le scot din Bosfor In marea larga, pentru-ca ininsula Principilor sa dud la Indeplinire executarea lor.Din norocire cerul a lost maT milos decat 6meniY, cladin causa puterniculul vent contrar caicele n'ati pututsa visl6sca pans la maT sus amintitul loc de per4are,ci ati trebuit A Intrerumpli drama'. Acest cagtig de timpa dat obgtiel grecegti putinta de a se aduna pi de aface un atat de staruitor gi de calduros apel la inbireade dreptate a MareluTVizir gi la indurarea lul, heatel, revocand sententa de .mOrte, a poruncit sa aducainapob pe Ioanichie gi pe Metropolitif ce aderaS la el,dar a lAsat sa-T arunce de o cam-data in temnita, alecaret portI dupe t6te semnele numal cu cheie de ourvor pute sa fie deschiso 1).

0 f6rte primejdi6s1 resc611 a ogtiriT, pentru Inaba- 1655

girea careia nu e Indestulatore puterea but Constantinerban, aduce sterile Muntenia atat in launtru, cat gi

In afar% to mare turburare, produce la Porta yid In-grijire gi1 da Principelul itak6czy din Arddl ocasiunebine venita de a-g1 asigura prin intervenirea lul Inar-mata thrturire covtrgitore in Muntenia .

1) Residentul Simon Reniger cltrti Impiiratul. Constantinopol,SO Martie §1 24 Aprilie 1655.

276

Ear Indemnul pentru r6sdla dat cel maide frunte dintre bolerl prin acea, ca i -att dat lui Con -stantin-Voda cu tOta staruinta sfatul de a concedia aparte din cetele sale de lefegil, care, fiind prea numfi-ro§i, storceati m6cluva t6ril gi amenintau sa o sece pedeplin, §i in deosebi pe tot! Seimenil. Seimenil acetia,apr6pe o mile la num6r, fel de fel de n6m de 6menice i-au mereii inima'n dintI, partea cea mai mareadunfitura de Turd §i de Cregini, mai ales de Bulgarl,depring a trai din talharie §i comaudati de un Turc,care Meuse din cand in cand ca capetenie de Wiwimarl stricficiuni prin Turcia, au fost lux 1 and Inpintecu call -va ani de Mateifi-Voda cu sold mare in ser-viciti pentru apararea t6rii §i, intrati In Muntenia, s'ai'ldistins la tote ocasiunile, dud era vorba, ca bravi lup-tatorl. Urmand sfatul bolerilor sei, Constantin-Vodli5erban a §i moat In adev6r hotartrea de a disolva §i dea trimite a cad corpul Seimenilor intreg, ear cele-I'alte parti ale o§tiriI in mare parte se gIndia nu-mai sa gas6scl un expedient practic spre a scote acestlucru fad de primejdie §i fdd de ostentatiune la cagt.Luand In cele din urma drept pretext, ca vrea sl sesustie in dub Portii cu puterea In Domnie, a chematpe o Ji hotarIt6 intrOga sa o§tire sa se adune la 13u-cure pa, unde In urma acestel chemari au Si venit maimulte mil de Omni, cel mai multl (*al cu infati§arefrum6sa, §i Imb6tranitl sub arme, dintre Seimeni toenumal vre-o 200 de OmenY. Domnul a fficut inceputulcu concediarea acestora, ceea ce a avut urmarl rele.CacT 1iva urmatOre, cand all sosit §i cel-Patl Seimeni,peste 700 de 6meni, care erati gata sa se presente la

§i

optirit Pad

277

adunarea, pentru care fusesera chematl, afland ei des-pre concediarea camara4ilor for despre s6rta ce-ifivt6pta Si pe s'ail alaturat In masse la cea-Yaltaovtire vi-ad dat silinta s'o Impinga cu cuventari res-vratit6re spre resc611. Jubitilor frati, ava le vor-biaii, nol am trait multi anT Impreuna, am luptatalaturi vi am aparat Cara, ear scum suntem cu t6teaceste concediati. Bagati fuse de s6ma ! Fail cu vol nuse vor purta altfel, Si In curend dupa noT veil veni volInvi-va is rend" !

Aceste vorbe at aprins flacarile rascolel, care era In-dreptata maT ales contra boierilor ce staruisera pen-

tru concediare gf s'at refugiat parte la tad., parteIn palatal domnesc. Cedand puteril, Domnul a fostnevoit sa-i dee pe acevtia In manile lefegiilor resvratitifii sa priv6sca, cum ei all fost sub ocliii lul maltratati,cluntiti Map In bucati. Apol lefegiii, pe cat de Inse-tati de rasbunare, pe atat de doritorl de prada, na-valit In casele boierilor, at pradat avutul lor, all ja-fuit pe sotiile for Si le-at tint prin noroiul ulitelorInfuriati cum erat, n'all crutat nici moviile, nici pesupuvii celor prigoniti : iutr'un cuvent, el all pustiitau pradat maT Ingrozitor cleat Turcil Si 'Muff.

Rakoczy a hotarlt sa se folos6sca pe cat se p6te debine de aceste turburari, pentru-ca, dupa &dui lui,salt asigureze alipirea f ascultarea neconditionata aDomnulul din Muntenia cum reuvise a-VT asigura pe acelul din Moldova, pentru-ca sa se OM ra4ema cusiguranta pe ajutorul armat al ambler Domni la pu-nerea in executare a celor-l'alte planuri intinse ale sale.Pentru ac6sta IT veniat la indemana, afar% de puter-

§i

cl6n§ii,

§i

§i

all

§i,

§i

278

nica resc611 militara, pe care Domnul Munteniel nu pu-tea s'o !Alma cu restul puteril sale armate, §i altemulte Impregiurari, care puneail In primejdie positiuneaNY Constantin-Vodk erban.

Dupa intentiunea clar exprimatA de MateiA-Voda Intestamentul 05 succesiunea In Domnie i se cuveniageneralului sei Dicul, care time a trebuit sl se retragldin fata mai norocosu'uI Constantin-VodA erban, caulboieriI A purees la alegere, §i a trebuit sl renunte laori-§i-ce nadejde de a mai fi candidat cu succes, dupl-ce din porunca le Constantin-Yodel i se Masa nasul.Dicul avea lose in Arddl afarli de o fatA mAritatA §iun fecior, §i RAII6czy se gAndia sA-1 ridice prin lefegiiYllsculati pe acesta'n scaun, dad ConstantinVodA erban

va fi fost scos irevocabil din Domnie.Relatiunile dintre Rdkaczy §i Constantin-Yodel deve-

niserl i altfel cam Incordate. Acesta pretindea adecacu tot din adinsul suma de 80,000 galbenl, pe careMateia-Yodel i-o Imprumutase lul 11610czy, ear dudRAlloczy s'a incum6tat a-I invita In Aspunsul Oa slvie In Arddl, ca A cheltuiascl, precum 4icea el, sumapretinsA Impreunl, Constantin-Yodel i- a trimis fall desfialA llspunsul dacA e, in genere, vorba sl m6rgl InArddl, se va duce ca tatAl-s6U erban -Yodel cu multi and

mai nainte (adecl cu arma'n macs)'. Strimtorat giamenintat, 116kOczy a cedat §i i-a trimis lul Constantin-Voda banil cerutl, dar era de atunci sup6rat, ear lasupararea acesta se mai adluga §i banuiala, ca DomnulMunteniel e invoit cu planul Impgratului de a-I ajutape 136trapu, odrasla din vita de voivoclf, sA cucerdscl

cu ajutorul Cazacilor Ard6lul.

279

Pizmuitoril §i rivaliT de la Constantinopol al luTConstantin-Voda profitafi ape cu tot din adinsul destrImtorarile luT §i all pus In vederea Portil pe de oparte lipsa luT de destoinicie In ale carmuiriT §i na§te-rea 10 dintr'un Domn declarat rebel (Radu-Voda erban),care a trecut ca un tradator la Imp6ratul german, earpe de alta tainica Intelegere §i inrudirea luT cu Pa-tra§cu, odrasla domasca, care ECUM, dupl-ce a traittimp mat Indelungat la Curtea tmpgratesca, conspira cuCazacil contra Ard6lulul §i contra PortiT ; P6rta searata deci dispusa a-1 Inlatura pe Constantin-Vodaerban §i stetea pe ganduri puma in ceea ce privqte

alegerea succesorulul. 0 odrasla in familie domn6scadin Muntenia, care e vechia prieten bun al luT RudolfSchmidt §i India spre Imp6ratul, avea, ceT drept,sperante Intemeiate, ca sa fie numit Domn al Munte-nieT ; Indata s'aa pus Inse la mijloc num6roOT compe-titori greci, care aa oferit fie-care multe miT de talon Iinsinuand In acelall timp, ca el e nascut In Polonia§i partisan al Poloniel, ceea ce a Post mat mult decatdestul spre a-I discredita cu desevIr§ire la Marele

Vizir.

Nu avem decl sa ne mirgm, dada In fata acestordificultatl §i neajunsuri ivite In positiunea lut ConstantinVoda Rakoczy II slip §i el pe sub mad. la POrta §i Inacela-§i Limp sgandaria In taloa focul ascolei militareastfel, ca el sa-T dee un pretext de intervenire Si sa-Tacop6ra ambitiunea.

Multi dintre cel mat de frunte boierT at MuntenieT,parte nevoitT a fugi In urma ascOlel militare din tali,parte adimenitl cu binele de RdliOczy, s'afi stabilit de o

280

cam data In Arddl Si all subscris, dupa staruinta lulRakoczy, bucuros o petitiune, prin care1 invita sa in-tervie cu arma pentru pacificarea patriel lor. Pe te-meiul aceste petitiunT Itglidczy s'a pus numal decat inlute Legere cu Siavus-Pap din Silistria, pe care §tiusea-1 ca§tiga prin mituire pentru interesele sale, precum§i en Domnul Moldovil Si at chibznit Impreuna, cumare sa intre el In Muntenia, ca sa pedepsdsca, ale, pre-tindea el, pe lefegiil riisvratitT §i sa-i umildsca §i apolsa restabildsca ordinea §i lin4tea In Cara. Prin mijlo-eirea lul Siavus-Pa§a a §i obtinut In adevdr de la Nalpermisiunea pentru acdsta, §i, de§i acdsta permisiunea fost revocata In doue re nduri Ili P6rta a inter isintervenirea Inarmata, Ildkoczy nu s'a lasat sli fie aba-tut de la planul luT §i a trecut el Insuji in personaen Ma puterea luT armata hotarele MuntenieT, undos'a unit cu Stefan-VodA, care undlta lipsita de vointaIn manile luT Rdkoczy, intrase Si el la un semn primitde la acesta cu cate-va mil de OmenT. Intre aceste bo-ieriT Munteni ce se aflail in tabdra Principe luT din Arddlall §tiut parte prin amenintarl, parte prin asigurarTadimenit6re atat de bine sa-1 prelucreze pe Constantin-Voda §i sa-1 c4tige pentru interesele luT Ralioczy, incat el s'a dat cu totul in partea acestuia Si atat Inrdspunsul, pe care i l'a dat lul de a dreptul, cat §i inraportul, pe care l'a %cut Portii In cestiunea acdsta,s'a declarat pe deplin invoit cu intervenirea inarmata,cu care TurciT all Insarcinat pe langa Ildkoczy Si peSiavus-Pa§a, ba s'a maT obligat aim% de acdsta sa -se§i desfaca de lefegiil sUT, pentru-ca sa-T dee cu atatmaT sigur periarii, §i sa parasdsca In clipa hotarltore

281

tabera cu o 1nsamn ata parte din trupele sale malvrednice de incredere.

In timpul acestor negotieri secrete §i al Inarmarilorfacute pe fats trupele Muntene§tT §i samburele poporu-lul de Is tarn, afiand ca du§manul se apropie, se adu-nati In cete marl §i-1 intrebah pe Domn, dad va hindon nu cu MOT, declaran d ca sunt gata, dad tine cu&DOT, sa-1 apere pans la extrem contra tuturor du§-tnanilor sal, sa mora §i as traiasca cu Onsul. Con-stantin-Voda a primit cu bunavointa declaratiunea acdsta§i s'a pronuntat In favorul lor, Si astfel ambele party§i-ah jurat credinta nestramutata §i spriginire stator -

nica. In stela - §T timp trupele de lefegil, care fuseseraresvrAtite, i-afi declarat Agalel turce§t1 trimise la Du=cure§ti pentru luarea In primire a tributulul, caruiai -au facut o f6rte buns primire, statornica for credintaSi supunerea for fats cu P6rta, careia vor stand tot-deauna BA i se trimita regulat tributul §i sa i se sa-tisfaca In mod obligat t6te cererile ; evenimentele petre-cute In timpul din urma, care in nedreptatea for nupot sa fie justificate, fat acum parte din trecut, §i

drept despagubire eT promit nu mime a le acorda bo-ierilor pribegitI libertatea de a se iutOrce nesuparati loOra, ci tot °data §i de a le restitui dupa putiuta avu-tul lust de la deo§ii ; ear dad boierii pribegitT, refu-sand satisfactiunea acdsta, ar urma cu Incapatioare saamaie In ArdOl §i sa unelt6sca contra Munteniel, ele(trupele), 16-20 mil de 6menl, sunt hotarlte a-I aducepe cel Incapatinati chiar din Arddl §i a tine pept cuPrincipil, care ocrotesc asemenea Inr6itl turburatorI depace. Tonul umilit Si on t6te aceste hotIrlt al acestel

282

manifestatiuni a determinat P6rta sl inter4id numaYdecat lul Siavus-Pap §i lul lilik6czy orIli-ce atac §iorl-§i-ce ostilitate fatit cu Muntenia §i, In genere, sä-YIndrumeze a rgmane pe pace ; acesta atitudine §ovlitorea Turciel se mild prin iubirea de pace, de care eaeste cuprinsg din timp In timp §i may mult ancg prindeosebirea de vederY ivith intre Muftig §i Mare le-Vizir,care stgruia pentru intervenirea armatli Iii pentru ma-zilirea luY Constantin-Von, pe dud cel-lalt a votat indivan, de astd-data cu succes, pentru resolvarea cubinele a conflictuluY.

Amgriciunea ambelor particle, Intinsele for pregatiride luptg §i punerea In executare a plauurilor NI Rd-k6czy erag Inse prea Inaintate, pentru-ca intrarea inLard abut Rdkoczy §i astfel docnirea ogirilor ce se OAfatgin fall O. se may fi putut impedeca printr'un simpluordin al Portit. Ntirea muntendscg, compusg In parteacea mat mare a at de veterani §i de mercenary vitejY,a socotit ca e is avautagiul el sl nu qtepte §1 a luathotarirea de a-1 surprinde pe dupnan printr'un atacnea,teptat §i i-a §i ie§it acestuia in tale. Constantin-Todd lose, care In virtutea planuluY croit in taing onRlkOczy trebuia sl se desfacd on o Insgmnatg partedin trupele sale §i sit trdcg In tabOra lul Rakoczy, aInaintat spre scopul acesta pang In !Abia pu§tel du§-manilor, a sevIr,it tradarea and In presdra luptel hc-tarltore §i a Orbit peste n6pte cu cate-va mil de6meni tab6ra credincio§ilor set, lasand-o In s6rta et116mg§itele trupelor pArgsite Inse, nefiind descuragiattde acesta trgdare §i gata, din contra, de a se apgracu hotgrire, nu s'ag dat catu-11 de putin Ind6r6t, ci

283

ati proclamat Roma pe un boier bine dispus fall cu elegi all dat la 26 huh) at. n. (16 at. v.) batalia hota-ritore. Atesta s'a terminat cu victoria deplina alul Rd-IrOczy, pe care el a cagtigat-o prin o manevra raugita.El a ,stint adeca sä ingele pe vitezele, dar pripiteletrupe romane printr'un atac prefacut, care Incetul cuIncetul a degenerat In retragere formaI6, al le adc-measca a se aventa la o gona Invergunata Si sa letraga prin ac6sta spre o positiune, unde cel 3000 demuschetieri germani al luT steteaa cu cate-va tunurlIntr'un gant la panda. ACqtifi all rornit apoY de °dataua foc atat de bine Indreptat gi de excelent Intretinut,That gonitoriT InvergunalT, find surpringT, s'aa zapacitnumal decal ; In acest moment critic a dat calarimeaungurdsca naval6, a inceput sa tale 011)4 gi a hotaritvictoria luT Rdkoczy.

Intro aceste Constantin-Voda a rornit cu 3000 de6menT spre Silistria gi s'a oprit pe 16rmul stang alDunariT In fata acestet cetatI. Invitat de Siavus-Papa

sa-1 visiteze la Silistria, el a refusat gi 1'a primit peacesta pe camp deschis, In cortul sn, a luat Limp In-delungat lutelegere cu el, a primit din manila Idcaftanul, pe care i-1 trimisese POrta dimpreuna cualte darurT s'a Tutors Insotit de Chihaua, care TT

fusese trimis, gi de 300 Turd callretT la InvingatorulRakoczy.

eel trey Principi au serbat victoria cu ospetil pom-p6se, gi-aa renoit apoT 4i-a6 intarit cu juram6ntalianta credinci6s6. Suprematia lui Rdk6czy asupra luTStefan-Voda asupra luT Constantin-Von, care ajun-sesera a fi atirnator1 de ansul, era !Ilse invederata

gi

gi

Si

pi

284

se di pe fall chiar §i mime din instructiunile date deace§tia agentilor seT din Constantinopol, carora li serordona st car. In tote aracerile for sfatul ambasado-raid din Arddl §i sa nu fact, nicT sh in negotiezenimic fart de §tirea lul. Despre victoria chtigata, des-pre Infrenarea lefegiilor turburatT Si despre pacificarea

Muntenia llikOczy face raport la Porta, asigurand-o Intimp despre credinta sa fall cu Sultanul, In

interesul caruia a Intreprins acdsta expeditiune, §i des-pre cea maT deplina crutare a teril pacificate, care n'asuferit nici macar paguba de pretul until pail, §i nece-rend de altminterT Bid schimbare de Domni, nici vre -oalta coacesiune de la Porta, care le hotare§te t6te,4icea el, dug bun er chibzuire §i dupe libera eT de-terminare. Tamil I§T disimuldza mania fall cu Itikoczy,care in club opririf facute in doue rendurT a navalitIn Muntenia, ba 14Iarele-Vizir, ferindu-se de complica-tiunl ulteri6re, chiar aproba In Ma forma procedereaPrincipe Id din Arddl. tirile sosite adeveresc pustiirile'bate In Muntenia de trupele ungurqtT Si de cele sd-

cueStT ale lui Ildkoczy, care au pradat neomenos Cara,le-au Arta t6te, all dus numarqii stupl cu den§iT intam lor, ba all calcat lanurile din camp mi§ele§te incopitele cailor seT, incat In urma fOmetel §i strimto-

produse de aceste multe miT de 6meni all pribe-git parte pe termul drept al Dunaril in Turcia, parteIn Moldova, lasand In voia sortil avutul lor ruinat.

isvorele de bogatie ale Muntenia suet cu tote acesteatat de felurite, Neat Domnul, spre in mica sa mi-'rare, a regit sa trimita Portil tributul de odata cucel din Moldova. Puterea de aparare a 16ril a scqut

acela-§1

rhrif

28,5

I nse Mee mutt parte in urma nimicirit qtirilor res-vratite ale el, parte prin perderea celor mat bane §imaT frum6se 40 de tunurT, pe care R6k6czy le-a dnaIn Ard61, pentru-ca sA scadl puterea de resistentl alaiConstantin -Vold §i sA-I tie pe Domnul slAbit cu atatmat sigur in atirnare. Pentru consolidarea suprematietsale §i pentru apArarea Domnulul munt6n contra lefe-giilor InfrenatT, dar Ind an convertitl, R6k6czy a 1.-sat ca garnisenti In Muntenia o parte din trupele saleunguregT, §i anume 2000 de 6menT. Cu scopul de asurprinde §i de a macelari atat ac6sti Este, cat §i peConstantin-WA s'a urOit prin lung August In mijlocullefegiilor Ming o conjuratiune, pentru a cAreia punerein executare s'ail §i adunat vre-o 2000 de lefegil, carenu Wept at de cAt sosirea celor-lalte cate-va mil desop de principil at lor. Constantin-Vodl Inge, vestit latimp despre complot, a surprins WA de vests pe con-jurati a trecut pe cet mat multi dintre d6n§il prinsable. Meritele ca§tigate de qtirea din Ard6I la InfrO-narea acestor lefegil primejdiog all mat sporit §i eleva4a lul R6k6czy §i inriurirea lul col/11.0We asupra lulConstantin-Vodli, §i astfel Constantin -Vold a trimis pe untildintre boieriI de frunte duel PrincipeluT din Ard6Ian frumos dar §i an dar de 20,000 talerY In bantgata, dar, care s6m6nd a tribut. InglmfatiT agentardelenT de la POrtl trataA pe Stefan-VodA §i pe Con-stantin-Voda ca pe n4te supug aT lul R6k6czy §i-1 re-vindicati acestuia titlul de Rego".

CeT trel PrincipT se temeau cu t6te aceste mereil deo navala a Cazacilor In Odle lor, tin lucru, cu careHatmanul Chmielnitzki ameninta In deosebt Moldova, .de

§i

sa-T

286

ale careia hotare se apropiase nu de mutt cu mare intirespre Camenita, de undel vestise pe Stefan-Voda prin oisc6da moldovendsca prinsa de el, ca in curend va danAvalti asupra laY; Stefan-Voda a rugat, ceT drept,P6rta sa inter4ica ntivalirea, cu care amenintaa Ca-ndi, dar Mare le-Vizir, protector al luT Lupu, inclinamai malt spre Cbmielnizki, de care are nevoie fats cuPo Ionia, §i-1 mingaie §i pe Lupu cu sperante. Pe tangaceste prospecte posomorlte Stefan-Voda maT e greaameniutat §i de Mari, §i in Martie trent Hanul tata-resc l'a vestit, cit nu va cruta Moldova decat in scliim-bul until tribut. Reniger a exprimat in o scrisere.spe-cialli multumirile sale Domnulul Moldovii, care it ex-pediaza corespondenta cu imperatul prin Moldova maideparte ; de 6re-ce inse in virtutea unul ordin specialal Imperatului, dupa Ma probabilitatea, motivat prinsuspectele legaturT cu rtakeczy, nu II mai este lertatsa incredinteze depe§ile Domnulul Moldovil spre a letrimite maY departe, Reniger promite ca va urma to pri-vinta acesta intocmal.

In lana Octomvrie a sosit aid §tirea despre merteaprin ciuma aid Petrapu, odrasla din vita domnescadin Muntenia, care a trait mai nainte la Curtea im-Orates* ear in urma la Caner, unde stetuse cat-vain misiune politica. Trupul laY a fort transportat prinMoldova in Muntenia, unde zace statue en strabuniTtut Dumanii lui, in deosebi Ardelenil, se bucura maltde acesta.

La 24 Main internuntiul Poloniel a predat Marelul-Vizir in audienta serbatoresca pe langa obiclnuitele cre-

287

dentionale regale §i cate-va alto adrese cu continut po-litic §i anume de la Cancelarul §i de la doT generall aTcor6nel. Cea maT importanta din aceste adrese e WIindoiala a Cancelarulul, care dice In adever urma-t6rele :

Mare le Duce de Moscva a devenit prin cate-va vic-torii mid atat de Ingamfat §i de presumptios, !neat adeclarat in audul tuturora, ca vrea sa scape pe tollGrecil de sub jugul turcesc §i sli relnfiinteze Imp &iliabizantina ; in vederea acestuT scop a §i trimis in Turcia multi preoti §i calugari grece§ti ca misionarT, casa r6svrat6sca pe Greci §i A stirnesca o ra3c611 gene-rail, care va trebui sa isbucn6sca in momentul, dudo§tirile moscovite se vor apropia de hotarele TurcieT,ceea ce e cu atat mai u§or §i mai probabil, en catCazacil le vor lasa Moscovitilor deschis drumul spreNistru. Jar urmarile acestul lucru ar fi forte Mime .Hatmanulul Chmielnizki §i solilor lui P6rta nu p6te Inmod resonabil sa le dee credare, nici incredere, cad eleste un om fatarnic, de rea credinta, video, care s'alepadat o data de suveranul Oa legitim §i de atunci§i-a calcat numal prea adeseori juramintele §i care inacela-§T timp, dud a cerut prin solil sn trimig laConstantinopol protectiunea turc6sca, a jurat prin altYsoli supunere §i credinta Marelul Duce de Moscva. Ceeace ambasadorul PolonieT a adus cu un an mai naintela cuno§tinta Portil, a Te§it acum deplin la iv611 §i

cere seri6s1 luare in consideratiune §i m6sur1 luate latimp din partea Portia; contra unor plaouiri atat deprimejdi6se on este alt mijloc maT bun §i mai eficacedecat ca P6rta sa-T dee Poloniel, care a adanat de alt-

288

minterl §i ea o armatg puternicg §i gata de luptg, unsprigin efectiv contra du§manulul comun prin trupe au-xiliare luate de la Marl, de la ArdelenT, de la Mol-doveni §i de la Munten T.

Pe la tnceputul lunel Iunie, cand Polonia cerea ast-fel ajutor de la Turd, a sosit la Nag §i un sol cu

scris6re de la Hatmanul Chmielnizki §i s'a rugat, cap6rta sg-I oprdscg pe Marl a le da ajutor Polouesilor§i sa -1 tndrumeze a-I sprigini pe Cazaci. El a fost pri-mit de Mare le-Vizir In audientg secrets, a avut partede onoruri maT marl decat internuntiul polonez, §i i s'adat, dupg cererea lui, vole sl visiteze pe Lupu tp tem-nits celor §apte turnurl. El a intervenit afara de acdsta,a§a ocasional, §i pentru-ca Lupu sg fie ridicat ear Inscaunul Moldova orl cel putin sa fie eliberat din tem-nita §i sl aibl vole de a petrece liber In casele saledin Constautinopol. Lupul a §i primit la sfIr§itul hindDecemvrie de la Pertg resolutiunea (bniurdi), ca p6tesg fie lin4tit §i sl se a§tepte, ca dorintele sa -1 fie Im-plinite, cad vorba e sg fie, dacg va da zalog §i che-za§ie, eliberat din temnip §i ridicat din nou In Domnie".Acdsta resolutiune blandg §i IncuragiatOre nu e losedecat o apuchturA calculatg de Turd in vederea indoitulul elect, ca pe de o parte sg smulgg de la Lupuinsgmnate sumo de bad, ear pe de alta se sildscl pecel trel Principl, dupanil lul cupring de temerea noelapropiate victoril alul, a oferi sume cu atat mal mail§i de a lucra cu atat mal virtos contra luP).

1) Residentul Simon Reniger Imp4ratnl. Constantinopol,17 gi 18 Martie, 24 Aprilie, 24 MO, 3, 14 gi 20 lunie, 2, 8,19, 22 gi 29 Iulie, 16 August, 8 Septemvrie, 21 Octomvrie, 21Noemvrie, 27 Decemvrie 165.

elixir

289

Amenintatorea navalire a Tatarilor §i a Cazacilor In 1656

&rd61 e cu desavir§ire numal opera uneltitorulul Lupu,care e legat prin inrudire de Chmielnizki §i prin afee-tiunl personale de Hanul tataresc §i care cu ajutorulamandurora §i cu al Grecilor din Constantinopol vreaA se rasbune asupra celor trel PrincipI aliati §i A seridice ear In scaunul domnesc, pe care l'a perdut. Innasuinta acesta 11 sprigine§te pe sub mad §i P6rta,care prive§te cu Ingrijare la strinsa legatura dintre eeltrel Principi aliatI §i nu le este acestora catu-§1 deputin binevoitore. Ball reaminte§te destul de viid ru-§inea, pe care a pa.tit-o odini6ra In Impregiurad ana-loge pe urma unel asemenea aliante, cand tatal luT

Rdlcoczy a combatut pe protegiatul el Stefan Beth len §icand Mateia-Voda Basarab s'a pus In potriva fiinluI lulLupu, care era patronat de (Musa ; Sultanul Murat aPost atunci nevoit sa se tmpace cu cele petrecute §i saprim6sca fara de nicT o schimbare ceea ce ad volt Rd-k6czy Si Mateia-Voda. De 6rece !use acum Constantin-Voda §i Stefan-Voda nu ad, ca pe timpul acela, In do-sul for pe Polonia, ci numaT pe Ildkoczy, e WI Indo-iala In interesul Portil §i In Intentiunea eI A. rumpalegaturile dintre Rtikoczy §i cel dot Domni fie chiar Sicu forta, §1 scopul acesta spera a-1 ajunge prin asmu-tarea Cazacilor asupra lor.

In fata acestora Schmidt If recomanda ImparatuluiIntarirea garnis6nelor §i a pazel de la hotare, precum§i facerea unel seri6se representatiuni la Porta pe basaarticolulul III. din tractatul de la itva-Toroc, care in-ternee asemenea navalid tatare§ti 1).

') Opiniunea Baronulul Rudolf Schmidt de Schwarzenhorn in

9,838. III. 19

290

1656 Raporturile din Moldova confirms resolvareaprin mijlocirea Imp6ratului a conflictulul ivit Intre Co-On Po Ionia pi Mare le Duce de Moscva ; de aceea sepreggtepte i Internuntiul de la Nal al Poloniel Apiece a casl.

Haul tatIresc urm6z1 a st6rni ca Rdlcoczy pit-t6sca tribut to Mg forma, amenintandu-1 in cas con-trar cu o navalire. Principele Ard6lulu1, respingand cuhotkire ac6stI pretensiune, if face PortiT arkare piadaugl, c dorepte A plstreze credinta statornica fallcu guvernul otoman, dar e hotarlt s tie piept cu TA-taril ; dad, lose P6rta IT va refusa spriginul pi ocro -tirea, el va pti A le caute aceste aiurea.

Amenintarea de desfacere, care e cuprins In aceste,IT umple pe Turd de Ingrijare, El null tatIresc numalcu greil p6te sb obting permisiunea, de care are nevoiespre a face n4q1irea 1).

P6rta otomana, mereil nemultumitl cu Principele dinArd61, cu Domnul din Muntenia pi cu cel din MoldovaiT amenintA cu navalirea Tatarilor pi a Turcilor de pela hotare, pi In timpul din urmli ea are un specialmotiv de nemultumire fall cu Constantin-Von, pi Stefan-Vodl, care sunt denuntati, c intretin dimpreunl cuPatriarchal grecesc din Constantinopol leglturi secretecu Marele Duce de Moscva contra Imp6ratieI otomane.Prima -Odd a mlnieT Turcepti a c34ut acusatul Pa-

cestiunea importantelor mete caprinse in raporturile de la 20,24 §i 29 Aprilie ale lui Reniger. Viena 1636.

') Residentul Simon Reniger cltr6 Imperatul. Constantinopol,19 §,4i 23 Iunie 1656.

Wu%

sl-T

pi

291

triarch, care la 31 Martie a fost spanzurat to mijloculoraplui, mania Turcilor s'a dat cu atata violent& piatats, !neat an all volt de loc sl permit& cuvenitainmormentare a executatulut, pentru care GrecilMerit Marelut-Vizir un dar Insdmnat §i o suma de bad,ci ad aruncat liva urmatore cadavrul In mare 1).

NeInvoita de loc cu rIvnirea luT Moczy la tronulPoloniel Si desoproband gandurile luT rdsboinice §i ali-antele luT, P6rta dispune, ca trupele tiirce01 de la ho-tare s& fie gata de lupta Qi ca Hanul tatIresc s& sepreght6sch pentru o nAvhlire In Ardel. Ear Hanul T4-taresc hull& pe Domnul din Moldova §i pe cel din

Muntenia s1-1 insoldscl In expeditiunea lul contra lutRdk6czy, cad altfel nu-I va a§tepta aid un bine. Gan-dul Portit e f &r& Indoiall s& Inlomiasel cu pe celdot Domnl, dad expeditiunea contra lul 11416czy a Ta-tarilor va rdn§i, sl taie aripile Principelut din Arddlprin Inlaturarea satelitilor lut 2).

1657

Solul din Arddl a fost primit la 27 Maid in Arsenal _1657

de catrd Marele-Vizir In audienta §i i-a expus acestuiaIn am6nunte, c& Ildkoczy an iarl temeid Indestulltor§i spre binele Portia a pornit resboid contra Poloniels'a aliat cu Svedia, aliatul Sultanului ; cd,c1 dad, Prin..cipele sdd ar fi apucat alt drum, Marele Duce de Moscva

') Residentul Simon Reniger eltr6 Imp6ratul. Constantinopol,22 Aprilie 1657.

Residentul Simon Reniger eitrg Impdratul. onstantinopol ,7 Maiii 1657.

iad

§i

1i

MID

si

'I

292

ar fi desEivir§it de mult subjugarea PolonieT Si ar fi In-ceput scum rhsboifi contra Portil ; eel patru Patriarchi gre-ce§ti i-o §optesc acesta MareluT Duce mereh la ureche,§i cel din Antiochia, care a fost nu de mult In personlila Moscva,- s'a rugat cu multh stiruinta, ca MareleDuce sh se milostivesch a4 saps pe shrmaniT cretinde sub jugul nesuferit al Turcilor §i sh dee ajutorpentru reinfiintarea imr6ratieT grece§ti. Primejdia acestamerith cu atAt maT virtos a fi luata In consideratiune,cu cat Moldova, Muntenia, Bosnia, Albania, Tracia §1Macedonia sunt apr6pe exclusiv orl cel putin covIr§itor,

ear cele-l'alte provincif turce§tr in mare parte locuitede Greci, care s'ar rescula cu totiT In masse la primulskin al apropieril o§tirilor moscovite. Se p6te considersca un noroc, ch in urma incethril din viath a Impera-tale Roman, care fusese aliat cu Marele Duce de Moscva,nu ameninth Hid o primejdie din partea Germaniel,care, turburath prin acest cas de m6rte in ceea ce

prive§te alegerea succesoruluT Si sfi§iath de certurl departid, se afil in ajunul unul saugeros asboiti civil.

Aceste vorbe n'ah lipsit a produce 6re-care efect asu-pra Marelul- Vizir. Ambasadorul extraordinar al Svediei,Claudiu Sohalam, a presentat la 29 Malt Sultanulul dinpartea RegeluT Oh Carol Gustav o scris6re de la 23Septemvrie 1656, In care acesta IT trage luarea aminteasupra primejdieI ce ameninta Turcia din partea mos-covitilor §i asupra alianteT, pe care Germania catolicaa incheiat-o cu Marele Duce contra SultanuluT, ca untildu§man comun, Si sthruie sh i se dee Hanulul tatarescordinul de a se uni cu Svedia contra DuceluT moscovit ;pentru preghtirea uneT strinse aliante intre Svedia §i

P6rtit el recomanda ca mijlocitor pe llikOczy ca supusal Sultanate Si vecin al SvedieY. In aces -§I Ali a primit§i solul din Ard61 Wimp. la Sultanul §i i-a presentatacestuia oferta lu1 IlakOczy de a da anual 40,000 ta-led §i aflame de a plati acdsta sums pe trel anY Ina-inte, data va fi spriginit eel pntin, nu va fi /m-pedecat al se urce to tronul Poloniel.

RegeluI Svediet i s'a dat cu tote aceste r6spunsul,ca sa lnchee cat maT curOnd pace cu Polonia, acestvecbilt prieten al PortiI, ear lul Riik6czy i s'a spas sase Intorca in Arddl §i sa ramaie pe pace, cad astfel sep6te *epta la o navalire a Mari lor §1 a Turcilor ;Hatmanului cazcesc Si Amid tataresc li s'a dat or-dinul sa &Masai In Intelegere prietendscit, pastreze merett supunerea credinciesa fata cu P6rta §i safie sigurT despre ocrotirea TurcieT1).

De Ore-ce Ra6czy, puindu-se cu Indarlitnicie In po-triva ordinuluT Portia de a se intorce acasa §i de acurma ostilitatile, staruie cu Incapatinare In Intreprin-defile sale r6sboinice, ba a adimenit §i pe Domnul dinMuntenia Si pe eel din Moldova sit se undsca cu densulin Intreprinderea laY reprobabila §i sa se amestece inluptele luI din Polonia, amarIcIunea Portly contra luY

§i contra celor doT Domni a crescut astfel, Indt vecheadorinta de a mazili pe ace§t1 vasall suparatorl a deve-nit o hotarlre definitiv luta. kcdsta hotartre a matfost ape promovata §1 intarita §i prin deplina Infran-

1) Residentul Simon Reniger rata Imp%ratul. Constantinopol,12 Tonle 1657.

1657

293

orT,

sh-,1

204

gere, pe care RakOczy a suferit-o In luptA cu Tataril§i care a produs in divan o atAt de villa bucurie, incatMare le-Vizir a imbracat numal cleat cu caftane deonOre pe aduchtoril acesteY §tiri, apoY prin stitruintelepuse la MA in acest sens de Reniger, care fuseseInsarcinat de Imp6ratul ss obtie rechemarea din Poloniaalul RakOczy, §i, In sfir§it, prin iutervenirea noululambasador al Poloniel In audienta avuta la 14 Augustla Sultanul, cAruia i-a expus cu t6ta stArainta cerereaPoloniel, ca cel trey Principi sa fie pedepsitl §i WA-turatT.

And pe la inceputul lunel Julie locuitoriY din Mol-dova §i din Muntenia, speriatT de succesele lor inCara vecina §i de atitudinea Portil, refugiat In pa-durY In muntf, ear Pa§a de Silistria, trecand Du-nArea cu cate-va sute de calArelf, a Inaintat in Mol-dova, pentru-ca sa iee intelegere cu Raoul tatAresc inceea ce prive§te cele mal apropiate operatiunT. Stefan-VodA §i Constantin-Voda afi inceput aria §i el ss fiepregatiti pentru cel mal mare r6fi §i sa-1 osanddiclmAhniti pe Ralc6czy ; ear Lupu prindea In temnita celor§apte turnurl in acela-§i grad nadejde §i-§1 intetia dinnou competirile. Constantin-Von, Serban s'a §i obligatprin o invoiall specialA sA sprigin6scl cu bad Si .cualte darurT ridicarea in scaun alai Lupu, ear acesta apromis In schimb, ca nu va Intinde mAna spre MunteniaSi nu va Intreprinde nimic contra persona luT Constan-tin-VodA ; Stefan-Voda a cerut printr'un amic intira dela Reniger §i prin acesta de la Imp6ratul sl i se acordeIn probabilul cas de uevoie asil in Wile Imp6rlite§t1,ear Reniger i-a promis, ca va presenta Curtly cererea

'Maris'ati

§i

295

lul, tine fare -ca sa ascunda indoielile ce avea In ceeace prive§te acordarea cereril 1).

Primind §tirea, ca In eland va sosi la curtea din 1657

Adrianopol ambasadorul Engliterel, residentul impgra-tesc it banuie§te, ca el grabe§te in interesulSvedii, care, turburand pretutindenea pacea pescuind

in turbure, a pus la tale alianta Cu Cazacii aluT Rd-k6czy, a Munteniel §1 a Moldova §i a Impins pe ace5t1vasall aT Sultanulul WI de §tirea §i imputernicirea su-Teranului for la 16sboiii contra Poloniel. AmbasadorilSvediei, ajutatorii luY Rdk6czy, all decT sa fie conce-diati fall de intargiere, §i atat de invederat se da pefate mania Portia contra tnT Rdk6czy, !neat, precum seexprima Reis-Effendi, intocmai precum apa ploata o datade sus nu mai plod Inapoi, tot atat de putin mai ecu putinta ca Rdk6czy sa afle iert are.

Solul din Ard61, care a adus tributul, a fost dat cuindignatiune afara chiar la prima audienta, Indata-ce ainceput sa vorbdsca despre Rdk6czy, §i chiar primireatributului a fost refusata de POrta, fiind-ca Rdk6czy it

trimisese pretextand ea, find anul trecut and, In scaun,achita o veche datorie ; POrta da !use s6ma, ca

adey6rata intentiune alui Rdk6czy e, ca prin acdsta pre-tinsa achitare a mid veche datoril Si prin negotierfgarnisite cu bani to se impace ear cu dansa §i sa seinsinue din null in gratia el; tocmal de aceea fuse eaurea cu atat mai putin sa §tie §i sa auda de (Mosul

') Residentul Simon Reniger eittrg Tmigratul. Constantinopol,31 Inlie, 15 August, 24 Octomvrie 1657.

§i

ITT

§i

aceleia-pi

296

tbta activitatea eT e indreptata spre resturnarea nes-parata alai §i a fituluI sea. Acdsta o simt dureros atatsoliT ArddluluI, care aunt aruncati WI de lotar4iere intemnita, cat §i staturile transilvane, care, anuutand caail ales Principe pe Francisc Rhddey §i cerend de laPorte. coufirmarea acestuia, aunt banuiti a se fi folosit

numaT de o apuctitura, ca sal sustie pe Rakaczy subnn nume strain in fruntea teriT §i sa orbdsca astfel peguvernul otoman. Rdlcaczy se raga, ce -T drept, prin mij-locirea Domnulul din Moldova, ca Perta se. -I ,ierte §isa-1 sustie in Domnie, cad altfel se va pune sub pu-ternica aparare §i ocrotire a Imperatului, cafe atat deadese -orl i-a fost oferita ; P6rta respunde inse la aceste,acum intr'un timp scurt de a treia 6ra, cu ordinul datstaturilor din Arddl, ca se. -1 alunge pe Rakoczy cu mi-ce pret din tail §i sa nu-I lase Did macar timp de ase vita Impregiurul seti.

Patriarchul grecesc din lerusalim comandat laConstantinopol o coral* cum sunt cele purtate de Pa-triachT la ocasiunT serbatorqti In loc de matt Caima-camul turcesc din Ierusalim a fost fuse facut sa crdda,ca corona acdsta ar fi fost pregatita de Patriarch pen-tru Marele Duce de Moscova; astfel acusatul a fost arun-cat dimpreuna cu catT-va calugarT in temnita, ear cor6naa fost trimisa la Porta, ba presentati chiar gi Sultanu-lui. Asupra acestul lucre s'a punt o §edinta de divan,in care s'a constatat, ca purtarea uneY asemenea corOneIn biserica grecdsce, e vechia obiceiti inofensiv ; Patriar-chul invinovatit a fost cu tete aceste chemat se pre-sente la Porta. 1)

9 Reeidentul Simon Reniger catrd Imperatul. Adrianopol, 6Iannarie 1658.

;A

Constantin-Voda Serban se scusa printr'un boier trimis 1058

la Porta, ca nu p6te de asta data si se presente, cumI s'a poruncit, in persona, ca sa s6rute man Sultana-luT ; a sosit tocmaY timpul potrivit pentru adunarea tri-butului; Indata-ce-1 va fi adunat, se va presenta el in-su -T 5i 1-1 va aduce In persOna Portia. Indignat din causaadsta, Marele Vizir aruoca pe trimisul Muntenia intemnita 5i hotarege numal cleat mazilirea ambilor DulaConstantin-Voda 5i Stefan-Voda, 5i pe cand in ceea ceprive5te Domnia Moldova, pe care dintru Inceput voia Ai-o dee luT Lupu, std Inca pe gandurT, di Domnia Mun-tenieT fara de IntaNiere unuY Grec, numit Gioan-Beii,aY caruia strabuni aii fost, a5a se pretinde, Voivo41 inMoldova 5i in Muntenia, Si care a 5i fost distins, ca Domndesignat, cu caftan de ogre 51 cu alte onoruri. 1)

Gioan-Belli, un grec distins 5i Incl6manatec, care a statla casa lul Kinan-Pala 5i a intretinut cu cati-va anmaT nainte legaturl de strinsa prietenie cu Residentu .

Rudolf Schmidt, ba a visitat meret 5i pe Reniger, a fostadmix la 26 Ianuarie sa sirute ca noil Domn al Mun-tenieT mana Sultanulul. Ca ocasiunea acdsta el i-a pre-sentat Sultanulul cusuturl in fir, matasuri 5i petre scumpedrept darurl In valore de vre-o 30,000 de bled 5i aprimit In schimb onorurile caftaniril de o potriva cu unBeylerbeili, un halt manunchid de pene (surguciu ?), trelst6gnri cMare 5i trel pedestru, Si a plecat apoT la 31Ianuarie sa-51 ocupe scaunul. In Iiva urmata dupa in-

1) Residentul Simon Reniger eitrg ImOrat-nl. Constantinopol,12 lannarie 1658.

1658

297

298

vestitura lul afi sosit la Porta petitiunile staturilordin Muntenia, care se rOga ca Sultanul sa nu-le maicerte cu un domn serac, cacT el sunt §i astfel taxi des-tul de grad, 4i ceea ce nal numitul va fi luat pe creditde Ia Ovrei §i va fi cheltuit Ia POrta, ill va da silintasa adune cu prisos §i cu camete incincite din seraca Mun-tenie ; §i in genere, ele nu pot sa recundsca pe noll nu-mitul §i sa-1 primdsca Domn al lor,i Aceste cererl §i

protestarl ao produs lose tocmal efectul contrar, ca Glom-Beia a fost cu atat mg virtos zorit sa piece, §i el a Siplecat cu tote viscolirea violenta ce se stirnise. Suits lulera alcatuita pe jumetate din Turd §i pe aid jumetatedin Cre§tinl §i tot astfel §i garda Id de 300 de 6menlera jumetate Turd §i jumetate Cre§tinl. Instalatiunea §idarurile facute it vor fi costat vre -o. 200,000 de talerY,de 6re-ce el n'a avut nimic §i a fost nevoit sa se im-prumute de la Byrd cu camete marl. In data dupe -cenumirea Jul a fost hotarita, Capidjilar Chihaiasi al Sul-tanului a fost trimis in Muntenia, ca sa iee carmuireaprovisorie a Munteniel, ceea ce l'a nevoit pe Constantin-Voda parasdsca- Cara §i sa se refugieze in ArddlGioan-Beia a cerut §i a §i obtinut inainte de plecareasa o intelnire nocturne cu Reniger, cu care a stat ju-matate de cds Si care l'a felicitat de ridicarea lul inscaun.

Stefan-lioda din Moldova, care §i vestise Porta, ca vasosi In curend la Constantinopol, ca sa Orate man Sul-tannin!, s'a resgandit a trimis vorba, ca 'a fata ac-tuald situating IT este peste putinta sa se presinte laPOrta. Acdsta nesupunere a determinat in mod definitivcaderea lul, pe care P6rta n'a publicat-o Inca, dar a

§i

se - §Y

§i

botarit-o cu atat mai vIrtos, cu cat Stefan -Voila n'astat mai putin decat Constantin-Voda. In legatura cu Rd-kOczy §1 era tot atat de mult ca acesta hotarlt de a sesustine chiar ti cu puterea In Donnie.

Fostul Voivod Lupu, care silt de chid and acum Intemnita celor §apte turnurl, a Inceput BA prinda In urmanouelor complicatiuni ear curagia §i nadejde §i pune Inviva mi§care bogatele lui mijIdce de Lauf §i pe numarqiitat aderentl, ca in constelatiunea actuall Jul atat de fa-vorabila sa redobanddsca ear Domnia Moldovil; de§i fuseMarele Vizir inclina Intru cat-va spre el, cei-lalti mi-ni§tri al Portia se rostesc contra ridicariT lui In scaun,fiind-ca el a trait in timpul Domniel Jul in harp ne-curmata tend cu Cazacil, rand cu aly vecinl Si astfelturbura mend lini§tea malt dorita. Se pare decl ca-Ia§tdpta §i pe el robia pe vista, cum e alai Noise Szd-kely. 1)

Marele-Vizir cere, ca imperialii s. nu sprigindsca pe

Rdkoczy §i s. nu permita recrutarile de trupe incepute demama lul prin ora§ele din Ungaria, rename 'use, dupacum cer imperialii, la ocup'area_ imediata a cetatii Lieu(lanova) §i a altor locurl fortificate. Formal confirmatuluou Principe Francisc Rliddey IT H. Pap §tire despre

noua rdscola aluI Rtik6czy. §i despre iutrarea Jul cu manaInarmata In Arddl cu scopul, ca s. ocupe Cara cu pute-rea. Rdkoczy e declarat acum rebel pe fate §i pentru a-lungarea lul se aduna o qtire compus. din Turd §i din

1) Residentul Simon Reniger cttr>1 Imphatil 1i catr6 BaronulRudolf Schmidt de Schwartzenhorn. Constantinopol, 13 Fevruarie1659.

1658

299

BOO

Tatart I-se trimite tndeosebT Hanulul tataresc ordinulsa porndscli In persona cu intrdga sa qtire asupra lul

Rdlcoczy. In Muntenia §i in Moldova se al §i altfel, casa alunge pe DomniT maziliti §i sa punk 'n scaun penot numitul Gioan- BeitI, 20,000 de Tatari, care pastiestOrmanele tdri cu foc §i sable, cu jaf §i cu parjol §i ledue la marginea peirill).

1658 Constantin-Vodi erban, strimtorat de Hanul tataresc§i de Pap de Silistria, se retrage dupa sfatul cittor-vaTatarT imprieteniti cu el spre tinuturile munt6se §i spremuntI. Hanul tataresc i,T urmdza inse cu staruinta in-trigile §i uneltirile r6utichise §i Incheie cu CazaciT pacecu conditiunea, ca Tarcil §i TatariI sa nu fact nici un

lul Baku §i ambilor aliatI Constantin-Voda §iStefan-Voda2).

1658 Constantin -Yodel, Domnul mazilit, se afla in frunteaund o§tiri de 32,000 de omen)", neso:otind §i trupeleauxiliare din Arddl ; dar negra tradare a perdut, dupatote aparentele, causa lul astfel plina de sperante, cacio,tirea lul muntendsca s'a unit cu cea tatardsca chiar laprima clocnire. Astfel staff acum peste 100,000 de omen)"gata de a navali in Arddl. 3).

1) Residentul Simon Reniger catr6 Implratul. Adrianopol, 28Fevraarie 1653.

2) Principele Ardelului Gheorglie Rdlo5czy catre archiepiscopalde Strigoniii. Alba-Ialia, 12 Martie 1658.

s) Adam Kdroly cAtrg Archiepiscopal de Strigonil Carolinum17 Martie 1658.

s111rtt

80/

Cu ocasiunea unel audiente avute la Mare le Vizir, Re-niger nega ca Imperatul ar fi sprijinit Wall de putinpe ligkoczy sfi navalesea in Ardel, cere In interesul Im-peratulul, ca Ardeul sa fie crutat, Si stArue, ca Ineul §ialte cetati sit nu fie ocupate de Tura. Marele Vizir 11respunde intre altele, ca el a chemat pe Voivodul dinMoldova §i pe eel din Muntenia la POrta §i li-a promiscu jurament, ca, nu li se va face nicl un reti ; el i-ar fi

i primit in adever en t6te onorurile, dad s'ar fi supus,§i-i-ar fi concediat gratios §i In bunk pace ; de 6re-ceins eY s'aa aretat nesupu§1 §i nu s'al presentat In per-sOna, s'ar'i precipitat spre peirea lor, precum dovedesc cele din urma evenimente.

i '1 s'at taiat acum (daps expresia Turcilor) fltraindoiall luY Rakoczy pe deplin ambele aripl, Domnul dinMoldova §i eel din Muntenia.

Constantin -Voila erban, a caruia armata proprie searca la 25,000, ear cu corpul auxiliar de 7000 de6meni al Ardelenilor cu totul la 32,000 de 6meni, s'apus en barbatie in aparare contra non numitulul ee5succesor Gioan-Beia Si s'a luptat ea statornicie spre anu-1 lasa se, intre'a tare, Si se ocupe scaunul domnese.Nor ocul lesboiulul s'a pronuntat Inse contra luI: el afost infrant de puterile unite ale T..rcilor §i ale Tatarilor in o lupta sanger6sa, care a culcat peste 8000de mortY pe campul de Male §i in urma careia eelmaY multi dintre boieril Muntenia §i din cel-PaltI no-tabill al el all apt robY In manile du§manilor. Con-stantin-Voda abia a rea§it sa scape mai anteia in omanastire grecesca §i apol, ca perderea avutulul sea,

302

in Ard61, Si prin ac6sti Gioan-Beitt a ajuns in stapa-nirea deplina a Munteniel.

La 13 Martie s'a facut §i pentru Moldova de multa§teptata schimbare de Domni. In 4iva adsta s'a rostitIn tote forma mazilirea luY Stefan -Voila §i Gheorghe

Ghica, unul dintre agentiY Moldovil, om trecut de §ase-OecT de ant, a fost declarat WI de vole §i pe nea§tep-tate Domn al MoldoviY. Admis la 18 Martie sa sorutemana SultanuluY, el a primit st6gul obicYnuit §i se pre-gatege acum sa place cat mat curAnd. In data dupeacdsta numire Nita a trimis pe C6u§-Ba0 cu 250toed In Moldova, pentru-ca pe de o parte sa. prin4a,dad se p6te, pe Stefan-Voda, ear pe de alta sa leepaoli la sosirea lul Ghica conducerea provisorie a go-vernuluY, fiind ajutat in aceste de cate-va mil de Turd§i de Mari. Astfel e perduta pentru }Az), cu dese-ver0re sperm* de a mat primi ajutor din Moldova §idin Muntenia 1).

1658 Prin arestarea soluluY turcesc, prin vorbe de ocarala adresa Sultanulul, precum §i prin scrisorl pline delaudar6s1 presumptiune catre Mare le-Vizir §i catr6 Papde Silistria Itak6czy a iritat §i a Indarjit P6rta astfel,Incat asolvarea pacinica a conflictuld §i ferirea Ardd-luld de strivitorea navalire a Turcilor atirna numal dedone conditiuni : dad se va alege un noa Principe Inlocul lul 116,k6czy, care a fost asturnat, §i dad el vafi extradat In manila Turcilor or! dad Itglioczy cel

') Resideutul Simon Reniger eltrii Impgratul. Constantinopol,28 Fevrnarie 1658.

pi

303

dot allay al luY, Constantin-Vodh §i Stefan-Veda, vorfugi prin ascuns din Arddl. Respingerea acestor condi-tiuni e de o potrivh cu declararea rlsboiulul pentruRalcoczy Si cu pustiirea Arddlului In acela-§1 fel cum afost Muntenia ; primirea for va sh 4icA crutare pace,

Inca, ca sh Intrebuinthm expreslunile MareluT-Vizir, nui-ar mai surge nimenuia prin violenth nici macar opicaturh de sange diu nas. Mare le-Vizir Mehemet-Pa§acere extradarea celor trel In virtutea dispositi-unilor lamurite §i And in vig6re ale capitulatiunii in-cheiate de Sultanul Suleiman cu ArdeleniT, 1n virtuteachrora boieril din Moldova §i din Muntenia, care se re-fugiazh In Arddl, at st fie extradati Portii ; earl RA-koczy, In cluda dispositiunilor cuprinse In capitulatiuninu numal a Intretinut leghturi intime cu Principilstraini, cum aunt Svedia §i Cazacil, ci a purtat farl. deInvoirea Sultanulul r6iboiii cu tea strhine. Drept faptevrednice de peddpsh ale lui Rdlioczy Mare le-Vizir de-clarl a) resboiul purtat de el contra Po Ionia fla deimputernicirea Portif ; 1)) egoista punere in atirnare devointa sa a celor doT Domni romani In interesul set §icontra intereselor Portil; c) incuragiarea §i spriginireadscolei inarmate alai Constantin-Voda, care a costat-ope Muntenia atat de mull.

i acdsth sermana tart a §i trebuit In adever sh sechiasch amarnic de acesta r6scO1l. Tote as Lost pustiite,date pradh foculul, calcate §i jhfuite fArl de mill ;multe miT din locuitorii ei de orili-ce vIrsth .0,i de oil-§i-Ce secs, neexceptand Wei ehiar copiil de la sin, atfort loviti de sabia asbunatore a invinghtorului ; peste10,000 de nenorocitY at trebuit sh pargsdsch ca sclavi

Voivo41

gt

301

pamentul patriel for §i ad fost dug in pietele de sclaviale Stambululul, unde afi fost !indult cu gramada pepreturl de batjocura.

Exemplul Insphiluentator al provinciel surorl a In-rturit potolitor asupra Moldovil, §i ea a pornit de asta-data pe o cale maT sigurl. Ea a %sat pe Domnul mazilit sh se refugieze cu casnicil set, cu ca maT defrunte dintre aderentil §i dintre diregatoriT set, precum§i cu partea cea maT bona din averea sa mobiliaraliber nesuparat In Arddl, a primit bucuros pe suc-cesorul lul, Gheorghe Gbica, i-a facut o primire °Dora-bill §i i-a multumit din tOth inima lul DumneOtti, chnu i s'a trimis Domn Lupu cel urgisit i).

1658 POrta persista, ca IldkOczy dot Voivo0i sh fieextradati In timp de 20 4ile dimpreuna cu boleril lor,ca sh se cedeze Ineul, Lugojul §i cate-va alte cetatish se Indoiasch tributul de panel acum. De 6re-ce ce-rerile a nu aunt ascultate fAri de Inthr4iere, ea In-sArcindza la 24 Maid pe Gheorghe-Vodi Ghica sh seundsca cu Nth 6stea sa cu Hanul tathresc §i si-T areteacestuia cel maT bun drum prin Moldova spre Arddl.

Noul Voivod al Muntenia, Gioan-Beid, are In Cara luireputatiunea de om incapabil, nu §tie sh cagige iubireaSi stima et, intretine prin scrisorl §i prin soil rela-tiuni secrete cu Rdlioczy §i astfel nu va avd decat oDownie de scurth durata 2).

1) Residentul Simon Reniger caatrg Impgratul. Andrianopol, 8,22 Aprilie 1658.

2) Residentul Simon Reniger citrd Imp6ratul. Andrianopol, 10§i 28 Maiii 1658.

§i

§i eel

§i

305

Cele trei natiunT ale Ardelului r6g5, Intr'o adrest pe 1658Mare le-Vizir in numele lui Dumnedet iii alui Mahometsit departeze de la patria for argille asboiului, dilerte pe Ralioczy Si sä-I lase In scaun, cici ele garan-tdzt pentru purtarea lui credinciesa In viitor §i desprepropria for alipire catre NAL La acdsti partinire de-clarati pe fat a rebelulul 1616czy P6rta respunde prinamenintarea, et va ocupa In curend militare§te tam, §iCapidji-Ba§i al Sultanulul II duce Pa§alei de Buda sable§i caftan, dar totodata §i ordinul, ca st porn6scl fartde intardiere dimpreuna cu Hanul tataresc asupra Ar-t:Mule, cad altfel, aka dice sanctiunea Sultanulul,va fi jupuit, umplut cu paie tii spanzurat spre Inspti-mentarea tuturora In fata porta cetfitil de Buda 1).

Invitat de imperial! st le cedeze Turcilor cetatea 1658

Ineulul, lIgkoczy declarase And mai nainte, cl este gatasl cedeze acdstii cetate unel garnis6ne Imps rate§ti maibucuros decat uneia turce§ti, dar nu a primit Ant res-puns.

De Ere -ce Turcil at Inceput acorn asediul cetatii, el1.60 pe Imperatul st trimita grabnic trupe auxiliarepentru ridicarea asediulul, aratand primejdiile ce arameninta altfel Ungaria §i promitand, cl va fi Niata luTtOtt recunoscttor pentru ajutorul ce i se va Incuviinta 2).

NY. 5. Favorabilul ofert secret, pe care actualul Domn 1658

') Residentul Simon Reniger citrd Impgratal. Adrianopol, 24Innie 1658.

2) Pricipele Gheorghe Mon), citrti Imp6ratal. Szovat (inArddl), 1 Septemvrie 1658.

59,838. M. 20

3 06

at MuntenieT (Gioan-Beid, numit In urma Milinea) l'afacut sunt cate-va hid Imperatului §i pe care a promissa-1 Ihmuresch mai de apr6pe printr'un preot, pe care-1va trimite, merits consideratiune cu atat Trial virtos,cu cat Mihnea-Vodh s'a arnat §i maT nainte cu deose-bire inclinat spre Impiiratul, a 1ntretinut leghturf in-time cu Reniger §i ar put6, dac'ar fi spriginit duph cu-viinth de German!, se -T fach, Imptiratului §i Imp6ritie1servicil pretiose. El cun6§te fOrte bine pe acest Principepersonal §i are deplinh Incredere In el ; e cu t6te acestede parerea, ca In casul, and agentil luT din Constan-tinopol i-ar face residentului Reniger vre-o amenintaredespre ofertul facut Imp6ratuluT, residentul se Tee des-pre acdsta no*, pentru-ca se fad raport, dar se nu1ntre cu den§ii In nici un fel de negotieri asupra aces-tei materil ; adsth precautiune nu e motivate prin ne-tucredere fath cu Domnul, ci prin banuiala istorice§tecu prisos Intemeiath, ca agentii (Chihaialele) celor doueWY §i-ail r6sturnat adese -orl DomniT, ca se se urce eiIn§i-§T In scaun, Si In adev6r nu o data s'at! §i ridicatpe umeri! celor Asturnati In scaunul vacant. Cel dinurmh exempla de felul acesta a fost procedarea Id Lupufall cu Domnul §i st6panul sH Moise (Novill 1).

1658 Tatarii, Cazacil, Moldoveni! Si Muntenil ah pustiit lutimpul acesta In mod Ingrozitor Ard6lul: Cash §i curte,taring §i Mute, sat §i oral, t6te ati fost date pradh

1) Opininnea Baronulul Rudolf Schmidt de Schwarzenhorn incestiunea actualel ambasade la Porta. Viena (August or! Septem-vrie) 1658.

foculd ; eel mai multi locuitorY, neexceptAnd copiil fra-ge41, au apt Watt de sabie ; peste 60,000 de 6menIa dus Tatarul invingfitorul fn vecinicl robie. CapitalaAlba -lulia a fost §i ea pustiitl de foc, §i Hanul tfitl-resc, find §i el martor ocular al incendiuld, n'a voltsa se misce din loG pant -ce n'a vNut prefficut intreguloral in ruine §i cenu§1. Sdlbatecil Mari all spart chiar

i criptele §i mormintele Principilor, all scos cadavreledin ele §i all scotocit pretutindeni dup. comorY. Rd-

lidczy cu 6stea sa nu s'a ivit inse nit! o (lath. §i

nicairtConditiunile, pe care staturile transilvane all trebuit

sa le primdscl §i noul Principe (Barcsai) a fost nevoitA. le confirme prin jurfimAnt, sunt : a) renuntarea la!nen §i la Impreglurimile lul, b) cedarea cfitr6 Turd aLugojulul, a Caransebe§ului §i a altor cate-va castele§i sate, care se in de ele, c) despfigubire de rfisboiii

In suma de 500,000 de taleri, d) sporirea tributululanual de la 15,000 la 30,000 de taleri, e) extradareain manile Tarcilor alul Rakoczy, aid Constantin-VodlSi alul Stefan-Voda, fie vii, fie mortY 1).

Hanul tataresc, Turcil de la granite, Domnul dinMuntenia §i eel din Moldova all primit de la P6rtliordinul de a sprigini la nevoie pe noul Principe dinArddl ; in urma acestul ordin Moldova §i Muntenia i-aui trimis 1500 de Omen! In ajutor 2).

Residentul Simon Reniger Imp6ratul. Adrianopol, 21Octomyrie 1658.

2) Residentul Simon Reniger eitrt; Imphatnl. Constantinopol,24 Decemvrie 1658.

1658

307

') sates

308

1659 Fiind in§tiintat prin raporturile primite de la Achatin-Barcsay despre Inarmarile §i despre plannirile ostile aleluT Rakoczy, Marele-Vizir inter4ice ascultarea mijlocirilorImperatulul In favorul luT RakOczy §i °dike luare Inconsideratiune alor, declara ch P6rta e en desevIr§irehotarlte. a In latura cu ori-ce pret pe acest vasal tre-dator, invita pe guvernul Imperatesc se punk in turdon A decapiteze pe R6k6czy, dace. nu-I remane alt mij-loc de a scapa de acest §arpe nutrit la sin, i declara,In sfir§it, ca repulsiunea PortiT fatii cu densul e atatde vie Si de neinvinsa , ca el n'ar pute, pe de o parte,A mai c4tige Arc161u1 nicT dace, murind toll cre§tiniT,el ar fi singurul cretin In viata, §i ca, pe de altdparte, dad TurciT din lume ar muri totT OA la unulsingur, acest singur Tare ar urma resboiul contra tutRakoczy pe viata §i pe mOrte 9. .

1659 MihneaVoda, Domnul MuntenieT, merge din ce in cemai rea, §i e par'ca mintea i-ar fi mered turburata. Ela ajuns acum A se pretinda archiduce, s'a incoronat §is'a uns In catedrala capitaleT sale In public, a trimiscati-va delegati la Porte, ca sit obtie recun4terea printr'-un Chatiprif al SultanuluT a titluluT de archiduce Si

A determine pe guvernul otoman a maT adauga laDomnia luT de acum §i Ardelul, Moldova §i cetatea Si -listrieL

De aceea Parta 11 socote§te smintit §i ie§it din minti,

1) Residentul Simon Reniger eitrii ImOratul. Constantinopol,21 Fevrnarie §i 16 Martie 1659.

umbla cu &dui de a-1 mazili §i II da astfel lul Lupunone sperante 1).

Tributul Moldovil, In sums de 20,000 de talerY, a 1659

sosit timpul din urma la Porta ; al Munteniel, In sumade 130,000 de taleri, va urma In done -trey Ole, de odata cu al Arddlului, care s'a urcat de la 30,000 la70,000 de taleri. Dad mai adaugam la aceste §i nea-paratele daruri in bad §i in alte obiecte pentru Sultan,pentru Valk% pentru Marele-Vizir §i pentru cei-Paltimini§tril al PortiT, precum §i multe alto marl cheltuiellinevitabile ce se fac cu ocasiunea presenthril tributulul,data tinem indeosebl soma 0 de exageratele despuieri§i de prestatiunile In naturalii, cum sunt vitele, grant,lemnaria Si alte producte, care li se impun mereii Mua-tenilor §i Moldovenilor, abia ne putem stapftni mirareaIn ceea ce prive§te bogatele isvOre de avutie §i produc-tivitatea acestor VII, care chiar §1 in curend duph atatemiserii §i dupa atftt de grOsnice pustiiri tatare§ti potsa p6rte asemenea sarcinl 2).

Tributul anal al Ard6lului, 70,000 de talerT, a so-sit, ce-I drept, intreg, dar din despagubirea de rOsboifide 500,000 taleri s'a achitat numal un acont de 5000de taleri; de aceea Sultanul §i Marele-Vizir amenintacu o nod navalire in Arddl. Mihnea-Pods sgandare§teen tot dinadinsul acOsta suparare contra lul Barcsay

1) Residentul Simon Reniger cltrg Impgratul. Constantinopol,21 Aprilie 1659.

2) Residentul Simon Reniger eatrii Impgratul. Constantinopol,16 Ink 1659.

1659

309

810

si le sopteste merch celor de la P6rth In ureche, dBarcsay a adunat de mutt suma de desphgubire Si oare la Indemanh, nu vrca fuse sa o predee si IT dhcu dinadins aierul de a se lupta cu Mat de marl greu-thti, find-ch spell se obtie cu timpul o ins6mnath re-ducere a sumel cerute.

Prin asemen(a insinuari, prin dartiri de banT si prinalto daruri to dä Mihnea-Vodh din Muntenia sill* deall rechstiga gratia Portil, care'n nrma releT lui chi-vernisiri si a atitudinii lui suspecte '1 vede cu ochT rdt,si, ca All ajungh cu Mat maT sigur scopul, el nunumal dispune sa se ziddsch o giamie In Muntenia, darsc6te pretutindenT vorba, ca In curAnd va trece laIslam ').

1659 RdkOczy palliest° In Arddl si stirneste prin acdsta ofurtunl contra sa, cad Pasa de Buda si all coman-dantl turcesti de in hotare primesc ordinul de a porniasupra le. In acela-sT timp ridich si Mihnea-Vodh inMuntenia stdgul rdscaleT, se declare partisan al hi Rd-koczy si, inaintand de la moan (?) spre Silistria, it atadsi it bate pe comandantul acestei cethtl. lndarjit dincausa acdsta, Marele-Vizite trimite contra lui Mihnea-Vodape Gheorglie-Voda Ghica din Moldova, pe Pasa din Ru-melia dimpreunh cu multi sandjacT din Grecia si uncorp de 12,000 de Mari. Rdsturnarea lul Mihnea-Vodh,care era si altfel apropiata, devine in urma acestei rds-die o necesitate ; chiar mai nainte P6rta era gata de

') Residentul Simon Reniger egtrg Impgratul. Constantinopol,

26 Innie 1659.

a lua hothrirea, ca din causa incapacitatiT §i a relel 10chivernisirl, precum §i a decapitariT §i despuieriT maT

multor toted st.-1 theme pe Mihnea-Vodt la Constanti-nopol §i sli-1 decapiteze ca pe up facator de rele. El e,In genere, un om wuratic, nevrednic de Incredere i

lipsit de banT, care, IntocmaT ca Itakoczy, I§T ameninttpoporul §i tara cu un incendit ce cu anevoil se vapotoli 1).

Ca trel fo§ti PrincipT, 116k6czy, Constantin-Vodt §iStefan-Yodel, Int6lnindu-se cu Mihnea-Vodt, la Bra§ov, InArd61, at luat Intelegere In ceea ce prive§te rtscOla In-armatt, at ales pe Ralcoczy ctpetenie a partidulul §i peStefan -Vod1 conducator al ogirilor, all dat apol Mol-dova lul Constantin-Vodt, av6nd st rtimaie In Munteniatot Mihnea-Voda. Mu ltumit cu acest resultat, Mihnea-Von i-a daruit lul RdIrOczy o blant de samur §i uncal cu scale bogate, ear acesta i-a dat in schimb osabie §i un cal de !Mane, mai puindu-T la dispositiune§i tin ajutor de 500 Omni ca trupt auxiliart.

De 6re-ce Ilakoczy §i Stefan -Vodt adunt In Poloniasub ochiT guvernuluT nampedecat de nimenT trupe, de6rece un ambasador polonez s'a pus In Intelegere enresvratitul Mihnea-Vodt §i Intretine leglturi secrete cuel, POrta e f6rte suptratt din causa acesteT procederli se plange de lipsa de recuno§tinta a PolonieT.

Pentru introdacerea in scaunul Muntenia a Domnu-nului Moldovil Gheorghe Ghica e trimis in tart Capidji-

1) Residentul Simon Reniger citr6 Impgratul. Adrianopol, 20Octomvrie 1659.

1659

311

312

lar-Chihaiasi, care primege inse ordinul de a 'Asa subocirmuirea lul Ghica §i Moldova panel -ce P6rta nu vafi luat cuvenitele dispositiuni spre a trimite acolo unDomn capabil ').

1659 AmbiT Voivo01 nol, cel din Muntenia §i cel din Mol-dova (Gheorghe Ghica §i Stefan, fiiul lul Lupu), se bu-curt de pace, dar Odle Si supu§ii for all suferit earingrozitor, ca de obiceiii, chnd nhvAlesc Thtaril§i Turcil.Mihnea-Todh, bltut de 'Marl §i asediat tntr'o mAnas-tire, scapli §i fuge In Arddl. De 6re-ce capitala TIrgo-vige, find a§e4ath, In apropierea granitelor despre Arddl,lesn e§te primejdi6sa comunicatiune cu Arddlul, P6rtaordonh, ca ora§ul acesta sit fie dIramat dimpreuul cumanastirile de din apropierea lul, ear re§edinta Domnululsit fie mutath la Bucure§tiT maY apropiati de prmurifturce§ti aT Duntril.

Agentul HanuluT tataresc aduce la cuno§tinta MareleVizir, ca in puternica Este cu care Itakoczy a trimis inMoldova pe fostul Voivod Constantin, sunt §i 4000 sol-d* din Ungaria superihra, care, duphcum spun eY,i-au fost trimie de Palatinul Ungariel lul llakoczy inajutor, §i el I§Y dovedqte spusa printr'un Intreg packetde scrisori captate, care le erad adresate acestor soldatidin Ungaria superi6rh de soliile §i de rudele for de

t) Residentul Simon Reniger catr6 Imp6ratul. Adrianopol, 1Noemvrie 1659.

Notii. Pe acesta-1 presentl Engel in eGeschichte der Moldau*ca Domn (pag. 2;4).

acasa. Reniger n6ga cu t6te aceste hotarit §i statornic,ca ac6sta afirmare e conforms cu adev6ru1 1).

Cea din urma rii3c611 alul Ralcoczy a adus o nespusa 1660

miserie asupra Moldovit §i asupra Munteniel. Peste

50,000 de locuitorY din Muntenia §i pests 10,000 dinMoldova all fost tIrIti de Marl In robie, §i Munteniae atat de pustiita §i de depopulate, !neat abia se maipot vedd prin ea vita Si 6meni 2).

Hanul tataresc §i Sultanul Ga§i-Girai all ca§tigat ovictorie pe cat de stralucita, pe atat de sanger6s1 asu-pra Marelul Duce de Moscva, care a intrat In conflictcu Regele Poloniel Sl cu TatariT, aliatii lul. Invinga-toril all !dors apoY armele contra celor doY rgsculatI,

fo§ti PrincipT al Munteniel, Constantin-Pods §i Milmea-Voda, care-§I pusesera taberele la done locurT deosebite§i adunasera o§tire Insemnata pentru executarea planu-rilor sale asvratitore. Hanul tataresc el !nu -§i §i Gasi-GiraY, riipmandu-se pe ajutorul luT DumneOed §i pe alProfetulul, all atacat cu o§tirile for tab6ra tradatorilor,all *kit qtirea lor, all batut-o cu des6vIr§ire, alltrecut prin sable cea mai mare parte din ea, all dusresturile el in robie §i erad p'aci-p'aci sa prinda §i peConstantin-Mode el Insu care a scapat numal cumare greutate fugind tusotit de abia vre-o 8-10 per-

1) Residentul Simon Reniger catrIS Imperatul. Adrianopol, 21Decemvrie 1659.

!) Residentul Simon Reniger clta Imp6ratul. Adrianopol, 16Ianuarie 1660.

1660

313

314

One. Astfel li s'a dat tradatorilor ped6psa cuvenitg.Aliati en Regele Poloniei, 'Mull r6ga scum pe ImpA-ratul sl-I dee Poloniei, dad ea va fi cer6nd, ajutorcontra r6sculatilor Cazaci de la Osia 1).

1660 (E cu putine deosebiri identiel cu cea scrisa totatunci de fratele stil Gasi-Girai Sultan) 2).

1660 116116czy, cApetenia rtsculatilor fo§ti Principi, a trimispe unul dintre ace§tia (anume pa Constantin-VodA) cucite -va mil de 6meni si atace Moldova, ear pe cel-lalt(Mihnea) tot cu cate-va miT de omen! In Muntenia con-tra lui Gheorghe-VodA Ghica, care lose s'a retras Si

a5t6ptt pe Papa de Silistria, precum §1 alto ajut6re dela Turd.

Un curier secret, care ducea serisori de la Rakoczycatrt mai multi vizir! turmti, §i un cAlugar grecesc,care-I ducea lui Rakoczy scrisori de la Cazaci, dar aPost descoperit §i prins de Domnul Moldovii, all fostadug la Adrianopol, undo all lost decapitatl In fatsseraiului impArAtesc. La primul s'a gasit, cusuth'n hainalui, scris6rea le RakOczy cltro agentul Ard6lului, pecare dragomanul Panaioti Nicusio a trebuit s'o cit6sct.

1) Gasi-Giral-Sultan, fratele Hanalei tAtirese SultanuluI Calg aefitrg Impgratul Leopold I. (Predata Impgratului de solul ti ares°Meidan-Gasi in audienta de la 10 Maiii). Ak.-Smai, Aprilie1660.

2) Murat-Girai Sultan, al doilea frate al Hanulul tgtares3Calga-Sultan eattg Imperatul Leopold I. (Presentata de snlul sgfiRustem-Beiti Impgratuld in audienta de la 10 Mai). Hadji- Seral,1660.

Si s'o traduch in fats SultanuluY, a Mare luI-Vizir §i aReis-Kitabului. Continutul el era urmatorul : Agentul

sa dee aducatorului scrisorY, maul de ajutor §i sh re-leve la locurile cuvenite, a 116k6czy n'a techtuit niclodath contra Portil. Expeditiunea, pe care a flicut-o inMuntenia In Moldova, i-a fost Iucuviintata de Siavus-Paa de Ipsir-Pap, ceea ce pate dovedi prin scrisorilelor, care se afli Anca'n manile lut. Contra Poloniei doasemenea n'ar fi rornit r6sboiul on ar fi curmat, celputin, fari de inthrOiere ostilitlitile, dad ar fi primitla timp in§tiintare despre desaprobarea Portil onT desprescris6rea Marelul-Vizir, care abia nu de mult i s'a pre-dat. Admitand lose, eh a gre§it ce-va, se rOgh cu umi-Huth de bull Yertare, promite sa fie totdeauna slugacredinciOsh a ViziruluY, sa platesch tributul punctual §ish se puns totthauna, dud va fi nevote, bucuros §i cuintr6ga sa putere la dispositiunea Portil (ixceptand nu-mat pe Imperatul). Barcsay e nedestoinic, incapabil de

a guverna §i nu e in stare sa plht6sch tributul, deaceea dore§te el Insull sa -1 cedue Domnia, numaI dachlidkOczy va put6 sa oblie mat nainte Invoirea Portilpentru ac6sta. Mijlocirea zel6sh IT este Out 116k6czy) dealtminterI asigurath prin aceea, ch, el are In Arddl cash§i curte, sotie §i copil i).

Marele-Vizir cere extradarea tin6rulul Ralc6(zy (fiiul

lul Gheorghe R6k6czy III) §i alut 16n liem6ny, care afost Si el unul dintre conducatoril turburarilor din Ard61inabu§ite, ear scum a schpat pe teritoriul Imp6ratesc

') Resid,ntul Simon Reniger catrg Imptratul. Adrianopol, 15Maiil 1660.

1660

315

pi

pi

316

in Ungaria superiara ; MareleVizir se plange, in genere,cu tot dinadinsul de spriginul §i de ocrotirea, pe careo gasesc la imperialT totT cel r63vratiti contra Portii,pans chiar §i mazilitiT Domni din Moldova §i din Mun-tenia. Residentul rdspunde la aceste, cd Impdratului, cacap al Cre§tinkatii, li este peste putinta sa extradeeIn manile dumanului contra poruncilor religiunil cre-§tine§ti pe ni§te refugiati, care, ca tIn6rul ltdkoczy §ica Ion Kem6ny, all cautat adapost pe teritoriul impdratesc, ear ac6sta cu atat mai Arta, cu cat tIndrulBalcony nu e vinovat de 16catele tatAlui stql §i astfelDid ca pOte sa fie pedepsit pentru ele, ear Kem6ny, caservitor §i ofiter al Jul Itakoczy, era Bator sa executeporuncile stilpanulta s6d §i are, dupa-ce s'a r63cumparatin tOta regula din robia tatarilor, dreptul de a cere safie ldsat pe picior liber. P6rta a devenit, In genere,presumptiOsa In urma succeselor din Ard61

1660 Constantin -Yodel trimis de Rak6czy cu vre-o2000 (RI 3000 de 6meni sa atace Muntenia, dar Mutacolo de TurcT, se refugiaza In Ard61 §i astfel 'rarer( §iTataril navalesc din nod asupra acestel Carl. Barcsaylese §i el din Milli la rdsboid §i-1 Inchide lul ItlikOczytrecdtorile ce dad In Muntenia 2).

1660 Ghcorghe-Voda Ghica a trimis la 9 August Portil oscris6re primita de el din Ard61, care coprinde §tirea,

1) Residentul Simon Reniger Imphatul. Adrianopol, 10Iulie 1660.

Residentul Simon Reniger rata Imp6ratul. Adrianopol, 131unie 1660.

cited

').

,,erban,

')

31'i

ca tirerul 1161roczy (fiiul) umblt cu gandul de a intracu Este In Muntenia, ca sä-1 sc,6th din scaun. Renigera negat-o fuse ac6sta in tat forma, cacT Imperatul nuva acorda In nicT un cas fiiuluY ajutorul, pe care i l'arefusat tatalul set. tirea despre asemenea Intreprin-dere ar fi de altminterl §i contra ordinulul dat de Im-peratul, ca trupele reslete ale luT RdIroczy sa curmetote cutrierarile Si orT-ce ostilitate 1).

Mare le-Vizir Kiupriuli, atot puternic la Su 'taunt, sin- 1660

gurus stapanitor la P6rtt, omul hoterIfilor indrezmte§i favorisat apr6pe totdeauna de gra, Impreunand Inpersona sa Intreitul rol de Sultan, de Mare-Vizir §i deMuftit, is hottrIrea de a Intemeia in mod statornicautoritatea Portil in tole trel principate de curend pa-cificate §i supuse In Muntenia, Moldova §i Ard61, §i dea asigura pentru tote eventualitatile Inlantuirea for cudeplina supunere cltre Imperatia otomana prin aceea,

ca le preface In paplIcurl turce§tf. Cu Muntenia are sase fact inceputul, §i In prima decada a lunef Septem-vrie Pa§a de Silistria §i surprinde In adever pe nea-§teptate en o cat de 300 de ctitreti pe Milani Vol-vod Gheorghe Ghica In re§edinta Id, fl pune'n flare §i-Itrimite la Adrianopol, uncle suba2i1 fl arunca'n temnitt,apoT pe la Inceputul lul Octomvrie e dus tot In flare laConstantinopol, undo e inut In Inchis6re. El nu arenicl o vint: Turcit cer cu tote aceste de la el sa serescumpere cu 200,000 de talert §i if promit In schimb

') Residental Simon Reniger card Impkatul. Adrianopol, 13August 1660.

318

nu numal sl-1 elibereze din temnitg, ci tot oat slnuradscl pe fiial sou to Muntenia, de Ere -ce Mare le-Vizir a plrlsit acum, pentru deo3ebite cuvinte, gladede a preface cele trey WI In pa§alicurT §i vrea sl lelase, ca 004 acum, sub Voivo411).

1660 Gheorgh3 Ghba, fostul Voivod pus la Inchisore, isbu-tind sfi Imprumute on camete marl suma de 200,000talerl ce i se cere pentru-ca sä fie pus In libertate §ipentru-ca fiiul s6fi Grigorie sl-1 fie numit succesor, de-pune suma ac63ta In banl gata la Porta §i obtine pu-nerea sa In libertate, are Inse si confirme §i si asigu-reze prin garanti promisiunea data de el, ca nu vadosi din Constantinopol. Fiiul soli, Grigorie Ghica, nu-nit Domn al Munteniel, a Si plecat la 24 Noemvrie Intarn.

Fostul Voivod Lupu s'a r6scuniplrat, In sfir§it, intimpul celor din urml 4ile, dupl-ce a stat timp deaprope §apte anY In temnitl, on suma de 50,000 taleri ;el n'a obtinut, ce-T drept, libertate deplinl, dar p6te slstee liber In propria sa casl, pe care nu are vole s'oparls63cl. El a trebuit deasemenea al dee pentru nedo-siren sa garantl pe cel maT de frunte dintre Greci, careafi fost §i ei formal obligati sl dee garantY deosebiti,fie-care pentru persona sa, cl nu vor parlsi in nici uncas orapl flra Bulurdi (decisiune (lath de Portl inscris 2).

1) Residental Simon Reniger citrd Imp4ratul, i OctomvrieAdrianopol 14 gi 24 Septemvrie 1660.

2) Residental Simon Reniger titre Imphatal. Constantinopol,29 Noemvrie 1660.

§i

31.9

Principe le A chatiu Barcsay a cerut de curOnd ajutorde la Grigorie Ghica, soul Voivod al MuntenieT, de 6re-ce tIn6rul fiiii al lul 11616czy §i Ion Kem6ny afi Ay Alitcu trupe germane In Arddl. Ac6stA ,tire nelini§tit6re,precum §i altele de felul acesta afi umplut pe mini§triTPortiT de via, emotiune §i de indignatiune fats cu ati-tudinea Imp6ratulul, pe care-I Invinovatesc de a le fidat du§manilor declarati al PortiT spriginirea §i linen -

ragiarea.De 6re-ce P6rta e tot atAt de putin multumitit §i de

procederile luT Barcsay, Lupu t§i di silinta A obtiescaunul Ard6lulul ,i primqte onsimt6mentul cator-vadintre mini5triT Portil, care aunt protectoril s6I spe-ciall. In numirea ac6sta, dad el ar reliIn generes'o obtie, ar fi pus germenele §i samburele pentru nonecerturl §i turburarT, fiind-cl Ardelenil nu l'ar primi cunicT un pret, §i tocmal de aceea Reniger staruie pelingA cAtT-va dintre mini§triT PortiT In toth confidentacontra acestel m6suri 1).

1000

Jude le ora§enesc din Bra§ov veste§te pe Grigorie-VodA 1660Ghica din Muntenia, A I6n Kem6ny n'a venit In Ard6IBid cu intentiunT ostile, nicT cu trupe auxiliare ger-mane, §i se bucurl de altminterT de o vgll cu multmaT mare decat Barcsay la Ardeleni, care ar dori mult,ca el A fie succesorul lul Barcsay In scaunul dom-nesc 2).

') Residentul Simon Reniger catrd Imp nratul. Constantinopol,20 gi 30 Decemvrie 1660.

2) Residentul Simon Reniger catrii Impicratul. Constantinopol,7 Frevrnarie 1661.

320

Constantin-Voda, fostul Domn al Matenier, a naval%nu de molt en 4000 de Cazacr in Moldova, a alungatpe fiiul lul Lupu (numit Stefan) din re§edinta lul de la

SiIasi a raspandit pretutindenl o graze atat de mare,!neat aprape intraga poporatiune s'a refugiat In multi§i In 'Mud. Pap de Silistria Hanul tataresc adprimit, ce-T drept, ordinul de a-I alunga pe navalitorulConstantin din scaun §i de a sustind pe Domnul legi-tim ; se pare lose, el MoldoveniT §i Tataril fac gi eiprin ascuns cause comuna cu Constantin, fiind-ea Stefan-Voda (fiiul lul Lupu) li s'a facut urgisit supu0lor sOTprin ram, lur carmuire, ear Tatarilor prin executareauntil Tatar ajuns prisonier 1).

1e6o Constantin-Voda erban, fostul Domn al Muntenia,execute, Incarcat de prada bogata, retragerea sa dinMoldova, §i armata =rasca Il ridica ape pe Stefan-Von (fiiul lul Lupu) ear In scaun, §i duce din taildrept ra3plata, o multime de 6menr 0 de vita cu sine.Acum a intrat, deli prey tarOid, Pa§a de SilistriaIn Moldova Si a desavIr0t pustiirea taril 2).

1660 Marele-Vizir a cerut de la ambasadorul polonez decurand sosit extradarea lur Constantin-Voda erban,fostul Voivod al Muntenia, care dupe cea din urma ne-raqita navalire In Moldova a gasit scapare §i adapostla Camenita, pe teritoriul Polonie!. De 6re-ce lose la

') Residentul Simon Reniger Impgratul. Constantinopol,18 Fevraarie 1661.

2) Residentul Simon Reniger eltr6 Impgratul. Constantinopol,20 Martie 1661.

ic,Go

§i

§i

citr6

321

Turd presumptiunea pi dispretul fate cu altil a crescutIn aceali proportiune, In care Polonesil se arata su-pupT pi devotati, de Ere -ce Wine, care yin din PoloniacAte o datli, de done -ori pe an cu mAnile g6le nu maiproduc nicl un efect asupra Turcilor pi de Ere -ce e In-vederata intentiunea Portil de a decapita pe Constantin.Toda, refusul solulul polonez In cestiunea acsta a avutun efect atAt de rad, !neat Mare le-Vizir era gata slarunce pe Polonesul Indaratnic In temnita celor papteturnurl. S'a luat lose In cele din urmh Tutelegere cuHanul tataresc al Inchee pe cale pacinicl cu RegelePoloniel o invoiallt In ceea ce privepte modalitatile ex.tradaril pi sit iee in primire pe Voivodul reclamat. Am-basadorul Poloniel a fost astfel nevoit sit se supunapretensiunilor PortiT pi, v64And dispositiunile mai marilorde la Porta, Did n'a Indrasuit sa fad, conform cu in-structiunile ce primise, macar cea mai mica amintiredespre gratiarea lul I6n Kemdny.

Ion Rem day sustine o cause desperata. I-a scris intimpul din urma DomnuluT din Muntenia Grigorie GhicarugAndu.1 sa intervie la Porta pentru confirmarea ale-geril Jul pi pentru reducerea tributulul pi promitAnd cava fi cu credinci6sa alipire pi supus fate cu Su Haut',el va plati tributul punctual pi se va retrage fare deopunere, dud va fi nevoie ; el adaugli en t6te acesteinteun Lost-script, ca el nu e femee pi nu se va lass,prig urmare, sh fie alungat, mai ales dad se bucurAdimpreuna cu aderenta Jul de ocrotirea Imparatdsca.La aceste se mai adauga, ca-1 tine pe Achatiu BarcsayIn temnitit pi a spanzurat pe fratele acestuia pi di Ar-delenii §i In deosebT Sapil nu vor sa -1 jure credinta de

59$33. HI. 21

322

cat cu conditiunea ca va fi obtinut mai nainte confir-marea Portil. P6rta is mum lucrurile in serios §i a datordioe, ca Ali-Pap, Tatarii, Voivodul din Moldova §i

eel din Muntenia sa atace Arden], data acesta nu vaalege alt Principe, ci va starui pe WO Kemdny.

Rfi-voitoril aduc la cuno§tinta Marelul-Vizir §i aaltor mini§tri de In Porta §i dovedesc prin acte scrise,ca Imperatul a presentat maT multor Pater! cregineprin soli special! plauul unei marl aliante §i al unuirasboiti comun contra osmanliilor, §i li-a Impart6§it §io lista despre hull isi despre puterile armate, care s'arcere In vederea acestuT scop. Voivodul Munteuiel Gri-gorie Ghica, primind din Arddl o semeoea lista, a tri-mis-o nu de mult Mare lui-Vizir. Setea de lupta a Tur-cilor se Intete§te prin acdsta In mod Invederat 1),

1661 Voivodul din Moldova §i cel din Muntenia n'a a plecatIn persOna in Arddl, ci §i-ad trimis numal trupele 2).

1661 Alin. 4. Pe Domnul din Muntenia §i pe eel din Mol-dova nu se p6te pune scum de loc temeia In ceea ceprive§te spriginirea but Kemdny, de Ore-ce aripile beaunt, precnm se §tie, atat de scurt taiate, local el nupot sa sb6re In directiunea ce le convine. De aceea elproced numal cu multa precautiune, Intretin in maresecret corespondenta cu 16n Kemdny i atat lui, cat Si

9 Residentul Simon Reniger Wei Imphatul. Constantinopol,5 §i 7 Math, 17 §i 22 Innie 1661.

9 Residentul Simon Reniger titre Imperatal. Constantinopol,19 lulls 1661.

323

imperialilor le comuuica cu mare parere de rat ordinileprimite de la Porta, ca sa naval6sca In Ard61.

Alin. 11. Ion Kem 6u y e prietenos, de5tept, plin despirit, priceput, prudent, activ, dar slab de Anger, ne-hotarit, duios, sgarcit $1 lipsit de indrazn611. II lip-se5te hotArirea $1 indrazn6la lui 11616czy, precum II lip-sia acestuia priceperea 5i precautiunea. Din contopireaamendurora ar resulta to Domnitor excelent 1).

In timpul celor din urma vile at sosit aid maT multiboierl din Moldova 51 unul din ace5tia, Eustratie Da-bija, a fost numit Domn at Moldovil 5i a fost astfeldistins atAt de Sultanul, cAt 51 de Marele-Vizir cu caf-tan de on6re. El e lose obligat, ca mai nainte de apleca In tart A depunt In blni gala marile daruri,pe care le-a promis pentru tualtil dignitarl turce5t1 51care se urea la cel putin 200,000 de taleri 2).

1661

Nou namitul Voivod al Moldovil 3) a plecat oilele aceste 1661

In tart 4).

Spahil sunt de trel felurY: cu Siamet, cu Timar 51 1662

cu solda. Un venit fouciar anual de 5000 aspri ori

1) Raportul luf Franciac Henrich Vischer de Rampelsdorf citaconsilial de daboiti despre complicatiunile din Arddl. TabiSra dela Zikofalii (Ardel) 4 Octomvrie 1661.

3) Residentul Simon Reniger clitr6 Impgratul. Adrianopol, 29Noemvrie 1661.

3) Adeci Enstratie Dabija (Veil Engel eGeschichte der Holdall,pag. 274).

4) Residentnl Simon Reniger catr6 Imphatul. Constantinopol,14 Decemvrie 1661.

324

mai putin, dat ca feud de Este, se numege Timar 1:1obliga, dada atinge 5000 aspri, pe cel cc-1 are sa ducadol 6menT la r6sboill, §i anume ca proprietarul feudululsa se presente el Insu-§1 dimpreuna cu un servitor bireinarmat. tin asemenea venit fonciar de 5000 aspri onmai malt se nume§te Siamet §i obliga, dad se ureala 10,000 aspri, a trimite la resboia patru 6meni (so-cotind §i proprietarul), §i pentru fie-care 5000 aspriand cate doT 1):

1662 In urma cereril lui Apaffy P6rta IT trimite Volvo-duluT Grigorie Ghica ordinul de al ajuta la nevoie, de6re-ce Arddlul e amenintat de trupele germane ce seapropie de el 2).

1662 Domnul din Muntenia §i cel din Moldova all primitde la Para ordinul de a sta gata cu o§tirile for ce seunit la vre-o 20,000 de 6menT §i de a grabi la nevoieIn ajutorul lui Apaffy 5).

1662 In Muntenia §i In Moldova stall acum cate-va miT deMari adunati in tabdrii, ca sa fie gata de a infraMa de intargdere In 16iile imp6rlite§t1, dada va fi ne-voie de acdsta ; eT all primit lose §i ordinul de a seint6rce in Cara lor, data ar fi ca paces sa se Inchee

1) Residental Simon Reniger clitr6 Imp6ratnl. Adrianopol, 2Iannarie 1662.

2) Residentnl Simon Reniger elitrti Imperatal. Constantinopol,15 Mani 1662.

8) Residentul Simon Reniger eatd Impgratul. Constantinopol,4 Septemvrie 1662.

325

chiar acum. Pentru provisionarea ogiril turce§tY se däordinul, ca sä trimita la Belgrad (Alba Graeca) Mun-tenia 18,000, ear Moldova 15,000 de of Si amendoueVirile cate-va sute de cal').

Pentru asedia au veuit cu Turcil 15-20,000 deTatari, 5-6000 de Cazacl, ear Moldoveni §i Muntenivre-o 12,000 de 6meni 2).

1663

Drept cele mal de capetenie reclamatiuul ale Imp6- 1663

rat ului contra Portil isi motive principale ale itsboiululporuit contra Turcilor figurdza : ocuparea de clitre Turda cetAiii limitrofe Oradea in anal 1660, deplina sub-jugare, de care aunt amenintate Arddlul, Muntenia §i

Moldova Ili inevitabila despArtire a acestor pri de true-chin! cre§thAtatii §i, In sfir§it, primejdia, In care seafll Intr4ga Ungarie In urma pornirilor de cucerire alePortil 8).

(Identich Cu invitatiunea Mena la 21 §i 27 Noem- 1663

vrie Engliterel Ili Frantei 4).

1) Residental Simon Reniger catrti Imptiratul. Constar.tinopol,14 Fevrnarie 1663.

2) Scris6rea dragomanulal Panaioti Nicusio citrg Simon Reni-ger. Tabgra de la Ujvdr, 28 August 1663.

8) Instructinnile date de Imperatul Leopold 1. Comitelul PetraStroppi, ambasadorul imp6rittesc in Franta, §i Comitele LeopoldWillh. Konisek, ambasadorul impgritesc in Englitera, ca A stti-ruie pentra participarea la rhboiul pornit de curOnd contra Tar-cilor. Viena, 21 §i 27 Noemvrie 1663.

4) Instructiunile date de Leopold I. Comitelul WindischgAtz,ambasadorul din Svedia, ea sli invite pe Regele Svediel a lua partela noul rtisboiii contra Turciel. Viena 27 Noemvrie 1663.

326

1664 Dupa infrangerea suferita Domnul Moldovil EustratieDabija §i Domnul Munteniel Grigorie Ghica beep a seretrage cu (OH° for spre cash, dar suet chematlInapol In tabhra 1).

1664 Mare le-Vizir chhma ear in tabhra sa pe Domnul dinMoldova §i pe cel din Muntenia, care dupa batalia de laLevencz plecasera a cash. Dabija, urmand invitatiunii,a fost gratiat §i concediat 0 a primit numaT dratpermisiunea de a se Int6rce a cash, dupa-ce §i-a renoitin t6ta forma promisiunea de a plati tributul regulat0 de a se presents din tref in trel anT In pers6na laPOrta. Grigorie -Voila Ghica lose, neaven 1 incredere InTurd, nu s'a supus poruncil Marelub -Vizir §i astfel afost pedepsit numaT decat cu mazilirea, §i Mazele-Vizirli-a dat de asta-datli Muntenilor vole sh designeze dinniijlocul for candidatul pentru Domnie §i sa -1 propuna

PortiT. BoTeril munteul, profitaud de acest favor, propunMarelui-Vizir drept succesor designat al luT Grigorie-

Voda Ghica pe unul dintr'al lor, care a 0 fost trimisnumal decat la Adrianopol, ca sa i se dee DomniaMunteniel dupa-ce va fi fost primit maT nainte de Sul-tanul in andienta 2).

1666 Pe cand candidatul ales de boieril din Muntenia pen-tru Domnie se ducea, dupa cum IT ordonase Marele-Vizir, la Adrianopol, ca sä fie confirmat, Sultanul a dat

1) Residenttil Simon Reniger eltrg Imperatul. Tabgra threesellde la Strigonin, 4 Septemvrie 1664.

2) Reeidental Simon Reniger Aire ImpiSratul. Belgrad, 14 De-cemvrie 1c64.

327

Domnia Munteniel until Grec nand In Constantinopol,numit Dimitrie Stridia '), al chruia tat a fost cu multiand mai nainte gi el Domn al acelel thr1, dar per-dut viata in o rdsc61a. Acdith dispositiune luath deSultanul l'a umplut de mare mania pe Marele-Vizir, carese simtia jignit prin ea In dorinta luT de a fi singurstdpan.

Mazilitul Domn Grigorie Ghica a fugit prin Moldova

In Polonia, ear sotia sa s'a das in Arddl, unde a fostchemata prin adimenirl Indemanatice. Bdtranul tats al lulGrigorie Ghica, fostul Voivod al Moldovil gi al Manta-mid Gheorghe Ghica, Indath-ce a sosit gtirea desprefuga fiiuluT sdo, a lost dus in urma and ordin urgental Port!! de la Constantinopol la Adrianopol ar fichOut far& indoiall jertvh mania furtunatice a Tarcilor,dad Marele-Vizir n'ar fi intervenit de la Belgrad Infavorul u'ar fi obtinnt astfel punerea in libertate

trimiterea lul a cash.Impdratul instircindzI pe Reniger sh sprigindsch pe

fostul Domn Grigorie Ghica sh-I fach bune servicii pelangh Turd, ceea ce de altminteri se concord& pedeplin cu vechia prietenie dintre Reniger Si recoman-datul fost Domn ; implinirea acestel inshrcingri a fostInse deocamdata peste putinth parte pentruca In timpulacesta nici until dintre scaunele domnegti din Wile ro-mane n'a fost vacant, parte pentru-c& era cu atat maiputin oportun a stirni nelocrederea jalusia Marelui-Vizir, ca cat gi altfel se credea pretutindenea, c& Ghica

') Mal exact pare nnmele Radu, care a lost fiinl ln! LeonStefan (Engel Geschichte der Wt., p. 313).

§i-a

§i

luT §i

§i

Si

§i

§i

328

a gasit adhpost pe teritoriul Impgratesc, gi Mare le-VizirscApase vorbele o sa van, acum, dad Impdratul setine de vorba lul Irapdrht6sch gi nu face filmic contracapitulatiunilor" 1).

1666 Apaffy a primit de la Mare le-Vizir Inshrcinarea de atrimite la Belgrad pe sotia refugiath in Ard61 a fostululVoivod Grigorie Ghica, a intervenit fuse prin o solie infavorul FT gi a trimis Marela-Vizir un memorid-peti-tiune, prin care ea, ardtand di de cur(ind a diseut, ser6ga sh i se Yerte calkoria ac6st sh i se dee volede a sta in Ard61.

Grigorie Ghica s'a dus dintru inceput la Caul, undes'a temut Inse, ca nu cum-va TAtaril cal extradareaId, gi de aceea s'a refugiat pentru mai mare siguranthIn Polonia. In Moldova a fost pries unul dintre &unitId, care fusese insarcinat sit duck scrisori nigte banT

aY DomnuluY Oa. fare aceste scrisorT se all o

scris6re din Maid 1664 a ImperatuluT c#tr6 fostul Voi-

vod Si doue scrisori ale GeneraluluT Comite de Botha,care Me all fost trimise la Belgrad ; dragomanul Pa-naioti Nicusio a potrivit inse cu Inddmhuatacie lucrurileastfel, ch nu le-a presentat MareluT-Vizir.

Din Muntenia sosesc Intro aceste cn dr6ia plhngerilelocuitorilor contra "releT ctrmuirl Si contra despuierilorinsuportabile ale noulul Volvo I (Radu) gi se pune Inperspectivh o emigrare In masse, dach nu se vor luamesurT pentru inlaturarea rduluT. ImpregTurarea ac6sta

1) Residentul Simon Reniger cittrg Imptiratul. Belgrad, 2 la-nuarie 1665.

cA

sit

§i

pi

pi

329

va fi contribuit §i ea la producerea indispositiunii, Inurma careia sofa lul Radu, care plecase, ca Domnd,cu mare pomp spre Muntenia, trecand prin Adrianopol,unde acdstd caldtorie IngAmfat pomp6s1 a produs o reaimpresiune In Seraiul Sultanului, a primit de la POrta_ordinal de a se More° fard de intalero a casd la

Constantinopol 1).

Pe dud se sporesc mered plIngerile venite din Mun-tenia contra relel carmuirl alai Radu §i contra siste-mnluY luT de asuprire, se prindo tot mai mult de veste,cd fostul Voivo I Grigorie (Mica se afld acum la Viena.De ore-ce pldcd. §i un ambasador turcesc la Curtea Un-pdratdsca, e o cestiune de prude*, ca In timpul acestafostul Voivod sl se stabil4scd afar& de Viena, unde-vapriu Impregiurime, pentru-ca nu cum-va ambasadorulImpdratesc sit fie tras pentru acdsta la rgspundere decatre POrta 2).

1665

Intratd cu Hanul tItaresc din causa Tdtarilor de 1666

Nogai In conflict, POrta a mazilit nu de mult pe Dom-nul Moldovil, care Intrelinuse cu Tataril corespondentdin paguba Tarcilor, §i a numit In local lul pe Grecul 3),ce nu reu§ise cate-va luni mai nainte cu competirile

Residentul Simon Reniger ca<trl Impgratnl. Belgrad, 30 Ia-nuarie, 12 Fevrnarie, 3 Martie 1665.

2) Residentul Simon Reuiger cAtro Impgratnl. Belgrad, 30 Apri-lie §i 12 Malt' 1665.

8) Pare a fi vorba de Hie, fiiul fostulul Voivod Alexandru Ilial,Engel cOesellichte d. M.., pag. 275.

1)

330

luT pentru acOsta Domnie. Nu se tie and, undo se vafi retragand Domnul mazilit Dabija 1).

1666 S01111 moscovit a lost concediat de Caimacam la 5Noemvrie §i a primit §i rfispunsul Sultanulul catre Ma-rele Duce de Moscva, in care se spune, ca P6rta oto-mana stl deschisa pentru ori-§i-tine, care calla pace§i astfel va primi §i pe marele ambasador moscovit ceurmdzii sfi fie trimis la ea pentru renoirea pacii. Acestsol moseovit s'a presentat lose la audienta de conce-diare lntr'o stare de belie atat de complecta, incat nuera in stare sfi vorbOsca, Si astfel s'a credut de cu-viinta a nu-1 mat ImpArt60 de on6rea caftfiniriT, de§icaftanul de mere era deja pregatit.

Nelini§tit merefi de temerea unel apropiate mazilirl,noul Voivod al Moldovil (probabil Die) a fficut Incer-carea de a trage prin mituire in partea sa pe Culoglu,influentul favorit al Sultanulut. El i-a oferit dar prinagentul MoldoviT acestuia un onorar de 5000 de talertpe tuna, dad el IT va da ocrotire §i it va permite sase adreseze In cas de .strlmtorare Ti In afacerile matimportante direct la el personal, de ore -ce, precum diceel, atat Caimacamul, cat §i Marele-Vizir sunt prea detot Inseta(i de banl §i de ac,eea forte dificill. Culoglui-a flout Sultanulul ariitare despre acesta, §i dupa-ceSultanul a tras la rnpundere pe Caimacam, ear acestaa rfispuns, cfi tote sunt numat inventing i instigatingale agentulul intrigant, Sultanul, plin de indignatiune, a

1) Residental 16n Baptist Cassanova ciitrg Imp6ratul. Adria-nopol, 25 Maiii 1666.

dat ordinul, ca agentul A fie alungat dupa o Walebug de la Porta. Caimacamul, care se feria de o preamare du§manie alul Culoglu, s'a marginit dintru ince-

put a dispune numai alungarea celor doT agent!, Tertan-du-le ped6psa corporal& ce li se dictase ; de Ore-ceagentii, de§i primiscra ordinul de a se departa, ati con-tinuat a r6mane, Caimacamul i- a luat mai de scurt §ia dispus ca unul dintre d6n§i1 A fie arestat §i MutIn vreme-ce cel-lalt fugise la timp. El a mai trimisapot o Agault la Domnul Moldova cu Insarcinarea, casa moth din diregatorie pe agentii alungati ca ne maTfind vrednicl de a ocupa vre-o functiune §i sä se fe-r6sca dealtminterl de asemenea Incercari de mituire §ide apucaturi, care forte wor ar put6, producand efec-tul contrar celut intentionat, sa-1 costa capul. Supuin-du-se fara de opunere ordinulut, Voivodul a trimis laNal alIT dot age* In locul celor aluogati i).

Raspin§i de MoscovitY, Marl de Nogal s'afi aplatcu totul apr6pe de hotarele Moldovil pe un teritoria, pecare l'ati luat in stapanire in virtutea unui vechitidrept de proprietate, la care pretind a nu fi renuntatnicT odata. De Ere -ce ati sosit multi la Path plangeri.facute de Moldoveni atat pentru ac6sta colonisare, cat§i din causa neaparatelor rele urmari ale et, cum suntneincetatele incursiunt de pradare, pustiirile §i alte jig-nig suferite de MoldovenT de la Mari In teritoriul §iIn avutul lor, Pap de Silistria a primit ordinul de a

') Residentul Ion Baptist Casanova catr8 Impgratnl. Adrianopol,15 §i 21 Noemvrie fii 12 Decemvrie 1666.

1665

331

332

constata dimpreuna cu Capidji-Ba§i adeverata stare alucrurilor Si de a se Incredinta, dad plangerile sunt or!DU Intemeiate. In dath-ce ah primit lose §tirea, ca Inmend vor sosi ace§tI comisarl de investigatiune, Ta-taril nogaici, temAndu-se ca nu cum-va sh, fie surpringfara de veste cum fusesera mai nainte de Hanul tata-resc, s'at adunat In cete, §i-ao luat armele §i Blau ra-tras. Porta e cuprinsa acum de temerea, ca nu cum-vaTatarii nogaici astfel alungatY, find lipsitY de Cara §iajung la desperatiune, sit se undsch cu Calmucil Si sadevie primejdiog pentru Porta. Acdstli consideratiune -aajuns sa fie In divan atilt de hotarltore, !neat, In ciudareclamatiunilor facute de MoldovenT, li s'a dat Tatarilornogaici In Ma forma vole de a se a§eda, cum all cerutel, pe teritoriul de la hotarele Moldovil §i astfel s'austabilit ni§te raporturl de vecinatate, care vor perpetuape viitor frecarile §i certurile dintre ambele partI.

La 7 Septemvrie a sosit, In sfir§it, la Porta §iMuradin, clipetenia Tatarilor nogaici §i a negat cu de-savir§ire, ca Tataril ar fi shvIr§it rapirile de Omeni §ide vita Si alte IncalcarT ale teritoriulur moldovOn, decare Domnul Moldovil i-a Invinovatit in maI multe re-clamatiunT lacute la Porta. Horda lul s'a apdat,atm dice el,pe teritoriul pus In discutiune, nu numalIn vlrtutea unul vechifi drept de proprietate, ci tot-odata §i In urma find permisiunl primite In tOta formade la POrta, §i el e de altminterl gata de a-I da tot-deauna ascultare guvernulul otoman 1).

') Residental Ion Baptist Casanova elitrti Imptiratul. Adrianopol,15 Aprilie 1666.

&Inca

333

Dupa-ce mune irr amenunte reclamatiunile Po Ioniacontra Mari lor §i contra nejustificatel for dyne( inregat §i di asigurliri despre neskata iubire de pace§i amicie a Po louiei fata cu POrta, regele acredital pemarele sad ambasador Hieronim Radziewski, care e in-slircinat A renoiasca tractatele de pace §i de aliartadintre Po Ionia §i Turd, A fad reclamatiuni seri6secontra Hanului tatfiresc contra Domnulul Moldovif,care li-a dat Tfitarilor retragerea libera din Po Ioniali-a permis supu§ilor s61 A iee parte la rdsbolul pornitcontra Poloniei §i sd pretindl cu staruinta repatriareaPolonesilor tiriti de Mari In robie §i inter4icerea§i-carer ostilithti rornite de la Mari In viitor 1).

Unul dintre agentiT moldoveni alungati anul trecut 1667de la POrtl In eel mar ostentativ mod §i apol destituiti,neInsphimOntat de acdsta peddpsit aspra, s'a presentatear la Adrianopol, undell are Sultanul de cat -va timpre,edinta, §i a facut Incercarea de a obtine DomniaMunteniel prin ajutorul luT Culoglu, favoritul Sultanului.Afiand despre at:6sta, Caimacamul a dispus, ca el A fieprins §i arestat in locuinta until C64. Arestatul a scli-pat Inse prin ascuns din acdsta Inchisdre §i a fugit,pentru mar mare siguranta, In locuinta favoritului;adsta nu Pa scapat lose, cad Caimacamul s'a indarjitacorn §i mar IA, a trimis pe C6R-Ba§i sa -1 prin(liar in locul de asil ce credea fi gasit, l'a pe-depsit ctf robia pe galere §i la dus la Constantinopol,ca Yee peddpsa.

') Serisorea Regelul Ion Cazimir eatrii Sultanul Mehemet. Var-§ovia, 1 Fevruarie 1667.

§i

§i

gill

ori-

334

Internuntiulul polonez Gheorglie Podlewski, Eusifer terraeNovogradiensis, care a sosit la 27 Martie §i la 2Aar' lie a fAcut In fata Sultanulul reclamatiuni contracutrierarii lor prin Polonia, i s'a dat r6spunsul,ch nlivalirea Mari lor In Polonia s'a Meat contra vo-

Portil §i Raoul tlithresc a fost mustrat cu asprimepentru acdsta. Din acdsta Teo din destul la ivdlli, chIn actualele Impregiurari §i indeosebi mai nainte de afi terminat rosboiul din Candia Porta se ferege de aintra in conflict cu Polonia').

1667 Anuntata clil6torie a marelul ambasador polonez Hieronim Radziewski s'a Mut numal forte pe'ncet. SositAnd la 7 Malt cu o suith de 369 persdne, el a ajunsabia pe la mijlocul lunel Iunie la Adrianopol, a fostprimit la 27 Iunie de Sultanul sub un cort de la De-motica In audienth shrbItordsch, in care el a presentatscrisorea Regelul set §i a fost apol distins prin 42caftane pentru sine §i pentru Insotitoril §ti cu omash de ospetie. Fiind Inge ch Bid el, nici insotitorillui admig in fata Sultanulul nu s'au Inchinat cu oca-siunea acestel audiente atht de adOnc, cum cere cere-monialul, Suhanul a fost cuprins duph terminarea pre-sentatiunil de o mania atat de violenth, Inc &t a con-damnat pe Capidjilar-Bag la sphnzurAtare Si numalduph rugamintele favorituluf sell (Culoglu) §i ale Cai-macamului a redus peddpsa cu m6rte la tachis6re.

De Ore-ce nlivalirea Thtarilor §i a Cazacilor In Po-

Ionia, care &liege In pace §i is amicie cu P6rta, chiar

1) Residental Ion Baptist Cassanova cittr6 Impiiratnl. Adria-nopol, 15 Aprilie 1667.

late!

sdT

335

dupl mirturisirea Portil e o mare nedreptate, pe careTurcil nu vor de loc sk o aper e, Marele Ambasadorcere pe lingk restituirea supu§ilor polonezi, care all

fost t1r111 in robie §i venduiT ca sclavl in Turcia, §ipedepsirea celor maY de ckpetenie dintre initiatoril roll-luI, care aunt, ap dice el, Haul titliresc §i DomoulMoldovil 3).

Du cklugkr grecesc, care s'a certat cu Patriarchal 1667

din Constantinopol, a c4tigat In partea sa prin marlpromisiuni de bank pe CaYmacamul, nu om forte Insetatde bank id doritor de a aduna comorl §i a cumparatscaunul patriarchal, In care s'a urcat in vreme-ce Pa-triarchal de poll, acum a trebuit sk se duck la exit laTenedos. De§i procederea adsta a iodispus forte muttpe ob§tia religionara grec6sca, on ia r6mas deckt skse Impace cu cele petrecute, sk recunoscA In totk formape nou numitul Patriarch §i al adune din propriile elmijI6ce peste 100,000 de take, ca sk plat6sca partesumele de mituire, parte alto cheltuiell %cute cu oca-siunea numiril §i a instalatiunil 2).

La 3 Octomvrie a sosit din Moldova un curier, care 1667a adus un raport al Domnulul, In care se spune, ckgeneralul polonez a Inaintat cu o puternica o§tire pankla apropiere de done c6sur1 de holarele Moldovii, ck ar-mata moscovita a luat, impartita In dna corpurl, po-

1) Residentul 16n Baptist Cassanova attic Imperatul. Adria-nopol, 15 'die 1667.

') Residentul I6n Baptist Cassanova cittrg imphatul. Adrianopol,1 Octomvrie 1667.

336

sitiune la hotarele tatart§t1 §i di cetele tatare§ti s'auconcentrat §i ele pe teritoriul cazacesc. §tirile despreaceste marl turburarl Pati umplut pe Caimacam deEre -care Ingrijire 1),

1667 Domnul Munteniet §i Domnul Moldovil at obtinut,platind sumele ce li s'aa cerut, confirmarea din not luDomniile lor. Cel din Muntenia 2), pe care grija pentruadunarea sumel ce avea sa platdsca 11 retinuse An( a peteritoriul turcesc, caletorind spre Adrianopol, s'a pre-sentat cu mare pompa Sultanulul ce se Intorcea tocmalde la o venatOre §i a fost de acesta laudat pentruascultarea lul, distins cu caftan de on6re §i Indemnata starui in calea bunelor purtari, pe care a pornit.Prin atat de desele schimbarT de Domnl §i prin tot atatde desele despuierl pecuniare, care sunt Impreunate cuele, cele done principate sunt impinse spre o inevitabillpeire 8).

1667 Voivodul Munteniel (probabil Radu), pe care residen-tul Casanova l'a salutat Indath dupe sosirea lul, lose

pentru evitarea banuielilor ce vor fi putand sl albaTurcil -- prin o atreia persona, s'a dus in timpul, cata lipsit Sultanul, la Constantinopol, ear dupe IntorcerealuT, gasind la Adrianopol cluma and In toiul el, a ru-

1) Residentul 16n Baptist Cassanova catrg Impgratul. Adrianopol,14 Octomvrie 1667.

8) Probabil Radu.3) Residentul I6n Baptist Cassanova cKtrg Imptiratul. Adrianopol,

6 Noemvrie 1667.

gat pe residentul sit 11 cedeze una din locuintele Int,care se afla intr'un sat invecinat, ceea ce Casanova api Meat. In nrma acestora el l'a visitat, insotit de in-tr6ga sa curte, pe resident, i-a daruit acestuia o blandde samur pi a primit putin in urml visita acestuia pidamn! tot atat de pretiose. Asigurand pe resident des-pre bunele lul disposition! fatA cu Imp6ratul, Domnula promis, el va da tot ocrotirea negotatorilor ce-I vorA fost recomandati, ca unor supupi a! Imp6ratului, pi aMut pi alto oferte, in privinta cArora pi-a reservat aintra cu residentul in discutiuni maT amenuntite 1).

Domnul Munteniel (probabil Rada) a avut la 25 1668Decemvrie audient de concediare la Sultanul, ear la26 Decemvrie (1667) la Caimacam, apoi a pleeat in4iva de 28 a aceleia-gi hid In Muntenia 2).

De 6re-ce Hiacinth Macrypodari, Episcopal Cenadulul, 1668abate de Tirnavia pi consilier imp6rAtese, voTepte sii

fad en ptirea pi en aprobarea Imp6ratului o elil6toriede bagiti la Constantinopol pi de aci pe mare la Ieru-salim, se cere pentrn el o garn sigurl, precum pi altolesnirl de cal6torie la dus pi Tutors 3).

Ambasadorul moscovit, care in ciuda obicinuitu-

1) Residentul Ion Baptist Casanova eitrg ImpiSratul. Adrianopol,23 Decemvrie 1667.

2) Residentul Ion Baptist Casanova eatrii Impiiratnl. Adrianopol.15 lannarie 1668.

8) Principals Gonzaga eatrii Vizirul de Buda. Viena, 8 Fevrnarie1668.

,9,838. III. 22

1668

337

338

Id ceremonial osman, s'a purtat tudaratnic §i WA -ritne§te, a opt-0 cam du. Astfel el a refusat saarOte Caimacamulul continutul pretensiunilor moscovite,pe care acesta doria, ca ministru §i secretar de stat,sa-1 cun6sca, tti nu a voit sit iee en densul la audientape dragomanul recomandat de Porta, Hid sa trimita InSeraiii obicinuitele daruri, nial A salute pe alp vizirlafar% de Caimacam, Ilia sit intro pe jos li fitra dearme In curtea Sultanulul. T6te aceste abaterY de laceremonialul Curtil i -all adus pe cap o multime demustrarl §i de Indrumlri la ordine, pe care a fost ne-voit di le suporte. Cand el nu s'a inchinat destul deadenc in fats SultanuluY, el a fost Impins cu putere cucapul in pament, ear nand i-a spus prin dragomanuls611 Sultanuld Mehemet, cl prea puternicul sea Imperat§i stlipan, Tarul, 11 trimite salutirl prietene§t1, Sultanuln'a putut sail stapandsca mania, ci i-a poruncit Cai-macamulul sa bata cn mana Id proprie atat pe am-basador, cat §i pe secretarul, precum §i pe dragomanulluY Iii s% -I dee afara, §i Caimacamul a §i Implinit farade crutare porunca acOsta. Nu malt mal bine i-a mereIn audienta de concediii, pe care la 19 Aprilie a avut-ola Sultanul, acestul ambasador, care, dupl obiceiul tilrilsale, are ni§te maniere badaritne§ti : Isi de asta-datit afost dat cu capul in plment, fiind-ca nu se Inching edestul de adenc.

Titlul de ,,Mare Implirat de Moscva ", pe care II ce-ruse prin o atreia persona pentru stiipanul OA, l'aobtinut atat de pupil, incat Caimacamul, indignat de

acesta pretentie Ingamfata, i-a trantit ambasadorulechiar prin persona mijlocit6re predicatul pore" In cap.

339

El a obtinut cu t6te aceste pentru Patriarchul din An-tiochia §i pentru cel din Alexandria, care cu ocasiuneaunor certurl ivite la Moscva se duseserli Wit de per-misiunea Turcilor acolo §i pentru care intervenise scumMare le Duce, atat amnestie, cat permisiunea de a seintorce §i de all ocupa scaunele (?) ; i s'a Incuviintatde asemenea schimbul generalulul eremetiev pentru2000 de prisonied turd. S'ait Meat, in sfIr§it, reci-proce asigurlirI de pace ; reclamand Moscovitil din causaocrotiril Cazacilor ce se desficuserl de Marele Duce,ocrotire incompatibill cu actualele raporturl padnicedintre Moscva §i Porti, el all primit rilspunsul, ca Portae deschisli pentru orIli-cine, care cautl ajutor §i adA-

post; amenintarea faun de ambasador, ca 80,000 deluptlitorT moscovitT vor porni asupra Cazacilor, canimicdsd, n'a produs nicl un efect asupra Caimaca-mule, care a primit-o cu indiferenta §i cu dispret 1).

0 Ord de Mad nogaicT, vre-o 2000 de 6menT, s'a 1668

aMat pe teritoriul moldovenesc, nude a f1cut prin pry.-darile el marl stricliciunl. In urma reclamatiunilor fd -cute de Domnul Moldovil din causa acesta P6rta tri-mite pe Pap de Silistria sd alunge ps navalitorf.

Cfipetenia Cazacilor intratI sub ascultarea Portil arugat de curend ['Oda sl-I trimitd un Metropolit g re-cesc, ear nu romano-catolic, care urm6z1 sa-§I aibl re-§edinta la Choos 2).

') Residentul 16a Baptist Casanova eitrii Impgratni. Adrianopol,27 §i 31 Iannarie, 8 Fevrnarie, 12 gi 29 Aprilie 1668.

2) Residentnl I6n Baptist Casanova rata ImpSratul Adrianopol,27 Fevrnarie 1668.

§i

el -I

340

Swat acum cate -va 4i1e, primind tributul MuntenieT

§i al Moldova', Sultanul a cerut un nog spor §i annmepentru Moldova de 70,000, ear pentru Muntenia de40,000 de talerT. Cand Inse ambele idrT s'ati plans deacdsta §i all dovedit prin lista datoriilor sale imposibili-tatea de a purta noua sarcina, s'a redus absurda pre-tensiune a SultanuluT astfel, ca Moldova va avd sa pia-tdsca numal 40,000, ear Muntenia numaT 25,000 detalerY. Acdsta procedere e de o potriva cu ruinareacelor done ten 1).

1668 In firma ordinulul primit de la Caimacam DomnulMoldovii trimite in Polonia o isc6da, care da §tirT des-pre vrajba ivita in Polonia §i despre numer6sele unel-tirT acute cu ocasiunea alegeriT Regelui 2),

1668 Art. 6. Trupele auxiliare turce§t1, moldoveneOT

muntene§t1 ce In cas de nevoie se vor tri-mite sa nu fach nicl o stricacTune In tamCazacilor cats vreme ace§tia traiesc Inpace cu P6rta §i cu cel doT Principl. TopCazacil Inse, atat cel ce attrna de Patri-archul din Constantinopol, cat §i cel din°rapt Kywethalica, as as stee sub ascul-tarea propriilor sel Metropolill 3).

1) Residentul Ton Baptist Casanova citr6 Imphatul. Adrianopol,11 §i 12 Aprilie 1669.

2) Residentul Ion Baptist Casanova cittrl Implratul. Adrianopol,12 Innie 1668.

3) Capitalatitmea Cazttcilor de sub Hatmanul Petra Dorojencoca Porta,' in 16 articele si ratificati de Ceuriul Osman. 10 Au-gust 1668.

yi

341

Cere un salt'- conduct pentru archiepiscopal de Mar-cianopoli, Petra Parcevici, care calkorege in Moldovacu scopul de a propovedui pretutindenT cultul dumne-tleiesc §i pacea Intre Omeni (eius institutum esse, titcultus divinus et pacificus hominum status ubique pro-moveatur 1).

1668

De la Domnul MoldoviT, al clruia succesor a gi fost 1668

chftanit, a sosit raportul, ca um internuntiti moscovit,care cgletorege la Porta, a sosit In Moldova cu o suitAde 20 de pers6ne gi are de gaud urmeze cat maTcurend calOtoria 2).

Ambasadorulul moscovit i se predi cu ocasiunea con- 1668

cedieril lul o scrisere a Sultanuld clitrg Marele-Duce,In care se spume, cll. deg Hanul tathresc a primit or-dinul de a pgstra relatiunile de bung vecinnate cuMoscovitiT, P6rta se agepta cu tot dreptul, ca §i MareleDuce sg pgstreze acea-g atitudine §i anume sit trimithIn fie-care an soli cu darnri la Hanul Mares; ca toe-tiitor al Sultanului pentru acele tinutur!, cacT t6teastilitatile Hanulul tataresc se explicit prin dorinta luide a nu lasa al se Ora acest vechia obiceiti de aprimi darurl. Acest internuntid intervenit §I pentraamnestiarea PatriarchuluT de Alexandria, care s'a dusla Moscva WA de permisiunea Portil. Fiind Intrebat de

') Principele Gonzaga clitr4 Vizirul de Buda Mahmnd-Pala,Viena, 2 Octomvrie 1668.

i) Residentul In Baptist Casanova cltrS Impiratul. Turnovo(Tesalia), 1 Decemvrie 1668.

sa-0

a

342

Caimacam, el a spas, ca Mare le Duce de Moscva a re-fusat cor6na regale °feral de Po Toned fliului set,

i s'a pus conditiunea, ca sa tr6c1 la catoli-cism, o conditiune, pe care Moscovitil n'o vor primiaid °data. A cest respuns I-a placut Caicamamulul atatde mult, Incat el i-a dat internuntiulul la plecare chel-tuiell de drum').

1669 Inceputurile gi mersul seriosulul conflict isbucnit Intropoporul gi Domnul Muntenia all, dupa-cum Casanova aaflat de la Agentul Muntenia, urmaterele cause :

Grecil, pe care Domnul (Radu) i-a adus Inca candcu numirea sa in tail gi i-a facut *tag la noroculset, at safirgit nedreptati atat de Invederate gi atat degrave abusurt de tot felul, !neat tara gi altfel indis-push fata cu veneticil s'a cuprins in urma acestora enatat mai Tidos de amarIclune gi s'a plans sunt acumcate-va lad prin eel mat de frunte dintre boleriI el laDomnul gi s'a rugat sä departeze de la densul peacegt1 Greet recatogi, care sug meduva (aril. Domnula respins lose cererile staruitore ale priY, gi popora-tiunea a fost cuprinsa de o agitatiune din ce In ce matprimejdi6sa. Cand a sosit apol timpul, ca sa se trimitatributul la Porta gi sa se face repartitiunea

Impreunat cu acesta, tara nu a volt sit platescacleat dupa-ce Domnul va fl demisionat pe Grecil urgi-

Primind gtire despre acesta, Domnul s'a Indarjitatat de ret, WU a amenintat plin de mane, ca va

Residentn1 I6n Baptist Casanova cKtrii Imp6ratnl. Turnova(Tesalia), 31 Decemvrie 1668.

impositu-lut

sitT.

Eindca

343

face intro eel ind6retnici o varsare de sange, beat san-gele va ajunge panel la genunchi. Muntenil au fost cu-pring de spaimli §i de groza in fata acestet amenintart,care, dat fiind caracterul Grecilor, de care era Incun-

&rata Curtea, nu mat lam Mel o thdoiala asupra co-lor ce aveat sa urmeze, §i, presimtind apropierea fur-tuner, s'a xetras fie-care In casa sa. i in adev6r And*tea acea Domnul s'a sfatuit cu complicit s6T Si aluat hotartrea, ca prin garda sa compusa numal dinstrain! sa inlature dimindta viit6re din cale pe eel matde frunte dintre boier!. Until dintre pamantent a aflatInse printr'o noroc6sa intamplare despre planul nr4it intaina §i i-a vestit and pe la mielul noptit pe frunta01boierilor, care s'all sfatuit apol Intro den§ii §i s'aU in-tales asupra m6surilor impuse de stimtorarile momen-tuluL

In dimin6ta 4ilel fatale ei s'a presentat ca Ma pri-mejdia Intetit6re, ca de obiceid, dar In num6r mat maredecat alto day §i inarmat!, la Domnnl. Primiti de acestacu none amenintari, et §i-ad dat de o cam-data silintasa-1 domol6scli prin vorbe in aparenta frum6se §i-au fa-gaduit, call vor da dug putinta silinta sit inabupnelini§tea §i agitatiunea, de care era cuprinsa Cara.Cand voiaA !me sa iasa din Curtea domnesca, nna dinaripile portii era Inchisa, garda luase armele §i astralviata le era to adev6r in primejdie : et ati dat dee!semnul convenit aderentilor for inarmati, care steteatigata afara de curte §i a§teptafi, ear acum all !Avantfail de intar4iere in curtea domn6sca, all Incungiuratgarda, all desarmat-o §i all amenintat-o, ca o vor ma-celari %data ce-ar face cea mat mica mi§care. Cape-

344

-teniile astfel scapate ale boierimil s'at retras apoT Ino mangstire, au dat alarms prin clopote, au adunatpoporul, infatipt In vorbe vi( marimea primejdieY,In care eT au ajuns numaY dandu-§T silinta sa aperepoporul §i avutul 1111 §i all °blind de la ceY adunatTpromisiunea, cu aunt cu totiT gata de a till on muriImpreung. Nand seriositatea situatiuniT, Domnul a de-venit mai Ingaduitor, a rugat prin o scris6re pe Metro-politul sg intervie §i el pentru resolvarea prin bungInvoiali a contlictului, s'a dus el Insu-§Y la boier1 Inmanastire §i lia promis, cg va concedia pe Grecil ur-gisill, 41 va disolva garda §i va asculta In viitor sfa-turile, pe care i le vor da boieril, dach ace§tia vorcurma §i el plangerile for contra DomnuluT §i ambeleparr vor fi pecetluit Invoiala for prin jurament floutpe evaugelie. Cand inse Domnul a refusat cu stator-nicie sa dee numal dead fagaduinta, cu va tind In di-reggtoriile for de pang acum pe totT boieril r6sculatT,ace§tia all prins banuiala, ca vorba nu e, ca sa se

curme, ci numal ca all se amain pe un timp maT priin-cios ura §i setea de rgsbunare, de care Domnul eracuprins fail cu MO. TrellecT dintre boieril maT cuva41 all plecat dar WI de Intailiere la Larissa §is'ag plans la Porta nu numaY contra sfetnicilor Dom -nuluT, GreciT ce despuiag Cara §i fuseserg §i altfel alun-gat! In urma rgscaleT, ci totodati §i contra DomnuluTInsult, care amenintg viata boierilor, siluia femel §i

fete Si faces gi tot fetal de alte nedreptatT. Et all maideclarat apol, ca nu se vor maT Intone In tug WIvreme va domni Radu, acest om fals §i de rea credintg,§i au facut afirmarea cam exagerata, ca el a Ingra-

i -au

345

mhdit vre-o 800,000 de talerl In bad gata §i In sculepretiose, pentru-ca ast-fel pe de o parte sh stirn6schsetea de ca§tig a Turcilor, ear pe de alta lipsisca-cu desiivir§ire pe Domn de mijlecele, de care avea ne-vole spre a reca§tiga Domnia. El s'aii rugat, In sfir§it,ca ell li se puna Dunn and luat din mijlocul lor, de6re-ce Grecil din Constantinopol nu numal aunt el

de tot Arad', ci aduc totodath cu 0n§il o dr6iede 111man41, care lucr6z1 apoY Impreuna, peutru-ca Inmod neomenos (per fas et nefas), prin jaf, prin despuiere§i prin tot felul de exactiuni, sh se Imboght6sch duc

biata tail la marginea peiril. Caimacamul a trimis peCapidji-Ba§i Halil-Aga numal decat la fata loculul, cash se Incredinteze despre adevkata stare a lucrulul, §ireclamantil sunt nevoid sh r6maie la Larissa pang laintorcerea luY. Intro aceste garda domndsch a fost con-cediath §i paza CurtiI domne§tI a fost Incredintath qte-nilor muntenl ; acusatoril maI sunt apof In avantagit§i prin aceea, ca Marele-Vizir nu e binevoitor fatti cuDomnul, pe care nu el, ci puternici 11 ridicaserh Inscaun.

Radu-Pods a fost asturnat prin aceste silinte con-centrate pe la Inceputul hind Martie, ear succesorullul, care a fost luat din mijloml boYerilor phmOntenl,

acusatori! Id, a plecat la 28 Martie In tarn. Grecildin Constantinopol, dintre care cati-va competiserh §i elcu bad §i cu fagliduinte stralucite pentru scaunul Mun-tenia, erati atat de greti ating de acesth numire aunul phmtnt6n, heat chiar §i duph-ce se luase °datahotartrea all nrmat a-§I da silinta sa-1 piing mouldDomn fel de fel de pedeci In drum. Astfel el at deter-

sA1

Insi§T

§i

alti

minat pe Caimacamul sl pond in sarcina boierilor mun-tenl t6te cheltuielile Impreunate cu numirea, care seurcati la o suml enormli, ear pe de altl parte le tiop-tit& la ureche Turcilor ce Imprumutati la asemenea oca-siunT bad cu camete marl, ca Imprumutatoril stintstrainl, In care nu pot si aibl Incredere WI de marlpagube. Jose decum sA fi obtinut prin acesta revocareaBumirii nouluY Domn, el al stIrnit In Muntenia o atfttde vie amArIciune, Inctit ace§tia au refusat cu MI both-rIrea de a maY incredinta until Grec po3itiunea de agental teril for la Nal orl vre-o diregatorie in tara lor.Domnul mazilit a fast chemat la POrtl, (a sl fie trasla respundere, §i Caimacamul a oprit la TIrnova pecinci dintre cel mai de frunte boierY, ca sA dee dovadadespre despuirile sevIr§ite de fostul Domn In timpulcArmuiril sale §i despre birurile nedrepte, pe care le-aluat ; cad prin r6ua chivernisire a Domnulul mazilit §1prin setea lul de imbogltire Muntenia ajunsese sl fieinslrcinata cu marl datoril, §i astfel boieril cereal Cutot dreptul, ca tara sl fie desplgubitl din averea lui,ca shit plltesch datoriile. Mai probabil e lase, cl Cai-macamul va pune suma de desplgubire in punga saproprie.

Fostul Domn (Radu) a sosit la Forth In adoua jume-tate a land Mail, §i norocul a Si *Asa numal decatp e cei cincY deputatY al boierimii muntene, care pre-tindeat de la el desplgubire. Caimacamul §i directorulcancelariel Jul li-a dat adecA respnnsul, di Muntenillludaserl merch maY nainte el Insull la Portli bursachivernisire a Domnulul §i cu t6te aceste s'ai'l resvrlititde odatl In potriva lui; ear ac6stl contraIicere inve-

347

derail di loc la presupunerea, ci el 11 acusi fare te-Cbiar §i uumal din acest rispuns se da pe fad

partinirea cumpirati a Caimacamulul pentru fostulDomn, care a le§it lose cu atat maY Invederat la ivdla,cu cat el a obtinut pentru acusat de la Sultanul un de-cret de ocrotire, In vIrtutea drilla el e declarat dejustificat §i ferit pe viitor de ori-§i-ce ri3pundere. Bo-Terii lnse nu s'ad lisat si fie descuragiatl prin acdsta,ci §i-at dat §i de aid Inainte tots silinta sa obtie deto fostul Down restituirea celor lute pe nedrept.

Solul moscovit Emanuil IvanovicY, care a sosit la 24 1670

Malt cu o suite de 12 persone aid, dupli tote semneleun negutitor de pel de samur, care a obtinut de laMarele Duce de Moscva un credentional de sol, pentru-casi trdca vimurile moscovite, cele poloneze, cele moldove-ne§ti §i cele turce§ti §i a §i obtinut In aceste f on scu-tire de vama, a fost primit la 27 ale aceleia -pi Junide Caimacam In audientA, a vorbit lase despre lucrurlatat de netnsemnate, Incat Caimacamul plirea Inclinata-1 lua Ind mult drept iscOdi moscoviti decal drept noadevirat ambasador. Purtarea Id on era aid ea catu-§1de putin Indemanatici : dud adeci el dupi obicl-

nuita ciftluire 11 sirutase Caimacamuld mama §i voiaapol sa se retragi, calcaiele lul Incurcat to p6lelelung ale caftanulut, !neat el spre marea Inveselire acelor de fall a apt pe spate In tOti lungimeaTurciT superstitio§1 afi considerat lucrul acesta dreptbuni prevestire: DumneOet el Insull trantege adecO.

meihg.

sail

MT.

a

348

la plimAnt pe dupanii Islamilor fArl-ca ace§tia sa -g firidicat macar man 1),

1670 In urma neincetatelor plangerl ale Moldovenilor con-tra Mari lor nogaici ce se a§e4asera cu cal' -va anT mainainte la hotarele Moldovil §i de la care trehuiati sasuf6r1 mereti pagube marl', Porta s'a simtit scum in-demnatii a muta pe ace§ti veciul stricacTog pe un altteritorifi, inse numar cu conditiunea, ca Moldova va Inin viitor asupra eV tributul de 10,000 taleri, pe care-1plAtiau ace§ti Mari, §i-1 va plAti regulat. AcOsta dis-positiune a intimpinat in Moldova o opositiune indOrfit-nick despre al cAreia desfavrare nu a transpirat deatunci nimic In publicitate, care se pare inse a fi fostresolvatA prin bud invoiall, chi And la 19 AugustP6rta a trimis Pa§alei de Silistria, precum §i Domnululdin Moldova §i celui din Muntenia online, ca sa alungepe 'Mull nogaici cu puterea de la locurile, unde santa 0 a§egati. Se pare inse, ca in gandul Portii era maimutt sa aile adevAratele intentiuni ale trupelor de Po-lonezi §i de Wad, care tabarlsera la Camenita, deals1-1 vadli in adever alungati pe TAtari, cad milsurilemate In vederea acestel intentiuni s'afi dovedit in cu-read insuficiente. Astfel Domnul din Moldova §i cel dinMuntenia, care erati gata de a porni asupra TAtarilornogaici, s'at simtit nevoiti sa se retragit cu cate -vamile §i sa a§tepte pane -ce nu se vor fi unit cu Hanul

1) Residentul I6n Baptist Casanova cgtr6 Imiidratal.Adrianopol,30 Maiii 1670.

349

tfithresc, farh de ajutorul chruia nu se simtiserl des-toinicl a o sc6te la capht cu Thtari1 nogaid 9.

(Sub data ac6sta, ca adese -or! nainte, Georgios

Clerouomos ca dragoman imphratesc In ma! mite acte 2).

1671

Regale Po Ionia a luat dispositiunea, ca Cameni(a sit 1671

fie inspectata dimpreunh ea cele-lalte fortarete de lahotare ca Domnul Moldovil, care dimpreuna cu cel dinMuntenia gi cu Pap din Silistria porniserh asupra Th-tarilor nogaicf, sh fie Intrebat prin o scris6re, ce at degAnd el gi sotif lul de arme. Rhspunsul a fost, eh nuse intentioneza prin acdsta nimic contra Poloniel 3).

Ard6lu1, nefiind tratat cu ma! multa crutare decat 1671

Moldova gi Muntenia, nu numal trebue si plit6sch untribut anual de 80,000 talerl, ci ma! are sit satisfachafara de adsta i poftele nestitidse ale minigtrilor dela Porta gi nu p6te cu t6te aceste sh rhugasca In afa-cerile sale particulare 4).

Fostul Domn al MuntenieY, care a stat mutt timp In 1671

Viena (adeca Grigorie Ghica), a sosit qilele aceste la

Residentul Ion Baptist Casanova cittr6 Impgrattd. Adrianopol,13 gi 14 August, 18 Octomvrie 1670.

2) Tatar Bazardjic, 16 Septeravrie 1671.8) Residentul I6n Baptist Casanova ciltre Imphatul. Adrianopol,

7 lannarie 1671.4) Raportnl cancelistulul de la consilinl imperial de rgsboiii

Hans Georg Hans& despre misiunea sa la P6rta otomant. Viena,14 Octomvrie 1671.

mai

§1

')

350

Adrianopol Si a obtinut amnestiarea sa, lose cu condi-tiunea, ca sa nu remaie la Cartes Sultanulul, ci laConstantinopol ; deasemenea Marele-Vizir nu i-a acordataudio*. El e ca tote aceste considerat ca designat afi ridicat din nog in scaunul Muntenia ; pang acum elnn s'a pronuntat nefavorabi! asupra Curti! din Viena.

(Opiniunea consiliului aulic de resboiii asupra acestnlpunct din raportul present al Id Casanova suns: cal

avend in vedere cl Grigorie Ghica dupe t6t1 probabili-tatea va fi ridicat din nog In scaun §i ca In casulacesta el va face bune servicit, e bine sa i se dee §imai departs pensiunea ce i-a acordat Imreratul, pentru-ca astfel sl fie tinut In bane dispositiun11).

1672 tin boier de frunte din Moldova, at ctiruia frate seatilt in serviciile PolonieT, a ridicat cu vre-o 2-3000.de omen! stdgul rescolei contra Domnulut sed, P6rtaotomanli a trimis fad de InterOiere pe casa-T bats pe ace§ti resvratitori §i sa potol6sci rescola.La 24 lanuarie a sosit de altminteri din Moldova dim-preuna cu tributul Si istirea, ca P6rta a facut prinDomnul din Moldova IncercarY de a se invoi cu Polonia,lose in zadar 2).

16 72 Domnul Moldovil, care plecase la Adrianopol, ca sa rTprimesca confirmarea din nog In Domnie, a primit or-dinul de a se Interce ear in provincia sa, lose supu01

9 Residental Ion Baptist Casanova citre Impgratul. Adrianopol,24 Decemyrie 1671.

Residentul Ion Baptist Casanova cittr6 Imphatul. Adrianopol,24 Iannarie 1672.

2)

II

Alt -Pain,

351

s61 r6sculatt nu-1 Iasi sli intro, Domnul Munteniel (dap,Engel el se numia Anton) a venit §1 el la Adrianopoltot manat de dorinta de a fi confirmat din nolt Inscaun, lose cu putine §anse de riiu§ita, fiind-ca i s'aivit In Grigorie Ghica nu rival primejdios ').

De 6re-ce Muntenil din ma invrajbiti Intre den§iT 1672

s'ai'l plans contra Domnulul for §i contra celor maT decapetenie dintre ajutatorit §i complicit tut acusandu-1de abusurl yolnice §i de ocarmuire timid, P6rta, carein fata grayelor complicatiunt cu Oolonia e f6rte lute-resata, ca sa se mentie ordinea in cele done WI de laDunare, s'a simtit Indemnata a precede cu asprimecontra deputatiunit de holed ce venise cu plangerl laea §i a pus In temniti tuasprita cu un tratament greqpe patrn dintre deputatT, care nu putuserli sit scape latimp din manile Spatarulut (Generalulul) ninth. Intreaceste dragomauul Portil Pa naioti Nicusio a reu§it prinsilintele §i prin uneltirile sale sa ridice din noti inscaun pe gratiatul fest Domn Grigora§cu (Mica, carecal6torise din Viena prin Venetia la Nita ; nou numi-tul a fost deci chemat de la Coustantinopol §i a pri-mit ordinul de a fi pregatit sa se dud In cured spreall lua In primire Domnia. Dapa cam se dice, el vaduce cu sine In Cara §i pe boierit munteni, care fuse-sera arestatt, pentru-ca sa IT traga la r6spundere pen-till despnierile, de care aunt invinovati II.

In Moldova flacara r6sc6lei tot maT palpate §1 cetele

') Residental Ion Baptist Casanova cited Impiratal. Adrianopol,3 Fevrnarie 1672.

352

resculatilor staff in masse marl pe cAmpul de lupta, Invreme-ce nevestele §i copiil, avutut mi§cator §i vitelealt fost trecute pentru sigurantl In Polonia. Acdsta im-peded intrarea In tarn a Domnului (Duca), §i nepu-tend slE strabati fArli de ajutor strain pant la re§e-dinta sa, el stn deocamdatft inactiv la Dual.° 1).

1672 Itesco la din Moldova a fost potolita. Men s'atirefugiat In Polonia, ear din noti confirmatul Domn (Duca)a intrat in re§edinta sa la lag.

La 2 Aprilie a plecat noul Domn al MuntenieT Gri-gora§cu Ghica In provincia sa §i a invrednicit de covisiti de ad io numal pe ambasada venetiand, ear an §ipe residentul imperlitesc. Ce-T drept, pe cat a trans-pirat In publicitate, el n'a vorbit pad acum nimic reddespre curtea Imperhtdsca, ba i-a 4is §i dragomanululImpedtesc, c'a avut in pers6nA ocasiunea de a-T cu-n60e pe Nemti, c'a avut mai nainte simpatii pentrudengi §i ci va putd de aid Inainte Indoiasca sim-patiile aceste in arms binefacerilor, de care s'a bucuratdin partea lor; de ore -ce lose, decand a fost ridicatdin not in scam, el a aretat hitt cu Impdratul o ri-cdli §i o indiferenta, care e apr6pe de o potrivl Culipsa de recunoginta, Casanova e de Were, cl In viitorfie intrarea In tdrile imperAte§ti, fie ie§irea din ele anare st li se maT Incuviinteze 6menilor ce nu sunt vred-aid de Incredere 2).

1) Residential Ion Baptist Casanova nitre Imp6ratal. Adrianopol,9 gi 26 Fevrnarie 1672.

2) Residental Ion Baptist Casanova catrd Impdrattil. Adrianopol,5 Aprilie 1672.

§l

st -1I

Domnul din Muntenia gi cel din Moldova aA primitde la Porta ordinul de a aduna provisiuni pentru ar-mata turcdsch, de a le in gata gi de a forma cutrupele for dimpreuna cu ThtariI avant-garda positiunitotomane.

Resculatil moldovent, vre-o 6000 la timer, findalt trecut pe teritoriul Po Ionia 1).

Se tmplinesce porunca Imptiratulut, to virtutea careia 1672residentul e Insarcinat a se asigura dupa putinti des:pre supunerea credinciesa a Domnulut din MunteniaGrigoragcu Ghica 2).

Moldova cea istovita cu desevIrgire sleita nu mate In stare sa, dee provisiunile pentru armata turcdsca,Domnul Muntenia Grigoragcu Ghica a trimis lose de cu_rend 2000 de care Incarcate cu graA in cartierul ge-neral al Turcilor.

Sultanul, care a tabartt on armata sa principalsIntro Prut gi Nistru, departare de trey cesurt de laTap, a visitat nu de mult regedinta Moldovil numat cuintentiunea de a primi darurl de la Domnul Wit(Duca 3).

') Raportul enrieruld imp6rAtese Gavriil Lenuris despre elle-toria sa la Porta otomana din Adrianopol e inapol: Viena, 4Maiii 1672.

2) Residentn1 Ion Baptist Casanova eatril Implfratnl. Adrianopol,4 Innie 1672.

a) Res!dentul I6n Cristofor Khindsperg cad Impdratul. Toma-rova, 29 Nile 1672.

59,838. III. 23

1672

353

bovine,

pi

354

1672 Domnul Moldovil (Duca), care n'a adunat provisiunilece i se comandaserl gi s'a facut vinovat gi de altonegligente in ceea ce privegte interesele turcegti, a fostlovit cu t6tl asprimea de disgratia Sultanulul, de carenu a putut si-1 scutdsc§, nicY scusa, ca din causa re-trageriY la adaposturr a supugilor slit nu a putut sa

execute dug cuviint4 poruncile ce i se d6dus6r1, El afost mazilit, pus in lauturi scIpat vista numalmultumitl eficacitatil auruluY damn cu maul larglSultanului, Mare la-Vizir gi dignitary aT

Portil. Prin succesele armelor otomane deosebY

prin grabnica cucerire a cetAtil Camenita s'a urcatafara din tale ingamfarea Turcilor, gi Mare le-Vizir a SiInceput sl umble cu glacial de a preface Moldova Inpagallc curet turcesc ').

1672 La expeditiunea ce s'a hotfirIt a fi porniti sub con-ducerea lul Capudan-Papa asupra LemberguluT a primitordin de a lua parte, pe Maga Agaua lenicerilor, Hanultataresc, Hatmanul clizAcesc Dorojenco Domnul Mun-tenia Grigoragcu Ghica.

Lipsa de recunogtintli alul Ghica fail cu Curtea *dinViena se dit de altminteri din ce in ce maT nesfiit petail: el Intretine pe sub maul cu rebelil maghiarY oprimejdiOs1 corespondentl, despre care IT face Portii flrlde intAr4iere Imparthiri, dad astfel cer interesele ei,precum s'a adeverit nu de mult printr'un exemplu excla-

') Ion Baptist Casanova eitee Impdratul. Tomarova(sat in Moldova, 3 amid de la Galati), 23 August §i 8 Septem-vrie 1672.

§i-a

celor-l'altI§i in

§i

Residentul

gi

taut ; el a trimis apol pe fiiul chpeteniel maghiareBalks la P6rth sub pretextul, ch urea sh invete Babaturcdsch 1).

La 15 Septemvrie a adus un curier turcesc la Bucu- 1672

re;t1 ordinul, prin care exportul §i vIo4area graulul seopresc in Muntenia, §i In acelall timp un cdq sositacolo a adanat prin rechisitiune 100 de zidarl pentruexecutarea reparaturilor la Camenita §1 la alto forth-rete importante din punctul de vedere militar 2).

Voind sh-1 propunh PortiY mijlocirea Imperatulul inconflictul el cu Polonia, residentul Khindsperg a plecatla Ia§Y, uncle a aflat, ca P6rta e dispusii, a primi mij-locirea acdsta §i nä Sultanul s'a Mors in acelall timpla Adrianopol, §i de aceea a crept de cuviinth sa-gc6a audienta in acest din urmh or*

Idea prefaceril in pa§alIc a Moldova a fost de asth-data parhsith, §i, pentru-ca WI evite o rdsc6111, Sultanulli-a lasat boierilor din Moldova libertatea de all alegeon not Donn. Alegerea a caOut asupra unuia mai slabdintre den§il, un bolor .cu nnmele Petriceicu, mai alespentru-ch el i-a Scut Sultanuld servicil credinci6se incampania din anul acesta. Deasemenea P6rta are inten-tiunea de a provedd bine fortificata cetate a Camenitel

1) Residentul 16n Baptist Casanova clitri3 Imp6ratul. Tomarova,,14 Septemvrie .672.

') Raportal curieruld impiiritesc Rudolf Dan6 despre cilgtoriafilcuti dimpreunit en noel resident Implirittesc Kindsperg la Toma-rova, tin sat pe tgrmal DangriI, in Moldova. Viena, 4 Octomvrie1672.

1672

355

856

cu provisiuni de hranh gi de rtsboifi, pentru-ca sh WIresista flra primejdie unul asedih facut In Ma regula,pentru-ca sh impedece cutrierarile Cazacilor gi ale Th-tarilor, care sunt atat de strictici6se pentru cele treyprincipate. Acclsti intentiune tnse gi tendenta de atine pe Thtarl cu ma! mult1 uguratate to supunere giin ascultare fath cu P6rta nu au lipsit a produce o'dub. nemultumire id 6rda pritdalnich 1).

1672 Khindsperg a sosit in chl6toria lul spre Adrianopbl,undo se sill curtea Sultanulut, la BucuregtY, uncle el inlipsa Voivodulul Grigoragcu Ghica a cerut gi A primitde la D6mna un pagaport pentru ititorcerea la Viena acurierulul implirAtesc.

Voivodul, care in cea din urmit campanie li MusePortii en un contingent de 6000 6men1 serviciY ins6m-nate gi se %case gi altfel placid Portil, era agteptat slse Mord id curend in regedinta sa. De 6re-ce idtreaceste ArdelenlY au rugat pe Ghic,a-Vodit prin o scris6re,care a ajuns in manila DomneY, sit dee Mang de *-tor pentru Osturnarea ltil Apaffy gi a sopa ltif, careamenintatt sh aprindlt in Cara faclia r6sboiuld prin rcluafor ctirmuire gi prin favorisarea rebelilor, Demos a datr6spunsul verbal, eh Domnul e absent, dar nu s'aramesteca de loc in asemenea vrajbi nicY dac'ar 11

acash.Cel ma! mare dintre fectoril chpeteniel de rebell

Emetic Balks a %cut incerchri de ithphcare la resi-

) Residentnl I6n £ristofor Hhindsperg eita Imp Oratnl. Jae, 8Noemvrie 1672.

3h7

dentul Khindsperg ceOnd restituirea bunurilor grin-teptY, care fuseserl confiscate; el se bucurl de altmin-tell la Bucureptl dimpreunit cu guvernorul Oil de intre-tinere gratuit6, In vreme-ce tatll sn a gAsit pe mo'Ole dip Ard61 ale sotieT sale adlpost ocrotire contrasoldatilor imperialY ce-1 urmlresc 1).

Talnica Intelegere aluY Sobieski cu Marele-Vizir, con- 1673

spirarea felul de a comunica al lul cu acesta, careeras i mal nainte indicate pi gnuite, Yes acum, dugcercetare mai amenuntita, din maY multe semne cu si-gliranta indiscutabilit la iv611i. Astfel el, inainte de t6te,a tinut farh de nicY un motiv botAritor Si farh vre-unacop strategic llmurit armata poloneg timp de dudOpt6manl IntregY In neactivitate calculatl Intro Lem-berg pi Nistru numal pentru-ca, consumandu-it provi-siunile, care IT eraA Indestullt6re pentru acest timp, sfie Impedecata a Inainta pi anume a exploata victoria,pe care a pi cAptigat-o In urma, pi a urmari pe dup.manul invins, ha s3 fie, din contra, nevoitli, a se re-trage, ear Turcilor s li se dee In timp pu-tinta de a se Mari cu none trupe pi de a scapa Incol mal r6u cas grin o potrivitO, retragere de mal marlnenorocid. Astfel dug victoria de la Froth' el a pus Inlibertate fltrA de 'lid o r6scumgrare 22 de Turdpring pi i-a trimis la Papa de Camenita.

Tot astfel, fiind vorba de propunerea Marelul-Vizir dea-1 sprigini s se ridice in scaun, el a cerut Inteo

i) Residental Lon Cristofor Khindsperg care Imperatuj. Bum-re§ti, 29 Noemvrie 1672.

§i

§i

§i

acela-§1

358

scrisere adresata Voivodulul Grigora§cu Ghica IlimuriridesluOte asupra intentiunilor Marelui-Vizir §i asupramodulul, In care urea slt-1 dee spriginul promis, §i ascapat observatiunea, cd un eventual sprigiu dat de ancorp de armate turcdsce, In loc de a-1 duce la scop,i-ar fi forte pegubitor §i ar provoca neaparat o 1.68011generale. a intregei natiuni roloneze contra persona lul;cel maT cu minte lucre i1 perea deci anticipatiunea unelsume in bani gata, po care i-o Arise P6rta la Ince-put, anticipatiune, prin care el avea putinta de aca§tiga pentru interesele sale armata polonezi §i pemulti all nemultumiti. De ore -ce Ghica a fost automazilit §i a Si plecat, a luat noul Domn al Moldovil

Dumitrapu (Cantacuzino) conducerea negotierilor Ince-

pute en Sobieski §i i-a respuns In urma tosIrcinarilprimito de la Marele-Vizir, cli P6rta consimte s1-1 deeanticipatiunea dorite, dad el va preda Sultanulul dreptgarantie pentru Implinirea angagiamentelor sale pe fra-tele set on pe vre-o alta din rndele sale maT apropiateca Wog §i ostatec. In casul, ca el va primi acestlconditiune, Marele-Vizir are de gaud se-i asigureze tri-butul anual al MuntenieT In suma de 100,000 taleri,ear In casul contrar e multumit cu resultatele nnornegotieri, care a Impedecat campania de iarne in Po-Ionia §i ar putd slI producli none complicatiunl IntroPolonest

Sobieski lucrOza aroi, tocmai in vederea acestul scop,pe sub ascuns In intelegere cu ajutetoril lul initiatY,

Palatinul de Rusia Iablonowski §1 stegarul coronet Sie-niawski, pe care l'a lesat la Moldovenil resculati, In big,

359

sub pretextul de a le da ajutor, In adev& Inse numaipentruca sh lucreze In favorul Jul.

Sobieski iutretine, in sflr§it, legaturT ascunse §i f6rteintime cu Dorojenco, care nu Intreprinde nimic WI de§tirea §i Invoirea lui §i In urma insarcinhrii primite dela el prinde cele maT multe din scrisorile instigat6retrimise de Polonesi la Moscva §i le comunich Portii.Nelini§tit Inse Intru cat-va de instigatiunile poloneze §ide preghtirile de rgsboih ale moscovitilor, acesta .nuprea sperh un viitor lini§tit §i face cuvenitele preghtiride aphrare 1).

Dand ascultare binevoitore intetitorei cererl de aju- 1673

for alul Dorojenco, care se teme de o nhvalh a Polo-nesilor aliati cu Moscovitil §i cu Nemtii, P6rta Insar-cin6z1 pe Banul ththresc, precum §i pe Domnul dinMuntenia §i pe cel din Moldova, care sunt pug sub conduce-rea lul, sh-i dee la nevoie ajutor §i ocrotire grabnich 2).

P6rta e tinutit despre continua vrajbh §i despre bar-tuielile dintre maT muff Po!oniel mereti in curent prinVoivodul Moldovil (Stefan Petricelcu), care i-a comunicatnu de mult copia tractatulul de conjuratiune contraregelul, al chruia autor e comandantul suprem polonezSobieski 3).

Marele-Vizir refusa extradarea MO imperatul a Ca- 1673

1673

1) Residentul Itin Cristofor de Khindsperg. Adachioi (Bulgaria,la Duniire), 19 Ianuarie 1673.

') Residentul Ion Cristofor Khindsperg clitr6 Impgratul. Adria-nopol, 26 Ianuarie 1673.

3) Residentul I6n Cristofor Khindsperg elitr6 Impgratul. Adria-nopol, 13 Aprilie 1673.

360

peteniilor rebelilor maghiari, fiind-ca §i Nemtil (a§a

dice el) au dat fara de vola Portii In Virile for adapost§i refugia luY Ilak6czy, precum §i Voivodulul Moldovil(Gheorghe Stefan) §i Voivodulul Munteniel (Mihnea), apolpentro-ca e contra principiilor §i contra obiceTurilor

osmane a prigoni orl a alunga pe cel ce Watt refugiatnorocos pe teritoriul otoman, §1 pentru-ca, in sfir§it,P6rta crede a fi corespuns pe din destul datoriilor debona vecinatate prin acea, cl co tate cererile numardseale rebelilor maghiarl, ea nu numai ca nu i-a spriginitpe ace§tia, ci, precum tots lumea §tie, i-a alungat inmal multe rendurl din Wile stapanite de densa. De6re-ce aunt de altminteri atat in Candia, cat Si inPolonia Germany, care all luptat contra Turcilor, earlP6rta a cerut cu tate aceste extradarea lor, a greti deexplicat, de ce adecit, din causa cator-va maghiarl reaintentionati, care tot vor fi alungati la ocasiune bine-venita, NemtiT se plang contra Portal cu atata amari-dune, §i el, a§a inchee, abia mai p6te ss alungede la sine glad, ca pacea existents a ajuns sh le fie

Nemtilor o adevarata sarcina.Intre aceste Domnul Moldovil (Stefan Petriceicu) ur-

mdza a-I da Portil §tirl importante despre cele ce sepetrec in Polonia §i despre relatiunile din acdsta Carl.Astfel a (scut nu de mull raport despre invoiala In-cheiata intre Rege §i staturile nemultumite, care sedice a fi fost pusa, la cafe prin mijlocirea Regina. Ela raportat apol despre Inclinarea Regelul de a-I da

Portly numal decat la sfir§itul amid tributul anual de22 mil de galbeni, precum §i despre hotarirea oraplui Lem-berg de a plati restanta de 75,000 talerl, pentru-ca

361

granitele PolonieT sd path fi deschise din noti pentrureinceper ea relatiuoilor comerciale cu Moldova. Ne !acre-detorul Mare Vizir rose nu a dat credement acestel §tirTdespre resolvarea prin bud. Invoiala a conflictulul, care,dacd e adeverat6, e de cea mai mare importantk aporuncit decT Domnulul sd trimitli la Var§ovia Omen! deIncredere spre a se Incredinta despre adeverata stare alucrurilor §i despre intentiunile Poloniel.

Incurend dupa acea a sosit din Moldova o deputatiunetrimisa de boier! la POrtA §i s'a plAns contra coman-dantulul turcesc din cetatea Camenita, care, nemultumiten tributul anual al MoldoviT, pe care el Insuli l'a dusmat nainte la Nal, ear acum l'a intrebuintat pentruplata lefurilor garnisonel turce§t1 de acolo, a mat de latarlt cea mai rentabilA vamp., aded, cea de la Hotin peNistru, Si afarli de ac6sta jigne§te §i apasl pe supu§ilmoldovenT cu netncetate beilicurT §i cu tot felul de ca-rlu§il Inteatata, !neat ace§tia §i-ati Orbit desnklaj-duly casele §i ali fugit to t rile vecine sub stepanirlstraine ; in asemenea ImpregiurarT lose §i fiind

pAilsite de supu§i, le este proprietarilor peste putiDt4sa adune dupd cuviinta tributul anual. P6rta nu a lustAnd decisiune In ceea ce prive§te plangerea ac6sta.

Raporturile dintre Apaffi §i Grigora§cu Ghica all de-venit f6rte neamicale. Dupl raportul CipitanuluT de laBra§ov cltre dragomanul Portil Panaidi Nicusio, ape-tenia rebelilor maghiarl Petroczi, care trecea prin Ard61In cAletoria In! spre Adrianopol, a fost arestat din po-!Una Apalfi din causa unor scrisorl privit6re la Gri-gora§cu, cel mai mare dus,man al Principelul din Ard61.Ear Grigoraru II urmitre§te pe Apaffi in fel de fel de

mqiile

lot

362

cbipuri cu tots mania until suflet plin de amarldune,Incat el s'a unit pentru satisfacerea ureY lul cu rebelitdin Ard61, care all vtiut sa -1 tragg In partea for asi-gurandu-Y o recompense de 100,000 talerY, a flout onel cause comung contra duvmanulul comun (Apaffi) vi aluat, in deosebY, asupra sa sarcina de a-1 discredita IsPorta. Panaioti Inse, care lading spre Imperiali, Pa sfg--tuit in Mg seriositatea sa se lase de asemenea lucrurt,salt carte, din contra, de afacerile sale vi asigareIn mod dginuitor sorts, ear sa nu alerge dupg utopildeverte, care at put al-I turbure linivtea suportabilli,de care se bucurli, sa 1-o strice In mod ireparabil.1)

1673 Alianta Poloniei cu. Marele Ducat de Moscova s'a fgcut,societatea de arme cu Svedia a fost acceptati confir-math, deli nu fgra jertfe de bad. Ovtirea polonezg, caree gata de luptg, va porni cam grin August vi va incepecampania. Nenorocirea Moldovil vi extrema et istovire aunt,pecat de indescriptibile, pe atat de nesuferite, vi de gre-ce intr6ga provisiune de grit a anulul trecut a fostdusli in magasiile din Camenita, ear recolta din analacesta a fost Mae slabg, principatul acesta nu are 'lidmgcar manglierea proverbulul saepe premente Deo fertDeus alter opal°, ci, parking de tote puterile sortilprivind cu desnadgjduire in viitor, III a1t6ptli mantuireade peire ggsevte puterea indelungel rgbdgri numalIn credinta in minunile atotputerniciel dumneyievtl. 2)

') Residentul 16n Cristofor Hhindeperg citr6 Imphatnl. Adriano-po1, 13 Aprilie 1673.

2) Domini Moldova Stefan Petriceien ci tr6 P6rta. Hotin, 23nnie 1673.

§i

§i,

§i

§i

§i

gill

All

La 20 Iunie Domnul Moldovil (Stefan Petriceicu) atrimis Portil schita §antului, pe care l-a facut pe teri-toriul polonez pentru apArarea podulnl not ce s'a &Witpe rlul Nistru, trimitaud totodata §i §tirea despre m6r-tea generalulul polonez Sobieski. Mamie Vizir a primit§tirea acdsta cu Intristare, de Ore-ce el (expresiuneaa perdut In Sobieski un bun prieten, caruia are sa-I mul-tumOsca cucerirea Camenitei a Intregel Podolii. 1)

Cancelarul PolonieT vestete prin o scris6re pe Princi-pele Grigora§cu Ghica, ca In curOnd va fi trimis la Portaun ambasador polonez In pers6na Palatinulul RusieT IdaIablouowski, ca sl Inchee pacea §i s'o ratifice, it rOgd

sa staruie dupa puticta, ca Turd! sl sisteze pregatirilede rasboio contra PolonieT, cad republics e gata sa ce-deze intrOga Podolie in proprietatea Portil otomine §1 saIntretie cu (Musa In viitor relatiuni de bunt vecinatate,dad P6rta va renunta la tributul anual, a caruia plataar fi peste putinta, §i nu va maT starui asupra luT. In-sarcinatul luT Ghica, care In urma Insarcinaril MarelulVizir fusese trimis in Polonia primise de la Cancela-rul aces scris6re catre Ghica, a maT Mout afara de a-cgs ta la Porta raport verbal despre sterile actuale din

Polonia §i In deosebi despre vrajba ivita din causa ca-pitatiunil proiectate §i a decisiunil negative primite dede la ImpAratul, care stet din consideratiune pentru ra-porturile eT pacinice cu P6rta, cat §i In urma purtariIde grija pentru potolirea turburarilor din Ungaria re-

') Residentul Ion Criatofor Ithindsperg cltrg Imi gratul. kdriano-pol, 1 Inlie 1673.

1678

362

luT)

§i

pi

364

fusel da Poloniel orl-§i-ce ajutor tnarmat direct. Totacest emisar a yorbit despre concentrarea a 15,000 dePolonezi aprope de Lemberg, unde a fost chemat §i Hat-manul CAzIcesc Hanenco cu 5000 de 6meni, pentru-cask p6tk da cu puterl unite pept cu 'Ayala Turcilor ; el

a desmintit apol §i §tirea despre m6rtea generaluluf So-bieski, care, din contra, a plecat la Dantca sprespori 6stea.1)

1673 Apaffy s'a folosit de t6te apucaturile intrigel, ca sidetermine Porta a lua parte la actiunea nemultumitilormaghiari contra Imp6ratului §i a sttruit in patru rOn-

dud, ca P6rta sd cucerdsca partea imptirtt6scl din Un-

garia §i s ocroUsct pe Maghiaril ind6r6tnicitY. Spre a-1itnbArbIta pe Turd, el a afirmat, ch Imptratul a suferitde curtud o infrangere decisivit in lupta cu Francesil,ck dna dintre Principil electorl at trecut de la parti-dul german la cel francez, cit 10,000 de luptItori dinUngaria §i din Ard61 ii stall Portil in tott clipa la dis-positiune, dar at de gaud st se undscl ear cu Impgra-tul contra Portia, dact Turd! 11 vor ptrtsi. De Ore-celose Porta, la care Panaioti lucr6z1 cu tOtt energia con-tra 101, nu numal i-a dat porunch asprt sb an se amestecein agitatiunile §i in hartuelile Maghiarilor contra Impt-ratuluT, cu care Turcia dore§te sk trtiasck §i mal de-parte In pace, ci totodatt Pa §i amenintat In tett se-riositatea, ct-I va sill cu putere armatk sil rtmaie pepace, el a amenintat, di se va desface de Porti §1 va

1) Residentul Idn Cristofor Khindsperg. Adrianopol, 2 §i 4 August 1673.

a-T

a-0

365

Inceta a mai plAti tributnl, o amenintare, despre careagentul ardelOn, temanduli capul, nu i-a facut Impart&wire Martha Vizir, ci puma Cbehaialei acestuia. P6rtainse, amOnand pedepsirea vasalulni IndlirAtnic pan& dupeIncheerea Invoelii, la care spera sa ajongl cu Polonia,an Pa Invrednicit si-I dee nici un rOspuns Ind lk acOstiscris6re amenintAtore, nici la cele co at mai urmat, cia hotarlt rOsturnarea Jul cu stet mai virtos, cu eat elnu s'a sfiit a tese chiar wi in Polonia intrigi contraTnrcilor.

Domnul Moldova (Stefan Petriceicu) adecfi, ciruia P6rtai-a dat Inslircinarea de a-T Indupleca pe cale confiden-

privatA pe Polonesi st trimiti o sole la guver-nul turcesc, a wi Incercat in adevOr sA Implin6scl Idsar-cinarea acOsta, a primit Inse din partea Polonilor rgs-

punsul, di et all primit de la Apaffy, din contra, infer-matiunea, ca P6rta repudiaza orl-wi-ce negotiare oil In-cheere de pace, ba all citit-o acdsta chiar din scrisereaadresatt lul de Marele Vizir, wi de aceea el aunt atatde putin dispuwi a trimite ban! on sole la PortA. De

6re-ce dar Aprefi presentat cu rea vointa guvernultilpolonez scris6rea, prin care Marele Vizir l'a oprit de alua parte la IncercArlle de rOsturnare ale rebelilor ma-ghiari, restAlmacind-o cu dibacie ca dovada despre vera:-citatea afirmatiunil sale, ea P6rta nu vrea sa wtie nimicdespre pace wi despre negotieri de pace, ura Turcilorcontra lul a devenit neimplcati wi nu awt6ptA deck (6,sul priincios pentru rOsplatire.

Voind s3 zadArnicOsca uneltirile lul Apaffy, Marele Vi-zir i-a poruncit din not Domnului din Moldova all sefolosescA de MA diblcia wi de MA viclenia lur spre a-i

pall §i

a

366

Indupleca pe Po lonezT sa trimita an ambasador §i si ra-tifice pacea §i sa To promita pe sub mans decisiva saintervenire personals la Porta, pentru-ca sa li se reducatributul. In stela -11 timp P6rta a trimis in Polonia oAgaul Insotita de 40 de persOne, ca sa cdra trimitereaambasadoruluT polonez, §i sfi anunte, ca In caz de re-fus va urma inevitabil declaratiunea de rosboiti a Tar -cieT, totodata autorisat a le da Polonesilor spe-ranta, ci tributul va fi redus 1).

[673 La 2 Octomvrie a murit dragomanul Porta PanaiotiNicusio la virsta de 51 anT atat d3 grabnic §i de pe nea-§teptate, precum se dice, In urma anal Mac de apo-plexie, tucat Curtea turcdsca, atinsi de acdsta, banu-ie§te pe tIndrul medic Alexandra Mavrocordat, ca l'aInlaturat prin (Arava din tale -T, pentru-ca sa-I p6ta fisuccesor in positiunea atat de influents. Acest Marro-cordat, care a facut In Italia timp de 15 anT studiT,a fost chemat sent cafe -va lunT in urma recomanda-tiuniT lul Panaioti la cartes din Adrianopol a Sultanulul§i candiddza acum ca rival al luT lanachi pentru posi-tiunea de dragoman al PortiT, §i atat rudele Marelul-Vizir, cat §i impresiunea favorabill, pe care a facut-oel personal asupra acestuia, Ii lac sa spere, ca varen§i 2).

') Dragomannl Ianachi residental impgritesc Shindsperg.Tabdra de la Mama, 9 Octomvrie 1673.

2) Residental 16n Cristofor Kliindsperg. Adrianopol, 21 O.ctom-vrie 1673.

find

cltr4

367

Principe le Grigorascu Ghica a vestit pe Sultanul printr'- 1673

un cutler grabnic, c6 Regele Po Ionia a sosit cu donecorpuri de armat§. la Gliniani, depIrtare de patru 6redin sus de Lemberg, unde s'a Impreunat cu el si Ge-neralul de Litvania cu o atreia armatli ; pedestrimea a

plecat spre Halicz, ear Regele o Bata sd porndscldupti ea in fruntea celor-l'alte Orli din armatA Si anobilimil polonfze, pentru-ca shI atace pe Turd laHotin Nistru Si sd nfivfildscA In Moldova, si deaceea avant-garda poloned a si trecut Nistrul nu de-parte de Potoc si s'a fortificat cu santuri. Surprins si

Zapacit de stirea acdsta, Su Rani ase4at cartierulde iarnl, pe care dintru Inceput hotfirlse a-1 pune laSilistria, mai departe la Baban, l'a comandat pe Ma-rele-Vizir la Isaccea, nude se cladeste podul peste Du-Ore, ear pe Agana lenicerilor la Ismail, pe cel -I'altIdrmure. S'a luat dui de acdsta hotirlrea de a W-mite lnainte pe Caplan-Pk:a cu 3000-4000 de 6meni,ca sli acop6r1 Hotinul $i de a insfircina pe Ghica sdrgspAnddscli stirea, cd acdsth Pa and are sub comandasa 20,000 6meni cl astdptl intAriri Ins6mnate prinapropiata tut Impreunare cu Dorojenco i cu ostirea luide Wad, pentru-ca si dee apoY cu succes pept cu Po-lonesii.

In acela-si timp i s'a dat Inse Principelul Ghica in cel maimare. secret Instircinarea confidentialli de a se folosi detone mij16cele posibile, ca s cAstige pe Generalul So-bieski pentru interesele turcesti i sä-I promitA atatmart sume de bad, cat si mal ales spriginul Portilpentru ridicarea lui In scaunul regal al Poloniel, dad

§i

langa

§i-a

§i

368

va concedia armata poloneza Si va stirni ear vrajba demaY nainte Intro Regele Po Ionia vi nobilime.

A ceste apucaturY turcevtY n'afi fuse A fie lute Inserios, di ati al fie considerate mar mutt ca un mijlocpre a cavtiga timp, de Ere -ce armata vi aitfel mica aostnanliilor, fiind vi mar mull slabita prin Impartirea ella vase deosebite puncte de actiune, care tote Bunt preaslab ocupate vi astfel nu se pot sustin6, nu p6te de ocam-data sa inainteze nicl spre vre-un atac, nicr inmod defensiv 1).

1673 Imp6ratul se Indoievte, di m6rtea subita alul Pana-ioti, care mar ales In impregrurarile actuate e f6rteregretabill, are, precum arms Kindsperg, sit fie atri-buita unel tainice otravirr prin Alexandra' Mavrocordatvi anume in vederea unor scopurf egoiste, cad e pesteputinta, ca Marele-Vizir si mar aiba In altul increderea,pe care a avnt-o in Panaioti, vi dupti MA probabili-tatea nil va acorda alttria va0a vi cercul de turturireafar, ceea ce va fi Inteleg and fail Indoiall vi Mavro-cordat. Residentul e deer Insarcinat salt dee silinta dea affa adev6rul pi sli-1 raporteze Imp6ratulur despreresultatele cercetarilor sale 2).

1673 Domnul Moldovii (Stefan Petricercu), amarlt deja Inurma num6r6selor vi nesuferitelor despuierY Mote deTurd In card Id vi personal antic jignit mar ales din

') Residentnl Ion Cristofor Ithindsperg. Adrianopol, 15 Noem-tie 1673.

2) Reseriptal Imperatuld Leopold I. catrg residentnl I6n Cri-tofor Ithindsperg. Viena, 16 Noemvrie 1673.

369

causa IngamfdriT Pap lelor ce trecead cu (*idle forprin Lard §i-1 amenintad fiord .de sfiala en Male indata ce Jill le Ikea numal Zed!) voile, a trecut la In-ceputul lunel Noemvrie, dimpreund cu top boieriI mol-doven1 in tab6ra polonezd, uncle §i-a oferit serviciilecontra Turcilor. MaT nainte lose de a fi fled trecereaac6sta el li-a poruncit din precantiune supu§ilor s61

moldoveni sä se refugieze cu intr6ga for avere mi§cd-tore In Wile §1 sa lase easele §i satele for de§erte,pentru-ca astfel Turcil ad fie lipsitT de provision! §i denutret, ear armata polonezd sd le aibd aceste. El li-aardtat apol Polonesilor at1t de bine calea spre a-1 ocoll§i spre a-1 gas1 pe Turd, lucid succesul a Intrecut t6tea§teptdrile.

la 10 Noemvrie wield o§tirea polonezd i-a atacat cutad inima pe Turd la Hotin §i a c4tigat o strdlucitdvictorie in luptd cu den§iI. Papua de Bosnia cu 8000dintre eel maT bud luptItori aT s6I, precum §i Sagardji-Pap (al treilea In rang dupd Agana Ienicerilor) allacoperit cu done -Oed de companil de Ienicerl campul delupti ca trupurile for m6rte. Pedestrimea §1 caldrimeadin Rumelia, comandate de Said ogli-Pa§a din Sofia,

cumnatul Marelul-Vizir, all fost deasemenea pe depliunimicite, ear comandantul for Insu-§1 e rdnit de mode.SpabliI (sad cIldrimea regulatil), 4000 de 6menI, allfost risipitl In bitalie §i parte all apt sub sdbilleInvingdtoruluI, parte all ajuns In robia luI. GrigorapuGbica, aT cdruia 5000 de Rom AO Wad voit ad se luptecontra Polonesilor, a dAIut §i el dimpreund en 6stea sila manile inimiculd. Cu totul all cliOut In oiva ac6stasub loviturile Polonesilor peste 20,000 de Turd, care

69,838. III. 24

3.70

all suferit o Infrangere stab de deplina, !mat coman-dantul suprem Husein-Papa din Silistria (ruda gi favo-ritul Sultanulul, cunoscut maT de aprope maT ales prinbatalia perduta de el In anul 1664 la Levencz, uncle ajucat gi Mica un rol nenorocit) abia a scapat cu numaT130 6menT peste Nistru gi, stricand in urma sa point,a gasit scapare la Camenita dupe -ce a trebuit, se tu-telage, sa lase prada dugmanilor parcul de artilerie, ba-gagele, corturile, precum gi t6te provisiunile de branagi de nutret.

Dupli acdsta victoria principali Polonesil all cuceritHotinul gi Suanza din fate, in care done fortarete all

taut garnisona germane, apoi all 1nchis atat de binevadul Nistrulul, incat s'a fulaturat putinta until despre-surarl on vre -uneT alte ajutorari facute de Turd prinMoldova. ET afi ocupat apol marole orag Sucdva, rege-dinta de odini6ra a Domnilor moldoveni, precum gi ter-gul NdmtuluT, gi astfel jumatate din Moldova a trecutIn manila Tor. Nelinigtit de aceste progrese ale inimi-culuT, Caplan-Pap, care se afla tablet In camp deschisIn dosul uneT fortificatiuni de care cu 4000 de 6menTla Tutora, cale de trel Vile de la Hotin, a trimis

poste curierl la Sultanul gi la Marele-Vizir, cer6ndcu staruinta ajutor, cacT altfel e amenintat gi el caceT-Palti de peire inevitabill.

In urma acesteT cererl de ajutor Marele-Vizir se ho-tarts° sa place cu mica sa 6ste la Tutora, ca si spri-gindsca trupa amenintata gi Sultanul IT gi conferiseCaftanul de ou6re, sabia gi surguciul Incredintasestdgul profetulul, dud a sosit gtirea, ca armata polo-neza a ocupat tote trecatorile spre Moldova gi inaint6za

§i-T

ee-rier!

371

In masse atat de marl, beat le-Vizir en armata sagi en a Sultana Id, care sca4use la 3000 de Omani, nuputea sa alba niel o nadejde de isbanda contra eY.

Mare le-Vizir scbimbat dar &dui, si s'a that hotarirea de a i se trim' te Id Caplan -Pala o !Madre de1000 calaretY asiati, Sultanl fn nrma r6sc61el Ianice-rilor de la Isaccea sa se retraga la Pervadi, ear Marele -Vizir sail pun& tabara la Baban, pentru-ca 814 sedeschida luY Caplan -Pala, dad nu s'ar fi putand sus-tin6 In Moldova, o sigura linie de retragere pasteIsaccea spre prmul drept at Nadi. Intro aceste po-porul de la tad avea sa spare linia Dunarilopviscit atat pe Polonesi, cat si pe Moldovenl de a traceriul, cad armata turc6scii era cu destivirgire demorali-sata, descuragiata, *Ida si paralisata.

La 27 Noemvrie Domaul Muntenia! Grigoragcn Ghica,care fuses° prisonier, s'a presentat spre marea mirarea Portil si spre multumirea eY la Marele-Vizir si i-aspur acestuia, ca In curend dupl.ce a fost prins el s'arecomaudat ca prieten in taina al Poloniel si astfel s'aoferit a pane en 6re-care ajutor primit de la Polonesio puternica lovitura contra Turcilor la cabs, ca astrala cerut gi primit de in Sobieski, coresponlentul s61

o mica cola spry acest stop, a treed Prutul cuc6ta ac6sta, dar In acea-gli 4i a fugit pe la mie4ulnoptiI dimpreuna en vre-o suta dintre Omani! gi Beryl-toril s6Y, ea Polonesil, prinOend prey tarOid de veste,

urmarit, ce-I drept, dar n'ah putut sa-1 ajunga.Turd! gi me ales Marele-Vizir l'afi laudat malt pentrafidelitatea si pentru supunerea lhT, si deocamdati i s'aasignat Isaccea ca loo de sedere. Dupa marturisirile

intim,

gi-a

gi et

Pat

372

unel isc6de poloneze, care a fort prinsh, nobilimea po-lonezh e forte nemultumiti de Sobieski, pentru-ca acestal'a lhsat pe Gbica sa fuga, chcl eT aveat4 de gaud sa -1pedepsesci pe acesta cu Diodes, pa care o merits §i decare acum schpase.

Tainicele leihturi de prietenie dintre Sobieski §i

Gbica suit apol §i ele maT presus de t6th Indoiala §isunt dondite In mod indiscutabil prin raporturile secreteale Jul Sobieski MO Domani muatdn, care le-a pre-sentat apol In original PortiY. Astral anul trecut el adat la Limp lul Gbica §i prin acesta Portil tiro despreturburlirile din Polonia, de care guvernul otoman s'afolosit atat de bine, limit, trecand DunArea, a putut sasc6ta la capht cucerirea Camenitel Si a Podolia, cadable!, numal de dragul lul Dorojenco, nu War fi Dintsa fie induplecat a face o expeditinne atat de primej-diOsA §i de dephrtatA. Alto scrisorl ale luT Sobieski

tetra Gbica, care tote all lost predate PortiT, dab tiredespre resolvarea conflictelor din Polonia, despre War-marile §i despre pornirea in persona a Regelul la rhs-boili, despre Inaintarei armatel poloneze spre Nistru,tote aceste In deamAnunt §i cu athta exactitate, InchtPorta, dad ar fi avut putinta de a se pregati §i dea -Il lua mhsurile de aphrare, ar fi putut pe basa ace-stor informatiunl atat de vrednice de Incredere se °pun&o puternich resistenth ataculul polonez, ba chiar as -1zhdarniaisch pe deplin. Pe laugh. aceste propunerea fa-cuta de Gbica luT Sobieski, ca Turd! it vor ajuta aschpige corona regall, dad va retrage armata poloneza,§i va stirni ea turburhri a cash, este §i ea dovada de-stul de Invederata despre intimitatea ce exist& intro

373

ace§ti dol Map, §i acdsth intiml legatura primit,in sfIr§it, ultima confirmare prin complicitatea Id So-bieski In ceea ce prive§te neiertata punere in libertateaid Ghica §i fuga Id In Turcia 9.

CatT-va calareti turce,ti, care at schpat vii din marea 1674

infiangere de la Nistru §i s'att refugiat prin Ucraina laIsaccea, s'afi adresat la Marele-Vizir cu plangeri exage-rate contra Principeld Grigorapu Ghica, asupra caruiaarunch cu atAta manie vina pentru perderea Hanel,meat cer extradarea neintftrOiath alul, pentru-ca chiarin fats Mareluf -Vizir sh-1 sfa§ie In buchti. De,i aceste

alte plangeri n'az'i putut, ce-I drept, s1 -1 impingh peMarele-Vizir a maltrata In mod efectiv pe Domnul in-vinovatit, ele ail avut drept urmare nentargiata mazi-lire aid Ghica §i trimiterea lui la Constantinopol, wadesotia §i copiil luT se glad ca °stated §i unde va avdsh mtepte panh la alte porunci. Drept urmal al Id inMuntenia a fost numit Duca, care a §i plecat cu grh,-hire la postul sdu, pentru-ca sh punl la timp cap6tr6scolei ce se pornise in tail. A.cdsta numire e fortesurprinytore, de Ore-ce acela-§I Duca a fo3t cu un anmai nainte dephrtat in mod Mile ru§inos din scaundMoldovif, ba a suferit pant chiar §i torturT. Moldovaparasith de Domnul eT (Stefan Petriceicu) a primit §iea un nofi Domn In persOna fostuld agent moldovenescDumitrapu (Cantacuzino).

In vreme-ce Polonesil all ocupat Hotinul §i alte posi-

1) Residentnl Ion Cristofor Kliindsperg dire Imphatal. Adachioi(sat la Dungre, 6 ore de la Baban), 8 Decemvrie 1673.

1i

374

pug de la botare, precum cAte -va trechtorT §1 allpus la dispositiunea fugaruluT Stefan Petriceicu un cornauxiliar de 10,000 de omen); ca sa se sustie cu t6thhothrirea In capitala Ia§Y, ear restul armatel Pad re-tras in lhuntrul Poloniel pentru asigurarea apropiatelalegerl de Rege, Caplan-Pap a plecat pests n6pte dintab6ra de la Tutora, undo nu se maT credea sigur dea nu fi surprins ilia de veste, a dispus all fie aruncatein Prut cele 300 care de grail, care 11 Impedecat Inmi§care §i prea erati expuse in casul until atac floutde inimic, §1 a sosit la 15 Decemvrie, trecand Dun Area,la Isaccea, de unde apol Mare lc-Vizir, care-1 a§teptaseWAR In corturl, s'a retras lee cartierul de earniila Babau(

Drept m6sura de precautiune Turcil all desfAcut po-dul de pe Dun Are simtindu-se daph o atat de grea In-frangere fericitT, ca, mOrtea subith a Regelul Poloniela oprit ca printr'un fel de minune armele poloneze Invictoriosa for Inaintare, §i sperand, ca Invriljbirile ceaveati neaparat sh se produch in timpul interregnululIntro partidele din Polonia le vor lass cuveuitul ragazatat spre a se reculege, cat §i spre a se pregati pentruo noun campanie, ceea ce doriaa en atat maT vIrtos,cu cat Camenita §i Podolia, precum Si Moldova §i Mun-tenia, granarul for, erati considerate ca perdute, ba pre-v64userh §i nenorocirl cu mull mat marl pentru 11130-rAtia otomana.

Invitat cu stArninth de P6rta, Hanul ththresc a hatIn cele din urmh hotarirea de a trees cu 6stea saNiprul pe la Ozu §i de a-I alunga, intorcandu -se spreNistru, pe PolonezT din Hotin §i din lag, pentru-ca sh

pi

375

restabildsch apoi acum intrerupta comunicatiune cu Ca-menita. In leghtura cu miparea acdsta sth, §i plecareaId Husein-Pa§a din Camenita §i Inaintarea lu! pestsITcraina spre Moldova, pentru care Mare le-Vizir i-a dato Intarire de 1000 Omen!, precum i inshrcinarea, InvIrtatea careia era obligat a lua dimpreuni cu Hanultataresc pe Po !ones! §i pe rebeliT din Moldova la g6n10 de a-T duce pe tot! WA deosebire In robie. POrta shmangAie cu speranta, eh alegerea Regelul Poloniel seva trlighna orT ch ea va chd6 asupra persona lul So-bieski, care pune apoi in perspectivh ratificarea *iffavorabile pentru Wirth, ceea ce s'ar potrivi de minunecu planurile eT de marire teritoriall ').

De Ere -ce Grigora§cu Ghica Intretine fa ra indoialh 1674

corespondenth primejdi6sh nu puma! cu Polonia, ci tot-°data §i cu Ungaria, §i face Portil fail de intaNiereImphrth§ire despre cele ce afia, residentul e Insarcinat§i pe viitor a fi cu luare aminte In cestiunea acdsta Ilia-1 face CurtiT imp6r6.te01 raport despre cele ce va fia fiat 2).

Husein-Pap, nenorocitul comandant in Walla de la 1674Hotin, isbit de disgritia deplinh a SultanuluT §i a Portif,a fost la 27 Ianuarie scos din positiunea lui §i &matsh dee socot611, n'a fost lose primit nici de Marek-Vizir, nici de Sultanul In pershit, ci °Audit A i se

1) Residentul Idn Cristofor Khindsperg cittril Imphatul. Ada-did (in Bulgaria la %mire) 3 lanuarie 1674.

2) lmphatul Leopold 1. eatrii residentul 16n Cristofor de Khinds-perg. Viena, 21 Fevruarie 1674.

376

confisce averile §i sh fie surghiunit pe viath in Dar-danele.

Intro aceste ail intrat in Moldova 7000 de Maridimpreuna .cu 1000 de Turd comandati de Chior-Pa§a,apol In urma aria hothrlrl luate In comun un detap-ment de 1500 TatarT, 500 Turd §i 500 Moldovenl apornit Inainte spre lag, ca sh fach recun4teri asuprapositiunilor ocupate de trupele poloneze.

Nu departe de lag detaiamentul de recun6§tere a datpeste o cell de 400 chlareti polonezi, care legse §i eash fach recuggeri §i care, fugind spre Iasi din fataputeril Invederat covirgtore, a perdut 24 6menT ca pri-sonieri prin exagerata afirmatiune, ch se apropie oarmata de 70,000 de Turd Si de ThtarT a inspiiimtn-tat atat de molt pe garnis6na de acolo, care consistanumal din callrime, Incat ea a hothrit §i a §i executatWI de intarOiere retragerea el spre Sucdva §i spreHotin, uncle se aila p edestrimea polonezh. Imediat duphaceea a intrat apoT 6stea tatardsch in lag, a pradat intOth tigna capitala acdsta, a dus multe femel §i multicopiil in robie §i a pustiit in paguba Turcilor intrdgaMoldovh cu atata lipsa de crutare, boat Ormanaparasita cu des6virgre de locuitoril el §i despuiath pedeplin de vite, e In prada celel mal marl miseril.

In timpul acestor eve nimente cetatea Camenita, careera asediath de Polonesi, suferia atat de mutt is lipshde provisiunl, bleat garnisona el era nevoith sh-§1 m.-Dance call; Marele-Vizir a ordonat decl sh i se trimithcethtii strimtorate 200 de care de proviant §i solda pelase luni. Clod lose acest transport de provisiunl asosit la lag §i atepta s. fie escortat In drnmul s6tt

gi

lard,

377

spre Camenita de un detapment compus din, TurcY

din Marl, garnisona polonezi-germant din cetatealidmtu Id a Mut o le§ire violente, contra Turcilor §icontra Moldovenilor, ca se lmpedece transportul, a umo-rlt aprOpe 500 de 6meny, pe cand ea a perdut abia 70,§i a °Want prin aceita oprirea trausportulul la NY,ear acesta cu atat maY virtos, .cu cat §i cele-l'altedrumurl ce due spre Camenita in deosebt Hotioul delangt Nistru se aflaui §i ele In stapanirea Polonesilor.T6te aceste nu l'aA Impedecat pe Marele-Vizir se tri-mita gi el Sultanulut drept trofee capete de Polonezi §ide Moldovenl, care i se trimisesert la Baban pentrumascarea infrangerit. In cele din urmA Torch s'ail lin-barbAtat se trimitt la Camenita printr'un corp de 3000de cAlarett, parte Turd, parte Vitali', solda pe jume-tate de an, precum §i provisiunea de faint, din carefie-care clitret a luat asupra sa un sac.

Serta garnignelor germane-poloneze din Moldova, careIn tot timpul acesta n'au primit de la Sobieski niclMarie, old provisiunt, laid =TAW, §i astfel niciel se mat pot sustine timp mat In.delungat, e fortevrednict de compltimire, precum iese la ivela din oscrisere adresatt de locotenentul-colonel Tcodor Franck,comandantul polonez al Sucevel, catre Sobieski, care edatatt de la 25 Fevruarie §i a Post captatt de PrincipeleDumitra§cu Cantacuzino §i trimisa Marelul-Vizir. Duplacestt scrisere garnisena de la Malta a resbit, ce-Idrept, cu o perdere de 70 morel §i 30 greil 'UVpant la &neva §i a ttiat 500 dintre dumani ; gar-iisdna concentrate lase In acest ora§ se vede redustla nevoia de all manta call, singura hrant ce i-a re-

§i

§1

SV8

mas dupl-ce a mAncat cavil, pe care-I avuse la deuDe 6re-ce du§manil aA infundat t6te puturile de la p6-lele castelului §1 bat afar de aedsta t6te drumurile cuun necurmat foc de pu§tY, lipsa de apl td de lemne eIn cetatea asediatA atat de mare, Neat acoperi§ul ca-steluluY a fost Intrebnintat ea combustibil §i garnisOnaa fost nevoitli in mai multe rendurl a face Ye§irI, careall fost Impreu nate cu mart perderl din ambele partI§i all fost zadarnice mai ales pentru-ca avantposturile*MI moldovene, cutrierAnd pentru recun6§terT impre-glurimile cetAtil, all ,stint totdeauna sit priuda la timpvests despre pregAtirile flicute pentru ie§ire.

Armata de asediti de la Sucdva consists din §aptecompanil de Turd comandate de Chior-Pa§a, din 12companil ale Dore.nului Moldovil §i de 2000 de 6menYadunati ca contingent al supu§ilor §1 al poporulul dinMoldova.

Turcil nu pot rose sl-I inspire garnisOnel acea-§Yfrica ca Moldovenil desnAdAjduitY, §i dada in timp de 144ile cetatea nu va fi prov64uth en 6menY, cu proviant§i cu munitinni, ea va trebni, dupit-cum declaritFranck fitrA de sfiala, sa se predee in manile du§-manulul in urma nevoilor grele.

Iutre aceste a sosit In tabdra Marelul-Vizir nn curleral Jul Petro Dorojenco, Hatmanul Cazacilor de Zaporov,care cere cu stAruintl ajutor grabnic. Din scris6reaadresath de Hatman Chehaialel Marelul- Vizir, datati dinCzeberin la 29 Ianuarie 1674, precum §i din spuselecurierulut Iese in 1v61A, ca Moscovitil all cucerit deja§ase dintre ora§ele crizAce§ti, intro care Cercas, Caniow§i Corsin aunt cele mat Ins6mnate, afi asediat Czehe-

579

rinul, mediate Id, §1 dad. de acasta s'a pus mi§-

care spre Crimea o deosebita armatit de 50,000 Cal-mud §i Cazacl, ca sh-1 atace pe Mari. Ingrijat dar,ca nu cum-va supu§il sal sa se rascale §i sa se unascacu Moscovitil, Dorojenco se raga s. i se trimitit Ta-tarii tabatIll In Moldova ca cel mal grabnic ajutorarmat Si astfel s. Ii se trimita ordine In acest Inte lesatat lor, cat §i Sultanulul Ka lga. Primejdia ac6sta afost confirmata §i prin scrisarea trimisit din Bari§ovcala 16 Ianuarie 1674 de catra Dumitra§cu, *Renalmoscovit de la Bereiaslav, Domnulul Moldovil, In carese spune deslo§it, cit la 31 Decemvrie (it. v.) 16736stea de 70,000 6menT a Moscovitilor a plecat sub co-manda Generalului Chowauski, cu care &at unit §i el-peteniile loan Somulewicz §1 Gheorghe Romadanowski.

Primind §tirea ac6sta, Mare le-Vizir i-a trimis luiDorojenco, ce-I drept, deocamdata numal 500 dintreTatarii din Moldova In ajutor, dar a ordonat sa sefact in Intrega Imparatie cele mai Mime §i mai zc-lose pregatiri de rasboia, care aunt dovada Invederatadespre temerile ce-I inspirit interventiunea moscovita. §iindoitul rasboifi ce se produce prin ea.

Tot se mai mentine de altminterl credinta genera%ca. medical Alexandra Mavrocordat a curmat din adiosviata luT Panaioti Nicusio §i anume nu in urma vre-unel Insarcinari din partea Turcilor, ci numal dinegoism §i ca sa nqtenaseil importanta lui positiune ;el a §i obtinut in adever positiunea acasta prin inter-venirea unei rude a Marelui-Vizir, pe care o tratase cusucces in hidropica. Perderea lui Panaioti e de altmin-terT, In genere, mai regretabila pentru Turd, pe care

In

380

a sfatuia sa nu rumps la timp nepotrivit relatiunile ruImOratul, dealt pentru Imp6ratul el insu-§I, ale caruiainterese numal cu gaudurl ascunse §i nu data cu reacredinta ICY dedea silinta sa le sustie, astfel ca Mare le-Vizir, care acum e lipsit cu desavIr§ire de orientare, aperdut prin mOrtea lul maY mult decat Imparatul pejumatate servit §i pe jumnate &Hat.

Mare le-Vizir a cerut nu de mult de la Apaffy extra-darea boierilor maY de frunte, care s'aii refugiat InArddl cu tributul anual deplin adunat at Muntenia,cad altfel atat Principe le Arddlulul, cat §i ace§tT fu-garT vor fi consideratl ca dumanY aT Portia i vor fiurmaritY cu cele maY aspre mijloce de executiune. Eali-a facut In acelall timp rebelilor magbiarl Imparta-§ire verball, el el n'aa se coateze la ajutorul Portilcat vreme ea se aft In rliaboia cu Polonia §i cu Mos-covitii, vor putd lose maY Mita, dupli-ce va fi resolvataceste conflict° Si va fi concentrat el propriT InUngaria superiOra.

Maud P6rta lul Sobieski ofertul de a-I trimite do.rita anticipatiune de bani, dad va trimite pe vre-unadin rudele F ale drept ostatec, el a r6spuns, el nup6te sit trimite ca ostatec pe vre-una dintre rudele saledin Polonia to Turcia, fiind-ce prin acdsta s'ar daneaparat de gol apucatura §i tainica lul Intelegere; ela rugat lose pe Regele Frantel sa dee ambasadorululfrancez, care se aila on va fi trimis la Porta, Impu-ternicirea de a da garantie suficienta pentru suma cese va da ; tine de altminterY, ca sil i se dee, maT na-lute de a fi primit bauif, lamurirl precise asupra con-

ogtirile

i

38]

ditiunilor §i asupra reservelor, cu care Porta e dismala-I da acest ajutor de haul".

Raspuedend fuse la aceste, Marele-Vizir a Scut obiec-tiunea, ca 1negolierile aceste, care se urmeza in taintnumal cu el,' n'aa sit fie aduse de Joe la cuno§tintaFraucezilor ; apol Forth nu ii pare catull de Minacceptabila garantia data de Francezi, care sunt o na-tiune de tot schimbaci6sa ce nu se tine de vorba aidin afacerile el §i cu atat mai putin ar paid sal se tieIn interesul strain al lul Sobieski ; el e deci invitat apropune vre-o alth garantie Si a evita orl-§i-ce parti-cipare a ambasadoruluT francez In afacerl, asupra ea-rora are atat de mutt sit se pastreze secretul ; pe cardlose P6rta e gata sit satisfaca pe deplia cererea Jul Inceea ce prive§te ajutorul de banY, ea tine en tot drop-tul sal fie de mai nainte dumirita asupra modului, tocare i se va face restituirea, Si anume, dad dupli reu-§irea Jul Sobieski restituirea se va face din propriii luibad ort din altiT, dad dupa urcarea Jul in scaun ease va face prin o repartitiune generall on pe altit cale.Cat, in sfir§it, pentru serviciul, pe care Porta i-1 ceredrept compensatiune, el nu e aid imposibil, aid greu§i se margine§te numal la formala cedars pe calepacInica a Intregel Podolil, care a fost §i altfel ace-rith en arma Si se afil sub stapanirea Osmanliilor ;data e multumit cu adsta, s'o spuie fara de amanare,pentru-ca sumele de banl ce i s'ad promis sit fie pusela locul cuvenit la dispositiunea luT, ca sit se pita fo-losi la timp de ele 1).

1) Residental Idn Cristof de liliindsperg citr6 Impkatal. Ada-chief, la Dunare, 22 Marti.) 1674.

382

1674 Cel &et mit de caldrett trimigY la Camenita cu banilgi cu sacil de Mind nu numat as scos.o acdsta norocosla capgt, dar s'all tutors la lagl Para -ca sT intim-pine vre-o resident& din partea Polonesilor gi as escor-tat de aid cu cel mat bun succes pad la Camenitacele cloud sute de care de provisiunt ce rdmIseserd aid.De 6re-ce cel opt -outs de bet intrebuintatt la acesttransport all rdmas In cetate gi as mat Post aduse totacolo alto 300 care de provisiunT din Mohilew, impor-tanta cetate e BM de cu prisos aprovisionatd, Incat

p6te al se despdgubdsci pe din destul pentru fometea,pe care a suferit-o, agtipti fdrA de griji no asedidde cate-va

Dad ne gandim lose, ca Polonesit avead fdrA In-doiala putinta de a Impedeca aprovisionarea noel gar.nishe ajunse la ultima strImtorare, care In scurt timpar fi trebuit neaparat sa predee cetatea gi dimpreunlcu ea MA Podolia WA de lupta in stApanirea Polo-nesilor, ca incercarea acdsta tot no s'a %cut, dadne gandim, ca cele tret cethtt moldovenegtt duplWalla de la Hotin to stapanirea Polouesilor, In carese slid mat ales garniska germand, aunt In lipsd deprovisiuni gi de munitiunt ajunse la nevoia de a li sepreda Turcilor, 1 se dl observatoruluT nepreocupat In-vederat pe fall atitudinea trldlit6re manifestatit prinaceste negligente ale Jul Sobieski fall cu Poloniafail cu cregtindtatea, Si ingamfarea Turcilor a inceputear sa crdscd ve0end cu °chit. Tocmat rdpmendu.se peacdstd iutelegere en Sobieski a retAgtigat Marele-Vizir

pe de o parte apr6pe Intrdga Moldovd, ear pe de altalibera comunicatiune cu Camenita no mat temendu-se

§i

§i

foal.

§i

septa

§i

§i,

de o navalire a Polonezilor, a luat dispositiuni A seclad6sca o nod punte de luntri la Isaccea, in locul

celel de mal nainte, ear adds cu intentiunea. de a maXtrimite 6000 de TurcY la corpul de Marl tabarlt inMoldova §i de a ocupa prin 6stea astfel sporita t6tetrecittorile Nistrulul din fats Moscovitilor 1).

Turcil nu §i -ail adunat reserve de provisiuni §i incartierul general al osmanliilor a §1 inceput sa se simtao atilt de mare lipsa de unele soiurl de alimente, cume de exempla carnea de vita §i cea de berbec, incatcomandantii Turce§ti, fiind Moldova pe deplin ruinata§i Muntenia f6rte sleita, inclini spre planul de a mutacampul de resboid peste Muntenia §i peste Ard61 InPolonia cea man6sa, undo sastinerea pe socot6la du§-manuld a armatel ar fi Intru cat-va asigurata.

Domani MoldoviY, Dumitra§cu (Cantacuzino), a vestitla 20 Aprilie pe Marele-Vizir, da el a primit prin onag a sa trimisa ca iscoda In Polonia §tirea vrednicade Ma Increderea, ca In urma negotierilor secrete posela cale de Sobieski republica Poloniei a luat botarlreade a trimite la Porta un internuntiii de Incredere, care-va av6 sa aduca inapol §i pe Agana turcesca trimisaanal trecut la Var§ovia In cestiunea negotierilor de

pace.

La 21 Aprilie Marele-Vizir a primit report secretdespre o lupta, pe care doue-spre-4ece escadr6ne de di-larime poloneza trimite pentru intarirea garnisOnel din

1) Residental Ion Cristof de Hhindsperg citrif Implratal. Ada-chid, 2 Aprilie 1674.

1674

383

884

Sucdva all avut-o in drumul for cu Sultanul GhiraY,capetenia tatirdsci, porniti spre a pada clite-va satedin Polonia, cu un succes atilt de norocos, tacit ceamaY mare parte a cetelor de Marl a fost nimiciti.Spre a nu descuragia armata turcdsci, Mare le-Vizir

pistrdzi asupra acesteb §tirl triste cel maY mare secreti publici numaY §tirile favorabile ce sosesc.

De 6re-ce P6rta a lint de altminterl In t6te rds-Miele er cu puterile cre§tine spre paguba eY experienta,ci trupele moldovalache all fost in momentul decisivnecredinci6se §i i-ail Pant du§manului lesnirl, ea a Matbothrlrea bine chibzuiti de a se folosi de ele numaYpentru escortarea transporturilor de provisiunI 9.

1674 Internuntiul polonez Siekerzinski, Colonel in armatapolonez ili undltli confident a planurilor lul Sobieski,a sosit la 4ece Maid In Baban la Marele-Vizir, a fosttinut sub aspri priveghiere, ca si nu vie In atingerecu pers6ne straine §i la 13 Maid primul ministru tur-cesc l'a primit In audienti.

El i-a presentat acestuia o scris6re aid Sobieski, Incare se spune, ci flume m6rtea subita a Regelul Po-Ionia a flicut all se amine concediarea ambasadorululturcesc, repnblica lose dore§te §i acum, ca maY nainte,all inchee pace cu P6rta; verbal a adaugat iternuntiulnumat ci Polonesif a§tepta en alit maT grabnic rds-punsul, cu cat el ar sosi la cel maY potrivit Limp mai.

nainte de disolvarea dietel Intrunite. Rdspunsul pre-

1 Residental Ion Cristof de Khindsperg catr8 Imp::ratnl. Ada-chid, 6 Maid 1674.

385

sumptios al Marelui-Vizir a fost : Nol suntem dejagata de rasboid ; dad Inse veil cere printr'un mare am-basador pace de la Sultanul, ImI voi da §i ea sill*,§1 p6te-ca Sultanul va asculta cererea v6stra".

La Intrebarea Marelul-Vizir, dad mai are ce-va despus, internuntiul a raspuns afirmativ, Inse cu adaosul,ca acdsta nu p6te s'o spud. in public.

Cand apoi Marele-Vizir a cerut sa i se fad Impar-t6Ore despre insarcinarile secrete date In scris, inter -nuntiul i-a predat In original instructiunile secrete pri-mite de la Sobieski (a carora copie exacta Khindspergo trimite ImparatuluI alaturata Is acest report). So-

bieski se declare in ele dispus a mai prelungi, la tie-vole, termenul de clod sapt6mani stabilit pen tru ale-gerea Regelui, ear marimea mad ce urmiza a i seImprumuta o lass la libera apreciarea Marelui-Vizir.

Intre aceste Sobieski a r6tras din adios Intr6ga ar-mata poloneza din Podolia, pentru-ca aprovisionarea ce -MO Camenita, care e aparata de o garnisha de 6000Ieniceri, sit se p6ta face fare de Impedecare §i in Macomoditatea; In acela§I timp i-ii dat, In urma staru -intelor Marelui-Vizir, Ma silinta de a determine prinfel de fel de dificultatr §i de neajunsurI pe Moscovitisa renunte la gandul de a-I da Poloniei spriginire onaju tor inarmat, ceea-ce a §i avut resultatul, ca Mos-covitii §1-aii ratras trupele auxiliare dincolo de Nipru.Intr'un cuvant, tradarea lul Sobieski fate cu Polouia §ifats cu Cre§tinttatea e mat presus de tata indoiala 1).

1) Residentul Ion Cristof de Ithindsperg cdtrd Impdratul. Ada-chid, 26 Maid 1674.

69,838. III. 25

386

1674 La 2 mule internuntiul polonez Siekierziuski a fostprimit In gedinta publics a Divanulul In audienta deadio gi a fost concediat In aqui tuturora In urma-torit terment : Al venit, ca sa cerl pace, gi starui Inacela-ft timp sa vi se cedeze Camenita. Acdsta e o ce-rere fare de rost, pe care In timp de patru sute deant, cat am cucerit gi stapanit nenum6rate regate giprincipate, n'am Implinit-o gi an am putut sit o Im-plinim nimbui. De aceea am socotit a fi lucru on de-s6v6rgire zadarnic gi neiertat sa-1 fac Sultanului arli-tare despre cererea vOstra nesocotitag.

Internuntiul a dat la acdsta cu sfiala respunsul, caPolonesit agtdpta acdsta grade numal din mila Portil,cad Marelut-Vizir IT este In deajuns cunoscuta stareade plans, In care se afill, regatul Poloniel.

Mamie Vizir a replicat : Grade gi mila sant la lo-cal for numaT clad vorba e de cerert drepte, nu potlase sa fie sperate, clad pretensiunile aunt nesocotite.Cat pentru pacea cern% Polonia WI trimitit Sultanululuu mare ambasador pentru Incheerea et Si sa renuntela retrocedarea Camenitel ; atunci va interveni gi el

(Marele-Vizir) la Sultanul pentru Incheerea pacil giltva da silinta sa gasdsca pentru regatul Poloniel vre-oalth compensatiune. De o cam-data P6rta a Inarmat gis'a fault gata de lupth, pentru-ca sa WA incepe incurtind riSsboiul contra Polonier .

Drept incheere Marele-Vizir i- a dat un rilspuns scurtgi tinut In formele politetei conventionale la adresa lutSobieski, i-a dat inse prin Chebataua sa sa inteldga, catote Impart6girile, pe care fostul Domn al Munteniel

Grigoragcu Mica Si actualul Domn al Moldovil Dumi-

387

tra§cu Cantacuzino i le -all Mut din cand In dud luiSobieski prin scrisorile lor, all fost Mite cu §i

ca aprobarea Mare luT-Vizir §i din Insarcinarea luT, caP6rta i-a promis, ce-T drept, lui Sobieski In schimbulnnor servicil un mare Imprumut de haul spre a ca§tigaCorona, lase In urma Intar4ieriT lut cu trimiterea osta-tecilor Si prin negotierile luT circumstantiale, *Harede timp §i zadarnice ea a Post impinsa a Inarma §i aconcentra cu marl cheltuiell o anima puternica, caTurcil all Orbit scum gandul de a-T da Imprumutulpromis, ceea-ce ar putd sa impinga armata otomana laricscoia, dada s'ar afla, dar Parta e gata §i scum, camal nainte, a-T acorda Poloniet o pace favorabilli, dadconditiunile el vor fi acceptabile, §i a-I ajuta cu altemijI6ce §i pe alto cal pe Sobieski sa ca§tige coronaregall, dada el I§T va da silinta de a mal amanaalegerea de rege, ca cedarea de bud voie a cetatiiCamenita e in contralicere atat cu Coranul §i cu

vechi ale Imp6ratieT otomane, cat §i cu va4aSultanului victorios §i no ar put6 sa fie justificati prinvre-un alt cas analog din istoria osmanItilor; convenitllose °data asupra acestuT punct, tote cele-l'alte stipu-latiunT cuprinse In instructiunile secrete vor fi primite

aprobate.Concediat astfel §i Incarcat cu darurl bogate, inter-

muntiul a plecat la 5 Iunie din Baba prin Moldova a-tasa In Po Ionia.

Pe dud dar Sobieski a r6tras trupele poloneze tabfl-rite Impreglurul Camenitei, ba a Mat In cea mal marestrImtorare §i garnisha germane din Hotin, Tamil alltrimis la Camenita provisiuni de faina Incarcata pe 500

hires

tra-ditiunile

§i

388

cAmile si all Insarcinat in acela-§1 timp pe Domnul dinMoldova §i pe cel din Muntenia sl trimita Si el cAte-Tasute de care de provisinn1 in acea-§1 cetate, pentru-casa sibs destull lirana Hanul tatAresc ce urmdzit sa sedud acolo §i el In persona. Acest transport de provi-siunY a fost escortat de Caplan-Pap cu 3900 de 6men1OA la Tutora, de unde II vor primi apot Mari! §i-ITor escorts In cetate.

Putin in urma garnis6nele germane-poloneze ale celortrel locurt fortificate din Moldova, Sucdva, Ndmtu

tudenita (se vede cA e Hotinul), as fost silite de ex-trema nevoie sl le de§erteze Si all rgsbit prin mijlocultrupelor inimice cu o perdere de 30 mortT §i apropetot atall ranitT. Pe prisonierl, intro care all fost uhuldin Curlanda, trel Svedienl, dna din Dantca, ear eel-PaltI Prusieni §i PolonesT, Domnul Moldovil Dumitrapn(Cantacuzino) i-a trimis la 13 Iunie la Baba Mare luT-

care era, ce-1 drept, dispus a-1 lase in Tiapi,dar a fost nevoit printr'un ordin al Sultanului a-I ea-cuta WA de amAnare.

Porta e Punta de altminteri de Domnul MoldovilDumitrapu mere4 in curent despre cele mat importantedin evenimentele ce se petrec In Polonia, §i un efect cudeosebire Inveselitor a facut asupra Turcilor cam In-grijati §i pug pe etadurT §tirea data de el despre ur-carea in scaun aluT Sobieski, In urma careia Sultanula plecat de la Isaccea §i se gande§te sa iee m6surIpentru trecerea nelntAr4iata a Dunaril 1).

1) Residentul 16n Cristofor Khindsperg end Imperatal. Ada-chid, 3 Ialie 1674.

Vizir,

pi

389

Sultanul a plecat la 5 lulie In Moldova spre LW, atrimis pe Ibrabim-Pa§a cu jumdtate din 6stea turcdscAii cu t6te cetele de TAtarT in Ucraina contra Moscovi-tilor §i a luat hotartrea de a se stabili dimpreung cuMare le-Vizir la Soroca nu departe de riul Nistru, undo

se ating hotarele Moldova ca ale Ucrainel, ca sa aAepteaci mult doritul sol de pace at PolonieT §i A urml-rdscl din depArtare mersul r63boiuluT pornit contraMo3covitilor 1).

1674

Sosind la 25 Septemvrie la Tag, Iihindsperg a avnt 1674

parte de o escelentl primire din partea Domnulul Mol-dova Dumitrapu Cantacuzino, care i-a trimis spre in-tImpinare pe cel maT de fruute dintre boierT §i l'a pri-mit in t6te privintele f6rte politicos.

Cu cute -va Vile mal nainte trecuse prin Tag Inter-nuntiul polonez I6n Baraboski mergand la Sultanul, caretrecuse cu tntrdga sa 6ste de la Soroca Nistrul §1 n6.-vAlise In Ucraina. Cal6toria lul de la Var§ovia tinusetimp de dou6 luta Intregi, §i insarcinarea lul era asanunte urcarea In scaun ale Sobieski §i Inclinarea Po-Ionia spre pace, dad P6rta e dispusl a retroceda Po-dolia cucerita dimpreuna cu Camenita. Sultanul a Os-pins fill de rdsgandire conditiunea acdsta despretuind opace astfel cumparata, §i de aceea i s'a flint neplacu-tului internuntifi polonez o primire putin onorabila.

SoldatiT germani din cele patru cetatl moldovene cl-Vute all intrat de curend in serviciul Domnulul dinMoldova. In aceea-§T timp lose Mara all dat, in ciuda

1) Residentul 16n Cristofor de Khindsperg eatr4 Impliratul. Ga-lag, in Moldova, 8 Inlie §i 6 August 1674.

390

poruncilor deslilite ale Portil, avail In cite -va marlsate moldovene§ti, dephrtate numal la vre-o done c6surlde lag, le-at prldat cu destvir§ire, all lust 2000 ca-pete de vite §i at tirIt cu d8n§il In robie 4000 de au-Bete. Miseria acestel marl §i frumose thrT e in adevhrIngrozit6re, §i cea din urma pustiire, flicuth maT antdidde PolonesT §i repetath apol de Vitae, a fost atilt deneomene§te rea §1 atht de necrutitor nimicit6re, inchtdone treiml din poporatiune parte s'aii risipit, partes'at prapadit In alto chipurT.

De o cam-dati P6rta se multume§te cu uegotierilede pace at& de lento §i de riipitore de timp ale lulSobieski, fiind-ca sped, ca prin ac6sth ambare el varhu§i a-I ch§tiga pe Magnatil Impotrivitori pentru pace.And de la inceputul campauia a luat de altminteri Intainich Intelcgere cu Mare le-Vizir asupra sa sarcina dea pune la cale negotierile de pace §i de a le duce Ina-inte, de a impedeca de o camdath atacurile Turcilorcontra Po Ionia §i de a-1 deterrain prin fel de fel decuvinte pe Sultanul sa piece de la armath §i sa se In-Ord la Isaccea §i la Adrianopol, ceea ce In adeviir s'a§i Intemplat aunt chte-va 4ile.

In cursul acestor evenimente a murit la Constanti-nopol fostul Domn al Muntenia Grigora§cu Ghica tocmalcaul IT rldea speranta de a fi ridicat ear In scaunulMuntenia 1).

1675 Dupt done raporturl adresate de Domnul Moldova

1) Residental Lin Cristofor de Khindsperg WO Imp6ratul. Ise,29 Septemvrie 1674.

391

Portil, la 24 Decemvrie 1674 §i la 10 lanuarie 1675,§i comunicate In extract, Sobieski, asigurand partea su-periort a Podolia prin generalul Landskoronski, care alust positiune la Camenita, ear partea inferior% princall-vs colonell, care at amas la Bar §i la Mohilew,a intrat cu toiul armatel In Ucraina, uncle a pus gar-nis6ne In cAte-va cettitY, §i a Inaintat OM la Nipru,trel mile de la Zeherin, undo §i-a pus cartierul la ora-§elul So la. Acolo s'a pus, precum se dice, la tale introel Si Moscovitl o invoialt, in virtutea dreia acegia ITcedezt dinc6ce de Nipru Kievul §i Kaniovul, ear Inschimb li se recunkite sttpanirea a t6t1 tars §i a In-tregulul popor de dincolo de Nipru. De ore -ce Polonesilat !Mut cetele de TAtarl ale Sultanulul Hadri Chiral§i le-at facut o perdere de 1000 de mortl, strImtora-tul Dorojenco a Post cuprins la Zeherin de mare spaiml§1 a trimis la Sobieski doT soil cu propunerl de intrarela Invoiall, ceea ce face ca Turd! st an prea puntmult temeiti pe credinta lui. Se alt6pti de altminterisosirea in persona a HanuluI tAtaresc in fruntea ogirilsale, ca st dee 'Avail In Ucraina. Dupt-ce a dislocatcele mai multe din trupele sale poloneze dinc6ce Si din-colo de Bug, Regele Poloniel a a§edat restul pedestrimil§i al cAlltrimii la Mohilew Si a lasat numal pe Gene-ralul Korezki cu lefegil germanT In Ucraina, unde e dealtminterY lipsi de provisiuni. In cetatea fortificattRaskow, care a Post cuceriti §i ea de Polonesi, li s'aasignat loc de §edere pribegitilor fo§tI Domni din Mol-dova §i din Muntenia, Constantin (probabil Basarab, carea domnit In Muntenia de la 1654 pant la 1658,v cdI Engel p. 298) i Petru (probabil Petriceicu, lost

392

Domn din Moldova). Sobieski le asigurdz1 liberilor Cazactmoscoviti de peste Nistru, dacit vor sli intro In Beryl-ciul PolonieT, drepturile nobililor polonezt intrati in ser-vicit, ear supu,ilor dzIce§t1 eliberarea de sub jugulde servitute. Atitudinea mut Dorojenco e And nelamu-rill ; clpetenia Cazacilor de peste Nipru, Popovict, se

pregtte§te sl nfivt16sa'n Moldova.Dupt §tirT sosite mat tar Iiii Merit din Crimea all

ntivtlit In Moldova §i atat to virtutea num6rului forcovIr§itor, cat tii cu ajutorul primit de la Turd allrespins o le§ire a garnisOnel poloneze-germane din ce-tatea Rascow de langl Nistru, all macelarit pe cea maimare- parte din cet ie§iIT i at facut prisonierl pe dot*Rani de frunte. 0 altt ceata de Mart §i anumecea mat puternicl a poruit sub comauda SultanululNuradin, feclorul Manilla Mares; spre Brazlav, ca sifad prisonier pe Sobieski el insult, care a stirnit In'Mart setea de lupta §i de prada prin lipsa WI detrupe §i prin netucrederea ce li-a inspirat-o Moscovitilor,care, recunoscand din scrisorile Id interceptate necre-dinta Id, i-ad refusat ort-§i-ce ajutor tuarmat.

Impreglurarea, cti Sobieski cu t6te progresele facutede armatele lui n'a urmarit §i n'a nimicit un singurturc, ci, din contra, a r6tras cea mat mare parte din6stea mut pentru Ternare in Polonia, e no semu ca eldorqte A lntretie bune relatiuni cu P6rta 11).

1675 Dupli cele din urml rap6rte date de Domnul Mol-

1) Residentul Ion Cristofor de Khindsperg eatrd Impgratnl. Adria-nopol, 7 Fevruarie 1675.

dovit (Dumitragcu Cantacuzino) pe bass informatiunilorprimite din isvere propril Moscovitil i-ah promis mut

Sobieski un Inshmnat corp auxiliar de infanterie, dui edispus sä-1 Intrebuinteze ca garnisene in cethtile din

Ucraina cucerite de el, i-ali refusat lose de o cam-datachIhrimea, pe care o ceruse. Indispus Oat din causaacestel oferte lipsite de bunh-vointh, cat gi In nrmaputeril din ce In ce mat covirgitere a Thtarilor ce seapropish, regele a plecat sub pretextul Incoronlirii dincartierul s6d de iarnh de la Brazlav la Lemberg gi IsVargovia, %sand cethtile ocupate pe Nistru In urmaUpset de provisiunl suficiente In prada unui viitor f6rtenesigur. Nainte de plecarea sa el a rugat pe Hauntththresc gi pe Dorojenco prin scrisorl sthruitere sh mij-locdsch paces Intro Polonia gi Perth ; de Ere -ce fuse elnu s'a rostit de loc In ceea ce privegte conditiunilepacii, Marele-Vizir presupune, eh cedarea Podoliel e

pentru Sobieski gi scum, ca mat nainte, inacceptabillgi eh gandul Jul e numal sh arcane inaintarea In Po-lonia a armatelor turcegtl, pang-ce nu va fi ajunssh se age4e mat bine to scaun gi sh WA tegi cu matmulti putere la rhsboit. Porta doregte cu tote acestegi tot mat 'Teri sa -t sosesch un sol polonez cu pleni-potenth de a tncheia pacea 1).

Alexandra Mavrocordat, caruia Marele-Vizir i-a hen-viintat cererea de a fi admis sh fach servicil de dra-goman, a tradus In audienth propunerea acestnia gi

1) Itesidentul Ion Cristofor de Khindsperg catriS Impiiratal. Adria-nopol, 26 Martie 1675.

1675

393

394

respunsul residentului Khindsperg alit de inexact §i deneajutorat, incat a le§it in mod eclatant la ivill lipsalul de cumtinte in ceea ce prive§te limba turcdsch Siraporturile de la botarele Ungariel, care erati obiectuldiscutiunii, i astfel, fiind compromis in ochil tuturora,are prea de tot putine lime de a mai fi aplicat inasemenea functiuni oficiale i).

1675 Contecusino (Cantacuzino), trimis sh lee informatiunl,s'a tutors in Muntenia Insotit de un ambasador polonez,Si Domnul a Intr(bat pe Marele-Vizir, dach are sii tri-mini pe acest internuntill la Perth, a primit !Ilse res-punsul sh-1 trimith la comandantul suprem Ibrahim-Pap, clad nu are plenipotenth forma §i specialli.

Duph raportul facut de Apaffy la Perth Sobieski pro-pune urmaterele patru conditiunl de pace: a) CedareaMill Turd a unel *AAP din Podolia §ti a cetatilCamenita, lose ca acest teritorih sh fie adaugat la Mol-dova §i cetatea A fie ocupath pe jumetate de Moldo-vent §i pe jurcetate de Turd ; b) retrocedarea catriiPolonia a celei- l'alte juaetliti din Podolia; c) IhsareaIntregeT Derain° in stepanirea lul Dorojenco; d) resti-

tuirea afIntulul morment §i a celor-l'alte locurl sfinteclerulul catolic. Aceste informatiuni nu sunt inse, duphDu raport ulterior al MI Ibrahim-Pap, pe deplin exacte,cad ambasadorul Poloniel a propus, cc-I drept, cedareaunel junietati din Podolia, dar nu §i celel'alte condi-

tiuni. Tocmal de aceea Ibrahim-Pap l'a lasat pe am-

') Residentul I6n Cristofor de Rhindsperg eltr6 Imp6ratnl. Adria-nopol, 17 Innie 1675.

395

basador sa piece acasa Si a trimis cu el o Awl cagun de siguranta pentru solul de pace ce urm6za sltrimita Polonia cu plenipotenta formala §i precis speci-ficata.

Alcxandru Mavrocordat, dt,manul indarjit §1 rivalulprimejdios al dragomanului imieratesc Ianachi Porphy-rita, l'a lipsit pe acesta Inteatata de orT-§i-ce va411,

Incredere §i influents la Porta, incat nimic nu se matp6te obtin6 on scale la cale grin el. De ore -ce duide acesta lanachi i-a facut cu Invederata nueltire §i

necredinta residentulul Khindsperg ru§inea, el i s'a re-fusat audienta in mat multe randurl ceruta la Sultana',§i a marturisit fail de sfiall §i in coutra1icere cu da-toriile oficiului Oa hotarirea lid ferma de a nu inter-val, contra proprinlul Oa Patriarch §i contra cleruluTsat in cestiunea sfintelor locurl in favorul preotimil ca-tolice, Khindsperg propane destituirea neconditionata aacestuT dragoman, care nicT in alte afacert nu e vrednicde Incredere §i a devenit deocamdatit §i incapabil. Re-sidentul crede a paid sa gas6sca Inlocuitor in AlexandraMavrocordat, care submin6za In mod sistematic toteafacerile tratate de Ianachi §i care i s'a oferit 10Khindsperg cu vorbe dcslu§ite sa p6rte in schimbul unelremuneratiunl anuale de grija pentru interesele Impa-rlitc§tT ; pe Ianachi, a adaugat Mavrocordat, carea caOut in dispre la Carte §i a cu desavir§ire lipsit detrecere, nu se p6te pune 'rid un temeit, §i el este Inpresent tot atat de incapabil de a stirni on de a Im-pedeca un rasboit cu Turcii, pe cat de incapabil e Aduel la resolvare favorabila dificila cestiune a granite-lor, cad in acela-§1 timp a fost lovit §i de o b611 tru-

B96

ORA din ce in ce maT grea, §i de instrdinarea amidfor siJT 11).

1676 Dispositiunea pentru destituirea necredincTosuluT Dra-

goman lanachi Perpbyrita, de'i on de mult el fuseserecompensat prin sporirea lefil, a fost luatli astfel, cdresidentul a avut s1-1 erne singuratecele puncte, tocare o acusat de infidelitate §i de alto fapte condamna-bile, sli-i cdrd o rdspundere precisata In scris §i sli otrimitd ac4sta In original Impliratulul. (El a fost losein urmd gratiat iti confirmat din not In positiunea luI).In ceea ce prive§te oferta lul Mavrocordat Imp6ratulpastrdzd o Were eloquentli 2).

1677 Impdratul IT permite residentulul sii dee 1nT Mavro-cordat, dad acesta II va fi facut vre-un bun serviciii,In numele add, drept recompensd vre-un dar 5).

1678 Dupa-cos Khindsperg a presentat in copie cele trelpatente sad manifesto ale luT Wesseleny §i ale compli-cilor 961 francezi mareluT dragoman Alexandra Mavro-cordat, care Intrece pe reposatul Panaioti Nicusio inceea ce prive§te va1a, Inriurirea 0 Increderea gi con-duce aprope dupd bunul so plat afacerile privitere laputerile cre§tine, §i a Malt vii reclamatiunl din causa

I) Residentul Ion Cristofor de Khindsperg clad Impiiratul. PeBosfor, 22 Me, 27 Iunie, 12 Idle, 21 Octomvrie 1676.

2) Imp6ratul Leopold I. elitr6 residentul de is ConstantinopolKhindsperg. Viena, 18 Noemvrie 1676.

3) Imphatal Leopold I. clad residentul de la Constantinopollon Cristofor de Khindsperg. Viena, 9 Aprilie 1677.

897

atitudiniT indoelnice a PortiT, Mavrocordat a rbspuns la17/27 Noemvrie 1677 In scris, el navAlirea in Ungariasuperiora a Insurgentilor maghiarl 0 a trupelor auxi-hare straine s'a lot WA de §tirea §i Invoirea PortilSi ca IndeosebT Apaffy a ciilcat pe MO ordinul ce i s'adat de a nu se amesteca In turburarile din Ungaria.

Prin o anti adresti de la 21 Noemvrie §i 1 Decem-vrio 1677 Mavrocordat area, ca deocamdatii, 'talisand nu i se va fi acordat residentulul a treia audientil,el i-a flout, dupli, cum acesta a dorit, Marelul-Vizirdespre bite cele petrecute in nordul UngarieT tin raportam6nuntit, care nu a lipsit a-1 face pe acesta sä semire de nesupunerea 10 Apaffy ; Marele dragoman apromis totodata a-T obtin6 lul Khindsp erg In curend oaudientl la Sultanul.

Mavrocordat i-a dat residentuluY in o convorbire se-creta sfatul, ca pe bine dispusul Mare-Vizir 0 pa Che-haiaua luT, carom Khindsperg he pusese nu de mullpentru sttrpirea r6sculatilor maghiarl §i pentru nimi-cirea for In perspectivi o Insgmnatit recompensil, sli-icA§tige pe deplin pentru interesele Imp6ratului ()Wind§i predand Marelui-Vizir un dar de 12,000 de galbenl,ear Chehaialel unul de 2000. Cad la Turd, a ob-servat el, e luatA oferta Monti din propriul Indemndrept o promisiune, promisiunea drept obligament, earfapta grabnic implinita drept dar Molt ; apol In fetaactualelor dispositiuni pacinice ale Mareld-Vizir se p6teobtine cu suma simply ceea ce in urma, dup6, incepereacampanieT, nu se va put6 cu una Indoita. Acela-§T sfate repetat §i in scris6rea de la 1/11 Ianuarie 1678 amarelul dragoman §i a apr6pe identic cu Insfircinarea

398

data de Imp6ratul residentuluT, ca sa-1 protnita Mare lig-Vizir nn dar de 30,000 talerT pentru inabuOrea ras-

coleT din Ungaria superiora.In urma dispositinnil luate de M irele-Vizir residentul

a primit, conform cu cererea sa, ca chine drept loon-inta casele reposatuluT Dams din Muntenia GrigorapnGhica, care se Mil in Fanar, pe tormul MariT ; Reniger§i Casanova as §elut §i eT tot acolo 1).

1675 /vend in vedere marea trecere alai Mavrocordat laPorta, trebue sa se fad tot ceea ce e cu pad* sprea tine pe acest influent mare dragoman In bune dispo-sitinnT 2).

1678 Ambasadorul polonez Guinski, care a Incheiat Insfir§it pacea gi s'a invoit cu cedarea cetatilor Bar §iMiedzibor, a propus la 10 Martie Marelui-Vizir in schimbdin partea PolonieT 28 de conditiunl de maT putinliimportanta, care urmdza sa fie trecute in tractatul depace, §i a predat luT Reis-Effendi actul, in care elesunt formulate.

Articolul 6 din aceste care, ca Domnul Moldovil sapredee biserica catolica din Ia§T articolul 7-lea,ca atat Domnul din Moldova §i cel din Ard6l, cat §iPalalele din Silistria din provinciile invecinate sapuns in viitor navalifilor facute In Polonia §i

') Itesidental Ion Cristofor de Khindsperg clad Impdeatal.Constantinopol, 22 Iannarie 1678.

!) Rescriptal Imp6ratalai Leopold I. eitr4 residental Iihinds-Terg. Viena, 1 8 Martie 1678.

lesuitilor,

5i

stavilt

399

altor pagubirl ale supu§ilor polones1 Si ale avutului lor,articolul at nouelea, ca In stele tinutud BA nu se matpuns sill Pa§a dad de cea de la Cameaita, articolul27-lea ca Domnul Moldovii sti puna prin o judecatldrepta caplit conflictului ivit Intro nobilul de Balaban§i moldovdnul Ursachi.

De Ere -ce tractatul de pace tncheiat Intro Porta §iPo Ionia a fost subscris la Constantinopol ants la 6Martie 1678 de catrA acelall Palatin de Calm JanGninski, ca ambasador, §i de MO Starostele de ChelmMihail Rzwuski, e cam problematica acceptarea poste-riora a acestor pretensiuni 1).

LucrAnd In tainiel lntelegere cu POrta, Regele 16n 1678

Sobieski a trecnt intr6ga Podolie In mantle Turcilor,pentru-ca el prin despuierl §i prin asuprirt sa ruinezeIn avutul for §i s. serac6sea pe adversaril IA cel matde frunte §i mat bogati senatorl, care an acolo mo§il.El dore§te §i cere afara de ac6sta o puternica navalltatar6sca In interiorul Poloniet numat §i numal pen-tru umilirea §i inabu§irea celor- l'altl adversary lateralat but. Drept asemenea adversary aunt socotitl: Krizki,subcamerariul de Cali§, Palatinul Kaliski, Starostele deMezerict In Po Ionia mica, Pisarski, Lubowiezki, Pen-koslayski, Remiano Kielzewski, Palatinul Chalminski,ambasador in Porta, Pissad Kalminski, Konachoski din

Litvania, Generalul Paz, Cancelarul Paz, §i, in sfir§it,Vicecancelarul Principe de Radziwil, cumnat §i In acelall

1) Residental Ion Cristofor de Khindsperg catrIi Impgratal.Constantinopol, 28 Martie 1678.

400

timp du§man de mode al lui Sobieski, care lucrez1 toyImpreunii pentru Asturnarea lui 1).

1678 De ore-ce Chmielnizki Intel) adreA trimis4 la 15Iunie 1678 din tab6ra turdscl de la Bender Regeluise subscrie Maiestati Vestrae amicus Georgius GedeonVititius Hmilinski, Princeps minoris Rusiae et Ucrainiae,et Dux Exercitus Zaporoviensis", Regele e adenc indig-nat din causa cli el '§1 aroga titlul de Principe al Ru-siei mid §i mai ales din causa expresiunil Amicus g,care presupune egalitatea de rang ; el insarcindzit darpe ambasadorul sell sll reclame la Porte. §i se. protes-teze In deosebi In ceea ce privete expresiunea acdsta,pe care nici chiar Domnil din Moldova §i din Muntenian'all vole sa se folosdsca In relatiunile for cu RegilPoloniei 2).

1678 El at dat dragomanuld Imp6rAtesc Marc AntoniaMamnca della Torre, care a fost trimis la Silistria,uncle se Mk Sultana!, indrumarea de a cultiva uecur-mat relatiunile cu marele dragoman Mavrocordat, caree bine dispus In ceea ce prive§te interesele Impratului,§i de a-I spune, cl el (Mamuca) nu are in virtutea in-structinnilor sale vole de a Intreprinde nici un pas Made §tirea, farli de sfatul §i Parh de spriginul lui 2).

1) Residental 16a Cristofor de Khindsperg elitr4 Impgratal.Constantinopol, 7 Aka 1678.

2) Regle Ion Sobieski egtril ambasadorul du de Is P6rtaotomanii. laworow, 13 Idle 1678.

2) Internantial Petra Premise Hoffmann gi residental I6n Cri-stofor de Shindsperg catre ImpiSratal. Adrianopol, 15 Septemvrie1678.

403

Dui It cererea residentulul gi dupli ce a obtinut mal 1679

nainte permisiunea MareluT Vizir marele dragoman alPortiT Alexandra Mavrocordat i-a fled luf Hoffmann

la 28 Noemvrie o visits gi i-a promis a sprigini cuMa Manta sa cererea de a i se acorda audientapublics atat la Sultanul, cat Si la Marele Vizir gi oaudienta private la acesta, precum gi de a i se sporitainul prey de tot mic. Cu ocasiunea acesta Hoffmann.i-a facut un dar de 360 galbenT In piese, pe care dupeun scurt refus s'a hotarIt a-I primi gi s'a pus la dis-positiune ca Rind gata de a servi pe Imparatul In oil-$i-care afacere Si orl-gi-cand. Mavrocordat a gi obtinutpe Oina de 7 Decemvrie audienta publics la Mare leVizir, care a facut atat lul Hoffmann, cat gi luT Khinds-perg o primire amicala, ear in ceea ce privegte cele-I'alte dorinte li-a dat buns sperante 1).

Antonie-Pods (Rosetti), scos anal trecnt din Domnia 1079

Moldovil, a fost slit de Mare le Vizir prin bicTuire gi

prin schingiuirl (flagellato et martirisat o) sa spud, lo-cul, uncle gi-a ascuns banil, Si astfel nevoit a da 300de pungT ; el tangegte cu tote aceste in temnita farade sfIrgit.

Nu de mutt un sol special a comunicat DomnuluTMuntenia (erban Cantacuzino) cererea luT Apaffy al nupermits trecerea la Port, a nicT until Ardelen afarli deeel preve4utl cu permisiune speciall.

?lima' in timpul celor din urma dna lunT de Ole

1) Internuntinl Petra Franciac Hoffmann catr4 Impgratul.Adrianopol, 16 Septemvrie 1678.

59,838. III. 26

402

Mare le-Vizir a stors de la Domnul din Moldova §i de lacel din Muntenia 700 de pungi, ceea ce nu-1 Impededde a maY continua fatit cu (WO acest sistem de des-puiere. In adevk aceste doug tArr par a fi ajuns prinalchimie in posesiunea secretulut de a face bad., batafartt de InsAmnatele contribuiri naturale de cal, her-bed, unt, Bare, cdrA, mlere §i altele pot sit satisfactisetea de avere a Turcilor §i prin atat de marl somede banl 1).

1679 Hoffmann a flcut la Mare le Vizir In numele ImpAra-tulul §i pe baza tractatulul de la itvatorok reclama-tiunl contra Id Apaffi, fiind-cit el a silit aga 4icand,pe insurgentil magbiarY, care inclinati a intra la Invoiall, sit stAruie in resvratirea for §i de aceea a arestatpe TRU, capetenia insurgentilor §i a tnlocuit en alppe ofiterii lul. Apol cumnatul Jul Apaffy, Teleki (adecti

TOkeli-sic), s'a ridicat din noA In fruntea riisculatilor §ia rAspAndit pretutindeni vorba, el Apaffy se va pune el!mil in frunte §i va Intrebuinta pentru sporirea tru-pelor sale de lefegil tributul anual al Arddlulul, pe carePArta i l'a asignat spre scopul acesta, cit Pap de Buda,precum §1 Domnul din Moldova §i cel din Muntenia aA §iprimit ordinul de a-I veni cu 40,000 Ameni In ajutor§i el insurgentil n'at vole de a se implica cu ImpAra-tul Ilia de aprobarea prealabill a Portii.

Asigurandu-1 cu tot din adinsul despre iubirea depace a guvernulaf otoman §i despre procederile el fit-

') Raportul anal informator secret. V. 0. (probabil Constanti-nopol), 10 Maiii gi 18 lank 1679.

403

tip, earl nu fatarnice, Mare le-Vizir a negat fari dereserva atat participarea Portil la cele ce so petrec, catqi cele afirmate de Apaffy §i de Mill, a declarat ca§tirile stint lipsite de temeiti §i respandite cu rea vo-inta, a negat in deosebi, cl s'ar fi dat Pa§alet de Buda§i Domnilor din Odle romane ordinul de a sprigini peresculatt §i cl trioutul ar fi fort asignat pentru inar-marile facute de Apaffy, gi a promis, ca Se va trimitefitra de IntarOiere o agatta la fata loculul, ca sa cer-ceteze adevorata stare a lucrurilor §i 81 fad raportamentintit I).

A§teptand In Seraiul de la Adrianopol sa fie primit 1679

de Sultanul, Internuntiul a grit In divan pe noul Domnal Muntenia (erban Cantacuzino), care qtepta §i elin societatea mareluT dragoman Alexandra Mavrocordat,Pa salutat politicos §i Pa felicitat prin dragomanul in-ternuntiaturit Marc Antonio Mamma della Torre pentraridicarea Id in scaun, §i Domnul a respuns cu bye.,derail multumire la saint §i felicitare. Debi erban n'aavut voie de a a§tepta In divan §i n'a fort distins prino ospetie publici, el a avnt la audio* pasul inaintede internuntitt, a realm fuse la Sultanul numaT cate-vaminute, ca shit exprime devotamentul. Hoffmann aremas la Sultanul pentru o conversatiune mat fungi, bachiar a putut sl presente pe cati-va dintre Insotitoriiset, care alt presentat el Sultanulul omagiile for 2).

Internantiul Petra Francisc Hoffmann catrii Impgratul. Con-stantinopol, 7 Ionia 1679.

Internuntiul Petra Francisc Hoffman catr6 Imphatul. Con-stantinopol, 25 August 1679.

§i

2)

404

1680 5erban Cantacuzino, care a Post numit cu un anInainte de acdsta Down al MuntenieT, a trebuit sa pia-tdsca pentru acdsta numire Sultanulul, Mare luf Vizir,ValideT §i altor marl dignitarl In timp de un an 1300de pungT. E de observat, ca o punga contine 500 lel(lioni), ear 21/4 lei fac un galbdn 1).

1680 Avdnd In vedere greutatile, cu care se Oda rdsboiulin provinciile de la sud ale RusieT, undo marea puterea Tarului, cat §i imposibilitatea de a aduna provisiunT§i munitiunT din tinuturile sleite ale Moldova §i ale-

Ucrainei, precum §i greutatea de a transporta acesteobiecte de prima necesitate spre stepele Rusiei de lam601-0i pun marl pedeci inaintaril, Mare le Vizir, in-grijat de bunul Oa nume, dorege din Ma inima paceacu Rusia. El a dat dar la 4 Fevruarie in Ma talnape de o parte Hann luT tataresc, ca vecin al Tarn le,ear pe de alta in mai multe rendurl luf Duca-Voila,Domnul din Moldova, ca coreligionar al Marelul Duce,Insarcinarea de a se oferi Curtil din Moscva ca mijlo-citorT, fuse astfel, ca sit nu §tie unul despre altul, dea-I determiva a trimite un plenipotentiar la Porta §ide a-I promite intervenirea In favorul luT; lucrurile allInse O. fie presentate astfel ca§i-cand Moscovitil ar fidorind paces din propriul for indemn §i ca§i-cand Ma-rele Vizir, care IT promite de altminterT ambasadorululmoscovit o bud primire §i deplina reu§ita, n'ar §tinimic despre acdsta mijlocire.

1) Raportul dragomanuld imp6riteec Marc Antonio Mame"della Torre despre evenimentele din Tunis. Conetantinopol, 28Immarie 1680.

405

Hanul Tlitaresc §i Domnul MoldoviI all trimis cugandul acesta, fie-care pentru sine, in mai multe ren-dart sofa la Mare le Duce de Moscva, la Incept WA deefect. In cele din urma Hanul tataresc a isbutit alobtie trimiterea la Nal a uneY solii moscovite, care afost indrumata a se pane de o cam-data in intelegerecu Hanul. Cu nu mai patina staruinta a continuatDuca-Voda lucrarea de mijlocire, a trimis In trey ran-dud solie la Moscva, a intimidat pe Mare le Duce prinamanunte exagerate despre inarmarile Turcilor, spuindca sent gata 500,000 de soldati turce5ti sä piece en300 de tunurl §i vor fi sporiti cu t6te ogirile dinAsia, §i a Meat astfel, ca, s'a trimis la Porta un solmoscovit cu propunerl de pace, deci ca mijlocirea lul afost acceptata.

Locuitoril Muntenia as facut In Porta reclamatiunienergies contra unul Grec, care a insotit pe Duca caDomn al Muntenia §i a fost pus in o functiune destat, §i Pad acusat a fi stors pe nedrept bad, lii Ma-rele Vizir l'a §i osandit in adevar sa restitue basil, dincare o parte, 60 de pang (30,000 lei), all fost se-chestrati flira de intailiere.

Primal dragoman al PortiY, Alexandra Mavrocordat,dorind sail §tie asigurate capitalurile disponibile In

maul sigure, a oferit nationalilor germanl din Constan-tinopol din propriul sad Indemn an imprumut de cate-vamil de taleri cu obicinuita camata de 20 °/o, lase cuconditiunea, ca Kuniz va aproba §i va confirma mainainte acest Imprumut. De§i comunitatea nationala ger-mana nu are de loc trebuinta de un asemenea Impru-mut, residentul Kuniz, dorind saI fad oferentului o

406

mare placere ca§tige bunavointa lui, s'a simtitindemnat a primi pentra suma de 1000 talon garantiape timp de un an ; el cere de altminter1 de la Imi a-ratul autorisatiunea de a mal garanta §i pentru un alt.imprumut de 3000-10,000 taleri, §i e de parer°, cacametele marl ce se platesc pentru Imprumut se com-pensaza Indoit pe alto cal 1).

1681 Marele dragoman al Portii Alexandra Mavrocordat s'arugat sa i se cumpere cate-va carp din Viena §i anumeoperele complecte ale 10 Aldobrandino, scrierile istoriceale contelul Gualdo Priorato, sate -va din scrierile istorio-grafice mat noue in latine§te orl 1n italiene§te §i, insfir§it, cele din urma scrierl medicinale §i a Si depuspentru ele In manile residentulul suma de 100 de gal-bent. Consiliul antic de resboiti s'a pronuntat lose inraportul adresat (la 25 Fevruarie 1681) Imeratuluicontra implinirii acestel cereri §i a facut propuuerea,ca sa nu se dee ilia un raspuns in ceea ce prive§tecererea lui Mavrocordat, del snot tot felul de conside-ratiuni, pentra care aceste scrieri istorice nu e binesa eking& in manile Turcilor §i In deosebi istoria luiGualdi asupra celul din urma rasboia turcesc p6te sa-idee Portal multe indicatiunl gi Indrumari folositare §itocmal In vederea acestora pare a fi Indreptata inten-tiunea.

1) Ambasadorul imp6rittese Gheorghie Criatof de Kuniz dareImperatul, §i secretarul internuntial I6n Gheorghie Pneeherconsilinl imperial de Asboiii. Constantinopol, 11 Martie, 19Aprilie §i 16 Septemvrie 1680.

§I sa

catr6

407

Titlul, pe care Turcil II dad acorn de obiceid Prin-cipeluT din Ard41 e Hakim", fiind-ca titulatura ,,Kral"sad Rege de maY nainte a devenit in curgerea timpu-rilor de tot nepotrivita jignitOre pentru intereseleImpdratului, ear titlul Belie, care li se ovine Dom-nilor din Moldova gi din Muntenia, nu a fost intrebu-intat §i faa cu Principe le din Ard61, a caruia positiunese deosebe§te In mod esential de a acestora maY alesprin aceea, ca el nu pate, ca ace§tia, sa fie ridicat inscaun §i resturnat dupi bunul plat al PortiY, deci are intot casul o positiune maY asigurata.

Domnul din Moldova §i cel din Muntenia ad primitordinul de a se alatura cu 5000 de OmenT la Pa§a deOradea-Mare §i de a se Lind In timpul campanieY ce seIncepe de Indrumarile primite de la acesta in ceea ceprive§te aprovisionarile, directiunea mi§carilor §i c. 1.La inceputul lul Julie s'ad §i unit atat acqtia, catcate-va mil de Tatar! cu Pap de Oradea-Mare.

DuCa-Voda, Domnul MoldoviT din nod confirmat inscaun, a avut la 28 Iulie parte de on6rea de a fi pri-mit in audienta publica de Marele Vizir, care l'a pustotodata Hatman al Cazacilor in locul lul Iuzko Chmil-niski. De la acest pamant al Cazacilor Parta nu cerein adevdr tribut, ci I'a Insarcinat pe Duca-Voda numalcu purtarea de grija pentru repopularea tdriT rdmasepustie, pentru-ca in viitor sa-1 fie cu putinta a adunaPara de greutate din ea on -§i-cand cate-va mil de Ca-zacl destoinici de lupta.

Se vorbe§te pretutinden! §i a mers §i In nrechile ce-lor de la Porta §tirea, ca, Mavrocordat a primit in maYmulte randurl darurl de In Apaffy, cu totul peste

§i

pi

408

20,000 de galbeni. Spre a o masca ac6sta §i spro athlatura reclamatiunile reciproce, marele dragoman I§T dlisilinta de a determina Porta sh abata pe Comitil Csaky §iPasko de la planul for §i sh-I trimith In Ard61 la Apaffy,ceea ce acestuia iar veni la socot61h. 0 Bona dovadh despretainica Intelegere dintre Apaffy §i Mavrocordat a fostatitudinea celor din unlit deputati ardeleni LadislauSz6kely, Gbeorghe Garoffy §i Stefan Mike, care cu oca-siunea predarii tributulul anual aft spriginit cererea, caP6rta sh recun6sca §i sh confirme pe fiiul lul Apaffy Indignitatea de Principe, (land Marelul Vizir un dar de12,000 galbenl, ear DA Mavrocordat unul de 2000.

Unul dintre acetl deputati, Garoffy, trAie§te in dq-mhnie neImpacata cu Csaki §i de aceea s'a retras peascuns In Moldova 1).

1682 Domnul din Moldova, cel din Muntenia §1 cel dinArd61, precum §i multe pa§ale din Turcia europ6n1 atprimit ordinul de a sta Bata cu o§tirile lor, pentru-cash path pleca fhrl de IntarOiere duph primul semu celi se va da la locul de destinatiune 2).

1682 In urma stArnintelor puse de Mavrocordat In maimulte rAndurI prin residentul, Imr6ratul dh rospunsul,ch a luat dispositiunea, ca chrtile dorite de Mavrocordat

I) Residentul Gheorghie Cristof de Hulk eatrii Impgratul, inparte §i eltril consiliul Emile de rhboiil. Adrianopol, 5 §i 6 Fe-vruarie, Constantinopol 12 §1 31 Iulie, 27 Septemvrie, 26 Noem-vrie 1681.

2) Residentul Gheorghie Cristof de Kuniz end Impdratul. Con-stantinopol, 26 Fevruarie 1682.

409

sa fie trimise la Constantinopol, ear cheltuielile impreu-nate cu acesta sa fie acoperite din cassa statulul ; el

ordona de altminterf In acela-§T timp sa i se restituereclamantuluT §i ceY 100 de galbeni depug In manileresiden tuluT, pentru-ca omul acesta, care p6te sa fie totatat de folositor ca plgubi tor, sa fie tiuut prin acdstacu atat maY virtos in dispositiuni binevoitore 1).

Spre a-IT asigura buna-vointa luT Mavrocordat pe 1682

viitor, Caprara i-a Wait nu de mult eel 100 degalbeni, pe care i-a trimis printr'un om de Incredereinteun plic pecetluit. Tot ast fel ar putd, duph-cumcredo internuntiul, sa fie c4tigati §i catf-va dintre fa-voritil MareluT Vizir, acesta Insu-§1 fuse on in mod

Acesta dore§te adeca §i vrea cu tot din adinsulsfl atite focul r63boiuluT, fiind-ca, urgisit cum le estetuturora, e amenintat WI de rasboiil de neaparata ca-dere, pe cand in r63boiii p6te sa Tee o atitudine dicta -toriala sa gasdsca destule ocasiuni spre a nimici peadversariT s61. Toemal de aceea fate cu el orT-§i-cine

se afla in primejdia de a-IT cheltui bauil §i de a nusc6te cu t6te ace ste nimic la capet.

Ala a patit-o nu de mutt Apaffi, care i-a oferit60,000 de talerl, pentru-ca sa fie scutit de a Tell deasta-data la rosboiii 1i pentru-ca fiiul sou sa fie de-signat ca succesor. Marele Vizir a primit bucuros aceltYbani, nu l'a scutit 'lose pe Principele Ard6luluI de o bli-gamentul militar, ci din contra i l'a Lupus cu tOta

1) Reeeriptnl Imp6ratului Leopold I. eXtr6 residentul Kuniz.

Linz, 15 Martie 1682.

cigar.

si

gi

410

rig6rea, pi tot atat de putin a incuviintat succesiuneatInerulul Apaffy.

Ear numal cu promisiunt, care nu aunt insotite defapte, Turcul fuse In genera nu se multumepte, cacY elvrea sa princla promisiunea in mina, ear nu numaY s'oalba in vorbe 1).

1682 In vreme-ce Pasco se afia and la Porta, ComiteleCsaky petrece la Domnul Muntenia (erban Cantacu-zino), prin care Mare le Vizir l'a vcstit, ca In casul uneischimbari de Domnl In Arc141 va avd cu deosebire invedere pers6na lul 2).

1683 Done Agate at fost trimise in Moldova pi in Mun-tenia, ca sa adune un anumit num& de cal, pa caredupa vechitil obiceit DomniT acestor tarY aunt datorl a-Ida cu ocasiunea vre-una cliletorii ce face Sultanul 2).

1684 Domnul Muntenia (erban Cantacuzino) a platit tri-butul anual, a dat multe daruri pi a obtinut confir-marea din noti in Domnie 4).

1688 In cursul tuna Ianuarie all sosit la 130 rta reclama-

Internuntiul Albert Caprara eatrii Imp6ratul. Constantinopol,22 §i 25 Iunie 1682.

2) Residentul Gheorghe Cristof de Kuntz dug consiliul unitede r6sboil Constantinopol, 11 August 1682.

Residentul Gheorghe Cristof de Kuntz csitrg consiliul !oliode plzbo.11. Idrianopol, 20 Fevruarie 1683.

4) Dragomanul Imperatesc Gheorghe Cleronomos eltrif consilialaulie de asboil Constantinopol, 1 lanuarie 1684.

1)

a)

tinnile Domnului Munteniei contra Tatarilor, care afiInceput sa intre cu puterea'n Cara, ca sa Ternezenetiind sOma de protestarile Domnulut P6rta a matfail de Intar4iere m6surile dorite, §i Sultanul li-a po-runcit Tatarilor sä se int6rca fara de amanare acasa 1).

be Ere -ce e de temut, el trimiterea comisarilor depace aI Polonid la congresul din Viena va suferi Inurma turburarilor din diets §i a interveniril partidulu1din orositiune o =bare mai lungs, Principele Lubo-mirski r6ga pe ImOratul sa cuprin4a §i pe Polonia Intractatul de pace, dad, acesta se va fi incheiand ma!nainte de sosirea consilierilor polom z1, Inse en condi-tiunea, ca Polonia sa prim6sca 'papa cetatea Camenitadimpreuna cu teritoriul ce se tine de ea, sa primdscagarautil suficiente, ca In viitor 'Mali nu Tor ma! Du-vall pe teritoriul eY, ca Turcii sa-I plat6sca regatuldpolon o sums potrivita drept despagubire de resboiti §ica P6rta sa cedeze Moldova Lana la fag, deci cat afost mai nainte sub stapanirea Poloniei 2).

Cele mat 1nalte cercur1 guvernamentale din Poloniadoresc §i staruie, ca Imp6ratul tot sa cdra In tractatulde pace retrocedarea clita Polonia a Camenite1 §i aMoldovii, Si dach Regele nu va ]ua parte la negotierilede pace cu Turcii on cel putin, va arr ana trimiterea,

1) Dragomannl Imphitesc Gheorghe Cleronomos_clitrg tonailiulaulic de dsbohl. Constantinopol, 6 Hartle 1688.

2) Principele Lubomirski, mare§alal Poloniel, cltr6 ImphatulLeopold I. Var§ovia, 2 Pevruarie 1689.

1689

411

aid,

412

de§i acum hotartta, a comisarilor la congresul de pacedin Viena 1).

1689 Condltiunea 5. Transilvania, Muntenia §i Moldova,care In vechime erati provincil ce setineafi de 'regatul Ilogarief §i careparte s'afi supus armelor ImpOratuluidin propriul for tndemn, parte suntconsiderate ca find recucerite §i re-Incorporate in regatul ungar, suntcastigate de Majestatea Sa Cesaree §1regie cu cel mai deplin drept de

proprietate Si nu all sa mai fie suprate pentru nicT un fel de alma-,site de tribut orT cu pretensiunT for-mate sub ori-§i-ce alt pretext, ci sevor anula pe deplin §i se vor cassat6te aceste, precum §i t6te cele In-temeiate pe tractatele de mai na-lute.

Conditiunea 10. Moldavia quoque etc. (ve4I maisus sub 1689, 12 Martie).

(Ambasadorulul turcesc i s'a facut la 12 Martie1689 conunicare data In scris despre continutul con-ditiunilor, In acdsta se afla Imo numal conditiuneaNr. 10, ear nu Si cea de sub Nr. 5. 2).

1) Ambasadoral imptirltesc Hans Cristof Baron Zierowski endImpiSratul. Varyvia, 12 Fevrnarie 1689.

2) Project pentra rgspunsal Impgratulai la propanerile de la15 Fevrnarie 1689 ale ambasadorilor tarce§tI, propns de Comi-

418

Articolul 10 din aceste suna : Plimentul Moldovii vafi le§ertat pe deplin de Mari, care at sa se retragala locuintele for de mai nainte dincolo de Nistru §i dintinutul Bugracului, §i tinutul luat de la Tatars, pe careel WA A-1 mai ocupe In viitor, are sa fie restituit Indeplin Moldovenilor ".

(In originalul latin sung acest pasagiti astfel:10. Conditio. Moldaviae territorium quoque b Tataris,

in pristinas suas sedes ultra Boris-thenem et Budziac translatis, omninbevacuabitur, fietque Moldavis perTartaros erepti territorii, deinceps noneripiendi, plenaria restitutio 1),

El trimite done scrisori ale luT Gaspar Sdndor, aju- 1689Moral luT T6k61i, catre Archiepiscopul de StrigoniuGheorghe Szdcheny §i catrt Palatinul Principele PaulEszterhazy, amendoue de la 28 Decemvrie 1688. De laacela-g sunt §i cu acea-g data alto done scrisori,una catrt Principesa Elena Zrioy, ear alta catrt sopasa Elisabeta Pali de la lidscndrk.

Archiepiscopului Palatinulul li se piing() Ga§parSdndor de ostanelile §i de nevoile sale, recomanda Inocrotirea for pe sotia sa §i pe copiil Bbl §i roga peamendol sa-T 1ncuviinteze o Intillnire de jumgtate de

tele Kinsky qi aprobat in conferenta de la 11 Martie a consilie-rilor imperete§t1. Viena, 3 Martie 1689.

') Rearmed ImperatulnY, in nnmele §i al aliatilor eel, lapropunerile de pace ale comisarilor de pace al Tnrcid, comunicatacestora oficial In intalnirea de la Comitele Kineki. Viena, 12Martie 1689.

§i

1i

sed

414

cds, ca si le fad ptopunerT importaute. PrincipeselElena Zriny IT da de otire, cA Td lioli, care se afllvolnic oi slinetos Ia Vidin, l'a trimis ca sol In Mun-tenia. Pe sotia sa o inviti sA se adreseze la Archie-piscopul of la Palatinul cu rugAmintea de a i se In-cuviinta, ca si trimita scrisorile el pentru (Mosul fieprin Arddl la Voivodul Munteniel, care i le va preda,fie prin comandantul cetAtil de Be !grad Comitele GuidoStahremberg orl prin generalul sOrbesc Novae 1).

1689 Domani Muntenia adunli o puternicl armatl de20,000 de bled, ceea ce 11 dl ImOratulul putinta dea cnceri Muntenia 2).

1689 Impdratul (11 aprobarea ceruta pentru rdspunsul cei s'a propus a-I da solulul din Muntenia of pentru tri-miterea Id Mateid Cleronomos In Muntenia spre a-Iduce Domnulul (Constantin Brancovdnu) rA3punsal Im-pAratuld 3).

1689 Pe dud ambasadoral Venetia a cerut of a oi obtiuntde Ia guvernal sda aprobare pentru rumperea negotie-rilor de pace oi pentru conoediafea comisarilor de pace

1) Maregalul locotenent Comitele Friedrich Vtterani citrli con-siliul antic de rdsboill. Sibiiii, 24 Martie 1689.

°) Dragomanul impgratese Gheorghe Cleronomos catrd consiliulanlic de riSsbniii. Constantinopol, 16 Apri lie 1689.

2) Imp6ratul Leopold I. citrii guvernatorul Austria de JosComitele Ion Quinter Jorger gi cata consiliul anlic de rilsboiii gidirectorul de cancelarie Baronul Cristo f de Dorsch. Augsburg, 10Octomvrie 1689.

416

aT Turciet, Alexandra Mavrocordat a %cut prin drago-manul venetian Tarsia Incercarea de a Indupleca pe am-basadorul Venatiel sa intro intr'un fel 6re-care la In-voiali In ceea ce priveitte pretensiunile acestet republicein genere anume cat pentru Malvasia §i sa scota ast-fel Venetia din tovara§ia de arme cu Imperatul. Amba-sadorul s'a simtit Inse jignit de meat& presupunore, aprotestat cat pentru viitor contra unor asemenea ispi-tirT a Incheiat declarand cu hotartre, ca republicanu se va desface de loc de aliatiT el §i cu atat maipupa se va lesa sa fie adimenita a Incbeia o pace se-parate, care ar fi in mare grad contra intereselor Ve-netieT §i contra dignitatii et.

La plecare ambasadoril turcqtI as luat In primirerespunsul pecetluit at Imperatuld catre Sultana' §i catreMare le Vizir stand, drept semn de omagill, to piciere,spot li s'a %cut Impede Ore, ca misiunea for nu pet esa aiba decal resultatul, pe care Pali obtinut §i ca ast-fel din partea Imperatulul nu se maT pane nici o pe-deca pleceril lor. In mod confidential Inse Mavrocordata Incredintat pe dragomanul Curtil Lachewicz despreadenca s'a parere de red, ca atat de obositerele nego-tieri afi fost zadarnice, §i §i-a erprimat sperauta, ca

acasd va put6 sa fie pentru interesele Imperate§t1 maTfolositort decal aiurea, dar an a lipsit a spune, ca Sul-tanulut tt este pe Mogi tOta buns-vointa peste putintilsa cumpere pacea cedand WI 1).

') Raportnl Comitelni Jon Quintin forger §i al BaronulnCristof Dorsch catriS Impiiratul. Viena, 13 Decemvrie 1689.

pf

pi

416

1690 Episcopul Don Giuseppe Camillo, phut la Chio, denude se trage Si Mavrocordat, §i-a Pant Inainte de 26de ani cu acesta studille la Roma, unde afi fost pri-mly am6ndoY In seminarul Grecilor (seminario dei Greci)§i afi. stat pests trey ad impreunl ca bunt fiT aY bise-ricii romane (tntti due boni uniti con la chiesa ro-mana). De la Roma Mavrocordat s'a dus in patria sa,la Chio, apol la Constantinopol, undo i s'a dat posi-tiunea de dragoman al PortiY.

Primind §tirea despre sosirea Cardinalulul Sollonicz,Mavrocordat i-a trimis prin dragomanul Curtil Lacho-vicz compliment° respectu6se §i a cerut de la el volede a se Int6lni cu Episcopul Don Camillo, vecbiul s6dprieten din tinerete.

Cu permisiunea Comitelul Jorger §i alul Taun (pro-babil Daun) Episcopul s'a presentat la 11 lanuarie inlocuinta lul Mavrocordat, unde ambit s'ati recunoscutnumal cleat §i all stat tim p de trey c6sue de vorbl.

Mavrocordat a 1is, In genera vorbind, ca el a insotitpe tovarA§il §i pe con-comisaril s61 turd numal avendsperanta, di va put6 sa se Int6rca a case cu cr6ngade mfislin a 'Alert ; ac6stl speranta s'a zfidfirnicit Insedin causa pretensiunilor exagerate ale puterilor cre§tine,care, In contra4icere cu principiul totdeauna usitat, cafie-care dintre beligerany are sa pastreze la Inchsereaplcil ceea ce a luat de la dulman In timpul resboiului,nu s'at multumit cu concesiunile facute de Turd §idupli, t6te semnele nu mint nicl Intre den§i1 in clar,cad pretind acum tot teritoriul pad In Marea N6grii,acum ear tot panli In Marea Adriatica gii nu all propusnicl °data un mod de InvoialS pe deplin precis,

Observand Episcopul, ca ambasadoril turce§t1 ar tre-

417

bui sh-1 fad ImparatuluY of In0-0 In persona Imparta -wire despre ultima for hotarlre, dada nu pot s'o fadacdsta prin vre-o persha vrednica de Ma Increderea,Mavrocordat a respuns, ca ultima hotarire a Turcilor esa be acorde puterilor cre§tine ceea ce el as cucerit §icontinua a avd In stapanirea for ; e lose In contra0i-cere cu dispositiunile Coranulul A cedeze orate, cetat1or! teritoril, care nu as fost cucerite de inimici.

Objectiunea, ca cu anevoil s'ar putd Inchipui o pace,prin care Cara deschisli ar cadd sub stapanirea Cre0i-nilor, ear cetatile tuvecivate, care o domindza, ca deexemplu Kanizsa, on care all A. fie considerate ca po-sitiuni perdute In mi;locul unul teritoria crqtinesc, stifie Mate Turcilor, Mavrocordat a inlaturat-o prin ob-servatiunea, di pentru acdsta s'ar putd gasi expedient.§i numal din causa cetatil Kanizsa n'ar fi nevoie A sezadarnicdsca negotierile de pace. OrY-0-cat de mahnitar fi, a his el, ca nu a putut sa-I aduca Portif pacea,ea nu p6te sa-I fad nicl o imputare, cad el s'a tinutIntru tote de instructiunile primite de la ea. El a ru-gat, in sfir0t, pe Episcopul, amicul sea din tinerete,sa-I mab dee Intelnire, ear fate cu dragomanul Lachewicz aexprimat dorinta de a so MOIni la vre-un lot potrivit en C ar-dinalul Kollonich, care tocmaf se intorsese de la Roma, 0Lachewicz i-a propus, ca cel maY potrivit be spre scopulacesta biserica Augustinilor, tot atat de apropiata de locu-inta ambasadorilor ca de gradina episcopdsca, un lot, nudemaY u§or s'ar putd pune la cale o asemenea Intelnire fareostentatiune. Mavrocordat s'a declarat multamit cu'acdsta 1).

1) Cardinalul Leopold de Kollonicz cltri3 Wardenberg. Viena, 12Iannarie 1690.

59,838. III. 27

418

1690 La 13 Ianuarie Cardinalul Kollonicz a trimis din

nod pe Episcopul Don Giuseppe Camillo §i pe dragoma -nul Lachewicz la Mavrocordat, care lose, pretextand caurea sh se spoved6sch, a dephrtat pe Lachewicz §i astat peste done c6suri in convorbire secrets cu Episco-pul. De 6re-ce fuse dupa ritul bisericil grece§t1 spove-dania e prescrish numal de patru orT pe an, §i anumein cele patru posturi marl, in care categoric nu radetimpul de acum, Si afarl de ac6sta Mavrocordat a §iimplinit la Craciun ac6sti datorie prin capelauul sed,spovedania se presenta cu atilt mai vireos ca simplupretext, cu cat, duph informatiunile primite §i cu t6teafirmarile contrare ale EpiscopuluT, Mavrocordat nu enimic mai putin decat in bun catolic 1).

1690 Duph-cum raport6z1 Consiliul aulic de resboid, Ale-xandru Mavrocordat a cumparat de la libraril din

Viena o com6r1 de opere alese cu continut politic, mi-litar, istoric §i de alth natura, ca sa le lee cu densulcu ocasiunea apropiatel sale plechri.

De 6re-ce lase prin o asemenea procedere se aduc lacunoginta du§manului principiile artel de a guverna iiia purta resbdie In statele cregine §i astfel se dad totatate arms in manile du§manului, ceea ce pete sa aduchprimejdit §i pagube pentru cre§tinetate, s'a luat de ocamdath pentru intimpinarea acestel primejdiT disposi-tiunea, ca agile cumphrate sa fie cercetate §i alese decomisarl competenti, earl operele problematice sa fiedate la o parte §i oprite aid. S'a cerut deci de la li-

1) Raportul Comitelul 16n Drger 11 tad Cristof Dorsch ciltriiImpgratul. Viena, 14 Ianuarie 1690.

419

brarY lista cartilor comparate de Mavrocordat §i s'atrimis censorulul Pater Menegatti, ca sa alega diutreele pe cele exceptionate, dandu-se permisiunea, ca ope-rele considerate ca inofensive sa-T fie predate cumpari-toruluT ').

Atat miisura de precautiune luata In ceea ce privege 1690

cartile cumparate de Mavrocordat, cat §i predarea catrdcumparator a celor neexceptionate e aprobata de Imp6-ratul,

Pentru viitor posesoriT de cartY §i libraril din Vienaall sa fie IndrumatT, ca ,,cu ocasiunea presentel la Viena aunor asemenea ambasade on solil barbare carpi° ceaceste vor fi cumparand orT vor fi cerand nu numaT Afie notate cu atentiune, dar nicT as nu fie predateOra de §tirea superiorilor, ci totdeauna as fad Intre-bare §i sa cal Indrumarr.

(Prin raportul de la 18 Fevruarie 1690 Dirger §iDorsch adeveresc primirea Si executarea decisiunil im-piirlite§t1 de la 1 Fevruarie 1690).

And In anul 1689 Curtea Imperatdsch a fost pusspe gandurl de Datura exagerata a conditiunilor de paceale Poloniel, care In Tina aunt considerate ca Mud pecat de injuste, pe atat de inexecutabile, §i Imperatul aprins nu fart temeiti banuiala, el Polonia pune dinadios asemenea pretensiuni exagerate Inainte, pentru-caprin acdsta sa gasdscl ocasiune §i pretext de a se des-face de alianta Ili de a Incheia in mod mai putin sur-

1) Raportul Comitelui Dirger gi al le Cristof de Dorsch cltriS

ImpiSratul. Viena, 22 Iannarie 1690.

420

prin4litor pace separath cu Porta, o procedere, asupraWeis Imphratul a fhcut prin ambasadorul sett ZierowskireclamatiunT, ce-T drept, indirecte, dar energice la curtearegale din Polonia §i a adhugat, eh guvernul impArh-tesc ar fi putut, dac'ar fi volt, §i el sli !lichee inch demult §1 en mar mult drept o pace separath pentru sine.

cu t6te aceste, a adAngat Imphratul, la Vienas'a ales alt drum §i s'a pazit credinta catrA aliati ;na numal s'ati trimis, potrivit cu promisiunea fAcuthmar nainte Episcopulul de Przemysl, tunurile de totfelul §i de MK marimea, care fuseserh luate de laTurd, la granitele Poloniel, dar cabinetul Imphrhtesc aajuns sh Tee In cele din urmh hothrlrea de a nu-I faceCorbel Poloneze nici tin fel de pedech onT grentate Inceea ce prive§te Moldova, dad va fi cu putinth cuce-rirea Si pAstrarea el In stapanire, ci, din contra, dea-T acorda luarea §i pastrarea acestel provincil. Pentruca nu cum-va, find oferite direct de Curtea ImpArl-t6sch, aceste concesiunT sh fie pentru Polonia un In-demo de a Intinde on atAt mai virtos c6rda, Curteadin Viena a cerut mijlocirea papalh §i a lhsat Papeiinitiative In ceea ce prive§te o invoiall acceptabill,vorba e adech sly scape de ghiarele PolonieT Muntenia,care s'a supus Imperatulul la care acesta an voie§tede loc sh renunte. Intocmal dar precum nuntiul papala §tiut rAnh acum sh Impedece, spre deplina multumirea ImphratuluT, intentionata intrare in Muntenia aoOirilor poloneze, ambasadorul imphlitesc Zierowskiarea Ali dee siliuta, ca ac6sth Provincie sh remaieferia de o asemenea nhvIlire §i neatinsh Did de aid

§i

421

tnainte, pAnh-ce nu se va fi resolvat pe deplin cesti-unea

De aid Inainte cele done tart romane at fost, clod 1690

pe fatt, cand pe ascunsele, mArul de c6rtli Intro casade Austria §i Polonia, §i prin intregul lung §ir al ne-gotierilor ce s'all urmat Intro cele done state se str--c6r1 firul roan al netncrederiI reciproce, al fatarniciel§i al uneltiril prin ascuns, fiind-ca nici una din am-bele Ortl nu voia st-I lase cei-Palte ceea ce doriaIns* ea Insa-§Y.

Debi Imptratul, precum s'a amintit mg sus, IY pro-misese Po Ionia Moldova, aspunsul Impkttesc dat la23 August 1690 ultimatulul presentat la 3 §i 4 Mailde ambasadoril turce§tY glasuia cu totul altfel2). Pro-punerea Impodit6scl nu face nicY pe departe amintiredespre drepturile PolonieT, §i articolul 4, prin care seface Incercarea de a regula raporturiie dtril pktile be-ligerante ale celor done principate, is In consideratiunenumal positiunea for fats cu P6rta §i fatl cu Casa deAustria. In virtutea luT Imp6ratul §i Sultanul urm6zli

sa aiblt deopotriA protectiuuea asupra celor done pri§i In acelall grad §i in acelall mod at s'o exercite.(Ad. 4-unl Valachia et Moldavia sub utriusque Imperilprotections ita maneaut, ut quemadmodum una parsiisdem fruitur, deinceps, ita et alteri frui liceat).

') Scrisorea Impdratului cttrg Baronal Zierowski d d. Viena

9 lank 1689.2) Responsio Caesarea ad declarationem Ablegatornm Portae

ottomanicae, mense Innio 1690. Concertata et 23 Angusti a Cae-sars ratificata.

a-§1

').

422

Polonia a desfa§urat intentiunile el asupra ambelorprincipate orl, deocamdata, cel putin asupra uneia dinele din ce In ce mai pe fath §i mai impetuos, ba eaa facut in MA forma atIrnatOre participarea el la res-bola contra Turcilor de la acordarea stepAniril asupraacestor tell. In confertnta deputatiunil imperiale de pace,care s'a tinut la 30 Iunie 1690 la comitele Starhem-berg, deputatul polonez Prosky a predat In forml deinstructiuni luate in scris propunerile §i pretensiunileRegelui EH, traducerea scrisorii Hann lul tAtAresc la

adresa acestnia, o dare de seml despre impArteOrileverbale facute de solul Mame la Curtea Regeluiin sfIr§it, done rescripte regale MO (Proski) el Insull 1).Aceste enunciatiuni daft pe fall hotarirea firma alulSobieski de a cuceri ear Camenita §i, spre a ajunge cuatat mai sigur scopul acesta, §i Moldova (ori precumde obiceiA o numesc Polonesil Valacbiamg orl Vala-chiam citeriorem) §i a ataca Basarabia pad la gu-rile Dun Aril', ceea ce nu numal ar lmpedeca pe Turdde a trimite provisiuni in acea cetate, el ar asiguratotodatl §i comunicatiunea dintre oltirile poloneze §i

cele Imperlite§tY, clod s'ar Intempla al fie nevoie de ea.Pentru acesta Incepere a ostilitatilor contra Imperl-

tiei otomane Regele pune Inse tree conditiuni, intrecare prima §i cea mai important e, ca sA se recu-n6scl In scris §i WA de Incunglur legitimitatea pre-

1) Raportul depntatiuniT tntrunite la 30 Innie 1690 la Comi-tele Starhemberg in conferentit spre a disenta atat en depntatulpolonez Proski, cat gi asupra propnnerilor %cute de el. PresentlComitele Starhemberg, Kinky, Jorger, Stratman, Caraffa. (Instrne-tinnile primite de Proski aunt reproduce din vorb'n vorbit).

el,

423

tensiunilor PolonieT In ceea ce privqte Moldova Si drep-turile el de proprietate asupra acestef tad. In cestiuneaadsta el porne§te din afirmarea, ca suprematia Polo-niel asupra ambelor principate romane e dovedita pen-tru cele din urma 200 de ant prin documente vechiluate din archive §i din alte isv6re istorice, recunoscutaprin supunerea sarbatordscli Si prin juramintele de va-salitate ale Domnilor §i ale Magnatilor din aceste tort§i astfel aceste 16rT rupte cu puterea de la trupul Po-lonieT at sa-I fie restituite conform cu dreptatea. DeEre -ce Imperatul pan& acum a recunoscut In mat multerendurt drepturile PolonieT numal In ceea ce privegeMoldova, Polonia declara, ca a dispusa, ce -I drept, aItisa de o camdata cestiunea and neresolvata In ceeace prive§te drepturile el asupra Muntenia, starue lasecu atat mat vIrtos, ca Imparatul sii dee o declaratiuneIn scris In ceea ce prive§te Moldova, cu cat GeneralulHeissler, luand In virtutea unel declaratiuni numaT ver-bale a ImpOratulut titlul de guvernator al Muntenia, apus In ochil poporatiunii din acele tarl la Indoiall le-gitimitatea suprematiel poloneze §i a presentat-o cafiind o cestiune discutabila. Printr'o asemenea declara-tiune data In scris armata poloneza ar c4tiga apoT,a§a se dice In actul preseutat, §i simpatiile Moldovenilor,Si operatiunile el spre Basarabia ar fi spriginite de Mol-dovenT, ear prin acdsta s'ar asigura neaplrat cucerireaCamenitel.

Drept adoua conditiune a pusa In actul de stat po-lonez Incuviintarea de a put sa se cumpere In Inveci-natul Ard6I cu preturl echitabile provisiunile §i nutre-tul, de care armata regal4 polonez6, va avO trebuinp

424

pentra Inaintarea el in Moldova §i in Basarabia, precum§i pentru conservarea positiunilor fortificate de acolo,dad, n'ar fi putAnd al §i le procure din Virile ocupate.Se cere Incuviintarea ac6sta anume fiind-ce imperialilspre marea mahnire a PolonieY, nu de mult all refusata da provisiuni pentru garnisOna polonez1 din C1mpu-lung (Campelongum).

Drept a treia condipune Regele cere sli i se deta-§eze un corp auxiliar de infanterie germane pentru unatac asupra Turcilor §i anume pentru cucerirea impor-tantelor cetAtT Bolgrad §i Chilia, dela posesiunea clirorapare a fi atirnatore nu numal stepanirea DunkiT §i si-guranta teritoriilor cucerite de armele Imp6rate§ti, citotodata §i desplirtirea de corpul principal al armatelturce§ti a Tatarilor, care aunt cel mai puternic bratal el.

Numal in schimbul acestor concesiuni promite Poloniaparticiparea el active la asboiul purtat contra Turcilor,conlucrarea el Incordat6 pentru impunerea tine pad ono-rabile §i folosit6re, precum §1 in trarea el in o aliant6,defensivl pentru pastrarea celor cA§tigate odata ; In

casul contrar se pane in perspectivA urgia fatall a s6r-tei nemil6se i provocate de nedreptatea ce i s'a Mutpapa acum Poloniel, pe altarul acestul r6sboiu snot, carea jertfit 100 de mili6ne 1) din visteria statulul §i totatAt din averile private, trecttnd cu vederea cheltuielileprovinciilor, precum ant de multi dintre cel maT nobillfit al s61 §i a obtinut atftt de marl avantagil pentracoaliatil el, ear pentra sine Insh-§T lase nicl unul.

1) Cent= millioner, probabil florid poloneat

425

Ambasadorul polonez ') a scos In acela -Il timp Intruspriginirea acestor pretensiunt la iv611 meritele regeluiskt, care a resistat cu statornicie in fata adimenit6reloroferte verbale ale solulul Tathresc §i in deosebi asigu-rhrit, ck i se va ceda Poloniet pe laugh Camenita §i1ntr6ga lifoldov4 §i i se vor acorda §i alte avantagii.Intocmal lase precum el a refusat pacea separath ce is'a oferit cu un pret acceptabil, Sobieski a§t6pth o pro-cedere tot atat de conforma cu alianta Incheiath de

la Imr6ratul de la cei-Paltt coaliati, pentru-ca, po-trivit cu dispositiunile tractatulul de alianta, sh se In-chee numal o pace colectiva priinci6sh pentru toil sotilde arme §i stability cu invoirea tuturora. Cu UM In-crederea ce-o are In fidelitatea de aliat a ImOratului,pe de o parte spre a av6 mat puternich garantie §isiguranth despre ea, pe de alta spre a zadarnici unel-tirile viclene ale dumanulut, ambasadorul cere din in-shrcinarea guvernulul skit o asigurare obligatorie dathIn scris din partea Impkratulut in acest sens, §i Regelesocotete a fi pe cat de just, pe atat de echitabil, cash i se asigureze prin pacea colectivh ce se va incheia

avantagiile §i achisitiunile, pe care dumanul i le()fere acum de bunk vole.

Solul ththresc s'a declarat de altminteri a fi gata,aka 4icea Prosky, sh aduch in timp de opt ON

sh presente plenipotenta, prin care Sultanul a tusk.-cinat pe Hanul tataresc sh negotieze §i sh Inchee pacea

1) Propositiune Mena in scris a ambasadorului polonez Proskyin ceea ce prive§te pacea separatg, propusg Poloniel de Hanulgaresc in numele Portil §i conditiunile ef, predatI de ambasador

el insult in conferenta tinuta en el la 30 Innie 1696.

§i

Si

tete

gi

gi

426

separati §i pe care u o avd atunci la IndemAnA ; de

aceea a §i fost luatA Impreglurarea acesta drept un pretextbine-venit pentru amSnarea rAspunsuluT. NumaT o pace,prin care Arddlul, cele doue principate romane 1) SiBasarabia ar trece In mod statornic In st6pAnirea alia-tilor, merith numele de pace cuvenita ; orr-§i-care altsnu p6te sl cur* cangrena din trupul statulut ungar,nicT din al celul polonez. Spriginirea reciprocA a aliati-lor pentru impunerea §i recun6§terea pretensiunilor salela Incheerea pacii comune, vestirea la timp a Regelubdespre inclinArile ce vor fi manifestAnd Turcil in t6t5seriositatea pentru pace, participarea Marelul Duce deMoscva la opera de impAcare, tote aceste le-a cerutambasadorul In area §T §edintl In vIrtutea instructiuni_for primite ulterior 2), pe care le-a presentat comisa-rilor de pace.

Ore-care viclenie polonez1 iese fuse In tot casul laivd11 din aceste ImphrtgOrT facute de ambasador. Pedud adeca Regele In scris6rea adresatl la 23 Iunie luYProski §i presestatl §i ea de acesta In conferentA, mar-turise§te cu adenca pArere de rgh cele doue Infrangerigrele, pe care la 15 4i la 16 lunie o§tirile sale le-afisuferit la Nipru §i In Volbinia In luptl cu TAtariT do-ritorl de a impune pacea separata, Inc &t el se vede acumnevoit a ie§i Instill la rAsboiti, pentru-ca sl impedece

(Utrampe Valaehiam e expresinnea actulni.2) La !metal 3 el a chit Finiti expeditione allatae aunt lit

terae Sa. Caes. Mottis per extraordinarium cursorem, quibus annexae erant conditiones Pads, a Tnrcicis Legatis Comorromycommorantibus oblatae. In quibus . . . (Ve4I Protocolul conferentel de la 30 Innie 1690).

')

427

cu t6ta energia pustiirea atat de probabilh a Rusiel gia VolhinieT, aprovisionarea §i inarmarea Camenitel, pre-cum Si nhvalirea, de care e amenintath Ungaria ; de

aceea starue cu atat maT vIrtos sa i sa trimith grabnicun deta§ament de cate-va mil de pedestrime germanh,§i cu t6te aceste In ceea ce prive§te pretensiunile luTasupra Muntenia, pe care le lash numaT In suspensiune,dar nu le parase§te, 1§1 lash deschish o portith prindeclaratiunea, ch, find absenti comisariT iosarcinatT dedieth a discuta conditiunile de pace, el se va pronuntadefinitiv maT tar4iti, §i anume indath-ce TurciY i 1 vorfi dat pe fata vointa de a incheYa pace". El starue, caTurcil sa cedeze Muntenia fArh-ca sa determine cuT ;el afirmli, ca solul tharesc i-a oferit Moldova (Vala-chiam citeriorem) In numele Hanulul pecand Hanul nuface In scrisOrea sa nici o amintire despre vre-o ase-menea concesiune, ceea ce de altminteri s'ar fi fAcut ;el renunth tot atat de putin la pretensiunile sale, pecat de putin recun4te pe ale ImpAratului ; el voie§tedecY deocamdath sa cucere3ch cu ajutorul loaf AratuluiMoldova §i Basarabia §i agdpth pe acute, ca viitorulsa aduch §i Muntenia sub stApanirea PolonieT.

Greutatea de a admite interesele Polonia, care eraudiametral opuse cu ale sale, apasa cu atat maT vIrtosasupra Imperatulul, cu cat pe de o parte el era inte-resat sa impedece pacea separath cu Polonia, care prinstirnirea ingamfariT turce§ti ameninta sa punh In pri-rnejdie pacea atat de mutt dorith de casa Imperat6scb,ear pe de alta trebuia sa tie milt a salva on6rea §iva4a sa proprie In fata lumiT, ear acest stop cu ane-volh se putea ajunge fhrh de sacrificiT aduse PolonieT.

428

Aceste consideratinnl §i silinta de a duce In fata r6s-boiului cu Franta la capht pe cel cu Turcil sunt chei apartialel ingaduinte fat& cu Sobieski, care lose chiar §iIn mlirginile el strImte era In mare parte ilusorie.

And In anul 1689 Impliratul luase In consideratiunecererile facute prin mijlocirea solulul polonez Losch inceea ce privege recumi§terea pretensiunilor asupra Mol-dovil §i incuviintarea aprovisionaril din Ard61, precum §iacordarea ajutorului Inarmat §i parte a consimtit, partea avisat la mijlocirea nunciului papal ; acum el s'arostit In r6spunsul dat lul Proski asupra acestor ce-stiunf In aparenth And mal deslu§it, Inse farika shfi adus prin acesta adev6ratul nod al discutiunilor fiemacar §1 numal cht e negru sub unghie mal apr6pe dedeslegare. IntocmaI precum Regele se baricadase in do-sul dietel poloneze, Imr6ratul s'a retras §i el in dosul

dietel ungare ; adunlrile celor done state aveau shspun& ceea ce suveranilor for nu be venia sh mhrturi-s6sch WI do locunglur ; in fata strimtorhril momentaneurma sit se iee m6suri provisorif, dar viitorulul nutrebuia sh i se impunh nicl o jertva dainuitOre.

In sensul acesta au negotiat Leopold §1 Sigismund

unul cu altul, §i tot In acest sens a fost data Si actualadecisiune a Imp6ratului 1).

Anuntata ezpeditiune polonesh In Moldova §i in Ba-sarabia e aprobath pe deplin de Curtea din Viena §iInsotith de sincere urari de r6u§itii, §i cu aceall bunh-vointh se Incuviint6z1 ceruta aprovisionare cu alimente

1) Responsio ad Ablegatum Polonienm Samnelem Proski ademus propositiones in negotio turcico. Viennae, 4-a Julii 1690.

429

§i cu nutret din Arddl §i se promit t6te ajutorarile Si

t6te lesnirile posibile pentru armatele poloneze intrateIn aceste operating 1). In ceea ce prive§te inse acesteajutorarl spiritul banuitor iese la iv61fi din Indrumarea(lath comandantilor imparate§tY §i diregatorilor de lacomisariatul general, ca pe sub 1111E1 sa fie cu mare*are de s6ma, pentru-ca nu cum-va Polonesilurysca In Arddl sub pretextul acesta §i sli pupa Inexecutare alte planurl primejdiose Cererea privit6rela deta§area unul corp auxiliar de infanterie germana eresolvata In mod negativ parte din causa Inceperilboiulul cu Franta, care cere scaterea. In camp a unelIndoite puted militare §i Ingreuneza chiar §i trimitereareservelor necesare, parte din causa necesitatil de asustine §i de a spars cuceririle o data facute; Impa-ratul pune Inse armatelor poloneze In sigura perspec-tive t6te ajutorarile lesnirile posibile pentru casul,ca ele se vor fi apropiat In Inaintarea for de armateleimparate§ti.

Oat pentru recun6§terea pretensiunilor asupra Mol-dovil Imp6ratul a respuns reamintind ra3punsul dat deja,

1) Decretal adresat de Imphatn1 din Viena la 9 Inlie 1690consilinlnI auk de dsboiii, pentra-ca acesta ea sit tri-mita ordine generalilor impergtegt1 din Arddl gi de lahotarele lni, pentru-ca el dee tali ajutorarea gi tote lesnirileposibile ogtirii poloneze pornite in Moldova gi spre Basarabia.

2) Decretul adresat de Imphatn1 din Yiena la 3 Dille ;690consilinle aulic de rgsboiti. Inennogtiintare, ca Majestatea Sa im-p6ratdscit a incnviintat prea gratios, ca pentra armata polonez&pornitli spre Walachia gi spre Basarabia al se ampere In Arddlen bad gate, gi en preturl echitabile, inse Uri pagubit pentraSara gi I entrn ogtirea Impgritesci de acolo.

sa

2).

r6s-

§i

omit/ gicuvenitele

si

430

ambasadorului Losch, Si reservandult a intra mai MittIn discutarea mat in amhnunte a cestiunit de drept, eh

Provincia acdsta din vechime 51 chiar dupi marturi-sirile Moldovenilor a fost totdeauna recunoscuth ca %-dud parte din regatul ungar 5i de aceea Imperatul, caRege al Ungariel, nu are de loc dreptul de a dispunede ea flit% de 5tirea staturilor ungare Si WA de a lefi consultat pe aceste. De ore-ce inse Regele 5i statu-rile Poloniel se multumesc cu acordarea Moldovil 5i atdeclarat in scris, eh renunth In privinta acdsta la orT-5i-ce alth reservh orb preteusiune, Imperatul promitedin rartea sa, ch in prat= diet& a Ungariel va paneinvoiala acdsta in discutiune 51 o va duce prin greu-tatea vaqei sale regale la o resolvare favorabillt pentruPolonia, 5i chiar de pe acum a dat generalilor sh1 or-dinal, ca sh sprigin6sch cu t6th puterea expeditiuneafacuth de Polonia in Moldova 51 s'o dud In t6te chi-mile posibile la victorie. Cat pentru conditiunile de

pace presentate de solul tathresc, cele cuprinse In scri-s6rea Hanulul ththresc sent Intru t6te identice cu celecuprinse In ultimatul ambasadorilor turce5t1 51 conside-rate ca fiind inacceptabile ; ear cele-l'alte concesiant so-lul tathresc nu li-a predat In scris, ba n'a presentatnicT plenipotenta turc6sca pentru negotierile de pace, o

ImpregTurare, care, reamintindu-ne resultatul nenorocital negotierilor urmate de Chechrin, ne face sh presu-punem 51 de ma-data, an fIrl temeit, o uneltire mas-cath a Turcilor, pentru-ca prin asemenea apucaturt In-5e1ht6re sh *ugh la spargerea aliantel sfinte.

De altminterl cabinetul Imp6ratesc cu t6te jertvelenespuse, pe care le-a adus In actualul el rgsbolli cu

431

Turcia §i Cu Franta, care nu sunt de loc mai prejosde cele adage de Polonia, §1 cu t6M viva eY dorin0 dea pine cel putin Inteo parte capet staril de resboifi, aresistat cu statornicie in feta ispitirilor pentru Incheereaunei plci separate §1, credinci6s1 stipulatiunilor tracta-tului de aliantl Inthrit cu jurlment, a in§tiintat pealiatil eY con§tiincio§I despre tete negotierile el cu am-basadoril turce§ti, tot astfel §i in viitor va dad Ainchee cu P6rta numal o pace comunl stabilit4 cu In-voirea §i cu buna participare a aliatilor el, ear in acdstai§I va pane in joc t6t6 influents, ca la Incheerea pacilc olective A i se acorde §i asigureze Regelui Polonielt6te concesiunile oferite scum din partea Tittarilor,ceea ce e farl indoiall mai conform cu interesele Po-Ionia decet o pace separatA. Spre a-§I dovedi cu atatmai Tidos bunele dispositiuni fail cu Polonia Imperatulconsimte, In stir§it, ca Moscovitil A fie la timpul en-venit invitatI a lua i eY parte la negotierile de pace,dar acdsta numal din consideratiuni de prietenie, earin In virtutea vre-unui obligament Intemeiat pe trac-tat, ceea ce nu exista, §i fikra-ca prin acdsta A suferlivre-o amanare negotierile ce se vor fi Incepend.

Nu pare a fi lucru nepotrivit sa se fad amintiretot aid §i despre cele-l'alte consideratiuni §1 argumente,prin care deputatiunea instituith de Imperatul pentrustabilirea plciI a spriginit pretensiunile Imperatului Inpropunerea flcutl pentru acdstl decisiune aprobatl deLeopold I. 1).

l) 141 mai sus citatul report despre eonferenta tinnti laStarhemberg la 30 Iunie 1690 in cestinnea propunerilor Mutede Prosky, pag. 111/2, 17, 23.

432

De Ere -ce de o cam-data vorba era mar putin deresolvarea amanata pe un timp mar potrivit a cestiuniIjuridice, cur i se cuvine de drept Moldova §i Muntenia,decat de sc6terea for prin puterea armati a vre-unuiadintre aliatT de sub suprematia turc6sca, Imperatul n'arenuntat pe de o parte pentru sine orl pentru cor6naUngariel la mimic din drepturile sale, ear pe de altan'a nesocotit datoriile de aliat fatl cu Polonia prinaceea, di a primit sub ocrotirea sa pe Moldovenil rein-giatI de buna for vole orT el nu numaT a aprobat expo-ditiunea l'Acutl de Sobieski cu treT anT mar nainte inMoldova §i juramentul de supunere impus acestel ledNth. cu Polonia dupe, cucerirea capitalel Ia§i, ci i-afacut totodata Poloniel §i urari de noue succese noro-rose pentru armele el. Nu like- ca ar fi stat Curteadin Viena fie macar §i numai pe o clips la Indoiala Inceea ce privqte drepturile UngarieT asupra Moldovil, cinumal find condush de parerea, ca abia dupe 1ncheerearesboiului cu Tamil va put6 sä se pupa pe cale prie-ten6sca In discutiune cestiunea, cur i se cuvine in vit.-tutea stipulatiunilor tractatulul de alianta una ort altadintre provinciT, el a lasat la bunul plat al Regelul cadiscutarea cestiuniT §i resolvarea eT prin buna invoiallor! sa fie amanata papa dupe -ce se va fi Incheiat paceacu Turcit, on sa se fad chiar Muni prin mijlocireaPapa, pentru care al doilea cas Imperatul a declarat afi gata sa-§T dee In vederea resolvaril tota spriginireaIntocmaT ca pentru primal. Arthivele §i operele istoricestabilesc drepturile de suprematie ale Ungariel asupracolor done teri romane atat de nelndoios, Incat In dietaungara tot se mar reservezh de drept scaun §i vot

433

pentru Domnul MoldoviT §i pentru al Muntenia, precums'a Opt lAmurit In cea din urma dial de la Pojon,In care all fort designate precis §i nominal chiar sca-unele celor dol Principi. Ear dad vre-unul dintre Voi-vo4i1 acestor WI s'a pus din propriul luT indemn subocrotirea Po Ionia, acdsta s'a IntAmplat contra vointelRegeluT UngarieT §i tocmaI de aceea Impregiurareaac6sta nu p6te sA §tirb6sca drepturile corbel ungare, pe catde putin i se cuvine In urma jurAmentului de IncoronareImpiiratulul a ceda pentru totdeauna on a lasa in vre-un alt chip In pArasire un atat de Insemnat membrudin trupul Ungariel fail de §tirea staturilor §i Mil deInvoirea ion Cat pentru cererea Malta de Generalul

Heissler consiliului aulic de r6sboiA, ca sl i se dee volede a face cu cavaleria In ImpregiurArT priinci6se Meide veste o nAvalire In Muntenia §i eventual §i In Mol-dova, pentru-ca, dad se p6te, A puie mans pe DomnulMunteniel, care se Mkt din 1nOmplare In o localitateneapArata, deputatiunea de pace nu numat ca nu facenici o obiectiune, ci credo chiar, ca expeditiunea ac6stae chiar neaparata Si politice§te impusA atat spre a pe-depsi pe Principele, In deosebi pe Constantin Brancovanu,care a dat la o parte ori-§i-ce respect fatA cu curteaImpi3rAt6scA, cat §i spre a ridica va1a Impgratului laambele pri stirnind cu energie frica bine-ficAtore Ininimile poporatiunil din ele. Ear corona Poloniel nici nup6te lua drept o jignire ac6sta mesurl, a§a lice de-putatiunea, nici nu va face reclamatiuni contra eT,fiind-ca ea a avut pans acum asupra Principatelor totatat de putine drepturt cat de putine i s'ail acordatacum, cand a obtinut In ceea ce prive§te pretensiunile

59,838. III. 28

434

eT numaY o decisiune suspensiva. Talentul §i Indemanh-tacia luT Heissler promit de altminterl o reu§ith sigurl§i un succes priincios pentru intreprinderea intentio-nath.

Dach tinerea in suspensiune a cestiunil era din parteaImperatuluT un refus exprimat In floricele, hotarlrea dea lua avisul dietel ungare cuprindea In ea deplina sign-ranth a perderil causeY pentru Polonia. Pentru-ca sh

mai Indulcesch bapul amar, Leopold I. a Insarcinat peambasadorul seh Siemunski sh dee decisiunil austriaceo interpretare pe cat se pits de favorabill pentru iute-

resele PolonieT, ,ch adech trimiterea cause! la proximadieth ungarA s'a &at numal in vederea unef maY de-pline asigurArY §i a used ma! firme garanthrl a viitoruluT, §i se Inte lege WI de greutate, ch altfel nu no-ma! Imperatul ar trebui sh-§T calce jurAmentul, dartotodath §i Maghiaril, greti jignitl prin nesocotirea §ineconsultarea for cuprinsh in procederea unilateralh aRegelul lor, ar fi impin§i prin acesta In viitor sh pro-testeze §i sh-§1 refuse tnvoirea Si astfel s'ar 8011.0 unact nul §i anulabil, incat toy Regil ce vor ma! urmaIn Ungaria ar continua ca sh fie in drept de a validitadrepturile teril for asupra Principatelor. ImpregTurarea,ca Imperatul are drept de mo§tenire asupra tingarieT,

it deslegli de altminterY tot stet de putin de jurhmen-tul dat ca de indatoririle luate prin el, §i astfel re-serva Imperatului sh presenth ca fiind rational bineintentionath chiar pentru binele Regent! §i a republics!Polonie! In deoseb!. Tiind, In sfir§it, la alianta cu Po-lonia, cabinetul ImperAtesc nu urea Did sh ur mardsch,

435

nici sa inchee o pace separatl Ma de ea ,i se qtept4la acela-§1 lucru §i din partea Po Ionia 1).

Cu ocasiunea acestel ambasade Samuil Proski a ri-dicat, intro altele, pretensiuni §i asupra uneY anumitesume de bad, pe care Duca- VodS, r6posatul Domn allifoldovii, a promis-o RegeluI Pol °Bier nu atat ca pretde r6scump6rare cat din recuno,tinta, o sump, care afost intrebuintata In folosul armatel Imptirtegi 2). De-cisiunea luat4 in cestiunea acdsta a pus in perspectivlcercetarea cat mai curAnd a stariT ade4rate a lucruluii o resolvare atirnatOre de acdsta 3).

Gandurile ascunse ale Imp6ratuluf, cu tot inveliplfor inofensiv, tot n'aft putut sT rilmaie neparunse deochiul banuitor al Polonier, cAci ambasadorul imp6ri-tesc Gheorghe de Siemunski a avut la Var§ovia o forteBrea positiune fatl ca curtea regal& enervatit de deci-siunea austriacit. Sobieski a ins4rcinat cu examinareamai in anatinunte a Aspunsului impifratesc (pe careProski Pa trimis numal in copie plstra,nd originalul lasine) pe o sectinue a SenatuluI, care a invitat pe Sie-munski la o conferentl 0 a cerut de la el llmuririasupra cator-va pasagif nedesliqite din decisiunea MO -rat6sc5, in lipsA de instructing suficiente hose a pri-

1) Comunicatiune ficutit de Impliratul lul Siemunaki, ce a pro-m ambasadorul polones Proski Cartil imphate§d In cestiuneapacil §i ce i s'a rhpuns. Viena, 10 hills 169).

2) (rations cuinsdam pecnniae Ser-mo Regi a defuncto PalatinoMoldaviae Dncka, non tam lytri, quam gratitndine ergo pro-missae, at pront refertur, in militiam Caesaream erogatae.

2) Respunsul dat de cancelaria tallied ambasadorultif polonezProski la punctele presentate de el. Viena, 18 tulle 1690.

436

mit de la el numai aspunsuri generale §i nelndestula-tore. Cand apol Regele voia cu sthruintli impetu6sh sripunt prin Cardinalul Rudzeiowski cestiunea la Viena §i

la Roma din not in discutiune, representantul Implirl-tesc §i-a dat silinta si Impedece cu ajutorul nuntiuluipapal §i al ambasadorului venetian nest ultimat vehe-ment §i s'a adresat In cestiunea acdsta personal atatla Regele, cat §i la Regina, dandu-I pentru acdsta cusucces ajutor 0 Printul Jacob precum §1 imperialistulEpiscop de Posnania. Proski a primit In urma acestoraIndrumarea de a nu rumpe sigiliile depe§elor ce i s'attrimis dimpreuna cu cele destinate pentru CardinalulRadzeiowski pang-ce Siemunski nu va fi fost ascultatdin not §i nu va fi primit In urma intelegerii luate cuel ordin special pentru deschiderea pliculut 1). In noueleconferente de la 24 §i 25 Iulie, care ad fost cerute deSiemunski §i in care Polonesil 0-at intemeiat preten-siunile asupra Moldovii atat pe drepturile strabune, cat0 pe stapanirea de curOnd ca§tigatt §i pe declaratiuneade supunere a acestei pri, ambasadorul imptrt,tesc artsbit tot atat de putin cu Ilmuririle 0 propunerile luverbale ca cu cele %cute in scris, cad aceste nu erailin adevtr (kelt parafrastri §i justificki ale decisiunildate de Curtea din Viena. Negotierile oficiale facute inconferente at fost deci curmate §i s'att urmat altele petale privatl prin Episcopul de Posnania §i prin Regina,

') Scris6rea Jul Siemunski cltrii Maj. S. Imp. in cestiunea de-cisiunii date de Curtea imp. ambasadoruluI polonez Proski, cuma fost ea primal la curtea poloni §i ce fel de insIrcinari aprimit Cardinalul Rudzieowski. Varlovia, 21 Julie 1690.

437

a dreia intervenire o cernse ambasadorul el InsultProvocat de acqtY dol §i angagiat a Lind s6ma de in-teresul RegeluY, ca sd se pund In fata celor ce blnuiadintentiunile luT patriotice o concesiune catu-§1 de putinacceptabild, Siemunski a emis o adoua §i de astd-datlide tot scurtd declaratiune fAcutd in scris, care afirmldin nod, ch Imp6ratul voie§te in tOtd seriositatea slcedeze Poloniei Moldova §i cd cererea avisulul dieterungare se derivd numal din intentiunea de a obtin6pentru acdstd cedare mar multd sigurantd §i o fiintdmar durabild, el Inse reaminte§te in acela-§1 timpcunoscuta conditiune a renuntariY PolonieT la orl-§i-ce

alto reserve Si pretensiuni. Pe basa acesteT declaratiunidar Proski a fost Insdrcinat, ca Imp6ratul sd aprobecedarea MoldoviY cel putin cu conditiunea, ca ea sd fieconsideratd ca dupa putintd valabild In mod provisoritipad, la definitiva aprobare de cdtrd dieta ungad 1), ocerere, care pare a fi fost Incuviintatd de Imp6ratul cureserva aretatd.

Esitarea PolonieT de a lua In tOtd seriositatea partela congresul de pace din Viena §i temerea motivatd,prin ac6sta, ca nu cum-va Polonia sd Inchee o paceseparata cu Turcia, all Indemnat pe Imp6ratul sl tri-

1) Raportal In Siemunski clad Maj. S. lmp. In cestiunea eediriTcdtrg cor6na Poloniei a MoldoviI.Var§ovia, 28 lulie 1690. Dimpreuniten (A §i B) cele done declaratiuni date de el in eerie, in carese (Fee : cat ad intrim (cessio Moldaviae), donee omnia validespud Status Hungariae procarerentur, valeat quantum valerepot et).

pf

438

mitt. lul Siemunski instructiunile de la 17 Ianuarie1691 1).

In aceste i se fac Impart4irT despre intercerea am-basadorilor de pace al Turciel de la Comorn la Poten-dorf, despre propunerea de bune oficil fhcutit la Nalde Euglitera §i de Olanda spre a °blind pentru pleni-potentiaril turce§t1 puterl ma! intinse §i despre accep-tarea acestor bune oficiT din partea ImOratuluT §i serelevh, eh pentru lesnirea unel pad favorabile e dedorit, ca §i aliatil al accepte aceste bune servicil fa-candu-le totodatit ambasadorilor, celul englez §i celulolandez, cunoscute conditiunile sale de pace. De 6re-ceInse deocamdath nu era vorba sh se lee la cuno§tinthnone conditiuni de pace propose de Turd, ci numaT shse dee respuns la cele o (lath Mute, Siemunski aresh-Y punt. Regelu! Sobieski in vedere, di, fiind acumImpregiurhrile atat de schimbate, Po Ionia nu are shstaruie asupra pretensiunilor muse in primul el rhs-puns catre Turd, ci trebuie sil, le modifice potrivit custares de lucruri acum schimbate §i cu cele din urmhpropunerl de pace ale Turcilor, di in fata costisitorululIndoit resboih, In care se aila strlmtorat Imperatul §ia dorintel de pace motivate prin acesta, Regele aresail croiasca conditiunile astfel, ca sit netez6sch §i sil

u§ureze drumul negotierilor de pace, earl in sh1 In-greueze on sh-1 curme pe deplin, ca avend In vedereprefacerile petrecute In timpul din urmh In sthrile de

1) Instruetinni date le Siemunski, ce are all Fpung RegelofPoloniel ii ce are A punk la tale in cestiunea negotierilor enTorch'. Viena, 17 lannarie 1691.

439

1 ucrurY §i norocul, pe care Pa avut du§manul in ras-boat, e patina probabilitate, ca Turcil vor face scumdin liberul for indemn concesiunile, care n'ati putut safie stoarse de la 041 pe rand se daft in o positiunecu mult In al grea, ca Polonia a luat afara de acdstaIn alianta el Incheiata cu Moscovitil angaglamentul dea se multumi cu restituirea Camenitel §i a teritoriululce se tine de ea, intru cat el se mat afia sub sta.-

panirea turc6sca, §i de a incheia cu conditiunea acdstapace cu POrta, §i astfel §i pentru motivul acesta nuare dreptul de a trece la conditiuni maY aspre. Regeleinse, a adaugat el drept consolatiune, nu trebuesa-§I p6rda curagiul, ci are, din contra, sa se prega -tdsca cu Ma rtvna pentru apropiata campanie §i saildee, intocmal ca casa imperials, Ma silinta de a re-cuceri cele perdute in campania trecuta, pentru-ca ast-fel A, se splice in favorul el principiul WI po3sidetis ,pe care ambasadoril turce§tI il in voca cu atata Ina-ratuicie drept bass a negotierilor. Inceputa inse de Um-purit Si condusa cu bun silt practic, viitOrea cam-panie va trebui neaparat sa trdca Intr6ga Moldova Inmanila Polonie §i sit-I asigureze stapanirea el, care seobtine cu mult mat nor prin arms decat prin tractatoIncheiate cu Turcil, ear acdsta cu atat mal virtos, cucat Imparatul a barn, conform cu dorinta exprimatade Polonia, sa trimita pe consilierul cameral Kurzendrept sol special la Moscva, ca sti, puns la cafe o di-versiun e a Moscovitilor contra Tatarilor, pentru-ca ace-litia, and a cash la el destul de lucru, sit fie nevoitia se gandi mat mult la apararea propriilor sale vetredeeat la spriginirea altora. In felul acesta va put sa

440

se inchee §i A se consolideze sub scutul r6sboiulut opace acceptabil.. De altminteri, pentru obtinerea armo-niet in operatiunile viit6rel campanil Imperatul va tri-mite un delegat special la curtea regale, starue lose Ase trimita, cat mat curend la congresul de pace dinViena un representant al PolonieT, fie acesta chiar §i cuplenipotenta marginita dupe plat, §i urmand ca la la-cheiarea definitive a negotierilor sa, fie Inlocuit cu unambasador Inzestrat cu plenipotenta, deplinit. Curtea dinViena nu a dat, in sfir§it, ambasadorulul englezesc §icelul olandez Did o plenipotenta de a negotia In nu-mele Impdratului, deli adsta n'ar fi contra tractatululde alianta, care exclude numal pacea separate, ci numalinsarcinarea de a obtind pentru comisaril de pace alTurciel none instructiunl ; ea crede lose, ca, este bineA fie comunicate acestor dot ambasadort conditiunile depace ale fie-caruia din aliatt, pentru-ca el sail WI dasilinta de a obtind la Porta formularea potrivit cu a-ceste conditiuni a instructiunilor. Polonia e deci iDVi-tatl sä consimta Si ea cu acdsta, procedere §i sa, fad am-basadorului olandez §i Geld englez cunoscute conditiu-nile sale de pace, care n'ah sa, fie considerate ea celedin urma §i invariabil stabilite.

Regele s'a invoit numal in parte cu aceste propu-neri, care i -alt fost comunicate de ambasadorul Siemunskiatat verbal, cat §i In scris, ba In esenta nu a tinutde loc sdma, de ale. Cavalerul de Malta Samuil Proskia fost Insarcinat prin o plenipotenta regale emisa, la 24lanuarie 1691 In Zolkiew al mdrga, la Viena, ca sa,asculte propunerile §i conditiunile Turcilor §i A coma-nice pe ale Poloni et, WI lase ca sa i se acorde drep-

441

tul de a face Inch eerea definitivfi, care era reservathpentru o mare ambasada ce urma sit se trimiti Inurma. Prin acdsta s'a Implinit dorinta tostrieL careLinea sh obtie deocamdatli numai o aderare formall la congres,

pentru-ca sä se OM relua firul negotierilor de cat-vatimp intrerupte. Deasemenea s'a Invoit Sobieski, care aobtinut cu multa greutate §i consimtgmfintul Senatululintrunit la Lemberg, ca pentru lesnirea opereY de pa-cificare sl li se comunice conditiunile de pace ale Polo-Did celor dol ambasadorT, al OlandeT i al EnglitereY,care oferisera bun ele for servicil la Nal.

NicY diblcia diplomatic a Impfiratului Inse, nici si-lintele zelose ale ambasadorulul seil n'afi putut se de-termine o fOrte important. Indulcire in aceste conditiunT§i anume in ceea ce prive§te Odle de la Dungre i).

Conditiunile Polo nig, pe care referendul Corona Sta-nislau Szczuka le-a trimis la 13 Fevruarie 1691 dinZolkiew 10 Siemunski, ear plenipotentiarul Samuil Proskile-a comunicat la 14 Fevruarie din Regensburg cance-larulul Kinski, afi consistat de astl-data din vase puncte§i dintr'un start adaos : 1. Cedarea provinciilor Podolia§i Ucrainu dimpreun A cu cetatea Camenita ; 2. Renun-tarea in Moldova §i la Muntenia ; 3. Impedecarea tail -lirilor de prada ale Tatarilor din Crimea §i despfigubiddate de POrtii In casul contrar ; 4. Despfigubire echita-bilA pentru pagubele rfisboialui §i pentru pustiirile Po-loniei ; 5. Refnsarea orf-§i-clireI spriginirl orf ocrotirY

1) a) Siemunski catril Maj. S. Imp. area', ce fel de informa-tinnl a dat Regelal Poloniei etc. Varlovia, 29 Ianuarie 1691.b) Raportnl lul Siemunski cltril ImpiSratal. Varlovia, 19 Fe-vruarie 1691.

442

pentru resvratitoril ctzacqti ftra de exceptiune ; 6.De§ertarea §i dtramarea tuturor cetatilor turce§ti depe Nipru ; ca adaos, in sfir§it, incuviintarea concesiuni-lor cerute de Tarul Moscoviei.

Maud comparatiune cu conditiunile de pace formu-late in anul 1689, Polonia a renuntat fart Indoialtcele de naturt curat religiose §i in privinta politict lastirpirea Tatarilor ori, cel putin, la alungarea for ; ea.

lase nu s'a lasat sa fie abatutt. de la rivnirile el demtrire prin chtigarea unor teri indiscutabil turce§tiori caOute prin uorocul resboiului in manile Turcilor.Ear in privinta acesta ocbil el at capt, Inainte de tote,asupra PodolieT §i Ucrainei, a caror stapanire IT ptreaindispensabila atat din punctul de vedere at sigurantel§i al aphrtrii hotarelor, cat §i din al onerei politico,

ear in al doilea rend asupra color doue principate atatde bogat inzestrate de naturt, despre care In al doileapunct a1 conditiunilor se vorbe§te in urmttorii termini:Moldova §i Muntenia, care amendoue at fost odiniertprovinciT tributare Regelui Poloniel §i dintre care cead'anteit e ocupata In present In mare parte de RegeleSobieski", 84 fie cedate atat In dreptul, cat §i In pose-siunea Coronet poloneze dimpreunt cu teritoriile ltsateca locuri de a§e0are pentru 'Mari! din Bugiac pentrueel de Ackerman, In cat rlul Dunkil sa formeze peviitor hot arul 1).

1) Conditiones ad Tractatum Pads cum fulgida Porta othoma-nica ex parte Ser-mi Regis et Reipublica3 Polonia3 Constantino-polim designandm.

Conditio 2-da. Moldavia (qua jam magna ex parte Sam. ReginaMajtis Polonia3 occupata) et Valachia, qua ntrce-

la.

al

Invederata contrqicere, in care se Mil conditiuneaac6sta cu reserva facuth de Curtea din Viena cand cuacordarea Moldovil pentru Polonia, ca adeca prin ac6stadrepturile Imp6ratului §i ale Corona ungare asupraMuntenia sfl nu fie catu-§i de putin §tirbite on puseIn discutiune, §i pretensiunile cu t611 aparenta redu-cere atilt de ntopic exagerate ale Po lonia nu puteati saan indispuna pe guvernul Imperatesc, care, strimtoratintro done rasboie, simtia o atilt de vile trebuinta, depace §i punea in acela-§i timp un atilt de mare pretpe posesiunea celor done principate de la Dunare.

Deli se mentinea speranta, ca Polonia nu va privideclaratiunea data acum drept cel din urma cuv6nt alei, ci o va mai Indulci In cursul negotierilor, indispo-sitiunea Curtil din Viena s'a dat In mai multe rendurifie fara de Incunglur, fie maT indirect pe fata.

Ocasiune pentru manifestarea acestei indispositiuni is'a dat Imp6ratului putin timp In urma prin done ce-reri, pe care ambasadorul Proski a fost insarcinat a leface la Viena. Sobie4i, care promisese a trimite InArddl un deta§ament de 6000 de 6meni pentru apa-rarea merit cucerite de Imperatul, cerea ca comanda su-prema atilt asupra acestei trupe auxiliare, cat §i asu-pra corpulul de armata, imp6rat6sca sa fie incredintatafiiului s6a, Printulul Iacob, §i ca sa se fad iotelegerea

quo olim Provincia3 Serenissimorum Regum Po-lonia3 tributaria3 erant, iuri et possessioniRegia3 Majtis Polonia] relinquantur, una cumomnibus istis ditionibus quas Budziacenses etBialogrodenses Tartari incolunt, it nta limes sitfluvius Dannbius.

443

S.

444

cuvenith pentru chshtoria Regelul roman Iosif I., fiiul

Imphratuluf, cu o princesi polonezh 1). Rhspunsul lulLeopold I. a fost : Dad Principele lacob se va pre-senta In personi cu corpul auxiliar pana cel thr4ih lasfir§itul lunef Iunie In Ard6I §i armata polonezli vaurma In curAnd dup'acea §i-§l va incepe operatiunileOA la sfirOtul lunel lune, dia partea Imphratuluf nuse va pone nicT o greutate, ca Printul sh prim6sca ono-rurile §i aperentele exteriore ale comandel supreme inArd61 ; dach inse nevoile impregfurhrilor vor necesitaintrarea armatel principale imphrhtqtI In Ard61 pentruapararea thrif, Imphratul nu ar put6 In nicT un casconsimli, ca sh se iee de la Marchionul de Baden co-manda unitary a Intregel armate imphrate§tI. CU pentruchshtoria propush, luarea eI in consideratiune e in totcasul premature §i prea de tot atirnht6re de la viit6-rele inclinhrl ale Printuld imperial, Inch minor (deabia 13 anT) §i de la libera Id alegere, pentru-ca shse poth hotarI de pe acum ce-va positiv §i se se anti-cipeze viitorul. Ambasadorul imperAtesc inse, Comitele

Thun, numaT In numele Oh §i ca din propriul Oh in-demn, fart -ca se aibh vole de a se referi la vre-oimputernicire orT la vre-o Inshrcinare primal de la fin-phratul, avea sh I indice la ocasiune bine-venith Reginei,eh aversiuuea Imphratulni contra unel asemenea incus-crirl purcede de la inrlurirea covIr§ithre §i suspectl, pecare o are la curtea polonezh partidul francez, §i in

1) Na p6te sit fie decit fiica Int Sobieski Teresia Kuniganda,care in anal 1695 s'a mAritat dapit electoral de Bavaria Maxi-milian Emannil.

445

deosebi cumnatul REgelui Bethune, §i anume pentru-caatat In Viena, cat §i In intrOga Imparatie ce tine fortemult la o peen se pote de deplina asigurare a succe-siunit astfel la sporirea prin progenitura a Casaimperials, ca casatoriile francese cu casa regala dinSpania sunt pretutindeni r6u reputate, §i In deosebi vinapentru lipsa de copif a Geld din urma Regine dinSpania e aruncata asupra Cot. Onei franceze, ca, tocmaTde aceea presenta la Curtea din Polonia alai Bethune§i intimitatea sotiel Jul sunt lucrurl de minune potri-vite, pentru-ca pe de o parte curtea franceza sa pro-fite de ele ca de ni§te mijlOce sigure pentru realisareaintentiunilor el rele, ear pe de alta sa-i inspire Impa-ratului o intemeiata banuiala contra Astor compliclfrancezi, i astfel sa-1 puna, pe gandurl In ceea ce pri-ve§te casatoria proiectata ; ca, in sfir§it, nicl o dataImparatul nu va marturisi Ma de incungiur acOstaadevarata causa a repulsiunii sale, dar tot atat de si-gur e, ca el nu se va invoi cu acest project de casa-torie cats vreme Marchisul de Bethune sotia lui seafla la curtea 10 Sobieski. Ear expulsarea lul Bethunese impune cu atat mai virtos §i are sa fie ceruta dela Rege cu atat mai staruitor, cu cat el, precum sevede lamurit din scris6rea, pe care la 3 Maiti i-a adre-sat-o Croissy din Versailles §i care a fost captata,faure§te uneltiri primejdi6se contra aliantei dintre Po-Ionia §i Austria, Ili da silinta sä surpe Intelegerea §iprietenia dintre cele doue curt! §i cu ajutorul color-l'alti emisari francesi a ca§tigat pentru planurile Franteipe multi generali, senator! §i mini§tri din Polonia §i peCardinalul Radzeiowski. Baca Regele vrea sa puna catOt.

§i

§i

446

aulul gi sit asigureze legaturile de uuire, care suetamenintate, el lucr6za numal in spiritul gi dupa litersangaglamentelor luate de el in mai multe rendurr inmod s6rbatoresc ; dad el n'o voTegte ac6sta, impart6-girlie ce i se fac IT suet cel putin o dovada, ca cercurile dinViena suet bine informate despre cele ce se petrec lacurtea din Vargovia gi despre uneltele gi causele tur-burtirii bunelor relatiuni dintre cele done curti. Pentrudesv6lirea uneltirilor frantuzegt1 Comitele Thun avea Aar6te In mod confidential maT sus amintita scris6re aidCroissy gi nunciulul Papal de acolo, precum gi altorpers6ne bine intentionate, ear spre a combate infiuentaFrantel, care-gT dedea silinta sa Impedece °rill-co ajutorInarmat polonez, el trebuia sa pretinda cu MA botarlrea,ca Regele sa iasa in persona la rilsboifi gi sit sc6taarmata principals a Poloniel cat mai curand In camp,Inainte de tote Inse sa trimita In Ard6I corpnl auxi-liar de 6000 de 6menT, pe care Pa promis1).

Asupra starilor de atuncT gi asupra influentelor de lacurtea regala a Poloniel gi despre resorturile secrete,prin care se puneati tote in lucrare, all aruncat mar-turisirile Mute la curtea din Viena de Mil un haltdignitar polonez o villa lumina, care ramasese ascunsapentru orT-gi-ce ochia de profan2). Dupa aces to mar-

1) Rescriptul imphatesc ciitre Comitele Than in ceea ce pd..ve§te propunerile ambasadorului polonez pentra instircinarea Prin-taint Iacob ea comanda o§tirilor din Ard6I §i pentra o 'Morecisiitorie a Maj. Sale Regelui Roman cu o princesii, regalii polo-flea §i o scris6re intrigantit din Planta. Viena, 5 Iunie 1691.

2) Protocollum seared Colloquii inter ham Excellentiam (Co-mitem A Kinski) et N. -7 -ma Iulii 1691 habiti de modernostatu ; compilatum 18-a eiusdem mensis et Anni.

447

turisirT verbale, stranil Alt prin cunqtinta de lucrurl §i depersone, cat §i prin sinceritatea celul ce le-a facut §ipuse de cancelarul Boemiel comitele Kinski pe bartie,armata poloneza de atuncl era neindestulat6re spre aimpedeca navalirile Mari lor in Rusia. Generalissimul

Poloniel n'a fost In stare sa adune decat abia vre-omie de calareti sub st6gurile sale ; contingentul de Lit-vania, de§i ce-va mai mare, find despartit prin marldepartarl de armata poloneza, an putea sa sodsca decat tarOit pe campul de lupta, §i dorita 1mpreunare aLitvanilor cu Polonezil a devenit, data nu imposibila,col putin f6rte anevoi6sa In urma tabarIril TatarilorIntro Tarnopol §i domeniile regale ale Poloniel.

Domeniile regale all fost pustiite de Marl §i prefa-cute'n cenu§a in urma staruintelor Frantel §i a insti-g atiunilor partidulul el cu scopul, ca prin pagubele co-villitore §i prin lipsa nadejdeI de isbanda pentru ar-mele poloneze sa Induplece pe Rege §i pe republics aIncheia pace separate cu P6rta. Ear parghia de cape-tonic a Frantel la curtea regale e Insall Regina MariaCasimira Luisa, odrasla a familia Bethune, care nu sep6te Invoi cu erpulsarea rudelor §i partisanilor el de lacurte farm ca se -,s1 renege originea nationall, i deaceea a §tiut totdeauna all Impedece ac6sta milsura, cut6te ca in actele de casatorie ale Regelul ea a foststipulate ca conditiune clar exprimata. Relatiunile ne-Iertate dintre Regina §1 Principele de Curlanda i -alllost, ce-I drept, descoperite lul Sobieski cu dove4T la-murite, dar adsta l'a umplut in a§a grad de temerea,ca an cum-va A so atenteze prin ascuns la viata le,incat el se face Cl an §tie nimic In privinta acesta, §i

448

nu numai l'a pus ear pe ibovnic in diregatoria §i indignitatea 10 de ma! nainte, dar l'a suferit in fatstuturora chiar la curte. Ear Regina a avut done cu-vinte de a nu atenta la viata squid el regal : unul efiind-ca ea nu e in stare sa afle local, unde Sobieski§i-a pus In siguranta comorile, ma! ales acum, dupa-cesingarul cunoscator al secretulul, Marele Tesaurar regal,a murit, spre mirarea tuturora, in mod subit ; ear aldoilea e, fiind-ca ea, v646nd nesiguranta aderentilor elin t6te intreprinderile lor, considers rilscOla pe fat&drept nn lucru riscat §i astfel prefers presentul sigurfats on viitorul ludoios. Ac6sta Una n'a Impedecat-o apromite Mare§aluluf Iablonowski, care rIvne§te atat lamana el, cat §i la cor6na regain, atat una, cat §i altaci de a-I tine vie sperantele §i de a in cultiva prin vorbe1

amligitore §i prin fel de fel de momell. Ear ambitiuneaIn! Iablonowski §i partidul lul puternic all fost allaybine-veniti pentru Franta, care li-a daruit comorile el

i astfel §i-a !Astra ineurirea asupra PolonieY. P6rtaa flout §i ea Incercarea de a exploata In interesul eIrtvnirile la tron a ambitio,ilor din Polonia: cu pretulunet favorabile pad fie separate, fie colective, is aoferit luY Sobieski spriginul Intregel sale armate pentruasigurarea succesiuni! thului sea Priutul Jacob, earcand Regele a respins propunerea, Porta a oferit intaing cu acea-§I conditiune spriginul ei Inarmat In!Iablonowski, ca sa-1 ajute a se urca In tron; Mare§alulPoloniei a primit propunerea §i lucr6za acum Intrurasturnarea lul Sobieski tot cum odiniOra lucra acestaIn acea-§1 positiune spre rasturnarea predecesorulul garegal. E lucru de sine Inteles, ca cabinetul imparatesc

449

a Implirttlit de spriginul §i de simpatiile Jul pe aceladintre partidele din Polonia, care, inaccesibil pentruInriurirea FranteY, staruia pentru o politick de mode-ratiune, pentru pastrarea credintel de aliantit Si pentruincheerea uneY pacl colective.

Un pliment astfel rescolit nu era catu-§T de putinapt spre a face sa Incoltescli plants increderil ce im-bratigza ca o Iedera suiletul. Astfel cu t6te staruin-tele neintrerupte ale Imperatului, care, istovit de gre-lele jertve de banY §i de hied ale celor done resbeiemarl, doria incheerea celul turcesc, ca sa p6th urmacu atat maY u§or pe cel cu Francesil, a mai fost ama-Bata mult timp trimiterea until plenipotentiar polonesIn tabera din sudul Ungariel a victoriOsel armate Im-perate§tY, undo Marchionul de Baden spera sa primescapropunerl de pace de la Turcil Infrantl. Sobieski afost pus In curOnd In cuno§tinta despre dorinta sta-ruitere a Curtii din Viena prin o nod solicitareadresata do Imperatul ambasadorulul Proski 1). Cand

apol Polonia, de§i te,r4it, a cedat acestor staruinte §ia trimis ca plenipotentiar pe Stanislau Malachowski,

Imperatul a resplatit In mod Invederat neYncrederea Re-gelui tot cu neIncredere. Intrega corespondents a am-basadorului on Regele sea §i cu guvernul polonez Ingenere a fost sustrasa In mod sistematic de catro ofi-ciile po§tale Imperate§ti din Ungaria, uncle el se afla,

') Decret adresat ambasadorulul polonez Samnil Proski, ca sitsolicite la Regele 666 trimiterea neintar4iatil, a unul ministruplenipotentiar polonez la armata impiirlitdscli din Ungaria pentrunegotierile de pace ce se Tor 6 pornind acolo. Scris tii trimis la27 August 1691.

59,838. III. 29

950

potrivit cu misiunea luY, In apropierea cartierulni ge-neral imperial, pi in dada protestarilor luT nu i s'arestituit. Malachowski a blamat cu durer6sa amarIciuneto fata comisaruluT de pace Imphratesc Baronul Kanonachsta procedere nenobill pi contrara dreptului gintilorpi leghturilor de alianta,. care, oprind limuririle pi ra-porturile necesare destinate pentru Rege, pune In jocsuccesul negocierilor de pace ale Paloniei In genere piameninta prin acasta pe Regele pi pe republica Po Ioniacu paguba pi cn rupine mare. Eli nu am venit aidca iscoda pi ca emisar secret, stria el, ci ca am-basador pi plenipotentiar al puternicului Rege polonez,ale unuY Principe legat prin tractat de alianta pi prinmulte alto legaturi; MI cu intentiuni dupmlin6se amintrat In tabhra aliatulul, ci in virtutea celeY mar ami-cale pi mar sincere volute a stepanuld melt pi condusde propriile mole simpatiY naturale. Ce rost mai arepetrecerea mea aid, dad Imi sunt Inchise t6te drama-rile, cand voiesc sh fac suveranului mea dare de s6mitdespre resultatele misiunii mole? ce rost maT are, dadnu pot sit primesc instructiunile Regelui Intr'o cestiuneatat de importanta pi dad atat dreptul solid, cat andmaT asprul drept al aliatulul e astfel luat In Mai()de joc!? 1).

Baronul Kanon pi-a dat siliuta A vindece prig rhs-punsul Oh rana grea a grad jignitului ambasador. Ela reprobat fare de reserve procederea neiertata, despre

1) Copia scrisorii adresate de ambasadorul polonez din Ungariaciitril Baronnl Kanon spre a se piing° pentra-ci< i se Interceptdziscrisorile, 15 Decemvrie 1691.

451

care i s'a Mout ar6tare, a negat lose, ch fie Imp6ratul,fie Marchionul de Baden are vre-o despre ea orlvre-un amestec la comiterea el, gi a rugat pe recla-mant s fie cu deosebita *are de s6m4 In ceea ceprivegte localitatea, In care s'a sgvirit fapta rea gi laautorul acesteia, cad e cu mult mal probabil, cd ade-v6rata causi a acesteT rele faptuirl e fie r6utatea vre-until om privat, fie prea marea curiositate, fie lipsa deatentiune a celor ce all luat In primire scrisorile, cash le expedieze; el IT promite, In sfIrgit, a-T da totspriginul, pe care-I va cere pentru Inliturarea acestulneajuns 1).

Dorinta de pace a Imp6ratului, inflexibilitatea PortiT

gi Indaratnicia, cu care Polonia rivnia la achisitiuniteritoriale, ail redus fuse In mod Ins6mnat pretensiunileaustriacilor In ceea ce privet e Moldova gi Muntenia,Deputatiunea Insfircinata cu stabilirea pacil a invocatprincipiul, cit Imp6ratul ipi reser* ce-I drept, bine In-temeiatele pretensiunl asupra acestor 16rI, ca veal! pro-vinciT laterale ale regatuluf ungar, dar n'a avut Ina-pate de acest r6sboiti nicl o (lath suprematia efectivhasupra for 2). Tiind s6ma de ac6sti *ere gi de con-sequentele Impreunate en ea, Imptratul a renuntat la

1) Copie de rdponse it Pimbassadeur de Pologne, par le BaronCanon. Lentschan, 17 Decemvrie 1691.

'} (Die Vrsach aber, warnmb dises yam zn auszlaszung be-( molter worth sub protection utriusque Imperij" eingeratheneeist, des Baer keys. Mays ad dice Lander alsz ein altes apper,< tinens des konigreichs Hangarn zwar allezeit eine fundiert-(prwtension, niemahls aber vor diesem krieg die wirkhliche pro-<tection gehabt haben'.

§tiintl

452

protectiunea, pe care In punctul 4. al conditiunilor depace ceruse ma nainte s'o aibi alaturea de Porta asu-pra celor done Principate §i s'a declarat deocamdatamultumit en redactarea propusa de Turd a articolulul,In virtutea careia aceste 011 aveati sa ramate In starea,In care se aflasera inainte de rasb oiti (status quo antebellum).

Trimis dar la Constantinopol In cestiunea mijloci-rilor de pace, ambasadorul englezesc a primit o infor-matiune In acest sens, prin care ac6sta concesiune semotiv6za nu prin lipsa de drepturl bine Intemeiate aImporatului asupra celor done t6r1, ci pe de-o parteprin necesitatea de a nu Impedeca opera de pace In-curcand-o prin none puncte de discutiune Si facand-oneresolvabila, ear pe de alts prin dorinta de a nu pre-judeca prin acOsta cererile vre-unuia dintre alias

dorinta de pace a gasit la consilieril sai o atat deYid spriginire, Meat el all facut propunerea, ca pen-tru obtinerea line paci onorabile §i avantagi6se sa fietrag In sfera intereselor austriace eel doi plenipoten-tiarI turce§tT, on cel putin Mavrocordat, care are atat

1) Raportul conferentei tinute la 17 Martie 1691 in afacerileturcelti.

cAd qnartum articulum Caesarei responsi de tractu Valachiaoet Moldaviae nihil habetur in Caesareo response, non equidenrpropterea, quod ad praedictum tractum insfundatum desit, sed

quod nec novis tricis pacis negotium involvere, nec foederatorumcuipiam in eo praejudicare visum fault*.

Instructinni pentru ambasadorul englez plecat la Nei in afa-cerea p6cii, dictate de Comitele Kinski ai aprobate de Maj. SaImp6ratul. 28 Martie 1692.

').Ear

453

de mare trecere la Mare le Vizir, promitandu-i-se 100,000de florins, dad el crede, ca se p6te lipsi de colegulsdti Sulficar Effendi ; ear probabilitatea reu§iril unelasemenea adimenirI !Area a resulta din propunerea fa-cuth And maT nainte de Mavrocordat, ca el sh, piece laP4Srth spre a °blind confirmarea tractatulul de pace cese va fi Incheiat, §i de aceea i s'a flcut Impgratulaipropunerea sd primdsch acum oferta lul Mavrocordat 1).El a obliaut In stela -,s1 timp, duph cererea sa, de laImp6ratul Leopold I. prin Cardinalul Kollonicz permi-siunea de a se ap4a pe teritoriul Imptirhtesc In vre-olocalitate aldsti duph placul 1ul, §i cu ocasiunea acdstaCardinalul nu s'a putnt sthpani sh an exprime §i do-rinta §i speranta, Imphrteite amdndoue §i de Mavro-cordat, ca prin conlucrarea acestuia sh va surpa statulosmanliilor, se va face uuirea bisericil de la Rdsarit cuet a de la Apus §i Kollonicz va putd sfi celebreze Inbiserica sfintel SofiT serviciul de multumire chtrd Dam-ne4th 2). Impdratul lase n'a luat And aid o hothrire

Raport despre conferenta Vilna la Comitele de Starhern-berg la 24 Ianuarie 1691 in afacerile turcelti.

2) Conceptul scrisorii Cardinaluld Sollonitsch cfitre Mauro-cordat in cestiunea p>lcii ddt. Viena 17./20. Martie 1690.<Come gie Saa Maesta gli ha promessa di poter venir habitar46 in Friuli, d altre parti e pro villa° regni di Sua Maesta con<ogni liberty desiderata, conforme domande e io assecurai a nome<della Maesta Cesarea Vostra Sigia. Illma, e opera che Dio cicare veder secondo l'augurio e desiderio di Va. Sigia. Illma.,<ehe io possa cantar it to Deum landamns nella Chiesa di S.<Sophia, unir la chiesa greca con latina, e it sand° sepolchrohonorar insieme, coma discorressimo, che non pie anni servi<sotto titolo di devotions una gabela di Turchi a roina di Chri -<stiani tanto latini che greci).

1)

454

asupra propunerii ce i s'a facut, find -ca parea consulta sonda deocamdati mar cu din adins pe plenipotentiaritturce§tt. Gandul de a face o incercare spre a conrupepe Mavrocordat ig gase§te de altmintert explicarea na-turall In favdrea din ce in ce mat mare, de care else bucura §i in trecerea Jul covIr§itOre la Porta, careafara de 16 fa Jut i-a mat acordat §i veniturile insulelorgrece§t1 Milo, Andro §ii Micone 9. De aceea guvernulimparatesc a fost de tot crutator In ceea ce prive§teformele externe ale dreptulut gintilor, cand dot servi-tort fugitt at Jul Mavrocordat all reclamat, find -ca re-fusase ale pi/ill simbriile 2).

Acesta crutare era lose numaT aparenta, filnd-cl gu-vernul primise prin ZAmory, sub-comandantul de laComorn, de mat nainte In§tiintare despre planul ambi-lor servitorT de a fugi §i despre hotartrea for de achuta adapost Ia lesuitt Si deduse Incnviintarea ceruthpentru acdsta. Servitoril fugitt de la Comorn Ia Potten-dorf all fort, ce-T drept, pring la Bruck, dar Mavro-cordat a primit la petitiunea adresata In afacerea acdstade la Comitele Kinski raspunsul, ca ascunqabirea fuga-rilor e necunoscutli, §i cereril i se va da urmare, dadpetitionarul va spune undo se at% fugarit 3). In cursul

1) Supplica di Marc' Antonio all' Imperatore con le interroga-tioni the ai possono far al Maurocordato. ddo. 1691.

9 Supplica die Giorgio Valacco et Alessandro da Morea all'Imperatore contro Maurocordato, ddo. 1691. Se @ice intro altele:Maurocordato vine pin da Turco the da Cristiano.

9 Respunsul dat de comitele Kinski lui Alexandra Mavrocordat,al doilea plenipotentiar al Turcid pentru incheerea picil. 18Martie 1690. Literae Domini Zamory vice-comandantis Comaromi.

455

negotierilor apoT, card Curtea din Viena n'a gAsit laambasadoril turcqtY tlexib ilitatea buntivointa, la carese a§tepta, ea a procedat cn asprime fat cu §i

li-a Pant In deosebl o mustrare formald pentru-cd %-tem rend IndrAzniserd a refusa In mod insolent res-punsul ce li se deduse din partea Imperatului prin se-cretarul aulic Werdenburg la propunerile fAcute deden§i1 la Comorn. Rescriptul emis de Leopold 1. din

Viena la 2 Marte 1691 In cestiunea acesta e urml-torul :

Onstructiunl §i ordin pentru Stefan Andreiti de Wer-denburg, secretarul nostru intim la Consiliul aulic §ireferendarul terilor austriace, despre cele ce are sd puntla cale fata cu ambasadorit turce§t1 din Pottendorf.

El §tie, cum ambasadorit Turce§t1 ad primit, ce-Idrept, la Inceput respunsul, pe care nu de malt Pa datIn numele nostru la cele din urma propunerl fAcute dedenoi la Comoro In cestiunea pdcil, In urml line earPall Inapoiat cu 6re-care obseryatiunl fAcute In terminiinsolenti. De ere-ce not nu credem de cuyiintd a tolerade la numitit ambasadorl asemenea insolente §i insulte,precum Did nu- le pntem tolera, am hotArit prea gra-tios a-1 mustra pen tru ele ; el Ira aye dect sd, mergdcat maY curOnd ear la Pottendorf §i sA le spund am-basadorilor, di din protocolul presentat none asupranegotierilor ce-a ant de curAnd cu noY am MidcA n'ati primit requnsul ce 1i s'a comunicat, ci earPad Inapoiat. Fiind acesta contra respectulul ce ni se

4 Octomvrie 1690. Specificarea erogatiunilor §i a cheltnielilorficute en eel trel Greet fugiti aT 1nl Mavrocordat,

deqiI

&nor

pi

456

cuvine §i ni se datore§te, cad °rill-care ministru ce

se afla la o curte strains e dator a primi ceea ce i sepreda §i II remane liber a da apol la cele primite res-punsul see dupe -cum el credo a fi maT potrivit cu co-niventa principalulul see, precum alt fost chiar §i toteMaine for de pad scum primite fare de §ovaire ; nolsuntem deci cu tot dreptul antic nemultumitT din causaacesteT tnapoierl §i am aye cuvinte destule de a neareta resentimentul cuvenit fats cu insults ce ni s'aadus §i ea lipsa de respect, ceea ce Perta neaparat arfi facut fats de mini§tri no§tri de acolo In asemeneacasurT ; voim Yoe de asta-data sl tinem soma de ca-racterul for Si n'o facem acesta, dar iT admoniem §1 le

punem in vedere, ca sa se abtie In viitor de la ase-menea fapte §i sa observe NO en noT respectul ce nise cuvine ca Imperat Roman, ear acesta cu atat maTvides, cu cat In casul contrar am fi nevoitT sa-1 im-punem prin alto mijlece".

Te4end di arta diplomatica remane zadarnica, gene -

raliT lmperate§ti s'al pregatit add pe la Inceputul

anuluT 1691 pentru campania inevitabila. Vrednic deamintire pare a fi In deosebi planul de actiune, pe carel'a flout Generalul Heissler pe cand se afla prisonierla Toleely §i l'a trimis guvernuluT sell spre aprobare 1).

Dupla articolul VI. din acest plan sarcina de a purtaresboiul In Moldova avea s'o primesca Polonia ea sin-gurl, pentru-ca astfel pe de o parte Tataril sa fie ti-nutl In free, ear pe de alta Ardelul sa fie asigurat

1) Propunerea Generalulut Heissler, prisonier la Tolaily, In ceeace privegte viitorea campanie. Iannarie 1691. Deasemenea gi de-spre pretn1 cernt de Tokoly pentru Generalul Heissler.

457

contra vre -unul atac Pant despre Mo'doNa. In vedereaacestul stop Polonia pe langl manhstirile din Moldovaocupate de trupe poloneze avea sl maT ocupe §i pecele-l'alte §i sä le fortifice, ba sa primdscl prin cedarsIntrdga Moldova, fiind-ca nicT o-datit Impdratul nu vaputd sa ajunga in stApAnirea §i neturburati aacestel ten laterals prin acdsta li s'ar daGrecilor o mica lovitur§, In ceea ce prive0e gandul forde a reinfiinta monarchia bizanting,

Circumspectul Marchion Ludovic de Baden, invitat deCurtea din Viena da parerea, §i-a dat In genereconsimtdmentul pentru punctele propuse de Heissler, lase§i-a exprimat in deosebI In ceea ce prive§te propunereade maT sus Indoiala, el Polonia va putd sa cuteze ooperatiune contra TAtarilor WI de ajutor german §i caastfel guvernul impdratesc, rtymOndu-se pe un terenatAt de §ubred, §i-ar face multe sperante de§erte, Invreme-ce In timpul rdsboiului ar trage numal putinfolos din atitudinea reservatA a PolonieT 1).

1) Scrisorea Principe luY Ludovic de Baden cltril Cancelarul Co-mitele Kinski dimpreuni cu observatiunile luI asupra propune-rilor lul Heissler pentru viitorea campanie. 16 Fevruarie 1691,Se dice Intro altele:

<Les proiects son bel et bon, et Ion en fait baucoup a pen de<fray, mais test de la fume's sen qlon aye de qouy les soutenirca main forte; ayensy ie serois d'Auis qlon ce rompis pas les-<prit a Batir des chateaux en Espagnie, mais q'on ne songea<plustost qa a faire vne nombreuse et Bonne arm6e bien pour-<nen° de touttes les Choses neseseres, surqouy Ion pourait auec<plus de solidite fonder des desseins colon la conueniance de S.

M. S. et du bien vniuercelle de toutte i'allemagnie; mais ie<vous aduoiie quo la longe connoisence quo l'ay de nos manieres

fiind-ca

a-0

linigtitapi

458

Nu mai putin interesante sunt destainuirile flicutede Heissler in punctul VIII. al proiectuluT seta In ceeace privegte Ardelul psi Muntenia, rare amendoue terlsunt teatrul unor uneltiri complicate.

In Ardel se lupta trel particle spre a -VT ridica fie-care favoritul in scaunul domnesc ; uniT vor pe Andminorul Apaffy, altii pe inlay, care in Cara for nu aindigen, ear al treilea partid nu vrea pe nici unul din-tre acegti doT, ci tine sa vad. In scaunul domnesc peun magnet indigen de vIrsta maT mature. Earn Perta,ueinclinand botarlt spre nici unul dintre pretendenti gipreocupatil numal de gAndul de a restabili In tarn sta-rea de maT nainte gi de a-T alunga pe imperiali dinlocurile fortificate, a luat botarirea de a tine sema dedorintele ardelenilor gi de cererile for in ceea ce pri-vegte confirmarea Principelul gi de a se feri de ori-gi-ce intervenire gi de ori-gi-ce siluire. Fiind aceste Im-pregiuthrile gi cli4end 'Moly In disgratie la Port/ gila Domnul MuntenieT, sperantele lul Apaffi gi ale ade-rentilor seT an crescut cu atat maT virtos, cu ,cat afar/de Tillifily nu -1 sth lul Ara nici un alt rival cu de-stul e game de isbanda in tale 1). Consilierul transilvan

td'Agir me fait parfoy apprehander qu' it ne se trouuent de gene4qui aymeront peutestres mieux ce flatter sur lestast de nos4 iffairts que de multiplier on prolonger les conference par qui-quo doutte salutaire, car (Noy qlon men puisse dire, ie trembleincessament gun lour none none tronuions anec vne fort greasecarmee a viene et sur la gasette, et on tree petit et asse man -'nais nombre de trooppes en campagnies...

1) Raportul comitelul Luigi Ferdinando Marsigli citre Implira-tul. Viena, 10 lulie 1691.

459

Ladislau Szdkely, care se ctsAtorise cu o Rom And §iavea mo§ii In Muntenia, a cerut dimpreunt cu alti Ar-delenT spriginul Domnulul Muntenia, Brancovanu, In afa-cerile ttriT for §i at rtu§it pe deplin a-I cAcitiga pentruplanul lor.

Domnul a stlirnit ilea en malt zel la Porta pentruconfirmarea Jul Apalfi §i a pus In joc 200 pungi(100,000 de talerl), pe care, spre o mai deplint sign-rantt pentru pAstrarea secretulul, s'a oferit a-T anticipade la sine ; drept compensatiune ardelenil s'aii angagiata-T ceda Fligitra§ul, dacli Apalfi va fi fost confirmat, §is'a luat In stela -§i timp hotarIrea de a-T alunga laocasiune bine-venitit pe imperiall din taro. Bogttia inbanT alui BrAncovanu, staruintele neincetate ale luT iiiale lui Constantin Cantacuzino, cel mai de frunte din-tre sfetniciT sel, de a tine pe guvernul Impgratesc de-parte de hotarele MuntenieT, precum Si venalitatea Tur-cilor, in genere, t6te erait In favorul planulul croit deArdeleni, care era diametral opus intereselor austriace.Nu dar Wit drept §i-a dat Generalul Heissler silintasit-T inspire guvernuluY sdu o bine Intemeiatit neIncre-dere fail cu Domnul Muntenia §i fall cu Ardelenil iiia sthruit, prin urmare, si se spordsca garnisOnele ca-stelelor Filgtra§ §i Gurghiu §i sit fie urmArite de aprOpet6te mi§carile adversarilor secrets §i t6te mdsurile Matode dAn§ii, Cu nu mai putinit hottrIre s'a pronuntat §iMarchionul Ludovic de Baden contra Ardelenilor §i con-tra locuitorilor din Muntenia% de la care totdeauna se

1) Observatinnile Marchisuld Ludovic de Baden asupra planului%cut de Generalul Heissler In ceea ce privette Proxima campanie.16 Fevruarie 1691.

460

a§tepta la in§elaciuni §i pe care Ii socotia capabili de oatitudine cu malt mai duman6sa, §i de aceea staruia,ca imperialil sit se rayme numai pe propria for pu -tere armata, ear ilia decum pe spriginul unor amiciIndoielnia.

Pentru dispositiunea arnica% alui Brftncovanu fat.cu Apaffi §i pentru zel6sa Id intervenire In favorulacestuia a contribuit de altminteri mult §i du§manialui cu Tiikeli.

Acesta a pradat adecit atat de rad Muntenia cu o§ti-rile lui nedisciplinate, Incat Domnul Muntenia a facut Inmai multe randurl reclamatiud staruitore la MareleVizir §1 a obtinut in cele din urma un ordin, prin careMali e invitat sit parasdsca pamantul Muntenia §i orTA se Intdrca ear In Arddl, on sit se dud In personala Constantinopol. Afarit de acdsta Moll, In ambitiunealul nesatiosa, pe care ambasadorul frances o cultiva§i-o Incuragia cu din adins, s'a Incumatat a care de laPorta pe langit Arddl Id Moldova §i Muntenia atatprin adrese directe, cat §i prin mijlocirea Franta. Intoe Inse de a obtind luarea In consideratiune a preten-siunilor luT ezagerate, el a callut la Porta, din ce Ince mai mult In discredit §i In disgratie prin procede-rile Id echivoce, Indrasnete, Incapatinate §i velnice §iIn deosebl prin refusarea extraditril lul Heissler, precum§i prin alto me§tepgia date de gol ; ear la aceste semai adituga §i consideratiunea, ca mai ales el, ca ceamai de capetenie causit a rasboinlui pornit contra Impora-tuld, purta vina pentru t6te calamitatile §i pentru t6testrlmtoritrile ce urmaserit pentru Turcia din acest rag-

boitI1). Era deci lucru f6rte firesc, ch Brancovanu a Mat peraft maltratatil locuitorl al Munteniel sail r6sbuneasupra amestechturii de Turd, Romlni, Tiganl, Ungurl,Nemti gi de IlaiducT, care alchtuia 6stea lul MOH gica a fost gi omorlt pe icy pe colo cate unul. InfluentaFrantei la Perth a ocrotit lase la timp pe capeteniamaghiarh contra orili-caret jignirl oil nedreptatiri.Astfel s'a Int6mplat, ca un agent la Porth al lul D-ION, anume Bertodi, pe care asociatiunea francesh l'atrimis sh predee o surd de 7000 talon stapAnula s6fice atuncl se afla In Muntenia, a fost omit pe pa-mentul Munteniel gi jhfuit de tot ceea ce avea la den-sul. Intervenind la Forth, ambasadorul francez a obti-nut un ordin, prin care Brancovanu a fost obligat arestitui le TWO% may sus aretata sums j6fuith2).

Acest Domn al Muntenia, BrAncovanu, om prudent,precaut gi vicl6n, chruia nu i-a lipsit la timpurl po-trivite nici energia cuvenith, avea In fata insistentelorCurdy din Viena o Brea positiune, care cu anevoia seImplica cu datoriile lul de vasal al Portil. Ura 10contra lul MON, precum gi viva tut dorinth de a scapa,dach se p6te, de vasalitatea turcdsch, Pah Mut acce-sibil pentru propunerile, pe care generalul Veterani SiComitil Erbs Si Marsigli i le -alt Mut may mull onmay putin indirect In interesul Imp6ratului gi In virtuteachrora el a trimis la Viena chiar o solie speciall. De

I) Raporturile secrete ale Julnopol, 18 Decemvrie 1690, 10Porphyrita. Conbtautinopol, 1691

2) Raportul Comitelul LuigiViena, 10 Iulie 1691.

Georgios Cleronomos. ConstantiFevruarie 1691, apoI alai Ian

Ferd. Marsigli citrd Impgratul.

46]

462

6re-ce privirile Curtil imperiale erati tndreptate maiales asupra conservariT Ard6lului, ac6sta lopata decanna a vasului de r6sboiti ce era pus in mi§care 1),vorba era, ca prin o diversiune a Moldovenilor §i Mun-tenilor Mali sa fie abatutT de la intentiunea for dea navali In Ard61 §i ca In acela-§1 timp sa se fad laLipova inarmari pentru luarea Timi§6ril i pentru obser-varea de apr6pe a comunicatiunil cu Dunarea pe la Or-§ova. Av Ond In vedere scopul acesta, atat Veterani, cat§i Marsigli ati staruit, ca Imptiratul sä concedieze gra-tios pe soliT Muntenia, care fusesera opritl la Viena,ba Veterani, spre a obtine acest resultat, a trimis laViena chiar un staruitor special, pe Comitele Erbs, carecaps° dimprenna cu generalul Heissler In manile du§-manului, fuse in urma interveniriT lui Veterani fusesepus de Brancovanu in libertate §i trimis Cu o scris6ref6rte politicasi la Sibiiti, undo se afla numitul generalImp6rAtesc 2). Nu ca se punea p6te in Ma seriositateatemeia pe neincetatele protestarT §i asigurari de cre-dinci6sa alipire ale NI Brancovanu, cad el trimisese Incursul veril un deta§ament de 1000 de 6meni la Du-mire, ca sa be des Turcilor ajutor contra Nemtilor, dincare deta§ament caOusera prisonierl cati-va soldati §i

I) Scrisorea lul Veterani citri Cancelard Kinski. Sibiu, 8 De-cemvrie 1691. In ea se dice : 11 di necessity di provedere eprovedere al necessario per it sostenimento delta Transilnania,come

questi:sempre ho detto, imone di tntta is Machina, et i mezi son

per Ilia de Vallachi e Moldavi sniar li Tartari dal tentarl'ingresso in questo Regno P, etc.

2) Scrisorea Id Veterani dtr6 Comitele Kinski. 8 Decemvrie1691, alit Brancovann cettrd Veterani. Bucure§t1 22 Noemvrie1691.

463

un *Han 1), §i cu t6th prefIcatoria ie§ia din intregalul atitudine la iv6la atata viclenie, !neat Veterani 11

numia pe el §1 pe sfetnicil lul Vulpl, de care era ne-volt sh se folos6sch ; vorba era lose, ca prin o conce-diare gratiosh, la care tineafi, §1 prin grabnica plecarea solilor el §i compatriotil lul sh fie tinuti in bunedispositiuni, care it fax totdeauna gata de a aduce ser-vicil. Nu se putea spa trece cu vederea la Viena oldrecunoginta §i recomandatiunea, pe care Veterani i ledatora Principelul Brancovanu pentru serviciile, pe carein cursnl iernii trecute le Mouse causel Imperate§t1prin corespondenta sa, precum §i in alto chipurl. Vete-rani a primit dar 1nshrcinarea de a-1 vesti pe DomnulMuntenia despre hothrirea Imp6ratulul de a trimite pesea munteni lnspre sfirAul campaniel a cash. Dept-tatiunea instituith de Imp6ratul pentru negotierile depace a motivat acdsth decisiune, Intro altele, §i prinacea, ch solil ace§tia §i altfel an sunt de nicT un fobsla Viena, pot lime sh fact mult r611 prin coresponden-

tele for primejdi6se §i in acela-§1 timp, rhalind timpmai Indelungat, sunt prin cheltuielile de Intretinere osarcina pentru cassa statulul, cath vreme o concediarenu va lipsi a le inspira curagifi §i consolatiune, ca shsuporte greutfitile, de care se plang 2).

Dupa t6te semnele lose Principele Brancovanu cer§ia

favorul Austria tot atat de sthruitor, pe cat de sth-ruitor Ill dedea §i ac6sta silinta de a-1 trage'n partea

') Raportnl Colonelulni Bollandt citrd cancelarul Comitele

Kinski, Rosa is Bunke, 4 Innie 1691,2) Raport despre conferenta tinuta la 21 August 1691 la Co-

mitele Kinski in afacerile turcegti gi muntenegti.

464

el; cel mai de cApetenie dintre sfetnicil 0omnulul, Stol-nicul Constantin Cantacuzino, nu era apoT nicT el malprejos in ceea ce prive§te dispositiunile prevenitOre fatcu ImOratul, clicT el purta de grija pentru corespon-denta dintre ambasadorul olandez Coliers, mijlocitorulphcii, vi guvernul ImpZir Mese, vestia Curtea din Vienadespre evenimentele maT importante §i despre inten-tiunile Portil §i la t6te ocasiunile potrivite, cum afost, de exemplu, trecerea luT Marsigli prin Bucure§ti,le exprima devotamentul §i credinci6sa alipire fail encurtea 1mp6rat6scl 9.

Domnul MoldoviT, Constantin Cantimir, intretinea §iel relatiuni amicale cu casa imptiratescl, a dat §tirldespre apropiata trecere ale Gaspar Sandor, pe careMoll 11 trimisese in Franta, ca sa aducli o suma debani, §i s'a declarat §i pentru viitor gata da a pro-mova interesele Impiirlitqa 2). Spre a nu indispune peDomnul Moldovil §i pentru-cl ,la pescuire se puns Inrisic rima, ba eke o Bath chiar §i unditag, generalulVeterani a staruit, ca guvernul Imp6ratesc si platescliMt de Intarcliere din casa statuluT pretul de cumptira-tore de 1000 de talerl Imperlite§tT, cu care generalulHeissler i-a r6mas dator vistierniculul moldovean Ior-dachi pentru caT cumpArati, dmaind ca la timpul cu-venit generalul Reiss ler sA fie tint a da socot61118).

1) Scris6rea le Constantin Cantacnzino, Bacnre§ti, 16 §i 19Ink 1691 §i raportul Comitelul Marsigli din tabgra de laOradea-Mare, 5 Octomvrie 1691.

') Scrisorea Domnulul din Moldova cittri Generale Veterani.Ia§i 21 Innie 1691.

3) Raportul le Veterani catrii Imperatnl. Sibiiii, 3 Innie, 1691.

465

Principe le Bran covanu nu mime i-a %cut ComitelulMarsigli In trecerea mut prin Ora o primire mat stil-

1 ucith decat cut ordonata de Perta Si a dat o masastrtilucita, la care a Inchinat pe §optite (cotta voce) insan6tatea Inaroratului, dar i-a facut comitelut MarsigliIn o conferenta de gse cdsurl importante Impart4irt §ipropunerT, pe care Marsigli a promis a le spriginl cu

tot din adinsul §i a le duce la Indeplinire, dad Prin-cipele le va face direct Impilratului prin o adresh scrisaSi apot Si printr'un sol trimis la Viena. Pentru-ca saca§tige ear buns-vointa §i gratia Imp6ratulut, Branco-vann a pus In evidenta meritele, pe care le-a c4tigatfate cu casa de Austria decAud cu Te§irea lul Tiikolidin Ardel §i mat ales prin atitudinea mut fats cu Tarciii fate cu Mull In timpul celel din urma campanil:

drept dovada despre acdsta el s'a referit In corespon-denta mut UM cu ambasadorul frances §i cu alte per-sone, care a fost gasita la Bertodi, solul Id Moll,omorit din porunca Principelui, §i pe care a presen-tato comitelul Marsigli. Mara de altele se aflati In ea§i actele, prin care se dedeaa uneltirile Ardelenilor inmod nelndoios pe fatil. El a fagaduit cu Ma hotartrea,ca nici o data nu va da vole nici lui Toltiili, nici Ta-tarilor sa trdca prin Muntenia In Arddl, nici sa ternezeIn acdsta tat* cu t6te ca, fiind-data nefavorabila posi-tiunea geograflca a pill sale a§e4ate Intre Nemtl, Turd§i Mart, o asemenea hotarlre nu se 'Me sustind farede mart jertve, ceea ce dovede§te In deajuns §i stareade plans, In care se afla Muntenia in urma grOznicelorpustiirl ale lut Tokoli.

Ficand comitele observatiunea, ca e mat bine sa le59,838. III. 30

466

dam celor marl de Nina voie ceea ce eY doresc decatsa a§teptitm ca el sa §i-o Yee Principe le a r6s-puns, ca el e hothrlt sa se declare tributar al Imp6ra-tulul, Stolnicul Constantin Cantacuzino a exprimat Siel dorinta Si intentiunea acdsta lute° convorbire avuta'nurma, adaugand, ca vorba e, ca Muntenia sa trimita dingandul acesta dol representantl la congresul de pacedin Viena, Marsigli s'a marginit In r6spunsul lul a-Ida sfatul, ca mal nainte s'o vestdsca pe Porta despreintentiunea acdsta §i sa cdra cu tot din adinsul apro-barea el prin Ianachi Porphyrita, agentul muntean laConstantinopol, care era totodata dragoman al Portil (?),§i In acela-§I timp sa vestdsca prin ambasadoril aflaIla Viena §i pe Imp6ratul despre acdsta intentiune Si

despre m6sura ce vor sa Yee. Dupa-ce vor fi primitaprobarea §i vor fi %cut In§tiintarea acdsta, va con-tribui §i el din Me puterile pentru obtinerea resulta-tulul dorit I).

Consimtind cu acdsta propunere alul Marsigli, DomnulMunteniei a promis, ca va pune la Porta In discutiunecestiunea, asupra careia as luat intelegere, Si a vestitpe Comitele Marsigli, care Intre aceste plecase la Si-

ca a§tdpta de 41 pa mane sa sosdsca la Bucu-re§ti Ianachi Porphyrita, pe care l'a chemat In cestiuneaacdsta la Bucure§tYde§i nu s'a putut descoperi mulese afla el atuncl ".

In urma i-a scris, ca Ianachi, pe care scris6rea de

3) Raportul Comitelni Marsigli citr4 Maj. S. Imp. despre cele%cute de el in 'rural in cestiunea pica. Tabha de la Oradea-Mare, 5 Octomvrie 1691.

In§i-§T,

§i

vi

bait,

467

invitatiune a Principelul nu l'a maT gasit la Belgrad,ci la Ni, 0-a continuat din causa nesigurantei drumu-rilor cAlfitoria spre Adrianopol §1 a 'Ant Bucure§tii Indosul OP). Fie cA aceste motive de amenare erafiadevgrate on numal luate de BrAncovanu drept pretextspre a-§1 acoperi gandurile ascunse, fie cA vina fathr-nicieT cAdea asupra amOndurora, numaT asupra lui Bran-covanu on asupra luT Ianachi, at drilla caracter on

a cAruia puritate de intentiunT in maT multe rAndurlfusesed nu WA temeiu contestate 2), e lucru indiscu-tabil, cl Principe le a staruit §i dup'aceea, ca mai na-inte, cu statornicie §i cu tot din adinsul, ca Sara sa sti,Tee parte la negotierile de pace ce se urmafi Si sA i seImbunAthyscA ai asigureze positiunea prin tractatul depace ce urma sa se inchee.

Acdsta resulth In deosebT din noua visitl, pe carei-a fAcut-o Marsigli Principelul In Noemvrie 1691 laBucure01, rand acesta l'a primit tot atAt de prietene§teca maT nainte, l'a gazduit In mod splendid, i-a dat totfeint de lAmurirT asupra stArilor din Turcia §i l'a ru-

1) Scris6rea Principelul Brancovann cktrk Comitele Marsigli.SO Septemvrie §i 8 Octomvrie 1691.

') Astfel Marco Antonio HO ca acusator pa Impiiratul sk-Ipunk tai Mavrocordat ca martor al vinovatieT intrebares : (SeJ3nacchi seruiva per Agents al Prencipe Dimitrasco (Cantacuzeno),et it Prencipe provandolo false e traditore, lo scaccie e lo di-vulge a tutti nails Corte, manifestando li snot infami passi, la-trocinij e tradimentiv.

Atitudinea trti,ditt6re slut Ianachi Porphyrita, lath cu ImpTra-tul, In a cAruia diegratie cadnse odatk, Yese de altminterT dintrite raporturile ambasadorilor In de ajuns la ivell.

468

gat in acelall timp, ca sit staruie la Portl pentruMuntenia In sensul mai sus artitat.

Marsigli se radAml in cestiunea acesta pe lamuririleverbale, pe care i le dMuse Comitele Erbs, care fusesesclipat din robia turc6scl de BrAncovanu §i se bucurade Increderea acestuia 1); el lam% zelul Principe NY fat6,cu Austria, un zel, care s'a dat pe fatA in t6te chi-purile, Inse mai ales prin aceea, ca el a luat sub ocro-tirea lul pe prisonieril din armata impArltdscA, a fl cutfel de fel de impArtg§iri despre inimic 2), a promisVeterani transporturY de cal §i de grafi pentru Ard61 §i, ingenere, s'a legat a fi avant-garda A rd6lului. Zelul acestase va reci inse incetul cu Incetul, data nu va fi intre-tinut prin vre-un semn de gratis Imp6rAt6scli,dice Marsigli, §i Imp6ratul va perde ceea ce multputin are prin conlucrarea luY Brancovanu. In acela-§Isens favorabil s'a rostit Principe le §i direct fatA cu

Raportul comitelul Marsigli c6trg cancelarul Kinski. Bun-re§ti, 20 Noemvrie 1691.

2) Astfel la 30 Septemvrie 1691 it aerie din Obile§tI comitelulMarsigli intre altele:

tRegia Majestas Po lona cum Exercitu in Moldavia reperitur,<contra quern duo Sult%ni cum numerosissimis Hordis obviam adCeczoram usque itidem in Moldaviam venerunt..

La 8 Octomvrie 1691 el II eerie aceluia-§I din Bucure§tI :(Serenissimas Poloniarum Rex est in Moldavia cum Exercitu((prod fertur) Cotnari ; sea quid operaturus, adhuc ignoratur.(Contra quern Tartari cum anis Sultanis ad fluvium Prut con_4gregantur. Inanper etiam anus Serdarius Giordzi Mehmet- PaachaHest lam constitutes ad Baba, ut collecto ex illis Ditionibus Ne-(flran, sit contra Polonosb.

luT

ava

1)

469

Imp6ratul intr'o scris6re, cu a carela predare a MAI.-cinat pe Marsigli orl pe solul munt6n din Viena ').

Positiunea Si altfel grea a Domnulul din Munteniaa devenit lose prin exigentele amicilor §i prin ale du§-manilor din ce In ce mai grea §i mai piing de pri-mejdiT. Ig vreme-ce Inclieerea pAciT cu P6rta era in in-teresul §i dupa dorinta Imptiratului §i alai Brancovanu,lanachi Porphyrita, dragomanul ambasadeT Imp6rate§t1§i in acela-§1 timp §i agent al Muntenia la POrta,find ca5tigat prin influenta francesa, lucra cu tot zelulcontra staruintelor de impacare ale Jul Marsigli §i aleputerilor mijlocit6re §i, fara-ca A menageze catu-§T deputin pe eel dol stapanl aT se, dintre care cel romanIT &idea pe Maga 16fa mall §i un adaos de poste 12me (6000 talerl Imp6rate§ti), el zadarnicia WI desfialli §i cu deplina lipsa de scrupule t6te silintele forIndreptate spre pace, §i toemaT prin adsta a tras laPOrta asupra Principe Id Mania's, se Inte lege Interne-iata, cb, are cu dtqmaniT TurcieT Intelegere pornita dingand de tradare. Astfel in done rAndurl el a oprit cur6utate pachetele de scrisorl trimise de Veterani lulBrancovanu spre a le trimite mai departs ambasadorululImporatesc §i le-a dat In mantle chehaialel MareluT

Vizir, care lune a Post destul de delicat, ca sa predeenedeschise acele scrisuri ambasadorulul, carnia i se en-veniail de drept; astfel s'a incumotat a intercepts seri-sorl trimise de Veterani ambasadoruluT imp6ratesc, a be

1) Scris6rea Comitelul Marsigli catrg Cancelaral Kinski. Oradea-Mare, 7 Octomvrie 1691 tji a Principelul Brancovanu citrii Mar-sigh Bucure§t1, 15 Septemvrie 1691.

470

rumpe sigilele, a le opri septemfInI de One la densul §ia le trimite adresatulul sub pecetea sa ; astfel el opriala densul 4iarul tiparit la Viena, pe care PrincipeleBrancovanu i-1 trimitea din prietenie regulat ambasa-doruld Imperlitesc, §i 11 Linea spre a le face maY ma-rilor de la Nal dupit pofta luY impartg0r1 despre celecuprinse In el, §i abia dupa acea i.l preda celd in dreptde a-1 primi.

Pericolele create de un asemenea representant unel-titor §i lipsit de scrupule al intereselor muntene§t1 maYeras sporite §i prin conlucrarea numero§ilor du§man1,pe care influenta francesA §i silintele lul Moll i -atadns pe capul lul Brancovanu. Intre acestia se afla Inprima linie Refs- Effendi, un om de stat din §c6la lulKiupriuli, petrunptor, politice§te experimentat §i Inde-manatic, dar ca§tigat pentru interesele lul Mai decltre ambasadorul francez Chasteau -neuf printr'un darde 15,000 de galbeni', pe care iY anticipaserli, preotilcatolid de la locurile sfinte ; acesta era prin 1nriurireaId col/11,0We eel maY primejdios §i maY Indarjit du§-man ; a urmat apol Domnul Moldovil Constantin Canti-mir, un du§man neimphcat al luY Sobiesky §i aid Bran-covanu, §i amic intim §i favorisator al luY Chasteau-neuf§i aid Tokoli, protegiat al lui Reis- Effendi §i al parti-duld frantuzesc de la POrtli, prin al cliruia ajutor n4-zuia sa restorne pe Domnul MuntenieY. Acesta ar fi §icaclut neaparat In fata puteril covir0tore a du§manilorsei, dad, nu l'ar fi spriginit In scaunul luY §ovAitor pede o parte marea iubire a supRilor seY, ear pe de altaapropierea armatel Imperate§t1 §i venalitatea puternici-lor turcepT, de care a §tiut sA se folosdscii In tOtii

471

Intinderea et. Ac6sta positiune Indoielnid lase, in careera nevoit sa intretina relating de prieten6sca int ele-gere cu generalil Imp6rAte§t1 §i In timp sä-§Yarate §i fata cu Porta supunerea, i-a inspirat pentruviitor gandul de a tin6 totdeauna cu eel mal tare, declcu Invingatorul, §i de a se pleca numal in fata ace-luia, pe a caruia putere se p6te r64ema en destulaIncredere.

0 dovada despre atitudinea precaut prudenta aidBrancovanu e raportul 1) consilierulul Imp6r6tesc Qua-rient, un Inalt dignitar austriac, care, trimis de amba-sadorul englezesc Paget in cestiunea negotierilor de pacecu misinne secrete la Colier, ambasadorul olandez deIn Constantinopol, a primit de la guvernul sea Introaltele §i Insarcinarea, ca cu ocasiunea treceril sale prinMuntenia sii caute a se dumiri, care sunt dispositiunilePrincipelul Brancovanu, ce fel de trecere are la Porta§i dad §i Intru cat se pOte pune lncredere In el 2).

Acest emisar secret and la intrarea luT in MunteniaPa pus pe Brancovanu in cuno§tinta despre adev6ratulcaracter al misiuniT sale, dar a cerut pentru pastrareaf ormelor permisium a de a trece prin tare §1 o audi-enta, ca sit presente scrisOrea de acreditare, pe care oprimise de la ambasadorul olandez; Principele a trimisla botarele 16riT sä-1 salute's numele 866 §i sl-I dee

Report anignnntit al acestnI emisar secret Quarient despreresaltatele misinnil sale gi despre starea impgratiel otomane .Viena, 15 Maifi 1692.

5) Pnncte ce i s'aii dat atat verbal, cat gi gifrat lul Quarient,care a fast trimis de ambasadorul englezesc Paget in Turcia laambasadorul Olandez Colier. Viena, 6 Decemvrie 1691.

acela §T

i

')

472

sfatul binevoitor, ca O. null fad intrarea In Bucure§t1prin p6rta drumulul ce duce spre Turcia, ci prin ceadin directiunea Bagiacului 1) Si sä se dee, dad va fi

1) Vorba tnrcesca Bug Iac va sit 4ica nnghia gi, daps -cum

efirma Marsigli, insemnezi coltul format de Nistru gi de liniaDunarii. Porta a cedat acesta bucati de tars Tataraor de Crimeaen gandul mans, ca sa tubs totdeauna la indeminii o ceta demulte ma de sbiri pentrn infrenarea provinciilor tributare, Mol-dova, Muntenia gi Ardelul. Avend inse in vedere mobilitatea ace-stei poporatiunl, al careia intreg avnt consists numal in turmede vite, gi de fires degerta a acestui colt de Cara, care numalpe o mica intindere e pe icY pe colo cultivati gi care nu areafara de cetatile ocupate de Tura ilia un punct de razem pentrnoperatinni, Marsigli crede, ca o expeditinne Inteacolo e pentrnarmatele imperitegti imposibili. El propane inse atat pentruasigurarea teritoriulul imparlitesc feta cn Polonia, cat gi pentraacoperirea Ardelnla fay{ cu Tamil expedientul, ca si se cedezePoloniel pal tea muntesi a Moldova, care e marginal de 'guileTerenaug, Bistrita gi Siretiu, ear restul Moldovil de la Bistrita giSiretin pang in Dunare sii-1 cell Cartes din Viena gi sa-1 gi isfad, de amanare in Posesinne. Aripa dreptit a Poloniel ar gasiastfel no raym in Carpata Transilvani, la stenga in arm-de po-loneza ce operezi spre Camenita gi e concentrati la Sniatin,frontal s'ar raiema pe rinl Siretin, ear dosul pe massa nointre-rupti a terilor din regatul polones. Lipsind no dram practicabilintre Moldova gi Ariel, acesta positiune a armatel poloneze nnare In ea nimic primejdios pentru Adel, decl pentra intereseleimperategti, cats -vreme armatelor imparlitegti le Amine gi inviitor, cum li-a feat in trecut, deachis drumul spre partea po-lonezi a Moldova prin trecatorile riurilor Trotng gi Oitnz, bamaY ail gi avantagiul, ca prin o simpla ocupare a celor donepuncte strategicegte importante, Focganil gi Galata, pot sa dis-punk dupi plat de arteriile principale ale Muntenia fara-ca sitfie nevoite a atinge mama teritoriul Muntenia. Nona positiuneatat de atacabill din Ardel ar sili dar chiar gi lima ea pe Po-Ionia sli traiascii In ban& Intelegere cn casa imparatesca, dace

473

1ntrebat, drept negottitor olandez. Acistt precautiune afost urmatt cu exactitate, apoT cel sosit a fost bo-

ieretite &hit din porunca Principe luT, §i giva urma-t6re negoittoral olandez a lost primit In audientt. Cucasiunea ac6sta Brancovanu a dat din not asigurtrt

despre devotamentul st' ä §i despre alipirea sa fatt cuimptratul, s'a oferit din propriul luT indemn sa dee

tota spriginirea posibila generalului Veterani, ctruia ITtrimisese §i mat nainte 1500 cubule de gad, §i a pro-mis In tott, seriositatea st plat6scl, de,i numat In parte,suma ce i se ceruse din partea imperialilor, adect 50,000talerI Imp6rIte§t1. Plata sumel Intregi Principele a de.clarat a nu fi de loc In stare s'o fact, fiind-ca restur-natul Mare Vizir s'a'ncercat a st6rce do la el 200 depane (100,000 talerl), fart ca 81 maT tie Mut det6te cele-l'alte cheltuielt grele, §i fiind-ct, desele schim-thri de mini§tri ce se fac la Portt II nevoiesc 84 im-partt tot atilt de des darurt pentru noiT stapanitorT,

i-ar lipsi alto onvinte pentru aasta. Dorinta de a 'Astra cuce-rirea aedsta, care atilt de ugor p6te st-I fie Fist din Adel inprimejdie, ar trebui s'o fact pe Polonia sit dor6scl gi stepanireaAustriel asupra acestet tart, gi tot atilt de bine i-ar veni gicabinetulut imptrittesc la socottla sa aibit in partea de Nord aMoldovit un zid de apitrare polonez pentru asigurarea Ard6lulutcontra nivfilirilor tittaregtt. Spre a face inse acesta achisitianepolonezit inatacabilit gi spre a impedeca inaintarea Turcilor de-spre Duniire spre Camenita, ar fi de neaptrati nevoie, ca partea160 a Moldova at fie en desevirgire pustiiti gi on acesta sefact cat mat curand. Acesta e in cele esentiale continutul me-morabilet scrisorl adresate de Comitele Marsigli din Cagovia, la17 Fevruarie 1691, Cancelarnlat Kinski.

§i

sar

474

ceea ce nicl o data nu se pate face cu sume micT. Els'a plans cu amarIciune de numor6sele, dar, precumOicea el, cu totul neIntemeiatele gi nemeritatele sus-picionarT gi calomnierl, cu care rat-voitorii gi dugmanii11 prigonesc neincetat la curtea Imparatdscli, dandult silintasa-1 lipsesca de OM Increderea gi de OM va4a. El nudoregte cu tate aceste gi nu urmaregte decat prosperi-tatea gi predomnirea din ce In ce mai mare a cregtina-tap, precum gi progresele victoriase ale armatelor Im-parategti, pentru succesul carora va contribui gi Inviitor tot ceea ce-I sta prin putinta. Dupa-ce a maidat, In sfirgit, pentru Veterani sfatul bine-voitor Abra tot ceea ce-I sta prin putinta, ca sa pastreze aganumita pegtera alai Veterani, a careia cucerire a produsmare consternatiube Intro Turd, el a concediat fOrtegratios pe emisarul Imperatesc gi i-a dat pans la Sibii0un Insotitor sigur In persona unui capitan muntda.

Pecand aceste se petreceat In Muntenia, austriacilat Incercat gi cu binele, gi cu intimidarile, gi cu buna-vointa, gi cu asprimea A induplece pe representantiiPortil, pe care iat purtat ca pe nigte prisonieri de la.Viena la Pottendorf, de aid la Comoro gi de la Comoraear la Pottendorf: influenta franceza a ramas covirgitareIn sfatul Sultanulul gi, ramaind negotierile de pace dela Viena fora de resultat, all fost concediati In celedin urma ambasadoril turcegti Sulficar-Effendi gi Ma-vrocordat, care staruise mai nainte In mai multe ran-duri sa fie concediat, dar totdeauna In zadar ; dar ca-binetul ImOratesc, care declina de la sine vina pentrunereugirea Incercarilor de Intelegere gi o arunca asupra

475

Portil §i asupra insarcinatilor ell), gasia acum o noulizare de speranta in mijlocirea angloolandeza, in vir-tutea careia lucraii la P6rta cu mult zel, deli nu cusuccesul dorit, din partea Eog !Here! ambasadoril Hotissey§i Harbord, ear din partea Olander Colier, Heemskerk

§i Hopp. Si aid inse antagonismul frances zadarniciaatilt nasuintele mijlocitorilor, cat §i inclinarea sprepace a Imp6ratului strimtorat Intro done focuri §i aaliatilor s61'. In urma sthruintelor firantei §i cu ajuto-rul el P6rta a incercat din noa sa !lichee o pace se-parata cu Polonia §i s'o scOtli prin acesta din aliantael cu Austria §i cu Venetia. In intelesul acesta a scrisambasadorul francez de la P6rta lui Desneval, repre-sentantul guvernulut sto. In Polonia, cer8nd cu totastaruinta conlucrarea lul In vederea acestul scop 5);el Pa vestit in acelall timp, ca P6rta a Si trimisDomnulul din Moldova ordinile cuvenite pentru siguraexpediare peste teritoriul Moldovit a corespondentel din.tre cel dol ambasadort spre Polonia §i din Polonia §i cAastfel corespondents p6te sh trdca fara de grija prinmanila Principe Id Constantin Cantimir.

Pentru pornirea negotierilor de pace cu Polonia afost designat Hanul tataresc Saffa Ghiral, anlicul per-sonal al Jul Sobieski, §i acesta in vara anulul 1692 a

1) Copia Responsoriorum Comitis Rbinsky ad Ablegatos Tur-cicos Pottendorffy commorantes exarataram Vienna] 16-ta Aprilis1692, quibus inter alia dimissio eorundem in 21-mam modo dictiMensis determinata ipsis intimatur.

') Copie d'one lettre chriffree de PAmbassadeur de France quiest a Constantinople Mr. Chateaneuf, icrite a Mr. Desneval, Am-bassadeur de la memo Conronne a la Cour de Pologne, et datee

Andrianople le 8-me May 1692.a

476

facut prin solul sati Dervi§ Gazi Murza regelul Polo-niei, care se afla la Iavorov, in numele §i din insar-cinarea PortiT propunerl pentru o pace separate, pecare le-a spriginit §i prin o f6rte amicala scrisare adre-sata de el Regelul. Aceste propunerY consistall In de-plina cedare tetra Polonia a cetatil Camenita, in renun-tarea Portil la Ucraina i la Podolia, precum §i lapretensiunile impreunate cu aceste provinciT, in anga-glamentul de a pune la dispositiunea guvernului Poloneso sun de mil de Mari ori-cand va ava nevoie de el'§i, in sfir5it, In promisiunea de a nu indrepta armeleTatarilor contra Poloniel ilia o data, pad chiar niciIn casul until rasboid al Poloniei cu Turcia I). Spre ada acestor propunerl de pace un mal mare efect, o6rda tatarasca de 40,000 de Omen! a pornit spre Yol-hinia, unde a fost apol urmatii de o alts 6rda, Hanultataresc a pornit §i el la rasboid §i §i-a concentrat ce-tele In BugTac, pentru apararea caruia all luat posi-tiune la Tutora 6000 de Turd, care, ageptand iotaririInsamnate §i sporitl cu contingentul Domoului din Mol-dova, eras gata sa pornasca spre Soroca cu 30 de tu-null. In fata acestel situatiuni grele, care devenia Simal Brea in urma intar4ieri1 subsidiilor de bad, §i infata mareluT pret, pe care -1 avea Buglacul in ochilTurcilor, carora, dupa spusa lul Sobieski, li-ar fi maiu§or se porda o suta de cetati on cats -va regate ,Regele anca In Maid 1692 s'a !rapt din not nevoit acere atat de la Curtea din Viena, cat §i de la Tarulmoscovit Ere -care ajutor de trupe.

1) Copia literaram A Saffa Gi6reio Saltano et Hano Crimensiad Sacram Regiam Majestatem Poloniae.

477

Cu tote strimtorkile aceste on p6te chiar in urmalor, c c1 alianta pacea a-I pune Po Ionia conditiunl maiavantagi6se dead pacea separatA in perspectiv., So-

bieski a crept de cuviintr a face curia imperiale insinceritatea impartA§ire despre incercarea facuta

de Turd §i de Mari spre a Incheia pacea, pentru acards asigurare solul Hanulul tataresc a preseutat ple-nipotente suficiente atilt de la Hannl, cAt de la cele maide frunte dintre capeteniile Tatarilor ; in acela-§I timpSobieski §i-a dat pe fat hotArirea de a Incheia cuTurcia, dupg-cum se fame invoiala, numal o pace co-lectivA ; el se a§t6ptl deci §i din partea ImrAratului laacea-§I sinceritate in ceea ce prive§te instructiunile datemijlocitorului englezesc ce urma sA piece la MO. §i aexprimat speranta, tA in paces colectiva ce se va In-cheia se va tine dupg cuviinta s6m1 de interesele Polo-Dia §i acesta va primi compensatiune deplinh pentrurespingerea pacii separate 1).

Nu Inse in acela-§T fel a rAsplAtit Imptratul pe Re-gele Poloniei, §i acesta s'a vegu inplat in a§teptarilesale tocmaT undo s'a intemeiat mai mult pe Imperatul.

In vremece Curtea din Viena, inlaturand pentruastii-dati pretensiunile eT asupra Moldova §i asupra

Muntenia, s'a declarat la formularea conditiunilor el depace multumitii, ca negotierile de pace BA se reinc6p5,pe base principiulul posesiuniT c4tigate in timpul rAs-

1) d) Copia literarnm Serenissimi Regis Polonia3 ad Ablegatnmsnum extraordinarium, Equitem Prosky, ddo. Javorovia3 28-va

Maji et 2-da Jnlii 1692. Copia literal.= Ablegati ExtraordinariiRegis Polonia3, D-ni Prosky, ad Comitem Kinsky, ddo. Vienna

18-va Jnlii 1692.

1610

pi

478

boiulul, decT ca sä cAptige Ungaria de sud pi Arddlul,Po Ionia pretindea, intre altele, pe lane. proviuciile Po-dolia pi Ucraina pi pe Ring& cetatea Camenita dimpreunlicu tot parcul de artilerie ce se afla in ea, ca al trdc&sub sthpAnirea PolonieT intrdga Moldovii pi intrdga Nun-tenie precum pi tinutul BugiaculuT pi al AckermanuluT 1).Ceea ce pare a-I fi determinat pe Regele sl stitruie peWO alianta antitord e maT ales, ca Hanul n'a 0 isnimic despre cedarea Moldovil pi a MuntenieT, Odlefrum6se, asupra clrora Regele in ambitiunea pi in seteaJul de cucerire in mat multe rendurf ipl intinsese curivuire mAna.

La Viena an putea, firepte, A glisdscl aprobare acestarivnire constant& a Poloniei la nipte 011 2), pe carecasa imperial& aid °data nu le perdea din vedere piasupra clrora avea pretensiuni, pe care numaT le amAnade o camdat5, dar la care an renunta, pi astfel eaopunea o resisten44, pe care se bothrlse a o face,

1) Copia Conditionum ad Tractatum pacis cum fulgida Portaottomannica ex parte Serenissimi Regis et Reipnblica3 Polonia3

Constantinopolim consignandarnm, exhibits die 13-a octobris1692. Se dice In ele : 2. 4Moldavia (qua) jam magna excparte armis Sacra Regina Maiestatis Polonica3 occupata) et Va-clachia, qua ntraque dim Provincia3 Serenissimornm Regum Po_4 Ionia tributaria) erant, juri et possessioni Sacra Regina Matis4Pelonica3 relinquantur, una cum omnibus istis ditionibus, Baas4 Baziacenses et Bialogrodenses Tartari incolunt, ita ut limes sit4 fluvius Dunnbiuss.

2) Interesanti pare In cestinnea aasta epiniunea dal la 6August de renumitul apArAtor al Vienel Comitele Riidiger deStarhemberg, care Ii aerie, intro altele, ImpgratuInt

cCit pentru Ardel, Cara acesta n'are in nici Intent) cas A fiecedatii, ear acesta atilt pentrn folosele qi veniturile, pe careMaj. V. le aveti din ea, §i en timpnl, dupii-ce se va fi organisat

479

ce-I drept, la Nail, dar a o ascunde in fata Po lodeiusall. La 31 Maio 1692 dar, tend ImOratul Leo-pold I. a dat cuvenitele informatiud privitere la mijlo-cirea ambasadorulul englezesc Harbord, care se pregatiasa piece in Turcia, §i i-a expus conditiunile de pace alesale, pe ale Po Ionia qi pe ale Venetiei, el a caracte-risat pretensiunile Po Ionia ca fiind atat de exagerate,de largY §i de neprecise, incat cu anevoil vor fi putandsa fie luate in consideratiune de Nita; el traie§te deciin speranta, ca Regele Si Republica Poloniel, p6trungde spiritul echitItil, se vor multumi in cele din urmasa ca§tige cetatea Camenita cu teritoriul el, pe care ile acorda Turcia, §i vor renunta cu atat mal virtos la

alte pretensiunl, cu cat nu se p6te nega, cas'ar crea un r6u precedent, dad la incheerea pacil s'ar

bine, vor put sit fie And mai marl, cat gi pentru-ca, regatulUngariei aid o data nu va puts sa, fie in linigte, dad nn ra-mane gi Ardelnl sub stapanirea Maj. V., cad totdeanna aid &au

turbararile gi rovoltele, ci va fi, din contra, de nevoie sitse asigareze hotarele Arddlalui spre Moldova gi Muntenia, sit sefortifice, gi in tractat trebue sit se stipuleze annme, ca; fie-careparte are vole de all fortifies gi apara hotarele dupa, bona sachibzninta, gi dacit se va face lucral acesta, hotarele Maj. V. vorfi pretutindenl bine aparate gi Maj. V. veti putd fn casul unninoit rasbohl sit strabateti dupe plan pa teritoriul inimiculni. Po-lonesil se yam multnmi cn restitnirea Camenitet, gi pot ugor satenants la ceea ce au in Moldova, cad aunt positiuni rele gi deMina importanta, dacit pastrSza Camenita; nici n'ar fi lucreechitabil, ca Maj. V. sit va lasati a fi Smpedecata Sn incheereaand pici onorabile, fn vreme-ce Polonosil all atate avantage, cutote ca all contribuit atat de putin la deboiti, ear Maj. V. pelangi acest rasbodi cu Torch' mai sunteti insarcinati gi cu atatde costisitoral ritsboid en Franta, la care Polonesii nn vorsit lee parte,.

orl-§i-co

nr4it

480

face vreo abatere de la principiul o dat4 adoptat, c4numaT in vIrtutea unel efective cucerirl cu arma §i asthpanirii militare i se p6te contesta Turciel stapanireacti§tigatl prin tractate asupra vre-unuf teritori41).

1) Inforznatio pro Legato Anglico, Domino Harbord, in negotiopads cam Turcis, die 31-ma Maij 1692 eidem per D-um. aWerdenberg exhibita.

Pasagiul respectiv e : «Quod igitur Serenissinii Regis etR eipublita3 Poloni as conditiones spectat, coca, nti communi-

« eats snnt, ita sub 11 annum exhibentur, quay licet magis4va gee et elflike, quam quas a lards obtinendas sperare liceat,cesse videantur, quia tamen ipsimet Turco) anis etiam primis at«postea repetitis propositionibns eidem Serenmo. Regi et Reipu-«blies Poloni as Camenecum cum sno territorio at pristinis limi-«tibas restitnere sub litera I °btu lerant, ab aequanimitate Se-crenmi. Regis et Reipublicee Polonix sperare licet, hoc ob-4tento acquieturos, cum uel maxim extra possessionem eo-4rum, Due armis occupata fuerunt, per tract atus cum Turciseinitos cesmvum, nullum dari possit exemplum. Quod uero«Illnstrissimi Dominii Veneti conditiones ab eodem Cssarete Matticum couditione, at non seem at propria3 pertractenfur, comma-nieatas. et hie sub .K annexas concernit, et si. et iliac satin vagee

4sint, et multa etiam non possessa continere uideantur, inqui bus a Turcis obtinendis maxima forte snberit difficultas, turn

«edam ab eodem Dominio Veneto sub fundamento uti possidetis,quern propter Regnnm Mores ab eodem Domini° armis occn-« patum concludere maxima parbibeatur esse ex parte Turcarum*renitentia quia tamen ex rati one fidei publics et obligationis«per foedus sacrum contractra Sna Cass. Mttas, non differentem apropriis habere potest Venetarum conditionum considerationem,

cideo eartindem conditionum Venetarum tractatio et perfectio.Excell-mo D-no Legato Anglian enixe commendatnr, cem

emaxime pra3dictea conditiones Veneta) hoc expresso pacto Sus«Ca3sa3. Matti. communicates fuerint, at non seals at proprite

eommendatte habeantur et perficiantur,,

481

Conditiunile VenetieT erati §i ele, precum dice Impg-

ratul, lipsite de precisiune §i de temeiii ca§tigat prinposesiune Inarmata ; el inse le-a sprijinit §i le-a reco-mandat ca pe ale sale, cacT o clausulh a tractatululde alianth incheiat cu Venetia IT impunea name obli-gatiunea adsta, de§i rele§ia din tonul recomandariT, chea se fhcea numal cu jumiltate de gm% §i numal pen-tru phstrarea formeT, pe care Impikatul se obligase a oobserva ; alusiunea Muth la obligamentul stipulat printractat indica de altminteri §i ea, ch Thrh de acest obli-gament special de sigur mid nu s'ar fi Mut recoman-datiunea.

Cat de putin conform cu leghturile de alianth Si cat de ne-sincera era procedarea lui Leopold I. cu ocasiunea adstafath cu Polonia §i fath cu Venetia, adsta iese la ivell§i din comunicarea ce li s'a flicut acestora despre in-formatiunile date lui Harbord : ambasadoriT ambelor stateall primit, ce-T drept, fie-care cats o copie de pe acesteinstructiunT, In adsta lipseail cu des6vIr§ire pasageledesavantagiOse pentru cel doT aliatI 1). Guvernul Imp6r1i-tesc a luat afar& de adsta dispositiunea, ca obiectiunileWilt° de el in scris contra iatentiunilor Poloniel asupracelor dont; principate sh fie sprijinite §i prin Imphrt6-§iri verbale facute mijlocitoruluT englez Harbord §i, pe

langh fapta actualel posesiuni, care era contra PolonieT,a ma invocat §i impregTurarea, ca Polonia, care In trac-

Informatio pro Legato Anglico D-no Harbord in negotio pa-cis cum Turcis, ddo. 31-ft May 1692, wie solche denen Kayseri.Alliirten, nemblich dem Kiinig in Pohln von Venedigischen Re-public communicirt worden.

59,838 31

1)

482

tatul de alianta Incheiat cu Tarul Moscoviel a luat obli-gamentul de a se multumi cu reca§tigarea CameniteT, nup6te sa pretinda In mod echitabil nicT In virtutea ali-antei incheiate cu Impgratul maT mult decat atat, fiind-clt Incheiata Intro Impiiratul Si Polonia, care e

anteriora, §i-a primit interpretarea §i marginirea prinalianta Incheiati 'n urma Intro Polonia §i Moscoviti ;

dupli-ce se vor fi stabilit Ina o data In mod definitivconditiunile caseY imperiale In Intelegere cu P6rta, Im-ptiratul va §ti sa induplece §i pe Polonia sa tie s6made echitate §i s'o fad sa primdsca o resolvare maT po-trivia cu scopul 1).

pe clod Leopold I. sacrifica In mod pe cat de egoist,pe atat de viclenesc pretensiunile aliatilor s61 interese-lor sale particularo, Cancelarul Kinski nu s'a sfiit to

rgspunsul dat ambasadoruluf polonez Proski a invoca

Memoria eorum, qua3 Domino Legato Anglico Harbord ore -tenus dici possent. Vienna3 in Mense Junio 1692.

Pasagiul privitor la Polonia este : 'Wein] etiam Seren-mus Po-elonia3 Rex viz in aliqua & Turcis occupatorum possessions, sind'qua Facia cum Turcis conchae) via aliquod per tractatus cesso-'rum ant qua3sitorum locorum exemplum dari poterit, reperitur,'quin imo Seren-mus Rex et Respublica Poloniae vigor' contracti"foederis cum Czaris Moscouiticis hie sub K extractive appositi"dechlrarunt,restitnione Camenici se contentos fore, non prcesumitnr,'eundem Seren-mum Polonia3 Regem et Rempublicam ultra qui'rigors foederis Sacri a Sac. Cans. Matte. pra3etensuros, quam illud"ipsam cui se acquieturos per foedus Polono-Moscouiticu mex post-'facto oblighrunt, nec desinet Sua Maiestas Caesarea, suis condi-ctionibus prius cum Turcis accommodatis, ad hanc tequitatem'Seren -mum Polonin Regem et Rempublicam idoneis ac efficaci-' bns officijs acceptandam persuaders,.

1)

silents,

483

instructiunile date lul Harbord, pe care i le comunicli,

In copie, drept o nod Si lamuritfi dovadi despre purta-rea de grip. Si despre sinceritatea, cu care Impgratul,cu t6te greutfitile incloitului fesboit, sustine intereselealiatilor s6I, ageptand, se Intelege, ca §i aliatiT lul sit

aibit o atitudine tot atat de credinciasit fall cu densul i).De Ore-ce Insii In fata nelncrederil produse de Franta§1 cultivate de ea la Curtea din Polonia Impfiratul Leo-pold I. a crept de cuviintl afirme dispositiunileconforme cu legliturile de aliantA, In vlrtutea clirora elpune interesele Poloniel de o potriv4 cu ale sale 2),

1) Rdspunsul Excelentel Sale Demnulni Comite Kinsky catr6ambasadoral Poloniel d -1 Proski la adresa lui de la 19 lalie1692, in cestianea plleii. Viena, 13 Inlie 1692. Pasagial citatsung :

.Caeternm qua animi sollicitadine et candore Sacra CMS. atRegia Mstas. Serenissimorum snorum kederatoram commoda atsatisfactionem, propriis suis non obstantibas duplicis belli gravis-simi periculis et dispendiis parificaverit, testantur omnia camTunis direct?, ye! indirectO preacta, at Seren-mo Regi vi pactorumfceleris fidPliter communicata, quibus in prasentiarum at eaannectuntur, qua nuper ad eundem finem D-no Legato An-glice Harbord credita fuerunt, ex quibus veluti Seren-musPolonire Rex et Respublica luculentem at recentem premiseasseverationis probam desumere poterunt. Sacra C839. et RegiaMastas sibi parem ac firmam legnm sacri fo3deris observationem, etparticnlarum tractatunm eliminationem pacemque extra congressumomnibus commanem non concladendam approvintito,

2) Rescript imptiritesc ciitrd Siemnnsky. Comunicarea and scri-sorl a ambasadorulul frances de la Portli, privitdre,la dispnnerea Poloniel pentra incheerea and pad separate gi ceare sit negotleze in Polonia in cestiunea aasta. Viena, 25 Au-gust 1692.

sä-0

interceptate

484

acdsta declaratiune primal cu recuno§tinta de PolonesildoritorY de pace nu a lipsit a produce un efect domoli-tor In ceea-ee privege deliberarile senatulul polones, carea §i hotarIt astfel, In sensul aliantei, a starui pentrupacea colectiva a participa, prin urmare, la congresulde pace ce urma sa se deschida ; se pare In acelagtimp, ca Polonesil §i-at mai redus pretensiunile exage-rate Si Impacat In tainit cu gandul de a se mul-tumi In casul extrem sa rec4tige Camenita §i sl pas.treze pe basa principiulul actualel posesiuni cetatile cu-cerite In Moldova, Sucdva, Neamtul §i Soroca 1). Acdsta

hotarlre era de altminterl §i cea maT prudenta §i maT

pentru Polonia, cad puterea acdsta atat deputin a §tiut sä le impuna Turcilor, heat chiar §i re-stituirea Camenitel, pe care i-o oferisera, nu parea a fimotivatit de rdspectul ce le inspira puterea armata aPoloniel, ci numal de dorinla de a scapa vistieria sta-tulul de grdua sarcina, ce resulta pentru ea din Intreti-nerea acestel cethtl ; tot acdsta lipsa de respect e causa,pentru care P6rta nu era de lo3 dispusl a ceda Polo -niel Moldova fie chiar §i numal Intro cat se afla In ac-tuala el posesiune. Dar, dupa-cum Heamskerk fT rapor-t6za Imp6ratuluY, propunerile de pace facute de el In

numele ambelor puterl mijlocitore In cartierul generalturcesc de ]anga Belgrad nu at gbit nici un r6sunet2).

1) Raporturile luT 8iemunsky Imp6ratul, Var§ovia 6 No-emvrie §i 18 Decemvrie 1692, in ceea-ce priveite atitudinea Po-loniei In cestiunea pacil §1 nitimatul eT, care va fi presentat deplenipotentiarul polonez la congresul de pace.

2) Raportul ambasadoruluT Olandez Heemskerk. Tabira tur-dug de la Belgrad, 23 Octomvrie 1692.

sloth

priinci6sA

elitril

si

485

Intre aceste Domnul Moldova Constantin Cantimir s'adat pe No ca om nimic mal putin decat scrupulos §i

de bung, credinta in relatiunile sale en strainatatea : intimpul, rand mijlocia corespondent(' ambasadorulul fran-ces spre Polonia §i InapoY, el intretinea §1 cu Veteranirelatiuni de prieten63c1 intelegere, pe temeiul carora Im-paratul a staruit cu tot dinadinsul, ca Generalul sea saintercepteze scrisorile FrancesuluT 9. Prieten intim at lulTiikoli, el ura din Ma inima pe Sobieski §i Polonia,ceea ce se explica din destul prin planurile Poloniel §i

prin atacurile el asupra Moldovil ; durnan de morte alId Brancoveanu, el i--a pastrat fat cu Parta credintaIn mijlocul furtunel de rasboid, prin care pang, la m6r-tea sa a rasbit ovaind norocos, fara-ca A fi fo3t vre-odata sguduit de virtejul politic ce amenintase In malmulte renduri a-1 rasturna.

In dada aceluiag sistem de mladiere, care era impusde situatiune, Principele Brancoveanu era p'aci, p'aci sacull prin influenta lul Tokiili, care vola sa-T ca tigeamiculul Oa Duca Domnia Munteniel, §i el a pastratscaunul numai multumita, indemanataciei vicl6nulu1 seaagent lanachi Porphyrita, care se afla §i In serviciileImparatului, §i, §tiind a se face indispensabil pentru am-basadorul francez pe acel timp atat de influent, a is-butit sa-1 abata pe acesta de la planurile croite de To-kiily. Pricnejdia ac63ta a trebuit al scada mutt din ze-

1) ScrisOrea Impgrattilni citric Comitele Veterani, ca sail deesilinta de a intercepta corespondenta dintre ambasadorul francesdin Polonia §i cel de la Nal. Viena, 25 August 1692.

486

lul Domnulul roman pentru interesele Imparate§t1 1). Nuputin va fi contribuit de altminter1 la Inlaturarea aces -ter primejdiT §i repulsiunea §i neincrederea PortiI NIcu Grecil In genera i Nit cu PrincipiT grecT In deosebT,cacT ea primia merea doveg none despre grandi6sa if6rte primejdi6sa conjuratiune, pe care erban Cantacu-zino, reposatul Domn al MuntenieT, o pusese In intele-gere cu curtea rus6sca la tale pentru restaurarea Im-paratiel grece§ti, In fruntea careia spera sa se ridice elInsql §i pentru care I1 castigase at aderent1 §i aliatlpe FerbY, Cazaci, Greci, Moldoveni §i Muntenl 2). La ese-cutarea acestul plan §erban nu considers Ourtea dinViena §i puternica el armata ca aliat egal Indreptatit,ci, In mod egoist, numal ca un6lta, de care se folosia

pentru surparea Imparatiei otomane, care area sa-i riS-maie NT ca dinast bizantin §i Tarulul ca aliat de ace-eall lege ; §i era prea durer6s1 constatarea, ca numalde aceea promova el in aparenta interesele imperiale,pentru ca al nu se ivdsca In cabinetul Imparatesc §i fatscu succesorul In domnia alui §erban neincrederea, careprin purtarea echivoca alai Brancoveann nu putea &catsä fie cu atat mat vtrtos Intarita 3).

2) Raportul Comitelai Marsigli WO Imp6ratal. ConstantinopolAprIlie 1692. I1 Moldavo 6 Cantemiro, villano di Bagiak, intimodel Francese the per sno mezzo ha per la Polonia lettere di Fran-cia, a pure suiscerato del Tekeli, nensico alla Polonia, fedele allaPorta,

3) Raportul Comitelal Marsigli. Constantinopol, 5 Ianaarie 1692.4) Raportul Comitelul Marsigli. Constantinopol, April. No. 1 §i 4:

(Da un prete greco mi 6 stato communicato it concerto del fat Serbano, Vaiuoda di Valachia, col Czar di Moscoaia per introdurlo

487

Brancoveanu urma, ce-1 drept, a-pr da pe fat dispo-

sitiunile amicale fats cu Casa ImpOratOsca, pi fiind-ca seOicea, ca 3000 de 'Mari s'aii pus In frunte cu unSultan in mipcare spre Bucureptl, el a promis in urmaintelegerei luate cu comitele Marsigli sa le dee genera-lilor Imparatepti ptirl sigure despre t6te intentiunile ini-micului pi despre mipcarile luY, pentru-ca In deosebY ar-mata lui Veterani sa nu fie tinuta prin ptirl falpe in con-tinua emotiune ; el pi-a exprimat de altminteri simpatiilesale catre imporatul pi fats cu soul sat trimipi la Viena ;dar nu se putea sa nu-pi dee clar sOma despre ceea-ceatat de bine a 1is Marsigli vorbind despre positiuneaAustriei fall cu puterile mijlocitOre: Dumne4efi sa fe-rdsca pe orY-pi-care principe de nevoia de a se incrediutain manile altorag 1).

Frauta zadarnicia log neobosita pi fail de ragaz silin-tele puss in Ma seriositatea de puterile beligeraute pide cele mijlocit6re spre a incheia paces, pi pe terenuldiplomatid subminatore succesele el erafi tot atat demarl ca in luptele sangerOse de la Rin. Ambasadorulfrances de la Porta, Castegneres de Chasteauneuf, in-

(all' Imperio greco seruendosi del mezzo delle di lei armi perfacilitarlo, et it tanto zelo si mostrana a lei era per gusto, eteon commodo la communicaro, giaccha la vilta Moscouitica le-ge:lei ni sollecitdgelosia. Era capo it Serbano, Prencipe di Valachia, percrimettere l'Imperio greco nelle mani di greco Jmperatore, semen-dosi dell' armi di Cesare, it (pale si mostrana zelo e dinotione(per facilitare tal dissegno. Ratiani, Cosaki, Greci, Malachi, Mol-(dani ne erano a parte..

1) Srisdrea Id Marsigli citrg Comitele Kinski. Bucure§ti, 20 rii22 Link 1692: (cE Dio guardi mai ad un Prencipe d'essere obli-gato a mettersi nell'altrai mani!)

488

trase In tainica Intelegere cu generalisimul Poloniel Iab lo-nowski cu confidentul acestuia, Zamoisky, care erafiapol §i el In Intelegere ne§tiuta de nimen1 cu Tokoli §icu aderentil lug 1), 'due* covir§it6re a Frantei a ca-qut din nofi In cumpana decisiunilor Portii contra unelpad colective In genere §i contra unel pact separate cuImpfiratul §1 cu Imperiul in deosebi, §i and o data s'atizadarnicit negotierile de pace, de§i Lordul Paget, mijlo-citorul englez, reducand conditiunile puse de aliatl la po-sesiunea actual §i la cedarea CameniteI orl la darama-r ea el, s'a Incercat sa determine pe noul mare VizirBiucliu Mustafa sd reInc6pa negotierile Intrerupte 2).Ac6sta Insemnata reducere cuprindea pentru Polonia In

deosebi renuntarea la Moldova, Muntenia, Ucrania §i Po-dolia, pe care OA acum Linea sa le ca§tige, precum §ila pretensiunile privit6re la tinutul Buglaculul, §i, de

Ere -ce nu se gase§te nicairl o Imputernicire data de Po-Ionia In cestiunea ac6sta, reducerea a Post facuta deLordul Paget, precum se vede din propria sa initiativadupa Insarcinarile secrete, ce primise din Viena ; de Ore-

1) Lettre de Mr. l'Ambassadenr Castagneres de Chateauneuf a Mr.F.A.bbd de Polignac, Ambassadeur extraord-re de France en Pologne,on en son absence a Mr. de Balure. Adrianopol. 1 Jain 1693.Lettre de Mr. Chateauneuf a Mr. le Grand-General de Polognelablonowski. Adrianopol, 27 Juin. Lettre de Mr. Stepney, secre-taire de l'ambasade anglais e, an Comte Hindu. Dresde 15/25 De-cembre 1693. Lettre de Mr. Feriol a Mr. de Croissy. Camp deBelgrade, 17 /Wrier et 15 Octobre 1693.

5) Proposition de Mylord Paget, presentde an Grd. Seigneur ledernier de Fevrier, et an Grd. Visir le 8 Mars 1693. Let-tre de Mylord Paget du 28. May (7. Juin) 1693.

§i

489

ce lose noua propunere n'a fest luat4 In discutiune, ede putinl importanta, cif Poarta n'a r6spuns la propu-nerea ast-fel modificatl printr'un nu" hoarit, ci prinexpedientul crutAtor, cl mai nainte de a lua In o cesti-une atat de important botarirT definitive, P6rta are81 c6r4 §i plrerea Hanului tfithresc, unul dintre eel maide chpetenie stilpi de ra46m aT Imp6ratiei otomane, §icl In casul, dud ar fi sA se lee o decisiune favorabilh,va vesti despre resultat pre reprezentantii puterile mij-locitore, tare plecaserl la Constantinopol, unde-§T aveaobiclnuita re§edint/ ca ambasador11). De asemenea Incasul cA POrta admitea continuarea negotierilor, unuldintre ambasadoril mijlocitori urma sA dud Imp6ratuluipropunerile Turcilor §i Ali dee silinta de a stabili pebasa unel plenipoteute primite de la POrta mult doritaIntelegere. Acest ambasador ins( avea (dupl expresiu-nea Caimacamulul) sA stee ca o lumlnare albk care nuse Inclinit in nicl o parte, nemipat §i drept in mijloc§i sl pun ast-fel temeliile mid pki dainuitore."

1) Lettre de Mr. Chateaunef a Mr. d'Esneval, Ambassadenr deFrance it Varsavie, ddo. Adrianople, 27 Jain 1693. all s' est tenusun Conseil depnis pen de jours entre tons lee Grande de l'Em-(pire Ottoman dans lecinel on assure qn'il a Ad resollu, qua(pour tonte rdponse on leur diroit a tons trois de s'en aller a

(Constantinople, lieu. do la residence ordinaire des Ambassadeurs(qui viennent a la Porte, et le pretexts qne l'on prendra pourten user ainsy sera que le Grand Visir ne seanroit prendre une(derniere resolution dans une affaire de cette importance, sans en(avoir auparavant confirn avec le Tartar Han qui est nn des(appals de cet Empire, et qne, lorsque le premier Minisi re aura(confers avec le Tartar Han, si Von juge a, propos de lenr faire(scavoir quelque chose de ce qui aura dte resolu dans cette con-

490

.Curtea francezli a mat apucat §i-o altA tale spre aface peste putinIN pacea colectivfi §i spre a isola peImr6ratul : Polonia §i Venetia trebuiat sl. fie indu-plecate, ba la nevoie chiar silite a Incheia pace sepa-ratti cu P6rta. Condusi de intentiunea ac6sta, ea a in-cercat t6te mijlocele §i nu §i-a fficut Hitt un scrnpul.De 6re-ce Polonia, r606manduse pe consint6mentul

§i pe norocul armatelor aliate, tot nu voiafa permits nicY o redncere in preteusiunile et, se In-drepta mat molt asupra et decat asupra Portil puter-nica Inriurire a FranteT, care !Act nu putea sli r6maiefart de elect In fata istoviriT materiale Si morale aPoloniei ce avca o Mat de IntetitOre trebuintti de pace.Moly a primit din partea FranteT lndrumarea de a sefolosi de legAturile sale cu Polonia in vederea acestniscop '). In acelall spirit Inrluria .Chat(auneuf asupraPortiT, pe care el la Inceput 1§1 dedea silinta s'o In-duplece a aduce prin cedarea catro Polonia a Moldovit

cference, ou leer donnera avis a Constantinople., Lettre dutMr. de Chateauneuf an Roi son Maitre, ddo. Adrianople 3. Juin

1693. Litera3 Ablegatornm Haemskerk et colyer ad Imperato-crem dd. 12-oma May 16 93. Adrianopoli. cSi vero conclusio sub-4secuntura non forestalls, ut Pasi firmari et praestabiliri possitcquod eo casu (Turcte) ex llominis Legatis alterum exposcerent,gni supra theta illorum responsa ad Vestram majestatem Cmsaream4traneferat, et plenipotentii ex parte Ottomanica communitus,g minis diuturna discrimina, meliori que fiere possit modo, eon-

eciliet.. H83C autem ipsissima Caryma Ille (soil. Legates) in me-gclio instar candela) alba3 moralitur, qui net hac, net illa3 ver-4gens fundamenta stabilis Pads et Fo3deris immutabilis iaciat.>

1) Lettrea de Mr. Ferriol a Mr. de Croissy, ddo. 17 et 27Fevrier 1693.

Im-16ratuluT

491

o jertvii de dragul p ciT, ear in urma, cand ac6sta tear64t, a obtinut eel putin succesul, cls Porta a Insar-cinat pe Hanul tlithresc Selim Ghirai sli trimitit In Po-Ionia un sol cu propunerY de pace. Mare le Vizir i-a fl-out cu ocasiunea acdsta Francesulul sthruitor observa-tiunea, di de Ere -ce Hanul ththresc ar trebui sit sesimtl jignit §i marginit In drepturile lul, dad i s'arda solulul tlithresc o plenipotenta direct din parteaPorta, el a fost Indrumat, ca In plenipotenta ce va dasolulul releve anume, di a fost Insarcinat deNal 9. Cu stela -§T zel, cu care Chateauneuf §i Feriollucrati la Porta, stiiruiat Desneval, Polignac §i Baluzela curtea P olonieT, ca sh putA la tale pacea separath,

1) Lettre du Mr. Castagneres de Chateauneuf an Roy son Maistreddo. 8 fevritr 1693. 4Je me suis szrui de toutes les raisons, quitpouvoient leer faire comprendre lea grands avantages que tet.Empire tireroit de cette Paix particuliere, afin de les engager«It ceder la Moldavie aux Polonais. Its Be soot assemblez chez(le Grand-Vizir, qui m'a enfin rendu reponse ; que la Porte netvouloit rien changer aux conditions qu' elle m' avoit pried'envoyer en Pologne et dont j'ay rendu compte a V. M-t6

4 par ma Lettre du 5 Mars envOy6e par la voye de Venize; get' itcestoit toujours prest de conchare cette Paix a ces conditions-la ;cet que, pour ne laisser alicun pretexts d'opposition aux Polo-.nois qui ne seroient pas bien intentionnez, Sa Hautesse envoye-groit incessamment sea ordres an Hen des Tartares, afin qu' it

oust a y envoyer un autre Ministre Tartare de sa part avec lesgponvoirs necessaires, pour conclure cette Paix aux conditionslimarqueez. Le Grand Vizir m' a dit sassy, que la Port n' avoitaims pti envoyer directement les pouvoirs an dit Tartare sans(fain injure an Tartare-Han, mais que ce Prince avoit ordre detfaire mention dans lea pouvoirs it lea donne en vertu des

ordres qu' it a de Sa Hautessev.

seas

qu'

492

pentru care Sobieski §i influenta luT s6tii regall s'ar'ideclarat to cele din urmk gata de a sarui 1),

Intro aceste In Moldova a reposat Constantin-VodA

Cantemir. Prietenia intima, pe care o avuse cu Cha-teauneuf, nu l'a lmpedecat a sta In timp In

Intelegere cu Veterani, §i dAndu-se pe 1'46, ac6st1atitudine piing de duplicitate, care nu putea dectit slturbure corespondenta prin Moldova a FrantelTokii ly cu Polonia, el a perdut in Po Ionia t6t1 Incre-derea 2). P6rta a numit to locul luT pe Mu! de 25 ad-al Id Duca-Voila, care murise find prisonier In Po-Ionia ; de§i intru 1nceput chiar §i ambasarul FrancesstAruise pentru rivalul Id, darurile bogate Si samba-

2) Lettre du Roy de France a Son Ambassadeur a la PorteOttomanne Mr. de Chateanneuf ddo, 31. May 1693. <J' eerie ce-'pendant an Sieur Abbe de Polignac, Mon Ambassadeur en Po-elogne, de ne pas perdre un moment de temps, aussy tot qu' itg aura veu le Roy de Pologne et la Reyne, a lee presser, suivanteleur engagement, de conclure la Paix avec lee Tares, et commeaJe luy recommends d'employer tons see soins, pour porter cetteeCour a quelque relacheinent des conditions, vous deuez anssyg faire toutes Vos diligences de 'Pare costs pour disposer le4 Grand-Visir a faciliter cet accomodement..

2) Lettre de Mr. Ferriol a Mr. Croissy, 'lath a Podzarowitzale 17 feurier 1593. eLes deux lettres de Fontaine blean du 2 etag Octobre, que Vous m'avez fait l'honnenr de m'ecrire et quiwont passe par is Pologne, ne m'ont este rendues que le treizoekle ce Mots : is cause de ce retardement nient peut-estre deal'intelligence secrete que le grand-General de Pologne a de-acouuert entre le Prince de Moldaue et Veterani. 11 n'a pas.

voulu risque'. les lettres de Mr. Desneual a la Porte, et lesesiennes propres au Comte 'Moly, qu' it n'ait des occasions seu-eres pour les faire passer..

slut

acelalttainich

pi

493

tele lur Brancovanu, presumptivul IvY socru, all asigu-r at tIteruluT Duca victoria, §i, recunoscand-o acdsta,Chateauneuf s'a Intors §i el bine-voitor spre nous steaivita pe orisontul politic, pentru-ca sit se folosdsca deea spre scopurile sale. In urma lnrfuririY franceze a datPorta tInarulul Principe ordinul, ca sa-§1 dee sub con-ducerea Hanului tataresc tlta silinta §i tOta ostendlade a determina pe Regele Poloniel sa Inchee pace se-parata 1). Pentru asigurarea succesulul ambasadoriI

francezI as socotit a fi de nevoie sa suspecteze §i sasubmineze la P6rta pe Mavrocordat §i pe Sulficar-Effendi, pe care II banuiat a fi doritorl de pace, Sifara Indoiall ambit ace§t1 barbatl du§manitY par a fiperdut mult din trecerea for la locurile botaritOre 2).

') Littera3 Ablegatorum Heemskerck et Colyer ad 038-11111 Mat-tem ddo. 31 Maij 1693. ePrincipi Moldauia3, initio hebdomadiscfutnra3 Jassum petenti, principatum occupandi animo, mandatnmBest, ut Tartarorum Hanni sub auspicio, ardentissim6 in id in-ccumbat, ut Polonortim Regem ab Pacem poculiarem statumi-:xnandam persuadeat. Gallorum Legatos deseruit partem opposi-*tam, quam non ita pridem fovebat, novumque hue Principemcsibi devincire enititur'. Letters del Sr. Secretarlo Coke allSr. Conte Veterani, ddo. Adrianopoli 1/n Aprile 1693. 411 figli-(nolo di Duka Beg, Principe di Moldavia the morse prigione in*Polonia, giovane di 25 Anni, a fatto Principe di Moldovia inclnogo del defonto Cantemir, it quale fn gran amico del' Am-cbassiadore di Francis. Quest() nuovo Principe s'ammogliari con(la figlia del Prencipe di Valachia.. Lettre do Mr. l'Ambassa-deur de France, Mr. de Chateanneuf, an Roy on Maitre, ddo.Adrianople le 3-e de Juin 1693. *Le Bey de Moldavia eat encore'en cette vine, it a de la peine a tronver l'argent qu' it doitcdonner pour l'employ qa' it a en,.

2) Lettre de Mr. Chateaneuf an Roy de France, ddo. 24 octo-bre 1692.

494

La aceste se mai adauga, eh instigatiunile franceze§i atitudinea echivoca a cabinetulul din Viena produse-sera In Polonia asupra intentiunilor ascunse ale Impg-ratulul bhnuiell, care, ivindu-se Incetul cu Incetul, ITMead pe Polonesl sh recun63cli, ch el servesc numalca unelte pentru promovarea intereselor austriace, eardupli trecerea furtunel vor fi day ca un balast la oparte. ET s'ati hothrtt deci sh fad un pas energic :el ati declarat, ch nu vor mai lua parte la sflnta ali-antli §i all deschis drumul pentru pacea separata, dachpretensiunile for categorice §i precis formulate nu vorfi Incuviintate la Viena. E tnvederat, ch la licitatiuneaintentionath prin ac6sta Intro Imp6ratul §i Sultanulasupra bunelor dispositiunT ale Poloniel ca§tigul urmash fie al celul ce dh mai mult, §i fiind-ch nu se §tiaAnd cu sigurauth, care va fi acesta, Polonesil s'atiadresat la aliat maT nainte de a se fi Intors spre du§-man. Prosky a presentat la 8 Maiti 1693 In confe-renta din Viena ultimatul formulat In Ma seriositateade Polonia, de la a caruia primire orl respingere aveash attrne, dach Polonia mai Oman° orl an In aliantacelor trel 1). In acest act diplomatic Regele sc6te laiv611 activitatea plink de merite, gata de jertve §i ge-

') Puncta Poloaica, nomine Regis per Senatores et officialesRegni Do. Ablegato Samueli Proski transmissa, ut illa Sacrae

Caesareae 61tti quantocyns repraesentet et efficacissimnm res-ponsum obtinere adnitatnr. Varsoviae die XIV. mensis Aprilis,Anuo Domini 1693. In conferentia Viennensi exhibita die 8-vaMaij 1693.

Se nice in act desluait : cut ulterior Sacri foederis progred'possit'.

495

uer 6sa, pe care a des lyirat-o in interesul Imp6ratului§i'n al imp6ra4iel, reaminte§te paraginirea, in care adtest Mate prin ac6sta interesele statului polones, seplO.nge de lipsa de crutare, cu care art fost intImpi-nate des repetatele sale cereri §i, puind expunerea Orlisale, precum §i Ins6mnatele §i din ce in ce maT gre-lele sarcini de r6sboili ale el in fata infructuositatii depad acum a aliantei pentru Polonia, el declare, di,tiind s6ma de indispositiunile produse In Sara sa dincausa acesta, el numal en urmatorele conditiuni maipote sa facit parte din quadrupla alianta:

1. Atat din causa isbucniril r6sboiului cu Franta, cat§i pentru-ca r6sboiul cu P6rta s'a prefficut din ofensivin defensiv, revisuirea tractatuluT de alianta e en des6-vir§ire inevitabill §i negotierile privit6re la ac63ta tre-bue A. se inc6pa fern de amanare.

2. De 6re-ce acordarea catr6 Polonia a 4eciuieli1 ita-liene§ti, care urm6zit sa fie considerate ca una din ba-sele principale ale tractatulul de alianta, n'a trecut nicio data din stadiul acordaril in at duceril la indepli-nire, In fata istoviril financiare a regatulni e de nea-parata nevoie, ca neajunsul acesta sa fie inlaturat fieprin transmiterea amintitelor venituri de 4ecluia16,, fie

in alt mod.3. Insomnata cesiune de teritoril, pe care Polonia a

facut-o Rusiel numal pentru-ca sa se WA continua le-gaturile de alianta, urm6za sa fie pe deplin compensateprin alte sporiri on avantagil potrivite.

4. Av6nd In vedere principiul stabilit prin tractatulde alianta, ca fie care dintre aliati are sa recalitigeteritoriile perdute, §i bind s6ma de obiectiunile Mode

496

cu t6te aceste in ceea ce privege drepturile Po Ioniaasupra MoldoviT §i Muntenia (ntraque Valachia), princare aceste provincil Incorporate secole de a rendul inregat all devenit indoi6se §i §ovilitere In acund§tereast4aniril legitime §i sunt incuragiate in resistenta forfeta cu silintele Po Louie de a be lua In posesiune, ca-binetni Imperatesc a Bator, potrivit cu promisiunile, pecare in maY multe randuri le-a Meat ambasadorilor re-gall, nu numal sa nu Impedece, ci chiar sa sprigindscape armatele poloneze acum insuficiente la recucerireaacestor Lori.

5. Scepusul, o veche parte integranta a regatululpolones, recunoscut ca stare de ImOratul Rudolf II. 0de Regele Maximilian prin tractate solemne, acum Insediscutat de ImpAratul §i reclamat pentru Ungaria, safie acordat §i predat corona poloneze atat de drept,cat §i de fapt.

6. A dese-ori promisul ajutor de trupe Imp6rate0Iin qteptarea caruia Sobieski a pornit riisboia asupraMoldovil §i asupra Muntenia, care inse nu a sosit laconvenitul loc de Intalnire, sa fie, in sfir0t, acordat intocmal ca transportul de provisiunl din Ardel, pentru-ca 6stea astfel unite sa pdta sc6te pe Tatarif din Bu-giac, sa tale comunicatiunea Tatar' lor din Crimea 0 aHanulul tataresc cu P6rta §i sa apere pe viitor Arddde navalirile lor.

Regele se plangea afara de acdsta cu amarlciune deintr6ga atitudine a guvernulut Imp6ratesc fats cu Po-Ionia. Dina lul vointa plinli de iubire, efectiva §i tot-deauna ajutatore a Post rtisplatita cu o injusta nesoco-tire a pretensiunilor luY, cu nancredere din ce in ce

-maT mare ; ambasadorul luT, cu tote cererile staruit6re(acute In mid multe rendurT, n'a putut sa prim6sca Intabgra Imperatdscli, Imparta§ire despre negotierile urmatela Porta de ambasadorul englez §i de cel olandez, Incat era p'aci-p'aci sa prim6sca maY curend §tire despreIncheerea decat despre Inceperea negotierilor de pace ;ba, daps t6te semnele §i dupa t6te vorbele scapate,Curtea din Viena are de gaud sa acorde Poloniel nu-maT rec4tigarea Camenitel §i a araineT, decl sh-Iofere amiculul §i aliatulul maY putin decat i-a oferitdu§manul, ale caruia propunerT regele le-a refusat Inmod categoric.

De altminterT Regele Ludovic XIV, care In slabireaeasel de Austria an vedea numal o cestiune de puterepolitica 1), ci totodatit §i o luptk purtata de Protestan-tism prin ascuns cu arme germane contra catolicismu-lul, a Intins mrejile actiuniT sale Indreptate spre paceaseparatli §i asupra Tenetiel. ET §1-a dat silinta ss ofad pe republics neIncrept6re fall cu influinta din ceIn ce maT mare §i maY covIr§itore, dee! fOrte primej-di6sh a ImparatuluT asupra Italiel; el a dispus sa li se

1) So z. B. schrieb er an semen Gesandten Castagneres aus demLager von Gemblonrs am 9. Juni 1693 enter Anderm: cJe m'(mem que Vous scaurez faire no bon usage de touter ces ye-tritez, et qu' elles prodniront anprds du Grd. Seigneur et de seeCifinistres tout le bon effect qu' on en doit attendre dane la(conjoncture presente, pour empecher que lee nouveaux efforts(quo lee puissances de la Religion protestante font de tons co-(stez, sons le pretexte do soustenir la maison d'Autriche et(d'affoiblir ma Conronne, mail en effect pour opprimer nostre(Religion et faire triompher l'heresie, ne puissent reussir'. DieseDepesche wurde such von Colbert gegengezeichnet.

59,838. III. 32

497

498

restituie proprietarilor vasele negotltorilor venetieni,care erat Inchreate en mitrfuri de ale inimiculul 0 ast-fel fuseserl captate de corlbiile de resboid ale Frantet,ear pentru acesta u§urare adusli comerciulut republice( infolosul propriilor set inimict §i In paguba propriilor setsupug el cerea de la Venetia sl fie prevenitore In altocestiunt 1), dar t6te aceste ail remas zadarnice partepentru-ch Venetienit cereah prea mult, parte mat ales,pentru-cl Porta, In °chit clreia Venetia ig perdusetea va0a military dupl-ce fusese nevoit/ a ridica ase-diul Caned, nu mat voia sl-I facl nict o concesiune ;Franta a stlruit dar de aid luainte, ca P6rta slopresca cu desevir§ire comerciul venetian in Levant,dad el se face sub pavilion englez on olandez, ear nusub cel francez. Interesele comerciale ale statulut dinlagune astfel puse sub protectiunea franceza trebniaft,a§a se credea la Paris, sh deschidl mat mull decalort-§i-ce alta inimile pentru dorinta do a Incbeia o paceseparatl.

Principele Brancovanu, a caruia tainicl intelegere cuCurtea din Viena §1 cu ambasadorul olandez Heems-kerck a fost trAdatl de un preot roman renegat, nu aschpat nict el de prigonirl, cict Chateauneuf l'a acusatin mat multe renduri la mat merit de la Port/ de afi mijlocit corespondenta °still dintre Viena §i teritoriulotoman §i a sthruit, ca el se fie mazilit. Numal mul-tumitl mud sale trecert la Porta, indemanataciet sale§i activitltil capu-chehaialei sale Ianachi Porphyrita aputut sit scape i sl se meatie, ba el a urmat sl mij-

') Lettre de Roy de France a Mr. de la Hap, ambassadenren Italie, ddo. Camp de Gembours, 3 Jain 1693.

499

locdscli corespondenta cu Plena tot ca mai nainte, nu-mai cu mai multh precautiune. Vicleanul Ianachi, ogrepentru atitudinea sa echivocli §i pentru duplicitatea safusese departat din serviciile Impilratului, s'a folosjt deinfluenta ce engleziT aveatl la Viena, pentru-ca, (landasigurarY despre credinta sa neclAntita fats cu Impora-tul §i fatik ca imperiul, sa-§1 reca§tige positiunea §ileafa perdu% inse PAr6 de succes 1). Pentru potolirea

I) Lettre de Mr. Stepney, Secrdtaire anglais, a Son Excellencele Compte Kinaki, ddo. Dreads 'ils Janvier 1694. <La voye de la<Walachie at de la Transylvania eat la plus prompte et la plus<assent*, tant qn' elle pourra darer. Le Prince de Walachiecsouffre cite on s'en serve, mais avec beaucoup de crainte et de<precaution. L'Ambassadeur de France a fait plusieurs foie des<plaintes contra lay a cot 4gard, at depuis pea an Pritre Re-4negat, Walache de nation, a accusa ce Prince d'avoir tenn cor-

respondence et fait passer des lettres a Vienne. Le credit tin' il.a a la Porte, 1' a sontenn jusqn' a present, mais si cela dureraelongtemps a' est ce qne je ne phis pas promettre. Il connoit<FAmbassadeur d'Hollande, avec qui il entretient commerce ; mais4 ieux de nostre Nation n' ont jamais menagd sa connoissance, etequoyque j'envoye

pasdes lettres par son canal, le passage

<n' est pourtant fort asseurd pour moy, et je ne suis pas<tonjours averti assez a temps, qnand une occasion de a' en ser-<vir se presents. Lea parquets qne j'ay envoyez, ont Rd recom-<mendez an Sig-r. Janachi Porphyrita, Capikiah on premier Agent<de ce Prince. Cet Agent a 6te le Correspondent de S. M. J.,4jusqu' a ce qua Mess-rs Marsigli et Duval par de faux et decmalicieux caracteres qte ils donndrent .de lay, firent sonpconnerVos Ministres comme s' il n' etoit pas fidele a l'Empereur, ce(qui fnt cause qn' on lay ota sa pension ; par on il me semblocque le service de S. M. J. a beaucoup souffert, *Nu' elle necscanroit avoir an homme plus fidele et qui puisse miens mena-<ger sea affaires on donner de plus jnstes informations de I'Estat

souvent

500

tucrederiY in sine a Turcilor victoriog, precum §i pentrufortificarea credinteY §ovaitbre a Domnulul din Moldova Vete-

rani a trebait in urma unul ordin primit de la Impg-ratul sa r6spanddsca in mod potrivit §tirea despre ne-reu§irea asediulut fgcut de 'Pranced la Reinfels pe Rinnu numaY lh Porta §i printre ceY maY apropiati aY luY

ci totodatil *I la lag §i la Bucure§tY 1).Neincrederea Poloniel era tot atat de mare fatg ea

ambasadoril mijlocitori at puterilor maritime ca §i fatecu Curtea din Viena. De aceea, cu t6te staruintele Im-pgratului, Sobieski a refusat sa le dee plenipotentg pen-tru negotierile de pace, ba pang chiar i sa le comu-nice numal In mod confidential cele din urma condi-tiunI de pace ale Poloniel. Cabinetul din Viena interne-iase cererea ac6sta pe de o parte prin legitima ater-tare, ca Regele sa fie sinter, dupe -ce Imp6ratul le do-vedise sinceritatea prin comun icarea ultimatulut BM,ear pe de alta prin dorinta, ca fie chiar §i pentru ca-sul, el PortiY i-ar Ord conditiunile Polonid exagerate§i inacceptibile, sa li se dee ambasadorilor mijlocitori cn§tirea Regeld tot ceea ce p6te sa-11 ajute a pune paceala tale'). De Ere -ce intentiunea invederatlt alut Leo-

'des choses dans ce pays icy. Je souhaitte passionement pour le(bleu de sa dite Majeste Imp-le qui on luy continue sa pension,'et que par tontes sortes de moyens on I' encourage a conti-(liner ses services; et j'ose promettre qu' it en usera fidelement,

quoy qu' on en dise Icontraire, a la Cour Imperiale..Rescriptul Imperatuld cfitri Veterani, ddo. Viena, 29 Ia-

nnarie 1693.Raportul lnl Veterani tetra Imporatul. Sibiifi, 16Fevruarie 1693.

Scrisdrea Comitelnl Kinski cita ambasadorul polonez Proski.lanuarie 1693.

MOIL

')

5)

501

gold 1. era sh sil6sch pe Polonia a Incheia pace chiarIhrit-ca sd i se acorde Moldova i Muntenia, el a dat

plenipotenth orT cel putin instructiunt coufi,dentiale unorAmenI, care arab Inte lent cu cabinetul Imphratesp, ca shIn %tura setea ae achisitiunT teritoriale a P9loniet, pre-cum putin in urmh s'a v64ut to deajuns din not sus-amintita procedere neautorisath, dar §i zadarnich aLordulul Paget ; netncrederea Poloniel fath cu mijloci-toriT era deci legitimh §i dovedia, ch PolonesiT datadmh atat despre ImpregTurArT, cat §i despre adeThra-tele intentiuni ale aliatuluY ImphrAtesc.

La aceste se maY adaugh §i impiegTurarea, ch P6rta,voind sh sil6sch pe Polonia a incbeia pace separath, afacut, duph sfatul Frantel, cu 50.000 Marl, o expe-ditiune de pridare In regatul PolonieY. PolonesiT, nea-§teptandu-se Inteun timp atat de putin tnaintat lao nhvalire §i astfel cu deshvir§ire nepregatitT, n'ali pu-tut sh opunl cu cele done mil de 6meni adunatl Inpriph destull resistenta, Si astfel 6rdele pustiit6re ahdus cu ele afar de o mare pradh Si 40,000 6menT Inrobie 1).

Acdsta era starea lucrurilor In primavara anuluT1694, cand Sobieski, cedand presiunilor facute atat dedin lituntru, cat §i de din aid, a trimis In personaluT Provuski, Palatinul de Chelm, un ambasador laHanul tiithresc ce se afla tocmaT atunci la. Adrianopol,spre a-1 ruga sit mijloc6sch o pace separata. Provuskia sosit acolo la 12/22 Ianuarie 1694 §i a plecat cu

') Scris6rea ambasadornInT polonez Proski eKtr6 CancelaralKinski. Viena, 28 Martie 1693.

iii

pi

502

r6spunsul la 4/10 Fevruarie. Acest ambasador a fostprimit de Hanul in cincY rendurl cu t6t1 onorea inaudientl, dar nu a putut de loc rtisbi cu propunereasa, ca conditiunea de cApetenie a plea particulars slfie cedarea Camenitel Si a partil cucerite din Moldova,cu t6te ca Polonia se magulise cu speranta, ca de dra-gul unel asemenea pad i se vor acorda t6te ; caciP6rta vedea In acdstli cerere de pace un simptom deslabiclune spera sa scape upr ; ea a persistat deciin cererea el ca Polonia sa restitue 11craina §i parteaocupata din Moldova.

La acOsti contrarietate diametrall a pretensiunilorse mai adauga §i pedeca, ca negotiatorul avea creden-tional numal pentru Hanul tAtAresc, ear nu §i pentruPOrtli si astfel nu putea sa intro in atingere directlcu P6rta 1;i era nevoit sa se folosdscl numal de inter-venirea tatIrdsci '). %lend deci, ca Turcil nu acordlnimic peste ceea ce in zadar oferiserl mal nainte, ne-gotiatorul a resistat cu atAt mal virtos staruintelorTurciel de a incheia pacea cu un pret atat de mic, cu catP6rta a primit In urm §i ea basa pAcii colective giastfel ambele pArti a1 procedat la stabilirea loculuT deIntruuire pentru congres. Zagrabia orT Eperjes, careera propuse de PolonesY, nu it conveuia4 Hanulul ce

1) Jurnalul Lordnlut Paget, presentat Comiteld Kinski laViena la 10 Maiii 1694.

19. Mai 1694. Lettre de Colyer, Ambassadenr des Provincesunies a la Cour ottomanne, a Mr. Hamel Bruijnincx, Ministre etSecretaire du Roy de la Grande Bretagne et des Etats-Generanxdes Provinces unies, a la Cour Imperiale de Vienne. ddo. Adria-nople, le 20. Mars 1694.

§i

503

vorbia In numele PortiT, fiind-ca era anca prea pros*in memorie tratamentul aspru, de care avuserfi cel dinurma plenipotentiarT turce§ti parte la Cnrtea din Viena ;ear Polonesul a r6spins propnnerea flicutli pe basa usu-lui vechiti, ca aliatil sit-if trimita plenipotentiaril laPeal, cfici atat cu natura Impregiurfirilor, cat i cudignitatea aliantel dute era cu mult mai potrivit caunul sälT trimita plenipotentiariT la cel patru decal cacel patru sit trimita pe aT s61 la unul singur. P6rtas'a hotarlt In cele din urma pentru Iag, o localitateIntru cat-va neutralii, §i nefiind primal nicT acdsta,pentru ora§ul polonez Sniatyn safi Stry, data numalconsimpmentul aliatilor va fi dat destul de curend Ina-jute de Inceputul operatiunilor militare. M§gulit prinacdsta distinctiune binevoit6re fall cu Polonia §i spe-rand a ajunge In curend la o pace colectiva, Sobieskis'a declarat Invoit cu acdsta localitate, a invitat darcu Mit staruinta pe ImOratul §i pe Venetia Ali tri-mita plenipotentiarii la congresul de pace ce urma 84se Intrundsca pe teritoriu cre§tiuesc i).

Venetia, de§i asigurand ca e gata de resboid, a de-clarat a fi gata sa dee fall de Incungiur urmare ace-

1) Littera3 Serenissimi Polonia3 Regis ad Sacram Ca3sareamMattem, ddo. Zolchieuim, 20-ma April's 1694. Littera) PolonimRegis ad Ducem Venetiarum Silvestrum Valerium ddo.Mai 1694.Ablegatus noster Generosus Prownski retulit se effecisseopera Rani Crimensia spud fulgidam Portam, Trod pro tractandafiniendaque, utinam, Pace generali tandem proposueritlocum Jassijs in cinitate capitali Moldauia3 nel si is non placue-rit, prout de facto reiectus eat, in gratiam Nostram regiamaccepturam se polliceatur Snijatinum nel Stryium, ciuitatea nost-ras conterminas Transiluania3 et Vngarim.

504

stet invitatiuni 1). Nu tot astfel lose §i Imp6ratul, care§tia hide bine, ca Hauuluf tataresc, porninddin inspiratiunile Frantel, urmare to spargerea aliantel§i pacea separate cu Polonia. And mg nainte (tulle1693), cand Regele PolonieT a trimis la Vim In§tiin-tare despre sosirea la curtea sa a uneT a doua soultatare§t1 cu propunerT de pace §i de mijlocire §i, reflec-tand la infructuositatea anglo-olandeze, a in.vitat atat pe curtea Imptirat6sca, cat §1 pe statul dinlagune arete conditiunile de pace 2), Imp6ratulLeopold I. a Mout grave reserve contra mijlocitorulul§i contra mijlociril.

,,E lucru cu des6v1r§ire nepotrivit Si contrar tuturorusurilor Internationale de a alege drept mijlocitorl aTpacil pe Tatarl, sotil de lupta aT inimiculai, care-1 In-tree cu malt pe acesta In ceea ce privege du§maniafat cu Imp6ratul, cu alianta §i cu cre§tia6tatea Si pu-stie§te cu o furie neomen6sa atat (6rile polonese, cat §icele Imp6r6te§ti; urclita de francesi, ace§t1 neobositl

Invrajbitori §i propagatari aT neincrederil, adsta mijlo-cire nu va put nicl o data sa se bucure de aprobarealumil cre§tine §i pOte sa serv6sca numal spre a lua lacuno§tinta conditiunile inimiculul, dar In virtutea stipu-latiunilor tractatulul de alianta nu pot sa aiba drepturmare negotierl de pace unilaterale ; astfel a procedatpad. scum Si Imp6ratul, §i procedere se a§t6pta

1) Lettere della Republica Veneta al Re di Polonia. ddo. Ve-nezia Maggio 1694.

3) Littera) Regis Polonia) ad Cmsaream Maiestatem super me-diatione pacis per Tartaros offerta. ddo. Varsavia) die X-ma MensisJulij 1693.

mijlocirea

mijlociril

sa-§T

aces -pt

605

§i de la Polonia, Dia lose ca prin acdsta sl i se im-punli ce-va, ear acdsta cu stet mai virtos, cu cat nue In nici un cas lucru mai consult a pune Incredere InTlitari cleat a pane Incredere In Turci. In dada arti-ficiilor frantuze§ti o campanie purtatA cu energie §i

astfel dup. tote probabilitatea cu succes e, ce-1 drept,c el maY sigur §i maY scurt drum spre pace ; dad loseintervenirea Hanulul tathresc on are In vedere Insu-§itractatul de pace, ci, ca maY nainte mij!ocirea la Portaa puterilor maritime, maY molt punerea la tale a unulcongres pentru negotierea lui, guvernul ImpdrAtesc lassla Inteldpta chibzuire a Regelui sa face de ea cuvenitaintrebuintare, §i reaminte§te de altminteri conditiunilede pace and maY nainte comunicate ale Austriel, re-servandu-§T sa dee asupra for lamuriri maY amdnuntitela congresul ce se va Intruni prin comuna Intelegere, lacare va trimite plenipotentiary prevd4uti cu cuveniteleinstructiuni 1).

CA riispunsul acesta avea In vedere flume impede-carea Oa separate cu Polonia a mijlocirii tatare§tipropuse cu acdsta intentiune, acdsta reiese §i din im-pregYurarea, ca in dada staruintelor Mose ale RegeluiPoloniel §i ale ambasadorulul sdo, impdratul a tragInatmolt timp trimiterea rdspunsulul, dee el era hotarlt §iflcut. Conferenta consilierilor sdi intiml ii Muse adecisfatul sit may ca§tige timp, pentru-ca sa zadarnicdsca,dad. se Ote, trimiterea solid la Hanul tataresc, pe

1) Responsoria Camaris ad Regem Polonia) ad emus litteras de10-ft Julij 1693 in negotio inch, turcicae. Eberstorfy, Sep.tembris 1693.

§i

94

506

care Sobieski o hothrlse §i o amanase numal In a§tep-tarea respunsulul ce urma sa-T dee Imperatul. Ear[west& amanare calculate a fost mascata cu pretextulIn aparentli cuviinclos, ca Curtea din Viena a cre1ut decuviinta al se puns maT nainte In intelegere cu Ve-netia ca al doilea aliat, dar va da respunsul el in ceeace prive§te propunerea Regelul Po lonia Indata-ce va fiprimit replica VenetieT 1). Intre aceste Inse actul, princare Venetia t1 declara aderarea, a sosit pe tale di-recta In mbile luY Sobieski, §i nu WI temeill §i-aexprimat densul prin Proski mirarea, 2) ca din VenetiamaT departata a putut sosi In Polonia respunsul maTcurend decat din Viena maT apropiata. Caul a predat,In sfIr§it, respunsul sea luY Proski, Imperatul Leopold,spre a-1 da maY mult efect, a relevat prin ambasadorulsea din Varpvia Siemunski din nos vechea momdladud observatiunea, ca Polonia nicl prin tractatul depace nu va putd sa spere a ca§tiga Moldova, dad nuo va fi luat cu puterea armelor in deplina el stapanire,cad Intrega mijlocire tatardsca e o uryla pornita dinura Frantel contra Imperatulul §i o apucittura viclen&calculate in vederea unor scopurl egoiste 3).

Relatio der, in Turcicis bey Hrn. Graffen Kinszky den 1-tenSeptember 1493 gehaltenen Conferenz. Presentibus DD. Kinsky,Jorger, Stratman, Stahrnberg, Werdenburg. Das eigenhIndigekaiserliche Placet lantet : Ich thue dieses guetachten vallig

approbieren, waisz aber nicht anderst, a sc das der vom KOnigmin Pohln zu dem Tartar Han deputirte ablegatus schon ausz Pohlneabgereiset. Leopoldt map.,

3) Lettera di Fra Samuele Proski, Ablegato di Polonia, al S-r.Conte Kinsky. ddo. Vienna, 5 settembre 1693.

8) Kaiserlicher Erlasz an Siemunsky in Betreff der tatarischen

fit-

607

Tot atat de In silk ca pe acdsta prima (de la 1693)a luat Impdratul §i pe a doua (de la 20 Aprilie 1694)invitatiune poloneza la cuno0inta 0 a flicut diferitereserve contra eY.

Ambasadorul polonez nu a conferit la Adrianopol cuTurcil el In0-0, ci numaT cu Hanul tataresc, cu care!use alianta ilia nu are rdsboifi, mid nil p6te sa nego-cieze asupra pacil, ear acdsta cu atat mal virtos, cu

cat nicl an e maY presus de t6ta Indoiala, ca Sultanulo cund§te tii a confirmat hotarIrea divanulul anuntatade Hanul tataresc ; find apol resturnat Marele Vizir,precum §i }Tamil tataresc, e cu desevir0re neresolvatiIntrebarea, dad succesorit for vor consimti on nu cuconcesiunile §i cu propunerile de pace facute de d6n0Y.Deocamdata dar e de neaparata nevoie, ca POrta eainsa-0 sa fad o declaratiune solemna In ceea ce pri-ve0e deschiderea negotierilor de pace cu alianta, Invo-iala privitdre la locul de Intrunire §1 terminal pentruinceperea §i sfIr0tul Intrunirif: dad va. fi sosit pentruacdsta §i consim(dmOntul Venetiel §i vor fi consimtitTurcil, ca puterile maritime sail pastreze rolul de

mijlocit6re §i sit lee parte la desbaterY, vor pleca §iplenipotentiaril Impdrate0I la Stry, care localitate emai Insemnata §i maY la inddmana decal orapl Sniatyn,numai inse pentru-ca sa ma la cale o pace colectiva,clici o pace separata are sa fie considerattt pe cat denelodestulatOre, pe atat de nepotrivitag 1).

Friedensworsehllige and Vermittlnug. ddo. Eberstorff, 11. Sep-tember 1693.

1) Littera) Ca3sarear ad Polonia) Regem, ad dos litteras de20 Aprilis 1694, ddo. Laxemburgi 154 Maji 1694.

X08

Curtea din Vella nu voia decY nici in nou propusulcongres de pace sa se lipsdsch de mijlocitorul olandezSi de cel englez, care erat inteleg cu ea In ceea ceprive§te zhdhroicirea tendentelor de cotropire teritorialaale Poloniefoi, sperand sa p6th r6sbi. gi in acest con-gres cu intentiunile et, ea se temea atat de desfacereade aliantA, cu care o ameninta Polonia, cat §i de mij-locirea Hanulul ththresc, care era favorabilh pentruPolonia; dacti primia dent congresul de pace props dePolonia, o Ifacea acdsta cu gandul de a-1 eiploata farade crutare pentru scopurile sale. De§i numal tar4iti §inumal in urma inspiratiunilor primite de la Franta aajuns shit dee sem& despre planul luT Leopold I., So-bieski, care no voia sa servdsch drept pedestal pentrumarirea Imp6ratuluT §i simtia ca din cansa intentiunilorCasa imp6rate§t1 asupra ArddluluT veciu6tatea PolonielIn Moldova ar putd sa fie neplacuta, a refusat §i el cuaceaji statornicie mijlocirea puterilor maritime §i, ga-sind pentru sine mat multe avantage In propunerile %-cute de Turd §i de Mart, §i-a dat Chita sa se des-fad pe nesimtite din sfinta alianth. Da aceea se tir-guia cu ambele pa* asupra celat may mare pret ;de aceea apuchtura de a se presenta pretutindenT cazelos sustiitor al aliantel, In vreme-ce sdota sa regalsthruia cu acela-§T zel in fats tuturora pentru paceaseparata ; de aceea obligamentul luat en Franta dea inainta duph cuviinth spre pacea separath §i de aceeaintentiunea, care e bass tuturor traphrt6Orilor acutede el Carp impdritte§ti, ca din r6apunsurile Imp6ra-Will shit p6M sc6te pretexte spre a se leptida de

feta

509

aliati 1). Chiar §i maT sus expusul ultimat polonez (de la 14Aprilie 1693) Omen mai mult a apucatura, care prinmArimea pretensiunilor era calculatl cu dibAcie spre aobtind un respuns refusltor, deci In mod consequentspre a justifica rumperea aliantel prin o pace separatAIncheiatA de Polonia, ca expedient impus de strImtorl-rile monientuluT, prin care atitudinea ulteriOra se faceatirnatOro de la pretul ce se dell peutru rmanereain alianta. ovairea WA de credintA a Po Ionia ieseInse deplin la iv611 mai ales In anuntarea congresululde pace la Stry, care prea In curend s'a dovedit a flnumal un fel de lucru attrnat In Out §i riipmat peafirmatiunT fal§e.

Ambasadorul polonez, care, dupl-cum Sobieski afirmahotarit in adresa luT de invitatiuee, a obtinut tnvoireaPortii pentru intrunirea congresulul, era o rudA apro-piatA a generalissimulul Iablonovski, amicul declarat §iundlta Frantel, §1 a primit de la acesta o scris6re derecomandatiune cAtrA ambasadorul Chateauneuf, care l'a§i luat To deplina sa stApanire, s'a folosit de el dupibuns sa thibzuintl pentru scopurile Frantel §i l'a tinutcu atitta consequenta departe de orili-ce comunicare cuambasadoriT puterilor maritime, Melt, dill precautiune,Heemskerck a fost pus sub o paz1 cu mult mai asprl

1) Raportul ambasadorului Siemunski citre Imp6ratul, ddo.Zolkiew, 20 Octomvrie 16D3. Se aratA in el, cii, a lost rugat deforte influenta familie Sapieha, la care adera, multe dintre cape,tenille nobilimil, d. e. Generaliasimul Principele Labomirski,

VoiVodul de Siradia Piniazek, Cardinalul Radzieiowaki, se-I pro-cure actele §i dovedile, prin care se p6te areta purtarea nelealltalul Sobieski fate, en aliatil in cestinnea peril.

510

decat mat nainte. Trebuia sit pad, lucru stranili, caun ambasador ce pretindea a sthrui pentru pacea co-lectivh se feria cu ingrijire de colegil ce nasuiserl anTde a rendul cu tot zelul spre stop §i era acce-sibil name pentru adversaril declaratl at acesteY pacT ;cu atat maY stranie trebuia deci sit pars deplina Werea PortiT fath cu ace§tY ambasadorl mijlocitorY, dad eraadevhrat, ca ea a promis sh Yee parte la congres, cactea nu putea sit a§tepte de la ace§tia decat promovareanegotierilor, Mari de acdsta nu se blase Intelegere nicYIn ceea ce privege basa negotierilor, §i de aceea, tiindaims de resistenta, pe care Turcil urmaii a o punefats cu basa actualel posesiunY (uti possidetis), nu seputea Intelege, din care punct de tutelegere comuna vorfi incepute negotierile, pe care linie de conduits comunavor fi duse maY departe §i duph care criteriii vor fijudecate In casurile de indoiala. Era, in s flr§it, lucrususpect, eh Intr'o afacere de impertanth atat de mareambasadoral lift Sobieski n'a adus a cash vre-o deci-siune data In scris fie de Hanul =rem el insu-§Y, fiede Marele Vizir, ci numaY asigurart verbale, care nueras dovedite prin nimic, ci Incredintate numal bunelsale credinte. Resturnarea Marelul Vizir, care a urmatIn curend dup'acea, t4i ordinul, ca Hanul thtaresc SelimGhirai sa se !nth.* Meat, din contra, fOrte legitimhpresupunerea, ca pe de o parte mijlocitorul polones,nereu§ind cu incercarea sa de a pune la tale o paceseparath, a mascat lipsa de succes a misiuniT sale in-veutand Invoirea PortiT pentru intrunirea until congres,ear pe de alta Regele insuli a tncercat a se folosiIn tocmal ca Franta de acdsth inventiune spre scopurile

acelalf

511

sale egoiste, Regele pentru-ca sa previe la timp mareaflavalire tatarasca, de care ii era amenintata tars, earFranta, pentru-La sa amane si A zadarnicdsca prinac6sta incheerea pacil comune, care In Po Ionia era maYsupusa influentelor el decat in Turcia si sä o jertvescapacil separate cu Polonia, spre care nasnia 1). Preve-4end apd ea Curtea din Viena va refusa consimtemen-tul el pontru congresul de la Stry, Sobieski spera sagasdsca, In sfirsit, In acest refns un motiv in aparentalegitim spre a se desface de sf. alianta, si a scapa ast-fel in mod onorabil de resboiul sea en Turcil. Resul-tatul nu a fost lose de loc dupa asteptarile luY : cadImperatnl, deli In mod conditional, a aprobat deschi-derea congresulul de la Stry, si In vreme-ce Regele seafla In Lemberg, Tataril n'aii crutat niel in ajunul In-ceperil negotierilor Podolia si provinciile invecinate.

And in timpul lernil trecnte (1693-1694) Mallnogaici facusera din Moldova si din Budjac (unde-1aseclase Hanul, ca sa-1 alba la Indemana contra nava-lirii Moscovitilor In Crimea) o expeditiune de pustiireIn Ar,i6l si luasera de acolo o prada Insemnata si5000-6000 de robl. Domnul Moldovil s'a plans apoila P6rta contra noilor colonist1 Mari, care nu numaYse facusera en de la sine putere stapanl pe o Insem-oath parte din Moldova, dar istoviati si despuiati si

restul (eril, beat adunarea tributnlu anual pentru?Ora devenise imposibill si biata tare era ajunsa la

1) Lettre de Lord Paget an Conte Sinsky, Grand Chancelier,ddo. Constantinople 12/212 Jain 1694. Lettre de Mr. Colyer asGrand-Chancelier ifinski, ddo. Constantinople, 24 Jain 1694.Raportal lai Siemunski clitrii Impgratul. Variovia, 3 Italie 1694.

512

marginea peirii, In urma acestora a fost trimis In

Moldova un Capidji-Bali cu Insarcinarea de a-T alungape usurpatorl de pe teritoriul ocupat Mei de nicT undrept, §i Hanul Waren a promis §i el Inainte de a Aplecat din Adrianopol, ca va lua masurT pentru mutareafor in alts parte. In urma acestor miseriT interne aost Impedecatti, forte tr(§te, §i aprovisionarea Cameni-'teT, care cgclea maT ales In sarcina DomnuluT din Mol-dova §i'n a celuT din Muntenia, Si de aceea nu pareafarg de succes o surprindere Mouth de inimic. Pe WOacdsta Principele Brancovanu a fost Indrumat sa adune500 de caT pentru un Insgmnat transport de Ming laBelgrad 1).

Mo§iile familiare aa sosit f6rte mult In urma celeidin urma navaliri fgcute de o 6/.0 de 40,000 de TA-tall, i intentiunea Invederata era, ca prin o loviturgdata vistieriel regale A se fad inevitabill pacea sepa-rata. lime cu o nespusit ostan6la a fost cu putintaa-1 opti pe du§manul pornit drept spre Zolczow §i a-1tint 'n loc pang-ce nestatornicia Id §i lipsa de bradnu Pati Pdcut A se retragg.

Intre aceste apucatura nereu§iti a RegeluT PolonielIn ceea ce prive§te congresul de la Stry s'a dat din ceIn ce maT Invederat de gol. Dragomanul Boinowski, pecare and In vara amid 1694 l'a trimis la Hanultatfiresc cu declaratiunile de aderare date de Austria §ide Venetia, s'a Tutors abia In Ianuarie 1695 cu rgs-

1) Journal de Nylon). Paget, presente a Vienne le 19 May1694. Avisi di Constantinopoli de 21 Aprile sin 15 Maggio1694. Nova Polonica, dd. Leopoli, 15 Junii 1694.

613

punsul Hanutui la Curtea regalA din Var§ovia. npun-sul era, cl Hanul a facut, ce-T drept, enuncia-tiunea ce i se atribue In ceea ce prive§te congresul depace de la Stry, dar numal In numele sAA, ear nu Siin al PortiT: earl PArta nu se simte And Indemnatii aIncbeia o pace colectivl cu dupaniT el aliati'. kstfels'a sfir§it noul congres chiar mai nainte de a se fiIne,eput, ceea ce e o dovada iuvederatl, c mntrdga afa-

cere era numal o nAscocire a intrigilor diplomatice

frantuze§ti, earl Sobiesky el insuli era, dad nu corn-plice con§tient, o undltA incon§tientA a politicel straine

Slabiclunea din ce In ce maT mare a Regelul Polo-nieT §i m6rtea lupta de partide, care se 'ncepuseAnd in viata RegeluT Si a pol s'a Indus la alegerea, deRege cu tOtfi violenta, zApAcdla §i desorientarea ce s'aprodus in situatiunea Poloniel, destriimarea §i desor-

ganisarea puteril publice, lipsa unuT punct central, care,cum fusese figura rAsboinicA alui Sobieski, ar fi pututsl se impunft prin marimea sa persona §i sfi mane

1) Rapartele ambasadorald Siemunsky catrii Imptiratal. ddo.Var§ovia, 4 Noemvrie 1694, 13, 20 §i 27 Ianuarie 1695. Merit&amintire ceea ce cancelarul Kinsky it Krie (la 3 Noemvrie 1696),in arm& zelosalui mijlocitor Lord Pdget despre positianea Rusielfall en Tarcia.

(Si jamais les Moscovites percent jasqu' au dedans du Badziack,ale Grand Sultan s'appercevera de la qualittS des paces, qu' ite aura permis de s' y nicher ; car tout ce qu' est et du pays etcde Religion Grecqne se joindra infailiblement a ens pour en chassercles Turns, a ens beancoup inferieure en nombre. Les Messieurs(des Moscovites s' en appereoivent et cherchent soigneusement decconclarr' avec l'Empereur et les Venetiens nn' alliance qu' estsur le point de sa conclusion pour trois ans. . .

59,831 III. 33

nests

').

luT,

514

pa vasalil Invr Ajbiti spre un scop comun : tote acesteitnpregiurari nu puteafi decAt A paraliseze Si s im-pedece pe Polonia to purtarea rgsboialuT contra Portil

i trebuiau, prin urmare, A o depArteze din ce In cemai mult de la obtinerea Moldova §i a cetatil Came-nita, care atirna de la succesele armelor. e fdr3 in-doiall de mult ve§tejitli Urea unei tAri, ai clreia eelmai nobili flu cer ajutor de la du§manii patriel pentruscopuri egoiste, cum a fAcut, d. ex. Printul Iacov, calmai mare dintre fecioril lul Sobieski, care, sprepune corona regal pe cap, a lodemnat pe 'Mari AnAval6scit in regat 1), on cAreia cele mai de fruntecapetenii nu s'ar'i sfiit a se vinde pe sine Si da vo-turile pentru bani unei puterT strAine, cum at iticutatuncl mai marii Poloniel, care pentru marl 'some de

Lettre du Lord Pagett a Mr. le Compte Kinsky, Chanceliersupreme de Boheme. ddo. 28 Novembre (8 decembre) 1696, Con-stantinople. de joins icy un mot d'avertissement dana la languequ' it m' a dtd donne: trn de' i figliuoli del Han publics qui',oche sia invitato dal figlinolo del defonto Rd di Polonia, per en-ctrar quel peen, e the siano entrati, mettendo a ferro a fuococults Grote a villagy, e sono ritornati con gran flamer° dicschiavi.* Lettre de Mr. l'Abbd Polignac an Roy son Maitre,ddo. Yarsovie, 30 Octobre 1696. :On a fait quelques Prisonniers.1 qui on a demande, pourquoy ile estoient venue si uiste, leurccoiltame estant d'attendre Is gelds pour faire see courses. Itscont rdpondu, qte an grand Seigneur de Pologne qui anoit dent.Residents auprez de leer Sultan, lee avoit fait uenir avant laAnne de Novembre, pour l'ayder a se faire Roy. Votre Majestdcult bien, quo ce ne pent eatre un sutra qua le Prince Jac-gyms.. . . Lettre de l'Abbti Polignac an Roy son Maitre, ddo. 6.Novembre 1696.

aT

')

q4i

ail

ail

515

bani all dat In mAnile ambasadorulul francez Abbe Mel-chior de Polignac cor6na for regall pentru Printul LouisBourbon-Conti, pretendentul spriginit de Frauta 1). De§i

groznica InfrAngere de la Zenta §i cAderea AzovuluT aredus mult sperantele Turcilor de a bell InvingAtori§i mai ales succesele armelor moscovite trebuiau sl d e-§tepte none sperante de scApare In Intrega poporatiunegreco-slavonl de sub stapAnirea semilunel (care pAstraAnd In vile memorie rescOla push, la cale In anul 1652de Patriarchul Partenie, originar din Ianina, care aplatit incercarea cu vista sa), Incat ea, fanatica §i co-virOtere prin numer, ar fi putut, precum dice un ra-portator, sl-I alunge char §i numab cu cbomagul InmAna pe Turd In Asia 2) : nicl Portil nu il era insenecunoscut pe de o parte dorul de pace al sfintel ali-ante, ear pe de alta neputinta Poloniel de a purta res-boiul maT departe, 4i In deosebi In Polonia scAduse dim-preunli cu putinta de a cuceri §i setea de a cuceri Inceea ce prive§te Moldova. Ear prin acesta era lollturatio InsemnatA pedecA, care se opusese pAnli acum *11,

') Lettres de rAbbli Polignac au Roy son Maitre, ddo. Varsovie,14 Juillet ; 9, 16, 23, 30 Octobre ; 23, 30 Novembre ; 3, 7, 11Decembre 1696; 20, 25 Janvier ; 8, 15 Fourier 1697. Enga-gement de Mr. le Cardinal Primat, de Mr. 1'Eveque de Plozk, doPalatin de Vilna, des Grande Thresoriers de Pologne et de Li-thuanie, at du Stolnik de la Couronne. ddo. Varsovie, 24 Octobre169d.Trait6 secret fait auec Mrs. les Senateurs, Nonces et Prin-cipanz de la Province de Prusse, comprenant lea trois Palatinatede Marienboarg, do Calme at de Pomeranie confederez pour r elec-tion do Roy futnr. Varsovie, 8 Octobre 1696.

Avisi di Constantinopli, ai 14 Settembre 1696.')

516

§i astfel partidele indu§manite ali ajuns in curand slso Inteln6sca in drumul ce duce la pace.

Curutil luf Tokoli, r63ping din Ungaria, s'att refugiatIn Moldova, aid lose atu fost pring de poporatiune §inimicitI In mare parte. Numai o rOmli§itli a acestelo§tirl, vre-o 700 de 6meni, a scapat de peire prinaceea, ca Antioch-Voda Cantimir, voind s'o scape defuria poporulul, a trecnt-o in Turcia, uncle Omenil allintrat In tistea turcOsca. Cantimir a obtinut prin acestaun indoit ca§tig : a curatit Cara de o plaga primejdioia,§i §i-a ca§tigat §i fail cu P6rta un merit ducandu-Iun ins6mnat contingent de luptatori ').

Clod dar sub presiunea nevoii, care e mal puternicadecat vointa omenOsca, §i In urma staruintelor puse deputerile maritime, al carora ambasadori neobositi, Paget§i Colyer, ids urmaa fail de ragaz lucrarea de mijlo-cire, Sultanul a declarat, in sflr§it, a fi gala sa In-cdpa negotierile de pace pe basa saris de actual& po-sesiune (uti possidetis, ita possideatis), de§i cu 6re-careesceptiunl, §i ImpOratul a §i luat dispositiuni spre a.§Itrimite plenipotentiariT la congresul convenit, s'aa ivitchiar In sinul quadruplel aliante doi puternici adversarlai ideil de pace, rtsboinica Rusie §i Polonia istovita der6sboit, §i cabinetul din Viena a fost nevoit s& Tee

apararea phcii fata cu propril el Cali. In vreme-ceInse Regele August II. respingea numal basa negotierilor,care II punea prea putine achisitiuni in perspectiva, r6s-boinicul Tar Petru s'a rostit stet In persona la Viena 2),

1) Avisi di Vienna, ddo. 7 di Decembre 1697.!) Raportul Comitelul Kinsky Imp-rata' dove resulta-

tele convorbiril sale en Tana Petrn. Viena, 5 Idle 1698.dad

517

cat §i prin ambasadorul Procopie Bogdanovicz Wos-nitzin fare de §ovaire §i cu tOt. hotArIrea pentru con-tinuarea rasboiului contra Turcilor. In memorabila saconvorbire (la 5 Iu lie) cu Comitele Kinski Tarul a 1is:Echiparea Hotel luY a costat multe miliOne, care Mear trebni sh fie perdute, dach s'ar priori propunerile

Turcilor ; in qteptarea nesigura a viitorulul rasboifipentru succesiune la tronul Spaniel nu are sa lips6schbid prin precipitare, nici prin negligenta pe actualulOsboit en Turcil de succesele luT ; tarile ereditare aleImparatului sunt apoY chiar prin positiunea for geogra-fica asigurate fala cu orT-§i-ce desfa§urare a puteriTmilitare turcegi; fara indoiall tocmal In timpul a§tep-tatuld rasboit pentru succesinnea la tronul SpanielP6rta va cauta O. se recul6g1 §i sh se r6sbune asupraImp6ratului pentru perderile de Oil suferite pana acum,ear Cartes din Viena va Intimpina atunci marl greu-tap In ceea ce prive§te obtinerea cooperariT aligner :resultatul tine asemenea star! de lucrurf ar trebui decTsh fie pentru Imparatul perderea catre Turcia a tuturorcuceririlor facute pana scum, ear acdsta cu atat maivides, cu cat hotarele imparate§ti din Erag,aria an auntand nicT regulate, nici fortificate ".

La obiectiunile temeinice ale lul Kinski, Intre careera §i acea, ca Imp6ratul and de 15 anT, decT multtimp mai nainte de a fi intrat Maj. Sa Tarul in ali-anta, a jertvit cu statornicie multe mili6ne In acestr6sboiti, Tarul a dorit sä i sh spunh loca o data,care mime dintre aliatl staruie cu atata hotarlrepentru pace". Kinsky a r6spuns, eh ,,el a spus, ca lin-reratia romana, Spania, Anglia, Olanda, chiar Intr6ga

set

518

cre§tinAtate. Trecind cu vederea ImitrAtia romans i

Spania, Tarul a rAspuns : Cat despre credinta §i sta-tornicia EnglitereT §i a Olandel, Impiratul a primit Intimpul celul din urmh rAsboit cu Franta dovecIT inde-stuittOre prin propriile sale experiente, chci a fost ph-rasit de aceste puterl §i impins a Incheia o pace pri-pith ; nu se p6te pone, in genere, aid un temett peace§tI 6menT, care at in vedere numal promovarea intere-selor sale comerciale §i dat la o parte t6te cele-l'alteconsideratiuni §i anume sustinerea intereselor legitimeale aliatilor sti".

El se vede dar nevoit a ruga pe Imgratul sh aminenegotierile de pace ping ce el (Tarul) §i Regele Polo.laid nu-§T vor fi Indeplinit §i eT cuceririle, ca sh sep6th multumi cu uti possidetis".

E invederat, di intentiunea de altminterl destul declar mArturisith a moscovitulul era sh se folos63ch dearmele ImpiratuluT §i de ale celor-Paltl aliatT, ca sh-1dee de lucru PortiT, decT ca sail satisfach seteade cotropirl teritoriale, di, spiritul indraznet al lulPetru gAsise prin cucerirea AsovuluT un not mitre-mint.

In vederea acestul stop Petru s'a identificat In apa-renth cu interesele PolonieT, de§i §tia prea bine, cat deslab §i de istovit e statul acesta pentru-ca sh maTp6th face resboie de cucerire. Cind inse Leopold I.,care avea privirea Indreptath mai ales asupra Spaniel,an s'a llsat sh fie abltut nici prin Rusia, Did prinobiectiunile Ili prin silintele Poloniel de la gindul *if,Tarul a cerut cel putin cedarea cetatii Chercit, careera, precum 4icea el, stet de neaparath pentru asigu-

519

rarea sa gi a imperatuluT fats cu atacurile ce vor fiputend face Turd' orl Tataril; ear dad ar fi ca P6rtasa refuse conditiunea acdsta, Impdratul sa continue dim-preuna cu cei-Palti aliati alianta §i rlsboiul ofensiv

and timp de un an on doT aul (OA la 1701), cadse p6te spera, ca panel atuna sl i se p6t/ impunedugmanului comun cu arma'n maul o pace cu multmai favorabill, care dupti trecerea acestuT termin ar ficomuna pentru tots, deci s'ar Incheia gi cu participarea'Druid 1).

Respunynd la aceste, Imparatul a declarat, ca egata sl continue legatura de alianta Incheiata cu Rusiala 8 Fevruarie 1697 2), dar ca e firm hotarlt a puneprintr'un congres capdt 1ndelungatului gi costisitorululrdsboiii cu Turcil chiar gi in casul, cd nu i s'ar codaTaruluT cetatea Chercia, cacT e gi altminterl contralegit gi contra usurilor turcegti, ca sa cedeze de bunsvoie pe calea negotierilor o cetate, care nicl n'a fostcucerita de inimic ; dad lose ogtirile moscovite vor ficucerit cetatea acdsta pans la inceperea congresuluT,pretensiunea Tarulul va fi spriginita in congres gi dinpartea Imptiratului din t6te puterile; avaad lase In vedere nesiguranta in ceea ce privegte s6rta congresululgi resultatele lui, Curtea din Viena nu p6te de loc sa -g1

1) Propanerea moscovitilor in cestiunea pica cu Turcil. ddo. 7Julie 1698.

2) Foedus Caesaris cum Tzaro Moscoviae, conch's= Viennaedie SA Februarii (29 Ianuari styli veteris), 1697 per CaesareosPlenipotentiarios Com. Kinsky, Rudigerum Stahremberg, Zeyl, perValet= Oratorem Carolum Ruzini et per Moscoviticum AblegatumCosmam Nichiticz Nephimonoff.

520

dee consiminnentul pentru prelungirea aliantel ofensivepe finch un an on dof anT, dar OA la Incheerea pliciTva chuta sh se tie de conditiunile stipulate In tractatulde alianth 1).

Nemultumit cu acest Aspuns, ambasadorul rusescBogdanowicz Wosnitzin a %cut in conferenta ministe-riall tinuth la 9 August In Viena obiectiuni seri6se,dar neintemeiate contra admisibilitatil negotierilor de

pace §i a scos la iv61h intinsele preghtiri de t6boitl, pecare Tarul le-a facut cu Ma energia atat pe uscat,cat §i pe mare, care nu-1 Tara sh se multum6sch cu ocompensatiune neIndestulAtore §i incompatibilh cu on6rea§i cu interesele luT 2). 11546mandu-se apol pe singura-tecele stipulatiunT ale tractatulul de alianth incheiat cuImp6ratul (Art. 2, 3 §i 7), el §i-a dat silinta sh do-ved6sch, ch aliatiT sunt datori sh obtie §i pentru stg-panitorul Rimier conditiunile de pace cuvenite orT con-form comunel IntelegerT ecbitabile ; ch aliatul, care por-ne§te pe calea phcii, nu p6te nicT sh inc6ph negotierilecu dopanul comun Mil de §tirea celor-PaltT aliatT

nicT sh Inchee pacea fIrl de participarea §i fad, de sa-tisfacerea lor ; ca Tarul a cerut §i a §i obtinut In trac-tatul lncheiat cu lmp6ratul deplina validitare §i confir-mare a tractatulul ce Incheiase mat nainte cu Polonia,ear acesta stabile§te, ca nicT unul dintre aliatT in esteTiber a Incepe negotierl cu du§manul In mod unilateral,

') Resolutio Caesarea ad propositionem legati moscici die 8Julij traditam.

2) Propositiones Legati Moscovitici ddo. Vennae 1/11 Augusti1698. (Probabil s'a dresat acest act done qile in urmA pentruExam celor petrecute in conferenta pima la 9 August).

521

fAra de consimtementul §i WI de participarea celul-Palt ; ch, prin urmare, §i In casul acesta stipulatiuneaacesta e botArlt6re §i fie-care aliat e obligat, ca lna-inte de Inceperea uegotierilor de pace nu numal se,aduc1 la cuno§tinta coaliatilor set cele din urml pre-tensiuni, pe care urea A le realiseze prin pace, ci tot-odat6 sA obtie consimtementul lor.

In fata acestul fel de a ved6 al Moscovitilor replicadatA din partea ImperatuluT s'a provocat la staruinteleputerilor straine ti a imperiulul german el Insu-§T, lacererile staruit6re ale gred strlmtoratelor tell, la exi-gentele dreptulul natural §i ale dreptulul gintilor catot atAte cuvinte pentru pace Si pentru trimiterea ple-nipotentiarilor la emigres. Indaratnicia unuia orl altuiadintre aliati, prin care ar fi pegubitT cel-l'altT, e decicu atAt maT putin admisibile §i acceptabill, cu cat oamAnare n'ar put cleat se. Inreuta46scl starea de lu-crurT, §i Imperatul refuse. de maT nainte a primi res-punderea pentru acesta.

Idea ambasadorului, ca conditiunile de pace ale sin-guratecilor aliati sA fie supuse unel discutiuni commie§i aproberil aliatilor Si numal apoT A OM fi presen-tate inimiculuT, este stranie, aprOpe imposibilA : stranie,fiind-ci ar fi o presumptiune, ca un aliat s6,-1 prescrieceluT-Palt singurele conditiunl de pace acceptabile, im-posibila, fiind-c6, inimicul nu e nicl pe departe ajuns 1ustarea, ca sl i se p6t6 dicta pacea. Pretensiunile 16-cute fate. cu POrta sunt decT supuse und acomoderl §icumpeniri, ate o date §i unet ludulcirT dupe buna chib-zuire a singuraticilor aliatl, precum §i dupl naturatimpulul §i a ImpregTurArilor. OrTli-cat de mult s'ar

§i

522

bucnra de altminterI Curtea din Viena de preghtirileIntins e ale Tante, care nu vor put sh r6maie farade influent& In ceea ce privepte mArimea concesiunilorfacute de Turd, Iiind seml de natura schimbaci6sh alucrurilor omeneptY, mat ales child e vorba de afacerIpolitice oil militare, avend In vedere nesigurantaimpregiurhrilor atIrnItOre de capriciile noroculul, trebuesa prevaleze parerea, eh chiar pi duph legile nature!presentul sigur trebue sh apese'n cumphuh ma! grehdecal viitorul nesigur pi de aceea presentul merits pre-ferint& 1).

In fata acesteI atitudinl hothrite a Imp6ratulta Rusia,ca sh scape de isolare, s'a v4lut nevoith a priori ne-conditionat basa actualel posesiunl (fundamentum Utipossidetis sine limitatiane) pi astfel a face cuvenitelepreghtirl sere a nego(ia cu P6rta In congresul de laCarlov6t pi a renunta la pretensiunile el de OA acumin ceea ce privepte cetatea Chercih, despre care pleni-potentionaril turcept! voiad sit audh tot atat de putinca despre cedarea Constantinopoluld ; dar plenipotentia-rul Bogdauovicz a declarat, eh tot atat de putin voieptepi el sh audh despre vre-o e,edare, dhrImare orT desprevre-un schimb In favorul Portil. Cel din urml stranillexpedient at Oh, ca sh obtie cedarea cetatii Chercid pecalea unul tractat special cu Hanul thtaresc, fait cu

care Tarul an primise prin tractat basa actuate! pose -siunl, a fost aditrnicit de Impotrivirea Indlratnica aTurcilor. P6rta, respundeah Turcil, are ea singurh su-

') Resolntio Caesarea pro legato bloseovitico. Viennae 1.1 An-gusti 1698.

§i

523

prematia stepanirea slivered (domiaium directum etproprietatem) asupra Tatariel, Si intocmaT precum Ta-tariT stint numal supugl aT PortiT, Hanul tataresc eel numal un car muitor instituit de ea, care pets se-I

depunit orT-gi cand ; p6te dar Hanul se iee prin trac-tate obliga mente valabile fate en vre-o a treia putere,numaT lase In ceea ce privegte desele cutrierari de pradegi de jaf orT alto raporturl de vechietate, an Inse gidud e vorba de cedare de teritoriT orT de alto drep-turi de suveranitate '). PlenipotentiariT turrigt1 voiause primdsce fate cu Rusia principiul actualel posesiunT

nnenaT cu exceptiunea, ca Tarul se degerteze predeeTurcilor cetlitile insulele Kazikerman, Tanan, Sin-ghereT gi Asian, pe care le-a cucerit i le tineae ocu-pate gi care pentru deschiderea asigurarea drumululde comunicatiune dintre Crimea gi Budjac trebuiati nes-perat se, remaie sub stapanirea otomane. Din parteaMoscovitilor s'a dal regpunsul, ce o asemenea conce-

siune e imposibilrs trece peste plenipotenta ambasa-dorulul ; Tara an std de altminterT pe ga3durT eIn

cel maT ree cas gata de a purta gi singur fare dealiatI reibolul contra PortiT. Dar tonul acesta Ingamfata fort domolit gi el In curend, cand ambasadorul Bog-danowicz, ve0end pe Polonia intrata pe calea paciT, afost cuprins de ingrijirea, ca Rusia In adever va re-mand isolate, Si dupe, indispositiunea data cu atataostentatiune pe fate contra paciT el a devenit de o dataun Mos sustiitor al paciT. Toti ambasadoriT, atat aT

1) Al nouelea report al plenipotentiarilor Imp8rategt1 catrg

ImOratul din. talAra de la Carlovgt, ddo 22 Noemvrie 1698.

gi

gi

gi

gi kb

gi

gi

gi

gi

gi

524

aliatilor, cat §i aI mijlocitorilor, all primit rEclama-tiuni stEruit6re, In care ambasadorul surprins 1§1 ex-

prima mirarea asupra enunciatiuuiT Mute de plenipo-tentiaril turce§tY, ch pace se va Incheia §i fall deRusia ; de 6re-ce Inse el nu p6te In vtrtutea instructiu-nilor sale sh cedeze cetAtl, rogh pe representantil alia-tilor sh resiste cu toth botarirea fath cu preteusiuneaTurcilor §i sa sprigin6sca conditiunea Rusiel ; ear dac'arfi ca ac6sta sh rhmaie fara de elect, sh null Yorkepia eY negotierile pans -cand el nu va fi primit porun-cile Tarulul In ceea ce privege atitudinea luY; ear dachdan§iI iT acorda ac6sth amanare, se declarA §i el obli-gat a nu procede la Incheerea pacii WI de consimth-mantul comun 1).

Plenipotentiaril ImphratuluI, precum §i aT celor-PaltIaliati all dat, ce-I drept, coaliatulul for t6ta spriginirea,dar ac6sta a reins zadarnica fath cu IncapatInareaTurcilor §i In lipsa de plenipotenta suficienth a amba-sadorului moscovit. Bogdanowicz a propus decI un armi-stitiE de doT and lntre Tar §i Sultan, pentru-ca In tim-pul acesta sh se resolve conflictul pe cale pacInichpropunerea, fiind spriginith §i de top cel-1'alt1 ambasa-dori, a fost acceptata §i a avut drept urmare cunos-cutul tractat de armistitio de la 25 Decemvrie 1698.

1) Raportul al 12 gi al 15-lea al plenipotentiarilor impere-tegti catre Imperatul din tabera de la Carlovet, dd. 2 gi 20Decemvrie 1698. Literae legati moscovitici ad Legatos Caesareos.dd-o. Carlovitii ex Castris, 4-a Decembris 1698. Aid se diceIntre altele : c et insuper in proxima conferentia mihi a TurcicisLegatis Clare dictum, quod etiam absque nobis pacem concludent, quo audit?) ego persuasus magnopere obstupuis

525

Lunt de notat §i f6rte caracteristic pentru direc-tiunea viitOre a political ruse§ti, care In 4ilele n6stre aajuns In punctul el culmin ant, e prima Incercare facutAAnd to timpul negotierilor de pace de la Carlovlit decAtr6 Tarul, ca sa obtie admiterea §i validitarea gan-durilor sale de protectiuue asupra coreligionarilordin Turcia on cel putin pentru intentiunile sale de in-terventiune In afacerile lor. Ambasadorul trimis de

Rusia la congres, deli refusa cu IncIpttinare st recu-u6sca pe mijlocitorf §i mijlocirea In genere §i sthruiacu Ind6rhtnicie 81 negotieze el Insult direct cu POrta,dar nu refust de altminteri bunele oficil ale tut Paget§i ale lui Colyer, a predat In prima jum6tate a hindNoemvrie plenipotentiarilor turce,tT o propunere de pacef6.cutt In scris, care, compust din tece conditiunT, re-solva t6te conflictele In spirit rusesc.

Boa din aceste conditiuni stabilqte, ca mormentulMantuitoruld are st r6maie duph vechea traditiune substapAnirea Patriarchulul grecesc de la lerusalim. Andmat adenc pAtrunde In viata internh a statulul otomandispositiunea, ca bisericile §i mantstirile greco-orientale,precum §i poporatiunile de legea grec6sct de orl-ce vita§i nume, cum stint GreciT, Serbil, Bulgaril, Slavil §i altil,care se alit sub stApanirea otomant, sh se bucure deOtt libertatea §i ocrotirea, ba sh fie pe deplin scutitede orT-§i-ce sarcinit §i de t6te dAjdiile superfine, ca dh-rile din not impuse st li se lerte §i sh nu li se matimpuni nict in viltor. Acea-§i propunere cu deosebirlneesentiale, dar cu des6vIr§ire neschimbatt In ceea ceprive§te preteusiunile mat sus al-nate, a Post predattpe la tnceputul lunel Decemvrie, In cursul negotierilor,

set

526

ca ultimat, atat ambasadorilor Imp6rate§t1, cat §i colortrimi§T de puterile maritime, ca sa Induplece pe Turda face aceste concesiunT 1).

Imp6ratul se isbise §i el cu pretensiunile sale In fa-vorul religiuniT §i al preotimil catolice de refusul eta -tornic al plenipotentiarilor turce§tT, care pe de o partesd rfizemab pe lipsa de plenipotentl suficientl, de ore -ce,afarli de stabilirea nouelor hotare, erau autorisatl nu-mai sa confirme vecbele tractate, ear pe de alta soprovocail la observanta statuluT turcesc, in virtutea ch-reia competenta In materie de religiune e reservatlexclusiv pentru persona SultanuluT. AcOstl contrarietate

') Raportul 7 qi 13 al plenipotentiarilor Tabhade la Carlovdt, 12 Noemvrie qi 9 Decemvrie 1698.

Anexe la el aunt: 4Declaratio in quibusnam punctis Serenissi-mus ac Potentissimus Magnus Dominus Sua Majestas Moscoviticacupiat cum Magno Domino Sultanica Majestate Tarcica hire ami-citiam et pacem. Art. 7 al declaratinnli dice: eSicro-sanctumesepulchrum Salvatoris nostri Hierosolymis immutabiliter secun-alum antiquam consvetndinem in possessione Hierosolymitani4Grmei ritas Patriarcha3 maneat,.

Art. 8. Eeelesite Dei et Monasteria Granam fidem habentiacubique locorum in ditione Sum Sultanica3 Majestatis existentia,4pariter et diversarum nation= populi : Grteci, Serbi, Balgari,Slavi alijque omnes eandem fidem profitentes, omnem liberta-4tem et immunitatem, absque omni gravamine et. superflais tri-4butis habeant, denuo autem imposita3 contributiones ab ijs adi-imantur, nec in futurum ad easdem amplius cogantarb.

Declaratiunea aprdpe identicil de la 8 Decemvrie contine adau-sul: cneque Eclesias Dei reataurare et denub aedificare prohi-beantur'.

Se vede, of dupd felul de a vede al Rmilor numilroqii RomaniAnd pe timpul acesta treced fie drept Slavi, fie drept alii nein-slimuati, care nu multi o numire deosebiti.

imphAteltI.

527

a parerilor §i a vointelor chiar cu ocasiunea prima In-cercari acute de plenipoteutiaril imparate§tI spre asc6te cestiunea religiona a In primul plan a degeneratnumal decat In o desbinare atat de aspra §i a avutdrept urmare o imparechiere, !neat stabilirea bnnel In-telegerl Intre cele done Impiratil, care pang scum seurmase atat de norocos, era In mare primejdie de a fizadarnicitit, §i OA acum atat de mladiosul Mehemed-Effendi, simtindu-se jignit de Incaphtinarea imperialilor,a refusat a maY lua parte la proxima 2edinta a con-gresului, Incat Mavrocordat a trebuit sa-1 imbuneze §iImpace 1).

In asemenea impregiurad naufragial deplin al cu

mult maY Intinselor §i maY importantelor concesiuni

religionare, pe care le cerea Tarul, era cu atat matfiresc. §i maY inevitabil, cu cat nu se stabilise andmaY nainte cu representantil TurcieY o intelegere In ceeace prive,te cele- I'alte pretension!, §i de aceea nicl nus'a putnt obtine la Carlovat o pace In adevaratul Inte-les, ci numal un termin de doi anY pentru negotieriImpreunate cu armistititi. Chiar §i Marelul Tar ii lipsialose puterea §i astfel iii increderea In sine, ca sa intre§1 singur In lupth cu loci tot infrico§ata Porta, o in-credere, care nu mult timp dupe aceea a incoltit ra-pede 2).

1) Al 12-lea report al plenipotentiarilor impiklitelti Mel Im -peratul. Tablira de la Carlovet, 2 Decemvrie 1698.

2) In annl 1689, rand Petra I. a bat aingur stipanirea, &Iolan'avea adeci decat 15 milione de locuitort Pupa o imparthireflout/ de Comitele Neaselrode LordnIal Stuart de Rothesay in

528

Nu maT putin anevoi6s1 §i incurcata, dar pentru Im-p6ratul [Inca mal suparatore a fost negotierea cu Polo-nia, care prin basa acordata de Turd pentru paceperdea tote nadejdea de a put6 ca,tiga Moldova §i ra-manea numal cu gandul de a put6 obtine daramareaCamenitei 1). Nu pote ca tam adsta Linea sa continuerasboiul, pe care, istovita cum era, nu mal putea sa-1p6rte nicT cu on6re, nicl cu c4tig ; pe-cand lose priviacu dor spre pacea, de care atat de demult fusese lip-sita, rivnia §i la tote avantagiile §i la tote achisitiunile,pe care n'ar fi putut sa i le dee decat un resboiti vic-torios §i o viata de stat bine consolidate. 1§T infrenase,ce-I drept, setea de cotropirl teritoriale de la conferen-tele de pace tinute la anul 1689 in Vim, uncle se In-cercase a anexa Intregul tains ter itoria diutre Nipru§i Dunare dimpreuna cu Moldova §i cu Muntenia 2), darexigentele el tot mai treceaa in mod surprinptor atat

anul 1842 in nrma coreril Lordului Aberdeen, tiparitii In publi-catiunile geografice-statistice engleze).

1) Puncta quae, at fundamentum sint tractatus pacis cam Cae-sare et confeederatis Imperiali plena Serenitatis Suae Saltanisubscriptione firmata sant. ddo. 15-A Regeb a Sacro exalt anno1109, Ian. 27, 1698. Ex interpretatione Alex. Mavrocordati, In-t erpretia generalis fulgidae Portae. Pasagiul alma: cCaminie-cum demoliatnr. Poloni amine ex Moldavia aunt, atque secun-dam antiqaos limites vetnata cum Polonis amicitia renovetur..

2) R6spansul dat la 4 Aprilie 1689 de ambasadorit polonesila propnnerile Tardier pentra Polonia.

Incheerea articolulul II. este: Crimeam verb Moschis, et Sere-nissimo Regi Regnoque Polonia3, quidquid terrarum inter Borys-thenem et Dannbium, tam arces et Castella, nulla jaris cuins-quam pra3tensione manente, cedant, cum Moldavia et utraqueCis et Transaloina Valachia.

societatil

629

peste puterile, de. care ,dispunea, eat s peste m6surasucceselor eY de pad atuncY. Nepotolita seta derilsboilia TaruluY Petru, negasind resunet 1n, Viena, a gitsit Innemultamita curte °regal. din Polonia un aliat, daclinu pentru rasboia, eel putin pentru zadarnicirea pAcilerr pentru amanarea el; neIncrederea And licArindli aPolonesilor contra cabinetuluY din Viena, din nosaprinsii, a lost. exploatatii cu dibacie constatarea, ca inadev6r Impgratul era mar preocupat de leteresele saledecat de ale aliatilor seT pi a fort mult exageratl, earprin aceste guvernul Poloniel a lost Impins spre Incer-carea de a pune sincera iubire 4Ie pace a Imp6ratuluiIn serviciul exageratel rivnirY de cutropire teritorialla Poloniel. Cabinetul din Viena a mutat Si pe re-publics Poloniel IntocmaT ca pe ceY -1'41 aliatI desprebotartrea de a reincepe negotierile de pace pe basaactualel posesiunT pi a invitat-o cu stiruinti tri-mill cat maY cur6nd representantil la congresul de pace.Regele August II., multamind pentru acdstg enuncia-tiune luAnd-o drept un semn despre perpetuitateaaliantel, nu s'a pronuntat de loc nici afirmativ, nicinegativ, asupra cestiunil prealabile pi asupra bud nearOrate pentru negotiere de pace; era, ce-I

drept, mirat, di In preliminitrile turceptl aprobate de

Austria pi de Venetia se face despre Polonia amintirenumal In trdcAt ca din IntOmplare, 41ar ipI exprimasperanja, cit atat legitimitatea cererilor Poloniel, cat piiubirea de dreptate a ImpiSratuld vor asigara Orli saleIn tractatul de pace cuvenita compensatiune pentru ma-rile jertve, pe care le-a adus. El a pus In perspectivittrimiterea la congres a unuT mare ambasador orT al

59,838. III. 34

sa-0

§i

or1-0-ce

§i

530

unut comisar de pace, pentru mat tarOill, dupl-ce va filuat Intelegere cu Mare le Duce de Moscva §i dupfi cumva credo timpul mat oportun ; a vestit lose pe Imp6-ratul, cfi in cur6nd va pleca la Viena un ambasadorextraordinar, ca sA apere interesele pril sale').

Cu tot tonul cumpatat al acestul rlispuns lose §tireaoficiall despre stabilirea preliminarelor de pace l'a um-plot de nelinI0e 0 de IngrijirT. El vedea In presimtirealuT sinistrl Incheifindu-se pacea in paguba t6ril sale WIde dorita athisitiune a MoldoviT, el vedea, ca marileopintirl §i jertve de bad, spre a ridica o nod armatlpentru campania intentionath, vor fi risipite In zadar, §ion6rea §i interesele sale, cAt ;ft ale Poloniel iT impu-neafi, ca deocamdatfi sit nu Yee parte la negotierile depace Si sA fad cat maT cur6nd o expeditiune contraTuvc ilor, cel polio pentru-ca sA cucer6scl intr6ga Mol-dovi. and ambasadorul Imp6ratesc Comitele Sedlnizky§i-a dat silinta sa -1 abati de la gAndul acesta §i anumeprin obiectiunea, cA participarea Poloniel la opera paciT

1) Lettre du Roy Auguste de Pologne an Compte Kinsky, ddoWarsovie, 30. May 1698.

411 viendra nn Envoye de la Part de la Pologne, pour en en-Atendre les propositions, mais qui sera snivi d'un Ministre qui(aura plein ponvoir de bairir tt d'arlu ver la negotiation*.Responsum Regis Polonia3 ad Cres-am Mttem, ratione Pacis Tur-

clue, datum Varsavire 31-a Maij 1698.cFecit, se dice 'n el, plane Majestas Vestra, quod Sacrum

foedus in srecula mansurnm decet, dim ea comunicata Nobis ease(whit, qua) circa reassumendnm rursus Pads negotinm cumPorta Ottomans transmissa sibi habuit. Epuidem pumas in

cilia leviter ac velut occasionaliter pro Regno Nostro factaementio ; confisi tamen reqvitati cansa3. etc. . . .

531

pe bass preliminarilor e pentru interesele er pe cat delipsiti de orl-gi-ce, primejdiI, pe atat de inofensivi gi achutat schimbe gandurile resboinice, el l'a acusatla Viena, ca Impedecli gi cauti sll zadarniasciirile bine intentionate ale Po lonia, care on nrmiregte,la urma urmelor, dead scopul de a slibi pe dugmanulcomun. Cancelarn1 aulic Kinsky ia rispuns la aceste, cAimp6ratul a ordonat cu atat maY putin zidarnicireaplanurilor resboinice ale PolonieY, cu cat el, din contra,de anY de pile doregte, ca Polonia sit parte cu maYmulti stiruinti rosboiul, pentru ca regatul sa aibiel parte la avantagiile puterilor, care all purtat Inacest rOsboiti armele Orli de a se cruta pe sine; dupiMit probabilitatea dar acusatiunea Regelul contra pecat de prudentului, pe atat de discretulul Sedlnizky eIntemeiati maY mult pe suspitionarile curtenilor Regelulgi pe insinuarile lor ; ambasadorul va fi tras in totcasul la r6spundere pentru ac6sta $i, data ac6sta n'arfi satisfacitore, va fi Indrumat la maY multi circum-spectinne crutare '). Procederea ambasadoruld eralase cu mult mal In cone,ordanti cu instructiunile sale

spiritul politicel vieneze, pentru-ca sa i se fi pu-tut face vre-o mustrare ; el a fort dar numal indrumat,a, *Ada directiunea urmati pang atunci, ei fie maYprecast maY crutitor in formi 2).

1) Lettre de Comte Kinsky an Roy de Pologne, ddo. Vienne,9 millet 1698.

') Scrisdrea IQY Kinsky Sedlnizky. Viena, 10 Julie 1698.In ea se dice : two es nilthig, selbte darumben den etylum nichtandern, wohl aber mit aller praecantion and vorsichtigkeit hie-rinnen zn progrediren trachten soften *.

se -T

plan.

§i

§i

gi cu

§i

dice

532

Regele August §i-a dat deck bits "eilinta, ca salm-pedece 'paces or Y, cel putin, ea admit base el in C011-

tordantli cu interesele WIT sale. Ambasadoril poloneel attalergat in vederea acestuT scop in Englitera §i inGlenda, ear cand Tarul Petra a trecut in calatoria lutspre Viena, Generalul polonez Karlowitz a primit §i el

o misiune secrets in re§edinta imperiall sub pretextulnnor socotelT militare cu Austria, in adevdr Inse, ca siteft§tige pe Tar pentru planurile Poloniel. SedlnitzkyII prelncra Inse in taloa pe residentul moscovit contraintentiunilor resboinice ale Poloniel a staruit sa las&In tales Tarulul ce se intorcea in Polonia, ca sa-I In-duplece a on intra In vederile Regelul 1).

Ferinduse en tot din adinsul de o inoportunit desfa-cere de aliatil sal, cabinetul din Viena s'a adresat laambasadoril mijlocitorl spre a o dispnue pe Polonia infavorul pia prin o mica abatere de la principiul actu-alel posesiunl §i anume prin obtinerea restituiril Came-nitel in stare neschimbatA 2). Niel In urma on a cerutnick o data pentrn satisfacerea pretensiunilor PolonielmaY molt decat cetatea sedate, §i cu atat mai putin aspriginit pe Polonia In rIvntrile el asupra Moldovil, de§i

1) Raportul Comiteld Sedlinzky cittr4 Comitele Kinsky. Var-qovia, 4 August 1698.

2) Lettre du Comte Kinsky a Lord Pagett, ddo. Vienne, 12kvril 1698.

1; Empereur et ses Allidz, desquels it ne scanroit se separer,(vont trete bien disposez a fair' avec les Turco la pail fondle ourNth possidetis, pourveu que les Tures reuillent rater Temeswar,*et rende aux Polonois Caminies, ii aveient antre fois4offerts rash.

qu'

¢i

pi

533

In parte i se cuvenia st6pAnirea el. Diatru inceput ca-binetul din Viena se tuna, ce-I drept, ca se vor iviOre care greutati din causa celor cAte-va positiunY deputinA importanta, pe care Polonia le ocupase In Mol-dova, ear acdsta cu atAt mal vlrtos, cu cat Regeleameninta sl se afirme prin o noun armata cu tot dinadinsul in ele ; dar avAnd In vedere neins6mnatateaacestor slabe castele din Moldova, avea speranta, ca'nicIPolonesii, nici 'Fuca nu vor pure malt temeiti pe ele,§i in cele din urmA se va gtisi un mijloc pentru. resol-varea prin buns InvoialA a conflictului

Cu cat mai hotArit isi dedea Regele August pe fatarepulsiunea fats cu pacea §i gandurile reiboinice, cuatAt mai viva era §i ingrijirea Impdratului, ca pacea co-lectivA va fi zAdArnicita isbindu-se de stAnca consimtti-mentului comun al tuturora, de la care e in virtutea

1) Lettre du Comte Kinsky a Lord Pagett, ddo. 24 Avril1698.

Pour le Roy et la Republique do Pologne y pourroit avoircquelque difficult a l'egard des petites biccoques out eitclffottlavie, car le Roy est puissement arm6, ayant, j'asseure<Votra. Excellence, 39,000 hommes Allemands en son service,<:outre la milice de pays, de Sorte que lee Tures en peuvent bien4 reeevoir du mal, s' ils ne Is previennent par line moderation.4raisonable; en tons cas j'espere que ces dites biceoques ne se-4ront pas de si grand accommodemerit pour les Polonois, ny de-<si grand importance pour les Tures, pour ne pouvoir y trouver<quelque temperament qui quisse les accorder la dessus. Et Puis-<<que nous sommes en vertu de I'alliance si lks aux Polonois et<aux Venetiens que no.us ne pouvons ny ava.ncer ny reculer qte<avec eux, ainsi je supplie a V. E-ce de fair' en cecy pour41'Empereur, pour eux, ce q.u' elk ne feroit pas sans cette cir-<<constance*.

itqzc' s7s

684

tractatulul de aliantil atIrnitore. Pentru-ca el oprdsdifurtuna r6sboinicli ce ameninta din partea Po loniel,.

Austriata at rugat pe representantil puterilor maritimecu totli insistenta sti Indurdscli In sensul seeds asupraTurciel vi, trligand luarea el amide asupra marimaprimejdieT, s'o fad maY Ingiduitore vi mar dorit6re de

pace. i de astil-datli Inse intervenirea mijlocitorilor s'acerut mai mult pentru obtinerea Camenite! Ili pentrualto concesiuni In favord Po Ionia decat !pentru cedareaMoldova, pentru care In tot cursul negotierilor Curteadin Viena nu ui -a dat nicT o data In mod hot/kit constmpmOntul 1).

') Lettre du Comte Kinaky il Lord Pagett, ddo. Vienne, 10May 1698. =Sans Gasconnade j'assnre V. E-ce gall y a en Pologneles trouppea etrangeres specifiez dana cette Bate et gee partantles Tares, si la guerre doit continuer, ne l'auront pas pour l'a-venir Ili bon marchd avec is Pologne gulls l'ont en pour hepassé*.

Letters del Comte Kinsky al Sig-re Colyer, ddo. Vienna, 10Maggio 1698.

Nostra Ecc-za Vedra dells gionta lista le form dall Re diPolonia unite, che non e ponto gnascona, ma fondata nella paremita che doverebbe fare pensar i Tnrchi a casi mi., quandesecondo tutta l'apparenza ben soda gli Tnrchi pel avvenire nonla potrann' havers cosi bon mercato coils Pologna come l'hann'haired pel passato ; non n'habbiamo positiva rispaosta, ma bensi riscontri che non ostante Is difficolta che paotrebbero venird'un Re naovo, Gnerriere di Genio, cupido di gloria, e potente-mente armato, qnando gli Tnrchi vorranno atabilito lo principledell' ati possidetis senza limitazione, eccezione e riserva, Is Re-pubblica di Venetia s'e dechiarata Toler inseparabilmente et inogni sorte accompagnare la Ititit di Cesare, mio clementissimeSig-re.

535

be Orernce inse pe de o parte complicatiuoile strim-torlirile din #i In #i maT marl ale PolonieT Diced sdse prevadl din ce In -ce mal lamurit, ch vorba e maimult de o demonstratiune Meath, cu scopul de a inti-mida decAt de un serios rkiboik de cucerire, ear pe dealta In urma interveniril mijlocitorilor Turcil fuseseraIncetul cu Incetul Induplecati a-I face Austria conce-siunl, care puneatl In perspectivl o pace forte accepta-bill, Curtea din Viena a ajuns gi ea incetul cu Incetulla hothrlrea de a procede In cel mai extrem cas la sub-scrierea tractatulul de pace gi farl de Polonia Si Rusia,numal cu participarea Venetiei, care -Dl fAcea atitudineaatirntitore de la buna chihzuintk a Impkratului. Deo-c,amdata !use, pana-ce Polonia va fi dat mai IA-murit &duffle pe fayl, cabinetul impkrAtesc Welt pre-

pentru-ca la timpul cuvenit sh procOdi cu suc-ces la desfacerea aliantei.

Si fkri Indoiall Regele August II. urma o politickde duplicitate cochetAnd deopotrivi cu pacea gi cuboiul. El se pregatia totem de rksboiti, dar se de-clara dispus a lua parte la congresul de pace, ba apromis ck va trimite un mare ambasador la el. El ilianu aproba preliminArile de pace, nici on le respingea 1),dar In taina lucra In tote chipurile contra phcil gi seplangea de ambasadorul Impkratesc, pentru-cl acesta

Lettre du Comte Rinsky a Lord Pagett, ddo. Vienne, 3Juillet 16` 8.

Pour ce, qu'est de la Pologne, V. E-ce verra de la cy jointecopie de la lettre de ce Roy a l'Empereur ne s'oppose pasan congas, mail anssi ne se declare-t-il pas sur l'acceptation oale rejet de l'uti possidetis).

re3-

')

qu'il

gi

uu-pl

536

startiia pentru pace. El i-a multumit Impilratulur enealdura pentru comunicarea baser negotierilor de pace,dar in acelair timp Impintena pe resboinicul stapanitoral Rimier se & respingil gi a trimis gi la Views an am-basador special, pentru -ca ss obtie aspingerea on mo-dificarea ei. Acest ambasador eitraordinar, Episcopal doKim Jan Goniolinski, a sosit pe la sfirgitul hind Maltla Viena gi a presentat Impiiratulur atat verbal, catin scris cererea ac6sta formulate in patru puncte 1).

Conform en stipulatiunilO tractatulul de aliantit, Invirtutea csruia nici unul dintre shay nu p6te sacdpi negotierr cu dugmanul fare de celPaltY, Regele

stitruie, ca Curtea din Viena sa tie hi sfintenie acestprincipal pentru mar mare siguranta cere sa i sedee o recun6gtere Malta In eerie a acestul obligament,care pretinde neaparat partitiparea Marelul Duce deMogen la tractatul de pace flicut in comun'.

De 6re-ce se lucrdza apol, ca prin ajutorul ambasa-dorilor puterilor mijlocitore sa se obtie pentru unitdintre allay conditiuni mar avantagiose decat pentru

ear din ac6sta results pentru Polonia temerea; eava trebui sit se multum6sca numal cu diramarea C11.6meniter, un lucrn gi de altminterY groznic, Regele

Senatul declarit sikbatoregte, ca nu se vor lasa se

fie compensate flier cu daramarea CameniteT, nicT en

restituirea el In stare nevatamata, ba nicr cu acordareapartiT aupate , din Moldova 2). Stint gtiute de toil jert-

1) Copia Propositionis Ablegati Polonici circa negotium Padsemu Tuna; ddo 5 August 1698.

2) Testari enim Deum ham Regiam Maiestatem Dominate4meum Clementissimum et integrum 8enattan nomine Republican,

In-

sill!,

pi

pi

pi

pi

537

vele colosale, pe care le-a adus regatul, perderile decare el e amenintat numal in urma statorniciel Id Insfinta aliantd. Lipsita de flares e§tirilor sale In res-boiul aliantet, tars se ofile§te ve0end cu ochil Litre-gul organism at statulul tange§te decand samburele pn-twit Id a fost sfdramat to expeditiunile Mute la Viena,In Basarabia (sad Buglac) §i in Moldova, ca si nu semat faca amintire despre altele. Regatul a jertvit farmde pdrere de red In folosul sfintel aliante oraple Kiev

Smolensc cu provinciile lor, aceste marl 041 dintrupul Poloniel. Prin necurmatele tabertrl ale o§tiril aiisdracit satele, ear prin navalirile de prada ale Tata-rilor as fost pustiite campiile. Resboial and tot incinsa mistuit done Bute de mili6ne (for. polonesi) §i pelangd aceste i se mai cuvine §i armatel o restantd de80 mili6ue ca solde dud neplatite. Dad pacea n'araduce dar o compensatiune echitabill pentru jertve atatde marl, Polonia ar fi nevoitd stt privesca ca Orem dered le sangele stropit WA de fobs, in tocmal ca olampit ,aprinsii, care, luminandu-le altora, se mistuieInsa-gi pe sine'). De aceea republica Poloniel care dela Curtea din Viena deplina luare in consideratiune aconditiunilor el de pace, po care to va comunica latimp".

non modo demolitione, sed neque salva et totali restitutionegCameneci, neque possessae Moldaoits concessione acquietandosefore.

1) (Alias dolmas non nisi effusi Nobilitaris saugninis prosta-grent inditia, at famans candela ilia- quad, alljs inserviendo,in se,cipsa consumpta manet.

§i

§i

pi

638

pod apol sdmi de istovirea din ce In ce mal marea TurcieT gi de Impreglurarea, ca acesta va trebui s'ofaca mal Ingliduitore, toil aliatil pot sa spare maltar4ill o pace maY gloriOsa gi maY avantagiosa ; deaceea Regele Poloniel nu gi-a enlist visteria gi a Scut!otiose pregatiri de rdsboiti. Merits atentiune pi impor-tanta consideratiune, ca P6rta, relmprospotandu-g pute-rile dupli Incheerea plicil pi scotand din joc cele-l'alteputerl, se va arunca cu t6te puterile el asupra Impd-ratuluY rdmas singur 1), acesta va aye atuncl o po-sitiune de tot grea.

Dar cu t6te acesta maY buns pause, pe care ar putdsa is MIA maY larOia, Polonia nu respinge nicY scumpaces, numal dad ea e onorabill pi folosit6rem.

,Cat pentru alegerea pentru congres, Re-gale ar da maY bucuros preferinte oraguluI de regedintaViena. Cu o altli localitate nu s'ar putd lnvoi decat Incaul, ca negotierile nu se vor face In presenta noelautoritlitY subordonate, cum sent, de exempla, coman-danta In tabdra, clef el, dintre suveranil aliati, sin-gurul care Tess in persona la rdsboill, ca sa suprave-gheze mersul rdsboiulul din apropiere, p6te en tot drep-tul sa pretindli consideratinnea, ca to presenta lui say

se deschicla congresul6.invederata asemOnare dintre punctele de vedere gi

1) onsiderando inauper, nd conchal pace trades hogtie col-eligat vires, easque contra Sacr-mam Cce -om 211-tem Dominum'meum Clementissimum, omissa contra alios Principes Usti-elitate, maxima cum adversa etiam sub velamine conclusn padsvsemper ad rat omms invigilet hostilitas, convertat cum quoscliffi tilior postmoditm foret luctap.

localitatiT

ti

639

argumentele PolonieY gi ale Rusiel contra pacil gi IndeosebY amenintarea, ca Wean proxim rfisboitt cu Turcili se va refusa ImpfiratuluY ajutor, ar face else cundscit mans sgandfiritdre a Tarn Id la Cartes dinVargovia. ajar In casul, di no am avd gi alte gtirY

despre opositiunea comung a ambelor capete Incoronatecontra intentiunilor Impgratuluf; deosebirea e numal, elRegele August nu se pronunti atilt de hotartt ca Cartesde la Moscva contra orl-gi-caret Incerciirl de a incheiapacea In present, ci opunea un veto din partea sa nu-m! contra unel compensatiunl atilt de insuficiente; de

asemenea el n'a declarat, ca nu-g1 va trimite repre-sentantul In congres, ci gi-a flint reservele numal Inceea ce privegte resultatul pentru regatul Oil nefavo-rabil ce ar paid sa aibi congresul. Intinsele pregfitirlde rfisboiti, cu care se ffilia, eras decf numal figurYpoetice menite a intimida pe Imperatul; ele lose all re-mas zatlarnice fatti cu Viena, care cunogtea bine starealucrurilor.

Riispunsul dat din Viena la aceste a fost plin dedignitate gi cumpdnit, dar totodati gi botitrIt gi pru-dent. Dad Intrega vidti a Imptiratulul gi Domnia lulIntregit aunt dovadit despre stfiruinta lul de a ImpliniIn totit congtiinta Indatoririle lusts asupra sa pria trac-tate, acdsta s'a dovedit cu prisos maY ales in timpulactualuld rosboill prin opintirl acute and de Olio de arOudul cu cheltuiell enorme, pentru-ca prin divertireainimiculul sa lesndsca sotilor eel de loptii urmarireapropriilor sale scopurY, ba cbiar gi prin Imbarbitareatovarfigilor govaitorl (adeci Polonia). Tocmal de aceeanu e de Inteles, de ce Polonia care o nod gi superfit4

orT-0-ce

540

obligatiune lupta de ImpOratul In scris. Curtea din

Viena nu a cerut pentru sine alte conditiuni decatpentru coaliatii eI, §i acestora le Omane data putinta,ca In congres salt validiteze potrivit cu timpul §i cuImpregiurarile pretensiunile, pe care guvernul ImpOratescpromite a le sprigini cu t6te mijlOcele rationale §i pri-inctOse. Ar fi Inse lucru pe cat de inhuman, pe atat denecretinesc de a refusa negotierile propuse de inimicpentru curmarea varsarit de sange ; prin acdsta Insepacea nu e nici pe departe Incheiata ; dad, dar ea nuva pute sa se Inchee cu on6re §i cu siguranta, nu valipsi nici timpul, nici ocasiunea de a reIncepe lupta,cand sunt la Indemana, puternice mijlOce de rOsbeiii.Viiii multumit de intinsele pregatirl de resboiii ale Po-loniei, a facut 0 et pregatiri grandiose, caso, tie in Ungaria pept cu inimicul §i depktezede la hotarele

Cat, In sfir0t, pentru localitatea congresulul, POrtanu voie§te salt trimita plenipotentiarit mat departe decat eel mutt la Salankemeu pus tnijlocitorilorla dispositiune o localitate in camp deschis, nude §e-dintele se vor VIA sub corturl, §i, find vorba de unlucru secundar, atat Curtea din Viena, cat- si Venetia

invoit cu acOsta. Discutiunile nu se vor incepe dar0 -nu se vor urma nici sub conducerea inlet autoritatlsubordonate, Met in presenta vre -unul comandant, ci peun teren a§eqat la mijloc, intre cele done o§tirt Si fiestapanit de ainbele partt, fie tuturora comun, earmijlocitorit vor Ina positiune la deopotriva depktare detoll. Dina deci soma de urgenta timpulut §i a Impre-giurkilor, Regale salt trimitO representantil provOdull

Imp6ratulsa -1

5i le-au

aliatilor..

eat

541

Cu plenipotefite suficiente. ADA cel tAr4itt la 15 Eep-temvrie la Joni congresulul, did aItfel Imr6ratul res-pingo or1-0ce rgspundere In ceea ce privqterile 1).

Nesatisfacut prin acest aspuns, tare nu garauta. Po-Ionia mull dorita sporire teritoriall, ci o Picea, dincontra, atirnatere de Impregiurarile schimblciOse Si dedispositiunile plenipotentiarilor turcf01, Regele August II.

conceutrat Ntirea saxottApolonta la Lemberg,pentrn-ca cel putin prin o cucerire Meta In ora aun-spre--4ecea sl dee basel stabilite pentru negotierl uncaracter favorabil §I pentru regatul s66. Temerea Inge,ca an cum-va sil rtmlie singur §i fArit de Bid un aliatIn fata Intregel puterl turce0I, l'a oprit In executareaplanurilor sale de atac asupra Moldovil, asupra Bugia-culul on asupra Camenitel, 0 el a romas cuprins de .openibill nehothrlre, stApanit de o potrivA de pornireaspre fapth §i de temerr pentru viitor 1). El a pus Incele din urmi man pe pad In loc de a lua arena,s'a adresat la Papa ca girant al sfinteI aliante pi s'aplAns en amirIciune contra Impt4ratuluT §i contra Vene-tia, care all primit posesiunea actuala drept bash pen-tru megotierile tie pace. Ear dad pacea doriti se vaIncheia pe ban acdsta, afacerile Poloniel §i stadia elde lucrurl nn ar fi putut sh ajtingl prin Mink In omal prdstA stare decAt prin aflnta Cup.. Cad Re-gatul polones, fiind despArtit de du man prin pustiurl

1) Copia Resolutionis taesareas pro ablegato Polonico circa lie,gotium pads cam Tama. Vienae, 14 Angnsti 1698.

2) Zaleski, Epistolaram historico familiarinm. Bransbergao1711, vol. II, pag. 601-603.

urma-

§i-a

542

§i tinut merett de navalirile Mari lor din Crimea Ili deale celor din Buglac In emotiune, nu va put$3 sa sea0epte In vlrtutea acestel base sail spordsca posesi-unile decat cu cats -va neinsemnate localitati din Mol-dova Ili astfel en tate ca provinciile el aii fost pustliteca deseviriire de clamant', ea tote el a cedat terito-riile aMate dincolo de Nipru, cn t6te ca a predat In-tinsele ducats Kiew, Smolensk §i Cernikow Mare lni Ducede Moscva, pentru-ca cavtige pentru sfinta alianta,en t6te cheltuielile de rtisboia de 200 mili6ne (11. pot.)

vi and 30 milike restanta de sold. el nu se va alegecn nimic. Pe eat de u§or le este celor-l'alp dol &Hap,pe atat de dureros it este Poloniel sa renunte la Ca-menita, acosta thee a regatulul vi mo0enirea lul deveacuri; §i poloneze ar cuceri §i acnm cetateaadsta, dad precipitatele §i aprope impusele negotieri depace nu ar scote cu puterea din manila Polonesiloract causa alui DumneOett §i a Cre§tinnatil §i Wararum asupra regatulul cea mai mare rwine dimpreunlicu deplina lips& de nadejde. Dag dar Polonia va trebni

iasa din pacea acesta, ce-I drept, nu WA de on6re§i fara de credinta, dar flira de folos §i fara de com-pensatiune, ea va vti la Umlaut cuvenit sail dee sdmi,cine e ur4itorul nenorociril §i al perderilor el. Nicl odata Papa nu va put6 consimti, ca pe basa posesiuniTactuate sa I se decreteze Poloniel de dragul sfintel all-ante numal suferinte, strimtorad pustiuri de curandprodnse drept singura achisitinne §i singur c4tig. Nicko data el nu p6te sä admit., ca In vIrtutea aceleia-§IlegliturI, care presupune egala impartire a' avantagelor§i a pagubelor, unit dintre eel tusetitl sa (Ong& la

sä-1

ostirile

sa

gi

643

bucuril, ear altiI numal la lacrgml. Papa e decl rugatca girant pi ocrotitor al aliantel pi ca *into olntescal Creptindtatil sit apere cu tot din adinsul pe Rego pipe rugat contra opera de pace ce s'a pus la cale pisa- I captige recunoptinta amAndurora printenn arbitriupe cat de drept, pe atat de gratios' 1).

In acelall spirit, dar In forma dupe aparenta maYcrutatore a reclamat Regele August la ImptIratul contrabud siege pentru negotierile de pace. ,Ce folos p6te,

MAI el, sa resulte In virtutea sfintel aliantepe basa acdsta pentru tare grey Incercata pi ajunsiapr6pe de marginea peiril, dace drept compensatiunepentru pagubele nemdsurate nu i se ofere decat incorpo-rarea cator-va semi-fortarete din Moldova. In ce con-sista gloria pi siguranta acestel pad, dad Camenita,zidul de aparare al creptintitatii, mopia ereditara pi po-d6ba Po Ionia timp de patru sute de ad, nu meritanici macar atata consideratiune, pentru-ca predarea elIn stare nevatamatii MO Creptini A fie cooditiuneneaparata ? Asemenea pace nu e pace, ci numaY un fitilpentru aprinderea in curand a until nod rdsboia contraregatulul, care e Inabupit numal printr'un subtire stratde comp/I. Imporatul e rugat, In numele dreptatii, alfidelitatil de aliat pi al intereselor comune sa se gan-ddsca la consequente pi sa tie In negotierl de posi-tiunea pi de interesele Poloniel astfel sdma, ca ea sanu fie nevoid a se cal pentru-ca a intrat In sflntaalianta pi de a-I fi dat spriginul el, pi ca sa nu se

') Copia Literarum Regis Poloniae ad Summum Pontificem,ddo. in sulinrbijs Leopolis, die 21 Aagnsti 1698.

544

puna in joc prietenia pe cat deleche, pe atAt de sincera a ace-stel pa, care a Incheiat alianta cu Imraratul nu numaI sprebinele cre§tinatatiT, ci tot odatli §i spre folosul sat ).

Apelul staruitor §i serios al Regelui a fost spriginitprin vorbele eloquente §i nu mat putin staruitore alelui Gomolinski, ambasadorul de la curtea Imparat6sca.

Ern memoriti amanuntit §i predat Imparatului a des-fa§urat And o data In mod sistematic feint de a ved6al Poloniei din punctul de vedere al dreptulul §i alpolitica 2).

Ambasadorul a resumat reclamatiunea principall aPoloniei In faptul, cA basa negotierilor de pace a fostprimita pentru tote puterile aliate, dar fara de con-simtamentul for §i astfel unora dintre ele, care nu§i-ati dat consimtomentul, li s'a impus ca lucru stabilito cinosura, care se pretinde a fi deopotriva priinci6s1pentru interesele utilitatea tuturora. In acesta pro-cedere Curtea din Var§ovia gase§te o invederata cAlcareatat a dispositiunil dare din tractatul de alianta In-cheiat de ea la 1684, In virtutea cltruia nici unnl dintreallay Sr/ de consimtimOutul §1 fara de participareacelor-Palt1 nu p6te sa Inchee paces, fie ea ors - §i -cat de

') Copia Literal.= Regie Polonie ad Caesaum, ddo. in mbar-bijs Leopolis, die 21 Angnsti 1698.

2) Tractatal de elle* defensive gi ofensivt Incheiat la 5Martie 1684 Intro Imp4ratal, Regele Poloniei gi Republica Ve-netiel dispune pentrn caul aerate nrmatorele:

Art. V. eln societate Hague belli offeneivi permanentes Parte&ulla mode et pre3textu seorsive, etiamsi optima, votive et ma-exime favorabilis alterntri Marna esset oblata, aceeptabnnt pa-ecem. nisi simul et semel in eandem omnes ties consenserinteandongue acceptaverint,.

§i

545

favorabila pentru Maul 1), cat §i a tractatulul incheiatde Imparatul cu Tarul, care stipuldza, ca nici una dinpartite aliate nu are dreptul sa prodcla unilateral, farade a fi anuntat la timp pe sotit sal li WI de partici-parea tor, fie la inceperea in gotierilor cu inimicul, fiela Incbeiarea pacit cu el 2). De Ore-ce dar ilia no s'acerut, ilia nu s'a ageptaptat consimtementul cabinetu-lul polones Iii al celut moscovit pentru stabilirea basenegotierilor de pace, ci Ii s'a facut numaT comunicaredespre stabilirea et, ambasadorul considers procedareaImiaratuluT ca nejustificata, fiind-ca, In virtutea trac-tatului de alianta se cere nu numat comunicarea, citotodata §i discutarea Impreuna Si botarirea unanimaspre a intra In negotieri cu inimicul, ear adsta altardintru Inceput, ear nu numal la incheerea negotierilor.Obiectiunea, el stabilirea basei negotierilor e numal in-troducerea (praeliminaria) Intregel opere de Impacarereste §i ea tot stet de fara temeifi, cact Polonia, din

1) Tractatul de aliantil, aid Leopold 1. Cu Tarul Petra I.

(Viena, 8 Fevruarie 1697) dispune urmat6rele:III-tio (Fo3dere hoc durante nullns fcederatornm sine aiterius

foederati prcescitu pacem cum hoste communi concludet. Siwere uni ex Contrahentibus honest pacis conditiones offerentur,teas quidem foederatus ills andire, et de ijsdem tractationem in-(stitnere poterit, h &c tamem express& lege nt de propositis con-ditionibus reliquos foederatus sine morti edocere, simulquo om-cnes eo tractatu comprehendere et includere, nee non ipsis om-(Dia qua) pore) agantur, de tempore, ad tempos communicaregteneatur..

2) Art. VI. dispune, cli prin aced tractat nu Be face nici o mo-dificare sail schimbare in singuratecele dispositinni ale aliantelsfinte incheiate de Imptratul en Polonia 1i en Venetia.

59,838. III. 35

546

contra, vede in ea esenta Si adeveratul punct de gra-vitatiune al Intrcgei negotieri §i trage conclusiunea, cddad actuala stare a posesiunii are sl fie criteriul §imosura definitivel intinderl teritoriale, atunci nu-I malrdmane dedt sd preciseze felul posesiunii §i sd constateastfel, c. regatul a fost nelndoios jignit In intereselelul. Memorial aratii apoI, c. primirea acestei base pen-tru negotieri trebue neapirat sd InlAture t6te preten-siunile Po lonia stet asupra provinciilor rapite, at §iasupra Camenitei, del Turcilor li-e destulg pavka sta-res posesiunii, ca sit respingl cu succes t6te preten-siunile teritoriale ale Regatului, ba, de rea eredintli,cum aunt, vor presenta drept lucru legitim §i refu-sarea darAmliriT CameniteT, pe care o ofer acum. Chiar§i intervenirea Impkatului la congres In favorul Polo-Did fatii cu rivnirile a t6te cotropit6re 1) ale inimicululva avd s. Invinga greutati on mult mai marl dedtcele cear fi IntImpinat Rego le WI de acdstit precipi-tatl bad de negotieri, c.ci, Inlliturata find basa acdsta,ar fi putut e. validiteze cu mult mai u§or pretensiunilePoloniel. Gomolinski a pus In evidentit §i considera-tiunea, c. prin acdstl bad de negotieri Regele trebuead pdrdi nlidejdea §i curagiul pentru recucerirea pro-vinciilor poloneze rapite de du§man, earl el, netiiudsema de sankatea sa §i de enormele cheltnieli de Inar-mare, a le§it la rtisboit, ca d p6rte lupta pentru Dum-neOell, a Inarmat o§tiri puternice cu intentiunea de asili pe Mimic sa !lichee o pace pentru imperie i pentruPolonia de o potrid de glori6s5, §i a domolit cu cele

') Hostes orbis helluones.

547

mai marl Incordari personale §i pecuniare valurile fur-tuu6se ale statului s6a mime pentru-ca sa p6ta avdWW1 mai liberli pentru continuarea sflntulul r6sboiti,care promitea un rod bogat atat pe ntru fericirea cre-§tinotatif, cat §i pentru marirea luf Dumnepi. Intr6g1ac6sta desfli§urare de puterl se prabu§e§te Inse inevita-bil in fata basel pripit alese pentru negotieri, ear Re-gele, preocupat deopotriva de on6rea sa §i de a Imp6-ratulni, trebue sa renunte cu durere la planurile Inzadar croite. Dar nu mai putin ar suspina §i Polonia,care pentru gloria §1 binele Imp6ratului atat de adese-ori a purtat armele glori6se §1 anume la apArareaVienel a scris cu sangele inimii el pe petri §i pemeat, cat de adOnci it sunt simpatiile §1 devotamentul,ar suspina ac6stl Polonie, data drept resplatii pentruenormele clieltuieli §i pentru jertvirea nobilimil sale subsabia du§manulni s'ar alege cu manila g61e 1). Ear dadprintre imperiall s'a scos vorba, ca Polonia are sailatribue name dad, nefavorisata de norocul rts-boiului §i In urma dispositiunii lul Dumnegeti, nu a re-cucerit In timpul acestui resboig aid una din Virile,

care i-au fost ripite de du§man, Polonia considers dreptcel mal mare merit al ei, ca In tot timpul r6sboiului§i-a scos In interesul Imp6ratului la lupta o§tirile, arisipit armatele inimiculuf, a uprit prin isbiturile eY pe

1) (Garnet Polonia illa, qua3 Gloriosissimae Mttis V-raj nominictoties militavit, sanguineque proprio ad Viennam defensamcfuso lapidibus tellurique inscripsit quanto amore et reverentidtin M-tem V-ram feratur. Gemet, inquam, abi in recompen-csationem tot samptunm suoram at abrepta3 Nobilitatis armisthostilibus, nihil se acquisivisse videbit..

648

Tatar! de a nAvAli in Ungaria §i de a se arunca cunum erul lor covir;itor asupra trupelor imrgrate;ti §iastfel a suferit, se intelege, perderl teritoriale, tlririin robie, pustiirT ale ora§elor ;i ale satelor, precumperderea Angela nobilimil sale.

Pe expunerea acesta s'a rlipmat ambasadorul spre aface urmAterea cerere:

a) Curtea din Viena sit binevoiascii a porni nego-ierT Nisei negotierilor de pace ;i da Rege-

luI un expedient contra inconvenientelor bud de no-tuala posesiune, ceea ce va sit 4ica schimbe

unilateral ;i Cu de la sine putere basa formal accep-tath pentru negotier1;

b) PlenipotentiariT Imp6rAte;t1 sl nu piece la deschi-derea congresulut de pace pang-ce nu va fi sosit la lo-cul congresuluT marele ambasador polonez, care aprimit tar4iii in;tiintare despre inceperea congresulul;

c) SA nu se Incdpli, in sftilit, negotierile de pace Inabsenta plenipotentiarului polones.

Neinduplecat In o cestiune, In care atat intereselepropril, cat i obligamentul luat fat ca inimic °priedori-§i-ce slAbiciune, Leopold I. i-a rgspuns Regelul Po-Ionia In mod pe cat de hotiirit, pe atat de crutator 1).

Dureros atins, scrie el, precum e, de putinaachisitiune teritorialA §i de prospectele nu prea adime-nitOre ale Regelul, el ar fi intervenit cu staruintA AndInainte de congresul de pace Si In discutiunile urinate

asupra cestiunil prealabile, ea sl i se fad regatulut

1) Copia Literarum Caesarearum, Regi Poloniae ad suas de 21Augusti datarum, ddo. Eberstorfij, 27 Sept. 1698.

§i

asupra a-I

sit

§i

549

concesiunt mat Intim ti mat priinc lose, dad stareaactuall a t6rilor sale, a aliantet §i a cre§tinetatit i-arfi dat increderea, ca e cu putinta sa i se dicteze iniiniculut netufrant and, ba In urma infructuositatitcampaniel din acest an a aliatilor devenit chiar matpresumptios §i lark de negotierl paces. Tiind lose somade nesiguranta timpurilor actuate §i and mat mutt dea celor viitore, tiind s6ma de firea Indoi6s1 a norocu-Id In resboia, a socotit, di ar fi pe cat de primejdios,pe atat de inechitabil sa refuse ocasiunea oferita demimic pentru negotierile de pace, ear pe de alts parteera pentru cre§tinatate de mare folos, ca and Inaintede negotierile de pace sa se obtie de la Turd real-aqterea posesiunit teritoriilor cucerite, ceea ce totdea-una a fost punctul de' plecare §i de Incheere In tracta-tele en Turcia. Paul la Incheerea tractatulut de paceromane en tote aceste pentru armele poloneze destultimp, ca sa lee In stapanire Camenita on alto teritoril,§i dad aceste cucerirT vor r6qi, Polonia va put6 faraIndoiala sa le arunce'n cumpana spre a pretinde'n con-gres concesiunt Ins6mnate, pentru-ca al fie ImpedecataIn ac6sta prin aceea, ca imp6ratul a acceptat base*it. Urmand dect sfatul bine chibzuit, Regele saildee silinta de a ca2 tiga pe calea negotierilor comuneceea ce pans acum zadarnic a urmarit prin arms §iceea-ce, dad an se va realisa and in cursul acestuY an,mat tall din causa multor pedecl, care se Ingrama-desc In tote directiunile, va fi peste putinta. I se pro-mite de altmintert §i scum, ca mat naiute, Poloniet, cadupa timp §i impregturart, atat Imparatul, cat §i am-

&50

basadoril siff vor interveni In interesul pretensiunilorPo Ionia pi le vor sprigini'.

And mai amknuntit pi mai deslupit a fost rkspunsuldat de Impgrat ul tot atunci ambasadorulni Gamolinsky,ale caruia reclamatiunl ad fost examinate resfranteuna cate una Curtea din Viena nu contest de loc,stipulatiunea tractatulul invoc,atii de ambasador ca ar-gument principal, In virtutea careia paces separata erainadmisibilli, fie ea ori-pi-cat de favorabilli, admisk enumal pacea colectiva incheiatk cu consimtkmentul tu-turor aliatilor pi de toll primitd, dar tagaduiepte, cdea p6te sli fie aplicatil in acest cas. CdcY e lipsita, apase Oicea la Viena, de orT-pi-ce Intemeere realk Invino-vatirea, cd Impkratul WI de ptirea WI consimV-m8ntul coaliatilor, decT cu de la sine pntere a inceputnegotieri, ba chiar a Incheiat pace cu inimicul. Abstrac-tiune fAcand adeck de Impreglurarca, ck pacea nu eand Incheiatil, Impkratul se rkpma pe fapte, care suntand vii In amintirea tuturora, cd And In anul 1688regele Sobiesky declarat bothrtrea de a negolia cuinimicul urma a flout aceali declaratiune prinambasadoril 861 Raczinski pi Los ; Regele AugustII. In rkspunsul Ott de la 31 Maid anul curglitor de-cum sit fi rkspins deschiderea conferentelor de pace, apromis cd va trimite fall de intarliere plenipotentiarulsea la congres, tot fapte, care nu lask nicI o indoialk asnpra consimtementului Poloniei pentru Incepereancgotierilor de pace.

1) Copia Resolutionis Caesartae pro Ablegato Polonico,Viennae, i7 Septembris 1698.

§i

1).

,i

i

§i-a

§i'ncA i

ddo.

551

Trecand spot dupi tgrImul dreptuluY pe col politic,hupdratul recun4te, ceT drept, meritele regatulul pen-tru apararea Vienet, dar le socote§te and de mat na-inte compensate prin meritele tot atat de mart, pecare §i li-a cf4tigat armata impikatdsca prin FcapareaCracoviel §I prin apararea independentel Poloniel i). Du-reros lucre e in tot casul, urmdza Impdratul,din punctul de vedere al achisitinnilor teritoriale, pe

care le pretinde Polonia, lipsa de succese militare aleei ; in mat multe rendurf I nse i s'ati dat onsinni priin-close, ca Insu§dsca ptovincil Intregi, cacI apr6peIn fie-care an Intrdga putere armata a inimiculut searunca cu tots mania asupra Ungariei, undo ea in maimulte randuri a suferit groznice tufrangert In lupta cutrupele austriace, cu marl perderT, se Intelege, §i pen-tru aceste. Ca regatul n'a §tint sa se folosdsca de fa-vorul momentuluT, acdsta e dispositiunea sortil, ear anvina ImpdratuluT, care, cu tote ca a fost atacat deFranta, timp de apr6pe §ase-spre-Oece ant a purtat ceamat mare parte din sarcina sa de rtliboil sleinduli pedeplin visteria §i istovinduli pad la extrem provinciile.De Ere -ce apol nicT prin sftnta alianta, aidT prin vre-oalts Invoiala nu s'ah stabilit hotarele teritoriale (afarade cele ce se vor fi perOdnd in curgerea rdsboiului), pecare coaliatil stint obligati a td le acorda unit altora

') Cui (Regno Poloniae) se oblatum ad Viennam auxilium nonnimis debere, quam sibi ob assertam ohm multo !worm san-guine Cracoviam et libertatem deberi, nunquam non (Sacra Caes.Mttas) lubenti auimo recolit.

Acest ajutor a fost dat, precum precisezi protocolul de la 14Sept. 1698, contra Svediei.

552

finch mai nainte de negotierile de pace ort a §i le asi-gura de facto, Imperatul, deli mime to urma stiruin-telor pacinice ale unora dintre allay §i ale multoradintre Principil germanT a declarat a fi §i din parteasa multumit, ca actuala posesiune sh fie Intl dreptbash pentru negotierile de pace, cousiderh a fi maT multun merit deceit o vinh a sa, eh nu a voit sh Inc 6paaceste conferente mai nainte de a se fi asigurat, chPolonia va put6 sn ce4tige fhrn discutiuue pe Mug& Ca-menita, de§i p6te-ch in stare dhramath, si teritoriilecucerite in acest resboid. Ear ac6sth Invoialh Muth deo atreia personh no p6te sh jign6sch regatul chtu-s1 depntin, §i ii este (lath putinta sh-§Y asigureze conditiunide pace mai avantagiOse, Si no iY va lipsi pentru ac6staspriginul dat de Imperatul duph Limp duph impre-giurarT. No are inse sh se trdca cu vederea, eh nu nu-maT In genere favorul sortil e indoios §i ch In deosebisuccesele armelor aunt totdeauna nesigure §i §ovait6re,darn f6rte u§or s'ar put6 Intempla, ba dupli Mit pro-habilitates chiar ne Ohm, dach o particulara indu-rare a Gemini no se va pune la mijloc, in ajunulnoel situatiuni, In care Impvratul, daca se va con-tinua re'sboiul, cu tota buna lut vointa nu va maipule sa sada oactirr contra du§manului. Remane decila matura chibzuire a RegeluT Poloniet §i a Tarulul deMoscva, dactt in asemenca cas n'ar trebui sit seaftepte mai mult la perderea cuceririlor racute §ia altor teritorit deceit la noue cuceriri 1). Sfatul §i

') Omittere tamen pro candore sno et sincerissimo affectascstudio non potent (Sac-a Cms-a Mae) gain dubiam fortnna3

§i

553

rugamintea Imp6ratuluT e decY §i de asth data, ca Po-lonia sa trimita cat maY curAnd se va put pe pleni-potentiaril el cu conditiuni bine chibzuite potrivite cuseriositatea situatiunil la congres. Cat pentra cea dinurma dorinta a Regelui Curtea din Plena declare, elplenipotentiarii Impiirate§ti all fost retinutY atata timpnumal a§teptand sosirea la Buda a ambasadorulul polo-nez Si ch astfel s'a tinut pe din destul sdma de dorintaRegeluT, local numal e nici un cuvOnt intemeiat pentruca sh se Yee alto dispositiunl In privinta acesta.

Cu anevoia s'ar fi putut exprima maY deslulit, de0In forma crutatOre, amenintarea lul Leopold I. de a oparasi pe Polonia Indaratnica, in cluda stipulatiuniidare a tractatului de alianta, §i de a o lhsa singura§i lipsita de ajutor in fata puteril otomane. Pericolulisolaril, nescklut catu-0 de putin prin perspectiva aju-torului moscovit, li se Inflitip Invederat tuturora atatla curtea regalh, cat §i In alto cercurI hotarIt6re alePo lonia, §i totY erail cupring de nelini§te, de Ingrijire0 de penibila nehotarire, care chiar §i In fatace stetea gate de lupta Mtn peste putinta o energichactiune independenta. Polonia parea puternica cath vremese riipma pe puterea Impgratulul ; phrhsith de acesta

caleam et incertos bellornm enentas ob oculos Sum Regin M-ticponat, Einsdemque considerationi snbjiciat, enenire posse, imb'et probabititer, nisi Dens singulari gratis avertat, timminereyens temporis tirticnlos, quibus Sacra Cas-a 111-tas, etiam siontnine vellet, et bellum duraret, nihil virium hosti objicere

4posset. Ono cash an non Sun Regin M-ti Poloniae et Potentis-csimo Moscorum Tzaro acquisitorum et aliorum locorum amis.csio potifis timenda quay; nonce accessiones sperandce ant,4illorum judicium erit.

§i

*HI

554

§i stand singurli, se dedea pe fall Intl. 6ga el slhbi-ciune, care nu s'a produs, ci a le§it numal la iv616,and s'a InlIturat scutul Imperhtesc ce-o acoperise. Eardad nu mal putea se conteze la spriginul militar atAustrieT, Linea sh se folos6scli cel putin de ajutorul el

diplomatic In negotierile de pace. Regele August a luatdect bottirlrea de a trimite representantul s66 la con-gresul de pace de la Carlovq Ili a insarcinat pe Sta-nislau Malabovski, Palatinnl de Posnania, sli iee camare ambasador §i plenipotentiar regal parte de nego-tierile de pace 1). Instructiunilor ce i s'al dat le este,in genere, IntipArith nota intentiunilor IncapAtinate alePolonieT asupra prilor romane, precum §i a arta diplo-matice, care nu alege mij16cele, dud vorba e slt obtieprin vicle§ug ceea ce n'a pntut A ca§tige en arenape c Ampul de luptli. Insiircinarea era, ca plenipotentia-rul sli presents inimiculul pretensiunile Poloniei In treeseriT Si al retragi prima serie §i apol §i pe adoua,dad e aspins, dar A persiste neinduplecat asupra ge-lid a treia, cider §i cu pretul uneT rupturT. In primaserie se at% cererea pentru cedarea ctitre familia re-gala suverand a Polonia a Muntenia, a Moldovafi a Budjaculut In actuala for intindere §i dupl ac-tualele for hotare, precum §i a Camenitel In stare ne-vatamat5.

In casul, ca du§manul s'ar opune, ambasadorul aveape de o parte sa inv6ce primirea fari de consimOmen-

') Plenipotentia Regis Polonica pro Magno Legato, Comite Sta-nislao Malachowski, ad tractandam cum Turcis pacem. Ddo. Insubnrbiis Leopolis 5-ta Septembris 1698.

555

tul Regelul a baser de negotieri in detrimentul PolonieY,ear pe de alta sA Rota cu t6tA exagerarea la ivd14

meritele regatulul pentru Imp6ratul §i pentru er4tinit-tate §i sA se consulte cu top plenipotentiariT cretstinT§i mat ales cu ceY austriact '). Dac'ar Ii sA nn riJobdsclien aceste conditiunt, el are sA pretindA In adoua seriepe lAngl Camenita acordarea Moldova intregf cu ti-nutul BudjaculuY §i alungarea In Asia a TAtarilor 'dinBudjac. In stadiul acesta i se impune chiar obligamen-tul de a invoca starea actuate( posesiuni, de ore-ce ca-pitala lag And In anul 1686 a depus In fata RegelulSobieski jnramentul de credinta §i i-a predat acestuiape Metropolitul drept ostatec, dect acestli cerere a Re-geld, dupA pArerea Polonesilor, se rapmli pe posesiuneade drept gi de fapt 2).

In al treilea §i cel din urmA stadid cererea Poloniel

') Instructio Regis Polonia3 ad tractatum Pacis simultande cumcolligatis Christianorum ad una, et Porta Ottomannica ex alterapartibus concilianda3, Illastri et Magnifico Stauislao Malachowski,Magno Legato, atque Plenipotentiario Regio et Reipnblica3, datain Cancellaria Regni etc. Menseanno 1695.

Din Zaluski, Epistolarum historico-familiarium tomo II-doBrunsberga3.

2) Intro altele are at se fact amintire §1 despre diversinnea%cunt de Generalissimul Iablonowski in dosul Turcilor in favorulurmatel imphite§tI.

. . . factae perutiles pro Serenissimo Imperatore diversiones:uti testatum expugnatinn Budinum, eo anno, quo Illustris acMagnificus Dux Jablonovius, post sylvas Bnkovienses(?) exercitibusturcarum cum Seraskiero algae Crimensibus. Bialogrodensibus-que Tartaris cam Rano accurens, memorabili per continuos novemdies conflictu eosdem fatigavit, ac aperta sibi per itinera insu-perabilia Bukoviemia via ; . . .

556

se marginia la restituirea in stare nevatamata a Ca-manitel §i la acordarea teritoriilor §i districtelor dinMoldova, care ail lost cucerite sunt dna ocu-pate de trupele polonese §i anume a districtelor Czer-nihov (probabil Conant% Sucdva, 'Toth) §i Soroca Intrevechele for hotare §i cu t6te teritoriile ce se in deele, lucat hotarul sa-1 formeze pentru viitor spre Turciacursul Nistrulul pans In Marea Ndgra. De la acdstapreteusiune facutli In al treilea stadia nu are ambasa-&gal in nicI nn cas sa se abate fare de o aprobarespecials a regelul, pe care va avd sa o Ora la nevoie 1).Pentru-ca sä obtie cu atilt maY sigur §i mat wor acestesporirY de teritoria, ambasadorul e Indrumat sa cdraslat §i ajutor de la amid §i de la du§manY, WA deo-sebire, §i sa pupa In joc interveuirea atilt a Hann MIMaxon, cat a ambasadorilor puteriloemaritime mij-locit6re, alul 'Moly nu mat putin decat a plenipoten-tiarilor impdratqtY, aid Mavrocordat ca pe a ambasa-doruluT Moscovit, peutru-ca astfel sa realiseze scopurilePo Ionia. IndeosebY Inse el are sA11 dee silinta de a-WIasigora Increderea amicala §i coolucrarea energies a

1) 7-mo (Pro tertio et ultimo gradu, supposito semper integrerestituendo Cameneco, atque abolitione omnium Pactorum, etcujusvis prntensionis, nt jam supra insinuatum est, persistetcirca Territoria et districtus Moldavice actualiter a nostrismilitibus et prxsidijs possessos, videlicet circa Cernichovien-um, Socaviensen, Cholimensem et Sorocensem, juata snos(limites antiquos, et dependentias ita, ut limes sit ulterior flit-(vine Tyras protensive ad mare nigrnm ; ab eo gradu non pote-grit dimoveri, nee habebit facultatem, nisi prins accepts a Sacra

Majestate nova resolutione, cash quo illa necessaria foerit..

§i

(Regia

ti

557

plenipotentiarului Moscovit, a drilla nemultumire cubasa acceptall pentru negotierl se concord prea multen a PolonieT, pentru-ca sl nu se impuni de la sine ocomunitate de nitsuinte §i o solidaritate de scopurl Intro(AT dol ambasadorl nemultumitl 1).

Spre acest pas important, dar dupa t6te semnele ne-potrivit cu interesele Poloniel Regele August, de§i nu-mal In a fost Impins din Viena cu mdnd pe catde bltIndil, pe atAt de prudentli §i de sigura. Dad acontribuit Inuit pentru ridicarea In tronul PolonieT aPrincipelul electoral de Saxonia, Cabinetul ImpgrAtescLinea sA is §i r6dele spriginiril sale Incoronate de suc-ces tragAnd pe noul Rege In cercul promovatorilor prin-cipall aT intereselor austriace. Aptirarea cu tot din adin-sul a intereselor catolice fat cu nazuintele protestanteale FranteT, ale Svediel §i ale Brandenburgulul, alipireacAtrii Casa Impratdscii In fata Inriuriril primejdiOse aFrantel asupra Germaniel §i asupra PolonieT, §i, In

sfIr§it, ajutor dat conform en leggturile de atilt* ar-matelor Impikiite§tI din Ungaria pentru obtinerea unelOct colective onorabile §i pline de foliose : aceste treydirectiunt principale !if dedeati austriacit silinta sl inimpunti pe viitor politicel polonese, §i spre scopul acestaerati Indreptate t6te silintele Curtil din Viena fat5. cuRegele.

And numal decat dupti. alegerea Mcutl in anal1697, cancelarul aulic Comitele Kinsky i-a pus In ye-

1) 13-tio cSingularem quoque habiturus est amicitiam at-que confidentiam cum Legato Moscovie, enjus junco opera.facilius negotium hoc in partem Reipubliem succedere poterit,.

silt,

558

dere, el acum e rtndul lid sä prim6sel numele celsnot al marelul Dumne4ea, care l'a r6splAtit cu o co-r6nit pentru trecerea Int In stout biseril catoliceMoja lit croit In aceste evenimente drumurile ; earel nu p6te doved6scli, maY glorios gi maY en efectrecunogtinta fat& en providenta dumnepiascli cleat con-tinuand sfinta aliantl Impotriva dugmanuluT secular alcregtinetlitil gi prin ocrotirea priinciasi a catolicismuluY,care ocupa primal loc Intro dorintele ImpiSratuluf gisimratiile lul 1). In desvoltarea for maT departe inten-tinnile AustrieT erat, ca Curtea din Vargovia sa admititprincipiul conduclitor, ca Regele are at apere In Poloniainteresele Imp6ratuluT, ear Imp6ratul are sit sus4in4autoritatea Regeld In Saxonia gi in imperiii 2). Sprea-gf asigura InrIurirea deplina asupra Regeluf, Cance-larul dat In mod co.Ifidential silinta sa-r inspirenelncredere gi temer1 fatt cu Franta rivalisatore, pre-cum gi cu eretecif aliatT cu Polonia, cum auntSvedia, Rusia gi Brandonburgul. Franta, iT §optia el laureclie, nu cautl decat ocasiunea de a pescui In sillturbure ; Svedia e In urma minoritaiY RegeluI Oh, Inurma afaceril Gottorp grn urma rlvnirilor moscovite

1) Lettre du Comte Rinski an Roy de Pologne, ddo. Vienne, 2Juillet 1697.

2) Lettre du Comte Kiosk' an Roy de Pologne, ddo. Vienne, 11Aoilt 1697.

cJ'en etabliray une maxime, laquelle je aupplie Vostre Maiest6de emir' indisputable, at d'y diriger sea conseils at sea actions:c'est, Sire, qu'il faut que V. M. maintienne l'Empereur enPologne, pendent que l'Empereur la devriz maintenir dansla Saxe et dans l'Enipire.

sä-gT

gia

fall

gi tgrl

559

asupra Lifiandel dispusa la neutralitate, §i tot astfelBrandenburgul In virtutea jalusieT sale fat4 cu Polonia§i a IngaduinteT sale fata cu Franta ; ears Curtea dinMo3cva, nutrind In tainl gandul de a cuceri Litvania,nu-§I va refusa, ce-I drept, spriginul; acesta p6te 'losesh fie pe cat de primejdios, pe atat de neplacut pentrustatul Jagelonilor i). De 6re-ce Regele, Mind s6m1 dedatoriile positiunii sale, de jalusia inaltel nobilimT po-lonese §i de greuthtile situatiunil, nu era atat de m1A-dios, cum se a§teptase curtea din Viena sl fie, Incetulcu Incetul s'a produs In relatiunile dintre cel dot pur-tltorT de coroni o r6c616. §i o rig6re, care In cur6nds'a dat pe fata 'n vorbe §i fapte. ,Mares schimbare ces'a petrecut In dispositiunile regelui, a§a i se spuneaCurtiT din Var§ovia, are un efect paralisator asupratn6surilor ce Imp6ratul a luat §i voiege a maT lua Infavorul el; §i deli Tina pentru ac6sta cads mal multasupra Poloniel decat asupra persona Regelul, in ces-tiunile politice vorba e maT mult de qualitatea efectelordecat de causa lor; astfel Intrega situatiune e pentruambele Cor6ne de o potriva regretabila 2).

Lettres du Comte Kinaky an Roy de Pologne, ddo. Vienne,1 et 16 Add 1697.

1') Lettre du Comte Kinsky an Roy de Pologne, ddo. Vienne,7 Decembre 1697.

et les grands changements y a dans les desirsde V. M-td Bons troublent beaucoup lea dispositions que l'Empe-renr y fait on pourroit faire. Je soy bien qu'il n'y va pas de lafaute de V. M-td, mais que c'est aux Polonois, aux quels on lesdolt attribuer; comma neanmoins en ces sortes d'affaires la causeeat bien mins recherchee que les effects ressentis, ainsi je sup-plie tree hnmblement a V. bl-td d'etre pervadde que cela nous faitkgalement de tort a tous deux.

gi

')

qtfil

560

Nu putin at contribuit la indispositiunea RegelulgreutAtile, pe care le-a filcut Curtea din Viena, andel a cerut sh i se trimith cate-va regimente de cava-lerie austriach cu artilerie, ca sh-1 apere contra navh-lirit lul Conti, rtmaind intretinerea for tot in sarcinaImpAratului. Cancelarul aulic Kinski a repropat, ch Re-gelell dh glints sa validiteze numaT interesele salepropril In paguba celor ImpAratepti, pi a declarat, chImptratul nu se simte de loc destoinic a resolva de odath clout probleme, pe a sa proprie In Ungaria pi pea Regelul In Polonia, de care n'ar putd sh se intere-seze chiar de pe acum farli-ca sh negligeze lauril ca-ptigatl de armatele 1mpArAtept1 In cea din urmh cam-panie, deci fArti-ca sh renunte la asigurarea cuceririlor%cute In Ungaria. Duph-ce se va fi 1ncheiat o datapacea In favorul tuturora, Curtea din Viena ii va dacelel din Polonia spriginirea IndestulAtere, ceea ce deo-camdath il este peste putinta, fiind-ca sporirea efecti-vulul armatei ImpAratepti pi cuvenita el dislocare In-tImpinh greutlitl marl pi ar avd in tot casul drepturmare pi plecarea trupelor poloneze cantonate In Un-garia 1).

1) Ersuchschreiben des Konigs August II. an den Kaiser, ddo.Krskau, 26. October 1697.Lettre du Compte Kinsky an Roy dePologne, ddo. Vienne, 28. Decembre.

4En cas d' attcque de la Franceaga aerie Cancelarul Votre4Maiest6 se pent asseurer que l'Empereur l'assistera de ce qu' iicloy sera possible; mais pour mettre Sa M-61 Imp-le en etat de41e faire, it Taut, Sire, combiner les chosen, et non pas trait-4ter les propres, au prejudice des celles du Compagnon ;cje veal dire, que l'Emp-r we scauroit y faire le double, e,

561

Nefiind lase Incheiatl pacea cu Turcil §i tiind la fo-lOsele ajutorulul dat de trupele polonese, cabinetul -

p6rhtesc tot maT plstra o atitudine amicall fat& cuRegele §i-§1 dedea silinta sa-g asigureze bunele lufdispositianY prin indatorirl personale on de alts nature.Astfel a obtinut pentru iel de la Spania mull do ritulordin al land de our 1), a intervenit la Roma pentrusustinerea in Intregimea lui a dreptuld de patro natbisericesc §i de numire, de care Regele voia sl se fo-los6sca cu ocasiunea alegeril until cardinal, pe care Insecurtea papala i-1 contesta 2), a trimis la Var§ovia pegeneralul Comitele Styrumb, ca sit Tee Intelegere cuRegele in cestiunea ajutorulul de trupe austriace, de

care Regele va fi putAnd sa aibl nevoie contra preten-dentului Printul Conti 3).

(pour luy mem' en Hongrie, et pour V. 211"-te en Pologne,

cnegligeant de profiter des ocassions favorables (Fe DIEU lay aedonn6 pendant la Campagne pass6e, mail it faut qu' a tout prixeil asseure see conqu6tes d'Hongrie, et tronve moyen de poussereles Tures par see progra a me pail honor bl' et profitable(tant a luy qu' a see Allies, sans les quelles it ne la fera(jamais.

1) Lettre du Compte Kinky an Roy de Pologne, ddo. Vienne,1 Fevrier 1698.

2) Lettres du Comte Kinky an Roy de Pologne, ddo. Vienne,29 Janvier et 12 Fevrier 1698. Caracteristicl e In ackti scri-s6re enunciatiunea : (Je suppli a Vostre Majest6 de reflechir galregard de ce V de la Cour de Rome, Von est accoutilm6 de s'ytrouver soudain prevenu, si l'on neglige le temps de prevenirses deseins par des obstacles mis d temps et propres*.

2) Lettres du Comte Kinski an Roy de Pologne, ddo. Vienne,12 Fevrier 1698.

59,838. III. 36

562

Scopul mfirturisit al acestef misiunI a fost tnse nu-mal aparent, cad succesele lul Conty eraa nelnsiJmnate,§i adeviirata intentiune era Imbfirbatarea Poloniel pentruproxima campanie contra Turcilor, care era de impor-tanta faro indoiall mare pentru obtinerea cat maY cu-rend a pacil stet de mult dorite de Curtea din Viena 1).

NeperYind din vedere interesele Poloniel in ceea ceprive§te Moldova, Regele s'a conformat cu cererea Im-rfiratuluY Si §i-a declarat botarIrea de a Yeti spre sfir-

taul lunei Iunie cu armata sa saxonl-polones4 la Nistrucontra inimiculuY, pentru-ca prin acdsta, diversiune facuta In Ilancul Turcilor sd u§ureze dupe un plan com-.binat operatiunile armatel austriace.

Cu t6te aceste aparente externe ardea sub spusll,aruncand nnniai din cand In cand scAntel, focul mistui-tor al neIncrederiY reciproce, pe care ambele partY sesileati s'o ascunda numal pentrn-d nu se puteat Andlipsi una de alta.

In urma cereril °rapid Dantca, care fusese grefi

jignit de Franta In interesele sale comerciale, Regele atrimis la Paris, la Ludovic XIV., un ambasador, careavea sh. fad §i obicinuita notificare despre urcarea intron §i despre Incoronarea Regelut PolonieY. Temendu-sede o rea interpretare, el a vestit Curtea din Viena des-pre ac6sta, §i a primit de la ea un rtispuns asigurator,

1) Lettre du Roy Auguste au Comte Einsky, ddo. VarsoNiae, 30Avril 1698. Anexii la scrisarea acesta: cListe des Troupes deSaxe effectives et completes, qui soot ddja ou marcheront encoreen Pologne,, dupa care totalul contingentulul mon sent 33,900omeni.

563

In care nu se dedea pe fata Did un fel de neincredere ;darn chiar si numal singura Impregturarea, ca era ne-vole de o asemenea declaratiune, dovedeste, ca ambeleparti ig dedeat soma despre neIncrederea reciproca, darsocotiao a fi inoportuna manifestarea el 1).

In mod nelndoios s'a dat pe fata neincrederea ac6sta,cand, cu Ma rugamintea staruitore a Regelut, ImOratulnu a permis trupelor saxone ce inaintati spre Poloniatrecerea peste teritoriul austriac pans -ce nu vor fi ple-cat si trupele polonese cantonate In Ungaria. Desi acestrefus era motivat prin ratiunea de stat si prin argu-mente strategice, prin nesiguranta geniulul polonez siprin port area pretentiosa si presumti6s1 a ofiterilor po-lonesi, precum si prin dorinta de a scuti Cara de sar-cina uneT ocupatiunt militare sporite, $i cabinetul dinViena mat invoca Si argumentul, ca recurge mat bucu-ros la masurt de precautiune, decat la mij16ce de yin-decare 2), Regele a considerat ac6sta stranie procedere aunul guvern aliat ca fiind cu atat mat vlrtos jignitore,cu cat el prin tote aceste miscIrl de trupe Si prin toteaceste cbeltuelt n'a urmarit, precum 4icea, decat o matefectiya ajutorare a aliatilor si In deosebl departareaostirilor inimice de la Ungaria, ac6sta tad ereditara aImparatulut, $i -a reservat peutru sine numal gloria dea le fi dat sotilor sal de lupta un priincios ajutor ; debre-ce spot trupele lot si-aii facut In vederea tuturora

1) Lettre du Roy Auguste an Comte Kinsky, ddo. Varsovie, 30Avril 1698. Reponse du Comte Kinsky an Roy Auguste, ddo.Vienne, 8 Mai 1698.

3) Lettre du Comte Musky an Roy de Pologne, ddo. Vienne,17 Mai 1698.

564

datoria in interesul Imperatului, li se cuvine s pri-m6sch §i solda, precum §i hrana ce pdn acum li-aAfost refusate de Austria ; regimental de cavalerie, pe

care-1 pusese la dispositiunea ImperatuluT, nu putea, insfir§it, duph invoiala fAcuta, sh fie Intrebuintat decht inUngaria, ear nu pentru servicil de garnis6n1 in im-periti, acum dar, dud avea trebuinth de el, it cerea!nape 1).

§i cu t6te asigurarile contrare incoltita sementh aneincrederil reciproce dintre cele done Curti a conti-nuat intiode radecinile §i duph-ce Regele a impli-nit conditiunea push de cabinetul din Viena, caretragh deocamdath trupele 2). Astfel acea-§Y Polonie,care timp de cincl- spre -1ece ani a manifestat o setanepotolith pentru stepanirea Moldovil §i and in ora aunspre-Oecea .a amenat trimiterea plenipotentiarului lacongresul de pace numal pentru-ca and, mai nainte deincheerea OAT sh i se asigureze acdsth achisitiune,

1) Lettre da Roy Auguste de Pologne an Comte Kinsky, ddo.Varsovie, 30 Mai 1698.

(Je ne fais pet amas de troupes et Bette d'argent pour antrechose, qu'a me mettre en Etat de seconder mes allides et d'af-faiblir les forces de l'ennemi de la Cretientd du cotd de Hongrie,Royaume, qu' est propre et hereditaire a Sa M46. Pour moy, jen'en profile rien que de la Gloire d'avoir bien assistd mes

Allids Mes Troupes, comma Tons m'avoner, out fait leurdevoir a In vile de tout le monde. Sa M-td leur fera done injustice d'ordoner le payment et ce que I'on leur doit. Apres quoyils marcheront incontinent*.

2) Scrisorea Regelul Frederic August II. din Polonia clitrii Co-mitele Kinsky, ddo. Varsovia, 16 Ionic 1698.

yi

a-pY

...

566

acum se multumia, dupa-cum oicea Regele el, numatcu gloria spriginului priincios, pe care1 clausealiatilor et! E greti a se determioa, In care parte co-vir§etite fathrirea abnegatiunii orl vicle§ugul egois-mule.

Mai fe.r1 de crutare s'a dat inse atat In cercurileintime, cat §i !a cele oficiale pe fall indispositiuneaplinh de banuiell a Curtil din Varrvia contra celeT dinViena duph ce a de§ertat pe jumetate cu resignatiune,dar tot mai sperand, pabarul amar al participariT lacongres pe basa posesiunil actuale §i ambasadorul polo-nez intrase odath In ncgotieri. Cuprins de durere amarl,p6te chiar de presimtirea zadarniciriT visurilor de ma-rire teritoriala ale Poloniel se plange Regele in fataSenatorilor de necesitatea ce i-a fost impush contravointel luT de Mill Imperatul, ca sh accepte basa po-sesiunii actuale §i sh-0 stavilesch zelul resboinic repre-sentandu -so la congres. Gata de a se puns in frunteanoel puternice §i numerese (Oki, ca sh Intim% vechelehotare ale re gatului ranh la Don 0 sh cuceresch Ca-menita, In mijlocul vliphil dorintelor sale, a trebuit shInceteze cu Intreprinderea pe cat de gloriesh, pe atatde folositere. Vina pentru acesta sunt mai ales turbu-raffle din Litvania §i ocuparea oraplui Elbing, Mothde Electorul de Brandenburg cu de la sine putere. De6re-ce in fata acestel situatiunY pe de o parte nesigu-ranta reu0rii negotierilor de pace, ear pe de alta jalu-siile din ce in ce mai vii §i neincrederea, precum §igreutlitile, pe care ar fi putand sh i le creeze Polonielatitudinea unul vecin 'Auditor, produc ingrijiri §i im-

566

pun multi priveghiere, Regale cere parerea senator ilorIn ceea ce privqte masurile de precautiune" 1).

Acdsta lipsa de incredere fats cu Imparatul, martu-risita de Regele atat In fata sfetnicilor saI, cat §i Inconvorbie private, se dedea atat de OA, de reserve §ide ostentativ pe fag, that ambasadorul austriac Sedl-nizki s'a simtit Indemnat a face raport cabinetulul dinViena despre acdsta regretabila dispositiune 2).

Numal In socotdia acestel Inradacinate neincrederT aresa fie pusa §i protestarea energica, pe care plenipoten-tiarul congresual polones a crept de cuviinta s'o adre-seze din Peterwardein ambasadorilor puterilor maritime

1) Litera3 deliberatoria3 Regis Polonia3 ad Senatores Regal anteComitia ; ddo. Varsovia3, 25 Noembris 1698.

=Quantum verb praecox fama de Pacis cum Turca consUijs, hencquam noxio et nobis non guaesitis, (di possidetis, its possi-cdeatis,, nitentibns fundament° rebus prospere gerendis po-csuerit obicem, cum ardorem billicum Legati ad negotinm Paciscmissione froenare necesse fait, illi demum ignorant, qui doloremcnostrum inatilis in parando tam forti et nameroso exercitncopera3 nostra3 non metiuntur impendio, quando qaidem hujuscvirtute, uti veteres Regno Polonia3 limites ad Tanaim usquecproferre, its eo ipso Camenici maturare C8391101 destinabamus,cant quos ta3det animo volvere, qua rations in ipso votorum,nostrorum aestu sistendum nobis fuit guodlibet quamvis(plenum glorice et salutis opus. . . . .

4 Hac rernm facie cum hint pacis incertae nos angstcexpectatio, illinc effervescentium magis magisqae simultatum etcdiffidentiae metns, aliunde inter Reipublecce pericula fortuncecejus insidiantis vicini gravis sit noble vigilantia, consulendumcD-nes V-ras dnximus: quid facto opus etc.)

2) ScrisOrea Comiteld Sedlnizki tatrii Comitele Khaki, dd.Vargovia, 16 Innie 1698.

567

§i care In adev6r era o amarnich plangere contra Curtildin Viena. Nici o data, dice el, Regele §i Re-publica Poloniel nu all consimtit cu basa posesiunii,care, din contra, a fost acceptath in contradicere custipulatiunile tractatulul de alianth §i in numele Polo-niel fare ca sd fi fost consultath §i ea. Prin acesta secalch Inse orili-ce lege onien6sch orT dumnedeiasch, sesguduie pans to m6duvh increderea confirmath prin ju-gulag, se sc6te din VINT orl-§i-ce incredere in anga-giamentele luate prin tractat §i se rump cu des6vIr§iret6te leghturile de comunicatiune Intre om §i om. Sus-tinerea acestei base va se 4ica a impune regatuluT legeacroith de altil, a nu-I permite se -,§T stabil6sch el Insuliconditiunile de pace §i a-I silui, ca se primisch curhbdare pacea croita duph buna chibzuinth a altora. Ede temut, ca se va cumphra prea scump nu o pacesincere §i dlinuitore, ci un ragaz scurt §i pentru cre-tin6tate pagubitor, dec I ca alianta §i altfel slhbith se

va desface pe deplin §i opera grandi6sh a mai m ultorsecole va fi nimicita prin mijlocirea unel pad pe catde scurte, pe atat de nesincere. Fericirea cre§t inotatii,binele statelor §i on6rea impun deci deopotrivh stabilireanoel pact dainuitOre §i conform° cu stipulatiuuile trac-tatului de alianth sfinth" 1).

lic4sth protestare &nth de'ncercare 'n culmea %trim-torhriT ca cel din urml expedient a fost trimish nunumaT mijlocitorilor, ci totodata plenipotentiariloraustriacT, a fost Inse lipsita de orili-ce resultat atat

1) Litterae a Legato Polonico ad. DD-os Mediatores Petrovara-dini die 17-ma Octobris 1698 scriptae. Lettre do Comte Schlikan Comte Kinky, ddo. Fntak, 22 Octobre 1693.

gi

568

fata cu Turcii, cat §i fata cu representantii Impara-tulul, care cuno§tiaa f6rte bine sterile Poloniel slabiteprin anarchie. Malachowski a urmat §i el la congres opolitics incurcata §i rail calculate : el staruia, ca mainainte de a se incepe negotierile cetatea Camenita, carese afla In stapanirea Turcilor, A fie recunoscuta caaflandu -se in stare nevatamata In posesiunea actuala aPoloniel §i 41 dedea silinta si Intemeeze acdsta cerereIn tot casul curi6s1 prin fel de fel de sofisme, fare -casa, accepte on sä respinga pe fata basa negotierilor depace, ci facea In mod indirect §i tacit acceptarea elatirnatore de la primirea cereril sale 1). In fata starilordesolate ale Poloniel, pe care atat amicii, cat §i ina-miciT le cuno§teat f6rte bine, silintele, mijI6cele deprecautiune §i expedientele lui tote n'at putut as pro-duel r6dele dorite. Desbinarea !titre cap §i membre cre-gtea adeca in Polonia neIncetat §i intr'un grad ingri-1

jitor, no bilimea era nemultumita, Cara era cu desavir-§ire sleita, Litvania era sfl§iata de turburarT, rasboiulcu Brandenburgul parea, pentru Elbing, din ce In cemai apropiat, ear Regele §ovaitor era Incungiurat desfetnici egoi§ti §i lipsiti de patriotism.

Era and vie in memoria Curtil din Viena reamin-tirea zelulni infocat, cu care Cortina Poloniel nasuisemai nainte spre o pace particulars pentru sine §i cumacdsta a fost zadarnicita mai mult prin o minunatainlantuire a Impregiurarilor decat In virtutea credintelde aliat a Poloniel. ImOratul considera drept temeiti

') Raportul ambasadel impdrette§t1. TAbiira d3 la Carlovet, 5Noemvri,e 1698.

569

de reclamatiune contra guvernulul regal §i Impregin-r area, ca acesta, deli mat anteiti prin tractatul de la16831), apol cu ocasiunea intraril sale in stints alianta(1684) primise sdrblitore,te asupra sa Indatorirea de asc6te contra dusmanulut comun o armata de 40,0006 meat, de la despresurarea VieneT nicT o data n'a scosin camp acest contingent Intreg, ci, in genere, numal12,000 OA la 15,000 de 6menT, §i prin urmare n'aimpedecat, conform cu dispositiunile ambelor tractate,prin diversiunt energice Inaintarea inimiculul spre tarileimieratqtY, ci prin lncetindla §i prin lipsa de energiea sa i-a dat putinta de all Indrepta lntrdga putere

contra Imp6ratulul. Dad null fleas era mart ilusiuniIn ceea ce prive§te cooperarea In rdsboill a Poloniet,Austriacit ,tia.d tot atat de bine, di Cara acesta, lipsitade t6te §i istovita atat de f6mete, cat §i de desbinartinterne, an e In stare sa p6rte rgsboiul ea singura, ci,din contra, dore§te sa nu mai adauge la miseriile elde acum §i altele 2), §i tot atat de putin se p6te rA-46ma cu siguranta pe Tarul de Moscva, singurul aliat,

de la care ar putd sa spereze ajutor Indestulator §i

care i-Pa §i promis cu dot ant mat nainte, dar In za-dar. Cat de putin pret punea Petru cel Mare pe aliantaPoloniet, acesta se vede din observatiunea ce flicuse

dupa-ce trecuse in cal6toria Jul prin acesta tdra Inve-cinata. ,,Regit Poloniel mi se par, -- a 4is el, ca

') Foedns perpetnnm offensinm et defensinm inter Leopold=I. Imperatorem, et Ioannem III. Regem et Regnnm 'Poloniae,initum Warsoviae, 31 Martii 1685.

2) Lettre du Cardinal Radzieiowsky an Comte Sedlinaky, ddo.

Radzi elowce, 30 hillet 1693.

670

n4te copil ce stat and sub epitropie". i pe cat deputin gtepta de la Polonia, pe atat de putin era dis-pus sh fach pentru ea, §i cu t6te laudele lul asupragrandi6selor preghtirT maritime, el nu avea la inn-manh nicY necesarul material de r6sboia, Bid insgmna-tele mijlOce pecuniare ce se cereah pentru acesta. T6teaceste consideratiunT determinat pe cabinetul din Plenash inchee pacea chiar §i in casul, ca Polonia va sthrui§i maT departe contra pia; spre a justifica lose pentrucasul acesta pacea separath, care era contrary tracta-tului de alianth, a fost push In evidenth atitudineacontrary tractatuluT, pe care regatul o avuse in trecut,ca motivare pentru o procedere de acela-§1 fel a Aus-tria in viitor. Vorba era decY, ca calcarea tractatululsll fie intemeiath tot pe o chIcare de tractat 1) sevir-§ita de altul.

Motive atat de puternice §i parte expuse pe fath,parte presentate prin mijlocitorl all determinat In celedin urma §i pe Polonia §ovaitore §1 timp Indelungattragaulthe sh proada la negotierile de pace, care s'ahInceput §i s'att urmat cu succes mat ales in urma ati-tudinil bine calculate a Austriet, cad in t6te faseleacestor negotierl de pace, precum §i la inceputul forImphratul a indrumat cruthtor pe min4tri shI, ca fathcu Polonia §i fath cu Rusia sa observe coqtiinciostractatul de &imp, §i a preferat sa recurgh la inter-venires covIr§itore a Engliterel spre a determina pe

') Rescriptul lul Leopold 1. ambasada imperial de laCongresnl din Car loin Viena 8 Novembrie 1698.

eItr4

571

Tarul sa Inchee pace 1), cand, In ajunul incheeriT nego-tierilor, find ambasada austriaca indrumata sa sub-scrie tractatul Si lira de Polonia orT fara de Venetia(tractatul Incheiat cu Rusia nu Impedeca pe Impdratulde a incheia pace separata), cabinetul din Viena a ras-bit en Inclinarile luT spre pace atat de hotarItor, IncatPo lonia nu ia maY ramas decat sa aldga Intre primi-rea pacil §i isolarea deplina. Ce -Y drept, bass actualeTposesiunT, stability §i acceptata de Imporatul §i pentruPolonia §i Rusia, n'a fost recunoscuta In mod hotaritnicT In acest stadia Inaintat al congresului de catsaceste done puterY; cabinetul din Viena nu voia Inse deloc, ca din causa acestel lipse de concordanta congresulsit fie zadarnicit §i ca sa fie tIrit de cel doT principinemultumill spre reInceperea rasboiuluT, numal spre aservi drept undlta pentru interesele for particulars. OrTRusia i Polonia accepts conditiunea prealabila a pose-siuniT actuale, aka declare cabinetul din Viena, §i prinacdsta se conformdza cu trebuinta genera% on n'oprimesc. In casul prim cestiunea se resolve de sine;ear In casul al doilea, dad Austria §i Venetia vor ob-tine o pace drdpta §i echitabila, cele done puterl ne-multumite Tor veld ele Nile, cum vor continua sin-gure rasboiul §i cum o Tor sc6te la capat cu Turd!.De§i cele done puterl nu pot A fie oprite a-§I facepropunerile separate, on ocolirea mijlocitorilor, direct laPorta, tot atat de putin ar putd aceste propunerT sepa-

') Leopold I. Aprobarea propnnerilor Unite de a dona confe-renti miniateriali in cestiunea negolierilor de pace en Turcil.Viena, 15 Aprilie 1698.

572

rate sh Impedece pe Imphratul §i pe Republica VenetiaIn libertatea for de a privi lucrurile din punctul for devedere §i de a procede conform cu acesta. Cabinetul dinViena a hothrbt dar ca nicT chiar prin retragerea dincongres, cu care ameninta ambasadorul Poloniel, sh nuse lase a fi abhtut de la pace In ceea ce prive§te peAustria 1).

1) Lettre du Comte Kinsky a Lord Pagett, ddo. Vienne, 1.

Septemvrie 1698.cOr, pour ce qu' est de la Pologn' et la Moscovie, it est vray

cm facto que l'Empereur et la .Republique de Venise ont=pour ces puissances comme pour soy meme stipules pourcfondement de paix k sudit Uti possidetis, lequel a 6t6 deels part des Tures pour eta acceptd, comme pour rEmpereur etVenise; mais je n' oserois paF dire, que de la part de Pologn'.et de la Moscovie it aye di accepts comme de la part de l'Em-e pereur et de Venise, car ils ne sent pas expliqu6z positivementcla-dessus, comme l'ont fait l'Empereur et Venise ; mais it eatevray aussi quo le Plenipotentiaire de Moscovie part droit icy

pour se rendr' an Corgres a Peterwaradin, et qae le Roy et laeRepublique de Pologn' ont iterat6 declardz d' y vonloir anssicenvoyer an plustot leur plenipotentaire, lequel, a ce que j'enterois, y viendra droit de Pologne. Or, on bien ces deux Pais-esances se vondront tenir a l'uti possidetis, pour eux commepour nous stipuld et accepte, on non ; an premier cas, l'on enea QO quo l'on en peat desirer ; an second cas, si les Tares don-enent de la satisfaction just' et convenabr a l'Empereur et acVenise, ce sera-t a ens de songer aux moyens de continuer laeguerre contre les Tares, extremit6 a In quelle je ne scaurois m'eimaginer qn' ils tronveront bon de s' exposer . . . A 1'6gard deela Pologne, je m' imagine qua le plus difficil tiendra a recevoircKamieniez rash, le quel avec les limites deja offerts rendu«in statu quo applaniroit pe qu' it y a le plus de difficile,.

Lettre da Comte Kinsky a Lord Pagett, ddo. Vienne, 18 Oc-tobre 1698.

573

El a fost lose impins spre acdstl hotarire §i de stl-ruintele plenipotentiarilor turce§ti, care all pus cel din

urml termin de opt file pentru Incheerea plcii on cur-marea negotierilor.

In dosul acesteT sthruinte austriacil banuiati o ma-nevr puss de Turd la tale in tainic6, Intelegere cuPolonia i cu Rusia, care nu erad contra 'and plci se-parate, prin care sfInta aliantI se spArgea Imp6ratul

Si Venetia, ajung In isolare, istoviti de r6sboid §i ne-putend sl continue luptele decat cu =HI greutate,deveniati accesibili pentru conditiuni de pace maiblftode 1). Adst6 temere a avut un efect atat de deci-

Incat ambasadoril Imp6rAtqtY ati comunicat mijlo-citorilor conditiunile definitive Si acceptabile pentru Turdale Austria chiar mai nainte de a fi sosit hotkireadefinitive a Venetiel, pentru-ca s asigureze Incheereapacif In tot casul.

Blnuiala Curtil din Viena §i temerea eY erA de alt-minteri provocate mai mult de uneltirile Frantei, care,

4/ka reste, V. E-ce jugera facilement Ella -memo quo nous netpouvons pas empecher que la Pologn' et la Moscovie ne fassent,librement leurs propositions a la Porte, male la qualit6 des ce1-4<les qu' elles auront faites, n'otent pas la libert6 a 1'EmpereurAd a Valise d' y faire telle reflexion qu' ils jugeront just' et

cony en able,.

Lettre du Comte Kinsky a Lord Pagett, ddo. Vienne, 20 No-vembre 1698.

(La retraitte de l'imbassadeur de Pologne ne fer . pas du re-ttardement a ce traitt6, dont ce Miniatre commenc' a souhaittergravance

1) Votul conferintel tinute de consilinl intim Impilratesc.Viena, 13 Decemvrie 1698.

siv,

pi

574

cu tote d Incheiase pacea de la Ryswik, tot mai pes-cuia in turbure. Franta iT oferise aded prin ambasa-dorul el Marquis de Villars cabinetuluT tmpdrittesc cumaoa prietendsd, dar cu gaud de vicle§ug Si sub aspec-tul impliniriT unet dorinte exprimate de POrtl interve-nirea sa pentru promovarea plcil. La acest ofert tiaraindoiall suspect at adversaruluT Minna cabinetul austriaca dat r63punsul, CI find bass negotierilor de pace sta-bility §i fiind reservatl pentru congres numal aplicareaeT precid, negotierile de pace ajunse astfel inteunstadiil Inaintat sunt apr6pe de a fi tncheiate, ca Impd-ratul nu p6te sa procdda WA de a se fi consultat mainainte cu curtile mijlocit6re §i fad de a fi primit con-emtdmentul coaliatilor §i d negotierile privit6re lasalsa propunere ar causa neaplirat o perdere de limp,care nu s'ar putd concorda cu intentiunile dorit6re depace ale cabinetuluT frances Cercetand mai cu din

1) Lettre da Comte Kinsky a Lord Paget, ddo. Vienne, 10Aofit 1698.

J'avis' a V. E-ce quo 1'Envoy6 de France Marquis de Villars adonne part icy, que les Tures avid desir6 dans ce negoce depair l'entremise du Roy Son Maitre it avoit ordre de sonder sil'on agreeroit ici avec asseurance Teen cas de si, Sa M-te T. C.chercheroit en tonte maniere d'y avantager les intdrAts de laCretiennitd, et surtout cox de l'Emp-r. Wen avant fait confi-

dence, ray repoudu par ordre que Sa M-t6 Imp-le recevoit avecbeaucoup d'estime ces exhibitions du Roy T. C., mais que le fon-dement de la pail a faire se trouvant Nude par les mediationsde Sa M. B-qae et des Mm-rs les Etats-Generaux, le congres ne-toil destind que pour l'execution du audit fondement, et on espe-roit d'en venir a bfit en bref, et quo 1'Ep -eur n'y pouvant sansl'aven des mediations recens et sans le consentement du rest desAtliez y soul appliquer, it pouvoit juger que cela canseroit one

9.

575

adins, cabinetul din Viena a ajuns in curend sfi desco-pera cursa frantuz6scA, care 'Area a fi pus fie pentrutraganarea congresuluT, fie pentru-ca sfi ajunga malu§or la cuno§tinta amenuntelor negotieriT privit6re laincheerea pAcii; old Franta nu primise de loc de laPortfi invitatiunea de a mijloci §i nu era de loc dori-tore de pace, ci ambasadorul el din Turcia lucra, dincontra, din resputerl contra pacil §i nu se sfia to acestalucrare a sa de Bid un mijloc 1).

eperte de tems contrair' aux bonnes intentions de Sa M. T. C.eV a ce qu' it en a temoigne, desire cette paix avanSee. Il acfort bien receue cette reponce donnee par confidence; je ne soyesi les Tures ont veritablement desirez, cett' entremise ; mais=ails font fait sans le seen des Mediations receues, et si celles-gay y ont consenties, c'est bancoup

Lettres de Lord Pagett an Comte Kinsky, ddo. Belgrade, 25Aout (4 Sept.) et 28 Aout (7 Sept.) 1698. In cea din urml sari-sere se dice :

Je puffs assurer V. E-ce quo le part qu.' a donne l'Envoye decFrance que les Tares dans ce Negoce de Paix ont desire Ventre-(ails° de son Maitre, est de son inuention. Bien an contrairecl'Ambassadeur de France icy, qui an Vizir d' a present fit nueesemblable proposition, autrefois, ne fat pas econte ; depuis quoi

ail ne Ini a plus parle, mais it a essays de dificulter la Nego-ctiation, autant qu' it a pfi, et it a employe tons les moienscimmaginables pour en aenir a bout, sans songer aux interets deela Chretienete, bien moins a ceux de Sa ; et bienprob abl ement ce quo l'Ennoye a fait dernierement, n' a Re qa'

(a dessin d' annum et retarder le Traits, on pour apprendrequelques Nouvelles de son progres. Au fond, it y a rien devrai, de ce que a V. E-ce a conte le Mars de Vinare.Das erstgedachte Schreiben enthElt hieriiber Folgendes:eIl est vrai que, tot spree quo be present G-d Vizir fat eine

ea cette Dignite, l'Amb-r de France lui proposa l'entremise .du

1)

M-te

n'

576

Para lel cu nhzuintele pentru incheierea pacil curtealmpliatescli 41 urma In taina, §i lucrarea pentru A-daruicirea planurilor de cutropire teritorialii ale Polo-niei. Nu peste putin cabinetul din Plena a primit prinraportele trimise de Sodlnizky de la Lemberg §tire des-pre intelnirea Tarulul cu Regale August II. §i despreprimejdiesele planurl de resboiti ale acestuia contra Mol-doviT, Munteniel, Ardelului, ba eventual chiar §i contra

cR. T. C., pour pourchaser la pais a Vienne ; a qui Ie G-dVizircrepoudit: (Vous etes des nouveaux Reconcigliis qui deurii sA4ticher d' affermir nos interdz la, anent d' offrir nos offices a.01' autres. Quand on neat tracter la Pais, nous auons icy desc gAmb-rs Mediateura de Se M. Britt-que et des Etats des Pals..Bas, qui sont approuves des Dens Parties, qui out longtempsACtratutilld anec application pour y nenir a bout ; c' est tear Me-4diation qne nous employerions, la notre n'etant, pent etre, pas((fort agreable.. Cette riponce fermi la Bouche a I'Amb -r qnicdepnis n' en a plus pule; an contraire, it a fortement sollicitti,Aga' on annallit le Commerce, dernierement; et pour y reussir,41 a' eat appliqui a tons les Ministres, it a pratiqud le TatarcHan et le G-d Vizir; an premier it a suggeri lea circonstancescet 1' Etat de la Pologne et de Moscovie, pretendant lui persua-der qu' it n' y anoit rien a creindre de ces cotes la, puisqu-

tile n' etoieat pas en etat d' attenter acune chose de conside-rable. A rautre it insinna que le Roi d'Espagne etoit mouran t,

Ague la Gnerre suet la Maison d'Antriche se r' allameroit bien(tot, et qne cependant, temporisant nn pen, la Porte ponroittavoir la Pais a tele conditions qu'elle nondroit, sans abandoner((par tine Pais fourr6e) a leers ennemis nn si grand etendne de.Pale; it a, de plus, declare, que le R. T. C. n'appronveroit pas4raccomodement, et it deploye tons sea adresses pour le rompre.cTout cecy, j'ai sceu des personnel tree bien informs de sealdemarchesz.

Silesia 1) dud s'a tinut conferentli ministerial subprepedinta Implratulut pi s'a luat hotartrea de a Im-pedeca cu ort-ce pret, la nevoie War pi cu arma Inmaul pe Polonia sli cucerdsch Moldova, Muntenia piArdaul, de a spori In vederea acestuT stop trupele im-plratepti In Ard61 pi in Silesia pi de a to find gata delupt/ pi de a vesti de o cam (lath pe Principele Bran-covanu prin secretarul sell privat Dindar, care In curendurma sl fie concediat, despre primejdia ce-1 amenintadin partea Poloniel pi a-I recomanda cele mat potrivitemij16ce de selpare ; In ceea ce privepte Moldova, Curteadin Viena se manglia cu imposibilitatea de a IntretineIn ea o armatli mat Insemnatli timp mat Indelungat,ceea ce va sili optirile polonese sli se retragl 2). De6re-ce lose ptirile sosite In urml MIA sl se prevadael expeditiunea polonezl, a fost deocamdatl amAnati pica era astfel Inlliturati primejdia ce amenintl acele

ilrl, Cartea din Viena s'a hotlirlt pi ea a lua m6surimat Mande pi a dispus, ca In ceea ce privepte Mol-dova pi Muntenia all fie normative parte dispositiuniletractatulut de aliantli dila, parte instructiunile dateIn urml ambasadorilor regall asupra pretensiunilor Po-Ionia 5).

StAruinta, cu care preveptorul pi precautul cabinet

') Raportn1 ComiteluI Sedlniski. Lemberg, 21 August 1698.') Conferenta tinutii. la 3 Septemvrie 1698 la Maj. S. Imp.

Presentibus : Augusto Romanorum Rege, Principe Salmb, Comi-tibus Kinsky, Waldstein, Oetting, Kaunitz, Stahremberg, Buccelini,secret. de Webern, Harting, Dalberg et Weiszenberg.

3) Protocolul conferentei tinute in cestiunea plea en Turciala Excelenta Sa Comitele Kinski in (lin de 21 Septemvrie 1698.

59,838. III. 37

571

678

din Vien a a insistat as i se acorde Ardent §i care a§li fost Incoronata de succes la Incheerea pacil, era de-terminath, pe laugh multe alto consideratiuni, maY alesde urmatorele done, care aunt f6rte caracteristice : unae, di in °cliff Id perderea Ard6luluf era deopotriva eaaservirea i deplina subjugare a Muntenia de MilTurd, prin urmare o Inlitturare pentru totdeauna a In-riuririi austriace asupra poporatiuniI §i asupra Dom-nului din ac6sta Ora supusa suprematiel otomane.Adoua era, ca sthpanirea Arddlulul se presenta ca opargbie sigura contra tendentelor cutropit6re ale Rusia,care, ce-Y drept, de o camdata voia sa'nghita nameCrimea, reu§ind Inse sh resolve problema ac6sta, nulipsia a-0 intinde in vtrtutea nesecatel rivnirl de cuce-rire §i spre Basarabia bratele de polip, ceea ce-I dedeaputinta de a exercita asupra Austria Ili asupra Polonielo presiune de o potriva de stricaciasi 1). Agerime pro-fetich, a careia dreptate prea in curOnd a dovedit-o

viitornl, care Inse, durere, n'a fost Insotita totdeaunade fapta energich.

In tot casul atat inainte de congres, cat §i In tim-pul congresulul i-a fost Impgratuld de mare folos in-riurirea secrets, pe care o avea asupra Muntenia. Co -respond en ta urmata prim ascuns, pe care Cartes dinViena o in tretinea alaturea en cea °Mall en Lord ulPaget, sufletul mijlociril, care lamuria, Intregia §i cateo data rectifica §i care a §i hotarit s6rta congresuluI,a trecut prin manile Id Brancovanu, care a justificat

1) Plirerea conferentei asupra celor trei cestiuni principale cese pun la stabilirea nouelor hotare 1698.

579

atat de bine Increderea poi In el, heat guvernul Im-p6clitesc i-a exprimat dupl initiativa luata de Paget Inmod mAgulitor multumirile sale 1).

T6te aceste ImpregYurld §i Inriurirl opuse au for-mat peutru setea de cotropire a PolonieY un val ne-strabltut, §i sub asemenea auspici( nefavorabile s'atiinceput negotierile PolonieY In congres. Chiar primaint8Inire aid Malachowsky cu plenipotentiarif turce§t1(la 21 Noemvrie 1698) a rilmas flira de nici un re-sultat, acqtia puneat conditiunea, ca sh se de-prteze forturile pasagere ridicate Impreglurul Came-nitei, precum §i castel ele ce erau In Moldova ocupatede trupele poloneze §i al se restabildscl cele-laltestart de lucrurl ca'n ajunul r6sboiulul, ear Malachowskifacuse obiect al cereril sale predarea chtr6 Polonia aCamenitel In statu quo, (Jed MHO, precum §i a Po-.&lid, a Moldova, a Munteniel §i a UcraineY 2).

In proxima conferentl cu imperialiT (23 Noemvrie),la care Malachowsky n'a luat parte. Comitele Schlick

1) Lettres de Lord Pagett an Comte Kinsky, ddo. 12/23 Marset 24 Mars (3 Avril) 1698. Adrianopole. Lettre du. ComteKinsky a Lord Pagett, ddo. Vienne, 10 Mai 1698. Lettres duComte Kinsky an General Rabbutin en Transilvanie, ddo. Vienne,10, 17, 24 Mai, et 18 Octobre.

2) Domandarono i Turchi the si evacuasse attorno Camenekgli fortini, sigt das officielle Protokoll des Carlowitzer Priedens-congresses im k. k. Staatsarchiv, pag. 56. Hammer (VI. Bd. 667S.) vergiszt, dasz die Tiirken die polnische Raumung der Haupt-festal:1g Kamieniez schon deszhalb nicht ausprechen konnten, weildiese ja seit vielen Jahren in ihrer eigenen Gewalt stand. Auchubergeht er die polnische Forderung der IV alachei mit Still-schweigen.

fiind-ca,

pi

580

vi Lordul Pagett afi sustinut interesele PolonieY. LordulPagett in deosebi a invocat declaratiunea (lath de Turd,ca fall cu Polonia sunt gala sh recun6sch hotarelevechi, ear In acesta se cuprinde implicite, a§a dice el,acordarea PodolieY, a Licrainei Si a cetlitil CamenitaPolonia, care inainte de acest r6sboit a avut sflipanireanediscutata a acestor teritorit. Pretensiile PolonieY asupraMoldovil, indeosebi asupra mantistirilor fortificate ocu-pate de ea, pot fara Indoiala at fie inlliturate ; Came-nita deasemenea ar put6 sh fie predath §1 in stare d-rama% dar numal permitandu-i-se Poloniel s'o rezi-d6sch, dad a§a le convine ambelor phrti.

Cu asemenea concesiuni Polonia dupa tote semneles'ar multumi, apt a Incheiat Pagett, ceea ce §iComitele Kinsky a exprimat in cea din urma scrisOrea sa ca speranth a ImptiratuluI ; de la acdsta propu-nere a Imp6ratului, care form6za cheia Intreger nego-tieri, nu se p6te face abatere nici cat e negru subunghie, §i fail de acdsta totul ar trebui sh se zhdar-nic6sch 1).

De§i ac6stli Intervenire energich a mijlocitorulut tre-buia sh alba, WI indoiall numal in mod pregatitor ifhrh de efect imediat, o Inriurire moderat6re asupraTurcilor, mai r6manea sh devie §i Polonia mai conce-sivii, pentru-ca intelegerea sh se p6th face la timp.

CU In adoua tutalnire cu Polonesil, la 25 Noem-vrie dupi am6d1-0, Malachovsky a inceput cu un lung§i inutil discurs asupra pretensiunilor Orli sale §i afacut in cele din urn% propunerea, ch dintre cele cinci

I) Protocolul congreauld pag. 63 §i 66.

581

posititinT ce ocupl la manlstirile din Moldova, Poloniaal inapoieze Portil done, ear pe cele-lalte trey sl leplstreze, pentru-ca, precum icea el, sl alba cel putinun picTor in Moldova.

Turcil all rls de acestl propunere naivl 1), clef In-telegeal prea bine intentiunea Poloniel de a pune cutimpul §i cel -I'alt picTor pe teritoriul MoldoviT.

In conferenta tinutl de Turd cu Lustriacil, la 1Decemvrie, Comitele Schlik §i Lordul Pagett, resolvandpunctele privit6re la paces cu Implratul, afi luat earcuvantul In favorul Poloniel §i afi staruit In comunacord sl obtie pentru ea, comform cu basa negotierilor,provinciile, pe care le avuse tnainte de rlsboil, se In-telege cu excluderea MoldoviT. Cu acea-§T hotarire Inge,§i de astl-data nu far& de succes, ail stIruit i pelanga plenipotentiarul PolonieT s1-0 reduch pretensiunile.

kstfel and In atreia conferenta polonesl, care s'atinut la 4 Decemvrie, s'a stabilit Intelegerea In ceea ceprivege cestiunea principal/ §i in a patra §i a cinceaconferenta (6 0 9 Decemvrie) totul s'a finalisat, apolIn afeasea §i cea din urma conferentl (18 Decemvrie)s'al verificat §i s'al inlaturat deosebirile dintre textulturcesc §i cel latin al tractatulul. Numal decat duplincheere Malachowsky a exprimat plenipotentiarilor aus-triad multumirile sale pentru conlucrarea pe cat de

merit6s1,- pe atat de noroc6s1 a Imp6ratului pentru sa-

1) cL'Ambasciator di Polonia doppo un gran discorso inutile,

alla fine per conclusions ha offerto di cedere della Moldavia demonasteri osia forti ivi posessi due et guardare li tre altri,

per havere nn piede in Moldavia, del the i Turchi se ne risero'.Protocolnl conf. pag. 66.

582

tisfacerea definitivh a Po Ionia, care a r6u0t maT binecleat se putea sperm In Impregiurarile date 1).

Cbeia pentru ac6stft rhpede §i surprin4ht6re schimbareIn felul de a gandi 0 de a procede al plenipotentia-rului polones, care printr'un fel de shriturh s'a flicutdintr'un Indarjit apostol al cruciateT un zelos predica-tor al paciI, avem s'o chutam in impregYurhrile RA-tate mai jos, care as siluit vointa lul ca tin fel de§urub diplomatic.

De 6re-ce adech cererea privithre la cedarea MoldoviInu gasia nici un resunet la plenipotentiaril turce0I,ear Cabinetul din Plena durli Incheerea norocosti a ne-gotierilor sale Rtepta cu nerhbdare, ca sh inchee §ialiatil el pe ale ]or, pentru-ca sh, proc6d1 la semnareaformalh a tractatulul, §i astfel era bothrit, ca In celmaT r61 cas sh Inchee pacea fail de Polonia §i Rusia§1 numaY cu Venetia 2), positiunea Poloniel a devenitchiar §i nurnal prin ac6sta critics §i Polonia era ame-nintath de a r6man6 isolath ; In timpul congresulul !use

1) Protocolul confeantel pag. 112-119. iliarul congrEsuld depace de la Carlovet, pag. 47. (In archive c. r. de atat).

2) Lettre du Comte Sinsky an Comte 8chlik, ddo. Vienne, 9Novembre 1698. Pasagiul relativ suns: 411 sera necessaire deesonder et none avertir a temps des intentions, Instructions etOde ce qn' an cas Ie pis de tons PAmbassadeur de Venise y von-cdra on pouffe faire; car de Cornpagnie avec luy on pour-troit franehir le pas fait ci la paix sans la Pologn' et laellloscovie, mais le faire sans Venise, la chose seroit plus diffi-ccile, at meriteroi plus la consideration, si qne pour scavoir cecqn' it y anroit a faire en ce mechant cas, it fent dtre informe4a temps des intentions et pouvoir de Mr. I' Ambassadeur de Ve-4nism

683

situatiunea a devenit In adev6r primejdiosh, din causaindaratnicia Venetia, care nu voia de loc sd renuntela Morea, cad Curtea din Viena, dorind s inchee paceacu orl-ce pret, a lug, on 'Area, cel putin, a fi luathothrIrea sh phrasds §i pe Venetia §i sh subscriepacea, dach altfel nu se putea, numal pentru sine §iffirfi consideratiune pentru aliatil el. Cad prev6ynd cuprivire clarh apropierea grelel furtune a resboiulul desuccesiune la tronul Spaniel, Cabinetul din Viena eraprea rece calculator, pentru-ca sfi 'mai fi putut con-tinua marele rhsboiti cu Turcil numal de dragul Parna-sulul §i al Heliconulul de mitologic rename, asupra cd-ruia staruia cu Iadhr6tnicie plenipotentiarul Venetian 1).Astfel li s'a dat ambasadorilor congresuall austriaciinsarcinarea sh fach, ce-I drept, tbte opintirile, ca shobtie Incheerea unei colective, dar sh subscrie

tractatul de pace incheiat cu Imphratul dupa-ce va fitrecut infructuos cel din urml termin de 15 Oile, pecare-I acordaserh Turcii Republicel de Venetia pentrustabilirea Intelegeril 2) ; dar la acest extrem mijloc,care nu numai desfacea In mod pacinic sfinta alianth,ci o sfarama cu violenth, nici chiar la nevoie el n'a-veatt sh recurgri decht cu multa precautiune, ba chiar

1) Lettre du Comte Schlik an Comte Kinsky ddo. Au camp deCarloviz, 2 Janvier 1699. cLe monde auroit Bien ete donne,avoit vfi v'allumer une si sanglante gaerre poor to mont Par-nesse° et la fontaine de Helicon an pie de la lettre, lesquelnommement l'ambassadeur vouloit comprendre dana la chaine demontagnes qu'il pretend hors de l'isthme. En un mot, nous som-mes dans la plus mechante cris du monde,.

2) Rescript Imper&tesc citriS ambasada austriacK de la congre-mil de pace din Carlovet. Viena, 19 Ianuarie 1699.

ca

pad

s'il

684

cu repulsiune ostentativi, pentru-ca sl pistreze cel pa-th' aparentele credintel de aliat §i si arunce In fatslumil odiul plcil separate asupra celor IndArAtnici.

Ac6sta inse n'a tmpedecat pe guvernut 1mp6rAtesc de ada plenipotentiarilor 861, chiar ea risicul de a amAnacu atAt mai virtos incheerea *IT cu Venetia, indoitaInsArcinare de a stArui In taint Si ea t6td precauti-unea, ca nu cum-va Venetia sa fie satisfAcuth pentrnrenuntarea a la Morea dAndu-i-se drept compensatinneteritoril din Croatia, Slavonia orl Dalmatia, ceea ce arfi apropiat-o prea malt de hotarele austriace, §i caRepublica de Ragusa sa lad invingAtore fat/ cu rival-rile de st6panire ale Venetia, clici supunerea la supre-matia Venetia nu se concordl cu actualele interese aleAustriel §i And mai pupa cu cele viit6re. El aveafiInse sd pastreze aparentele unel neutralitati impartiale§i acopera stAruintele sub velul mid atitudinipasive 1).

Ind6mAnatecnI cancelar aulic Kinsky, care tntr'o seri-sore confidentiala adresatlt lui Ottingeo mArturise§te el

cu vorbe secs, el mice ceea ce nu gAude§te §igandege ceea ce nu dice' 2), e la Viena representautul

1) Rescriptn1 Id Leopold I. attic ambasada Impdrittesci de lacongresnl din Carlovgi. Plena, 26 Iannarie 1699. (Intregiri §ilamurirI).

Scrisorea lul Kinsky clitrd Comitele Ottingen. Viena, 27 Ia-nuarie 1699. (Prima a fost emisit chiar in Owl subscrieriI trac-tatuld, ear a duo deja in din nrmatore, dar mai nainte de ase fi pint ac6sta la Viena).

2) Scris6rea In1 Kinsky, cltr6 Ottingen. Viena 14 Ianuarie1699. :Din prima (scris ire cdtrl Lordul Paget) vel ved6, cme

insult

585

principal al acestul machiavelism, care, r346mandu-sepe de o parte pe victoril digtigate, ear pe de alta pebunele Inc Buie ale mijlocitorilor gi ale ambasadorilor,era maT presus de diplomatia aliatilor gi In deosebT dea Po Ionia, care atat prin sllibiclunea el interns, cat giprin isolarea el In afara era Impedecath In urmarireatmeT politicl independente gi nevoita a se rApma pe altilmai tart. Forte firegte dar Malachowsky wi -a redus cuatat maT virtos pretensiunile, cu cat Turcil declaraserAIlia de IncungTur, di numal din consideratiune pentruintervenirea Imparatului i se fac PolonieT 6re-care con-cesiuni gi el numaT Si numal Imparatulul ail sa-I mul-tum6scii, PolonesiT, dad nu aunt mOrginiti numal lastatul quo Inainte de rasboiti ; astfel plenipotentiarilaustriaci al putut gi eT sa obtie reducerea prentensi-unilor Poloniei 1). La Inceput inse Ingiiduinta plenipo-tentiarului polonez, forte mOrginita prin instructiunileprimite de la Rege, tot n'a mers pang la acceptareaofertelor flute de Turd. El tot mai persists 84-§I In-figl piclorul In Moldova gi nu a voit In deosebY iliadupA -ce Tamil iT acordaserA cedarea PodolieT, a UcraineTgi a Camenitel In stare nevatImatl sh renunte la celeclod slab fortificate manastirl din Moldova, care cu

dicere quod non cogito et cogitare quod non dico', ear dina dona (clitrti Ruzzini) veT 1ntelege, di ea proced fall at el caaliat, on total eincer, praeveniendo future, on 1i-cum ar ie1iaced tractat, ecarricandone is proprie et incarricandone Tulled'altrui,.

I) Al nonelea raport al plenipotentiarilor anstriad cittril 1m-phatul. Tabdra de la Carlovdt, 22 Noemvrie, 1698. Lettre duComte Schlik an Comte Kineky, ddo. Camp de Carloviz, 27Noembre 1698.

586

anevoil ar fi putut sh resiste unlit atac fhcnt de vre-ochpetenie de partid cu atat mat putin erat In starede a suporta asediul unet armate mat mart §i din carenumat cea mat mare avea o ante, ear cele-lalte numatcute cinct-Oect de 6menl ca garnisonil polonesh; cad etDU voia, durh cum 1icea, sh fach alte propunert decatduph-ce top cealiatit vor fi incheiat negotierile §i6re-cum In virtutea unet necesitAtY iresistibile. In dosulacestel trAglinirt se ascundea pe langh mArginile pleni-potentet §i intentiunea nemArturisita, ca nu numat shnege recuno§tinta datorita pentru intervenirea Impera-tului, ci sh o trausforme in °chit lumit cu 6re-careverosimilitate In o bAnuiall §i In acusare adush contrapuritAtit credintei de aliat a Imperatului, ear acestaproducand in mod artificial impresiunea, ca Polonia afost impedecath prin intervenirea Imperatulut in urmh-rirea foleselor sale §i astfel phgubith, pentru-ca prinacesta ort sh determine pe Austria a interveni cu matmulth botlirtre in interesul Po lonia, oil sh arunce asu-pra altora viva pentru infrangerea suferith 1). De Ore-ceinse nici acest ultim mijloc n'a avut efect, Polonia tot

s'a hothrit in cele din urma sh cedeze, §i a§a se explichfenomenul significativ, ca in conferenta de la 9 De-cEmvrie Malachowsky s'a invoit (cum s'a aretat matsus) dEfinitiv asupra stipulatiunilor principale ale trac-tatulut de pace dintre Turd §i Polonia, care a inlAtu-rat prin o renuntare fecuth in sEnsul dreptulut gin-tilor stepanirea dirEcth orl cEl putin suprematia poli-

1) Al un-sprelecelea report al plenipotentiarilor Implirate§tY.Tabgra de la Carlovgt, 27 Noemvrie 1698.

§i

ipt

587

tick la care atata timp §i atat de In zadar a rivnitacest regal asupra Moldovit. Bucurandu-se de acdsta,chiar cand a primit prima tire despre pornirea Polo-niei spre Incheerea pacii, ImOratul s'a exprimat, c6Polonia, primind de la Turd drept compensatiune pen-tru restituirea cator-va positiunl neinsemnate ce-Y adu-ceat regatulut mai mult paguba decat folos ni§te 16rY,

pe care nu le cucerise mai nainte, a obtinut conditiuniIn pat atat aNantagiOse ca ale ori-§i-druia dintre eel-alp coaliati i). i intoonal prccum mai nainte se gin-dia se Inchee pace cu Venetia §i fail de Polonia, Curtcadin Viena era scum gata sl Inchee malt dorita pace cuPolonia §i Mit de Venetia, care facea greutti 2). i

maY ales ajutorul ambasadorilor ImOrate§ti a fost ceeace a gent sl trd(I In manile Poloniei .cetatea Came-nita In stare nevalkuall (en exeeptiunea geamiilor,care urmaa A fie dkamate) dimpreunli cu Intrta arti-lerie, pe care Turd! o luaserli dud cu cucerirea ce-

tAtii.

Resultatul In dco4te favorabil al negotierilor a in-trecut atat de mult qteptarile plenipotentiarului regal,!neat el §i-a d at fart de rescrvli bucuria pe fall §1 aexprimat §i Impgratului In eel maY cillduros mod mul-tumirile sale pentru intervenirea pe cat de puternica,

') Rescriptal In! Leopold I. eKtrd ambasada Impdratacli dinsudul Ungariel drept aspuns la raportul el' de la 2 Decemvrie.Viena, 12 Decemvrie 1698.

2) Rescriptul Id Leopold I. cittrii ambasada impgritacli dea congresnl din Carlovq. Viena, 19 Decembre 1698.

588

pe atat de fructu6sh 1). Dupa-co a formulat in Ma re-gala instrumental de pace definitiv stabilit §i pentrudeplini siguranta l'a predat ca act .defiaitiv obligatorpe la sfIr§itul lunel Decemvrie mijlocitorilor, s'a unit §iel cn ambasadoriT 'Austria §i cu al Venetia, pentru-casa fad maT accesibil pentru pace §i pe representantulMoscovit, eare era Mae nelini§tit in urmo, aderarii lapace a Poloniel.

Afacerile PolonieT, iT scria el, nu sant andpe uscat, dar aunt intrate In ports.

Debi nu s'a tinut pe din destul s6m1 de dorinteleRepublica §i afara de acdsta in urma necesitatil amavnt sa fac concesiunT ce trec pests marginile puse deinstructiunile mete, tiind sdma de actuala stare a Po -lonieT, tot am socotit a fi maT bine sa string potrivitcu cererile furtuneT panzele §i astfel am preferit o com-pensatiune mica fats cu o ingrijitOrea amanare a paciT.IntocmaT dar precum Polonia, pentru-ca sa nu le facacoaliatilor greutatT la incheerea paciT, s'a multumit,ceea ce cere atat spiritul, cat §i litera legiT, cu ovoiall cu molt maT nefavorabill decal ceea ce cu totssiguranta s'ar fi putut obtine prin o negotiere urmatafara de pia o crutare ; tot astfel §i ambasadoral mos-covit, tiind sdma de nevoile timpuluT, sa binevoiasca,

a-0 reduce pretensiunile §i a se supune arangiameu-tuld stabilit de mijlocitori 2). Atat de malt s'a schim-

1) Al trey-spre-decelea §i al patra-spreiecelea raport al pleni.potentiarilor impgrAte§tI. Tabha din Carlov6t, 9 §i 12 Decemvrie1698.

2) Litters Legati Polonici ad Legatum Bloscoviticum, ddo. Pe-trowaradini die 12. Decembris 1698.

in-

589

bat dar f6ia, Incat unul dintre cel mat zelog adver-sart at paciT s'a prefhcut in cel mat zelos sustiitor atel §i staruia atat pe langh representantul venetian, cat§i pe langh cel moscovit pentru incheerea phi!. El in-sisth cu MI chldura sh proc6di curend la Incheereape cat de neapfirata, pe atat de dorith cath vremetimpul favorabil in va fi urmat de furtuna ameninth-tore, pentru-ca nu cum-va prin ac6sta prea lungh §i laTurd cu totul neobicinuith tritganire a negotierilor In-tr6g1 Both a aliatilor sh fie scosa din drumul sigur alsperantelor §i 'Math spre stand primejdi6se; chcl dachun asemenea naufragiti ar fi o calamitate pentru totialiatil, el ar tr(bui A fie un adeverat desastru pentruPolonia, care, strivith de o indoith sarcinh de Asboiti,n'ar §ti, pe care shg6th s'o abath mat nainte").

Se dice intro altele : (Meet mihi non ex integro voto Reipn-blicte negotium cessisset, multaque ultra grades gdata3 mihidinstrnctionis necessitati concessissem, attamen pensando mo-cdernum datum .Reipublicw nosfroe sinuavi vela, proutctempestas jussit et elegi potiiis tenuiter componere, pang(ultra optatw et tam necessariw Pads, et milli et foe-cderatis peniciosam aliquam (Deus avertat) moram ad-cferre, -a.

1) Littera3 Legati Poloniei ad Legatum Venetiarnm, ddo. Petro-waradini 2da Jannarij 1699.

cQuam maxims curandum Auto, ut hoc tam notinum Chri-cstianitati opus dum tempos fanet, dam Nnbila pendent, tempe-estatt et tot fortnitis quam primum subducamus, ne per tamc]ongas et Turcis plane insuetas tractandi mores ex undo, incquo nunc hnremus, uninersa (Dens avertat) classe ad fatalemcacopulum allidamns, cnins rei non nanos nobis debere snbessecmetns, ratio et coniunctirae monent. Jam nero (Deus auer,at) sipost tot irritos audores Nostros, post tanti pretij impensum

590

Prin amAnarea invoieliT cu Venetia §i a pacii simul-tane atirnatore de la ea cre§tea to mod Invederat Enerabdatorea sete de "pace a Poloniel, care se da pefatit In reclamatiuni pline de amarIcTune Ili care re-sulta mai ales din temerea marturisita fare de incun-gYur a unel Walla tatare§ti. Din Peterwardin, undoso retrasese Indata dupe celi stabilise proiectul de

tractat, lalalachowski le trimitea mered reclamatiuniambasadorilor austriaci. In fate ind6r6tnicieY neinvinse aVenetia fats cu P6rta inactivitatea desperate a aliati-lor deja satisfacuti In acost congres trebuia, aka IiceaeY, sa alba drept urmare neaparata o tengire primej-diosii. Cu mai multh furie se va descarca lose furtunanelnlaturata asupra Poloniel. Pe clod adecil regatulacesta se pregatia validiteze gata de lupta §i si-gur de victorie drepturile fats cu Turcia, Curtea dinViena mai mult pe silite decal prin persuasiuni, apr6peprin o naval& data pe nea§teptate l'a abatut prin pro-specte de pace de la acesta ; hind acum parte desarmatIn urma acestor prospecte, parte preocupat de inevita-bilul resboiti cu Brandenburgul, e greil amenintat denavalirile Tatarilor adimeniti de Tama Si de retragereatrupelor din provinciile de la sud, o primejdie, care nu-mai prin o pace seri6sa on printr'un serios r6sboifi arput6 sa fie inlaturata. Dace e decT vorba, ca regatul

'tempos, spe Alma) istins Pais ad extremum excidamus, quid4funestins nobis omnibus pralstare possemus ! sed prcesertim totanaalis afflicta Polonia, quce jam de facto duplicis belli onerepremitur, et nescit quod prius avertat teluni, quid sibi in eaenecessitate agendum haberet, magno Excellentiae Vestrae relin-(quo Waldo . . .

591.

PolonieT sa nu se socot6sca osandit a secera numal ne-norociri §i, cel maT fara de sfiala desconsiderat dintrecoaliatil saT, a se cai in vecT de ajutorul plin de sa-crificii, pe care l'a dat pentru binele Imparatului, darti paguba sa proprie, trebue orT sa se Inchee paceadupe trecerea celuT din urma termin pus pentru nego-tierT, orT sa i se dee PolonieT voie de a respinge ata-cul Tatarilor. El cere deci o declaratiune positive, dadInvoirea Venetia cu P6rta e, In genere, posibila ; dadnu e posibila, plenipotentiaril as se consulte cu el Sis stabil6sca Impreuna procedura impuslt de instinctulde conservare. El e de altminterT dureros atlas, pentruca atat Austria, cat §i Venetia iT tainuiesc adevaratelegreutati ale negotierilor ce se urmdza. El starue, insfir§it, ca ac6sta cerere aid sa fie trecuta In proto-colul ()Mal al congresuluT

In. ac6sta mitrturisire facuta despre slabiciunea Po-Ionia era cuprinsa, de§i numal In forma uneT dorintede consultare In comun, Si cererea ajutorulul Inarmatal Imparatului, o cerere, care nefiind din destul inte-meiata pe stipulatiunile (Art. JX, X, X1) ale tractatu -id de alianta, In fata dispwitiunilor nu tocmal ami-cale ale Carp din Viena fate cu Polonia a vea putine§anse de reuOta.

Tot atat de zelos a recurs Malachow3lci §i in inter-venirea mijlocitorilor maT ales la a IndamanaticuluT

Pagett spre a Inlatura primejdia navaliril in Polonia aTatarilor, iT asigura pe acetia atat despre dorinta de

1) Literae a Legato Polonico ad Legatos Caesareos missa e

Petrovaradini, 7 Ianuarii 1659.

pi

592

a incheia pace, cat gi despre alipirea catr6 alianti aguvernulul Oh, gi drept dual despre nests a depusin manile lor, ca un fel de Wog, proiectul de trac-tat subscris de densul In WI forma, ceea ce avea shfie o garantie pentru Incheerea plait in casul, cand vorprocede la incheere gi ceT- l'altI allay gi in deosebT giVenetia finch resistenth; dad, acesta conditiune nu seva Implini, documentul depus de Polonia avea sh fieconsiderat gi el ca neav6nd nict o valabilitate gi Didun efect 1).

Impetu6sa pornire spre pace a Po lonia it venia deminune la socot611 political din Viena, care a 'limasconsequenth panh'n cea din urma cliph, chci ea nu ur-mlirea, la urma urmelor dead scopul de a fi impinsh6re-cum farli de vole spre pace, 161u1 tuturor dorinteloret, de clitro aliatit et Ind6r6tnict. In sensul acesta d6-duse t6te Indrumhrile representantilor sel, chrora le re-comandase In deosebi, ca sh phstreze cu tot dinadinsulaparentele unei pretinse siluirl gi astfel la subscriereatractatulut sh be lase aliatilor anteietatea gi abia dupedOngit sit proc6da la operatiunea finale ; ear dad, acestan'ar fi cu putinth, sh inchee de o data cu cel-Palti,poftitt cu tot dinadinsul la acesta, dar Did inteun casnu mat nainte de cet-Palti; In deosebt fall cu Poloniaaveat sh inv6ce motivul, di In virtutea ordinet naturalecel ce a Incheiat mat nainte negotierile are sh gi sub-aerie mat nainte 2). Et at gi reugit In adev6r sh stir-

2) Literati e. Legato Polonico ad Mediatores scriptae. Petro-vardini, 11 Iannarii 1699.

2) Scris6rea Comiteld Sinsky clita Comitele Ottingen, Tien,12 §1 21 lanaarie 1699. Scrisorea a celnia -li citriS Comitele

593

ndsca In ambasadorul moscovit jalusia fath cu Poloniaastfel sa -1 determine pe nesimtite a subscrie cel

clantAiii pacea, ceea ce s'a flat la 24 lanuarie, numaTca Wosnizin, nevoind nici astl-datii sit tie sdml de mij-locitori, a Incercat sit facl §i lucrul acesta prin ascuns§i WA de §tirea mijlocitorilor, lose plenipotentiaril tur-ce§ti nu i-afi permis-o acesta. Acest succes diplomatical representantilor austriacl a fort un insAranat pasfAcut Inainte pe calea pAcii §i o ImbucurAtOre victorieasupra uneltirilor Venetiei ; cad staruintele puse deRuzzini pe Mug& ambasadorul Poloniel §i pe langl alRusiel, ca'n nici un cas sit nu subscrie tractatul depace maT nainte de AustriacT, temperasera In mare gradnerabdarea cu care ace§tia a§teptaii la Inceput pacea 1).

Schlik. Viena, 21 la n nari e 1699, in care se all pasagiul voios :Vos Excellences se doivent imaginer qu'elles sent reduites an jende la Sveve qui s'apelle cRechanierle gang du voron' ; en lejouant avec circonspection et addresse, elles y gaigueront lapartie,.

Rescriptul lui Leopold I. clitrii plenipotentiaril impdriteld dela congres. Viena, 26 lanuarie 1699.

Lettres du Comte Schlik au Compte Kinsky, ddo. Camp deCarloviz, 2, 12 et 26 Janvier, 1699. In prima se dice:

(Le dit ambassadeur (de Venise) noes a entierement anszi re-cvoltd le Polonois et le Moscovite, qui ont fort ralenti leurs im-cpatiences, depuis qu' ii lea a si instament prid de ne seulement4pas soucrire (sic) leurs traittes decant nous autres.. Ear Inadona :

thous avons apris depuis, que se Mr. le Moscovite nous von-cloit faire nn coup fourre, en signant sa dite trdve a l' insceilanzeme de la Mediation ; mais les Tures ne vouloient pas legpermettre s.

In diaa 1ncheeriT el aerie chiar din sala de conferente : cLe

59,838. III. 38

§i

i)

594

Sub asemenea auspicil a sosit diva de 26 Ianuarie,care In virtutea intelegerii luate Intro ca-lalti coaliati(afari de Rusia) fusese push ca termin pontru subscrie-rea tractatulul duph-ce hothrlrea irevocabill a Imp6ra-tulul de a Incheia paces a ie§it Invingatore Si fath cuimpotrivirea Ind6r6tnica a Venetia, ca maY nainte fatitcu a Po Ionia §i Rusia. Ruh cbiar §i In ac6sth 4igrbatorOsch a Mut Inainte de §edinth obiectiunl Inceea co prive§te lirul subscrieriI actuluY, WY, In dudsinvoieliY flicute, el voia sh subscrie numai duph impe-riall §i numal cu multh greutate a putut sii fie indu-plecat a subscrie deodata cu den§il.

Aasti lain* dar dintre t6te cea maY importanta§edinth, In care congresul §i-a Incoronat opera atftt degrea, s'a fAcut cu mare solemnitate §i cu toth pompaexteri6ra, care era cu putinth In o localitate atftt depustie. Trecerea ambasadorilor cu trasurile for la loca-lul congresuluY, citirea §i verificarea instrumentelor depace, subscrierea §i schimbarea lor, salutarile reciproce§i s6ruthrile de pace ale fericitilor ambasadorl §i asis-tenta poporulul ce navIlise din t6te *tile spre a luaparte la actul de bucurie, tote se potriviat cu digni-tatea §i Cu importanta actiunil, precum Si cu va4a suo-

<chapelet a commence it Be Mier par Moscovie, le quel poussdpar un motif de jalousie, que nous lui avions insinud adroite-<ment, fit la sienne (sonscription de pada) avant hier, c' est<a, dire le vintquatridme passé. Pologne n' anroit pas hesitd un<moment it le suivre, si cela ffist arrive plutot, et que enga-gement des Imperiana dtant dclattd, i1 n' en east pas pris aussi<tin pour ce memo lour -ce; cependant ii a passé encore de-e vant nous..

1'

595

veranilor Imp kap §i cu rangul Ina lt al representan-tilor lor.

La masa festiva, pe care Lordul Pagett, ur4itorulprincipal al pacil, li-a dat-o tuturor ambasadoriloraflati acolo Intru serbatorirea impacarii §i la care atluat parte l}i Malachowsky §i Ruzzini, a fost singurullucre caracteristic absenta lut Wosnizin, pe care marealei anti patie contra ambasadorulul Poloniei l'a Impe-decat a lua parte la serbarea de bucurie a sotilorsgT 3) ; el tot nu putea sä-1 ierte pe acesta, pe care serapmase In propriul sat interes cu atata Incredere, cal'a parasit In mijlocul nasuintelor sale contra pacil §il'a las at In o sup6ratere isolare.

Astfel a repurtat diplomatia fins a Impgratulut Inacest memorabil concurs asupra pornirilor rasboinice Inparte prefacute ale aliantilor sat o stralucita victorie,

care pentru Austria a adus r6de bogate §i a exploatatactivitatea aliantei mat ales In folmul easel imperiale:grett amenintatit la inceputul rasboiului In propria elcapitals §i nevoita a g cauta scaparea in ajutorulstrain, ea stetea la incheerea rgsboiului inzestrata cuun spor de tars, de putere §i de va0a, precum Si cunimbul victoria, care, cu Ma rivalitatea Frantel, apasain cumpana politica a Europa cu .atat mat gret, cucat mat Invederata era scaderea puterit Turciel pornitespre peire. Astfel a ajuns §i Polonia la Incheerea §i lasubscrierea at formals a pacil de la Carlovat, prin cares'ati restabilit vechele hotare ale Moldovit §i s'a sta-

I) Diariam and Ceremoniale des Karlovizer Friedenscongressesvom J. 1698 n. 1699.

596

bilit pe basa posesiunil avute lnainte de cele done rhs-b6ie sc6terea acestel provincii din sfera Po Ionia decla-randu-se pentru viitor inadmisibill orIli-ce pretensiunea unei part! asupra teritoriulu! st6panit In mod legitimde cea-lalth parte, precum §i or! -§i-ce Intindere de gra-nite facuth in mod unilateral de vre-unul din cele donestate (Art. I). Regele Poloniel s'a obligat, prin urmare,a evacua pe deplin tote cethtile Si localithtile ma! midor! ma! marl, care In lhuntrul hotarelor de din naintede cel din urma rhsboiti all lost cucerite §i erati Andocupate de trupele polonese, §i sh le lase fArli de ocu-patiune militara, !neat Moldova, pe deplin eliberath, sase p6th ear bucura de Edges, In care se aflase malnainte de cel din urma rhsboiti (Art. II). Acdsth de§er-tare a Moldovil de catr13 Polones! §i de§ertarea cethtilCamenita de catril Turd trebuiall sh se Indica pe laInceputul lune! Martie, ear prima trebuia sh se ter-mine cat ma! curAnd, ear adoua panh la mijlocul Lune!Maih, lasandu-lise locuitorilor din localithtile §i de peteritoriile de§ertate deplina libertate de a rtimInd acashor! de a Mop cu avutul for pe trupele plecate. Art. III).Pentru ocrotirea teritoriulu! polonez §i a propriethtilPolonieT s'a stipulat Intr'un alt articol respectarea re-ciproch a hotarelor din noll stabilite pentru cele donestate §i garantarea avutulul supu§ilor a§e4atI In dis-trictele de la hotare ale ambelor part!; ordine severe§i sustinute prin o sanctiune suficienth aveah sh Ii sedee capeteniilor de provincil limitrofe §i anume Vizirilor,Beglerbeilor, Hanulu! tittitresc §i Domnulu! din Moldovapentru inviolabilitatea teritoriulu! §i a avutulul polones,ear in casurile de adevhrath digresiune §i de turburare

597

trebuia sa urmeze neaparat atat despagubirea, eat §ipedepsirea comandantilor negligenti.

Tot astfel §i Polonia promitea respectarea deplina, ateritoriului tnrcesc. (Art. IV). Alungarea din Moldova aMari lor din Budgiac, precum §i a altor Mari, careIn timpul r6sboiuluT trecut se ap4asera pe teritoriulacestel pri cu de la sine putere i contra drepturilorasignate Poloniel prin tractate, precum §i oprirea obici-nuitelor for navaliri in Moldova (Art. VI) eras stipula-tiunT tot atat de priinci6se pentru Moldova, ca pentruPolonia. U dispositiune a tractatulul obliga, in sfir§it,pe Domnul Moldovil sa-0 dee silinta de a trai, ca mainainte, In buns intelegere de vecinkate cu Polonia §ide a EU da nici ada post, nici ocrotire turburatorilor dinPolonia on celor din Virile supuse Imp6ratului, ci a-Iextrada guveroulul lor, o indatorire ce i se impune §iMunteniel. In schimb se obliga 0 Polonia sa nu deeadapost fugarilor din Moldova §i din Muntenia, ci sa-Iextradee Voivo4ilor, data de pe teritoriul polonez s'arincerca sa turbure lini§tea acelor led. (Art. X 1).

Intocmal .precum Polonia rivnise la Moldova, a rtvnit§1 Austria la Muntenia. De§i inse au trebuit amandouesa renunte la indeplinirea dorintelor sale, Regele s'asupus numal cu extrema repulsiune pe dad Imporatula Mut lucrul acesta cu multa Indemanatacie, la timpoportun §i 6re-cum jucandu-se ; Austria avuse de gaudmai mult sa fad o recun6§tere §i sa sondeze terenul

1) Instrument= Pacis inter Seren-mos et Pot-mos Regem etRempnblicam Poloniarnm, et Excelsum ottomanicum Imperium adCarloviz in Sirmio in congressn tienerali Confoederatornm Pleni-potentiariornm confectae 1699, 26 lannarii.

598

decat s& ridice pretensiunl positive, mai mull s& fado incercare aproximativl decat 0-0 tusu§dscA in t6t1seriositatea Muntenia.

Anca'n anul 1689, consult* asupra conditiunilor depace ce urmaii a fi puse Portii, Comitii Anton CaraffaSi Ernest Rfidiger Starhemberg ati dat Imporatului sfa-tul, ca 0, sthruie a caltiga nu numai Arddlul, ci tot-odatl §i Muntenia, ear acdsta Cu atat mai vtrtos, cu

cat Sara acdsta, find 0 de altminterl o provincie late-ral& a cordneT ungare, declarat de curand prin odeputatiune special& supunerea §i oferit tributul §iastfel a recunoscut in tOth. forma §i a 0 executat In-corporarea ei in regatul ungar. Asupra Moldovi!, care§i altfel numal cu anevointh, s'ar putd obtine de laTurd §i a clireia sttipanire §i aphrare in starea en de-Ovirgre plirliginith, in care se afla, ar costa cheltuellmai marl decat veniturile, pe care p6te s& le aducti,ambit tin sli se intind4 pretensiunile austriace numaipentru-ca prin o renuntare In ea s& se obtie cu atatmaY u§or acceptarea allor conditiuni puse de Austriaciori pentru-ca in schimb 0 se c30ige vre-o aft& con-cesiune ; in tot casul inse ar trebni 0, se cdrli atatpentru Arddl, cat §i pentru Moldova §i Muntenia fertarearestantelor de tribut 1).

1) Abgefordeites allervaterthinigst-vnuorechreiblichee gueth-achten des Antonij Grafen von Carafe, das Negotium et IdeamPule cum Turcis betreffendt. ddo. Wienn, den 11. Januarij1669.

Gatachten vad Maiming des Grafen Ernst Rildiger von Star-hemberg, die Conditionee bey denen Tractaten mit den Tiirkhenbetreffendt. dd. Wienn, 28. Februar 1689.

2i-a

2i-a

599

De Ere -ce Inse Imp6ratul prin resolutiunea de la 2Septemvrie 1690 .a acordat Moldova regatulul polonez§i a reservat numaT Muntenia pentru sine, a dat §i

And atunci lucre sub pregedinta Cardinalului Leopold de Kol-lonicz o comisiune institnita de Impe'ratn1 pentru organisareaNevoqttistei salt din nod cuceritel partI din lingerie, gi parte in-tegranti din acesta avea sg formeze gi Muntenia ce urma, pre-cum sli spera atuncI, sa tree& sub stepanirea ungaro- austriadi.

Intre propnnerile acestel comisinnI, pe care Kollonicz le-a en-pus prin raportul de la 22 August 1689 aprobAril Impgratnlui,merits atentinne urmAtdrea :

4Dasz von dem hungarischen Clero ein antachten abzurfordern48ey, ob nicht dasz Concilinm tridentinum respects deren die«Geistlichkeit betreffenden vortrefilicheu Sanctionen im

Hungarn weiters vndt in mehrern anzunehmben. Quoad«religionem hingegen, welche in Hangarn diversi generis, vndt«deren theils divetaliter acceptiret, theils allein toleriret werden,«wurde deliberiret, dasz der Zeith Rbstraliendo a reformatione,«allein znetrachten ware, wi e per Vnionem cum Ecclesia romana'die Catholische Religion zn erweittern, allermaszen cum &odaemit denen tolerirten griechiach- vndt Arianischen Secten diese«jiingste Jahr an etlichen orthen practiciret warden; Worzueemeistens contribnirete die Verschaffung der Subsistenz Ihrer«Geistlichen, die auff die helfte, was oben filr nnsere BischOff«nndt Pfarrer eingerathen worder, fiir disszmal verwilliget wer-«den kiiatee.

Insircinat da parerea asupra acestor propnnerI, ComiteleKinski face in deosebi asupra celei mat sus citate nrmatoreaobservatinne

§ 10. Wegen kanchmung des Concilij Tridentini ist zwahr keinbedencken, dasz hieriiber it Clero miige diberirt werden; Alldie-weilen aber intnitu Cleri dem Statui saecnlari viel praeiudicir-liche Sachen daselbst seind angeordnet, So ist bekands, dasz

a-g1

:

%big-°retch

600

ambasadorilor ser trimie la congres tot in acest seasinstructiuni, inshrcinandu-T, ca sit to lase numal in ceeace prive§te Moldova deschis drumul Polonesilor ce pre-tindeat sh li se acorde ambele thri. Cat pentru Mun-tenia, el' an fost insarcinati a pone conditiunea, ca

Domnul eT All declare supunerea atAt Sultanulul, cat§i Imphratului ca dupfi mot-tea luT BrAncovanu ambitsuverani sh aiba deopotrivii dreptul de a confirma pesuccesorul ce se va fi ales,. ca tributul acestel proviucilsh fie stabilit priu comun acord §i sa se imparth intrecele done impgrAtif §i sa nu maY fie sporit in viitor,ear Domnul sh se bucure de protectiunea §i de sprigi-

ernandtes concilium Tridentinum quod baec et alia, et extra dog-mata &lei in maisten Kiinigreich und Landen Europae nicht ange-nommen worden, uudt so viel da billicher anstehe, ob nichedeliberation allein von dem Hungarischen Clero, cum exclusionestatus Politici, solle angestellt, vnd dessen einweitigen sentimentnach dasz nich allein respectu deren die Geistlichkeit betreffendenvortrefflichen sanctionen, sondern auch in einem mehrern in Hun-;aril auzunehnen seye. Hette also vermein et, dasz hieriiber nichtallein der Clerus, sondern die gesamte Stinde fiiglich zu delibe-riren und, wasz zu amplectiren, oder nich zu acceptiren seinmtichte, Ihro Kays. und Kinigl, maysth guttachtlich zu allergni-digster decision vorzutragen hetten.

In materie de finance Kinsky a Mot observatiunea : daszpraetextu der miteinziehung in's mitleiden derienigen, so bisdato von denen contributionibus exempt gewesen, nicht dasz Sie-benbilrg-Wallach- and moldawische, auch des neoaquisiti contri-butions Wesen mit dem hungarischen vermischet werde, und sievon alien diesen nicht mehr dann die dritthalb millionen iarlichzuerhiiben hetten'. Acdsta alusiune se face la suprematia aust-riaci asupra tdrilor romfine, pe care speraii a o stabili in en-rend.

pi

601

nul ambilor Imp 6rati §i carmuiascA tars in de-plina §i sigurantl 1).

Debi in aparentl Imp6ratul nAsuia numal la Impar-tirea egalli a suprematiei Intre Austria §i Turcia Inceea ce prive0e Muntenia, mai era In dos §i sperantaascunsli, de a Inlatura cu des6vir§ire Inriurirea turcdsciicu ajutorul Principe MT Brancoianu 0 al urma0lor lul§i d'a face In cele din urnii pe Austria singura sta-panic

Nu mult timp In urmg, inse Curtea din Viena s'asimtit din deosebite motive indemnarl a mai Ma, Insuspensiune validitarea pretensiunilor sale asupra Mun-teniel §i a o reserva peutru o conjecture mai priin-ciOsl.

1) Instilled° pro Legatis Plenipotentiariis Caesareis ad Trac-tandas Indncias cum Turcis, comitibus ad Ottingen et Schlik,ado. Eberstorfii, 26 Septembris 1698.

§ 20. Non dubitandum est quoque quin Poloni Moldavia etWallachia mentionem injectnri sint ; ut autem Legatis Nostris

non desit quid circa haste provincias Polonis olim dedaraverinms,habent hie sub No. 9-no adjunctam Nostram resolutionem die2-da Septembris anno 1690 Poloniae datam, ex qua nostri nbe-rias percipient, (palter ad repetitas Serenissimi quondam Regisinstantias Moldaviam eidem cesserhnus, ins Nostrum circa Vale-chiam Nobis integrum reservando.

§ 21. Nunn autem quad modo dictam Valachiam, LegatosNostros stipulari volurnns, ut ejus Provineiae Princeps utriqueImperatori homagium praestet, et post fate jam gubernantisPrincipis uterque, tam Imperator Romanorum quam Turcarum,novum a Provincia electum Principem confirmet, tributo, de quoutrinque convenerit, aequaliter inter utrumque Imperatorem dis-tributo, nee deinceps augendo gravetar. Caetera vera sub utrius-que pads centis Imperatoris protectione tueatur, vivatque securusa quietus.

sA-0linigte

602

Mijlocirea puterilor maritime era adecl condi* ee-1drept, cu moderatiune intel6pt6,, dar cu o crutare, care,cel putin dap/ plirerea austriacilor, atingea limita all -biciuniT §i astfel nu prea promova interesele caseT im-periale §i nu dedea destul nutremOnt sperantel de aput6 realisa t6te dorintele el 1). La adsta se mal ddiuga§i lucrarea neincetata, pe care o s6v1r§ia la Port.Franta, care se folosia de t6te mijI6cele, ca sd r6stornepe Mehmet Effendi §i pe Mavrocordat, plenipotentiariIdoritorl de pace, §i In vederea acestuT stop Osia un

1) Lettre do Comte Schlik au Comte Kinsky, ddo. Camp deCarloviz, 18 Novembre 1698.

(La Mediation de Milord Paget est conduite avec sagesse etc moderation, mais, soit Vous dit sons an dernier secret, d'uncautre cotd si pauvre et si sterile, qu' elle nous sert de fort pencde chose. Its souffrent insultes, reproches et menaces, sans oser=piper devant ces Messieurs la*.

Reponse du Comte Kinsky an Comte Schlik, ddo. Vienne, 25Novembre 1698.

(Nous aeons icy remarqud avec beancoup de chagrin la foi-blesse de la mediation, et Pon en a parld vigoureusement a Mr.l'Envoyd d'Holande Hopp; y allant toutefois de l'honneur de leurmaitres et de leur propr' it faut esperer que pour le maintenir,it y ferons pour a la fin leur devoir, ut pacta convents serven-tar, sans quoy si ce congres se rompoit, ce ne seroit pas nous,mais eux et le Turcs qui l'auvoient romps,...

Cu deosebire slabit §i fara de efect a fost mijlocirea in ceeace prive§te interesele religiuniT catolize, 1i mind astfel se ex-plicit respingerea cererilor Mute de Impgratul in cestiunea acdsta.Marsigli 11 eerie in cestiunea acesta (5 Noemvrie, Campo d'Col-legati a Carloviz) comitelaT Kinsky.

gin pnncto Religionis sento puoca bnona disposizione, con miosommo dolore vedendo li Mezzani poco propensi a cis con con-cetti, the li Preti nostri scandalosi, e tutti Franceai a Constan-

603

raym In Muftiul, care combatea paces 1). Voind dedsa ri3duca papa la gradul dorit penibilitatea §i nelndu-plecarea produsa de aceste tor lurid In comisaril tur-ce§ti, Pagett a propus mijlocul In Turcia totdeaunainfalibil de a-I ca§tiga promitandu-li-se marl sume debani. Propunerea ar fi fost primita la Viena, lase cuconditiunea, ca r6splata sa urmeze numal dupace seva fi flout serviciul, i astfel and In 4iva dupa sub-scrierea tractatulul de pace Pagett a staruit In seri-s6rea sa de felicitare sa fie implinita promisiunea ce sefacuse 2).

tinopoli non meritino tanto impegnio, e tante altre accidentalicause, che non fanno al merito di quella religione, che profe-siano, e che 6 it fondamento del hanate, ed ulteriori . vittorie,preledendo cite non un Cuacaro, ed Ugonoto, e ScismaticoGreco tiraremo poco d'utde al debito cite tutti habiamo, epiaccia Dio che non ne segui declamatione fra viventi e posterip.

1) Lettre du Comte Schlik an Comte Kinsky, ddo. Camp deCarloviz, 5 Novembre 1698.

cDu reste, les Francois bercent le diable a la Cour du Grand-Seigneur. Its ont fait des efforts pour perdre Reis-Effendi etMauro-Cordato. Its s'attachent as parti de Mufti qui est contrairea la pail. On pourroit, ie croi, en fort bonne conscience prierDien pour la conservation du Vizir.

2) Lettre du Comte Schlik an Comte Kinsky, ddo. Camp deCarloviz, 5 Novembre 1698.

eMilord m'a de nouveau pule avec beaneo-ip d'empressementsur un promtsse d'argent en faveur des plenipotentiaires Tures,et qu'il croioit qu'elle ne scauroit Ore inferieure a cello quiavoit etd faith antrefois par le Chevalier Houssey. Je lui ai re-pondu quo i'avois remarqud beaucoup de bonnes dispositions pourcela et nommement de la part de Votre Excellence, quand it yanroit un coup d' kat a faire. 11 me demanda s' it en pouvoitetre seur ? Je lui ai repliqu6 que, la recompense naturdlement

604

Ceea ce fuse la Viena a fost mai ales hotfiritor eracererea Vacua in acela-51 sens de Brancovanu, care in-cepuse a-1 bfinui pe Mavrocordat1 Acesta adecil, care ceruse pentru fiiul mane fiicei lui Brtincovanu,dedea silieta sA ca4tige pentru sine insull DomniaMunteniel drept resplata pentru serviciile aduse la in-

suivant le service, it pouvoit entretentis faire esptrer, et quaie Vous en envois ecrit pour etre antorize plus particulierement.Votre Excellence eat prig tres-humblement d' ordonner a 1' am-bassade ce qu' elle aura a faire la deans.

Lettre du Comte Kinky an Comte Schlik, ddo. Vienne, 25Octobre 1698.

(Pour ce to' eat dell' borsillo secreto, Toy q& it y ayegrande dinette, it faudra tacher d' en trouver et vows en remet-tre quelque chos' an premier ; je e employeray de bonsceante.

Lettre du Comte Kinsky a Lord Pagett, ddo. Vienne, 14 De-cembre 1698.

c Je ne doute pas qu' en la distribution des largesses Impe-riales destinies aux Ministres Tures, an cas que la pail a'ensuiv effectivement, les Ambassadeurs Imperiaux y suivant lesdirections de Votre Excellence qu' ils attendront sans dontes-.

Lettre du Lord Pagett an Comte Kinsky, ddo. Carlovitz, "/aoDecembre 1698.

Touchant la distribution des largessea Imperiales, dont VotreExcellence fait mention, la discretion et prudence des Ambassa-dears Plenipotentaires de Sa MU Imp-le eat tells qua sans direc-tion ils en disposeront sans doute trios a propos, selon les inten-tions genereuses de Sa Sac-e Maj-te Imp-le..

Lettre du Lord Pagett an Comte Kinsky, ddo. Carlovitz, 27Janvier 1699.

Votre Excellence refiechira a /a promesse qu' on a avanceeaux Ambassadeurs Tures, des marques de la largesse qu' ilspourroient recevoir de /a generense liberalite de Sa MajesteImperiale).

sea

in'

idl

n'

605

cheerea pdciY. Pentru-ca sit nu dee dar acestul rivalprimejdios un punct de ra4em sere a banui, ca cerereaAustria In ceea ce prive§te Muntenia e inspirataBrancovanu, §i pentru. ca sa nu cap, in deplin discreditla Porta, Domnul a cerut atat prin secretarulDindar, cat §i prin scrisOrea lul 1), ca acdsta condi-tiune ad fie suprimata de Austriacl §i ca Muntenia safie trecuta cu vederea In congresul de la Carlovet. Dan-

sOmIi, ca in cererea acOsta e de maY multa ocro-tire §i garantie pentru Domnul Muntenia decat de vre-un folos apreciabil pentru interesele Imp6rate§ti, §i caIn fats staruintelor opuse ale Grecilor, ale Muntenilor§i ale Turcilor sustinerea el ar trebui sa dud la totfelul de uneltirl, de neajunsurl §i de strInitorarl, a ca-rora combatere nu sta de loc In report cu valOreaachisitiunii, ImpOratul, in urma propuneril sustinute deKinsky, a luat fara de amenare hotarlrea de a re-nunta la o pretensiune 2), care lila de altminterY anputea sa alba val6re §i urmari priinciOse decat findsustinuta in deplina intelegere cu Brancovanu. Plenipo-tentiarii austriacY as primit dar insarcinarea de a nuface in congres Bid o amintire despre conditiunea pri-vit6re la positiunea viitOre a Domnilor din Muntenia,dad nu se va fi vorbit pans atuncl despre ca ; earin casul, ca ea a fost deja puss In discutiune Turcilse marginesc la respingerea el, plenipotentiaril impOra-tqtY sa trOca in tacere peste ea §1 s'o lase sa cada.

') Litterae Principle Wallachia° ad Comitem Kinsky, ddo. Pi-testini, 17 Octobris 1698.

2) Scheda Comtis Kinski ad Caesarem, ddo. Viennae, 27 Octo-brie 1698.

de

s6A

dulT

pi

606

Dacl !use Turcii nu s'ar multumi cu simpla treceresub Were a acestei clausule, ci ar pane conditiunea,ca ImpOratul sA renunte In mod formal la tote drep-turile sale asupra Muntenia Si 84 recun6scl sl prematiaexclusiva Turciei asupra acestei provincii, plenipoten-tiaril erafi InsArcinati, ca on sl nu tr6c1 pasagiul pri-vitor la Muntenia Intre conditiunile puse de Imp6ratul,on sa -1 tempereze prin vre-o altA clausulA evasivA ast-fel, ca renuntarea lacuti de astA-datA mime de dragulpacil sa nu se Intel6g1 Ca Sind definitive, ci numal cauna provisorie 1). De ore -ce acest ordin a sosit la loculcongresulul mai nainte de a fi fost formulate conditiu-nile ImperAte§ti, nu s'a flcut In lista presentatl putinIn urml despre pretensiunile austriace nicl o amintiredespre vre -o pretensiune asupra Muntenia §i cestiuneaac6sta importantA a fost deocamdatii resolvath prin tA-cerea ambelor parti 2), caci Curtea din Viena nu era deloc dispusA se renunte la drepturile el, ci mime aamAnat validitarea for pentru altA ccasiune mai priin-ci6s6. Cad fiind pusA In tote seriositatea o conditiunein cestiunea ac6sta, ar fi puse In joc tote resultatelenegotierii de pace, dad Tamil ar fi refusat, ear impe-rialii ar fi staruit cu tot din adinsul asupra el ; ear

') Lettre du Comte Kinsky an Comte Schlik, ddo Vienne. 1Noembre 1698. Letters del comte Marsigli al comte Kinsky,ddo. Campo de Collegati a Carloviz, 5 Noembre 1698. Seris6reaoficiall a comitelui Kinsky catrg ambasada ins/mi-ng-a en negotierile de pace, in ceea ce prive§te Muntenia, ddo.Viena, i8 Octomvrie 1698.

2) Raportul ambasadei ImpgrIte§tY din tabgra de la Carlov6i,ddo. 5 Noemvrie 1698.

imp6rittescit

607

dach 1311 ar fi fost sustinuth pang In sfirOt, ea duceaneaparat la o renuntare facuth fie In WA forma, fie

pe tacute. Actuala trecere sub thcere avea, din contra,cat pentru pretensiunile ImperatuluT, avantagiul, ca pede o parte In present nu se renunta, ear pe de alta sephstra putinta de a resolva In impregiurhrT maT fa-vorabile cestiunea remash de asth-date, neresolvata.

Punerea In discutiune a acestul obiect era apoT

de o importaut secundarh i pentru cuventul, ca, avendsperanta bine Intemeiatit de a cagiga Ardelul, Imperatulavea prin relatiunile de vecinetate din not stabilite §iprin alipirea tainice, din not confirmath alul Brancovanudestulh ocasiune sh-§I c4tige pe nesimtite InrIurireacovIr§itere In Muntenia, Iolaturand pe a Turcilor.

Curtea Imperatesch nu avea de altminterT nicT eadeplinh incredere In Mavrocordat, pe care-1 c4tigase,ce-I drept, promitandu-T banT, care inse era tot evasiv§i nu pe deplin maleabil ; ea a dat decT ambasadel aust-riace din congres indrumarea, ca sh compare articolulredactat de Mavrocordat In tractatul de pace cu celstabilit de ea in mod independent in conferentele el §ish obtie prin intervenirea mijlocitorilor o concordare aamendurora '). Nelncrederea acesta s'a dat pe fath §i in

') Rescriptul Id Leopold I. citrii plenipotentiariI Imphate§tide la congresal din Carlovet. Viena, 24 Noemvrie 1698. Pasaginlprivitor la acesta e : 'Sonsten haben Wir auch in Vorlesang dercproiectirten Articuln gnadigst wahrgenohmen, das selbige nachc dem Stylo des Mauro Cordati concipirt sein. Nun hat zwar der-cselbe dergleichen auch vormahis alhier zuthun praetendiret, mancaber Ihme solhes nicht angehen lassen; diesem nach haltencWiir gngdigst fiir rathsamb, dasz Ihr Ihme zwar Ihre Ttirckhischec proiecta formiren lassen, hingegen Eiiere proiecta auch aided-

608

instructiunile date ComiteluT Wolfgang de Ottingen, pre-§edintele consiliulul imperial de asboia, care a Posttrimis la Constantinopol ca mare ambasador, drept liniede conduit pentru implinirea importanteT sale misiuni.Pupa-co din jos de 'Salaukemen, la hotarele dintreTurcia §i Austria, va fi schimbat cu plenipotentiariTturce§tI In preset*, ambasadorilor mijlocitorT actele deratificatiune §i va fi avut audienta solemnA la Sultanul,el avea salT dee Ma silinta, ca al promoveze afacereadelimitriT grauitelor §i si o resolve in mod pe cat seva putd de favorabil, va cauta lose cu indemanataciesb potrivdsea lucrurile astfel, ca nu Mavrocordat, ci

Reis-Effendi sa fie insarcinat a negotia cu el ca comi-sar al PortiT afacerea acdsta, dar farli-ca sa excluda Inmod formal §i astfel jigndsca pe Grecul dibaciti, acaruia puternicl inriurire nu trebue sa fie indreptat1contra guvernulul imp6ratesc ').

cczen, et super productis ea utraque parte proiectis, vermittelst'Zuthun der Mediatorn ein Vergleich zu treffen succhen, in denantwurff der Conditionen aber vnd des tractat selbsten mehrereden stylum Christianum alsz Turcicum (wie es vormahls in de-'nen tractaten alzeit beschelien) observiren sollet,...

l) Continutul instructiunilor date de consiliul de rhboiil la 24Septemvrie 1699 comitelui de Ottingen marele ambasador impkg-tesc la POrta. Alineatul privitor In acesta sunk:

(8-vo. . . wie dann durch die anf dem friedens congress ge-cweste Tiirckische Plenipotentiarien, denen bis zu endigung derdgranitz schaidungs negotiation die mithabende donativ zurnckhtzuhalten, das Kayserliche interesse, and vor allem die granitzcanligenheiten am beaten zn poussiren, and vielleicht das dien-.sambste were, wann dexter& die each dahin zubringen, das der411eis Effendi als Commissaries mit lhme Ottingen in nambentder Porten so zutractiren verordnet wurde, das deszhalben dem

s

609

Dad iuse Curtea din Viena a avut dibacia diploma-tick de a Ma prin pacea impusa la Carlov6t, pentrutotdeauna rancinile iniluentel polonese, care cuprinsesedeja Moldova §i se pornise §i spre Muntenia, tot iI maTremanea, ca consequent a, problema de a scot@ ambele

principate atat de sub stapanirea turc6sca ce le apasain present, cat §i de sub preponderanta rusdsca, sprecare eraA impinse, ce-T drept, mal mull in viitor, prinsimpatiile for religionare. Instructiunile Imperate§t1 in-dreptat spre ambele directiunT activitatea luT Ottingen.Cu deosebire Brancovanu se bucura de binevoit6rea pur-tare de grija a Curtil din Viena, care, bind s6ma dealipirea dovedita de el panel atuncT §i de necesitatea dea se asigura in interesul Ard6luluT §i pe viitor de de-votamentul luT, l'a recomandat cu tot din adinsul inspecials amicie a marelui ambasador §i in cea maT efec-tiva panel §i ocrotire aluT, inse recomandandu-I cuve-

nita precautiune, pentru-ca nu cum-va printeun zel

exagerat sa-1 pun pe protegiat In blnuiala la Nal,§i indrumandu-1 sa se pupa sub conducerea lul Bran-covanu el insu -I in ceea ce prive§te mijI6cele §i chile.

Acea-§I procedere avea sh urmeze §i in ceea ce prive§tepe Domnul Moldova 1).

:Mauro Cordato keine exclusiva gegeben, noch Er disgustieret,.within dem Hayserlichen interesse, gleich Er es wohl thnengkhOnte, zoschaden veranlaset werden 'age, welchen sehr deli-gcaten passum Er Graf Ottingen nach denen in loco vorfidendencconjuncturen fur ]firer Maytt Dienst wohl zu tiberlegen wisszen(werde,.

1) 18-vb. Seye zwahr in instrumento Tucis wegen des Hospodarsvon Wallahey aus semen ursachen kheine meldang bschehen,

59,838. III. 39

610

BrAncovanu §i dupg Incheerea pacii de la Carloat I§Idedea meret silinta Ali asigureze ne§tirbitg gratia §iocrotirea Imperatului, §i acesta cu atat mai virtos, cucat sten din ce In ce mai lumin6s1 a luT Mavrocordatit umplea de ingrijire tot mai mare §i-1 Impintena laindoitg priveghiere. Cand dar veduva predecesorului sea

erban Cantacuzino se preggtia sit piece in Turcia, elvedea in ea o adversary ce-I urze§te peirea §i a rugatsub sigilul celul mai adenc secret pe guvernul Imperg-tesc sa Impedece cu on -ce pret trecerea a pe teritoriulturcesc. Mai nainte lose de a fi Incuviintat cererea acesta,Curtea din Viena a crept de cuviinta a lamuri mai deapr6pe faptele 1). Clod apol Ottingen, folosindu-se Incgletoria lui pang la i§tov de o corabie, a atins pe lasflr§itul hula Decemvrie 1699 la Feti§lan hotareleMuntenia, Principele nu numal i-a trimis printr'undiregator de la Curtea sa salutary respectu6se, ci a tri-mis tot o datg In calea lul, la Ruscluc, o deputatiunecompush din trel Cantacuziul, rudele sale, §i i-a pre-sentat, drept dar f6rte potrivit, un buiestra§ de Mol-

Ihre mayth wollten Ihme aber gleich wohlen ihre protectionnicht entzielen, sondern weillen Er derselben mit pflichten zue-gethan, and (lessen beybehaltnng in . bestandiger devotion wegen7 burgen and Bonet nuzlich were, also hette Er Graf Ottingenmit Ihm freundschaft zn pflegen, auch was ohne selbten bey derPorten suspect zn machen, beschehen mag, and Er diszfahlszsambt dem modo an hand geben wird, bestens za befiirdern;

19-no. Respectn des Hospodars in de Moldau zu beobachtenwere.

1) Protocolul conferentei tinnte la 19 Septemvrie 1699 lacomitele Kannitz in afacerile tnrce§ti. Comitele Ottingen a me-tivat propunerea gi a obtinnt deciaiunea.

611

Bova, precum i provisiuni bogate pentru cal6torie. De-putatiunea a fault potrivit cu insfircinfirile el o expu-nere despre alipirea neclantita §i doveditl atat In pace,cat §i in rfisboiti alul Brancovanu In ceea ce prive0einteresele Imptratulul §i ale religiunil catolice, prin sus-tinerea cfirora §i-a treat In timpul rtisboiuluT acum tre-cut greutfiti f6rte marl, ceea ce nu a putut s. -1 sgu-duie credinta neclantitA, de care nu se va leplida niclin viitor. Ea a facut apol In numele Principelul §i Ininteresul 16ril cererea ca generalul Rabutin, coman-dantul Ard6lului, sl fie lndrumat all da, intocmai capredecesoril sei Veterani §i Heiszler, silinta de a intro-tind legaturi de prieten6scl Intelegere cu Muntenia §iIn deosebl de a stirpi, In interesul ambelor pfirtY, dintemeifi actele de volnicie §i exactiunile, pe care militialipsita de freti le sevIr§e§te contra tfiril i contra locui-torilor el §i care nu pot decat A produca frecarl §i O.nelini06sc4 spiritele. Brancovanu a facut, In sfir0t,prin secretarul go privat o cerere confidentialg, caredovede0e atat prudenta precautiune, cat §i spirit expe-ditiv, §i anume, ca ottingen sfi obtie de la POrta oto-manfi un firman, prin care i se impune Principelul cut6t4 asprimea obligamentul de a intretin6 cu Imporatul0 cu autoritfitile luT militare §i civile In tote privintelerelatiuni amicale §i de a purta In deosebi grija pentrudesvoltarea comunicatiuniT comerciale §i industrials din-tre cele done Imp 6ratii. Indrumarea ac6sta avea sli-1hying printr'un fel de siluire a face Si In cestiunilepublice ceea ce dupfi asigurarea Jul doria din inima slfad, ffirli-ca 0, se mal t6ma, ca prin ac6sta de06ptlsuspiciunile Turcilor 0 a dumanilor sill puncte de

612

rapm spre a-1 pune la banuialli, deci sa caute mereua se face vrednic de gratia lmperatului find totdeaunagata sa se con formeze dorintelor exprimate din Viena.

Ottingen a spriginit In raporturile lul catre imperatulcererile lul Brancovanu, de a chruia sincera alipire else simtia pe deplin asigurat §i caruia, urmandull dru-mul mai departe pe uscat, a creyt de cuviinta sa-1daruiasca cea mai frum6s1 corabie de calatorie a sa,care odata fusese yacht Imperatesc, drept Invederatadovad a de prietendsca afectiune 1).

Avend In vedere, ca pacea dintre Rusia §i Turcia nuera and Incheiata §i ca din consideratiune pentru ArddlCurtea din Viena trebuia sa urmardsca cu neadormita)ware aminte Me cele ce se petreceat In terile de laDnnare, nu putea sa fie pentru guvernul imparateseindiferenta rescola din iarna anulul 1699 a Tatarilordin Bugiac contra Hanulul Crimea, cad pe de o parteDomnul din Moldova §i cel din Muntenia fusesera §i elobligati all aduna ogirile §i a le Lind gata, pentru-casa-1 dee Hanulul tataresc ajutor, ear pe de alta seivise, pdte ca nu fara de temeit, banuiala, di parteaIn aceste turburari ale Tatarilor at §i Polonia §i Rusia,dintre care cea dinteit tot mai era nemangaiata de afi perdut Moldova, ear cea din urma abia de aid Ina-into cauta sa obtie o pace favorabill, se Si Incepuserainspre Mit, ba pana chiar §i'n impreglurimile Ia§ilornavalirile In asemenea casurl inevitabile ale Tatarilor,

1) Raportul hi Ottingen cittril Impgratul. Ituseine, 11 Iannarie1700. (Snit la Viena la 29 Fevraarie 1700).

613

cu omor, cu jaf §i cu prada, cand POrta a rtin;it sainabu§e focul rdsboiului la timp,. and mai naiote de afi dat In flack% §i sit scape de asta-data pe mult In-cercatiT Domni §i pe and mai molt Incercatele tdri denevoia unel expeditiuni de riJsboiti.

Na lose numat fate cu Polonia §1 Turcia, ci totodata§i fags cu activa Rusie, precum §1 cu suveranul el am-bitios §i energic urma guvernul 1mpdratesc o politicape cat de pro-6460re Si de chibzuita, pe atat de bine-cuventata §1 de potrivita cu Impregiurarile. Uria§ul mos-covit crescut cu uimitOre repe4iciune, a cliruia sete decucerire a gasit in succesele de pane acum numal onoun stIrnire §i care u'a lost satisfacuta pe din destulprin achisitiunile teritoriale ca§tigate de la Polonia §i

de la Turcia, intrase in sflnta alianta, intocmal ca Po-lonia, numal cu gandul de a face din allay, fare denicI o consideratiune pentru interesele for specials, nu-mai unelte pentru satisfacerea setel sale de cutropire,simple spite ale scarif sale de marire.

Curtea din Viena lose nu se gandia de loc sa schimbeprin o gre§ita socotdla primejdia otomana, care pornisedeja pe povarni§ul caderil, cu cea moscovita, care abiaacum Incepea as crdsca, §i sa aduca cu uprinta viito-rul jertva unul avantagia momentan; anca de pe atunclputerea moscovita ameninta sa rtisbdsca prin §ubredulzid despartitor, pe care1 forma Polonia, spre posesiunileimpdratel;t1 §i prin acdsta na numal sa ajunga Arddlul§i Ungaria In o vecin6tate pe cat de rIvnitOre, pe atat

1) Raportal generalulal Rabatin end consilial de dsboiii,Sibiiii, 13 Decemvrie 1699, dimprenal ea nn raport trimis dinMoldova la 4 Decemvrie.

'),

614

de furtunatica, ci totodata sit fie impins cu timpul Inni§te cle§te formidabile Intregul complecs at terilor dinTurcia europena, In primul rend cele may apre.piate dinaceste terT, principatele de la Dunere atat de impor-tante pentru Austria, ba prin drepturile de protectiune,pe care le pretindea pe lap, i le urmaria fall de cru-tare asupra coreligionarilor greco-orientall din Imperittia,otomana sä ca§tige o prepondenta incompatibile, atat cuindepeudenta acestul stat, cat §i cu puterea Casa im-periale §i cu interesele religiunil catolice. Preveqend cuochiti ager aceste primejdiI atunci ante nu tocmal apro-piate, Imperatul (precum s'a aretat maY sus) la con-gresul din Carlovet, la care maY mull a silit decat asfatuit pe Polonia §i pe Rusia se. Tee parte, a zadar-nicit tete urplile faurite de Tarul In intelegere cu Re-gele August II. pentru resboifi §i cucerirl, §i prin inde-manatica desmantare a Poloniel §i prin isolarea astfelobtinuta a Rusiei a impins incheerea armistitiuluT dedoT anY, care urma sa face cu putinta stabilirea uneipad dainuitere intre Rusia §i Imperatia turcesca. Dincausa acesta Tarul a fecut la Viena reclamatiunea, caambasadorul sea n'a putut sa obtie de la TurcY la con-gres nicl consideratinea de a fi tratat de o potriva enceT-Palti aliati pe basa posesiunil actuale acceptatepentru toti, nicf, eel putin, terminul cuvenit spre a cere§i primi none instructiuul, §i astfelca set scope deisolare, a fost nevoit sit Inchee tractatul de armi-stip ce i s'a propus. De Ore-ce ambasadorul extraor-dinar Emilian Ignatievici Ukrainzow era Bata sa piecela Constantinopol, ca sa obtie un armistititt maT lode-lungat on o pace dainuitere, Petru rega In virtntea

615

sfintel aliante pe Impdratul sh dee ambasadorilor Impd-rate§ti trimig la POrti cnvenitele Indrum6r1, ca sfi

sprigindscii cu tot din adinsul acesta lucrare a Rusid 1).In urma acestel cererl Ottingen a Post InsarcinatIntretie legriturl de prietendsd lntelegere cu ambasa-dorul moscovit §i Ali dee tdta sill*, de a restabilirelatiunile de intimitate cu Rusia ; el Inse n'aveasprigindscl opera de pace a Rusiei pe basa de la Car-lovdt, ci trebuia sä lee mai nainte informatiuni exactadespre conditiunile de pace ale Tarului §i sd fad ra-port cabinetului din Viena, care e dispus a primi, duplImpregiurfiri, mijlocirea iutre cele done imperil, dacl ise va cere acdsta 2).

') Copia literarum ad Caesarem a Czaro Moscoviae scriptarum,1699. eNe pont, a caeteris solos remaneat (i. e, Legatos noster)coactus est biennale foedus confirmare. . .

2) Haubt-Inhalt der dem Kays. Gros Bottschafter ad die Ottom.Porten. Grafen von Ottingen den 24. Septembris 1699 durch denHof-Kriegs-Rath ausgeforttigten Instruction.

17-mo. liber dises were dem Moscovitischen Gesandten mitcall khennbahrer freundtschaftlichen bezaignus zubegegnen, andcza widerherstellung vertrfiulicher Verstandtn as mit selber Po-4tenz alles anzukheren, such wenn der Czaar each exspierierang

les armistitij riven friden nach den fundament des Carlovitzercfnesz schliiessen wollte, auf dessen ersuechen mit dieusambencrecommendationen nicht aus handen zugehen, sondern sich4gleich zuerkhundigen nod anhero zuberichten, in was terminisedit) Czarischen praetensiones zu solchen friden bestehen, and ob4nach damahligen conjuncturen einen friden mit der Porten ancvermitlen, hoffnu,ng obhanden, massen, wann es filch darmitcguet anschikhete, Ihro mayt. auf beschehende requisition sichcomb die mediation zwiechen Moscau nod der Porten annehmen4wurden).

sa

sI

c

616

Din raporturile facute de Ottingen In cestiunea ac6stase Invedera, cfi pretensiunile Moscovitilor fall cu P6rtaan erati Did In formulare, nici in importanta for apr6pede loc mai prejos de cele ridicate de dIn§ii la Carlov61§i aa provocat, ca atuncT, resisteuta Turcilor. Tot maipretindea Rusia 1) sä i se acorde Asovul §i Kasi -Kier-manul cu teritoriile for §i cu alte cucerirl facute deTar la Don §i la Nipru, oprirea nasfilirilor tatare§ti peteritoriul moscovit Ili renuotarea la tributul plAtit padatunci de Rusia Hanulul tatfiresc, 2) deplina libertate de co-merciA intro cele done imp6ratii, 3) schimbarea priso-nierilor, 4) incuviintarea de a face pelerinagiti la Ieru -salim pentru toti laid! §i preotif din Rusia, precum §iincuviintarea de a face pelerinagifi §i deplinfi libertatereligionarfi pentru tots coreligionarii greco- orientall dinTurcia, pentru -ca ace§tia sa ail% in viitor dreptul dea restaura biserici vechi Si de a zidi altele none Si dea nu maT fi suphrati de Turd prin exacting. Recu-n6§terea acestor pretensiuni firma, dupl propunerea Ru-siei, sä se fad In forml de pace etern1 ort de armi-stip incheiat pe trei-Oeci de ad 1).

') Rapartele comitelui Ottingen c6tr6 Imptiratul. Constanti-n opol, 23 Fevruarie, 17 Martie gi 6 Aprilie 1700. An sat laaceste :

c Puncta, wekhe der miller° nach Constantinopoli ad tractan-« dam Pacem geschikte Moscovitische Inviat der tiirkhischen Ple-cnipotentiarij Rels-Efendi vnd Mavrocordato proponiert hate.(Der lezte Punkt lautet darin :)

Viertens, solle denen Russischen Monello, wie auch Weltli-a chen erlaubt sein, nach Jerusalem, vmb die allda befindlicheg Heylige iirther ma verehren, walfahrten za konnen, welchesc auch zu extendiern vnd zu verstehen fur alle andere, welche

617

In fata incapatinaril Tarulul Indaratnic §i pana chiari in isolare resboinic, Curtea Plena n'a mai stat

pe ganduri, tend vorba era sa lucreze dupe putintapentru tnlaturarea primejdiei, ce-I drept, and depar-tate a prepouderanter rasqti. Ea a Mout lose Incer-carea acesta numal cu masca neridicata, cad primejdiamar apropiata a Turcilor era numal momentan inlatu-rata astfel alianta Rusiel nu era Dia pentru viitorsuperflua ; apol nici nu putea Ali dee %A de sfiala pefate rautaciosa lipsa de crutare fate cu aliatul el. itatinteresele statuluT, cat §i coniventa diplomatica impu-neait observarea la Constantinopol a noel atitudini maiprecaute §i mai potrivite cu scopul, §i In urma unelpropuneri fitcute de minister, Imparatul a dat ambasa-doruluf said ordinal, ca In taina sa fad tot ceea ce ifsta prin putinta spre a tmpedeca pacea cu Rusia, dataea nu se va fi hcheiat deja ; ear dad pacea s'ar fiIncheiat on Impedecarea el ar fi peste putinta, el saon se arate suparat, ci sa f exprime, din contra, viva*ere de bine 1). In spiritul acesta a §i procedat Otingen,

diser Religion end rites and enter dem Dominio der Ottoma-enischen Porten leben, and danenliPro weder an Ihren Religions<Exertitio, nosh auch an reparierung vnd bedekung Ihrer alters,vnd erbauung newer Kirchen sollen verhindert, vnd mit keinen<geldt forderangen molestiert werden. Vnd solle diser friden ent-<weder bestindig, oder auf eine Zeit von 30 Jahren ligtitiert<werdem.

') Raportul §i opiniunea deputatianii aulice imperiale in afa-cerile Turceei, 8 Maiil 1700, §1 clausnla de aprobare data deImperatnl in acea-e 4i. Rescriptul Id Leopold I. catre comi-tele Ottingen. Laxemburg, 26 Mali 1700.

6-ta. Mt dem Moscovitischen friden ware wegen nnterschied-

din

§i

618

cInd a refusat ambasadorulul moscovit tinut de densulsub pazit apropiath cererea de a interveni, pentru-caMare le Vizir s3 -T Incuviinteze o bite lnire : o asemeneaintervenire, a§a se scusa Ottingen, ar fi maT multIn paguba dent in folosul celul ce face ruglimintea 1).

In fata neincrederil ImperatuluT se ivise Inse nein-credErea, care In spiritul clar al Tarulul se produsesein timpul celel din urml petrecerl la Viena §i a fostIn mod firesc alimentath prin cele petrecute la Carlovet.Cand dar autocratul Orbit de align Bel gi avisat ani-mal la propriile sale isv6re de ajutor, a Inceput, sprea da negotierilor Iutrerupte un impuls armat, sfi fac .cele mai grandiose inarmitri §i a pus in perspectivA

reInceperea neintar¢iatit a lupteT, §i prin acesta a §ideterminat pe Perta istovitl de resboifi §i Insetata depace a primi fitri de aid o sca.dere pretensiunile ru-sqtT, ambasadoriT de la Constantinopol at luT afi pAstratsecretul in ceea ce prive§te continutul tractatulut depace Impartit In 14 articole, subscris §i schimbat In

licher sich hervor thuenden conjunctnren wohl zu wiintslen,dasz selber nicht so nahendt am schlusz mit der Porthen (wiedu in dein Leztern meldest) Sondern welter darvon eutfernetand within annoch res integra sein mogte, Wirdest dannenheroan fall bey ankunft dieses, erdeuter friden nih witreklicher ge-schlosszen, selbten enter der hand auf ails Weisze, wie du esam Thunlichsten Mildest, zu verhindern suchen. Im fahlaber, Solches unmoglich oder ein schon geschehene sache,waren, hetthest du kein miszvergniigen darob zu zeigen,Sondern inehres eine zufrudenheit in speciem zu erkennengeben.

1) Raportul lul Ottingen c>ltre Imperatul. Constantinopol, 23Fevruarie 1700.

619

mod public la Mare le Vizir In 1iva de 14 Iu lie 17001),fatg cu toti representantil strgint, Insii mai ales fatgcu cel Impgratesc pastrarea secretulul a Post atat deInd &Unica, incat Ottingen In ciuda tuturor ruglimin-telor §i silintelor sale n'a lost In stare salt procure ocopie de pe tractat §i s'o Wraith Imp6ratulut, ceea coIn fata mijlocelor pecuniare ce i se pusesera la dispo.sitiune ra indispus mult atat fatit cu ambasadorul ru-sesc, cat §i fat, cu cabinetul din Moscva. Scusa mos-covitilor, cg In virtutea iastructiunilor primite de elpublicarea tractatuluT de pace nu se p6te face decatdupg ratificarea lut gi cg Tarul va face comunicarea Invirtutea leggturilor sale de prietenie el Insult direct laViena, nu era farg Indoiala decat o mascara a bineIntemeiatet nelncrederl fats cu gandurile ascunse alecabinetulul Impergtesc. Ambasadorit extraordinary atRusiel lose observat, dupg-ce afi ajuns scopul misiunitlor, cu mult scrupulositate fall cu ambasada ImOrg-t6sch regulele etichetel diplomatice §i ale distinctiunilrespectu6se, i-ail facut acesteia in mat multe remindvisits, all primit In teta lini§tea, ca, potrivit cu ce-remonialul aceluT timp, sg fie tratatt ca inferiorl, cums'a Int8mplat, de exempla, cu ocasiunea visitet de adio,cand for li s'at pus scaune farg de r606mgt6re cgptu-§ite cu damast In partea inferika a salit de audientg

1) Ear nu cum 4ice Hammer (Reach. d. osm. R. VII. Bd.pag. 25) la 13 lunie 1700. Tot atat de inexact puns Hammer(Bud. VII, pag. 15) intrarea solemn a marelul ambasador tur-cesc Ibrahim-Pap pe diva de 31 Ianuarie a. c., cand ea dupitacts a avut loc la 30 Ianuarie.

§i

620

pe dud Ottingen ;edea In jet clptuOt cu catifea Inpartea de sus a shill 1).

Incercarea lui Ottingen de a obtin6 o copie de petractatul de pace n'a reu§it de altminterY nicl la Perth,cacl acesta se temea, ca nu cum-va In ochiT poporululsh. fie InvinovAtith de a fi dat nu numal prin pacea dela Carlov6t, ci tot o data §i prin tractatul de cur6ndIncheiat cu Moscovitil multe phrtY din Imperatia oto-mad, care ar fi trebuit sh le sustina mat bucuros cuarma ; ear ea nu voia sa le dee du§manilor s6I arme

astfel, cats vreme mat era cu putinth, phstra se-cretul onorabil a3upra celeY din urma pact, cea din urmlslhbiciune a el.

Nu putea, cu t6te mascarile, sa r6maie lucru ascuns,ca pentru acest succes diplomatic al RusleY, atat desuphator pentru cabinetul din Viena, a contribuit intaina influentul Mavrocordat, sufletul tuturor nego-tierilor diplomatice din acel timp, Si ca conlucrarea luIa fost decisiva, ear ac6sta mai ales pentru-ch era vorba§i de o revindicare ceruta de Tarul pentru biserica gre-c6sch din R6shrit, pe care ind6manatecul mare drago-man doria tot atat de mull ca toti connationaliT §icoreligionaril set din imp6rAtia otomana s'o scota Ince-tul cu locetul din chtu§ile st6panirii turce§tY. Atitudineacre§tinilor cu ocasiunea solemneY intrarl In Constanti-nopol alul Ottingen a artitat lose, cu cat de viie dorire§i cu cats bucurie salutad eT orI-§i-ce semn de eman-cipare religiosh, on -§i-ce umbra a unel asemenea spe-rante. El ah ocupat In masse nesfIr§ite strhOile, prin

Rapartele luI Ottingen eitriS Imp6ratnl. Constantinopol 2026 lulie, 13 ,Ii 18 Septemvrie 1700.1)

ti

gi

621

care avea sa trecl timp de doue cesurl alaiul, de laPOrta Adrianopolulul, prin mahalaua Fanarulul §i cotindprin fata giamiel Eiub Ansari pe WO port pesteapele dulci rent dincolo de Galata gi de Pera, el ste-teat cupring de curiositate, ca sA vadA triumfala tre-cere a representantulul celel danteiti putert crqtine.cAnd, prima datA dupt, caderea Constantinopolulul, earati asistat la privelitea, ca in cTuda intoleranteT muha-medane mAnl cre§tine pinta WA de sfialA §1 in t6t4on6rea chiar In capitala Osmanitilor vulturil romans fiu-turand cu mandrie 'n vezduh §i st6gurile cu chipul lulChristos §i cu al Mariel, Maicil Preacurate, privitorilcre,5tini at fost cupriqi de o viuA Incantare, lacremilecurgeat din ochil for §i, ridicand In semn de multu-mire manile spre cer, binecuventail pe iiditorul a tote,care li-a facut parte de ac6stA fericire 1). Astfel aajuns de astA-datA to inimile for simtementul de soli-daritate cre§tinesca la covirlire fatt cu ura contra lati-nilor, §i nadejdea, et Islamul va fi infant, a produsIn el simpatil §i fat . cu biruitorul de alth lege, careurmaria stop.

1) Raportul comiteld Ottingen despre intrarea ea in Constan-tinopol 1i despre audientele sale. Constantinopol 23 Fevruarie1700.

Caracteristicii e pentrn expedientele diplomatice ale acelel epocefapta, cli ambasadorul impgrlitesc, pentra-ca at nn ptIrdK, caFerriol, audienta la Sultanul din causa ct purta spada §i pentru-ca se evite aparenta, c6 s'a supus numal de frict jignitoref ca-red de a depune spada, a preferit chiar in virtutea incuviintgrilprimite din Viena at Be presente'n fata Sultanulul in costumtartest, pentru care na se cerea gi spadl. Al doilea raport atluI Ottingen, tot de la 23 Fevruarie 1700.

acela-§I

pi

Gi

622

1690 Consimtind In principih cu sthruintele puse pentruIncheerea phciY, Imp6ratul Leopold gasepte Ere -care greu-tgy flume in felul stabiliril paciT, care atIrna de lavointa PortiT,

El aproba inse propunerea, ca Cardinalul Kollonicz

sa-T scrie luT Mavrocordat, sa-T reamint6sca enunciatiu-nile facute cu ocasiunea celel din urma convorbirl ce-aiiavut la Viena pi sa c6ra de la el o declaratiune inscris, dad tot maT persista pe langa acele enunciatiunTpi dad ambasadoril turcepti sunt orT nu gala A rein-c6pa In vlrtutea 1 or negotierile pi sa le urmeze ; darscris6rea acesta are sa fie conceputa in Intelegere cucardinalul cu destula precautiune pi dragomanul curtilLachewicz s'o duel la Comorn calkorind sub vre-un altpretest. Imptiratul apron, In sfirpit, propunerea, ca opersha vrednicli de incredere pi indhmhaatica sa fietrimisa In secret la ambasada olandeza de la Portapentru reinceperea negotierilor, ceea ce se va put6 facecu chibzuinta fara indoiala maT mare dupli-ce va fisosit r6spunsul luT Mavrocordat ').

1690 In fata celor doue rgsboie grele, cel contra Portil picel contra Frantel, In care e Incurcat imperiul pi dintrecare pe cel din urma e nevoit a-I purta singur, M.A.de 'lid o conlucrare orT ajutorare a Venetiel pi a Po-Ionia, care iY sunt aliate name contra Turciel, Imph-ratului ii este cu tOta buna-vointa peste putinta satrimita, precum Regele Poloniel dorepte pi cere, un corp

1) Report despre conferenta tinutiL la 5 Martie la comiteleStathemberg in cestinnea negotierilor de pace en Tureil Ili reso-lntinnea data de Imphatul. Viena 1690.

623

de armath imparht6sch 1 entru spriginirea qtirii polo-neze, fiind-ca trupele Imparate§ti sunt In propriul inte-res al Imparatulni indispensabile pentru ocuparea ceta-tilor §i a teritoriilor cucerite. Corona Poloniei n'a pututfuse sh tr6ch cu vederea, ca, avand In vedere fortaImpregiurarilor, cabinetul Imparatesc a tinut chiar pestecuviinth s6mh de aliantli prin aceea, ca 1) atat anulacesta, cat §i anul trecuti a tras cea mai mare partedin puterea armath a Turcilor, decY toiul loviturif du§-manulni asupra teritoriilor Imparate§ti §i astfel a scu-tit Polonia, 2) eh §ia dat aprobarea pentru InaintareaPolonief spre Moldova, deci pentru cucerirea §i incorpo-rarea acestel provincil In regatul Poloniei 3), e gata shtrimita un ambasador special la Moscva spre a Imbhr-Mita pe Marele Duce sh continue rasboiul contra Tata-rilor Si sh Impedece prin acesta imprennarea for cuo§tirea turc6sca un atac combinat asupra Poloniei,ear prin acesta Polonia e push In o favorabill positiune,ca sh reinc6ph rasboiul cu energie §i cu succes, sa obtienone avantage Si succese, sh fad none cucerirl.

Pe ac6sth bash avea urmeze residentul imparl-tesc negotierile gi in vederea acestul scop avea sa-§1sevIr§6sch lucrarea zelosa ').

De Ere -ce Mavrocordat a trimis prin dragomanul La- 1690

chewicz card inalului Kollonicz done raspunsuri, unul

public flcut §i in numele luY Sulficar Effendi §i altulsecret, facut numal pentru pers6na sa, dar amandoue

lj Resolutinne Imphit6sci pentru Baronul Zierowsky §i Sie-

niunsky, residenti impdrIte§ti la Var§ovia, trimisa prin consiliulanlic de rishoitt Viena, 25 Martie 1690.

§i

shit

624

aunt obscure §i echivoce, o noun dovadh vie despremare viclenie §i despre astutia celor dol am basadoriturce,tY, Imperatul aprobh propunerea fncuta de depu-tatiun ea imperialii insarcinath cu afacerea pncii, ca shse edit de la Mavrocordat prin mijlccirea cardinalululdeclaratiuni mal lnmurite asupra enunciatiunil saleobscure, §i dispune sn i se dee Cardinalulul ajutor §isfaturT la compunerea acestel scrisorT. 0 asemenea pro-cedere nu confine, dupli parerea Imp6ratulu1, nicT uuprejuditill, cT r6spunsul ce va fi dat Mavrocordat Informa maT positivh va fi predat, ca de obicein, deputa-tiunii, ca st -1 exam ineze §i All dee asupra 1 al pare-rea, un lucru, la care cardinalul nu are In nici un cassa Tee parte ; de asemenea prin acdsta se sustine maTbine lncrederea In persona cardinalulul, a§a cum e ga-ran tath prin vorba (lath de Imptiratul el instill.

Im peratul incuviint6z1 de altminteri, pe %net cuve-nitele precautiunT, cererea a mbasadorilor turce01 de atrimite un cutler la P6rth, §i recoma nda circumspec-

tiune In atitudin ea observath fath on aliatiT, pentru-cash se phstreze buns credinth publich (fides publica 1).

1690 Cardinalul Kollonicz avea sh fad el insull scris6reace era 'nsarcinat a-I trimite lul Mavrocordat, dar maTnainte de a o trimite trebuia s'o presente Imperatului,ca s'o vac% §i s'o aprobe ; el trebuia apoT sa exprimeIn ea In mod hothrlt dorin ta, ca respunsul sä fie sub-

1) Dare de sdnal df spre conferenta tinutit in 4ina de 31 Martiela comitele Kinsky in cestinnea negotierilor de pace en Tamil,§i resolutinnea ImperatulnI, Viena, 31 Martie 1690.

625

scris de ambit ambasadorY turce§ti. Dela felul acestulrdspuns §i dela propunerile ce vor fi Mud Turcilatirna apoY dad se va Incuviinta or nu trimiterea cu-rierului turcesc 0 dad se va trimite on nu in acela-0timp la Constantinopol emisarul secret pentru punereala cale a continuhril negotierilor de pace ; de aceea mil-surile privit6re la aceste au sh fie Mate 'n suspensiune-De 6re-ce ambasadorul Venetian Tar sia e In positiunede a se informa despre aceste, are sh i se fach implir-til0re despre scrisorea CardinaluluT, rose spuindu-i-se,cd e vorbh numa I de punerea in libertate a prisonie-rulul Halil-Effendi ; despre cererea ambasadorilor tur-ce0I de a li se incuviinta trimiterea until curier dea-semenea avea sh i se fad Impartd0re, cerAndu-se inacela-0 timp Si phrerea In cestiunea acdsta ').

Trey principil all sh fie observate la incheerea pAcii:cuviinta, folosul §i epitropisire.

De aceea nu se We recomanda dthimarea Belgra-duluY, care domindzh t6te cele-l'alte orate din partealoculul. Tot atat de putin ar fi de dorit ca Impdratulsh renunte la Muntenia, la Moldova §i la Serbia, delimai ales din causa vecinethtil Poloniel nu se p6te punetemeio pe aceste ten Ma credinth §i svpuse religiunitgrece01, care la ivirea celel mid turburhe se prefacdin supu0 at statulul dutmani at lui. In casul de ex-treml necesitate, care II Induplech pe om In slabiciunealul, cel mai cu minte lucru e dar a lhsa aceste trey

') Votare nominal a deputatiuniI imperiale insircinate cu

ilegotierile de pace asupra executiriI resolutiunii imphite§t1 dela 31 Martie a. c. 1i resolutiunea Imperatului Leopold I. Viena,7 Aprilie 1690.

59,838. III. 40

626

pradli una pliel dictate de tirani, deci ale pustiimai nainte din t6te puterile cu foc §i en sable alede§erta de poporatiune 1).

A patra conditiune stabile§te, ca hotarele Muntenia§i ale Ard6lului spre Ungaria all sh rdmaie dincolo deDtmgre, In starea, In care se va fi dovedit &aft fost Ina-into de actualul r6sboiti (4° Valachica atque Transyl-v anica ultra Danubiana verrus Hungaricas partes con-finia in pristino ante praensens bellum statu perma-neant 2).

Opera de pace nu Inaint6z3 de loc, §i silintele pusede ambasadorul (Mandel In timp de cinci luni de One laAdrianopol pentru Inaintarea el sunt zadArnicite partede ingAmfarea Turcilor, care primesc, ce-I drept, pro-puneri, dar el 113011 nu fac nici una, parte de unel-tirile ambasadorulul francez. TIn resultat s'ar put6 darobtine numal dach Imp6ratul ar insarcina pe cine-vaA. fad propunert de pace §i negotierile s'ar urma cuaprobare clar exprimath pe bass lor. Chci ambasadorulFrantel a reu§it cu ajutorul mijI6celor obicinuite s3 ca-§tige pe deplin pe Marele Vizir pentru planurile saleostile cu Imp6ratul §i anume anticipand o anumithsums de banT pentru soldele unel phrti din militia lul

') Votul comiteld Jorger asupra proiectului de pace stabilitde consiliul imperial de rasboil Viena, Maiii 1690.

2) Ultimatul ambasadorilor tnrceltl, stabilit de Mavrocordat innone conditiuni de pace 1i un apendice §i dictat dragomanululLachevicz in fate secretarului imp. Werdenburg. Canon, 3 §i 4Maiii 1690.

iirT

faA

gi

Tardy, adimenind P6rta cu speranta uneT pact particu-lare cu Polonia, In vederea clreia And de done lunif§i trimisese secretarul In totti graba la Var§ovia, §idescriind in colon vii §i exagerate desfavrarea de pu-terT, cu care Regele FranteT a poruit asupra imperiululroman. T6te silintele puse pe langl Mare le Vizir Inceea ce prive§te aceste exagerirl aunt infructu6se, pen-tru-cli el pune temeiti pe vorbele ambasadorulul francez.

Mtisurile §i Inarmlirile pentru Inceperea campaniel seurmdzI cu t6te aceste ; t6te Odle de la hotare stint cudes6vir§ire istovite; num/fru' trupelor ce se vor adnna eAnd nesigur ; ostA§imea e And lipsitl de experiente deresboiil Si compusi In mare parte din novici ; provisiu-nile §i munitiunile stint iusuficiente, scumpe §i nu sepot procura dead din capitalli 1).

Solul Hanului tatiiresc a predat RegeluT Poloniei oscrisOre cu propunerT fAcute de stlipanul s6d pentru opace separatli cu Turcia. De 6re-ce Inse In propunerilede pace flcute de Ilanul tItaresc se face tot attit deputin ca'n cele f5cute de ambasadoril turce§ti la Vienaamintire despre cedarea MoldoviT §i a MuntenieT, pe carePolonia o pretinde, Polonia nu prea p6te spera sl ca-§tige ce-va prin pacea separate; consideratiunea acdstap6te deci A. fie pentru guvernul polonez destul Indemn,

I) Scrisorea ambasadornlaI englezesc de la Porti cittrg colegn1

en acreditat la Viena. Constantinopol, 5115 Maid 1690.In fats grentltii corespondentel epistolare cu Turcia ambasa-

doral s'a airesat la Domani Manteniel Constantin Brancovann,care, trimithnd scris6rea acesta, avea A p6rte grij1 §i de sosirea

is adresi a r4spunsuld.

1690

627

628

pentru-cl, pfistrandu §1 credinta de aliat, sfi lee matbucuros parte la negotierile comune, In care tot it matamain Ere -care rap de sperantit, ca sit obtie Moldovacu ajutorul ImpfiratuluT la incheerea .pficil comune 1).

1690 Chemat de Sultanul la Adrianopol spre a fi Insfirci-nat sfi porn6scii negotierile de pace cu Polonia, Haultataresc a trimis pe solul gfi Abdurachman la RegelePo lonia cu o scrisore, In care se ofere din partea Tur-cid ca singura conditiune pentru pacea separatfi : ce-darea chtro Polonia a Camenitel dupfice se vor firamat mat nainte giamiiie, §colile §i turlele turce§tt(djami, medzeti, minareti) §i predandu-se In acela-§Ttimp In manile Polonesilor §i piuele de bombe precum§i tunur ile luate cu ocasiunea cuceririt

I) Hans Cristof Zierowski eltr5 Imp4ratnl. Petrikan, 13 lathe1690.

!) Scrishea Hann1n1 Tatar esc Selim Chiral eatrg Regele Polo-nieI 16n Sobiesky In cestinnea pacil on Ports. (Comunicati deambasadorul polonez Prosky deputatinnil Impilrate§t1 In conic-renta de la 30 Innie 1690).

dit-

Cu toSta jubilarea mai mutt momentana a popora-tiunii grece§ti caul en intrarea In Constantinopol aambasadorului Imp6ratesc rivalitatea dintre catolicism §iortodoxismtal oriental §i-a urmat pe teritoriul otoman cuputere neslabite drumul ei de mai nainte, ba a desvol-tat chiar mat primejdi6s1 putere In frecarile IA dupace purtatoriI principal! at ambelor confesiunT, Imp6ratul§i Tarul, s'aii Inte 'nit In Orient prima data cu va01 §icu Inriurire sporita. De§i conflictele dintre interesele forpolitics §i religionare se desfa§uraa mai mult In har-tuell diplomatice urmate In linige decat In lupte datepe fata, ele nu era mai putin seri6se, staruit6re i

Indarjite §i anch de pe atunci sa prevedea cu sigurantapentru epoca atingeril imediate a teritoriilor for inevi-tabila colisiune dintre tendentele for atat de eterogene.

In spiritul acesta s'a urmat lncrarea, rand Imperatula obtinut cu mare greutate restituirea Patriarchulutcatolic de Aleppo In scaunul, din care fusese scos, earac6sta cu ajutorul but Mavrocordat, care Meuse luaumai mic, pentru-ca sa refuse cu Ere -care drept pe celmai mare, apol a crqlut de cuviinta al indrepteze si-

lintele luT Ottingen spre confirmarea din noli a privile-giilor acordate catolicilor din Chios In favorul designa-

1700

630

tuluT Episcop Justiniani, precum §i spre asigurarea Int6th forma a drepturilor §i libertatilor bisericiT catolice§i a fiilor eT din Turcia In genera 1).

Ambasadorul a primit In deosebi Inshrcinarea de asthrui cu tot dinadinsul, ca sfiutele locurl sh fie predateIn stdpanirea neturburatti a Franciscanilor, §i el a fostvestit despre bothrirea nestrhmutath a Impdratului dea-§I incorda §i el t6te puterile §i de a pune In joetote mijlocele, ca sh se realiseze scopul acesta. pentru-ca astfel cre§tinil de legea grecdsca rdshritdnh, careurmAresc sub ocrotirea Rusiel acela §T stop, sh fie bi-ruitl Si sh se sustie §i vacla lutp6ratului prin pastrarealocurilor sfiote. plod sdma de suspiciunea, pe care i-oinsufla CurtiT din Viena InrInrirea covir§it6re alaiMavrocordat asupra botarIrilor Portit, care se Linea ;i el

de legea grecdsca, i s'a recomandat ambasadoruluT odeosebith priveghiere §i o atitudine Indemanatich fathcu el. Darurl mat mid it Si preghtiserh pe puterniculmare dragoman pentru allele maT marl, Si cu ocasiuneasosiril lul Ottingen el a primit, d. e., drept dar o opera§tientifich in 20 volume §i no frumos Impodobit cdsor-nic de mash ce Mtn, ear fin! Oh Nicolae, care cuocasiunea primei convorbirl a ambasadorulul cu MareleVizir a functionat ca dragoman, a primit de nunta sain ligbeau aurit dimpreunh cu cane ce se Linea de el 2).Aceste manifestatiunl de afectiune Nth cu grecul do

') Rescriptul luT Leopold I. cAtrti comitele Oettingen. Neustadti27 August 1700.

2) Socotela despre primirile §i cheltuielile %cute de cassa am-basadel trimise la P6rta Otomana at'at in banl, cat gi in darurIpe anal 1699-1700.

631

altminterl rg. vg4ut la Viena, care monopolisa afacerileexterne ale Turciei, erag cu atAt mal indispensabile, IncAt, jalus in iubirea Id de putere din ce In ce maimare de on -ii -ce altg Inriurire, el a §tiut s. pung Inumbrg pe totl rivaliT luT de la Nag sg-1 Pug chiar§1 pe fostul sgg coleg de la Carlovilt, Reis-Effendi Me-hemet Rami, atAt de bine legat, Neat nu lua nici ohotgrire WA de dAnsul, trimitea pe ambasadorl la den-sul §i facea in t6te causg comung cu d8nsu11).

Mai mariT Turciel priviati cu ochiti pizmgtgret la omu 1talentat, un factotum al lor, §i se plangeati din cAndIn dud de inrlurirea prea de tot primejdigsg a acestuicretin asupra afacerilor otomane, dar nu se puteaulipsi de el. Imperatul dar §i representantul luT 10 de-deag neincetat sill* de a Indatora in tot chipul pe

acest om §i de a-1 tine In bane dispositiunl.In curtind s'a ivit pentru ac6sta o ocasiune priinci6sg,

care n'a rgmas nefolositg, cad prin ea cu putingtuiala se putea da dovadg despre o mare bungvointl.

ArdeleniT Ind in anul 1687 ail imprumutat de la

Mavrocordat prin residentul for Pavel Sgodor, prin solulPrincipeluT I6n Strossi §i prin representantil color treinatiuni Gavriil Josika, Ign Sarosi al doilea §i Marcu

Draudt suma de 2240 talerT leonini pentru puuerea latale a afacerilor de la Constantinopol Si i -all §i datdespre ac6sta un inscris facut In Mg regula. Dease-menea §i orkul Dobritin s'a Imprumutat And pe tim-pul, cAdd Cara Ibrahim -Pala era Mare Vizir, de la

1) Raportul comitelui Ottingen cgtrg Imperatul. Constantinopol20 In lie 1700.

§i

chel-

632

marele dragoman al Portil Cu suma de 5500 talerileonini, de care avea trebuinta spre a obtine un hati-§erif pentru confirmarea privilegiilor sale, dar actul do-v editor se perduse. De 6re-ce pe de o parte datornicifr6manead In total-00re cu plata, ba ora§ul Dobritin

Indeosebi, invocand marile exactiuni ale luf Caraffa, th-gaduia chiar valabilitatea datoriel, §i staturile transit-vane staruiati, spre a-§I put6 plhti datoria, ca Imph-ratul sh is casa for de la Constantinopol, In care untimp 6re-care locuise 'Moly, §i sh le dee pentru eaalta la Viena, mal primind pe de asupra §i datoriachtrh Mavrocordat, ear pe de alth parte cerea prinLordul Pagett, care avea atat de mare trecere la Cur -tea din Viena, ca Imporatul A intervie pentru Incasareasumelor datorite, Ottingen a fost lnshrcinat sh satis-fach pe Mavrocordat pe calea until compromis, ceea ces'a §i facut cu succes deplin, 'WU la 22 Septemvrie1700 ambasadorul Imphrhtesc a verificat dimpreunii cuLordul Pagett sumele datorite §i a dus la Indeplinireachitarea for In Mg forma de catre Mavrocordat §ichtrh fiiul acestuia. Ottingen a predat apol lul Mavro-cordat suma totall de 5365 talerl imperiali, asuprachreia con veniserh, ear drepturile creditorului all trecutasupra ImOratuluf 1).

1) Raportul comitelni Ottingen. Mustafa-Pap linpri, 24 Octom-vrie 1700. Allturate ties chitante ale Id A. Mavrocordat ,1i alefiinlif ail Nicolae, s6mnate qi de Pagett, nna privitore la da-toria Arddlulni, alta la a Dobritinulul, ear a treia privitore la1000 taleri, interesele ambelor capitaluri. Datate aunt t6te treydin Constantinopol, 22 Septemvrie (st. v.) 1700. Apol : Literaecivitatis Debrezinensis ad Caesarem acriptae, ddo. Debrezini, 24

633

Acest pas bine calculat al Impgratului n'a rilmas Arade elect favorabil asupra celor-lalte interese ale Aus-tria. ,, !Loam afacerea ac6ita va fnainta In patru pi-ci6re 1) a Iis Mavrocordat, cand 0 ttingen i-a presentatvechia diploma de privilegif a calugarilor catolici Inceea ce prive5te sfintele locurl §i tractatul de comercitiIncheiat mat nainte Intro cele done state, pentru-ca elesit fie din not' confirmate. El s'a tinut de vorba §ipeste putin a restituit a mbasadorului multumit celedone acte din noa recunoscute §i reconfirmate.

Cu Ma mladiolia hit aparenta Inge Uremia viclen a§tiut sa fad concesivaile acordate de nevoie catolicis-mulut prin reservele Impreunate ca ele inofensive pentrubiserica sa proprie. Deviind (lea din ce In ce mat Into*pore Si mat stitruitore intervenirile Impera tulul In fa-vorul PatriarchuluT Petru din Siria 2), care trecuse la

Augusti 1699.Literae Legati Anglici Pagett ad co mitem Ottin-gen scriptae, ddo. Constantinopoli 1/11 Novembris 1699. La

adsta e allturat inscrisul Ardelenilor in copie. Rescriptul lut

Leopold 1. catrd co mitele Ottingen. Laxemburg, 26 Marti 1700.Raportul conferentet de stat Imphatul, 8 Maul 1700.Viena, in presenta Imptiratului. Letters di A. Maurocordato aLord Pagett ddo. Constantinopoli, 30 Settembre 1699. LiteraeRegii Transilvaniae Gubernii ad. D. Co mi tem It iblittin, ddo. Alb LeInliae, 13 Ianuirii 1700.

1) Adesso questo negetio andara con (intro piedi.2) Letters di Pietro, Patriarcha de Soriani, a lla Caesarea

Maesta, ddo Pera di Constantinopoli, 24. Juni 1700. (Tri-mist de Ottingen cu raportul de la 20 Iunie 1700). Letteradi Pietro Ignatio, Patriarchs d'Antiochia, al' Imperatore ; ddo.

Pera di Constantinopoli, 8 0 ttobre 1700. (Vom Oettingen mitBericbt vom 11 October 1700 aus Tschudzuk-tschekmedsclui(Ponte-Picolo) eingesendet.

cgtrii

634

uniune cu biserica catolich le era urgisit Grecilor §ifusese alungat din scaunul shil din Aleppo, §i

Polonia intervenise 1) ea In urma sthrtatelor scan-nuluT Papal In cestiunea acdsta, Porta s'a Invoit §i ea,de§i numaT cu anevoia, line cu conditiunea, ca Patriar-chul sh in schimbe ritul vechiti al bisericil sale, sh inse amestece In afacerile civile §i sh nu turbure popo-ratiunea, chci alt-fel va fi pedepsit In mod exemplar.

Prelatul din Siria, care nu avea vole sh se presinte 'npublic ca catolic, dar putea cu atat maT virtos sh fadIn tainh, ca mai nainte, proselitl al latinismulul, vedeaIn aceste mArginirl tot atAte curse, pe care num6r4Iaol du§manT i le puneah numaT pentru-ca la cea maTneInsemnath ocasiune sh-T Nth face un proces, In care'I era In joc atat positiunea, cat Si capul. tiute finddispositiunile anti-catolice ale muftiuld §i ale lui Ma-vrocordat, care se ascundea In dosul luT, temerea acdstain era de loc neIntemeiatti, §i de aceea ambasadorulImp6rhtesc §i-a !Hit intenenirile §i a obtinut In celedin urmh un liati§erif cu conditiunl maT blAnde, carenu eralt atat de ameninthtdre pentru siguranta prela-tului ridicat din boli In scum §i pentru activitatea lulsecreth 2).

1) And in timpul congresnini de la Carlovgt a primit pleni-potentiarn1 Poloniel insircinare pentru artiste. Instructio RegiePoloniae pro magno Legato Stanislao Malachowski ad pacem cumTurcis ineundam Carlovizium deputato, ddo. Varsoviae 1698.

2) Raporturile comitelni Ottingen. Constantinopol 13 §i 18Septemvrie, Mustafa-Pala -Knpri 24 Octomvrie 1700. Referateleconferentei de stat, 25 August, la Nenstadt in presenta Impera-tultd, Ebersdorf 9 Octomvrie 1700. Ambele referate en apro-starve Imp6rlitdsea.

fiind-cA

§i

635

Avend In vedere nunAro§il sel pismag §i adversarY,Mavrocordat chiar §i numal din bun simt comun tre-buia se write aparentele externe ale Inc lingrii spre Im-phratul §i ale venalitatil condamnabile. De aceea s'arugat din adins, cii Ottingen sIL nu-I fad visith deadio, Si atat el, cat §i ReisEffendi Mehemet Rami, co-legul lul la CarMAI, all refusat a primi Insgmnatul darde banT, pe care Pagett promisese Mich la Car lovet,deli acesta stlirnise cu tot dinadinsul pentru oferirea lul.El all declarat, ImpregYurhrile de atunci viata forar fi push printr'un asemenea act In invederath

§i §i-ali res6rvat primirea pentru un timp maibun. In deosebl Mavrocordat a recomandat lul Ottingensh dud banil cu el la Viena, In vreme-ce Pagett, caregarantase pentru Implinirea faghduintei, sthruia, ca elsh remaie In phstrarea luY. Abia a plecat inse Ottingenluand cu Omni Si banii, §i s'a produs o extraordinarlconfidentialitate Intre Pagett §i Mavrocordat, a chrniasete de banY, InbuOth pe o GHIA, a isbucuit pesteputin on atat mai pnternic; secretarul ambasadeT engle-ze§tT, Schreyer, a fost dar trimis pe urma lul Ottigen,ce-I drept, sub pretextul de a promova afacerea stabi-lirii granitelor Imphrate§tY, In adevtir inse pentru-ca sdApe predarea daruluT refusat farh de vole. Ottingen,

pe care secretarul l'a ajuns la Carlovgt, strlmtorat deacesta, a cerut instructiunl de la Viena, dar kit hratulstetea pe ganduri, dad mai are orl nu sl dee darul odata refusat, In cele din urmli lase tot a primit pro-punerea consiliulul aulic de resboih, care sthruia, capentru crutarea Lordulul Pagett, care era atat de neo-bosit intru sustinerea intereselor austriace, pentru

ca'npri-

meldie,

li

636

Implinirea promisiunil facute in forma obligat6re indis-pensabiluld Mavrocordat Si lul Reis-Effendi sa se pas-treze destinatiunea acelul dar de banY '). MY, in zadar,fail de acest inevitabil mijloc principal in Turcia nu semaY putea aline nicY un succes maY Ins bloat, §i panachiar §i victoriosul fier al sable germane trebuia sSaduca drept jertya tdca lul Incarcata de aur, dad voiasa petdsca cu succes mult dorita pace de la HALTiiud sdma de acdsta, prudentul guvern Impgratesc atrimis, pentru pregatirea succesulul negotierilor §i pen-tru asigurarea paciY, prin Sutton, ambasadorul engle-zesc acreditat la Viena, la adresa Lordulni Pagett laConstantinopol insemnata Emma de 80,000 florid sprea-I distribui ca darurl potrivite §i astfel a nete4itdrumul lul Ottingen 2).

Intre aceste s'a facut in Moldova o schimbare deDome: find resturnat la 14 Septemvrie 1700 3) An-tioch Cantimir, a fost insarcinat cu guveruul acesteltdrI Constantin Duca, cumnatul Jul Brancovanu, carefusese resturnat o data din domnia Moldovil. Ottingen,care a tras In pompos instalatul §i pa Bosfor la Balat

1) Raportul Comiteld Ottingen, Mnstafa-Paga-Kupri, 24 Octom-vrie 1700, gi Car lovgt 17 Decemvrie 1700. Raportul con -siliulul anlic de rhboiti dimpreunit en elansula de aprobare aImphatului. Viena, 26 Decemvrie 1700. Raportul consilialuiaulic de rosboiii de la 28 Decemvrie 1700, tot aprobat de lmpdratul.

2) Socot611 despre veniturile gi cheitnelile cased ambasadeltmpdrategti trimise la P6rta otomanit in unit 1699 gi 1700, inbad gi In presente.

5) Ear' nu abia in anal 1701, cum afirm6, Engel (Ouch. d.Moldan pag. 288).

637

admirabil situatul palat al lui Duca, in care locuisefin& In anul 1665 §i marele ambasador Imp6ratesccomitele Leslie, 11 descrie pe Duca ca om forte cuvios

§i vrednic, care lime datore§te ridicarea sa din not inscaun mai mult bogatelor darurl (100 de pungl, vre-o50,000 de talerl), care la turcimea Insetatg de banYag o putere iresistibilg, decal celor-lalte virtuti alesale ').

Cu tOtit mlgdio0a §i serviabilitatea ambilor Domniromanl, maY ales alul Brancovanu, fatil cu Curtea dinViena, ei nu s'aii aventat pang la sacrificarea marilorinterese ale tgrilor sale on ale statuiul otoman. Cand

dar Curtea imperialg, nemultumitg cu hotarele de pangatunci, a stgruit sg se fad o nod delimitare a Ard6-lulul spre Moldova Si spre Muntenia §i voia sg algtu-reze actul de delimitare privitor la aceste botare pe

documentul principal ce urma sä se stabildscii InIntelegere cu P6rta asupra hotarelor, Comitele Marsigli,care era insgrcinat en afac erea aasta, a Intimpinat oopositiune seri6sg nu numal din partea comisarulul dedelimitare al Turciel, Ibrahim-Effendi, care nu aveaplenipotentg pentru acOsta, ci totodatil Si din parteaDomnilor din ambele tOri romane. Fie cg se temeau, canu cum-va prin reclamatiunile de teritoril ce s'ar ftputut face cu ocasiunea acesta In paguba tgrilor saleei sfi fie jigniti direct In interesele lor, fie ch, procedatipotrivit cu Indrumgri primite la taing de la Turd,destul c4 el afi refusal cu atata hotgrIre consimpmea-

1) Raportele Comitelul Ottingen. Constantinopol, 23 Fevruarie§i 18 Septemvrie 1700.

langl

638

tul §i conlucrarea for pentru ac6sta delimitare, In catCurtea din Viena, care, tiind s6mit de suspiciunea ces'ar fi putut produce prin ac6sta la Porta, nu socoteaa fi oportun sh-T siluiasca prin Nita a procede Si WAde voia lor, a fost In urma propuneril facute de con-ferenta de stat nevoita sa renunte la cererea ac6sta.Comisarul imparatesc de delimitare Comitele Marsigli aprimit dar lndrumarea, ca sä Incheie documentul dedelimitare principal In ceea ce privqte hotarele stabi-lite pentru provinciile supuse stapanirii directe a Turciel,despre linia de demarcatiune Inspre Moldova §i MunteniaInse sa nu fad In el amintire decal In termini gene-rail §i invocand starea posesiunil lini§tite Si nediscutatede pad atunci ; el avea Inse cu bite aceste A dispuna,ca inginerl austriacl al fad m6surat6rea geometric. §i1ns6mnarea pe harta a hotarelor despre Moldova §i Mun-tenia in mod unilateral, Para de ostentatiune §i failsgomot superfiufi, numal pentru propria informatiune,ear pentru-ca sa se evite orlli-ce suspiciune, Marsiglin'avea A iee §i el Insuli parte la lucrarea ac6sta 1).

Nu tot atat de norocka, cum a fost, In genere, ceaImparat6sca, a fost §i ambasada de delimitare a Polo-nieY, care a sosit In acelall timp la Porta, dar cutOtit pompa el stralucita n'a avut parte nici de primireatat de respectaOsa, 'Ad de succes diplomatic atat dedeplin, 'Ad de concediare atat de binevoit6re ca cea-Pala.

1) Referatul conferentel de stat cltrti Imptiratul. Viena, 26Decemvrie 1700. Literae Ibrahim Effendi, Tarcici Comisarii, con-cernentes negotia Commissionis limitaneae, ad Seraskerium Bel-gradiensem, 1700. Traductae I Talman.

639

Representantul acestel republic! regale a scos, ce-1

drept, la capet ratificarea tractatulul de la Carlovdt, decYpredarea Moldova, dar cu tot temperamentul luT In-gamfat, ba chiar violent 1), el n'a putut sa obtie niclpunerea In libertate a prisonierilor de r6sboiti §i ros-cumplirarea cu ban! a Polonesilor dtql de 'Mari inrobie chiar duph Incheerea phcii, nici despagubirea ce-nth pentru tinutul Budjaculut §i satisfacerea preten-sinuii Jul asupra parculul de artilerie lasat de Turd InCamenita. Remaind zadarnice §i reclamatiunile Mute deddnsul la Marele Vizir In cestiunea acdsta, el §i-a cerutde la acesta concediarea, cacT regatul Poloniei a obti-nut o pace tetra de prietenie" ; ear Marele Vizir, pro-fitand de vorbele luT, l'a vestit, eh 'n timp de 8 oneva fi concediat % Ba chiar duph-ce i se acordase an-clients la Sultanul, ea a fost revocath sub cuventul, caaid o dath anch un ambasador al Poloniel nu a avntparte de gratia de a fi primit de Sultanul In audienthde adio. Reclamand cu hothrtre §i rugandu-se cu sta-ninth, el a avut, In sfir,it, parte de distinctiuneaacdsta, inse In formli maY putin respectu6sh (la 20 tulle)cleat la sosirea sa, apoT a plecat (la 2 August), nuInse farl-ca sa fi avut §i'n cele din urnah momentaconflicts neplacute din causa prisonierilor cretin! ascung

1) Astfel ia povestit el insu-11 lul Ottingen, cit pe drum, in-tr'nn sat turcesc unnl dintre trabantil Jul a fngit §i a trecnt laIslam, dar a fost restitnit in urma amenintarilor Id de citreautoritatea locall, care la inceput se Impotrivise ; el apol, spremarele necas al Turcilor, l'a Impu§cat Rid de judecatA. Raportullul Ottingen. Oonstantinopol, 10 Mail 1700.

2) Raportul Id Ottingen. Constantinopol (Pera), 20 Idle 1700.

640

In carele sale de bagagib, care all fost luatT cu topWA discu(iune de la Maul 1). Secretul slabiciunil Po-loniel, care se dedea cu tot Inveli§ul de Ingamfare pefats, a avut efecte Invederate In lipsa de succese aambasadorulul el.

Marea ambasada imptirat6sch wi -a resolvat dar pestetot afacerile la Porta, §i la 27 Ianuarie Ottingen, In-torcandu-se a cask wi -a Mout cu alail, cu trimbite §icu tobe iutrarea In Viena apr6pe cu aceail strAlucireca la intrarea sa In Constantinopol (in Septemvrie1699). Mare, Incunglurat de o sun compusa dinodraslele celor maY nobile familil din Virile ereditare §1de un numgros alaifi i ducandu-i-se cu fala lnainterecreditiva turc6scA, el a trecut in costum stralucit laCurtea ImpUrittesca, uncle a fost primit cu mare dis-tinctiune de maril dignitarT aT Curtil, apoT §i de Impti-ratul, caruia i-a presentat recreditiva Sultanulul, earIn urma a fost primit de Impilrat6sa §i de ArcbiduceleCarol §i a fost onorat §i prin aceea, ca tuturor cava-lerilor s6I de ambasadA, precum §i unora dintre digni-taril ambasadei li s'a dat vole sa s6rute mina §1 Incele din urma s'a Mors cu acela0 alaill pompos lalocuin(a Id 2).

Astfel s'a stabilit tsi s'a executat renumita pace de la

') Raportul Id Ottingen. Constantinopol (Pera) 8 August 1700.') Extras din Protocolul Curtil ImOrlte§tI. Viena, 28 lanaarie

1701. In tees ce privelite Intorcerea marelul ambasador im-pifratesc la Porta otomana. Comite le Ottingen 1i intrarea lul la27 Ianuarie 1701 In Viena. (Acristil intraro §i audienta urmatid apl ea sant modelul pentru ceremonia %cut& la intorcerea inanal 1720 a =rale ambasador Comite de Virmont).

B41

Car 'wait anuntAnd fasa decadenta a Wulf otomane gipreghtind consolidarea mal puternich a casel imperiale§i capacitatea de Intindere spre Orient a el, dar ascun-Ohnd In ea §i germenul inevitabilel viitOre ciocnirl cuun loch maY primejdios du§man, moscovitismul ce incetulcu Incetul lua locul Osmanilismului. Nu ma! lncape Dido Indoiali, ca stralucitele victoril ale Printuld EugenIn Ungaria §i la Rin, precum §i deosebita dibacie a di-plomatiel austriace Pah ridicat pe acel timp pe Imph-ratul In positinnea de sthpanitor al situatiunil, de singurdictator al plea, pe care totl o doriah cu Insetare, delinici unuia nu-I dedea man sh o mhrturisdsca acdsta.Singurh jalusia Austria a scapat atunc! Principateleromans de Incorporarea in Rusia, §i tot astfel,

sthpanirea In Arddl, Austria le-a schpat, In

propriul el interes, pentru totdeauna de primejdia de afi prefacutein pa§alicurI turceltl.

Lordul Pagett a urmat §i dupa Intorcerea Jul Ottin-gen cu atata inderetnicie sthruintele lul pentru acor.darea darulul promis lul Mehemet-Rami §i Mavro-

cordat, Yacht Imphratul, bind sepia de dorinta merito-sulul Englez, care representa scum §i interesele aus-triace, i-a promis In cele din urmh, ca WI de Intar-4iere va trimite la Constantinopol un Internuntid, ca shduel darurile promise; condos luso de spiritul unel pra-dente precautiunY, el a declarat, ca predarea efectiva asumelor promise atIrnh de la colaborarea, pe care eeldol competitory o vor da pentru obtinerea executarilcelor done conditiuni de pace inch neimplinite, resol-

varea conflictulul privitor la granitele de la Novi 1i de-

phrtarea lnY 'Moly dimpreuna en Intrdga lul aderenth

69,838. III. 41

sten-lindu-§Y

lust

642

de la hotarele terilor ereditare anstriace, precum §i dela ale Muntenia ; eY aveafi deci sli intervie, ca P6rtasa-I dee Carp din Viena o declaratiune fficutli 'n scrisIn ceea ce prive§te aceste pretensiunY tii A adreseze co-mandantilor de la hotare cuvenitele ordine pentru exe-cutare. In acest sens §i sub aceste modalitati i s'a datId Pagett asigurarea desciircliriI de garantia, pe care oluase asupra sa pentru Implinirea promisiunil fiicute deImpfiratul, ceea ce n'a Post Inge o pedecii, pentru-ca,OA la Implinirea conditiunilor ma sus adtate, su-mele aduse de Ottingen Inapa sii fie Intrebuintate pen-tru scowl de rfisboiti §i anume pentru fortificareaAradulu! §i, In urmli, pentru jpregfitiri de rfisboia InItalia 1).

1) Raportnl e, on ferent el de stat citril 'what'll Visas, 23Decemvrie 1700. Letters de Conte Oettingen A Lord Pagett.Carlovic, 4 Gennaro 1701. Raportal conferentel de stat cAtriImpAratul, 4 August 1701.Raportal consilitdd anlic de rhboiiicatrA ImpAratul, 16 'snarl° 1701.

INDICE

A.

Abbaea-Par, 116, 119.Abbasa Mehemet-Aga, 239.Abdurachman, 628.Achmed I. Sultan, 81.Aohmed-Chihaia, 81.Achmed-Paga, 211, 235.Aga Lem (vetil Leca), 5, 33, 75.Alba-Iulia, 17, 107.Alexandru-Vodit (11i4), 91, 97, 113, 115, 119.Ali-Behl., 108.Ali -Pala, 350.Allard Francis; 26.Althan, 81, 88.Amati Giovani, 98.Antonie-Voda, (veil Rosetti), 401.Apaffy, 324, 328, 356, 361, 364, 380, 394, 397, 401, 402,

407, 408, 458.Apponyi, 81.Armonul Petru, 19.Aeak, 150, 152, 160.Athanasie atelaroe (ve41 Patelaros) 129, 131, 138, 148, 214,

646

Auersperg, 171.August IL, 516, 533, 596.Austria de Jos, 98.

33.

Baba Novae, 39.Bairam-Pala, 123, 131.Balaban, 399.Ba lass Emerio, 356.Baluse, 491.Banff, 5, 9, 14, 23, 56, 168, 251, 258,

297, 307, 309, 340, 472.260, 264, 272, 278,

Banyai Martin, 41.Barosay Aohatiu, 308, 316, 319.Baresay Andreiti, 35.Barbarini Antonio, 125, 140.Barilovics, 6.Barnowski Miron, 103, 120.Barnalfi, 10.Basarabia, 578.Basta Gheorghe, 3, 14, 18, 22, 30,

63, 65, 67, 72, 91.36, 37, 40, 54, 56, 61,

136.thory Sigismund, 2, 6, 13, 20, 32, 45, 48, 52, 56, 61,63, 67, 71.

Bithory Stefan, 12, (56).Bithory Gavril, 106.Biithory Andrei-a, 13.Bekes Stefan, 35.Bakir-Aga, 103.

647

Bektes-Aga, 208.Bektes-Patia, 68, 71.Berthody, 465Beth len Gavriil, 79, 82, 83, 91, 100, 104, 109.Beth len Stefan, 128.Bethune, 445.Bieganoweki Nioo lae, 260.Booskay Stefan, 13.Bodoni Stefan, 34, 39.Bogati, 6.Boldvay Martin, 235.Boinowsky, 512.Bonhomo, 84, 86.Borbely Martin, 28.Borisio, 89.Bornemissza Gaspar, 22.Bornemissza Baltasar, 6, 39.Bratov, 37, 319.Bugeao, 472.Buiuoli-Mustafa, 488.Buses= Stroia, 6, 68.Bourbon-Conti, 515, 561.

C.

Camenita, 217, 231, 320, 349, 357, 360, 374, 876, 382, 411,422, 441, 476, 479, 502, 528, 532, 585.

Camillo Don Giuseppe, 416.Cantaouzino Constantin., 459, 463, 466.

648

Cantimir, 99, 114.Cantimir Constantin, 464, 470, 475, 484, 492.Cantimir Antioch, 516, 636.Caprara, 409.Cara Ibrahim -Pala, 631.Carlovet, 524, 554, 580, 593.Cassanova, 334, 342, 350, 398.Cazaci, 17, 32, 89, 100, 150, 152, 160, 164,

194, 203, 207, 222, 226, 241, 248, 259,174,270,

184,285,

191,340.

Celibi, 11.Cereal, (ve4T Petru-Vodl), 66.Cesy, =builder, 137.Chateauneuf, 470, 487, 490, 509.chior-Pala, 376.Chicira, 24, 26, 33, 44, 52.Chmielnisky, 198, 207, 219, 226, 236, 242, 247, 252, 253,

259, 285, 286.Chmielnisky Ghedeon, 400.Chmielsky, 173.Chovansky, 379.Christina Maria, 41.Ciril de Veria, 120, 123, 125, 126, 128, 131, 136, 138, 146,

148, 150.Ciril de Lucari, 120, 123, 125, 126, 128, 131, 136, 138,

148, 150, 274.Ciril Patriarch, 113, 120, 274.Cleronomos Gheorghe, 349.Cleronomos Mateit, 414.Cluj, 71.Cohere, 464, 471, 475, 479, 516, 524.Conde, Principe, 170.

649

Constantin-Von Brancoveanu, 414, 430, 459, 462, 469,485, 487, 498, 512, 578, 593, 637.

Constantin-Votht qerban, 264, 275, 290, 294, 297, 304, 311,320, 391.

Coreski Samuil, 89.Coresky, 391.Corni§ Gaspar, 13, 19, 34, 54.Oroissy, 446.Csitki Stefan, 10, 21, 33, 39, 45, 51, 53.Csiiky, 408, 410.Cuo luo-Par, 116.Culoglu, 830, 333.Czernie Hermann, 179.Czernin, 81, 89, 322.

D.Dabija-Vodit, 323, 326.Daud-Pala, 92.Daun, 416.Desneval, 475, 491.Dioul, 278.Dima, 10.Dnbritin, 631.Doozy Andrei* 84, 106.Dorojenoo, 354, 378, 391.Dorsch, 419.Draudt Marcu, 631.Drugeth (ve0I Homonnay), 85.Duca-Vodit, 352, 354, 407, 453, 02, 636.Dumitrasou-Vodit Cantemir, 358, 373, 377, 383, 387, 393Dumitralcu (Rus), 379.

650

E.

Erbs, 461, 468.Essterhizy Nicolae, 104, 108.Essterhisy Paul, 413.

F5g/tral, 41, 54.Farkas Gheorghe, 35.Ferriol, 491, 603.Florica, 38, 41.Forgioh, Cardinal, 81, 84.Forgich Sigismund, 106.Franck Theodor, 377.

F.

G.

Garoffy Gheorghe, 408.Gavril-Vodit MoviliL, 91, 94.Gel4u, 52.Gheorghita-Vodli Stefan, 226, 229, 244, 245, 248, 250, 258,

265, 280, 290, 294, 298, 300, 302, 304, 311, 360.Mies Gheorghe, 302, 309, 311, 316. 318.Ghica Grigorie, 318, 3212, 326, 349, 351, 352, 356, 361, 363,

367, 369, 373, 375.Gioan-Beit., 297, 304, 306.Glurgln., 44.Giuseldse Mehemet-Pata, 10.Gninsky, 398.

651

Gomolinski, 544, 550.Gonsaga, General, 56.Gratiani Gaspar, 80, 81, 84, 88, 89, 90, 98, 108.Greiffenklan, 172, 179.Grillo Antonio, 149, 161, 164.Grimaldi, Cardinal, 170.Gyalaffy Ladle lan, 28.

H.

Hadri Ghirai, 391.Haidnci, 39, 55, 72, 111.Haller Gavriil, 31.Ha lil-Aga, 345.Ha lil-Effendi, 606, 625.Hanenko, 364.Harbord, 475, 479, 481.Hasan-Par, 81, 92, 211.Heemkerck, 475, 484, 498, 509.Holes ler, General, 423, 456, 459Hendan-Zade, 144, 167.Hersell Valentin, 37.Hoffmann, 401, 402.Homonnay, 82, 83, 100, 106.Hopp, 475.Hotin, 20, 357.Houssey, 475.Huned6ra, 16.Husein-Pala, 375.

652

I.

Iablonowsky, 363, 448, 488, 509.Iaoob, Print, 436, 443, 514.Ibrahim-Pala, 5, 10, 48, 58, 60, 79.Ibrachim-Pala, 225.Ibrachim-Pala, 389, 394.Ibrahim Effendi, 637.Ieremie-Vodo, Movilti, 2, 32, 42, 48, 52, 68.Iesuiti, 63, 398.Ines, 305.Ingoly, 136.Innsbruck, 1.Inocentin, Dominican, 126.Ioanichie, Patriarch, 212, 222, 260, 274.Ilirger, 416, 419.Iordache, Vistiernic, 464.Iosif I., 444.Josika Gavriil, 631.Ipsir-Pats, 273.Justiniani, 631.Ivan Suds Vladimirsky, 185.Ivanovios Emanuil, 347.

K.

Kalinowsky, 215.Kamnthy, 55.Kamm, 450.Kapronosay, 144.

653

Karaboeky Ion, 389.Kara-lama, 106.Kannitz, 593.Khindsperg, 355, 356. 368, 385, 389, 391, 396, 397, 401.Kemeny Ion, 223, 315, 319.Keezer Andreiii, 86.Kinan-Pala, 125, 297.Kinski, 172, 447, 454, 482, 517, 531, 557, 680, 584.Kiupriuli, 317.K.lesel, 78, 81, 83, 88.Korezki, 108.Koniecpolski, 173, 177.Kollonicz, Card., 416, 453, 603; 605.Kristian IV., 171.Kuniz, 405.

Ia.

Laohewiz, 475, 603, 605.Landskoronsky, 391.Larissa, 176.Laskay, 128.Leos .Aga. Mr Aga), 5, 75.Leopold I., 420, 444, 477, 504, 518, 603, 605, 610.Lipova, 106.Los, 550.Losoh, 428.Lubomirsky, 411.Ludovic XIV, 497, 562

654

M.

Magno, Carlo, 77.Macripodary Hyacinth, 337.Malaohowsky Stanislav, 449, 554, 586, 590, 597.Mamuca de la Torre, 400, 403.Mansfeld, 234.Marcu-Vodi, 66, 90.Maria Casimira Louisa, 447.Marsigli, 461, 465, 487.Mars& Muradin, 332.Mateill Arohiduoe, 3, 57, 77, 78, 81, 89, 106.Mateit.--Vodii. Basarab, 116, 127, 131, 141, 141, 145, 147,

149, 150, 160, 162, 167, 175, 177, 179, 183, 189, 190,193, 207, 211, 214, 215, 218, 220, 223, 229, 235, 242,245, 248, 250, 256, 258, 262, 264, 276.

Mavrocordat Alexandru, 366, 368, 379, 393, 394, 396, 401,403, 404, 406, 408, 414, 418, 453, 499, 527, 593, 601,603, 605, 629, 635, 641.

Maximilian Archid., 2.Masarin, 171.Mehemed Sultan, 338.Mehemed Effendi, 527.Mehemed-Pata, 131, 141, 146.Mehemed-Pata, 87, 94.Mehemed-Han, 99.Mehemed-Rami, 629, 635, 641.Melek Mehmed Pata, 205.Menegatti Pater, 419.Michnea-Vodit (vep Mon Beiu), 306; 306, 311.

Mihna-Ogli, 103.

655

Mihalcea Ban, 19, 62.Mihaiii-Vodit, 1, 5, 14, 25, 30, 34, 40, 48, 50, 52, 56, 63,

65, 86.Mihaill-Vodit Nitration, 259, 2d9, 286.Mikem, 151.Mikes Sigismund, 111.Miko Francis°, 112.Miko Stefan, 408.Mindssenti Emedict, 39.Mitrofan, Patriarch, 137.Moise-Voda Movila, 120.Molart, 78, 81, 83, 85, 90, 92.Moscovitil, 147, 150, 152, 160, 184, 196, 203, 245, 250,

265, 287, 296, 313, 328, 337, 341, 347, 362, 404, 438.Mustafa Sultan, 89.Mustafa-Pala, 105.Mustafa-Pala, 171.

N.

Nassnf Vizir, 106.Negres, Cluo lar, 59.Neofit Patriarch, 126, 128, 129.Nicolas Vornic, 102.Nicusio Panaioti, 189, 214, 328. 351, 360, 364, 366.Novae, Gen rat, 414.

656

0.Omer -Pala, 106.Oradea-Mare, 52.Oswinowsky Samuil, 80.ottingen, 584, 593, 596 598, 600, 603, 629, 632, 635, 640.Ovrei, 298.

P.Pacolaohi, 190.Paget, 450, 471, 488, 501, 516. 578, 591, 623, 641.Paisie, Patriarch, 274.Papa Vistier, 95.Papas Nicolae, 139.Parcevici Petru, 341.Partenie Patriarch, 187, 190, 192, 199, 200, 515Pasko, 408, 410.Patellaros, 129, 131, 138, 148, 214.Pater Gregoriu, 34.Amin, 84.Persia, 80, 101.Peski Ion, 56.Pete Ladislau, 29, 81.PotrascuVodit Nicolae, 1, 36, 38, 41, 50, 55, 76, 259.Petriceiou Stefan V., 355, 359, 360, 365, 368, 373, 391.Petru-Voda Ceroel, 66.Petru I. (Rusia), 482, 516, 529, 569, 594, 598.Petra Patriarch, 633.Pezzen Dr., 4, 13, 23, 26, 37.

Pogan Gheorghe, 19.Polignac Abbe, 491. 515.Popovicl, 392.Porfirita Ianachi, 396, 466, 485, 499.Potendorf, 438.Potozky Nicolas, 215, 231.Preda, 41.Proski, 422, 428, 435, 440, 443, 449, 483, 494, 506.Podlewsky, Gh., 334.Provusky, 501.

<4-

Quarient, 471.

657

Rabutin, 594.Raczinski, 550.Radibrati Aloisiu, 6, 10, 22.Radu-Vodit qerban, 68, 74, 78, 81, 83, 87, 94, 264.RaduVodit Mal, 116.Radu-Voda-Mihnea, 92, 99, 102.Radu Vodtt, 328.Radzeiowsky, Cardinal, 333, 334.Radziwil Jan, 176, 177, 399.Ragusa° Giorgeo, 64.Rik Oozy Ludovic, 55Rrikticzy Sigismund, 76.

59,838. III. 42

R.

658

lalt6ozy Gheorghe I.,162, 166, 169, 171,

116,173,

128,177,

131,179,

141,183.

144, 146, 147,

Itillt6ezy Gheorghe II.,242, 247, 248, 250,299, 302, 304, 310,

191,254,311,

201,258,313,

208,275,367.

218,290,

223,291,

229,293,

235.,295,

lakciozy Gheorghe III., 315.Rat Gheorghe, 19.Redjep-Paqa, 110.Redjep-Aga, 161.Rediger Simon, 190, 192, 201, 214, 216, 220, 234, 245,

259, 294, 299, 301, 306, 327, 398.Rhedey Franoise, 106, 299.Romadanowsky Gh., 371.Rothalt, 328.Rosetti (ve0Y Antonie), 401.Rudolf II., 35, 52, 56, 64.Rzwuski Mihail, 399.

S.

Sagardei-Pala, 369.Saffa Ghirai, 475.Sahin-G-hirai, 99, 109.Saidogli-Pala, 369.Sindor Gaspar, 413, 464.Simdor Pavel, 631.Sarmassitgi Sigsin, 106.Siaosay Ion, 631.Sall, 31, 37, 66, 71, 305.Sava Armainl, 41.

659

Scogardi Andreiii, 152, 160, 166, 168, 169, 239.Schnell., 581.Schonberg, 2, 5.Seoul, 31, 41. 67, 305,Sedlnizki, 532, 576.SeimenI, 276.Selim Ghirai, 491, 510.Sennyei Paneratiu, 34, 39.Sarbi, 39.§erban-VodO., 401, 403, 410.Siavus-Par, 209, 225, 289.Sibrik Gaspar, 19.Siekerzinsky, 384, 386.Siemunsky, 434, 441, 506.Schmidt Rudolf, 114, 118,

140, 163, 165, 168, 187,122,200,

123,279,

127,285,

130,297.

136, 138,

Simion-V.-Movint, 68.gitvatorok, 81.Skender-Par, 79, 82, 83, 92.Sobiesky Ion, 357, 377, 380,

399, 422, 435, 438, 443,500, 506, 513.

383,448,

385,449,

386,475,

389,485,

393,492,

394.498,

Sohalam Claudiu, 295,Solms, 81.Somogyi Bartolomeu, 54.Somulewiez Ion, 379.Spahii, 323.Starzer, 80, 91.Starhemberg Guido, 414.Stefan-Vodit, 1.Stefan-Von, Tomr, 80, 82.

660

Stefan-Vodit Gh., 225, 229, 244, 245, 248, 25i1, 254, 258,265, 272, 280, 290, 294, 298, 302, 304, 307, 311, 360.

Stefan-Voda, (Lupu), 312, 320.Stanca Domna, 38, 50, 77.Stanzel Petru, 28.Stoica Logofet, 6, 13, 19, 41, 50, 69.Stoichita Postelnic, 59.Strida, 115, 119, 327.styrumb, 561.Sulficar Effendi, 453, 474, 492, 605Sumitza, 147.Sutton, 636.Szechenyi Gh., 413.Szekely Mihail, 4, 22, 30, 34, 75.Szekely Moise, 18, 45, 67, 180.Szekely Ladislau, 408, 459.

fr.Tarsia, 415, 606, 625.Tatar% 6, 22, 79, 99, 141, 145, 149, 173, 180, 191, 194,

214, 215, 232, 238, 267, 290, 291, 306, 313, 324, 3.31,338, 348, 376, 404, 504.

Telegen, 50.Thun, 446.Toldalaghi, 104.Toldy Stefan, 39, 55.Tbkoly Sava, 29, 40.TOkbly Emeric, 402, 413, 458, 470, 485, 490, 492, 515, 627.Toms" (Pep Stefan), 80.Thoraconimus Ion, 7, 57.Torma Cristofor, 55.

TOrOs Ion, 183.Torstenson, 171.Turda, 27, 30.Thurso, 87.

661

Udrea Banul, 41, 59.Ungnad David, 2, 28, 30, 44.Ukrainzow, 51, 65, 596.Ursachi, 397.

V.

Vasile-Vodel. Lunn, 112, 125, 128, 139, 141, 144, 145, 148,149, 152, 153, 160, 162, 166, 167, 173, 176, 177, 179,181, 183, 186, 190, 193, 198, 207, 211, 214, 215, 218,221, 223,262, 265,

229,273,

235,288,

241,299,

242,312,

245,318.

248, 250, 258, 259,

Veterani, 461, 464, 469, 485, 487, 492,Villars, 574.Vitas Nicolae, 40.Vliideni, 38.Werdenberg, 455.Wesseldnyi, 234, 396.Wosnizin, 517, 520.

U.

662

Zamoiski Jan, 2, 20, 32.Zamoiski, 487.Zionory, 454.Zelestey Ion, 37.Zierowski, 420.Zryny Elena, 413Zulflear Pap, 106.

PUBLICAIIUNILE ISTORICE HURMUZAKI

Doeumente privitOre la Istoria Romanilor :Leti

Vol. I. Partea I. 1199-1345. Documente 553, culesede N. Densugianu 25.

Vol. I. Partea II. 1346-1450. Documente 637, eulesede N. Densugianu. Cu apendice de 57 documenteslavone (1198.1450) publicate de E. Kaluinjacki . . . 25.

Vol. II. Partea I. 1451-1575. Documente 722, adu-nate de Hurmuzaki, publicate de I. Slavicl 25

Vol. II. Partea IL 1451-1610. Documente 534, cu-lese de N. Densugianu.Cu apendice de 28 documenteslavone publicate de E. Kaluiniacki . 25

Vol. II. Partea III. 1511-1530. Documente 453, cu-lose de N. Densugianu. Cu apendicd de 9 documentsslavone publicate cie E. Kaluiniacki 25

Vol. H. Partea IV.-1531-1552.Documente 446, culesede N. Densugianu 25

Vol. II. Partea V. 1552-1575. Documente 413, culesede N. Densugiann 25

Vol. III. Partea I. 1576-1599. Documente 341, adu-nate de Hurmuzaki gi 102 de C. Ilsarcu, publicate deI. Slavicl 25

Vol. III. Partea H. 1576.1600 Documente 563, a-dause de Academie, publicat° de 1. Slavicl . . . , 25,

Vol. IV. Partea L-1600-1649.Documente 629, adunatede Hurmuzaki, publicate de I. Slavicl 25

Vol. IV. Partea 11.-1576.1650.Documente 55 comuni-cate de C. Esarcu gi 677 adause de Academie, publi-cate de I. Slavici 25

Vol. V. Partea I. 1650-1699. Documente 362, adu-nate de Hurmuzaki, publicate da I. Slavici 25

Vol. V. Partea II. 1650-1690. Documente 475 adausede Academie, publicate de I. Slavici 25.

Vol. VI. 1500-1750. Documente 355, adunate deHurmuzaki, publicate de I. Slavicl 25.

Vol. VII. 1750-1818. Documente 308, adunate deHurmuzaki, publicate de I. Slavicl . . .. 25

Vol. VIII. 1376.1650. Documente 762, adause deAcademie, publicate de J. Slavicl 25

Vol, IX. Partea I. -1650 -1747. Documente 807, adausede Academie, publicate de I. Slavicl 25

Vol. IX. Partea II. 1751-1796. Documente 337, a-dause de Academie, publicate de I. Slavicl 25

Vol. X. 1763-1844. Documente 703, adunate gi pu-blicate de N. Iorga 25

Vol. XI. 1517-1606. Documente 956, adunate gi pu-blicate de N. Iorga 25

. . .

. . . . . . .

. . . . . . . .

..... . . . . . . .

. . ..... . . . . . .

....... . . . . . . . . . .

.

. . . . . . .

. ........ . . . . .

. . . . .

...... . .

. . . .

. . . . .

.

. . . . .

PUBLICATIUNILE ISTORICE HURMUZAKI

Continuare

Documente privitdre la Istoria RomaniSuplement I: LelVol, I. 1518.1780. Documente 1414 in archivele

Ministerinlul Afacerilor straine din Paris 25.Vol. 1I, 1781-1814. Documente 983 din archivele Mi-

nisteriului Afacerilor straine din Paris , 25Vol. Ili. 1109-1812. Documents 203 din archivele

Ministeriulul Afacerilor straine din Paris. 25'Vol. IV. 1802.1849. Documente 415, adunate de

D. A. Sturdza. D. C. Sturdza 0. Lugosiattu . . . . 25.Vol. V. j- 1822-1838. Documente 325, adunate de -D.

A. Sturdza si C. Colescu-Vartic 25Vol. Vl. 1827-1849. Documents 804, adunate de D.

A. Sturdza si C. Colescu-Vartic 25

Suplement II: Documente polone.Vol. I.-1510-1600. Documente 317, publicate de Joan

Bogdan 25Vol. II-1601-1640 Docurnente,286, publ. de I. Bogdan 25.Vol. III Fasc. 1. 1641 -1703. Documente 110, publ.

de I. Bogdan t 12.50

Fragmente zur Geschiehte der Ruminen vonIs'. von Hurmuzaki:

Vol. I. Istoria Principatelor Romano pang. In perdereaindependentel for

Vol. II. Istoria Bisericei romanesci in Transilvania . 6.Vol. III. Istoria Principatelor Romane de la Michela

Vitdzul pane la pacea de la Barlovilz 8--Vol. IV. Istoria Principatelor Romane de la paces de

In Karlovitz pans in pacea de In Passarovitz . . . 6 -Vol. V,Istoria politica a Rom ani lor in secolul K V 1.11-lea.

Fragments din Istoria Romanilor de E. Hur-muzaki. Traducere rot:tit-mese&

OM. 1. (Sfirfit)Tom. II. . . . . 4

om. III . 6.

41

. 8.

. `.1

. . . . .

. . . . .

. . . .

. . . . . . . . . . .

. . . . , . . . . . . . . ..... . . .

. . . , . . . . . . .

. . .

, &

. . . . _ . . ,