MrHAr soRrN nApumscu

DIN ISTORIAFAMILIEI GHIKA

Contribufii de istorie culturala

Con(nrBOOKS-20i 7-

CUPRINS

PRBarrasuL

IJN ponT nBr or r,e PeRrs

AL LUr Dulrrrnacnr Gnrce.

DBspnB uN poRTRET AL DoMNrrEt Zor, GntxeIJnuasrr vorEvoDULUr GRrconn er III-lea Gnrre. . .

Utvrsnr RouANnsu la RavBNNa

Dou.4. scRISoRr DrN FAMTLTA Gsyxe.IJN orplovrAT FRANcEZ DrN sECoLUr, al XIX-r,Be:

EuciNB Pou;aon

Aoolpuo Cn6ursux sr RovrANrr.

IJN prcron FrN DE stEctr

DnspnB GENEALoGIA ARHITECTULUI

NrcolnB Gurra-BunEgrr .

+,IN cAuT enEe toptttrtArrl: ARHITECTuT, NrcoleBGsrra-BuoEgrr, FoRMATTa;r iurr,rNrRrI,E sALE. . . .

DrN conBspoNDENTA ARHTTECTULUT

NrcoreBGHrxa-BuoESTr. .......113Prcronul AI,snnr BBsNeRo sr pRrerBNrr s,Lr

DTNFAMTLTAGHTxa .......744Pnnlroes,LMEMoRrALrsrrcAorprovrarrcA ... 765

11

79

32

35

a

48

62

IJ

82

93

Despnp GENEALocTA r,ur Merrla C. Grlvre . . 770

DrN Nou DESpRE srn-Lvrosrr r-ur Ma'ule C. Grrrre:FAMTLTACos'rrBscu .......778

Pe unuu,B r,ur Marrla C. Gnvra . . . . 204

Pnpcrz.Lnr LA BrocRAFrA LUr MaT rr,a C. Gnvre . . . . . 214

Me'rrraC.GHvxalaLoNona .......223DrN conBspoNDENTA rur Marrr,a C. Gnvxe . . 226

UN novrAN rulAnuulMoprrcnaNEr.... .... 275

O pnpzpNri. RovrANBasc.L iN NonoulArnrcrr. . . . . . . 282

IJN cnNner,ocrsr DrN vEcHrul Bucune;rr. . . . . . . . . . 288

Grrrcut,ssrrr -ARrsrocRATrr DE lANc,4. Nor. . . . . . . . . 297

UN PORTRET DE LA PARISAL LUI DUMITRACHE GHICA

n nr. 38, din 25 septembrie 2009, revistaRomdnia literard mi-a publicat un articoldespre portretul domnilei Zoe Ghika, re-

alizat de Alexander Roslin, aflatla Muzeul National de

Arte din Stockholm. Un tablou remarcabil, pus in va-loare de cltre institu ,tia-gazdil atit prin publicarea uneireproduceri pe coperta unei clrgi dedicate cunoscuflrlui

pictor suedez din veacul aI XVIII-1ea, cit si prin difuza-rea imaginii prin cirti postale ilustrate.

Istoriografia dedicat[ familiei Ghica se afli intr-o po-zitie oarecumbizard, de aceea contribugiile asupra ei parbinevenite chiar 9i atunci cind nu epuizeazd, o chestiune.

Spre deosebire de alte familii ce au dat domnitoriTlrilorRomine, Ghiculegtii nu au beneficiat de o monografienici pin[ la instaurarea regimului comunist, nici dupiaceea. Abia dupn Decembrie 1989 ar aplrut dou[ clrgi,intre care teza de doctorat a lui Radu Ciuceanu, clre aefectuat siplturi arheologice la MS.nlstirea Pantelimon,cu prilejul demol[rii acesteia, in vremea lui Ceaugescu, 9icare s-a ocupat de riml9ilele pimintesti de acolo.

E curioasl indelungata tilcere istoriografici privi-toare la Ghiculegti, avind in vedere ci, dupl stingerea

t2 MIHAI SORIN RADULESCU

pe linie masculinl a Basarabilor 9i Mugatinilor, aceastl

familie este stirpea din care s-au ridicat cel mai mare

numlr de voievozi, dupl cum se gtie, in total zece ta'

numir. Desigur cdurcareaintiiului Ghica pe tron, dupijtmiltxea secolului al XVII-1e a, aipare intr-o perioadlde suzeranitate din ce in ce mai accenttatd' t Sublimei

Porli, cu citeva decenii inaintea instaurlrii propriu-zise

a regimului fanariot. i.t ,r.-", acestuia, citliva Ghicu-

legti s-au aflat, de asemenea, Pe tron, pentru ca inti-iul domn pimintean al\d,rii Romdnegti s[ fie tot un

membru al acestei familii. Regimul regulamentlr a

fost ilustrat inilial tot de un Ghica, iar pentru Unirea

Principatelor au militat tot ciliva Ghiculegti. Poate clacest destin,,liniar" al familiei a influengat perceplia is-

toriograficl asupra ei. Neamurile voievodale din Fanar

erau catalogate ca atare - adic[ drept ,,fanatiote" -, uniiCantacrzini din mai multe ramuri trecuseri la rugi,

unde li se recunoscuse rangul princiar, dar in ce catego-

rie intrau Ghiculegtii, care nu erau, intr-un fel, perdan-

tii niciunui regim? La acestea s-au adiugat alte cdteva

semne de intrebare: de fapt, Ghiculegtii moldoveni erau

pe linie masculini descendenlii slugerului Iorgu din 1o-

calitatea Y iza, aflatil la nord-ve st de I stanbul, in direcf ia

actualei frontiere cu Bulgaria. Fiul slu, Dimitrie Gheor-

ghiade Sulgearoglu - al cirui nume trimite, aqadat,la

filialia amintiti -, a fost clsltorit cu Ecaterina Ghica,

sorl a domnitorului Grigore al III-lea Ghica, urmasii

lor luind numele de Ghica.ir, .."u ce-i privegte pe Ghiculegtii munteni, 9i acolo

existl o anumit[ indoial[ genealogic[,lansati de Grigore

Alexandru Ghica, ultimul domnitor al Moldovei (7849-

1856) si consemnati in Amintirile sale de cltre nepotul

slu de fiici, istoricul Radu Rosetti, Precum 9i de consulii

2 iry i:1r ryl &:r:!,:l -GJ:A

L6on Beclard si Hans von Eder: a circulat ideea ci Dumi-trache Ghica, fondatorul ramurii Ghiculegtilor din JaraRomdneasci, nu ar fi fost fiul dragomanului AlexandruGhica si, deci, frate cu voievodul Grigore al ll-lea Ghica.E curios faptul cd"in Cronica Ghicule;tilor, de pildl,,scrierealcituiti la jumitatea veacului al XVIII-1ea 9i editatl inL965 de citre neoelenigtii Nestor Camariano gi AriadnaCamariano-Cioran, degi sunt amintili mai mul1i membriai familiei, Dumitrache Ghica lipsegte, in ciuda faptuluicra era niscut in anul 171,8.1

Pundnd cindva in disculie fiiagia acestui perso*

naj - mai exact intr-o genealogie nepublicatl a Ghiculeg-tilor, asternuti pe hirtie in 1985 -, regretatul genealogist

'Totugi, un alt izvor contemporan, Genealogia Cantacuzi-trilor, de Banul Mihai Cantacuzino, publicat[ si adnotati de

N. Iorga, Bucuregti, Institutul de Arte Grafice gi Editurl ,,Mi-rrcrva", 1902, consemneazl. de cdteva ori faptul c[ Dumitrache( )hica era frate cu domnitorul Grigore al lll-lea Ghica. Astfel,Mruele Ban Mihai Cantacuzino scria ci ,,Dumitrache Ghica,li:rte al doilea al lui Grigore Voevod al treilea, s-a insurat laYala-lriir, in anul 7757,cuMaria, fata Banului Barbu Vicirescu, cu care

:r n'iscut opt fii: trei blieli 9i cinci fete" (p. a0$.in 1768, Grigorerrl Ill-lea Ghica,,iar5 ban a fbcut pe frate-siu Dumitrache Ghica"(1r. 156). Tot Grigore al III-lea Ghica ,,un sipet pecetluit il de-,lt'sc cumnatei sale Maria,fataYdcdrescului, ce era solia fratelui.,:rtr, Banului Dumitrache Ghica". Baron Eudoxiu de Hurmuzaki,l)orumentetvol. XIII, ,,Scrieri si documente grecegti privitoare laisroria romi"nilor din anli 7592-1,837, culese 9i publicate de

A. I)apadopulos-Kerameus", tradus de G. Murnu, Bucuregti,l') l,l: Atanasie Comnen lpsilanti, Scrieri biserice;ti ;i politice cu

l.l fnrli, p. L50: vorbind despre dragomanul Alexandru Ghica(,t'l decapitat in 7741), Atanasie Comnen Ipsilanti spune cd

,,Alexirndru a llsat patru fete gi pe Grigore Ghica 9i pe Dimi-rrit' (]hica". Vezi gi Dan Gr. Ple9ia,,,O scurtl contribufie la is-Irrricrrl familiei Ghica 11979),in Arhiaa Genealogicd, L-2/7998,py. )43-248.

t3

14 MIHAI SORIN RADULESCU

exandru V. Perietzianu-Buzlu menliona o depesl a

consulului francez L6on Beclard adresatl contelui Ale-xandre Walewski, ministru de Externe alFranEei,Ia 22septembrie 1858, in care afirma c[ Ghiculegtii din laraRomineasc[ nu erau rudl cu cei din Moldova.l Erapoate doar o afirmalie paftizandfhcut[ in focul alegerilorde domni, in imprejurlrile concurenlei dintre diferitelefamilii domnitoare rominesti.

Ce-i drept, un alt consul francez la Bucuresti, EugdnePoujade, fusese cIs[torit chiar cu o descendent[ a familiei,Maria Ghica, nepoati de fiu a lui Grigore al IV-lea Ghica.

Intr-un material publicat anterior aminteam de co-nacul lui Alexandru Ghica zis ,,Ciciuld,Mlre", din satulCringu (oragul Fundulea), conac confundat adeseoricu acela de zestre al lui Mateiu Caragiale. AlexandruGhica zis ,,Clciuli. Mare" era nepot de fiu al domnito-rului Alexandru Scarlat Ghica, fiul domnitorului Scar-lat Ghica, fiu, la rindul sIu, al domnitorului Grigoreal Il-lea Ghica. Nu era aceasta linia care ar fi trebuit slaib[ cele mai multe veleititi si sanse de domnie in se-colul al)OX-lea? in genealogiite Ctriculegtilor, tatll luiAlexandru zis ,,Clciuld. Mare" este trecut cu prenumeleGrigore, iar mama sa lipseste. Era un fiu natural, solialui ,,Clciul5. Mare" numindu-se Zoe, nlscut[ Cantacu-zino-Pascanu. Mormintul lor se invecineazd,la Cimiti-rulBellu cu acela al Ghiculegtilor moldoveni din ramuraMonseniorului Vladimir Ghika.

O ciudat5. coincidentl fice ca satul in care domnitorulAlexandru Dimitrie Ghica (1834-L842) gi-a cledit cona-cul - ce mai existl gi astdzi, aflindu-se de citeva deceniiin proprietatea Academiei Romine - sI poarte numele

1D.A. Sturdza et al.,lcte ;i documente relatioe la istoria Rena;-terei Romdniez, vol. IX, p.79/83,nr.26L8.

?-,r-vyy&r'!r:-G-!fu

Cnciulali/Pascani (!). Ramura scoboritoare din domnii

Ghiculegti ai veacului al XVIII{e a avea. sI cadl in uitare, inweme ce urmagii Marelui Ban Dumitrache Ghica aveau sidevini foarte cunoscufi, ocupind funqii inalte.

Genealogic, patru domnitori din secolul al )CX-leaaveau in comun ascendenta, pe linie maternl, din familia

Viclrescu: Grigore IV Ghica, Alexandru Ghica, Gheor-

ghe Bibescu gi Barbu $tirbei. Este posibil ca descendenla

din Vlciregti s[ fi funclionat ca un mijloc de legitimare

dinastici, avdnd in vedere legenda genealogicd a scobo-

rdrii acestora din Negru Vod[, desc[lecat din cetatea Fi-gerag - de la care ar fi provenit 9i numele 1or. De amintitci in blazonul Vlclregtilor figureazd',ca arrnes parlan-les, tocmai aceasti citadeli din feuda voievozilor JlriiRomdnegti. SI fi jucat descendenla din boierii Yecd'-

regti - presupus[ ramur[ a Basarabilor, dar neconfirmat[documentar - un anumit ro1 in selectarea pretendenflorIa tronul Tlrii Rominesti?_

^_____,_i, .ee" ce privegte portretul de la Paris al lui Dumi-uache Ghica, este vorba de un tablou Pe care regretatul

diplomat Alexandru Ghika (1914-2001), fost presedinte

al Casei Rominegti din capitala Franlei, il gisise l* rnar-

;hd aux puces 9i pe care il avea in salonul apartamentului

slu din rue du Ranelagb.L-amvilzttt in repetate rinduricu prilejul sejururilor mele palrizirene si l-am fotografiat,evident cu permisiunea proprietarului slu, in anul 1995.

\u gtiu unde a ajuns dupl decesul acestuia, intimplat la

sfirgitul verii anului 2001,la Cannes, orag unde a sfirsitsi Nicolae Titulescu. incercind si-l compar cu alte por-trete ale lui Dumitrache Ghica, am ajuns la concluna' cd'

il reprezenta intr-adevlr pe acesta. Boierul din portret

-reamlni mult cu acela din tabloul aflatla'Muzeul Muni-ipiului Bucuregti (din colecfa istoricl a muzeului,aflatd'

t5

r6 MIHAI SORIN RADULESCU

in Casa Cesianu, de pe Calea Victoriei) - a cirui imagineo cunosc grillie amabilitllii regretatei Ioana Cristea, gefa

secliei de Arte din cadrul muzeului -r precum si cu aceladin pridvorul de la Biserica Sf. Spiridon Nou din Bu-curegti. Portretul de la Muzeul Municipiului Bucuregtieste anonim, datdnd de la sfhrgitul secolului aI XVIII-1ea

9i inceputul celui urmltor. Potrivit figei muzeografice dedescriere, personajul este ,,reprezentat in atitudine ,.de

aparat>>, costumat dup[ moda boiereasc[ a epocii, cu gu-giuman pe capr cu giubea rosie, avind gulerul gi borduradin bland. asortatd",cu anteriu alb cu motiv m5.runt, floral,asortat cu galul petrecut ca briu. Din brdu apare mdne-rul hangerului bogat ornamentat - semn al dregltorieiinalte. Banul are fagd, ingustl, prelungd, sprdncenelenegre, arcuite, ochi cIprui, nas lung, awilin, buze subtiri,abia mijite din mustala albil, barbe a7bd. retezati drept.Mina dreapt[ stl sprijinit[ de briu. Giubeaua e tivit[ cublanl de herminil'.

Un alt portret al1ui Dumitrache Ghica se afll in po-sesia fizicianului Grigore Ghika din Bucureg i, fiul mate-maticianului Alexandru Ghika (7902-1964), care a avutbunlvointa de a-mi comunica acest lucru. Cu acorduldomniei sale, imi ingldui si ,,dezv5lui" ci tatll matemati-cianului, inginerul loan A. Ghika, urmag al domnitomluiGrigore al IV-lea Ghica, a alcituit o lucrare intifiatd.Isto-ria ooieaozilor Gltika,in zece volume, nepublicatl, in careeste reprodusi gi fotografia acestui portret. Degi oarecumdeplgitl de cercet[rile istoriografice 9i genealogice ulteri-oare, monogrffia continul si prezinte un anumit interes.

Acel portret al lui Dumitache Ghica - mirturie ro-mineasci notabili pe malurile Senei, chiar daci aflitd.intr-o colecgie particulard. - il inftgigeazd.pe boierul valahcu barbl de formi piltratd. si mustili, invesmdntat cu o

?: r t: yt:t f,y"4 t:: 9 14t

giubea tivitl cu hermini - ca in portretul de la MuzeulMunicipiului Bucuresti -, atdtla jumltatea minecilor, citgi la marginile sale, ce se deschideau spre interior. Perso-najul este incins la mijloc cu un br6.u, din care se vedeiegind mdnerul unui hanger. Pe cap poartd.o cucl neagri,asemin5.toare acelora cu care sunt reprezentati domni-torii contemporani din familia Callimachi. in partea dindreapta sus a tabloului figureazi stema familiei Ghica, cu

,,lacrimile" in cartierul superior si stemele Principatelorin cele de jos.

De observat cI portretele Ghiculestilor aflate in prid-vorul de la Biserica Sf. Spiridon Nou din Bucuresti sunttoate decorate cu blazonul familiei. insi portretul lui Du-mitrache Ghica de acolo nu este nici el identic cu acelarlc la Paris. Spre deosebire de acelaparizian si de acela delrr Sf. Spiridon Nou, atdt portretul de la Muzeul Munici-piului Bucuresti, c6.t si acela din colectia privati bucureg-tcani, amintiti mai sus, nu sunt ornamentate cu blazon.

Un portret al acestui personaj insemnat al boierimiitlin Thra Romdneasci a secolului aI XVIII-1ea se giseainaintea instaurlrii regimului comunist si in colectial'lforiei Spitalelor Civile1, institutie aflatd. intr-o clidirecxistenti qi astdzi pe Bulevardul Regina Elisabeta, sediull)rimlriei Sectorului 5. In aceeasi colectie existau si alteportrete ale unor membri ai familiei Ghica: Dora d'Is-tria, omul politic Dimitrie Ghica (zis ,,Beizadea Mitici"),voievozii Grigore I Ghica (portret de Theodor Aman),( )rigore al Il-lea Ghica (de acelagi pictol) si Grigorerrl [V-lea Ghica (de Nicolae Grigorescu).2 Intreb6.nd pecitiva prieteni carelucreazi ln domeniul muzeografiei in

I Grigore Ionescu, Bucuresti - ghid istoric ;i artistic, Bucuresti,l().ltl, p. 115.

't lbidem,pp.775-116.

r7