NOI...

În ciuda faptului că mulţi dintre cei care vor răsfoi revista vor exprima fără nici o îndoială ca aceasta nu e decât o „fiţuică”, cei care au pus suflet la finalizarea acestui proiect încearcă să motiveze apariţia revistei intitulate simplu şi sugestiv „NOI”. Scopul e să ne redescoperim pe noi înşine, să ne redescoperim valorile pierdute, şi să zăbovim o clipă asupra lucrurilor frumoase din viaţa noastră.

Am încercat să adunăm în aceste pagini atât gândurile elevilor din liceu cât şi ale cadrelor didactice care au găsit un răgaz să ni se alăture proiectului. Când spunem „NOI” gândul ne duce la cele două laturi ale unei unităţi de educaţie „profesori şi deopotrivă elevi”.

În ceea ce îi priveşte pe „NOI”, elevii, reacţia lor a fost întâi de surprindere, după care au conştientizat că pentru efectuarea proiectului trebuie să adune câteva informaţii, trebuie să se implice, şi, de ce nu, să valorifice un moment de respiro. Spre surprinderea noastră, apelul nostru a fost recepţionat pozitiv şi elevii şi-au adus o contribuţie importantă în derularea proiectului. Aceştia au încercat să dea o nouă dimensiune fiecărui articol, fiecărui rând în care cu siguranţă că se regăsesc pe ei înşişi.

În urma proiectului, elevii au înţeles că "a scrie" coincide cu "a te scrie", astfel sufletul lor rămâne prins în aceste dovezi de dăruire pe care le anexez cu "mândrie", pentru că o parte din harul lor ne revine şi nouă.

În ceea ce ne priveşte pe „NOI”, profesorii, am găsit în această revistă oportunitatea de a ne manifesta într-un alt mod, de a da o noua motivaţie celor cărora ne canalizăm energiile în acest proces educaţional, celor care vor să vadă şi altă latură a „anilor de liceu” şi care cred în forţele lor proprii.

Am încercat să adunăm în revistă subiecte variate, care să capteze atenţia şi care, sperăm, vor fi plăcute vederii, iar elevilor le vor stârni interesul.

Cu promisiunea că în semestrul al doilea vom scoate şi cel de-al doilea număr ar revistei, şi, sperăm noi, şi multe alte numere de acum încolo, vă invităm să pătrundeţi în tainele scrisului şi să împărtăşiţi cu noi impresii literare şi artistice.

Profesor Anca Costan

2

CUPRINS

Pag. Noi...- profesor Anca Costan .............................................................................. 1

Viaţă de elev- Necula Oana Andreea................................................................. 4

Prietenia- Necula Oana Andreea........................................................................ 6

Afară-i toamnă…- Paiu Georgiana.................................................................... 7

Vorbind despre sentimente...la clasa a XII-a C............................................... 8

Simpli oameni speciali- Sinteanu Laura Petronela ......................................... 11

Adolescenţa-Manole Daniela clasa a XI –a B................................................... 11

De ce unii sunt preferaţi, iar alţii nu?- Rotaru Diana-Vasilica....................... 12

Tânărul neliniştit- Ciobanu Violeta Sabina....................................................... 13

Lumina, pacea, iubirea-Ciobanu Violeta Sabina............................................. 13

Umbra tristeţii- Musculeţ Alexandra................................................................. 14

Altă viaţă- Radu Oana........................................................................................ 14

Paşii necesari obţinerii unui loc de muncă -Prof. Ana Saiz şi Carmen

Cumpăratu...........................................................................................................

15

Amazon-Prof. Monica.Buzatu............................................................................ 17

Masivul Ceahlău- Prof. Magda. Marinescu....................................................... 19

Electrocasnicele şi computerul-Prof. Ion Crâşmaru........................................ 21

Rolul ecologic al spaţiilor verzi-Prof. Elena Cătărău ...................................... 22

Fenomene naturale-Prof. Adrian Hagiu........................................................... 24

Curiozităţi din lumea chimiei-Prof. Liliana Iftime.......................................... 25

Roboţi utilizaţi în agricultură- Prof. Liviu Ifrim.............................................. 27

Tehnologii care ne vor schimba viitorul-Prof. Manuel Neacşu...................... 29

Extracurriculare-prof. Magda Marinescu şi prof. Anca Costan...................... 30

Alergia la reformă-prof. Liviu Ifrim ................................................................. 32

Divertisment........................................................................................................ 34

3

misiunea şcolii

Suntem o şcoală deschisă celor care au nevoie de educaţie, tineri şi

adulţi, oferind şanse egale tuturor.

Promovăm identificarea şi dezvoltarea calităţilor şi aptitudinilor

fiecărui elev pentru a fi capabil să se adapteze unei societăţi în continuă

schimbare.

Educăm şi formăm profesional specialişti capabili să contribuie la

creşterea nivelului de trai prin rentabilizarea agriculturii în acord cu

programele de dezvoltare locală şi regională.

4

din cartea de onoare

Viaţă de elev... Interviu cu eleva Paiu Georgiana, clasa a XII-a C,

realizat de eleva Necula Oana Andreea

Dragă Georgiana, cum te simti acum, aproape de finalul

anului terminal? Spune-mi te rog ce au însemnat pentru tine acesti

4 ani de liceu?

Mulţumesc de intrebare, colega! Acum, dupa 4 ani de zile

petrecuţi în acest liceu pot spune că am facut o alegere bună cand

am optat pentru acest liceu. Cu bunavoinţă, perseverenţă, muncă si

implicare, alături de sprijinul acordat de conducerea şcolii si

profesorii noştri, am reuşit să acumulez multă experienţă, atât prin

activităţile şcolare, precum şi prin olimpiade, concursuri şi

diferitele activităţi şi proiecte la care am participat. Aici am putut

cunoaşte diferite tipuri de oameni, am primit multe sfaturi şi am

trăit experienţe care mă vor ajuta pe viitor.

Paiu Georgiana (stânga) şi Necula Oana Andreea, colege, prietene, eleve care

dau măsura valorii la Grupul Şcolar „Haralamb Vasiliu”.

Am observat înclinaţia ta spre ştiintele reale; de ce matematica?

Profilul fiind unul tehnic, cu siguranţă că m-a determinat. Am început să pătrund

profunzimea şi misterul din “lumea cifrelor”. Mă atrag ştiintele exacte, pur şi simplu! Pentru mine

matematica este o materie uşoara, am înteles-o mereu, m-a atras şi am facut din asta o pasiune. Aşa

se face că am participat la multe concursuri şi olimpiade în domeniu, unde am avut mereu rezultate

deosebite şi am primit premii importante.

Într-adevăr, ai obţinut multe diplome, premii, şi aprecieri. Ce au însemnat toate acestea

pentru tine?

Pot spune că pe parcursul acestor 4 ani am participat nu doar la competiţii ce ţin de

matematică, ci şi la alte activităţi şi concursuri, printre care: Grupul Vocal « Lia- Ciocarlia»,

olimpiade în diverse arii curriculare, diferite proiecte, cursuri voluntare, echipa de majorete... Toate

acestea m-au ajutat să cunosc multe lucruri noi, mereu atrăgătoare şi interesante, mi-au format o

experienţă aparte, mi-au creat multe amintiri frumoase ce vor rămâne veşnic în sufletul meu. Aceste

lucruri m-au provocat mereu să muncesc, să demonstrez mereu că pot mai mult, tot mai mult.

Anul acesta ce-ţi doreşti de la activitate ta în domeniul « cifrelor »?

Am obţinut mereu premii şi am fost clasată printre cei mai « buni elevi matematicieni » ai

ţării, iar anul acesta îmi doresc sa obţin din nou locul I la nivel naţional, la fel ca atunci când eram

în clasa a X-a. Pentru a reusi, voi munci mult, cu srăduinţă şi speranţă.

Ce gânduri de viitor ai ?

Dupa terminarea acestui an şcolar şi obţinerea unei frumoase note la examenul de

bacalaureat, aş vrea să urmez cursurile Facultăţii de Arhitectură.

5

E aceasta profesiunea pe care ţi-o doreşti?

După mulţi ani de muncă şi studiu intens, sper că voi ajunge să lucrez în acest domeniu

pentru că simt că mi-ar plăcea să practic aceasta profesie. Aş avea o dublă satisfacţie: una

profesională dar şi una materială, cred.

Acum la finalul acestui interviu, te rog, lasă un gând pentru aceasta şcoală, pentru

profesorii ei ş pentru toţi colegii noştri.

Gândul meu pentru domnii profesori este de a le mulţumi şi a le fi recunoscătoare pentru

spijinul acordat, pentru încrederea şi îngăduinţa dumnealor. Sper să nu-i dezamagesc niciodată.

Colegilor din clasele terminale şi în primul rând celor din clasa noastră, le doresc mult

succes la examenul ce se apropie şi ţin să le mulţumesc că i-am cunoscut şi pentru că fac parte din

viaţa mea.

Celor ce vor urma după generaţia mea le doresc mult succes, le cer să duca numele şi

renumele acestei şcoli pe culmi tot mai înalte, să lase lucruri frumoase în istoria şcolii şi ceea ce nu

am reuşit să facem noi îmi doresc să facă ei.

Mult succes, tuturor celor ce vor păşi în lumea „H. V.” !

Câteva dintre realizările Georgianei: Clasa a IX-a:

- Locul I la Concursul de Matematică Aplicată „Adolf Haimovici”, faza judeţeană, Iaşi;

- Menţiune la Concursul Interjudeţean de Matematică „Spiru Haret”, Suceava;

- Locul 5 la Concursul de Matematică Aplicată „Adolf Haimovici”, faza naţională, Iaşi.

- media anuală – 9,47.

Clasa a X-a:

- Locul II la Concursul de Matematică Aplicată „Adolf Haimovici”, faza judeţeană, Iaşi;

- Locul II la Concursul Interjudeţean de Matematică “Spiru Haret”, Suceava;

- Locul I la Concursul de Matematică “Adolf Haimovici”, faza naţională, Iaşi.

- Participare la Olimpiada disciplinelor din aria curriculara „Tehnologii”, faza judeţeană;

- Participare la Olimpiada de biologie, franceză.

- media anuală – 9,69.

Clasa a XI-a:

- Locul II la Concursul de Matematică Aplicată „Adolf Haimovici”, faza judeţeană, Iaşi;

- Menţiune la Concursul Interjudeţean de Matematică „Spiru Haret”, Gura-Humorului.

- Menţiune la Concursul de Matematică Aplicată „Adolf Haimovici”, etapa naţională, Iaşi;

- Participare la Olimpiada disciplinelor din aria curriculară „Tehnologii”, faza judeţeană.

- media anuala – 9,73

- Premiul pentru drepturile copilului, la Concursul Naţional de Muzică “Mihai Eminescu”,

Bucureşti, 2007;

- Premiul I la Concursul Naţional de Muzică, Focşani, 2007;

- Premiul I la Concursul Naţional de Muzică, Galaţi, 2009.

Implicare în diverse proiecte:

- Proiectul - Corona „Caravana verde şi curat”;

- Proiectul - „Delicvenţa juvenila”;

- Cursuri - „Boli cu transmitere sexuală”;

- Proiectul – „Dar pentru bătrânii din azil”;

6

colţ de suflet

Prietenia Elevă Necula Oana Andreea cl. a XII-a C

Ce poate fi mai frumos pe lume decât ,,prietenia’’ ?

Acesta este cel mai plă cut sentiment, să ştii că eşti înconjurat de persoane dragi, care îţi

conferă o stare de susţinere şi la bine şi la greu, căci până la urmă sunt semenii tăi.

A avea prieteni înseamnă a nu fi singur, a găsi mereu împreună soluţii la eventualele

probleme ale vieţii, a fi pe aceeaşi lungime de undă, împărtăşind aceleaşi opinii sau venind unii în

completarea altora, a avea încredere că cineva te poate ajuta şi asculta mereu.

Când spunem ,,prietenie” ar trebui să mergem cu gândul la cele mai mari valori ale

caracterului uman: loialitate şi credinţă, încredere, respect şi toleranţă, sprijin şi ajutor reciproc,

necondiţionat.

Încă de când ne naştem primii prieteni ne sunt familia şi ceilalţi apropiaţi. Iar, odată cu

trecerea timpului şi dezvoltării încep să fie percepute anumite aspecte ale vieţii şi principii ale

oamenilor. Astfel fiecare dintre noi îşi va crea propriul colectiv de prieteni, un grup restrâns sau mai

larg, care sunt aleşi după afinităţi şi propriile aşteptări,

Aptitudini comune, după valoarea şi caracterul fiecăruia, comportament şi personalitate şi mai ales,

după viziunea asupra vieţii şi aspiraţia spre mai departe.

Numărul prietenilor depinde de fiecare, căci şi aceştia se diversifică existând astfel: prietenii

ocazionale, intermediare, precum şi de lungă durată.

Prietenii ocazionali sunt cei care vin şi plecă din viaţa ta, influenţându-te sau nu. Prietenii

intermediari sunt cei cunoscuţi prin alianţă care, de asemenea, îţi pot rămâne sau nu aproape.

Prieteniile de lungă durată nu pot fi limitate în timp, persoane între care se leagă o relaţie de

încredere, sinceritate şi respect şi, pot dura ,,veşnic”…

Când vorbim despre prietenie adevărată o putem asemăna cu o legătură de frăţie, în care

există compatibilitate între caractere şi idei. Mintea şi sufletul putând să fie deschise în faţa unui

adevărat prieten ca intr-un ,,Jurnal de confesiune”, în care cu încredere maximă poţi face orice

destăinuire. Apelând la o astfel de persoană la orice oră din zi sau noapte vei şti sigur că te va ajuta,

în orice chip va putea, de oricare natură ar fi problema ta, fără a aştepta nimic în schimb, fără a-ţi

reproşa eforturile făcute. Iar, în cazul în care va avea nevoie de ajutor şi ea, acesta să-i fie acordat

necondiţionat, căci se spune că: ,,Un prieten adevărat nu te uită niciodată”.

De asemeni, între prieteni nu trebuie să existe invidii şi răutăţi, niciunul să nu se considere

lider sau superior pentru că suntem diferiţi, cu mentalităţi diferite şi opinii împărţite, dar fiecare are

dreptul la replică, venind unii în completarea altora, tolerând greşelile. Şi, ceea ce este mai

important în cadrul grupului de prieteni să se păstreze anumite ,,reguli” alături de mult respect,

pentru a nu se ajunge la a profita unii de alţii, secretele să fie secrete, iar dacă vreunul părăseşte

grupul să nu se ajungă la a râde de foştii prieteni.

..........

Dar oare mai există prieteni adevăraţi?

Dacă nu am avea prieteni viaţa ar fi monotonă şi plictisitoare, iar când suntem în impas am

cădea în deprimare, am fi neajutoraţi.

Este bine să ai cât mai mulţi prieteni pentru a avea de unde ţi-i alege pe cei adevăraţi.

…………

Iar, când nimeni nu te mai poate ajuta şi nu te mai poate înţelege, (nici măcar prietenii cei

mai buni), atunci fii tu însuţi prietenul tău adevărat, înarmat cu încredere în forţele proprii şi

optimism; ajută-te singur!

7

Afară-i toamnă… Elevă Paiu Georgiana, cl. a XII-a C

E toamnă iar... Peisajul policrom îţi fură mintea şi sufletul căci e atotcuprinzător: cu soarele

roşu-sângeriu care-şi aruncă amăgitor razele sale printre stoluri lungi de păsări călătoare, cerul

albastru presărat cu nori suri ce stau gata să-şi arunce prinosul de lacrimi pe pământ, lanurile

coapte… Pe jos-covor de frunze arămii, ruginii, galbene şi verzi, foşnind mereu sub paşii

trecătorilor, şoptindu-şi într-un murmur tainic, cuvinte de rămas bun.

Acest anotimp e precum un pastel, un tablou multicolor, care privit cu atenţie poate stârni

melancolie, dar şi lungi momente de reflecţie.

Privind copacii mişcându-şi alene crengile din care frunzele se desprind şi cad pe pământ

într-un dans al cărui înţeles îţi scapă, ai impresia că asişti la solemnitatea unui ritual celest.

....................................

Şi totuşi, sub aparenta somnolenţă, natura e vie, dar va rămânea goală şi rece, va rămâne

părăsită de vegetaţie şi vietăţi... Asemeni e şi omul: cade pe gânduri, plin de nelinişti, sentimente

contradictorii sau resentimente pentru ce a fost cândva.

Acum nopţile sunt mai lungi, iar brumele reci se aşează peste crizanteme-frumoasele regine

ale toamnei. Soarele şi-a pierdut şi el puterea. Zilele însorite alternează cu cele posomorâte, unele

ploioase şi plictisitoare, care te indispun. Iar omul, dependent în mod absolut de lumină şi căldură,

se supune legilor ce alcătuiesc întregul universal.

Toamna e o stanie simbioză între început şi sfârşit, o curgere perpetuă a vieţii prin ciclurile

ei. Pentru că ea reprezintă preludiul unui final, sugerând ideea sfârşitului în înţelesul său complet,

somnul profund al iernii putând fi asemănat cu moartea.

Pentru mine toamna e un anotimp special, atât de complex şi niciodată înţeles. Ea mă face să

simt că trăiesc şi mă constitui într-o părticică având rostul ei în concertul etern al trecerii timpului.

8

... la clasa a XII-a C

Dragostea dintre un băiat şi o fată este cea mai vizibilă si mai frumoasă. Pentru ei nimic nu mai contează, înafara faptului că sunt împreună. - Ciornei Valentin

Dacă am fi lacrimi, nu ar mai fi nevoie de ploaie, dacă am fi vorbe, nu am mai fi nevoiţi să vorbim; dar nu suntem nici lacrimi nici vorbe, suntem doar oameni şi avem nevoie de dragoste. Dragostea nu cere nimic, ci doar oferă. - Sinteanu Catalina

Dragostea este cel mai puternic sentiment trăit de fiinţa umană. Când eşti indrăgostit, eşti în stare să mergi până la capatul lumii, ai face orice pentru ca fiinţa iubită să fie fericită. Atunci când există sentimentul de dragoste într-o familie, toate problemele se rezolvă prin iubire şi întelegere. - Paduraru Ionuţ

Ura este uneori, un sentiment plăcut şi durabil: chiar dacă-l ascunzi, nu-l poţi îngropa. - Munteanu Mihai

În opinia multora, ura reprezintă ceva rău, diavolesc. Dragostea mi se pare mult mai frumoasă şi “pacifistă”. - Vernica Sergiu-Ionuţ

Ura poate apărea şi când este vorba de noi înşine, pentru că nu suntem aşa cum am dori sa fim, sau pentru că regretăm o faptă pe care am comis-o în trecut şi pentru asta ajungem să ne urâm sau să ne dispreţuim. - Necula Mihai

Ura este un sentiment mult mai profund decât dragostea. De urât poti urî mai mulţi oameni, însă de iubit.. pe foarte puţini. Ura îţi umple sufletul de venin şi te face să devii „orb”. - Antohii Dina

Admiraţia este sentimentul pe care îl simţi faţă de un om pe care îl simpatizezi şi îl apreciezi pentru ceea ce face, pentru ceea ce este, pentru felul cum se îmbracă sau cum vorbeşte. - Gurzun Raluca-Giorgiana

9

Admiraţia reprezintă sentimentul de atracţie faţă de un om sau o altă fiinţă sau faţă de un peisaj sau un obiect care ne place. Ea ne face fericiţi şi ne oferă o stare sufletească bună. - Borş Lavinia Eu unul admir un singur lucru : echipa de fotbal “Steaua” Bucureşti, cu Mirel Radoi pe teren. - Pricop Gabriel

Acest sentiment apare în noi fără a ne da seama, pur şi simplu după ce ai un contact cu o altă persoană care este pe placul tău, imediat din partea ta apare un sentiment de admiraţie... - Dascălu Vlad

Eu admir foarte mult persoanele curajoase şi inteligente. Admir şi persoanele care ştiu ce vor de la viaţă şi care luptă pentru ceea ce doresc. Când eşti admirat de cineva, te simţi mai bine, mai important si capeţi încredere să lupţi pentru a nu dezamăgi pe nimeni. - Armaşu Oana

Dispreţul este un sentiment opus admiraţiei. Dispreţul poate fi faţa de o persoană care te deranjează, enervează şi te stresează zilnic - Aluculesei Alina A dispreţui o persoană înseamnă a nu o suporta, a urâ felul în care ea este şi se comportă în preajma ta. Este foarte neplăcut să te simţi dispreţuit, marginalizat … Dumnezeu ne îndrumă şi în „Tatăl Nostru” : „Şi ne iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri.” Dacă ar dispărea dispreţul, lumea ar fi mai bună. - Andreea Andreescu – Dispreţul poate apărea şi fără ca cineva să îţi greşească. Acest sentiment este unul comun, pe care îl are fiecare dintre noi şi cred că nu este persoană care să nu fi dispreţuit pe cineva în viaţă. - Zbanţ Gabriel Dispreţul este un sentiment pe care îl simte orice om. Dispreţ poţi simţi pentru o persoană care nu are principii morale, care ţi-a făcut ceva rău, ceva ce te-a enervat la culme sau pentru felul în care se comportă. - Glodoreanu Ana-Maria

Cel puţin o dată în viaţă cred că am simţit cu toţii acest sentiment şi anume dispreţul. Acesta nu este un sentiment plăcut deoarece odată cu acesta încetează admiraţia, plăcerea de a vorbi faţă în faţă cu omul pe care îl dispreţuieşti dar nu numai. Dispreţul vine atunci cand am fost dezamăgiţi, ori am pierdut încrederea într-o persoană sau ni s-a întâmplat ceva la care nu ne aşteptam. Atunci când dispreţuieşti îţi vin în minte numai lucrurile negative legate de acea persoană, nemaiţinând cont că poate cele întâmplate nu au fost făcute cu rea voinţă. Ori pentru a ajunge să avem un astfel de sentiment, uităm complet de ceea ce a făcut bine şi frumos, nu simţim decît repulsie, păreri de rău, regrete, adică dispreţ. - Ciasnog Paula

10

A fi curajos nu înseamna a-i bate pe ceilalţi, a intra peste ei în casă, ci pur si simplu a da dovadă de tărie în momente critice. - Aniculaesei Andreea

În viaţă, nu trebuie să fii timid sau nesigur pe tine, pentru că viaţa nu te iartă. Trebuie să ştii să îţi exprimi punctul de vedere în orice situaţii, având şi argumente. Este de apreciat curajul de a spune ceea ce gândeşti, chiar dacă nu este corect întotdeauna. Cei care au curaj trebuie să se considere norocoşi. „fiţi curajoşi, nu aveţi nimic de pierdut” - Stângu Iuliana Curajul este un sentiment care îţi dă speranţă şi putere de a merge mai departe. A avea curaj înseamnă a avea puterea de a cunoaşte lucruri noi, de a te exprima şi de a-ţi spune punctul de vedere atunci când ai ocazia, a te face remarcat într-o societate, a ieşi în evidenţă printr-o faptă bună... - Paiu Georgiana

In opinia mea teama este un sentiment în mare parte negativ, încercat atunci când te simţi ameninţat de ceva sau cineva. Teama te determina uneori să intri în panică şi să-ţi pierzi sângele rece şi gândirea raţională. Ea poate lua naştere din cauze reale, sau din cauze imaginare (legate de conştiinţă). Acest sentiment este unul normal, pe care orice om îl simte la un moment dat.

În opinia mea pentru a merge mai departe şi pentru a reuşi, trebuie să înveţi a-ţi depăşi temerile de orice fel. - Lucaci Loredana

Teama este un sentiment ce atrage nesiguranţă şi neîncredere în persoana proprie. De multe ori din teama de a face ceva, pierdem, dezamăgindu-ne astfel persoanele dragi. Există teama de anumite obiecte, animale,teama de reacţia celor din jur, teama de necunoscut, teama de a nu reuşi să faci ce-ţi propui, etc. Pentru mine cea mai întâlnită este teama de necunoscut. - Cojocea Andreea Teama de un anumit lucru este normală deoarece suntem fiinţe umane şi reacţionăm în diverse moduri. Mie de exemplu îmi e frică de apă. Nu lăsaţi teama să vă învingă ! - Leuştean Ana-Maria Teama este un sentiment care ne cuprinde pe oricare dintre noi, în situaţii diferite. Poate să-ţi fie teamă de a nu greşi când faci alegeri în viaţă, sau de a nu-i face pe cei din jur să sufere, mai ales pe cei dragi sufletului tău. Teama poate însemna şi frica de ceva anume, de un amimal sălbatic, de exemplu, de furtună, sau de eşec în carieră, fiecare dintre noi avînd o teamă de ceva. Pentru mine teama cea mai mare e aceea de a-i face pe cei din jur să sufere. Deşi nu se întâmplă să fac asta, nu vreau să-i rănesc pe cei dragi si apropiaţi mie. Aceşti oameni şi-au creat o anumită impresie despre mine şi nu aş vrea să-i dezamăgesc. Deasemenea teama ratării carierei mă macină, pentru că e viaţa mea şi răspund de alegerile făcute. - Necula Oana Andreea

11

Simpli oameni speciali elevă Sinteanu Laura Petronela clasa a.X.-a B

Suntem doar nişte simpli

oameni care ne-am născut din

patimile unei străvechi lumi, o

lume plina de ţărmuri colorate, tu

purtând culoarea, eu-lumina,

înviind amândoi toată lumea c şi

puterea stranie a inimii. Nebunul

îndrăgostit, tânjeşte după ultima

rază care-i poate salva ultima

culoare salvatoare.

Aparţinând unor lumi

diferite, dar la fel, am desfăşurat

înaintea ochilor tăi căprui, de la o

zi la alta, toată povestea ce-mi

înconjoară viaţa.

Suntem plini, plini de acea

privire, de acel surâs, de acel gând

care framântă orice inimă, plini de puterea pe care ne-o dăruim unul altuia, suntem... doar nişte

simpli oameni speciali.

Adolescenţa elevă Manole Daniela clasa a XI –a B

Ce este adolescenţa? Consider că adolescenţa este vârsta la

care începem să ne punem întrebări despre noi, este perioada

în care ne formăm personalitatea, caracterul, principiile după

care vrem să ne ghidăm în viaţă şi decidem cum vrem sa fim

vazuti de ceilalţi, cine vrem sa fim cu adevarat.

Adolescenţa este cea mai frumoasă perioadă din viaţa

omului numai în cazul în care acesta ştie să o aprecieze şi să

se bucure de ea. Poate deveni o perioadă dificilă pentru cei

care privesc lumea prin ochii inconştienţe: fumează, consumă

alcool, droguri, iar unele fete rămân chiar însărcinate. Toţi

adolescenţii sunt rebeli şi vor să facă doar ce vor ei,

neacceptând sfaturile celorlalţi, fiind puţini sunt cei cărora li

se deschid ochii şi conştientizează faptul că unele lucruri sunt

daunatoare pentru ei, înainte de a fi prea târziu.

Adulţii sunt cei care ar trebui să îi ajute pe tineri să înţeleagă

faptul că vârsta la care se află este una dificilă, plină de

provocări, dar în acelaşi timp frumoasă. De cele mai multe

ori adolescenţii greşesc în luarea unor decizii, tocmai din

cauză că nici un adult nu a discutat cu ei, nu i-a învăţat ce este bine şi ce este rău.

Părinţii, cei care ar trebui sa fie alături de copii, să-i educe, să-i certe pentru greşelile făcute,

dar şi să-i mângâie, să le ofere protecţie, pleacă de lângă copiii lor, aceste cazuri fiind întâlnite din

ce în ce mai des, pentru a le oferi un trai mai bun. Ei cred că plecând să muncească în străinătate,

unde pot câştiga mai mulţi bani, copiii lor vor fi fericiţi şi îi vor aprecia pentru gestul făcut, dar de

cele mai multe ori se întâmplă contrariul. Neavând parte de sfaturile şi afecţiunea părinţilor,

adolescenţii devin irascibili, nu le mai pasă de nimic şi se consideră abandonaţi. Deoarece nu există

Desen realizat de Georgia Caciuc

cls. a IX-a D

Desen realizat de Ionuţ Ciornei cls. a X-a A

12

nimeni care să-i înveţe ce este bine şi ce este rău, ei fac doar ce vor, crezând doar în propriile idei,

principii, şi din această cauză intră în anturaje proaste (devin dependenţi de droguri, de alcool, se

îmbolnăvesc), din care cu greu pot ieşi.

De aceea trebuie să fim întotdeauna atenţi! Privind în jurul nostru vom vedea foarte multe

exemple negative, tineri care au ales drumul greşit şi trebuie să învăţăm din greşelile lor pentru a

nu le săvârşi şi noi.

Din punctul meu de vedere adolescenta este o perioadă minunată, cea mai frumoasa din viaţa

oricărui om, însă este plină de provocări şi tentaţii, cărora, pentru a fi fericiţi trebuie să le facem

faţă, să nu ne lăsăm ispitiţi. Înainte de a face ceva, să ne gandim de mai multe ori, să încercăm să

privim în viitor, la urmările pe care le-ar putea avea, deoarece dacă acum un lucru ţi se pare firesc,

bun, mai târziu poţi realiza că ai făcut o mare greşeală, pe care oricât ai vrea să o mai poţi repara, nu

vei reuşi.

De ce unii sunt preferaţi, iar alţii nu?

elevă Rotaru Diana-Vasilica clasa a XI-a B

Poate că de multe ori v-aţi confruntat cu întrebarea “de ce unii sunt preferaţi, iar alţii

nu?”, negăsindu-i răspuns.

Majoritatea dintre noi nu respectă legile nescrise şi mai ales faptul că oamenii trebuie

trataţi la fel, fără discriminare, încălcând acest lucru fără nici un resentiment. Diferenţa ia naştere în

momentul în care apar preferinţele, de pe urma cărora se zăresc tot mai des favorizările.

Preferinţele sunt vizibile atunci când se oferă întâietate

unei situaţii sau unei persoane în raport cu altceva sau altcineva,

atunci când se consideră ceva sau cineva mai bun, mai valoros,

mai important. Aceste preferinţe iau naştere fie din pură simpatie,

atracţie sau apreciere, fie sunt determinate de un anumit interes,

cum ar fi statutul social.

Există situaţii când preferinţele asupra cuiva produc atât

indiferenţa cât şi obişnuinţa cu această idee din partea celorlalţi,

dar în unele cazuri dau naştere sentimentelor de inferioritate celor

din exterior.

Fiecare om are dreptul să opteze pentru ceea ce îşi

doreşte, ce simte, alegându-şi astfel ceea ce crede că-l determină să

fie el însuşi. Nu poţi obliga pe cineva să aibă aceleaşi gusturi ca

tine, aceleaşi ţeluri, obiceiuri, ocupaţii pentru că fiecare este unic

prin felul său de a fi, prin propia-i personalitate.

De aceea este necesar să conştientizezi faptul că

fiecare este liber să-şi orienteze atenţia spre ceea ce

simte că îi captează simpatia, spre ceea ce îşi doreşte.

Aşadar, nu trebuie să ne simţim respinşi,

inferiori în momentele în care unii sunt preferaţi şi noi

nu, deoarece fiecare persoană are gusturile sale.

Lucrare realizată de Ionuţ Ciornei

cls. a X-a A

13

Tânărul neliniştit Elevă Ciobanu Violeta Sabina clasa a XII-a B

În zbuciumul furtunii,

Un boboc alb priveşte

La vuietul puternic

Ce il înnebuneşte.

E nebunia mare.

Prea grea e pentru el.

Nu spune, nici nu stie...

Oare…ce vrea el?

Căzut în întunericul profund,

Cuprins de sentimente obscure,

Tânărul boboc

Începe să admire.

Inima-i plină de chin,

Întrezăreşte o lumină.

Tremurându, mâna, şi-o intinde

Spre-acea zare straină

Ce-l conduce spre lucire,

Spre-acea lume plină de iubire.

Lumina, pacea, iubirea

Elevă Ciobanu Violeta Sabina clasa a XII-a B

Lumina a privit în jos şi a văzut întunericul.

Acolo vreau să merg! a spus lumina.

Pacea a privit în jos şi a văzut războiul.

Acolo vreau să merg! a spus pacea.

Iubirea a privit în jos şi a văzut ura.

Acolo vreau să merg! a spus iubirea.

Pe aripi de cristal, coborând din stele,

Străpung formele rebele.

Aşa a apărut lumina

Şi a inundat pământul,

Aşa a apărut pacea şi a oferit odihna,

Aşa a apărut iubirea şi a purtat viaţa

Pe raze de lumină şi speranţă.

14

Umbra tristeţii elevă Musculeţ Alexandra, clasa a XII-a B

Ce e mai bine,

Să mori, sau să trăieşti?

Să plângi, să râzi, sau să te-

nfrângi?

Să chemi, să speri, sau să disperi?

S-adori, sau să urasti?

Să taci, sau să vorbeşti?

În ce să crezi este mai bine?

În soartă, sau în chin,

În floare, sau în spin,

În vorbă, sau în faptă?

În cei de langa tine,

Sau ceea ce stiam că-i bine?

În taina nopţii efemere,

Sau în realitatea vieţii grele?

În drumul drept şi sigur,

Sau cel spinos, înalţător, nesigur?

În mâna ce ţi se întinde,

Sau vorba dulce chiar de-i

amăgire?

În speranţă şi în aşteptare,

Sau în realitatea care doare?

În vis frumos, ameţitor şi caldul gând amăgitor,

Sau drumul care pare mai uşor?

În ceea ce tu poţi să iei, să dai,

Sau în ceea ce tu ai dori să ai?

În luptă, sau în renunţare?

În vise, sau în resemnare…

Altă viaţă

Elevă Radu Oana clasa a IX-a D

M-am trezit azi dimineaţă,

Eram într-o altă viaţă ...

Zburam cu fluturii odată,

Florile-nfloreau îndată.

Soarele mă-ncălzea cu raze fine,

Totul era nesperat de bine.

Dar, m-am mai trezit o dată

Abătută, supărată;

Nimic nu mai strălucea...

M-am trezit în lumea rea...

15

în lumea dezlănţuită

PAŞII NECESARI OBŢINERII UNUI LOC DE MUNCĂ

Prof. Ana Saiz şi Carmen Cumpăratu

În curând te vei afla la un nou început de drum. Vei şti să-ţi găseşti un loc de muncă? Citind

acest articol, împreună cu cele din numerele următoare, poate vei reuşi să afli cum să faci acest

lucru.

Primul pas este să identifici ceea ce cauţi. Răspunde-ţi ţie însuţi la următoarele întrebări:

«Ce vrei să faci ?», «Pe ce post vrei să lucrezi?». Pentru a putea raăpunde la aceste întrebări,

analizează următoarele aspecte: ce pregătire ai, ce pregătire poţi obţine urmând un curs de formare,

care sunt competenţele profesionale cerute de postul vizat. Autoevaluează-te corect şi stabileşte

dacă ai nevoie sau nu de un curs de calificare şi priveşte-l ca pe o investiţie pentru viitor.

Pasul doi: dacă ai reuşit să stabileşti care este locul de muncă pe care-l cauţi, trebuie să

identifici firmele sau organizaţiile care îţi pot oferi acel tip de job. Există două căi de a obţine aceste

informaţii: poţi apela la persoane care lucrează în domeniul vizat de tine sau, o căutare profesionistă

te poate trimite la una din sursele prezentate în cele ce urmează.

Anunţurile de mică publicitate reprezintă prima sursă de informare dar presupune anumite

riscuri, cum ar fi:

anunţul de angajare poate fi citit de un număr mare de persoane interesate de postul

respectiv, atrăgând astfel o concurenţă mare;

deseori se întâmplă ca o persoană să vadă anunţul în momentul în care postul nu mai este

vacant.

Agenţiile de plasare a forţei de muncă

Este indicat să vizitezi o astfel de agenţie dar, dacă nu ai o pregătire bună, într-un domeniu

actual, recomandarea este să încerci alte surse de informare.

Contactarea directă a instituţiilor sau a firmelor

Această variantă este recomandată doar persoanelor care prezintă abilităţi de comunicare

dezvoltate, prezenţă de spirit, încredere în sine şi, nu în ultimul rând, spontaneitate. Trebuie să afli,

în prealabil, numele şi titlul exact al unei anumite persoane din firma respectivă, de preferinţă,

responsabilul cu angajările. În continuare poţi alege una dintre următoarele căi:

contactezi telefonic persoana din firma respectivă, responsabilă cu angajarile; trebuie să te

adresezi politicos, scurt şi la obiect;

poţi să te duci direct la sediul companiei pentru a vorbi cu persoana de contact;

poţi contacta persoana respectivă printr-o scrisoare de intenţie.

Agenţiile de ocupare a forţei de muncă şi formare profesională

Aceste instituţii publică săptămânal posturile vacante anunţate de către diferiţi agenţi

economici.

Internetul este varianta electronică ce oferă informaţii despre istoricul firmelor, necesarul de

resurse umane, condiţiile de angajare pentru fiecare post vacant şi alte informaţii pe care le poţi afla

chiar on-line.

Site-uri şi pagini dedicate ofertelor de muncă:

http://www.job.ro/

16

http://www.bestjobs.ro/

http://www.myjob.ro/

http://www.ejobs.ro/

http://www.job-studenti.ro/

http://www.findjob.ro/

Pasul trei: după ce ai identificat firma şi

postul potrivit pentru tine, redactează o Scrisoare de

intenţie şi un Curriculum Vitae şi pregăteşte- te

pentru interviu. Pentru ca reuşita ta să fie sigură,

aceste documente trebuie să îndeplinească anumite condiţii de formă şi fond. Pregătirea pentru

interviu reprezintă, de asemenea, o condiţie de reuşită. Pentru a afla regulile de redactare a acestor

două documente precum şi modul cum trebuie să te pregăteşti pentru interviu, urmăreşte articolul

din numărul următor al revistei.

Până atunci, succes, şi... aveţi grijă de viitorul vostru!

17

terra incognita

Amazon Prof.Buzatu Monica

Amazonul este fluviul cu cel mai mare debit hidrografic din lume, înregistrând la vărsare, în

estuarul său, valoarea de 219,000 m³/s. Revarsă în Atlantic în medie 116000 de tone de apă pe

secundă – aproape de trei ori mai mult decât fluviul Zair, de 10 ori mai mult decât fluviul

Mississippi şi de 60 de ori mai mult decât Nilul. La scară globală Amazonul varsă în ocean 20% din

cantitatea totală de apă dulce. Forţa cu care se varsă în ocean este atât de mare încât curentul său de

apă dulce persistă până la 160 km departare de ţărm.

Împreună cu numeroşii săi afluenţi, Amazonul udă o suprafaţă de teren aproximativ de

dimensiunile Australiei. Se estimează că fluviul colectează circa 1000 afluenţi mai importanţi,

dintre care 20 au peste 1500 km lungime fiecare. Astfel, Amazonul are cel mai extins bazin

hidrografic din lume - 6,915,000 km² - , acoperind cinci ţări ale Americii de Sud: Brazilia (62.4%),

Peru (16.3%), Bolivia (12.0%), Columbia (6.3%) şi Ecuador (2.1%).

Amazon – bazinul hidrografic si principalii afluenţi

Sursa: Wikipedia

Izvoarele Amazonului se găsesc în Anzii Peruvieni, la aproximativ 4.300 m, în Lacul

Copilului unde îşi au obârşia Ucayali şi afluentul acestuia Apurimaç (la cca.150 km de Oceanul

Pacific). Izvorul Amazonului, prin Ucayali şi afluentul Apurimaç, a fost stabilit în anul 1941 de

Bertram Floronoy. Gurile acestui fluviu au fost stabilite de Vicente Janéz Pinzon în anul 1500, fiind

denumite de acesta “Mar Dolce” (“Marea Dulce”).

Amazonul a fost străbătut pentru prima oară aproape în întregime de conchistadorul

Francesco de Orelan în 1547. Acesta a plecat din Ecuador în cadrul expediţiei conduse de Gonzalo

Pizzaro în căutarea aurului, a mirodeniilor şi a oraşului legendar El Dorado. Când s-au împotmolit

în jungla peruviană, membrii expediţiei au construit o corabie, San Pedro, şi au trimis-o sub

comanda lui Orelan să caute hrană. Corabia nu s-a mai întors niciodată. Pizzaro şi oamenii lui s-au

întors pe uscat, în Ecuador, însă Orelan a navigat spre est, prin delta amazoniană ajungând în final

în Marea Caraibilor. Triburile ostile au constituit unul dintre pericolele întâlnite în drum; printre

acestea era un trib care s-a dovedit a fi format numai din femei. Acestora li s-a dat mai târziu

numele de ”amazoane”, după numele unui trib de luptătoare aprige din miturile Greciei antice.

Astfel şi-a căpătat şi fluviul numele de Amazon.

Amazonul străbate continentul sud-american de la vest spre est. Cel mai îndepărtat afluent al

său izvorăşte din lacurile glaciare aflate în Anzii Peruvieni. Cursul superior, denumit Rio Marañón,

curge spre nord, după care se îndreaptă spre est şi coboară în Podişul Amazonului. Revărsându-se

vijelios din munţi afluenţii dăltuiesc defileuri spectaculoase în versanţii estici, răscolind argila ce

conferă apelor o culoare de cafea cu lapte.

18

Pe măsură ce pantele devin mai blânde, fluviul curge mai molcom, iar în zona de câmpie –

uriaşul bazin amazonian - fluviul formează meandre pe o distanţă mai mare de 3200 km, de la

Iquitos la Belém. Forma bazinului poate fi asemănată cu o frunză în care nervura principală –

Amazonul – colectează numeroşi afluenţi atât din nord (Napo, Ica-Putimayo, Jupura, Rio Negro),

cât şi din sud (Jur, Purus, Madeira, Tapajos, Xingu). Şapte dintre afluenţii Amazonului au, fiecare,

peste 1600 km lungime, iar cel mai lung dintre ei – Madeira – măsoară peste 3200 km.

Lângă Manaus, în Brazilia, la 1200 km de Atlantic, are loc confluenţa Amazonului cu Rio

Negro. Acesta din urmă, lat aici de 5 km, îşi uneşte apele negre cu cele ”albe” ale cursului principal.

Pentru brazilieni, Amazonul propriu-zis începe la această confluenţă; fluviul din amonte de acest

loc este numit de ei Solimões. Panta foarte scăzută în această zonă favorizează divagarea apelor,

formând un vast labirint de meandre, braţe moarte, grinduri instabile.

În sectorul inferior al cursului, la 400 kilometri după confluenţa cu Xingu, fluviul se împarte

în mai multe braţe (furos), separând mai multe insule: Grande de Gurupa, Caviana, Janaucu,

Mexiana şi Marajo. Insula Marajo, cu o suprafaţă de 40154 km2, este cea mai mare insulă

înconjurată de ape dulci de pe Glob.

Pădurea Amazoniană

Păienjenişul de braţe ce împrejmuiesc numeroase

insule se constituie într-o deltă de un tip aparte. În schimb,

unii specialişti susţin faptul că fluviul este mult prea

puternic pentru a forma o deltă la vărsare, vărsându-se de

fapt printr-un vast estuar.

Gura de vărsare a fluviului este limitată la nord-

vest de braţul principal, Amazonul propriu-zis, iar la sud-

est de braţul Para în care se varsă apele râului Tocantins.

Apele braţului Para cu cele ale lui Tocantins formează estuarul numit Bahia de Marajo, pe malul

căruia se găseşte portul Belem, fondat în 1616, cel mai important pentru navigaţia de pe Amazon.

Lăţimea albiei, în cursul inferior, variază între 15 şi 20 km, iar înainte de deltă între 80 şi 150 km,

adâncimea apelor scade la 20-25 m, dar suficientă pentru navigaţia vaselor de tonaj maritim.

În pofida mărimii lui Amazonul varsă mai puţine sedimente în ocean decât Mississippi, care

are doar o zecime din debitul Amazonului.

La gura de vărsare se manifestă fenomenul cunoscut sub numele de “pororoca”; el se

desfăşoară în timpul fluxului mareic şi determină ridicarea apelor spre amonte până la o distanţă de

circa 1000 km.

Zonele mlăştinoase ce însoţesc malurile fluviului sunt predispuse la revărsări sezoniere, însă

cea mai mare parte a bazinului amazonian este acoperită de pădurea amazoniană. Aceasta se întinde

pe o suprafaţă aproape de două ori cât a Indiei, cea mai mare altitudine fiind doar de 200 m.

Zăxpezile topite din Anzi şi ploile abundente provoacă inundaţii mai tot timpul anului. O zonă de

pădure cât Islanda, numită várzea, este inundată timp de câteva luni pe an, apa atingând adâncimea

de 9 m. Alte regiuni, numite igapós, se află sub apă aproape permanent. Din aceste motive, aerul în

pădure este umed, fierbinte, cu temperaturi de 33o C ziua şi 23

o C noaptea. Nicăieri în lume nu

există o varietate mai largă de plante. Copaci înalţi de 60 m ecranează lumina solară, astfel că în

regiunile uscate ale pădurii, pe sol nu se află decât un covor de vegetaţie ce putrezeşte. Pretutindeni

frunzişul etajat mişună de viaţă: o mare varitate de arbori concurează pentru lumină iar lianele şi

orhideele concurează pentru spaţiu pe ramurile superioare ale copacilor. Printre acestea trăiesc

maimuţe, leneşi, păsări colibri, papagali, fluturi uriaşi. Caimanii şi ţestoasele de apă dulce trăiesc în

apă, ca şi mamiferele acvatice precum delfinii de apă dulce. Printre animalele terestre se numără

jaguarii, tapirii. Există circa 2500 specii de peşti şi peste 1600 de specii de păsări.

Surse:

„Descoperiţi minunile lumii – Ghidul celor mai spectaculoase peisaje”

„Terra – Enciclopedia completă a planetei noastre”

19

Prof. Magda. Marinescu

Ceahlăul este un munte împărat, este podoaba, poezia ţării, este izvorul tainic al legendelor şi

doinelor neamului nostru, este ochiul etern deschis asupra hotarelor moşiei

strămoşeşti.” (Nicolae Gane

Munţii Ceahlãu constituie una dintre cele mai bine conturate unităţi naturale din Carpaţii Orientali,

care se impune în masivele vecine print-un peisaj aparte ceea ce-i conferă o valoare turistică

deosebită. De aceea a fost numit foarte des regele Carpaţilor, Farul Moldovei, Nestemata Carpaţilor.

Important este că sunt nişte munţi de reper, nu doar geografic, dar şi istoric sau artistic şi sunt cu

ecou în sufletul celor care merg pe langă ei sau îndrăznesc să urce pe ei.

Este o zonă accesibilă tuturor turiştilor prin faptul că există o variabilitate de unităţi de

cazare: hoteluri de la 1-4 stele şi pensiuni între 1-4 margarete.

Zona Ceahlău are un numãr de şapte trasee prin care putem vizita traseul Duruitoarei,

Cabana Izvorul Muntelui reprezintă punctul de plecare pentru trei trasee turistice, spre cabana

Dochia Traseul spre Curmătura Lutu Roşu, cel mai utilizat de turişti, este practicabil atât vara cât şi

iarna.

Ajungând să vizităm împrejurimile Ceahlăului avem oportunitatea de a vizita mănăstiri şi

alte monumente istorice din zona Moldovei. Un nod de istorie şi civilizaţie precum Ceahlăul trebuie

cunoscut pentru că reprezintă o întretăiere de timpuri şi trăire de-a lungul veacurilor în compania

naturii

espre Muntele Ceahlău se spune că

s-a făcut din poruncă împărătească.

Dorind ai apăra pe locuitorii

acestor locuri de hoardele barbare

venite de la Răsărit, împăratul roman

Traian, cuceritorul Daciei, a dat

poruncă să se înalţe acest munte pentru

a pune o stavilă în calea năvălitorilor.

Pentru a fi dusă la îndeplinire porunca

împărătească, au fost adunaţi toţi robii

luaţi de la Decebal, cărora li sa adus la

cunoştinţă greaua încercare la care

trebuiau să facă faţă. Trebuiau să aducă

şi să aşeze, pe locul viitorului munte,

piatră peste piatră, stâncă peste stâncă,

până când grămada se va fi ridicat

suficient de înaltă pentru a-l mulţumi

pe împărat. Truda a fost cumplită. Cei

mai mulţi au pierit datorită epuizării

dar, în final, porunca a fost îndeplinită.

Împăratul, mulţumit de cele făcute, a

cerut ca în vârful muntelui să fie

aşezată o toacă.

Un soldat a primit poruncă să stea de strajă şi să bată toaca ori de câte ori o vedea năvălind

vrăjmaşii, spre a vesti pe locuitorii din vale. Aceasta până într-o zi, când o săgeată vrăjmaşă îl

răpuse pe soldat şi nu mai avu cine bate toaca. De atunci s-au pornit duşmanii pe ţară ca roiu.

D

20

Circuite turistice în Ceahlău

Traseul turistic nr. 4

21

univers ştiinţific

„ELECTROCASNICELE ŞI COMPUTERUL”

Prof. Ion Crâşmaru

„Bine aţi revenit acasă. Sunt sistemul automat de monitorizare a locuinţei dumneavoastră.

În casă sunt 21C. Am aprins lumina la bucătărie şi la baie. Ascultaţi o muzică de Vivaldi şi peste

câteva minute va începe serialul dumneavoastră preferat. Am înregistrat pe video ştirile de la ora

19. Aveţi patru apeluri telefonice, iar în frigider nu mai aveţi lapte. Vă doresc o seară plăcută”.

După o zi de muncă o astfel de primire nu poate fi cât de cât plăcută. Este oare un scenariu

suprarealist? Nu. Sunt unele din materializările proiectelor referitoare la casa inteligentă a viitorului,

deşi încă suntem departe de realizarea lor pe scară largă.

Cum va arăta casa viitorului?

Evident, înţesată de aparatură electrocasnică, telefoane, termostate, monitoare şi sunet Dolby

Digital provenit din pereţi, toate legate la microprocesoare ce permit comunicarea între ele şi cu

ocupanţii locuinţei. Maşina de spălat poate „întreba” centrala termică dacă temperatura apei este

convenabilă, proprietarii locuinţei pot telefona şi „instrui” de la distanţă video-recorderul să

înregistreze o telenovelă programată în timpul programului de lucru, televizorul poate selecţiona

acele ştiri care sunt mai interesante pentru familie, combina audio îşi poate diminua volumul când

sună telefonul, iar uscătorul de rufe poate anunţa cu o voce plăcută că şi-a terminat ciclul de uscare.

Costul hardware-ului nu este prohibitiv dacă dispozitivele sunt produse de serie, iar

comunicaţia se realizează prin cablurile de alimentare cu energie electrică sau prin transmisie

wireless. Motivul real pentru care viziunea unei automatizări totale a locuinţei viitorului pare greu

de realizat este că interfaţa cu utilizatorii trebuie să fie cat mai prietenoasă, fără a necesita

modificarea stilului de viaţă al familiei. Oamenii sunt în general intimidaţi chiar şi atunci când

trebuie să-şi programeze propriul video-recorder sau să îşi seteze termostatul de control termic la

alte valori decât cele prestabilite.

Locuinţele automate tradiţionale au în prezent o interfaţă prietenoasă, cum ar fi un display

de tip touch-screen care afişează starea sau mărimile de control din sistem sau un dispozitiv de

recunoaştere vocală. Dar chiar şi o interfaţă perfect concepută (din punctul de vedere al unui

utilizator al calculatorului) poate fi un impediment în acceptarea locuinţei automate de către

persoanele care nu folosesc un calculator. Aici intervine un nou concept: locuinţa adaptivă. O astfel

de locuinţă adaptivă ar trebui să nu implice interacţiuni speciale. Ocupanţii unei locuinţe adaptive ar

trebui să utilizeze ca şi până acum comutatoare, termostate, butoane de volum sau telecomenzi,

similare cu cele cu care sunt în prezent obişnuiţi. Însă aceste semnale trebuie monitorizate şi

utilizate ca semnale de „antrenare” a unui sistem auto-instruibil, pentru a-i indica modul de

comportare în viitor.

Pe măsură ce sistemul de automatizare a locuinţei devine mai bine antrenat, acesta începe să

anticipeze nevoile ocupanţilor, setând aparatura şi condiţiile climaterice în consecinţă şi elibe-

rându-i de necesitatea controlului manual al mediului în care locuiesc. De exemplu, sistemul ar

putea menţine automat temperatura camerei la un nivel optim pentru un anumit tip de activitate,

Cuptorul cu microunde din imagine este dotat cu un monitor şi este conectat la celelalte aparate

electrocasnice, chiar şi la internet

22

numărul şi dorinţele persoanelor din încăperi, sezon etc. De asemenea ar putea alege un model

pentru iluminare în timpul pregătirii cinei şi un altul pentru urmărirea unui film la televizor, ar putea

să pornească televizorul în timpul cinei sau să pornească o melodie clasică în clipele de relaxare.

Sistemul de automatizare trebuie să recunoască prezenţa omului în încăpere, să interpreteze

mişcările corpului şi mimica, pentru a putea executa comenzile.

Într-o locuinţă modernă trebuie să existe cel puţin două camere de luat vederi care

analizează expresia feţei şi starea de spirit a ocupanţilor, pentru a acţiona în consecinţă. De

asemenea ele vor fi amplasate pentru recunoaşterea direcţiei în care ne deplasăm – de exemplu

printr-un hol întunecos, spre un garaj subteran sau în pivniţă – pentru a ilumina drumul. În

principiu, acest lucru este deja posibil cu tehnicile actuale: senzori de mişcare cuplaţi la un control

central al clădirii, cu aplicaţiile existente.

Însă o casă a viitorului va conţine, desigur, şi aparatura electrocasnică de ultimă generaţie.

(Selecţie din revista CHIP-Online)

ROLUL ECOLOGIC AL SPAŢIILOR VERZI

Prof. Elena Cătărău

Ameliorând factorii de mediu şi armonizând peisajele artificiale cu cele naturale, spaţiile

verzi exercită o puternică influenţă binefăcătoare asupra stării de sănătate a oamenilor. Existenţa

umană se apropie de un moment critic din cauza poluării intense a mediului şi a reducerii

suprafeţelor plantate, motiv pentru care ocrotirea şi conservarea naturii este de o importanţă majoră.

In vederea infrumuseţării peisajului, imbunătăţirii calităţii aerului, protecţiei impotriva

zgomotului, organele centrale şi locale precum şi persoanele fizice sunt obligate să extindă

parcurile, zonele verzi şi să asigure păstrarea şi întreţinerea corespunzătoare a acestora.

Micşorarea suprafeţelor zonelor verzi precum şi tăierea arborilor din cuprinsul lor se poate

face numai cu aprobarea organelor de specialitate.

Existenţa spaţiilor verzi influenţează pozitiv microclimatul urban contribuind la: reducerea

temperaturii aerului şi creşterea umidităţii relative a acestuia, scăderea intensităţii luminii directe

sau reflectate, stimularea schimburilor de aer şi implicit oxigenarea şi purificarea aerului.in acest

mod spaţiile verzi exercită o actiune directă igienico – sanitară asupra organismului uman.

Ştiaţi că ?

Norma anuală optimă de oxigen/ locuitor este de 400kg şi se poate asigura de o zonă verde

de 0,1 – 0,3 ha.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii apeciază că, pentru fiecare locuitor din mediul urban sunt

necesare 50 m2 de zonă verde intravilană şi 300 m

2 de zonă extravilană.

Spaţiile verzi (din perimetrul oraşelor ) determină formarea „brizelor urbane” fenomen

datorat diferenţei de temperatură dintre plantaţii şi construcţii, în urma cărora se realizează

purificarea şi răcirea aerului, absorbţia CO2 şi degajarea oxigenului.

Funcţionând ca „plămânii oraşelor” spaţiile verzi curăţă de praf, de alte particule şi gaze

dăunătoare aerul oraşelor.

Plantele lemnoase şi erbacee, vara, reţin în medie 50 % din praful atmosferic şi iarna până

la 37%. Spălarea vegetaţiei de ploi sau apa de irigaţie reânnoieşte capacitatea de reţinere.

Substanţele volatile ( fitoncidele ) emanate de arbori contribuie la distugerea unor ciuperci

şi bacterii generatoare de boli.

Răşinoasele au acţiune bactericidă mai pronunţată decât foioasele.

Cantitatea de aer proaspăt din oraşe depinde de intensitatea

schimbului de aer dintre spaţiile verzi şi zona construită.

Fitoncidele emise de stejar distrug bacilul dizenteriei, iar cele ale arţarului, castanului,

salciei şi tuiei distrug Stafilococul auriu.

23

Ştiaţi că ?

1 ha plantat cu ienupăr emană în 24 de ore o cantitate de fitoncide suficienţă pentru

distugerea microorganismelor dăunătoare din atmosfera unui mare oraş.

Specii ca liliacul, mesteacănul, plopul, salcia, salcâmul, scoruşul, stejarul roşu, molidul,

pinul, tuia, au capacitatea de a genera ioni negativi cu efect benefic asupra sănătăţii, contribuind la

creşterea capacităţii de muncă, a bunei dispoziţii şi la menţinerea unei stări psihice pozitive.

Zgomotele produse de mijloacele de transport şi unele întreprinderi industriale ale oraşelor

pot atinge uneori valori de intensitate şi frecvenţă dăunătoare organismului uman.având o rezistenţă

acustică mare comparativ cu aerul, coroanele arborilor şi arbuştilor absorb aproximativ 6 % din

energia sonoră, favorizând astfel starea de sănătate şi confort urban.

Zgomotele produse de traficul urban se combat eficient prin amenajarea de spaţii verzi cu

plantaţii dese, dispuse perpendicular pe direcţia sgomotului din specii ca: platan, tei, carpen, fag,

stejar.

Spaţiile verzi acţionează pozitiv asupra psihicului prin insăşi funcţia lor estetică. Diverse

forme ale coronamentului arborilor şi arbuştilor, modul în care sunt grupate speciile, paleta

coloristică a vegetaţiei, efectele de lumină – umbră ce se modifică la tot pasul influenţează sistemul

nervos.

Coroanele cu formă columnară sau conică – stimulează voinţa, puterea de concentrare

psihică, fermitatea;

Coroanele de formă sferică – au puternic efect recreativ;

Forma umbrelată efect calmant, provoacă sentimentul de a fi ocrotit, apărat;

Contururile neregulate ale coroanelor sau ramurile pendulate ale arborilor „plângători” ca:

mesteacăn, salcie, dud alb plângător, au puternic efect înhibitor „calmant”.

Grupurile de arbori columnari – inspiră sentimentul de măreţie, de solemnitate;

Un colţ de parc umbrit – constituie un mediu conservant;

O peluză puternic luminată – este un element dinamizator.

Supraexcitarea este contracarată de lumina moderată din spaţiile plantate, de plimbările sub clar

de lună. Pentru înlăturarea stărilor depresive lumina intensă este un factor benefic.culoarea verde

are efect pozitiv şi de durată asupra echilibrului psihic, este cea mai odihnitoare, contribuie la

creşterea capacităţii de muncă. Galbenul şi portocaliul favorizează buna dispoziţie, optimismul,

altruismul.culorile pastelate crează bună dispoziţie.

Foşnetul frunzelor, cântecul păsărilor şi alte şoapte ale vieţii spaţiilor verzi sunt o sursă de

satisfacţie, de încântare.

Cu cât mediul ambiant respectă mai mult legile şi exigenţele naturii cu atât mai mult omul se

înseninează îşi descreţeşte fruntea.

Spaţiile verzi oferă omului mijlocul de odihnă şi încântare cel mai apreciat.

24

FENOMENE NATURALE

Prof. Adrian Hagiu

Cum se formează curcubeul?

Curcubeul este un fenomen optic şi meteorologic manifestat prin apariţia spectrului luminos

atunci când lumina se refractă prin atmosfera suprasaturată de vapori de apă, de cele mai multe ori

apărând după ploaie. Curcubeul ia forma unui arc roşu la exterior şi violet la interior. Secvenţa de

culori cea mai acceptată este aceeaşi cu cea a spectrului luminii albe, adică: roşu, portocaliu (oranj),

galben, verde, albastru, indigo şi violet (ROGVAIV).

Lumina albă se separă în diverse culori (lungimi de undă) atunci când intră într-un strop de apă

fiindcă roşul se refractă sub un unghi mai mic decât albastrul. La ieşirea din strop, raza roşie

părăseşte stropul sub un unghi mai mic decât unghiul de refracţie al razei albastre, iar separarea

culorilor realizează curcubeul, care în final, se produce pe retina privitorului. Uneori apare şi un al

doilea curcubeu, mai mic decât primul şi cu culorile în ordine inversă, de la violet spre roşu.

Curcubeu produs în cascadă, în

gheizer, pe mare, sau produs de fulger

25

Trăsnetul

Trăsnetul este o descărcare electrică luminoasă, care se produce în atmosferă, de obicei, dar nu

totdeauna, în timpul furtunilor. Datorită acumulării în nor a unei importante sarcini electrice, creşte

intensitatea câmpului electric în vecinătatea corpurilor proeminente şi se formează canale de aer

ionizat de-a lungul cărora se produce descărcarea. Există mai multe tipuri de trăsnete: care se

produc în interiorul aceluiaşi nor, care se produc între nori, care se produc dinspre nor spre pământ,

care se produc dinspre pământ spre nor, trăsnete ce au loc în straturile înalte ale atmosferei şi

trăsnete sub formă de bilă (fulgere globulare). Durata unui trăsnet este de câteva microsecunde,

intensitatea curentului electric poate atinge sute de mii de amperi iar temperatura în interiorul

acestuia poate depăşi 28.000 grade Celsius. Protecţia împotriva consecinţelor dăunătoare ale

trăsnetului se realizează cu ajutorul paratrăsnetului, un dispozitiv inventat la jumătatea secolului

XVIII de către Benjamin Franklin. În sistemul solar au fost observate trăsnete şi pe Venus şi pe

Jupiter, acestea din urmă, fiind considerate a fi de 100 ori mai puternice dar de 80 ori mai rare decât

cele de pe Pământ.

Tunurile sonice

Tunurile sonice sau tunurile antigrindină sunt

dispozitive care emit unde sonice spre norii în care

se formează grindina în scopul de a opri procesul

de formare a particulelor de gheaţă. Dintre ţările în

care s-au produs asemenea tunuri sonice sunt de

menţionat, Canada, Belgia, Spania şi Noua

Zeelandă. Un tun antigrindină modern este un

generator de unde de şoc care sunt trimise spre

norii în care se formează grindina. Un amestec

exploziv de acetilenă şi aer este împins în camera

inferioară a maşinii. Unele sisteme utilizează şi

oxigen sub presiune pentru a mări efectul

exploziv. Prin trecerea bruscă a acestui amestec

prin partea strangulată a maşinii până în con, se

produce o undă de şoc, care poate fi percepută ca

un şuierat puternic. Unda se propagă cu viteza

sunetului până la înălţimi de 15.000 m, în norii de deasupra, determinând o disrupere a fazei de

creştere a particulelor de grindină.Unii fabricanţi de tunuri sonice pretind că undele de şoc ar avea

un efect ionizant asupra aerului, modificând astfel comportarea fizică a norului. Zgomotul produs

de instalaţiile moderne este de ordinul a 130 dB în imediata proximitate a tunului şi scade la 60 dB

la distanţă de 1 km. Zgomotul funcţionării tunurilor nu derajează clădirile cele mai apropiate, care

se află la o distanţă de 400 m.

CURIOZITĂŢI DIN LUMEA CHIMIEI

Prof. Liliana Iftime

250 tone apă de mare conţin 1g de aur. Dacă s-ar extrage tot aurul din apa de mare pentru

fiecare locuitor al Terei ar reveni 30Kg de aur.

Un om care cântăreşte 70 Kg contine 50 Kg de apă ?

Omul foloseşte în decursul unui an circa 7 Kg sare de bucătărie ?

Guma de mestecat a fost fabricată pentru prima dată de către un farmacist în anul 1880?

Intepaturile viespii sunt alcaline şi se tratează cu zeamă de lămâie sau oţet ?

Un cm3 de electroni cântăreşte 30000 tone ?

26

Pentru confecţionarea rochiilor, care în contact cu pielea îşi schimbă culoarea, creatorii de modă

folosesc cristale lichide ?

Primul oraş din lume, iluminat cu petrol lampant a fost Bucureşti, în anul 1857 ?

Singura substanţă care se găseşte în natură în stare liberă in cele trei stări de agregare este apa

(vapori, lichida si solida ).

Chimistul român Nicolae Teclu ( 1839-1916 ) a inventat becul de gaz ce-i poartă numele. Acest

tip de bec a fost introdus în aproape toate laboratoarele de chimie din lume.

Apele carbogazoase se îmbuteliază prin dizolvarea CO2 în apă la 4 atm. Când sticla este

deschisă, presiunea scade la 1 atm şi CO2 iese cu zgomot din soluţie. Pe acelaşi principiu se

bazeaza folosirea cremelor de ras si a buteliilor cu frisca.Bulele de gaz care ies antrenează şi o

parte din soluţie sub formă de spumă.

Ochii noştri se mişcă de peste 100.000 de ori pe zi. Ei sunt în mişcare şi când dormim, în special

în timpul viselor.

Glumiţe... chimice

-Ce ati făcut azi la scoală, Petrică?intreabă bunica.

-La lectia de chimie profesorul ne-a explicat si

demonstrat insusirile substantelor explozibile.

-Asta-i interesant. Dar mâine, ce-o să faceti la scoală ?

-In care scoală, bunicuto? Doar ieri am experimentat.

La ora de chimie.

-Ce e As2O3? intreabă profesorul.

-Ăăă…, incepe elevul incurcat, domnule profesor,

il am pe limbă…

-Pe limbă ?! strigă profesorul speriat.Scuipă-l

imediat, e arsenic!

-Care este diferenta dintre chimie,biologie si fizica

-Daca misca e biologie,daca miroase este chimie,daca

nu functioneaza este fizica.

- De ce este heliul asa antisocial ?

- Pentru ca nu vrea sa se ,,combine,, cu nimeni.

-Ce este apa chioara ?

-Apa cu ochelari.

-Copile, spune-mi ce este apa?

-Apa este un lichid incolor,care devine negru,cand ne

spalam pe maini.

Ce îi spune fluorul hidrogenului

-Sunt atras de tine……

-Da ? Atunci sa formam o molecula.

Ce spun dipolii in trecere:

-Ai un moment ?

Ce spun dipolii la despartire:

-De-bye

Bibliografie:

1. Dictionar ilustrat de chimie,Referenti stiintifici : Dr. John Waterhouse, Nick Cristoiu, John Raffan, Rae

Michaelis, Alan Alder, Editura Aquila’93,Oradea

2. Chimie practica, Emilia Laslean, Simona Codruta Laslean, Sandor Kocsis, Editura Sigma, Brasov, 2005

3. Probleme de chimie culese din viata de toate zilele, Gavril Niac, Viorica Niac, Editura EMIA, Deva,2005

27

ROBOŢI UTILIZAŢI ÎN AGRICULTURĂ

Prof. Liviu Ifrim

Deşi aflată în stadiu incipient datorită particularităţilor legate de mediul în care se realizează

procesele de producţie de bază, robotica agricolă are, totuşi, o reprezentare deja consacrată, mai ales

în sectoarele care îşi desfăşoară activitatea în medii protejate şi care au o anumită constanţă în

derularea ei. Se remarcă în acest sens, domeniul zootehnic, cel al culturilor în sere şi cel al

prelucrării primare şi condiţionării produselor agricole. Cu toate acestea, există preocupări susţinute

pentru introducerea sistemelor mecatronice şi în culturile de câmp, unde varietatea lucrărilor şi a

reliefului, dependenţa de factorii meteo-climaterici, consumurile, dar şi efortul uman constituie

probleme încă serioase ale agriculturii, în general.

În ceea ce priveşte mecanizarea culturilor de câmp, atenţia cercetătorilor s-a îndreptat, în

special, asupra îmbunătăţirii performanţelor maşinilor cu tracţiune proprie (tractoare, maşini de

plantat, maşini de recoltat), păstrând un raport convenabil între consum şi beneficiu, pe de o parte,

dar şi între beneficiu şi consecinţele dezlocuirii forţei de muncă umane sau diminuării participării ei

la desfăşurarea procesului de producţie, pe de altă parte.

Îmbunătăţirea performanţelor maşinilor, din perspectivă mecatronică, s-a concretizat prin

introducerea unor sisteme robotizate asemănătoare celor folosite la automobile, care urmăresc în

primul rând, funcţionarea motorului, adaptarea puterii acestuia la necesităţile reale impuse de

realizarea lucrărilor. Senzorii cu care sunt dotate aceste sisteme, transmit către o unitatea centrală de

comandă, informaţii despre structura (duritatea) terenului, despre aspectul suprafeţei lucrate, despre

atigerea parametrilor de lucru de către organele active. La nivelul procesorului, are loc compararea

cu parametrii „teoretici” prevăzuţi pentru lucrarea respectivă, după care urmează emiterea unor

semnale de corectare, atât către sitemul de alimentare al motorului, cât şi la sistemul de poziţionare

a maşinii agricole sau organelor active ale acesteia. Robotul agricol din figura 1 permite acţionarea

individuală a fiecărei roţi în parte, atât în plan orizontal cât şi în plan vertical, în funcţie de direcţia

de deplasare, cât şi de denivelările terenului, permite rotirea pe loc şi poate fi cuplat cu maşini

tractate sau purtate, conectate la sistemul senzorial al robotului.

Fig. 1

Robotul poate fi condus de un mecanizator

care urmăreşte comportamentul maşinii prin

intermediul unei console cu display şi afişaje optice

sau, pentru operaţii mai uşoare, poate fi comandat

de la distanţă de un operator uman, acest lucru fiind

posibil prin utilizarea unui sistem de comunicaţie

emisie-recepţie.

Cositoarea din figura 2. este prevăzută cu

senzori care urmăresc denivelările terenului sau apariţia accidentală a unor obstacole şi transmit

informaţii la o unitate de comandă aflată la bordul maşinii purtătoare. Prin softul cu care este

prevăzută, aceasta comandă automat intrarea în funcţiune a actuatorilor responsabili cu asigurarea

poziţiei optime a maşinii în raport solul.

Fig. 2

Înlocuirea mecanizatorului cu roboţi

agricoli, are în vedere nu numai urmărirea

proceselor care au loc la nivelul maşinii şi calitatea

lucrărilor executate, ci şi deplasarea acestora pe

direcţiile dorite. În acest sens, s-au abordat mai

28

multe variante de ghidare, între care două, promit să fie folosite pe scară largă într-un viitor

apropiat:

Ghidarea prin telecomandă de către un operator uman, presupune echiparea utilajului cu o

videocameră sau cu un sistem radar prin care acesta se raportează la anumite puncte de reper

prestabilite. Aflat la distanţă, operatorul poate urmări pe un monitor, fie imaginile transmise de

cameră, fie semnalele radar care arată poziţia momentană a utilajului, în raport cu o hartă

electronică a locului în care evoluează maşina. Prin intermediul unui joistik aflat în legătură cu un

sistem de transmisie radar, operatorul conduce utilajul după direcţia dorită sau, în unele cazuri,

poate transmite unui computer de bord anumite instrucţiuni tehnologice cum ar fi: oprirea, mersul

înapoi, modificarea vitezei de deplasare, a adâncimii sau înălţimii de lucru, etc. Concomitent cu

acestea, operatorul poate primi informaţii despre funcţionarea sectorială a maşinii, despre starea

terenului sau a vremii în zona de lucru. De remarcat că asemenea roboţi pot lucra noaptea sau în

condiţii de vizibilitate reduse şi pot executa lucrări cu risc pentru mecanizatori (tratamente fito-

sanitare).

Autoghidarea este o altă modalitate de a determina deplasarea maşinii pe direcţia dorită.

Acest lucru se poate face prin GPS, roboţii fiind dirijaţi pe direcţie prin participarea unor sateliţi

specializaţi în acest sens sau prin ghidarea cu ajutorul unui reper electronic care emite periodic un

semnal de poziţie (fig. 3). Pentru acest lucru, roboţii sunt echipaţi cu un captator de semnal radar,

prin care ei îşi pot stabili poziţia faţă de emiţătorul aflat într-un punct fix. Unitatea de comandă,

compară poziţia maşinii faţă de emiţătorul fix, cu o hartă a suprafeţei de lucru inclusă în memoria

ei. În acest mod, maşina îşi va „cunoaşte” permanent poziţia în teren şi va „şti” când urmează o

denivelare sau o schimbare de direcţie, ajutându-se de hartă şi de semnalele de poziţionare primite

de la emiţătorul fix.

Fig. 3

Hărţile pot fi realizate prin fotogrammetrie, prin înregistrare spaţială sau prin utilizarea unor

aparate de telemetrie electronică, direct la faţa locului. În plus, datorită senzorilor cu care aceşti

roboţi sunt echipaţi, hărţile rămân în memoria procesoarelor şi pot fi reutilizate. Dacă configuraţia

suprafeţei de lucrat nu se schimbă, roboţii pot acţiona autonom, fără semnal exterior de ghidare,

întrucât, comparând distanţele până la reperele din teren cu poziţia acestora pe hartă, ei vor

recunoaşte zona şi-şi vor adapta direcţia numai cu ajutorul hărţii şi a unui sistem de orientare faţă de

punctele cardinale.

Deşi în acest moment costurile pentru achiziţionare unor asfel de maşini inteligente sunt

încă prea mari pentru cea mai mare parte dintre fermieri, ele constituie, totuşi, repere demne de luat

în seamă în efortul major de a face faţă lipsei tot mai acute a lucrătorilor agricoli, crizei de

combustibili şi, pe de altă parte, cererii crescânde de produse agricole la nivel mondial.

29

TEHNOLOGII CARE NE VOR SCHIMBA VIITORUL

Prof. Manuel Neacşu

Viteza de redare, conţinutul video care se

va declina pe telefon, laptop, desktop şi sistemele

de home-entertainment sunt cuvinte cheie într-un

viitor tehnologic nu foarte îndepărtat. Pentru ca

noile modalităţi de vizionare a conţinutului video

să devină norme avem însă nevoie de viteză mai

mare, capacitate de stocare pe măsură şi putere de

procesare mai mare a computerelor,

www.msnbc.com a făcut un top al tehnologiilor

care vor vedea lumina zilei dacă aceste condiţii

sunt îndeplinite.

USB 3.0

Chiar dacă deja cei de la Kingston au

lansat pe piaţă USB Kingston DataTraveler 200,

primul Flash USB de 128 GB din lume orice

acţiune care presupune transfer de date de pe un

computer pe un sistem periferic, fie că e vorba de

o scanare, de imprimarea unui document sau de

transferul de fişiere, va căpăta aripi odată cu USB

3.0. Transferul va fi gata până să te prinzi că a şi

început.

Versiunea 3.0 a USB-urilor actuale vor

aduce cu sine o rată de transfer de zece ori mai

rapidă decât orice alte sisteme periferice. Viteza

superioară a acestor sisteme va accelera transferul

de date, ajungându-se la peste 20GB pe minut.

Backup-ul unor colecţii impresionante de imagini

şi filme va deveni o misiune mult mai uşoară în

acest fel. Tehnologia va fi disponibilă în câţiva

ani, sunt de părere specialiştii.

Streaming video prin Wi-Fi

Deşi conexiunile făcute prin fire

convenţionale sunt în continuare mai performante

decât Wi-Fi-ul, cele fără fir vor recupera decalajul

în scurt timp. Până în 2012, două noi protocoale

vor facilita transmiterea de date wireless cu o

viteză de 1 Gigabit Ethernet pe secundă. Ca

rezultat, serverele media sau playere-le Blu-ray

vor putea fi aşezate oriunde în casă, putând

transmite conţinut oriunde în interiorul locuinţei.

Peste aproximativ doi ani ne vom putea bucura în

acest fel de mai puţine fire şi cabluri, viteze mai

mari şi o calitate mai mare a filmelor redate.

Televizoare 3-D

Uitaţi de HDTV, e complet depăşit.

Următoare experienţă pe care nu trebuie să o rataţi

este 3DTV. Tot mai multe producţii de la

Hollywood sunt realizate în 3D, iar în clipa în

care filmele scoase deja în 2D vor putea fi

prelucrate pentru a deveni tridimensionale, lumea

se va sătura să aibă parte de această experienţă de

vizionare doar în format 2D. Ochelarii care ne

ajută să vedem astfel de formate tridimensionale

sunt încă scumpi, însă preţul acestora va scădea,

iar producătorii de televizoare se chinuie deja să

producă sisteme care să nu mai necesite purtatul

ochelarilor. Panasonic a anunţat pentru anul viitor

un astfel de televizor.

"Augmented reality" pe telefoanele mobile

“Îmbunătăţirea” sau “îmbogăţirea”

realităţii este un concept tehnologic tot mai

vehiculat azi. În mare este vorba despre asta:

îndrepţi telefonul mobil spre o clădire şi îi afli

orarul de funcţionare, apoi spre o persoană şi îi

vezi informaţiile de pe reţelele sociale unde este

înscris. Acest lucru se face prin aşezarea unui strat

(layer) peste o realitate deja existentă, strat care

furnizează o serie de informaţii suplimentare decât

cele percepute cu mijloacele convenţionale.

Tehnologia aceasta ne permite să interacţionăm

mai uşor cu lucrurile din jurul nostru şi să ne

furnizeze informaţii relevante despre acestea.

"Smartphone-urile şi alte aplicaţii asemănătoare

sunt vârful de lance pentru augmented reality"

spune Babak Parviz, profesor în nanotehnologie la

Universitatea din Washington.

Sursa: www.msnbc.com

30

extracurriculare

În a doua jumătatea a lunii octombrie, în

şcoala noastră s-a desfăşurat expoziţia

“Semnele toamnei”. Lucrările realizate din

cucurbitacee de către elevii îndrumaţi de prof.

Magda Marinescu au impresionat prin valoare

artistică frumuseţe şi inventivitate.

Pagină îngrijită de prof. Magda Marinescu

şi Anca Costan

Diverse soiuri de dovleci, legumele

specifice toamnei dar şi alte materiale

vegetale, s-au transformat în mâinile elevilor

în coşuleţe cu flori, răţuşte, căţei, figuri

omeneşti, măşti de o frumuseţe remarcabilă.

31

În cadrul activităţilor extraşcolare din luna noiembrie, reunite sub titlul „Zilele de toamnă”,

elevi ai claselor a-X-a şi a XI-a an de completare au fost implicaţi într-o serie de concursuri, dar în

acelaşi timp, au avut ocazia să-şi pună în valoare calităţile de artişti, de interpreţi, de fotomodele, şi

nu în ultimul rând de actori. Cu gândul la personalităţi marcante ale scenei teatrului românesc, şi

repetând mereu cu „umilinţă” replici celebre din operele prezentate, elevii au pus în scenă două

piese de teatru de referinţă pentru teatrul românesc: „O scrisoare pierdută”, de I.L. Caragiale

(îndrumător profesor Mihaela Irimie) şi „Lecţia” de Eugen Ionesco (îndrumător profesor Anca

Costan).

Cu acelaşi prilej a avut loc şi un concurs de realizare a prăjiturilor cu tema ,,Cele mai

gustoase prăjituri”, la care au participat elevi ai claselor a-X-a A, a X-a B, a XI-a B an de

completare. S-au remarcat în cadrul concursului elevele: Ciobanu Irina, Samson Georgiana, Hanu

Raluca, Moisa Sabina, Popescu Ramona, Sinteanu Laura Beldiman Andreea si Ivasciuc

Alexandra.

32

călcâiul lui ahile

Alergia la reformă Prof. Liviu Ifrim

Da, ar trebui să-mi fac unele procese de conştiinţă, să am insomnii, să fiu bântuit de

remuşcări pentru că până în ziua de azi nu am anunţat lumea medicală că am descoperit un nou

factor alergogen. Se numeşte reformă (scuze, încă n-am hotărît ce denumire să-i dau în limba

latină). Şi nu doar că l-am descoperit, dar îi simt din plin şi efectele, care mai de care mai

deranjante-ca să fiu reţinut în apreciere. Simptomele sunt extrem de variate şi se manifestă întâi la

nivel psihic cu extindere ulterioară la nivel somatic. E suficient să aud sau să citesc pe undeva

cuvântul reformă şi imediat fac un atac de panică, urmat la câteva minute de o stare de nervozitate,

de revoltă crescândă, finalizate printr-o profundă şi temeinică tendinţă la violenţă (de toate felurile:

verbală, nonverbală, paraverbală, fizică, domestică, etc.). Zbârlirea părului spre ceafă, încleştarea

maxilarelor şi pumnilor ca înainte de asalt, sunt urmări devenite de-acuma fireşti. Lucrul acesta mă

enervează şi mai tare ştiindu-mă un om paşnic de felul meu...

Omisiunea de a anunţa mediile academice despre descoperirea mea se datorează faptului că

am observat aceleaşi simptome şi la alţi indivizi implicaţi ca şi mine în aceeaşi nobilă activitate

voluntar-caritabilă numită învăţământ. M-am gândit că o maladie nouă, cu manifestări atât de clare

şi pe arii atât de extinse ar fi putut atrage atenţia specialiştilor în domeniu şi ar fi apărut până acum,

dacă nu o schemă terapeutică, măcar o strategie profilactică sau măcar nişte studii, nişte atenţionări,

nişte... ceva care să avertizeze lumea despre noul flagel. Dar nimic! Nici pe Internet, nici pe afişele

de pe uşa doctoriţei mele de familie, pe care nu le citeşte nimeni, nici la OTV, nicăieri. Aşa că e de

datoria mea ca măcar acum, în al doişpelea ceas să spun, să anunţ, să strig: fraţilor, feriţi-vă de

reformă!!! Face ravagii! Până or scoate epidemiologii vreun vaccin, ceva, feriţi-vă singuri! Cei mai

expuşi sunt cei ce lucrează, învaţă sau se fac că învaţă, în grandiosul proces al învăţământului.

La mine a apărut prin anii nouăzeci şi...nu mai ştiu (o fi şi ăsta vreun simptom), când din

septembrie şi până în noiembrie, ale aceluiaşi an şcolar, am primit spre conformare patru programe

şcolare diferite, pentru aceeaşi disciplină, emise de patru birouri, ale aceluiaşi minister. Toate

având-cel puţin aşa se menţiona pe undeva, pe la început-caracter reformator.

A urmat o perioadă de acalmie, bineînţeles pentru germinarea unei alte reforme, după care

au apărut noile sute de manuale alternative care mai de care mai originale, având la bază hectare

întregi de conţinut preluat (ajustat şi ingenios ambalat) din cele câteva manuale cu care se lucra în

perioada pre-revoluţionară. Apoi noile forme de examinare la sfârşit de ciclu-capacitate,

bacalaureat. În aceste noi şi reformatoare împrejurări, au apărut şi noi instrumente de evaluare

(fireşte, tot reformatoare), cum ar fi grila, enunţurile lacunare şi toate celelalte asemenea bunătăţi,

menite să extragă de la elevi şi ultima picătură de ştiinţă. Sau prima? Nu mai ştiu.

Dar, de departe, cea mai însemnată reformă în domeniul învăţământului, mai precis al celui

tehnologic, a fost desfiinţarea şcolii profesionale şi iniţierea SAM. O asemenea reformă poate fi

considerată fara rezervă, ca fiind istorică. De ce, pentru că în general, atunci când are loc o

schimbare, tot omul înţelege ceva, orice, de bine, de rău, dar pricepe ceva. Din reforma asta,

niciunul din oamenii cu care am discutat, toţi ştiutori de carte, n-a înţeles nimic.Şi acum mă tot

întreb, fără să-mi pot răspunde: ce-a vrut să fie asta? Noroc că şi-au pus şi unii de pe la alte niveluri,

întrebările astea, aşa că, începând din acest an, vom intra într-o nouă reformă. Da, recunosc, sună

cam pleonastic, dar după atâtea reforme, putem admite că unele se mai şi învechesc... Noua

reformă, prevede ca toţi absolvenţii de liceu, că altceva nu mai e, să devină tehnicieni. Mda, de

33

muncitori nu mai este nevoie. Şi chiar nu mai e! Păi unde să mai lucreze, că industrie nu mai avem.

Mai bine să nu ne întrebăm unde vor lucra tehnicienii, că n-ajungem nicăieri.

Dar această reformă nu vine singură, aşa, pur şi simplu. Nu! Ea vine frumos precedată de un

pachet de legi. (Aţi observat că acum legile vin la pachet, ca pantofii, ţigările, pizza şi alte alimente

şi bunuri de larg consum? Aşteptăm cu interes şi legile la tavă, la proţap, la cutie... aşa pentru

diversitate).

Încă nu ştim în ce vor consta aceste legi dar pentru că ele sunt menite să susţină o reformă,

simt cum mi se zbârleşte iarăşi părul pe ceafă, ca atunci când te pregăteşti de atac, sau macar de

înjurat gospodăreşte. Ceea ce ştim sigur e că nişte băieţi (sau fete), „bine instruiţi” in domeniul

educaţiei, aleşi tot unul şi unul după anumite criterii sau nu neapărat, s-au apucat iar, creştineşte, de

promovat de sus în jos o drăguţă de reformă. Spun creştineşte, nu pentru că ei (sau ele) ar fi înclinaţi

spre posturi şi rugăciuni (nu mă lasă inima să-i suspectez de aşa ceva!), ci pentru că sunt adepţii

înflăcăraţi ai preceptului „Crede şi nu cerceta!”. Păi noi credem, da’... prin natura meseriei noastre

şi prin existenţa unor termeni de comparaţie, parcă nu putem, mă-nţelegeţi, să nu cercetăm. Şi dacă

tot cercetăm, tot prin natura mai sus invocatei meserii, mai avem năravul să şi spunem. Aşa că

spunem: mai iertaţi-ne, oameni buni, cu atâtea reforme, suntem alergici, ce Dumnezeu!

...Şi vedeţi, că se ia!

34

divertisment

Pagină îngrijită de prof. Liviu Ifrim

-Oţelul este un metal iute. -Cum aşa? -Păi la sorcovă spunem: „Tare ca fierul, iute ca oţelul”... -Plugul e atunci când săpăm cu tractorul.

-Triunghiul este patrulaterul cu trei laturi -Pesticidele sunt produse fabricate din peşte. -Piesa principală dintr-un motor este pistolul. Prof: Prof: -Când apare tunetul? -De ce ai lipsit ieri de la ore? Elev: Elev: -Când îi arăt tatii carnetul. -Păi alaltăieri n-am putut pentru că a fost

mama la şcoală. Proverbe...proverbe

Dacă ai carte, ai parte Reciproca nu-i întotdeauna adevărată. Cine sapă groapa altuia... ...sigur e fântânar. Nu haina face pe om. Da, uneori şi omul face pe haină. Munca îl ţine pe om în viaţă. Sigur, dar nici lenea nu-l omoară.

Tăcerea e un atribut al înţelepţilor. ...şi al muţilor. Ce ţie nu-ţi place.,. ...dă altuia, poate... Nu lăsa pe mâine... ...ce poţi face poimâine... Meseria-i brăţară de aur. Înseamnă că dacă am multe băţări sunt supermeseriaşă.

35

fashion... Prof. Magda Marinescu

Tenul perfect

Fondul de ten îşi recapătă importanţa, după ce a fost uşor ignorat în

sezoanele trecute. Pentru că noile generaţii de fond de ten sunt tot

mai evoluate, poţi găsi cu uşurinţă fondul de ten potrivit, care să-ţi

ofere un ten perfect, fără imperfecţiuni, dar cu un aspect foarte

natural. Un nivel înalt de acoperire nu mai corespunde cu un ten

încarcat, aşa cum se întâmpla pâna acum.

Părul Pentru brunete se recomandă şuvite deschise la culoare, repartizate asimetric. Şi blondele pot

recurge la schimbarea nuanţelor unor şuviţe dar, atenţie, nu nu foarte tari. Contrastul nu trebuie să

fie ostentativ, ci cât mai discret, pentru a amplifica nota de eleganţă „naturală”.

36

Colectivul de redacţie al revistei

„NOI” urează tuturor elevilor,

profesorilor şi lucrătorilor din

compartimentul nedidactic, un

călduros

„La mulţi ani!”