INSCRIPTIDIN

BISERICILEROMAN

ADUNATE, ADNOTATE BSI PUBLICATE

DE

N. IORGA

FASCICULA IN-rele 1-764

BUCURE$Ti

Institutul de Arte Grafice Editura MINERVA"Strada Regala, No. 6

1905

-

i

INSCRIPTIT DIN BISERJCILE ROMANIET

IN SCRIPTI I

DIN

BIS ERICILERO,MANIET

ADUNATE, ADNOTATE I PUBLICATE

DE

N. IORGA

FASCICULA IN-rele 1-764

BUCURETI

Institutul de Arte Grafice 1 Editura MINERVA"Strada Regal, No. 6

1905

e//J. POPE3CU BAJENARIT

AUTOR oreck.yaV 0 le lizscr7/.4..tzi,..e..72.4kezichvin.

Z.411....)A

PREFATA

Bisericl si manastiri, unele drese, si foarte ram drese,altele in toata maretia vechimil lor, acopar tot parnintulteril, cu sutele. De cind s'a incheiat cu evlavia parintilornostri, nimeni nu li-a avut grija, data nu s'a intimplatsa nemereasca la ele vre-un preot gospodar, vre-un egumencu tragere de inima, fost de tot rani si cari si-auinchinat viata cladiril ce li se incredintase. S'a ruinat totce ajunsese a se darima, si tine a vrut sa strice si samizgdleasca o cla'dire indoit de sfintd, fiindca e si a luiDumnezeti si a strdmosilor, a fost lasat sa pingareasca invoie. Odoare scumpe s'at sfarimat, s'au pacatosit,azvirlit prin poduri, ca la biserica Coltil din Bucuresti, --dupd insasi mdrturia parohulul, teolog si profesor de re-

instrdinat, s'ati stramutat in casa preotilor faraconstiinta si fard cinste, s'ati furat de hop si mistuitde focurT care puteati fi prevazute si impiedecate. Cutareargintar rus a cumparat lucruri cu inscriptil, a ras in-scriptia si le-a vindut la alte bisericl, cum se vede dintr'otruce de la Cuibu-cu-barza din Bucuresti. strins cuhapca tot felul de lucruri scumpe care, intre blesteme, cese and si pand acuma, au luat drumul Museului din Bu-curesti, unde nici pand astdzi nu li s'a dat o orinduire,unde nici pand astazi nu li s'a facut un catalog stiintific

i artistic. Cine a vrut, a fost lasat sa preschimbe, sa pre-

cari

s'ati

S'ati

sV":"----

4

VI INSCRLPTIT DIN BISERICILE ROMANIEI

fach si sh schilodeasch. Rare on s'a vazut la un popor cepretinde sh' infhtiseze cultura, o astfel de pachtosenie.

In biserici si mandstiri se phstreaza, ins& prin slovelespate in our si in argint, prin lespezile scrise ce acophrmorminte, prin pomelnice sapate in piatra la altare, prinpiatra cu slove asezath de-asupra usilor, amintirea tre-cutului nostru, care ni este stump, on de-a fost bun, on de-afost rat, on de cuprinde in el marl nenorociri, on de vadestesi cite o cliph, de fericire. Aceste pisanii, aceasta acriere pepiatra s'at facut totdeauna cu o evlavie, cu o iubire, cu ointelegere deosebita. In Moldova s'a dezvoltat o intreagh,caligrafie lapidary cirilich inriurita, de literele gotice aleSasilor din Ardeal si G-ermanilor din Galitia. In Tara-Romaneasch frumuseta neintrecuth a maiusculelor Renas-terii, irmalte, rotunde, maiestru impodobite, a fost impru-mutat& din Venetia, pe calea tipariturilor ce s'at facutputin timp dupa 1500 cu mesteri de acolo sat pe caleaunor saphtori de piatra sirbi, ragusani, cari stiat cum selucreaza in acea Italie innoitoare a artei. Si un scris sicellalt s'at desfasurat fireste in curs de mai multe veacuri,si phn'a dupd anul 1830 datinele trecutului rdmhsesera inaceasta privinta neatinse. Anumite inscriptii din Botosanisat cea de la manastirea Icoanei, de la Sf. Vinerl dinBucuresti, s'ar putea aseza, data n'ar fi data, leatul, intimpurile cele roai bune.

Asemenea pisanii at o innalta, insemnatate pentru istorie,cad' ele lamuresc asupra tuturor oamenilor ce at inde-plinit in trecutul nostru o sarcina insemnath, asupra in-rudirii lor, asupra dregh'toriilor ce au dobindit, asupraceasului mortii lor si asupra atitor intimplari din viatalor. Chipurile ctitorilor, zugravite pe pare% arata infati-sarea si imbrAch'mintea acestor oameni.

P REFATA VII

In sfirsit limba in care sint scrise aceste inscriptil, dinvremea clnd se obinueste intrebuintarea si la prilejurlsolemne, si pentru scopuri socotite ca vesnice, in marge-nile veF,3niciel omenesti, a graiului nostru, aceastabogata, vie, cumpatata, e un indreptar nestramutat pentrutoate timpurile. In ea apol cercetatorul dialectelor, alschimbarilor iuceie ale limbil poate gasi lamuriri din celemal pretuite.

In vara anulul 1904 am pornit pentru a vedea locurisi cladiri. In gind n'aveam sa fac stfinta, sa, culeg ins-criptil. Cu atita mai mult cu cit eram incredintat ca totce e mal bun a fost strins, t3i strins bine, de episcopulMelhisedec ' si de d. G-r. G. Tocilescu 2. Ispita Ina, era preamare ca sa pot scapa de dinsa, Id si colo mi-am luat intreacat insemnari si, verificindu-le acasa, am vazut ca elenu emu cunoscute sau ea era gresita cunostinta lor. Atunciam adaus la scopurile calatoriei mele si acela de a stringeinscriptil. Si pe urma am facut calatoril sari cercetari noulpentru a-mi intregi colectia.

N'am crezut ca pot lipsi publicul de cunoasterea el.Fara indoiala ca, avind alto mijloace si imprejurari delu-cru, ragaz, lumina potrivita, primire bung, fotografii, de-calcuri, as fi cetit de atitea on mai bine. Asa, a trebuitins& sa ma multamesc cu ce puteam. I)eci m'am hotarita tipari inscriptiile. Pe incetul din acest plan s'a ivit acelade a da o colectie cit se poate mai cornplecta a inscrip-tiilor din toata Romania, din Rominimea toata. Acest plan

1 Notite istorice fi archeologice adunate de pe la 48 nu' ndstiri biserid antice_din Moldova, Bucuresti, 1885.

2 RaporturY asupra citorva schiturr si bisericr din Para, presentateetc.; extras din sAnalele Academie' Romine), VIII; Bucuresti, 1887.

Trebuie a se aminti si Musceleanu, Monu;nentele strabunilor, Bucuresti,1873; o fascicula.

limbo,

i

Ministeriu-lui,

VIII INS C RIP IIi DIN BISERICILE ROMA N Mt.

it urmaresc, si, data void avea macar o parte din noroculeel mare pe care-1 ail atitia lenesi, ticalosi si exploatatori.voiti duce la capat si aceasta sarcina.

Voiil da deci si mai departe, cu ajutorul vre unui ad-ministrator cu rivna ca d. P. Girboviceanu, vre unuiconsiliu comunal priceput ca acel din Bucuresti in anul1904, vre unui prieten care stie bine ca nu cer nici-odatapentru mine, pentru huzurul sail pentru pacatele mele,precum stie d. Barbu Stirbei, si alte inscriptii. Dupd'mia pe care o del astazi, va veni mine alts mie. Siasa pand la capat.

Apol intr'o zi va veni un asezdmint de cultura, va veniun invatat demn, solemn, impunator, vor veni lucratoriprecisi, cari vor pune la tale, cu ce am dat et, ceva maiintins, mai stralucitor decit pot de astazi. Se vor arataatunci toate greselile si toate scaderile mele, uitindu-senumal doua lucruri: munca mea necrutittoare si inima dincare a pornit totdeauna. Dumnezeti ii va ierta poate, ellit iert d'inainte.

N. IORGA.

1.

MOLDOVA SEASA.

I.

Biserica din Burdujeni (MAnAstirea Todireni).

V. asupra el S. Fl. Marian, in An. Ac. Rom., XXII.Aid* obsery numai ca, la chipurile ctitorilor, se vad urme din vechile

inscriptil, gi din ele result'd ca avem zugraviti numai pe batrinul TeodorMovila gi pe tiniirul Ion Movilii. De-asupra capuluI lui Teodor Greciia i scris iMiron Costin, fiindci Oian ca acesta a inchinat miinastireala Locurile Sfinte. f4a incit n'avem aid, cum s'a crezut, un chip al luiMiron.

II.

MAnAstirea PApAuti (lingA Botoani).

1.

De-asupra 1101 de intrare (dupil un decalc al lui Al. Papadopol-Ca- 2,limah, la Ac. Rom.) :

Ito GTE$AN BOEHOM MHO MACTHO l'Apk aFAIAH MOAAAHCKOH

'CIA EOPAAHA EOEBOAH CkaAA CIH xpamk Hk HAI+, WM Hk CTI11)(

WIAA HAWEPO appEparca o 4oA0T110pUll HHHOAKI H ATO ,f3A, A

rcoa WO AITO LIETkIpE AEC'hTO TEliklilEE7 AIRA CEHTEHpHA A.

Adecii.:

(do Stefan Voevod, cu mila lui Dumnezeii Domn al terilMoldova, fiul lui Bogdan Voevod, am zidit acest hram intrunumele Sfintului parintelui nostru arhierarhul gi facatorul deininuni Nicolae, in anul 7004 [1496], iar al Domniei lui al pa-truzecelea curgator, luna Septembre 30.1

Inscriptia e publicatit de Papadopol-Calimah, in An. Ac. Rom., VIII,p. 125.

4 INSCRIPTIf DIN BISERICILE ROMANIEI

DiPlopeni (jud. Botoani).

3. 1. De-asupra 1101 de intrare :

ACasta, sfant5, bisearica, care iasta hramult. AdormireaSfintei Nascatoarei de Dumnezati, care s'ai'l savirsitu inzilele luminatulul Domnt Io Costandin Racovita Voivodde dumnealui Lupul Bats Marele-Vornic de Tara-de-gossi s'au sfintit de arhiepiscopul si Mitropolitul Iacov, vleato 7262 [1753], Noem. 26.

4. 2. Pe un mormint innauntru :

[Sterna Cantacuzinilor.]

Supt aa,sta piatra sa odihneste roaba lui D[u]mnezatSafta, sotie Lupului Bals, Marile- Logofat, care au fostfie& fericitilor intru pomenire Iordachi Cantacozine Ma-rile-Spatari si sotie sa Catrina. S'aii savirsit si s'ati mutatintru vgnica vietuire la anii de la Man[tui]torul Hristos 1778.

Safta era fiica Spiitarului Iordachi Cantacuzino, fiul altui Iordachi(al II-lea) i nepotul de fiti al celui d'intiiii Iordachi Cantacuzino, dinvremea lui Vasile Lupu. El facea parte din ramura Paqcanilor. V. Ge-nealogia Cantacuzinilor, ed. Iorga, p. 47. Sofia lui, Catrina, e dese onpomenitii in hirtfile manastirii Sf. Spiridon din Iaql. (Studil 0 doc., 74,p. 54 si urm.). La 1741, Iordachi nu mai traia (ibid., p. 57, No. 259).V. qi ibid., p. 411. Cf. gi Documentele Callimachi, II, p. 674. LupuBalg trecu de la Vornicie la Logofetie in Domnia Callimachilor, deling cari fugise totu0 la inceput (ibid., I, pp. cin-rv, cxnvi). Mitropo-litul e Iacov 145. V. 1st. lit. rom. in secolul at XV III-lea, I, p. 532.

IV.

Hir IA A.I. BISERICA LETT TEFAN-CEL-MARE.

5. 1. De-asupra u01 de intrare, dupe un decalc de N. Beldiceanu (cf.lelelchisedec, Noti(e, p. 2