,LUMINEAZĂ-TE ŞI VEI FI ; VOEŞTE ŞI VEI PUTEA/ C. A. ROSETTI

Director • GENERAL MCOLAE PETALA REDACŢIA, B-dul Elisabeta, 36 BUCUREŞTI, 24 IULIE 1927 ADMINISTR., B-dul Elisabeta, 36 ANUL VII , Nr. 205 Apare în flecare Duminecă.

Din ale satelor noastre A R Ţ A G U L ,

Nu ştim clacă toa tă lumea a obse rva t înfăţ işarea nouă a u n o r a d in t re satele noas t re de la război încoace, acolo unde îndrumător i i sun t dornici să-şi v a d ă sa tu l înflorind, da r fapt e că această nouă înfăţ işare există pe alocurea. Pi lda ar t rebui , fireşte, să se în t indă şi toţi să ne p ă t r u n d e m de a d e v ă r u l că v r e m e a cere ca menta l i t a tea care a fost până acum să fie revizui tă , s a s e a-mendeze , şi satul românesc să ia o înfăţ işare mai pot r iv i tă cu cerinţele izvor î te din nevoile de azi, m a i vrednică de aceea a nouei Românii .

Ia tă de p i ldă o p r imă fericită cons ta t a re în această priv in ţă : a d i spă ru t simţitor arţagul cel iscoditor de pricini, a şa de des în tâ ln i t in satele noas t re , a r ţ a g ce năş t ea mai t o t d e a u n a la cârciumă, p u n e a s t ăpân i r e pe român multă v reme şi nu' l s lăbea decât d u p ă cine ştie ce faptă rea.

Ştiţi, că îna in te de război românu l mergea la d rum fără să păs t r eze nici o regulă; carul lui ori bă tea pe d reap ta , ori pe s tânga, ori ţ inea mijlocul

• d r u m u l u i ; iar el, ori mergea înainte , ori după căruţă , ori do rmea dus în t r ' însa . Bacă se în t âmpla să fie pe necinstite, îţi mai in t ra în voie şi abătea aşa ca să-ţi lase l iberă trecerea ; d a r dacă nenorocul ţi-1 r ă s ă r e a în cale sub ini luenţa ar ţagulu i , s t r âns din cine ştie câte fundur i de ţoiuri, t rebuia să te fereşti să-i ceri d rep tu l de a circula şi tu, că altfel încasa i unele graţ iozi tă ţ i din-t r 'un vocabu la r ce de s igur nu ţi-ar fi gâd i la t urechia.

Mi-aduc aminte, sun t poa te SO de ani de atunci, că am fost m a r t o r la o asemenea manifes tare de a r ţ ag . T ră su ra , în care mă aflam şi care se aş t e rnuse la d rum pe şosea, î n t âmpină la o v reme calea ba r i cada tă dc vre-o câ teva care ce s tă teau pe loc. Cobor din t r ă su ră şi caut să aflu pricina. Ce credeţi că se pe t recuse ?.. Două căruţe , venind din di

recţii opuse, opr i se ră boii, bot în bot, a m â n d o u ă pe dreap ta şoselei, nevoind nici una să abată , fiindcă s'ar fi e x p u s să îngh i tă praful celeilalte. I a t ă şi un crâmpeiu din dialogul d in t re cei doi chirigii a r ţăgoş i :

— Nu vrei s 'abaţi ?... Nu ? — Nici m o r t ! — D'apăi nici eu ! — Atunci o să s tăm aşa

p â n ă deseară . — Şi p â n ă dimineaţă ! — Bine, stăm. — Să stăm, că eu, s lavă

Domnului , mânca t sunt, bău t sunt, t u tun am...

— Şi eu aş i şderea! Şi amândo i scot pungi le cu

tu tun , răsucesc ţ igări , s capă ră şi t r a g t ipa re d u p ă ţ i g a r e : î n v reme ce alte căruţe se s t r â n g şi nu pot să-şi vadă de d rum. Şi am fi s ta t mult şi b ine aşa, dacă unui d rume ţ zorit n u i-ar fi da t pr in g â n d să a r d ă o frişca pe neaş tep ta t e boilor unuia d in t re împricinaţi . Boii au cârmit repede şi numai aşa s'a descurca t calea şi am putut să ne vedem de d rum.

Şi în tâmplăr i de acestea, p roveni te din a r ţ agu l p r ins mai adesea la cârciumă, se pe t r eceau la drum, la horă , la clacă şi chiar la muncă şi r a r i e r au тре a tunci oamenii cari ş t iau să in te rv ină şi să lămurească pe pricinaşi, că sunt no rme stabilite de v reme sau de legi, d u p ă cari t r ebue să ne conducem şi că, de pi ldă în cazul cu pricina din drum, e lege ca fiecare să ţină d r e a p t a şoselei, ori câte neplăcer i a r î n t âmpina din pr ic ina aceasta .

E i bine, delà război încoace, altă menta l i ta te , impr imată p robab i l de îndrumător i i , satelor, domneşte; a r ţ agur i l e s 'au mai potolit şi în t âmplă r i ne plăcute, izvor î te din ele, n u se mai în reg i s t r ează , cel puţin în t r 'unele localităţi.

Noi sa lu tăm bucuroşi , a-ceastă n o u ă menta l i ta te şi-i dor im o cât mai largă infil-t r a ţ iune .

VÄLENARU

N SPRIJINUL CULTURII ROMÂNEŞTI

G Â N D U R I eu PRILEJUL EXPOZIŢIEI DE AVIAŢIE DIN BUCUREŞTI

Salu tăm cu adâncă mulţumire p r ima expoziţ ie românească de aviaţie, care, deşi cam târzie , totuşi, ne este bine veni tă .

Sun t expuse în Pa rcu l Carol av ioane de luptă, de bombardament , comerciale, etc. şi diferitele piese din cari sun t alcătui te aceste avioane.

Se fac zborur i , cu pasage r i dor i tor i de a gus ta din plăcerile unei călătorii pr in văzd u h ; şi sun t şi alte diferite atracţ i i , în l egă tu ră cu acelaş domeniu .

Sun t expuse to tdeoda tă a-v ioane fabricate la noi în ţară, pen t ruca fiecare vizi tator să v a d ă şi progresele noas t re în aviaţ ie şi în mater ie de construcţi i de acest fel.

I n general , este o expoziţ ie cum n u se poa te mai interesantă , p e n t r u noi români i .

Dar , din nefericire, nu mulţ i vor avea plăcutul prilej să v a d ă această expoziţ ie aducă toa re de cunoşt inţe noui . Cu toa tă r educe rea de 50 °/o, acorda tă călătorilor pe căile ferate, nu sunt mulţi aceia cari vin la Bucureşti , spre a vedea expoziţ ia aviatică. în ţe legem enormul sacrificiu pe care îl face Direcţia căilor ferate, pr in a c o r d a r e a r e d u c e r i i a r ă t a t e ; totuşi t r anspo r tu l cu t renu l costa încă foarte scump, şi astfel fiind, expoziţia nu-şi poa te a t inge scopul de a pu tea fi văzu tă de cât mai multă lume dornică să cunoască această l ă tu re de act ivi tate, a t â t de in te resan tă .

Deaceea mulţi se vo r mulţumi să citească numa i dările de seamă, publ icate de ziarele bucureş tene şi să p r ivească cu o deosebi tă atenţ ie fotografiile r ep rezen tând diferite t ipur i de avioane, dacă, bineînţeles, z iarele respect ive vo r pr icepe că au dator ia , tocmai din punc tu l de vedere a ră tat, să satisfacă cur iozi ta tea celor cari nu pot veni la Bucureşti , să v a d ă expoziţia.

P e sătean nu-1 mai impres ionează de loc automobilul

De la lucrătorul modest , hă r ţu i t de nevoile vieţii, până I a c e l m a i m a r e p a t r o n , a juns în f runtea celei mai m o derne în t repr inder i t ipogra fice, orice tipograf e un aux i liar, mai mult ori mai puţin pre ţ ios , al culturii. Dar sprijinitori , în t r 'adeyăr , ai culturii poporului din care fac pa r t e , sau în mijlocul căruia t ră iesc , sun t numai acei tipografi, cari, intel igenţ i şi instrui ţ i , vrednici şi iubitori de progres , ţin pe deopar te să facă din a r t a şi înt repr inder i le lor t i p o g r a f i c e mijloace desăvârş i te p e n t r u p ropaga rea culturii, desăvâr şind t iparul şi desvoltând gustul pen t ru t ipă r i tu ra îngrij i tă, cur a t ă şi f rumoasă până la eleg a n ţ a art ist ică, iar pe de alta încurajând, cu deplină în ţe lege re a acţiunii lor, iniţiativele ce tind îa p romovarea in te re selor cul turale ale ţăr i i .

Spre a preţui pe oameni, t rebuie să-i cunoaştem de a-рг-оарэ.

ín cău ta rea unei bune t i -pograi i i , în zilele de acum, de e x a g e r a t ă scumpete, în cari «Cultura poporului» a t rebui t să-ş i mute rosturi le apariţiei sa le la Bucureşti, gazeta aceasta, închinată n u m a i intereselor culturale ale neamului nostru, a găsi t un neaş tep ta t sprijin, mult în ţe legă tor şi pr ie tenesc, în atelierele de întâ ia mână, foarte bine reputa te , ale «Tipografiei Curţii regale , F. Göbl Fiii». D-1 Ştefan Göbl a primit, cu multă bună voinţă, sa-i facă înlesniri excepţionale, cari au dovedit, încă odată, interesul pe care d-sa 1-a p u r t a t ş i ' l poar tă , cu cele mai bune sentimente româneşt i , culturii noas t re naţ ionale.

Explicaţia acestei at i tudini e în t radi ţ ia familiei Göbl.

Francise Göbl, ta tă l d-lui Ştefan Göbl, adus în România la 1852, eu prilejul înfiinţării tipografiei de la Mitropolia din Bucureşti, mai târziu î n t emeietor al «Tipografiei lucră tor i lor asociaţi» cu Searlat Walter şi Pe t re Ispireseii, iar de la 1877 s ingur propr ie tar al t i pografiei, până la 1883, când

D-1 ŞTEFAN GÖBL

o t rece fiilor săi Iosif, Gustav, şi Ştefan, a fost, î n t r a d e v ă r , un sprij initor al culturii r o mâneşti , prin s tăruinţa sa de a contribui la progresul t iparului în ţ a r a noast ră . Heliade Rădulescu şi C. A. Rosetti l -au solicitat şi l-au avut, în t ipografiile lor, ea iniţ iator în t a i nele progrese lor tehnice de

pe atunci ale ar te lor grafice. D-1 Ştefan Göbl, născut în

Bucureşti la 1857, ş i -a făcut studiile în ţară , deci a crescut în ţ a ră , şi s'a r idicat în a r t a tipografică, a lături de distinsul d-sale t a t ă şi de ai d-sale fraţi, Iosif şi Gustav. Din 1910, r ă mâne s ingur propr ie ta ru l mari i în t repr inder i , pe care t r a n s formând-o în societate ano nimă, o conduce şi azi, ca p r e şedinte al consiliului de administraţ ie , împreună eu cei t re i fii ai d-sale, Ştefan, Francise şi Emil, cu toa tă vârs ta d-sale înaintată . La începutul anului acestuia, ş i-a sărbător i t a 70, an iversare .

«Tipografia Curţii regale F. Göbl Fiii» din s t r . Fiegală, azi una dintre eele mai mar i din Bucureşti şi mai eu seamă dint re cele mai bine organizate şi conduse, e, incontestabil , un preţ ios mijloc de p rogres pent ru cul tura românească , satisfăcând, prin lucrări le ce ies din atelierele ei, cele mai riguroase exigenţe actuale ale ar te lor grafice.

Legă tura sufletească, pe caro o a re cu ţara , d-I Ştefan Göbl a dovedit-o şi prin căsător ia d-sale cu o româncă; fii d-sale, căsători ţ i Ia rândul lor cu românce, dovedesc aceleaşi sent imente faţă de ţ a r ă şi acelaş in teres faţă de nevoile de în-naintare ale culturii româneş t i .

Cultura poporului e mul ţumită, că poate face, în coloanele sale, aceste constatăr i , cari pot aminti t radi ţ ia unei vrednice familii, o t radi ţ ie de frumoase sent imente româneşt i şi de s tă ru i toare preocupăr i culturale, porni tă spre împlin i rea unui veac de exis tenţă .

CULTURA POPORULUI

VACANŢA NOASTRĂ de LEÖNTIN ILIESCU

sau chiar t renul care a l ea rgă fur tunat ic pe şine ; d a r îl impres ionează foarte mult u n avion din acelea cari t rec a-desea în zbor, zbâ rnă ind vijelios pe d e a s u p r a ogorului său.

Să teanu l r ă m â n e atunci ră-z ă m a t în coada sapei, cu privirile spre «pasărea cu motor», u rmăr ind -o cu inima înfiorată , p â n ă ce ea se pierde, hăt d e p a r t e ! în zările a l b a s t r e . Cât n 'a r da atunci, să p o a t ă fi a p r o a p e de minuna t a pasă re de fier, care sfredeleşte văzduhu l , s'o vadă mai bine , s'o pipăie chiar şi să se du-miriască el, cum de poa te zbura, ducând încă şi oameni î n t r ânsa .

P e n t r u omul delà ţară, a-ceasta r ă m â n e o ta ină neînţeleasă, ori cât s'ar munci cu gândur i le , să'i dea de rost .

E l n ' a re la î n d e m â n ă nici o cărticică scrisă pe înţelesul tu turor , din care să în ţe leagă cum şi ce fel e făcută aceas tă p a s ă r e de fier, care zboa ră ca toate celelalte păsăr i ale lui Dumnezeu . N 'are nici fotografii, r e p r e z e n t â n d diferitele feluri de avioane . N 'are nimic, d a r absolut nimic, care să-1 î n d r u m e z e cu pr iceperea, pe cărăr i le încă în tunecoase , la noi , ale aviaţiei.

Dacă a r cunoaş te cât de puţin ce î n seamnă aviaţia, dacă 'i s'ar lămur i aceste taine, a-dânci p e n t r u el ca şi p e n t r u mulţ i orăşeni , pr in conferinţe, filme şi demonst ra ţ i i ap rop ia te de ochii şi de mintea lui, a-tunci cu d r a g şi-ar d a obolul, p e n t r u p ropăş i r ea a v i a ţ i e i noas t re .

Am dori, ca expoziţii , de felul aceleia din Parcu l Carol, să se facă tot mai mul te şi cât mai des, chiar în fiecare capi ta lă de judeţ , pen t rucă numa i aşa ar pu tea fiecare să tean să v a d ă ceea ce'l int e resează aşa de mult şi să contr ibuie la p ropăş i rea a-viaţiei, ele care avem a tâ ta nevoie .

I. LIVIBEANU

La 1848, t inerii feciori de boeri , car i îşi făcuseră studiile î n F r a n ţ a , I ta l ia şi pe aiurea, a u adus de p r in acele ţ ă r i săm â n ţ a ideilor noui, a l ibertăţilor cetăţeneşt i . E i au cău ta t s'o sădească în Ţăr i le române , r ă spând ind -o în popor . I n a-vân tu l lor de reformişti s'au isbit, însă, d e îndără tn ic ia boer i lor bă t rân i , car i nu voiau să schimbe nimic din rân-duia la vechilor aşezări moştenite delà juzi, cnezi, voevozi, d a r mai ales nu voiau, în r u p t u l capului , să-şi p i a r d ă boeriilo şi t i t lurile, cele aducă toare de foloase şi de multe pr ivi legi i în Stat.

P e n t r u a in t roduce forme noui în sistemul de guvernămân t de p â n ă atunci, pen t ru a impune const i tuţ ia cu tot felul de libertăţi, adusă din apus , au făcut revoluţ ia de la 1848 pe care o cunoaştem din istorie. La această revolu ţ ie au luat pa r t e mai mult orăşenii ; iar d u p ă ea, p e n t r u v ia ţa satelor n u s'a făcut nimic altceva, decât s 'au desrobi t ţ iganii ; sătenii clăcaşi au fost desrobi ţ i abia la 1864, în v remea domni toru lu i Al. I. Cuza.

In răs t impul delà 1848 p â n ă la împropr i e t ă r i r ea delà 1864, în alte ţări, cooperaţ ia ajunsese în floare. Astfel, în Anglia, echitabilii pionieri delà Rochdale intemeiaseră mul te cooperat ive de producţ ie şi de consum. In Germania , cei doi apostoli cooperatori , Schultz e-Deli tzsch şi Reiff eisen, unul luc rând la sate, celălalt la oraşe, în temeiau cooperat ive industr ia le , agricole, de credit , etc. In F ran ţa , de asemenea, Richet, Godin şi alţii luc rau cu scrisul, cu vo rba şi cu fapta p e n t r u r ă spând i rea ideilor şi în tovărăş i r i lo r cooperat is te .

Es t e lucru de mi ra re însă, că la noi, în Ţări le române, nici revolu ţ ionar i i («cărvunarii») lui 48 şi nici agrar ieni i nici unioniştii lui 1859, luptători i pen t ru un i r ea ţărilor surori, nici unii nu s'au gân dit la cooperaţie.

In frumoasele desba te r i din

d ivanul lui Vodă Cuza, cu pri lejul împropr ie tă r i r i i ţăranilor, nimeni n'a făcut nici cea mai mică aluzie la cooperaţ ie , deşi din d ivanul lui 1864 au făcut p a r t e cei mai de seamă bărba ţ i politici ai t impului aceluia. A veni t anul 1866, cu p roc lamarea constituţiei şi a legerea p r i m u l u i domni tor în pe r soana prince-pelui Carol I-iu; dar , nici în anul când s'au aşeza t temeliile noului Stat m o n a r h i c şi democrat , nu s'a găsit nimeni, care să pomenească , măcar în treacăt, desp re cooperaţie. S'a făcut r ăzbo iu l din 1877, când ţă rănimea a da t dovezi de vitejie ca în vre-mile lui Ştefan şi Mihai ; ţărănimea a smuls, din puternicele mâni ale Porţii otomane, Independenţa şi Regatul, d a r după războiu l acela n imeni nu s'a gândit , că această viteaz ă ţărănime merită o soar tă mai b u n ă şi clasa socială cea mai numeroasă , cea mai vrednică din România , p r o d u c ă toarea de bogăţii şi apă ră toa rea ţării, căzu într 'o s ta re de sărăcie şi de mizerie, mai r ău de cât în v remea robiei.

Feudal i ta tea , î n f r â n t ă în toate ţările apusene p r in marea revoluţ ie franceză, din 1789, se în t ronă în ţ a r a noas tră, pr in a jutorul Legii tocme-lelor agricole clin Mart ie 1866, lege de t r is tă amint i re , în temeiată pe principiul muncii silite, care a dăinuit p â n ă a-p roape de războiu l din 1916.

Din cauza lipsei de credit, să teanul se anga ja de cu i a rnă la boeresc şi se îng loda în datorii pe care nu l e pu teap lă t i toa tă via ţa . P e l ângă boeresc luă o m a r e desvol ta re şi cămătăria. Cămătar i i se îmul ţ iseră p r in sate şi s torceau, p r in carnete de 500—1800°/o pe an, t oa t ă v laga şi toa tă agoniseala bie tului p l u g a r român. De aceea el nu mai putea scăpa de bo eresc, nu-şi mai pu tea plăt i da toriile către cămăta r i , ba nici dări le că t re Stat, căci ajunsese într 'o s ta re mult mai jos nică decât în Epoca fanar io ţilor.

Au veni t zile de vacanţă . Unii m e r g p r in locuri mai răcoroase, ca să scape de ză-puşa la luni lor de Vară . Alţii se î n d r e a p t ă spre vet re le ţărăneşt i , ca să mai fugă de îmbâcseala oraşelor mari , unde o lume pes t r i ţă duce un t ra iu s t r icător de ne rv i câte odată , u n d e sunt însă şi oameni de t reabă cari se luptă să mai aline necazur i le celor mulţi .

Aeştia d in u r m ă sunt cei car i n 'au mijloace să scape de zăduful Verii, pentrucă ei sunt meniţ i să se îmbogă ţească numai ca suflet şi ca minte, şi să r ă m â n ă săraci în t ru cât pr iveşte îndestu la rea mater ia lă .

Aceştia au însă uneor i norocul să m e a r g ă la ţ a r ă şi acolo să se înveselească de liniştea vieţii câmpeneşt i , să lege pr ie tenie cu căr turar i i satelor şi cu s ă t e n i i , să le gră iască sfătos acestora desp re cele b u n e ca şi despre cele rele, ca astfel să facă, î m p r e u n ă cu poporul de la sate, fapte sănă toase de naţionalism construct iv .

E cel mai bun prilej de întâlnire în t re orăşeni şi să teni . Dator i sunt, unii ca şi ceilalţi, să-şi în t indă m â n a frăţeşte, pen t ru că D u m n e z e u a voit ca ei să se în ţe leagă şi să se unească în t re ei ca fraţi.

Deaceea, de câteori u n cărt u r a r do la oraş se î n d r e a p t ă cu voe b u n ă spre meleagur i le voas t re , săteni , să ştiţi că el v ă vine cu g â n d u r i bune şi deci n u t r ebue să-1 goniţ i de la voi. Dar nici nu stă în firea voas t r ă să-1 a lunga ţ i ; dimpotrivă, el însuşi se va simţi între voi mai înv io ra t sufleteşte, mai lumina t la chip, mai întinerit .

Drep t aceea, preoţi i , învăţători i şi ceilalţi c ă r t u r a r i ai

Pela 1881 se înfi inţară casele de credit agricol, pe te-meiu de subscripţ i i publice. Aceste credi te au a ju ta t însă numa i pe cei bogaţi , aco rdând î m p r u m u t u r i cu procen t de 17—240/0 pe an. In anul 1892 creditul agricol deveni insti-tu ţ iune de Stat . I n această inst i tuţ ie Sta tu l depuse un mare v ă r s ă m â n t de 20 milioane lei, cu scopul de a veni n a jutorul micului agricultor,

acordându-i î m p r u m u t u r i pe 9 luni. Da r nici cu mijlocul acosta nu s'a p u t u t a junge la îmbună t ă ţ i r ea crcditidui po-pidar. Să teanu l era legat acum în trei p ă r ţ i : la boor îi e r au anga ja te b r a ţ e l e ; la cămătar îi e ra amane t a t p ă m â n t u l pe 30—90 an i ; i a r la creditul a-gricol îi e rau amane t a t e vitele de muncă ; şi toate aceste datorii ( angara le ) t rebuia să le p lă tească din câştigul de 30 sau 50 bani pc zi.

Aceasta e ra tr is ta şi g ro zava s i tuaţ ie a muncitorimii p lugare , la iv i rea celui d in tâ i luceafăr de lumină al vieţii cooperat ive în România ve che, începu tur i l e cooperaţ iei le găsim, la noi în ţa ră , în cercurile culturale întemeiate de învă ţă tor i pe la 1888. In v remea aceea, bă t ea vân tu l socialismului pr in ţ a r ă şi ast fel nimeni nu se pu tea apropia de ţ ă ran , nimeni nu pu tea face cu el vre-o tovărăş ie , fără a fi bănui t de socialism, învă ţă tor i i , fiind f rământa ţ i de p rob lema cul tura lă a satelor, şi-au d a t seama că învă ţă tu ra de carte , dor in ţa de lumină, este în s t r ânsă legătu ră cu p rob lema economică ; şi a tunci au pus temelia celor d in tâ i case de economie, pr in diferite sate ale ţării româneşti, cari mai t â r z iu au fost t ransformate în bănci populare.

ILIE MIIlllLESCU

Un plugar î n p ic ioare e mai bun decât un boier în genunMii. •

FRANKLIN

sate lor se vo r sâ rgu i să cheme la ei, când şi când, pe fraţii lor dè la oraşe ; aceasta în tot t impul anului , d a r mai ales în lunile de vacanţă , când sunt mai slobozi şi au r ăgaz mai mult p e n t r u cele de t rebuin ţă sufletului şi minţii.

Vacan ţa n o a s t r ă nu se cade s'o pe t recem ca nescai leneşi, p r ă p ă d i n d - o deasurda , în flecarii şi t r ândăv ie , ci s'o pr i vim ca fiind un prilej de r e culegere, de întâlnir i cu ros t sănătos , de sfătuiri b u n e în ce pr iveş te v ia ţa poporului , spre binele neamulu i şi al ţării .

Câte lucrur i bune n u se pot pune la cale în zile de reculegere ca acestea !. S ingur faptul că oameni , cari se v ă d p e n t r u în tâ ia oară , a jung să se cunoască mai de ap roape , să se lege pr ie teni în t re ei, s ingur faptul acesta ar fi dea-juns , ca să se p r iceapă foloasele din v a c a n ţ ă ale întâlnirilor mai dese dint re săteni şi orăşeni .

Ia tă , deci, înţelesul mare co t rebuie să-1 dăm zilelor de va canţă de-acum înainte . Nu mai s tă ru im a sup ra schimbului de copii — ches t iune despre care am mai scris în Cultura poporului, acum câ tva t imp —, care ar face pe feciorii sătenilor să se dep r indă cu via ţa oraşelor, i a r pe copiii de la oraşe să în ţe leagă frumuseţea , vir tuţ i le , ca şi sinceri tatea sufletească a t ra iului în inima na tur i i .

I a t ă gândur i l e noas t re în toiul vacanţei . Cine a r e inimă să priceapă, n 'a re decât să t r a g ă încheieri le potr ivi te . A-ceste încheieri vo r fi, cu siguran ţă , în spir i tul cel b u n al poporului , u rmăr ind binele Neamului românesc .

BARCA ŞI CÂRMACIUL F A B U L A -

de : VASILE MILITARU

Peste valurile mării, nalte-adesea cât un munte, Cârmuită de pescarul ce'i era stăpân de-un an, Barca se simţea ferice că putea mereu să'nfrunte Furia deslănţuită de oricare uragan.

Sprintenă, cu pănza-i albă prinsă bine de catarg,-— Dar la cârmă totdeauna cu acelaş braţ vânjos, —• Nu odată barca noastră luneca pe-al mării larg: Când şlergându-se din zare, coborînd pe-un val în jos, Când plutind, pe creasta apei, mimai cât un albast?nos....

Şi'nlr'o zi, când sta'n repaos lângă ţărm, pe-o grea furtună, Barca, — fire cam nebună, — Zise'n sine: «Când pe mare să merg singură-am tot harul- • Cerni mai trebue povară f Ce'mi mai trebue pescarul?. .. Oare nu mă duce vântul spre-âle apelor hotare, Până nu mai văd nimica decât: păsări, cer şi mare?...»

.Şi, zicând acestea, barca iute s'a desprins de mal Şi-a pornii, ca o săgeată, pe spinarea unui val; Insă ne mai având braţul priceput şi plin de viaţă, Care sandrepteze cârma, să primească valu'n faţă, Barca, cea cu minte proastă Şi cu pântecul rotund, Fu isbită cu mânie de trei valuri mari, în coastă, Şi'nlr'o clipă, luând apă, ca un plumb s'a dus la fund.. .

Un popor întreg, sau numai un copil, împins de draci, De-a pornit pe marea vieţii, fàr un iscusit cârmaci, — Sigur e fiă jnii de valuri peste capu-i vin să treacă Şi poporul, sau copilul, tot ca barca mi-se 'neacă.

CITIŢI: I n pag. a І І - а :

PLANTELE FARMACEUTICE 0FICINALE de Farm. col. GRINŢESCD

VIAŢA ÎN UNIVERS (Şti inţa pentru toţi) de Comand. BUCCHOLTZER.

I n pag. a I l I - a :

MĂRCILE POSTALE COMEMORATIVE ' de QUID 4M

ZÂNA SI FLORIN ' de N. A. BOGBAN

HAI, SALCÂM, SALCÂM DE VARĂ !... Cântec popular de MIHAIL YULPESCU

CONGRESUL PREOTIMII OLTENE de I. Ş.-C.

In pag. a lV-a :

MIŞCAREA CULTURALA LA SATE.

2 „CULTURI POPORULUI

C A M P I N A Ne p r o p u n e m să a ră tăm,

cetă ţeanului dora ie Де ocţihnă şi de cură, câte-va localităţi cl imaterice s a u ba lneare , de mar« folos obştesc. Vom începe cu Câmpina.

Oraşu l Câmpina, unu l d in t re cele mai f rumoase d in România, est© aşeza t pe va lea cea mul t cân ta tă de scriitorii nostru, va lea P rahove i , la o dep ă r t a r e de 90 klm. de Bucureşti , la aceeaşi d is tanţă de B r a ş o v şi la 30 km. de Ploeşti.

Сащріца a r e un t recut istoric bine definit. A ră t a t pe larg , de către dl Stoica Theodo-rescu, profesor la liceul local, în t r 'o reuşi tă şi mer i tuoasă l u c r a r e : «Monografia or asidui Câmpina*, acest t recut istoric, evocator de imagini , ne scuteşte pe noi de a-1 mai povesti . Dealminter i , cred că cititorul, care ar v rea să se ducă la C â m p i n a , n u s'ar duce p e n t r u cercetăr i istorice, ci doa r pen t ru efectele cura t ive ale aerulu i ei.

I n adevăr , c i t i t o r u l u i dornic de da te medicale, îi pu tem p u n e sub ochi un scur t r e z u m a t din «Analele Academici române-», întocmit de către profesorul dr. Felix şi pub l i ca t în rev is ta «Sănătatea» (anul al XXVII , Nr. 9-10-11-12).

I a t ă în esenţă cele pr ivitoa re la o raşu l Câmpina :

«Comuna u r b a n ă Câmpina, din jude ţu l P rahova , s i tuată la o înăl ţ ime de 430 metri—recte 458 metr i — (noi o pu tem numi , fără g r e ş e a l ă , te rassă N. R.), care d o m i n ă valea P rahove i , serveş te de mul t ca s ta ţ iune ba lnea ră şi climaterică. Se p a r e că această Câmpina a funcţionat în secolul al X V I I I ca s ta ţ iune climaterică. F. I Sulser a ra tă , în «Geschichte des transalpinischen Daciens », Wien 17811), că doctorul Teodórá id , medic foarte învă ţa t d in Iaşi, îmbol-năv indu-se de ftisie pulmona ră , d u p ă ce în z a d a r viz i tase diferite i svoare de ape minera le din Germania , a mers la Câmpina , pen t ru cura de aer. Despre acest doctor Teodorak i ne vorbeş te şi Carra în «Histoire de la Moldavie et de la Valachie», J a s s y 1778. A p a sulfuroasă al-

. cal ină de la Câmpina r ă sa r e la marg inea oraşului , d in t r 'un te ren petrolifer şi es te în t rebu in ţa t ă p e n t r u băi , în t r ' un

^-D-ţul, F. I. Sulzer, a fost un mare istoric şi filolog austriac. Haşdeu Га combătut cu succes, atât în îilologie, cât şi îu istorie, reuşind să-i contrazici ideile, cari păreau o certitudine pentru majoritatea savavanţilor mondiali,

stabi l iment ba lnea r modest , pe l ângă oare s e află Ьаший băilor». -

Acestea sun t r ândur i l e scrise de profesorul dr. Felix, o r-e-pu ta ţ i e medicală şi un istoric dist ins.

Câmpina, deşi este as tăz i un cen t ru eminamente industr ia l , — să n u se ui te că este şi un cen t ru cultural , — a fost şi va fi un cen t ru climateric De ce?.

Pent rucă es te cea mai aprop ia tă s ta ţ iune climaterică de Capi ta la ţăr i i . Trei o re cu t renul , două ore cu automobilul, sun t dis tanţe cari—viitorul micşorându-le ca t imp— vor contr ibui să facă din acest* oraş , astăzi cu 20.000 locuitori, u n loc de r e c r e a r e . d e odihnă .

Băile sulfuroase, alcaline şi să ra te din Câmpina, cele s ă r a t e de la vest i ta Telega (s i tuată la 3 klm. de oraş) şi băi le saline de la Po iana (l klm.) desp r e car i mare le nos t ru chimist d-rul I s t r a t i s'a p r o n u n ţ a t în t e rmeni elogioşi, fac să fie aci, p e l ângă o localitate climaterică de pr imul r a n g , o locali tate balnea ră de m â n a întâia . Sun t băi a tâ t de concentrate , încât ţin omul deasupra , fără nici un pericol de înec, deşi au o a-dâncime de 1160 metri .

împre jur imi le sun t şi ele demne de semna la t : Breaza, sa t vestit , cu o aşezare cura t românească ; găsim acolo tot specificul poporu lu i românesc : d e l à biserică p â n ă la lăcaşur i de petrecere , de la atel iere de muncă până la şcoli, de la cârciumi p â n ă la inst i tuţ i i cultura le , pes te tot numai g ra i şi suflet românesc , iar a r t a românească es te cul t ivată p â n ă la perfecţiune. Satul Brebu, cu o monăst i re clădită de Matei B a s a r a b , un pa rc cu înfăţişar e a Cişmegiului, cu lac, etc. Telega, cu păduri le- i stufoase, a tâ t de duios cân ta te de scriitoa rea Bucura Dumbravă în «Haiducul». Băneştii, cu împre jur imi pitoreşti . Proviţa cu veder i minuna te . Corun cu admirabi le poziţii-.

Ce l-a îndemnat pe un Haş-deu să-şi facă aoolo monumenta lu l castel «Iulia B . P . Haşdeu» ? Ce l-a î n d e m n a t p e doctorul I s t ra t i , să cult ive să lba teca n a t u r ă pr in pa rcu l s ău? Ce l-a împins pe Grigo-rescu, să-şi inspire majori tatea mul t căutatelor sale p â n z e din acest loc? Ce l-a împins p e Hel iade Rădulescu, «părintele l i te ra tur i i româneşt i», să a leagă Câmpina ca reşed in ţă ?

Nimic altceva, decât pi torescul localităţii .

RADU MISLEA

ŞTIINŢA PENTRU TOTI

VIATA ÎN UNIVERS R e z u m ă m mai la vale cele

scrise de as t ronomul francez Ch. Nordman , cu p r iv i re la v ia ţa în Univers .

*) Aceia dintre cititorii noştri, cari ar fi grăbiţi să vadă o nepotrivire, o contradicţie, între lămuririle ştiinţei— pe cari li le împărtăşeşte d. comandor Buccholtzer — şi cele ce ştim noi din Scriptură despre facerea, lumii, sunt rugaţi să aibe гаЬДагѳ şi să nu tragă concluzia pripită, că ar fi tăgăduită existenţa lui Dumnezeu, care a făcut «toate cele văzute şi nevăzute». In articolul din urmă al d-lui comandor Buccholtzer, care va Încheia seria începută cu articolul de faţă, vor vedea cât de mult cuprinzătoare şi cât de smerită ѳ ideia marilor şi adevăraţilor savanţi despre Dumnezeu. Pe Dumnezeu nu'l tăgăduesc de cât neisprăviţii, sferturile ori jumătăţile de cărturari, aceia cari nu ştiu cum trebue să ştie cele ce ştiu, nu pot să judece înţelesul adânc al lucrurilor şi n'au nici cuminţenia să nu vorbească despre ceeace nu pot pricepe. Ştiinţa are rostul să ne lămurească tainele lumii şi ale

După ultimile pr ivir i ştiinţifice, viata este u n fenomen astronomic. Viaţa se poa te t r ansmi te de la un as t ru la altul.

Geologia ne ara tă , că viaţa este u n accident superficial, extrem de efemer, în evoluţia

vieţii, pe cari Dumnezeirea le-a lăsat să ni le lămurim noi oamenii, înşi-ne, trudindu-ne mintea, pe măsura vârst-niciei noastre, spre a înţelege, încetul cu încetul, frumuseţea şi înţelesul a-dânc al tuturor lucrurilor lăsate de Dumnozeu. Ou cât ştiinţa luminează mai mult căile de străbatere ale minţii noastre, cu atât mai mult ne apropiem de rosturile şi înţelesurile cele mai înalte ale vieţii şi de Dumnezeire. Ştiinţa nu-i ateistă şi cei mai mari oameni ai ei, cei cari nu s'au lăsat nici o dată înşelaţi de puterea lor de a cunoaşte adevărul, şi-au plecat şi-şi pleacă frunţile, cu umilinţa credinţei sincere, în faţa marelui ziditor al lumilor. (Pentru redacţia gazetei, i. ş. c)

Шмепі n« jpMte'pttftafe c ă e pii*a§ la propaganda iuţtotrală, feşat HÉTrtCM Irtrucât Шеатва fvporul, cu vor*te, cu «grisul şi c* frileţ, să m Instruiască adică să citească ceeace trtfriAt şi cent trebuie, -spre -a se lumina, spre a putea deosebi binele de rău şi spre a pricepe ce înseamnă, în adevăratul înţeles al cuvântului, ridicarea culturală a neamului.

termioâ m pământului. Ca a l t e cuvinte , pămânitul, în evoluţ ia sa de condensare din .gaze şi, d u p ă o răcire înceată , a putut , în anumi te condiţii pr ielnice vieţii, sá lase v ia ţa să se des-volte, p â n ă la ceeace este azi, cu toa te var ie tă ţ i le ei de fiinţe.

D a r cum a început v ia ţa pe pămân tu l nos t ru şi d e u n d e a v e n i t ? .

Unii s avan ţ i bănuesc , că ge rmenul vieţii a fost adus d e un aerolit, de o p ia t ră scăpa tă din alte lumi depăr ta te .

Că germenul vieţii a p u t u i sau nu î n d u r a frigul d e — 273° d in t re as t re , n u e o obiecţie, care poa te fi susţ inută . F r igu l cel mai m a r e (—2/30) şi v idul (lipsa de aer) n u omoară, ci suspendă numa i funcţiunile vieţii, la fiinţele miniscule s a u la germeni i de viaţă. P u s e în condiţii normale , după anii ele s u s p e n d a r e a vieţii lor, aceştia îşi r e iau viaţa iniţială.

'Cum au pu tu t a junge dint r 'o lume în a l ta ?.

As t ronomia şi fizica ne a-rată, că lumina solară goneşte mereu, în spaţiu, corpuscule mici, până ce împreună cu alte corpur i mici cosmice (i-ne r t e sau fără viaţă), acestea sunt a t r ase de alte as t re , decât de cele de unde au plecat.

Poa te , o p lane tă a unu ia d in t re sori, cum e s t eaua Sirius, a a v u t o atmosferă conţ inând, ca şi aceea a noas t ră , microor-ganizme.. Acestea, fiind gonite de raze le soare lu i vecin, mii şi mii d in t re ele au început , î n . spa ţ i u , l unga lor călătorie letargică.

Poa te , aşa a sosit pe pă mântu l nos t ru pr imul ge rmen al vieţii .

Din cercetări le as t ronomice ac tua le a s u p r a celorlalte planete, cari împreună cu pământul şi soarele nos t ru formează sistemul nostru planetar, re ies afirmativ, cele ce u r m e a z ă a-s u p r a put in ţe i de exis tenţă a fiinţelor v ie ţui toare .

î ncepem cu p l ane t a Venus . P r i n mijloace ştiinţifice, s'a

găs i t că a tmosfera sa a re vapori de apă .

O atmosferă plină de nour i a scunde în să această planetă , aşa că observa ţ i i as t ronomice nu se pot face şi n u se poa te afla ce e dedesubt .

Venus este p l ane ta lumin o a s ă numi tă luceafăr.

E a n u este stea s au soare, ci o p l ane tă ca şi p ă m â n t u l nos t ru , cu care, î m p r e u n ă cu celelalte p lane te cari vor fi descr ise mai la vale, se î nvâ r teşte în j u r u l soarelui , formând, cum am s p u s , «sistemul nostru planetar*.

L u m i n a ce o a r e luceafărul (Venus) e s t e pr imită de la soare , în tocmai cum o pr i meşte şi luna .

După Venus u r m e a z ă pămân tu l nos t ru . Viaţa d u p ă el o cunoaş tem.

D u p ă p ă m â n t , u rmează , ma i d e p a r t e de s o a r e , p l ane ta Marte-

E a a d a t mul t de vorbă învăţaţ i lor .

Unul d in t r e aceştia, p r in fotografiile telescopice făcute cam acum 50 de ani, a găs i t că Mar te p r e z i n t ă pe scoar ţa sa linii d rep te , pe car i le-a bănu i t că sunt canaturi de irigaţie, făcute p e n t r u rodni cia câmpii lor . Marte a r e atmosferă, adică a r e aer împre ju ru l lui.

De aci m a r e vâlvă şi dis

cuţia a s u p r a inteligenţei fiinţelor d in această planetă .

P e ten*eiul faptului, că g re u ta t ea lucruri lor de pe faţa lui Marte n u e decât o t re ime d in g r eu t a t ea ce a r avea-o aceleaşi lucruri pe p ă m â n t u l nos t ru şi că atmosfera planetei este mul t mai rară ca a noastră , se socoteşte că v i a ţ a organi za tă acolo trebue să fie altfel decâ t pe pământ.

La ultimile eercetări făcute, cu lunete puternice şi fotografii, s'a găsi t că faimoasele canaturi bănuite sun t simple pe te aflate unele l ângă altele, cari , p r iv i te pr in t r 'o lune tă mai s labă, pa r linii d rep te .

Una d i n t r e lunetele înt r ebu in ţa t e în t impul din urmă, a observatoru lu i J e r k e s de l ângă Chicago (America), es te a t â t de puternică ş i d i s t inge a şa de clar petele, a r ă t â n d că ele nu sunt canaturi drepte, încât a tunci când a s t ronomul d e acolo a fost î n t r eba t ce vede p e Marte, el a r ă s p u n s :

«Telescopul {luneta) Jerkes e prea puternic pentru canaturi* .

Concluzia este, că aşa zisele canaluri nu există pe Marte.

D&r aceas tă ex i s t en ţă e r a u n a d in t re probe le cu car i se sus ţ inea exis tenţa fiinţelor inte l igente pe p lane ta Marte .

As ta încă n u î n s e a m n ă , c i , poa te , n u există fiinţe v ie ţui t oa r e acolo.

O b s e r v a r e a vieţii p e aceas tă p lane tă scapă m i j l o a c e l o r as t ronomice actuale. A t â t a tot.

A mai fost o chest iune relat ivă la p l ane ta Mar te , ches t iune ca re a p u s lumea î n v ă ţ a t ă în mişcare .

Semnale, ' p roveni te de la valuri electrice, la fel cu cele d in te 'egraf ia fără fir sau radio, pa r ' că vin din al tă plane tă decât de pe pământ .

Expl ica ţ ia s'a găsit. E le provin d in a tmosfera noas t r ă , descărcăr i le fiind pr ic inui te de soare .

Jupiter, ca re este o p lane tă de o su tă de ori mai m a r e de câ t p ă m â n t u l nos t ru , este încă în s ta re lichidă, pe care plutesc făşii lungi de scoar ţă întăr i tă .

Pes te tot n u p a r e să se v a d ă nici o u r m ă de via ţă . Aceas tă p lane tă a r e 8 Luni ca Luna noastră, a şa că nopţile sale au cu totul alt aspect decât ale noas t r e cu o sing u r ă Lună .

Saturn a r e un inel la t în afară şi în ju ru l lui, format din m i l i a r d e de Luni (sateliţi).

Volumul planete i este de 730 de ori ma i * m a r e de cât al pămân tu lu i n o s t r u şi anul său d u r e a z ă cât 29 de ani de ai noşt r i . P r i n mijloacele actuale, n u se obse rvă nici o u r m ă de v ia ţă .

P lane te le a ră ta t e mai sus sun t cele mai aprop ia te de pământ . Mai d e p a r t e de noi şi ma i a p r o a p e de soare e Mercur; i a r mai d e p a r t e de Saturn şi deci şi mai d e p a r t e de soa re sun t Uran şi Neptun.

I n aceste p lane te observaţia vieţei e şi mai grea .

Concluzia. Nu se poate a-firma că există viaţă organizată pe nici una dintre planetele sistemului nostru planetar; dar, tot aşa, nu se poate tăgădui că ar exista germenul vieţii pe vreuna dintre ele.

Comandorul C. BUCCHOLTZER

M u n c ă - G o s p o d ă r i e l i , I . - . M i . li I I .."HI » • • • « — 1* i n » » I« l l i . l i M' i l t . . . > • • i <

DIN ACTIVITATEA CAMEREI DE AGRICULTURĂ A JUD. DOLJ Ü D i n cele publ icate în n u m ă r u l delà 12 Iun ie al acestei gaze te , cititorii noş t r i cunosc, în linii generale , admirab i la şi folo-s i toarea act ivi tatea, pe care o desfăşură C a m e r a de agricultu ră a judeţu lu i Dolj, cu scopul de a de te rmina o î n d r u m a r e

Pa la tu l just i ţ iei din Cra iova — împre ju ră r i l e a c e l e a fiind demne d e cunoscut pr in puterea lor p i ldui toare — reproducem aci, deocamdată , u n a d in t re planşele , cari a t r a g mai mul t lua rea aminte a ţă ran i lor aduna ţ i în «Sala paşi lor pier-

în t rebuin ţându-se toa tă şt i inţa agricolă, îngrăşămin te o rganice — cum e gunoiul — şi chimice, după nevoie, şi folosin-du-se pe r inda rea culturilor, maş in i şi unel te noui , seminţe bine alese şi boga te la rodire , producţ ia creşte din an în an.

Emile Boutroux: CHESTIUNI DE MORALA $J EDUCAŢIE " « A c e s t mic v o l u m are o

va loa re egală cu g reu ta tea sa în- aur . In faţa lui nu ştii ce să admiri : sen ină ta tea c lară a formei, sau a b u n d e n ţ a fec u n d ă a ideei».

Acestea sunt pr imele cuvinte, la începutu l s tudiului int roduct iv , de sp re cari d-1 B â r s ă n e s c u spune că reprez in tă forma salutului , cu care

') Traducere de Alex. Polcovnicu, profesor, şi Gh. Polcovnicu, institutor, cu un studhi introductiv al d-lui dr. S. S. Bârsănescu, profesor de pedagogie, directorul Şcoalei normale «Vasile Lupa» din laţi. Ediţia H-a, revăzută ; 170 pag. Preţul 70 Iei. De vântare la Gh. Polcovnicu, subdirectorul Şcoalei normale, laşi.

critica franceză a î n t âmp ina t apar i ţ i a că r ţ i i : «Questions de morale et d'éducation». «Cartea aceas t a—con t inuă d-sa — se re levă ca o t en ta t ivă înd r ă z n e a ţ ă de a î n d r u m a spiri tele sp r e mora lă şi i d e a l şi de a oferi soluţ iuni înţelepte , în t r ' un domeniu u n d e domneşte, frecvent, u n d ă u n ă t o r di letantism.

«De cât folos poa te fi t raducerea de faţă, u şo r se va în ţe lege , azi, când publ icul ѳ mai pu ţ in ins t ru i t decât mistificat, când u n haos de opi-n iuni contradictor i i a luat locul adevă ru r i l o r temenice şi recunoscute ale vieţii; ea va pu t ea

fi p e n t r u mulţi u n far de orienta re şi un fir al Ar iadnei , p r in labi r in tu l existenţei» *).

C a r t e a : «Chestiuni de morală şi educaţ ie » — t r aduce re — cup r i n d e cinci pă r ţ i :

In p a r t e a I - a — î n v r e - o 2 0 d e p a g . — p e n t r u în ţe legerea ma i jus tă a ideilor, d-1 B â r s ă n e s c u dă u n s tud iu i n t r o d u c t i v , în care prez in tă , în scur t şi clar, pe E. Bout roux , cu viaţa , opera şi filosofia lui. Filosof şi pedagog , născu t în 1845,

i mor t în 1921 la 22 Noembrie , 1 B o u t r o u x t răeşte o v ia ţă rod-I nică, indentif icându-se cu în-; saşi v ia ţa şi cuge ta rea fran-I ceză din acea epocă şi făcând ! epocă.

I n viaţă, el s'a b u c u r a t de cele ; mai mar i onorur i , societatea ; acordändu- і cele mai mar i re -; compense. A fost un înflăcă-: r a t pa t r io t ; în t impul mare lu i : război , şi-a pus t i tanica lui in-; te l igenţă în slujba pa t r ie i sa le ; ; iar în 1919 când pacea s'a în-

') Vădită fiind* importanţa acestei : cărţi, Ministrul şcoalelor, a dat-o spre : interpretare, pentru diplomă, absotvern-' ţilor şcoalelor normale din acest an.

cheeat, în t r ' o şedinţă so lemnă a celor cinci academii , el des-voltă t ema : «Unde m e r g e m ? » a r ă t â n d curen te le n e s ă n ă t o a s e ce ag i tă societatea postbel ică şi p r o p u n â n d şi soluţ ia salvatoa re : «Pen t ru a t ră i , ne t reb u e m u n c ă şi v i r tuţ i . Vom scoate din noi p u t e r e a ca r e s t ă p â n e ş t e şi î n d r e a p t ă evoluţiile, căci din l ăun t ru t r ă im şi d in l ăun t ru mur im».

I n ansamblu l filosofiei lui B o u t r o u x in t r ă şi «Raportul dintre ştiinţă şi religie». Ca r e p r e z e n t a n t de seamă al filosofiei spi r i tual is te , B o u t r o a x

I încearcă o conciliere în t re cele i d o u ă p u t e r i adverse , cu teri-! torii s e p a r a t e p â n ă acum,

s p u n â n d că în om exis tă o ra-I ţ i une c 'ua carac ter mai v a s t ;

şi'n ea, pe por ţ iun i deoseb i t e : ' r a ţ i u n e a ş t i i n ţ i f i c ă , c r e i a -I t o a r e a şt i inţei şi «spiritul r e -\ ligios», c re ia toru l religiei. A-i ceste d o u ă spir i te : r a ţ i unea ; ştiinţifică şi r a ţ i u n e a re l igioasă ! se găsesc î n t r ' u n r a p o r t d e coor

d o n a r e •„ ia r faţă de r a ţ i u n e a i cea mare , î n t r un r a p o r t de I s u b o r d o n a r e . E l e se compor tă

j snop а&инйн SHOP мтст

SHOP М К Ж Х

a ţărani lor p rop r i e t a r i de pământ spre agr icu l tură ra ţ ională.

Reze rvându-ne mul ţumirea de a vorb i cu alt prilej despre împre jură r i l e în cari a fost înfiinţat Muzeul agricol delà

duţi» a t r ibuna lu lu i şi Curţi i de apel, în zilele de procese.

I n ţările, în cari se face a-g r i cu l tu ră cu mai multă gr i jă de rod, de cât la noi, de pi ldă în America, Germania , F r an ţ a , Olanda, D a n e m a r c a şi în altele,

In g r a v u a de mai sus , se vede cât de mult sun t ma i frumoşi şi mai boga ţ i snopii de g r â u ai altora, de cât ai noştr i .

Să facem şi noi ca ei. D u m n e z e u te ajută, dacă te

ajuţi în tâ i tu s ingur .

PLANTE FARMACEUTICE E Cultura, recolta, flora farmaceutică a poporului român Pregătirile şi Îngrijirile agricole ce sunt de dat culturilor de plante farmaceutice

de COLONELUL FARMACIST GRINŢESCU

Fi ind demons t ra t , p â n ă la nevoia de r ecunoaş te re a a-cestei t rebuinţe , că u r m e a z ă -să fie preferi tă cu l tura plantelor farmaceutice, culegeri i p lante lor în chestiune- din s tarea sălbat ică, r ă m â n de lua t în seamă, foarte de ap roape şi în mod strict, normele de pregă t i re şi îngr i j i re agricolă ceru te de cul turi în t ' adevăr metodice.

In pr imul r â n d , t rebuiesc avu te în vedere , în cadru l enumerăr i i din p r imul nos t ru articol, ca specimene demne de cultivat, p lante le cele mai frumoase, cele mai mar i , cele mai grele şi cu o pu t e r e de încolţ ire s igură . P e cât îi v a fi cu put in ţă , cu l t iva torul este da to r să recolteze el s ingur seminţele de car i a re n e v o i e ; p e n t r u aceasta v a proceda la recol tarea s e m i n ţ e l o r dea-d rep tu l delà plantele noas t r e sălbatice, apoi le va semăna în condiţii de sol, al t i tudine, climat şi umidi ta te , perfect a semănă toa re cu ale p lante lor p roducă toa re . I n felul acesta îşi va as igura cul tur i foarte product ive de p lan te boga t e în pu te rea de a v indeca şi v a rea l iza câş t igur i foar te frumoase, pr in aceea că recol ta îi va fi foarte mult cău ta tă de către farmacişti , droghiş t i şi de fabricanţi i de p roduse farmaceutice.

* * * Cea dintâ i îngri j ire, în cul

tu ra p lante lor farmaceutice, d u p ă selecţia (a legerea) seminţelor, făcută în chipul a rătat mai sus, este de d a t pământului .

După ce va fi ales terenul , (solul, pământu l ) pot r iv i t cu felul p lante i ce t rebuie cultiv a t ă şi d n p ă ce va fi p r e g ă t i t : săpat , î n t u r n a t şi g răpa t , va t rebui p ă s t r a t u n loc, des t ina t pepinierei , p e n t r u p roduce rea r ă sade lo r t rebuincioase cultur i lor în massă. Vor fi aplicate în u r m ă cunoşt inţele şi exper ien ţa dobând i t e în legumicul tura .

Plivirea, care, se ştie, constă în smulgerea e rbur i lo r s t ră ine cu m â n a sau cu pl ivi toarea, v a fi făcută cât mai des, mai cu seamă la acele p lan te car i au nevoie să se înt indă pe pămân t . F ă r ă săpat, udat şi plivit, p lantele nu se vor putea desvol ta şi, inev i tab i l vor fi î năbuş i t e de e rbu r i s t ră ine.

In ce priveşte recoltarea plantelor cultivate:

Es te ş t iut că plante le trebue să le culegem atunci când ele c o n ţ i n m a x i m u l de tăr ie . Culegerea nu se face de odată , ci d u p ă soiul şi v r emea lor. Aşa, rădăcin i le p lante lor anua le vo r fi recol ta te îna in te de înf lor i re ; ale p lante lor de doi ani, T o a m n a ori în t impul E r n e i ; a le celor de mai mulţ i ani, la sfârşi tul anulu i al doilea sau al trei lea al desvol tăr i i lor. Muguri i v o r fi recoltaţ i P r i m ă v a r a . Cojile v o r fi jupui te la începutu l Pr imăver i i , or i Toamna . F r u n z e l e nemiros i toare şi mar i vor fi culese s ingure fără t runch iu r i şi în-na in te de înflorire.

I n fine, recol ta torul t r e b u e să fie cu cea mai m a r e băg a r e de seamă, ca să n u lase

să t reacă momentu l cel mai favorabi l al culegerii, cău tând acest moment p e n t r u fiecare p l an tă în pa r t e .

Recol tarea , mai cu seamă a florilor şi f runzelor , va fi făcută pe t imp uscat şi că lduros ; n u se va recolta dimineaţa, pe r o u ă s au pe t imp umed şi ploios. Culegerea va fi făcută în coşuri , u n d e p lante le vor fi a şeza te rări te, sp re a nu se încinge (opări), p â n ă la aşeza rea lor la uscat .

C u m v o r p l ă t i

a g r i c u l t o r i i b i r u r i l e

In ţara n o a s t r ă agricultura este şi rămâne una dintre cele mai însemnate ramuri ale gospodăriei naţionale. Cea mai mare parte a poporului trăeşte din munca grea de pe ogoare şi nu are totdeauna banii la îndemână.

Ţinând socoteală de acest fapt, d-1. ministru de finanţe, Vint i lă Brătianu, a dat ordin administraţiilor financiare din ţară, să ia măsuri, ca perceptorii să ceară plata impozitelor, după strângerea şi vânzarea recoltelor.

Munca e c h i l i b r e a z ă toată f i inţa noastră.

PAUL MARGUERITTE

ca t ova ră şe chemate să orienteze fiinţa u m a n ă în cursul vieţii.

Toa tă filosofia lui B o u t r o u x e p u s ă în slujba moralei .

Demons t ra ţ i a cont ingenţei , a finalităţii, a l ibertăţi i , u rmăreş te un s ingur scop : să dea omului s igu ran ţa că el e creatorul dest inului s ă u ; că e o fiinţă creatoare, a u t o n o m ă ; că posedă în t r ' însu l pu t e r ea de a înd rep ta evoluţiile.

In morală, B o u t r o u x este u n eclectic. E l a socotit, că umani ta tea posedă admirab i l e sisteme de mora lă şi că, loc ca omul să-şi c lădească un sistem personal de etică, se cuvine să p r i m e a s c ă cele mai solide expres iun i ale conştiinţei m o r a l e şi cele mai n o b i l e l e c ţ i u n i , pe ca re le-a l ăsa t moştenire umani ta tea . Din t re diferitele sisteme de mora lă două i-au a t r a s a t en ţ i a ; mora la elenică şi mora la creştină, în special mora la creştină. Din aceste d o u ă s is teme el scoate principii le unei adev ă r a t e vieţi morale .

Tot în ansamblu l filosofiei

lui B o u t r o u x in t ră şi diferite p rob leme de educaţ ie , pe car i le-a rezolvi t cu m u l t ă competenţă .

I n s tudiu l introduct iv, facem cunoşt in ţă cu tot ce'l p r i veş te pe Bou t roux .

I n p a r t e a a I l -a , d u p ă «Un cuvân t înainte», facem cunoş-t i inţă cu c o n c e p ţ i a despre mora lă şi educaţ ie a filosofului şi p e d a g o g u l u i B o u t r o u x .

D u p ă ce a r a t ă îndoi ta mis iune a şcoalei : de a educa şi ins t rui , în co labora re cu familia şi societatea ; d u p ă ce a r a t ă corelaţ ia d in t re ins t ruc ţ iune şi educa ţ iune , educa ţ iune p r i n ins t ruc ţ iune , ca re dep inde de învă ţă to ru l public, d i spus cu predilecţ ie să se ocupe de materiile re fer i toare d i r e c t la morală , îşi i lus t rează concepţia sa despre ce î n s e a m n ă a educa, şi cum î n s e a m n ă a ins t ru i cu scop e d u c a t i v : «identificarea voinţei cu legea, care n u m a i ea a s igu ră prac t ica rea binelui şi-i dă î n t r e a g a sa va loare» .

A r ă t â n d necesi ta tea ins t rucţiunii de a fi mora l iza toare , în ce t r ebue să conste învă ţă

mân tu l direct al morale i şi cum t r ebue p roceda t la achiziţia lui de că t re şcolari, mai spune : «Nu învă ţ ămân t de sisteme care ' s abs t rac te , f i i n d vorba de v ia ţă şi n u de gând i r e ; ci t r ebue p roceda t aşa cum oameni i cinstiţi şi mora l i p rocedează , p e n t r u a determina maximele morale d u p ă care să-şi reg lementeze pur ta r ea . I n achiziţia ideilor mora le şi în indentificarea lor cu însăş i subs t an ţa sufletească, veşnic t r ebue avu te în vedere condiţ iunile vieţii adevă ra te . I n aceas tă o r d i n e de idei, B o u t r o u x r e c o m a n d ă maximele mora le şi exemplele, cum şi cele mai f rumoase expres i un i ale conştiinţei mora le şi cele m a i nobi le lecţiuni pe care ni le-a l ăsa t umani ta tea .

O impor t an t ă apreciere a maximelor din punc tu l de vede re al moral izăr i i fiinţei omeneşti , o critică a pedagogie i fantomă şi artificială şi capitolul ia sfârşit.

I n p a r t e a a І І І -á , Chestiuni de morală , se cupr ind trei conferinţe : a) Morala elenieă sau es te t i că ; b) Morala c r e ş t i n ă

http://recreare.de

MĂRCILE POŞTALE COMEMORATIVE ale cincantenarului „Independenţei"

Cuvinte spuse şi pentru d. director general al poştelor «1877—1927» la s t ânga jos , valoarea t imbrului ; iar în t re e" figii, n o u a s temă a ţării .

Fie-ne îngăduite , însă, aceste două consta tăr i , pe cari s'ar cuveni să le facă şi alte publicaţii româneş t i :

1) Poş t a s 'ar pu t ea d ispensa de nevoia 'de a menţiona, numai în l imba franceză, culorile mărc i lor pe car i le p u n e în circulaţie. E vorba despre orice emisiuni, nu n u m a i desp r e cea de acum. In l imba română se găsesc cuvinte perfect co re spunză toa re c e l o r f ranceze şî t rebuinţei de a a r ă t a în ce culori sun t t ipărite mărcile respect ive. Nu e de pr isos să ştie chiar şi unii d in t re ţ ă ran i i din fundul satelor, fie ői din auzi te numai , co culori au unele din t io mărcile emise, pen t rucă de v ă z u t nu Ie văd decât în tâmplător , clin ani în ani,—şi pe cele comemora t ive niciodată,Nu prea ştie ţ ă r anu l ce culoare e «lie de viu», ori «gris-fer», de pildă :

2) Ori cum vor fi socotind alminteri unii d in t re mai mari i poştelor, mărcile poşta le comemora t ive nu sun t t ipăr i to nici numai p e n t r u colecţionarii maniaci, nici pen t ru colecţionari i speculanţi . E rău , deci, şi condamnabi l şi cont rar iu scopului u rmăr i t , obiceiul luîlt la noi, ca mărcile comemorative sa fie puse numai de forma în .vânzare o zi-două, ori numa i cu numele , iar res tul să fio împăr ţ i t în t re privi legiaţ i .

Emisiuni le de mărci poştale comemorat ive au de scop ca, prin frecvenţa circulaţiei lor, sä fixeze, In mintea cât mai mul tor persoane , însemnăta tea is torică a unu i eveniment . P e corespondenţe le din epoca c-misiunii t r ebue să se găsească , frecvent, fie chiar şi " peste o sută-două de ani, în prafur i le a rh ive lor şi în ale bibliotecilor publice, f rancarea cu mărcile comemora t ive emise, cu ros t istoric, în acea epocă. P e n t r u aceste cuvin te chel tueşte Sta tul bani , cu concursur i le menite să înlesnească selecţia desenu-rilor şi cu t ipăr i rea . In z iua de 4 Iul ie , nu se mai găsea, nici la oficiile poştale , nici la debitele de t imbre, o s ingură marcă din emisiunea comemorat ivă p e n t r u c incantenaru l «Independenţei».

Ca să se ştie. Q U I D A M

Gu prilejul c incantenarului Independen ţe i , Direcţia gener a l ă a poştelor a emis o serie specială de mărci postale , pent ru comemorarea e v e n i m e n t u l u i sărbător i t .

Noua serie comemorat ivă , t ipăr i tă la Pa r i s , d u p ă de-semnur i le pictorilor noşt r i Chi-rovici şi B a s a r a b — alese p r in concurs —, sosind în ţară , a fost p u s ă în v â n z a r e la I-iu Iulie. Mărcile, cari o alcătuesc, sun t valabi le t imp de o lună.

Seria e alcătuită din 12 valori : de 0,25 bani , de culoare roşie închisă (culoarea drojdiei de vin) ; de 0,30 ban i de culoare cenuşie (ca fierul nou); de 0,50 bani , de culoare verde-măs l in ie ; de 1 leu, de culoare a lbas t r ă -ve rzu ie ; de 2 lei, de culoare ve rde ; ele 3 lei, de culoarea stânjenelului ; de 4 lei, de culoare cafenie închisă; de 4 lei 50, de culoare portocalie; de 5 lei, de culoare ca-fenic-deschisă; de G lei, de culoare r o ş i e ; de 7 lei,-de culoare albastră-doschisu şi de 10 lei, de culoare a lbas t râ- în-chisă.

Mărcile postale de 0,50 bani , 4 lei, 4,50 şi 6 lei sun t imprimate vertical, a v â n d sus : cuv in te le ; «România în al cinci-zeciloa an doi a Indepcdcn ţă» ; sus , în s tânga , iniţiala M. S. R e g e l u i ; la mijloc, efigia M. S. Regelui în capul gol, şi de o pa r t e şi do alta i m p r i m a t : «1877—1927» ; sub efigia rega lă , va loa rea mărcii şi noua s temă a ţări i ; iar la d reap ta , joj^ c u v â n t u l : «Poşta».

Toate mărcile din serie sun t încadra t e , pe margini , de o c u n u n ă de stejar.

Mărcile de 0,30 bani , 2, 3 şi 5 lei sun t impr imate orizontal şi r ep rez in t ă aceeaşi e-figie a M. S. Regelui , a v â n d : la s t ânga podul delà Cernavodă, s t ră jui t ele ofemee care r eprez in tă R o m â n i a ; la d r eap t a , un d o r o b a n ţ l ângă o r e d u t ă ; în s t ânga jos, în medal ion: «1877—1927;» deasup ra efigiei M. S. Regelui , cuvântu l «România», i a r dedesup t ; «în al 50-lea an delà Independenţă» ; sus la dreap ta , valoarea t imbrului .

Mărcile de 0,25 bani , 1, 7 50 şi 10 lei sunt impr imate tot orizontal , cu efigia Regelui Carol la s t â n g a şi a M. S. Regelui F e r d i n a n d la d reap ta , a-v â n d sus, în ambele colţuri ;

ACTIVITATEA SOCIETĂŢII „VIITORUL TARII" Societatea a c e a s t a , care

are ca prim scop ajutorarea studenţilor m e r i t u o ş i , şi-a ales, dintre s c o p u r i l e urmărite pe tărâmul existenţei sale, pe cel mai practic, după cât se pare, şi pe cel mai neîntârziat r e a l i z a b i l , anume ajutorul m i c şi i m e d i a t , menit să scoată, din impasul momentului, pe studentul nevoiaş. In anul încheiaţi-, 1 Iulie, în prima perioadă, până în Martie a. e., a î m p ă r ţ i t 50.000 lei, ca: «întoarceri» de taxe studenţilor cari au luat «bile albe» la examene. I n a doua perioadă, pe lângă ajutoarele acordate în bani, în număr de 266, a distribuit 64 costume şi 20 perechi de ghete; iar în vacanţa Paştilor, 450 permise şi acum 400 permise gratuite pe căile ferate, al căror cost a fost achitat din fondurile societăţii.

Ca ultim punct din programul său, societatea la încheierea acestui an şi pentru început, a căutat să trimită în căutarea sănătăţii un anume

număr de studenţi, în staţiunile balneare şi climaterice. Neavând timpul material necesar pentru organizarea unor colonii proprii, a căutat locuri aiurea. Astfel, are asigurate 50 locuri la Tekirghiol în colonia M i n i s t e r u l u i sănătăţii, unde plăteşte pentru fiecare student 1500 lei, şi 25 locuri la Tis-mana, în colonia Federaţiei studenţilor olteni.

I n total, societatea a ajutat 1251 studenţi.

Ajutoarele n'au fost date la întâmplare, ci pe baza comunicărilor Centrului studenţesc Bucureşti ; toate societăţile, pe facultăţi şi judeţe, au recomandat, prin adunările lor generale, pe cei mai nevoiaşi şi merituoşi studenţi.

Ult ima adunare generală a societăţii a aprobat în unanimitate descărcarea de gestiune în ce priveşte anul încheiat, după ce a adus elogii, pentru munca depusă, d-nei Trăsnea-Grecianu şi d-lor Victor lonescu, Curtovici, etc.

Zâna şi Fttrii (Baladă populara)

Pe luciul unei ape Străvezii,

Vin paseri să s'adape Cârduri, mii,

Si oameni să se scalde, Mari şi mici,

In unde limpezi, calde, Sub Unici-

O zână bălăioară, Dragă coz,

Dintr'o dumbravă zboară Printre boz,

îşi leapădă vestmântul Purpuriu

Şi, atingând pământul Plumburiu,

S1 aruncă iute'n răul Cristalin,

Udându-şi glezna, hrăni, Pân' la sân;

Ina in tea ză în că Spre mijloc,

In ap% mai adâncă Cu bulboc,

Ş'jicolo glăsueşte: « Cine vrea

«Şi cine îndrăzneşte eSă mă ia,

*Să se avânte 'ndată * într'un 'not,

"•Prin apa mare, leită, «Peste lot;

«S'aşeze pe-a, mea frunte Doi bujori

«Şi alte flori mărunte, Strânse'n zori....»

Din rău nu îndrăzneşte Să'şi ia vânt

Nici unul; nici şopteşte Vr'un cuvânt.

Bulbocu-i vârtej mare Şi profund,

Iar apa'nşelătoare Dă la fund...

Numai Florin, cu plete Arămii,

Voinic eu late spete Şi ochi vii,

Măsoară apa adâncă: «La noroc!...»

Şi'nlrânsa se aruncă, Spre bulboc.

Ca glontul se îndreaptă, înotând,

Spre zâna cc'l aşteaptă Surâzând,

Pe frunte-i ca să puie Doi bujori

Şi vorbe dulci să-i spuie, Printre flori.

Tot ceriu'n acea clipă Fulgeră!

Şi zâna'n mare pripă S'afundă...

FloHn din 'not s'opreşte. Speriat,

Vederea îi orbeşte. Dinţi-' o dai',

Bulbocul se desfundă Fioros,

Florin în el s'afundă Tot în jos!

Ş'atunci, din negri nouri Fulgerând,

S'aud triste ecouri Răsunând....

Sus cârd de rândunele Ciripesc,

Jos, frunzele 'ntre ele Trist foşnesc,

Pe mal toată suflarea A muţi,

Pe toţi înfiorarea-i Cotropi !

Căci zâna şi bulbocul Lui Florin

Ii stinse viaţa, focul Ş'al său chin.

Ci iată zâna-fiară Dintr'un zbor

Sus se ridică iară, Lin, uşor,

Şi râul părăseşte Fâlfâind,

In nouri se opreşte Hohotind-...

De drag n'a fost să ardă Ea, nici pic,

I-a fost numai să piardă Un voinic...

Pe biet Florin cu plete Arămii,

Flăcău cu late spete Şi ochi vii!

N. A. BOGDAN

C O L O N I A Ş C O L A R A m i trnm этш (иишіш

Modestele începuturi de co- ( lonü şcolare, de acum c â ţ i v a ani, dau astăzi roade neaşteptate : şi nebănuite, nu. atât prin puterea banului, cât prin puterea sufletelor cari le întemeiază, le organizează şi le susţin. ;

In t re coloniile, exeelent organizate, aflate acum la Carmen Sylva (la Nord de Constanţa), e şi Colonia sectorului I I negru din Bucureşti, aşezată într 'un loc fericit ales, Ia 200 metri do malul mării, cu o plajă minunată, în acelaş t imp aproape şi de Ghiolul de acolo, renumit prin nămo-lnl său.

Această colonie e organizată, în vremurile grele da acum, din iniţiativa d-lui dr. Teodor Nicolaescu, un suflet distins şi dezinteresat, cu sprijinul neprecupeţit dat de d-1 Dimitrie Grozdea, primarul sectorului respectiv al Capitalei, şi de іші mulţi cetăţeni darnici din cartier.

Conducerea, ca şi organiza-nizarea coloniei, e încredinţată d-nei dr şi d-lui dr 1. Stratul ativ, oameni de inimă şi de acţiune, cari nu şi-au precupeţit întru nimic timpul şi e-nergia cheltuite pentru ajutorarea micilor colonişti.

Şaseprezece pavilioane, aşezate în formă de cerc şi în amfiteatru, cu fssţa spre mare, făcute din scânduri de brad după m o d e l u l pavilioanelor

cereetăşeşti din Colonia, adăpostesc, gratuit, 180 de copii săraci (băeţi şi fete), firavi m a i . înainte, azi plini de sănătate şi voiciuae, precum şi p e con- * ducătorii lo r ; iar un pavilion тааге e rezervat pentru mese.

Copilaşii, majoritatea din clasele primare, mulţi lipsiţi în timpul anului de hrana zilnică sau ajutaţi de cantina şcolară de la şcoala Nr. 33 de fete din B-dul Ferdinand, au aci cinci mese zilnice, destul de bogate şi hrănitoare, pe lângă băile, atât de minunate, în mare şi Ghiol. .

După 30 de zile de trai în colonie, r e z u l t a t e l e obţiciute s u n t : u n copil a câştigat 7 kgr.; 18 peste câte 5 kg r ; 48 peste câte 3 kgr ; iar restul, mai mult de câte un kgr.

Viaţa copiilor, în această colonie, este dintre cele mai frumoase şi îndrumată pe căi morale, datorită conducerii d-lui dr T. Nieolaescu, d-nei dr şi d-lui dr T. Stratulativ, d-lui d-rand Tăuăsescu, d-nei Hara -lamb şi tuturor celorlalţi conducători şi conducătoare.

Coloniile, de felul acesteia, trebuesc susţinute şi înmulţite cu toate sacrificiile necesare, atât de către Stat, cât şi de către oamenii de bine, cari ar face cea mai sănătoasă experienţă dacă, măcar odată, ar vizita-o pe aceasta, despre care

1 vorbim. E . P.-O.

Orice chiabur, orice gospodar înstărit, orice om vrednic să cheltuiască 200-âOfr de lei peste nevoile lui de traiu mărunte, face o faptă culturală, abonând u-se la „Cultura poporului" şi îndemnând şi pe alţii să se aheneze şi s'o citească. Făcând-o, ' s*ar putea mândri că, într'adevăr, e părtaş la străduinţa, săvârşită de cei puţini dar luminaţi, pentru ridicarea culturală a neamului.

Omul nu trăeşte numai pentru împăcarea pante» celor şi pentru vorbe de clacă.

HAI, SALCÂM, SALCÂM DE VARA I..

VUS >. t y

h~*—<

Ы11 r 1 i' i i ' ^ ^ ^

Pentru h Ï -ne ß , J

„CULTURA POPORULUI"

Cu cât un popor se luminează mai mult, eu cât ajunge la mai adâncă înţelegere a rosturilor şi foloaselor civilizaţiei a-devărate, cu atât îşi grăbeşte mai mult sporirea bunei stări şi a mulţumirilor la cari are dreptul.

Continuare: Serbarea Reg. 4 Argeş

In t r e asistenţi, am remarca t şi p e d-nii genera l Ştefă-nescu, comandan tu l Brigăzi i a 3-a art i lerie, genera l Nicolau Gh., comandan tu l Brigăzii a 3-a infanter ie , genera l Lişcu Torna, colonel Calotescu, fost com a n d a n t al acestui regiment , Gavri l iu, d i rectorul «Liceului B r ă t i a n u » , Velicu Atanasiu , avocat .

Slujba re l igioasă a fost o-ficiată de p reo tu l Mateescu, confesorul Diviziei a I l I -a .

Impres ionan tă a fost clipa când, în sune tu l fanfarei care în tona c lmnu l eroilor», a fost făcut apelul celor 12 ofiţeri şi 1140 de soldaţi , căzuţi în războ iu l de la 1877 şi în marele r ă z b o i u «pentru întregir ea neamului» (1916—1918).

Numele ofiţerilor morţ i pe câmpii le Bulgariei , al maiorului Giurescu, ale locotonen-tului B o r d e i a n u , sub. locot. Netzler şi sublocot. Rizu, e rau u r m a t e de numele acelor o-fiţeri car i le-au imitat vitejia şi s'au sacrificat, pentru unitatea naţională, pe câmpiile Ardealului , pe crestele Car-paţ i lor şi în glor ioasă luptă dela Mărăşti , u n d e Regimentul 4 Argeş s'a acoperi t de glorie neper i toare .

Sea ra a ur ina t o f rumoasă se rba re , în g r ă d i n a publ ică ; i a r a d o u a zi, cu u n t ren special, î n t r eg reg imentu l a plecat la Cur tea de Argeş .

In z iua de 25 Iunie , în acel liniştit oraş , loc ales pen t ru od ihna veşnică a r eg re ta tu lu i Rege Carol I, a fost, în cur tea monăst i r i i , o p ioasă solemnitate, î n t r e g clerul monăst ir i i a oficiat un Ţe-deum, p e n t r u s lăvi rea celor car i au mur i t l up tând sub faldurile d rape lului sfâşiat de gloanţe, a tâ t în luptele dela 1877, cât şi în luptele din 1916—1918. D u p ă t e rmina rea serviciului religios, d-1 colonel P â r â i a n u B a r b u d e p u n e pe mormân tu l Regelui . Carol o splendită cor o a n ă de flori na tura le , a v â n d pe o pangl ică insc r ip ţ i a ; «O-magiu şi recunoştinţă Regelui Carol, întemeietorul Regimentului 4 Argeş acum 50 de ani»; iar pe cealaltă pangl ică: «Ofiţerii şi t r u p a Regimentu lu i 4 Argeş».

D-1 colonel P â r â i a n u B a r b u ros teş te apoi o c u v â n t a r e în-nă l ţ ă toa re , r e p e t â n d cuvintele Regelui Carol, care, acum 50 de ani, cu pri lejul înfi inţări i regimentulu i , a spus : « Vă încredinţez acest drapel; apă-raţi-l dar, cu onoarea şi viaţa voastră».

«Argeşenii au r ămas credincioşi îndemnulu i Marelui căp i t an al oştirilor, car i aveau să lupte pe câmpiile Bulgariei , p e n t r u d o b â n d i r e a «Independen ţe i neamului». I n bătălia dela Rahova , Batal ionul I-iu, comanda t de maiorul Giurescu, s'a acoperi t de glorie. In lup ta aceea au p ie r i t ; maioru l Giurescu, locotenentul Borde i anu ş i40 de so lda ţ i ; şi a u căzut răni ţ i 80 de soldaţi. A lupta t , apoi, Regimentu l 4 Argeş la Vidin şi îna in tea a-cestui d rape l a defilat Izet-Paşa , în capul oastei sale captu ra t e . Au urmat , apoi, ani de linişte, p â n ă la isbucnirea r ăz boiului «pent ru î n t r e g i r e a Neamului românesc .

«La 14 A u g u s t 1916, Regimentul 4 Argeş dă lupte crâncene la Bran , Po i ana Mărului, Codlea şi Galbori . A lupt a t d u p ă aceea în r e t r age re , p ă r ă s i n d frumoasele câmpii ale Munteniei». D-1 Pâ râ i anu , cu vocea stinsă, descrie durerosu l d r u m spre Moldova şi zice ; «Iartă ! mărite Rege, dacă somnul tău, liniştit, a fost turburat o clipă, de duşmanul cotropitor. Am fost co-

o reduce la jus t a ei valoare , s p u n â n d că, «practicată singură , ea n ' a r a junge să dea spir i tu lui no ţ iun i precise şi exacte şi nici n u l-ar face să vadă clar, în t r ' un tot, înlănţuir ea şi p ropor ţ iunea părţi lor». «A în t r eba pe copil, înseamnă a'l depr inde să aibă nevoe necontenit de-o sgudui re , spre a se p u n e în mişcare» *).

GHEORGHE CEPOIU Ruptura-Roman

') Deşi rândurile de faţă au trecut poate peste cadrul unei recenzii, totuşi, foarte puţ n s'a spus. Această carte trebuie cetită de orice om al cărţii, căci, în noianul cărţilor ce-au apărut pe piaţă, e ceva rar şi deosebit. Cuvinteloce s'au spus drept, la început, să fie crezute. Poate, pentru tinerii normalişti candidaţi la în-văţătorat, n'ar fi potrivită; dar,pentru examenele ajunse la definitivat şi înaintare, ar trebui dată din înalte şi superioare considei aţii. Traducătorii au un dublu merit: do-a fi tălmăcit tn limba noastră una dintre cele mai importante cărţi şi de a-i fi dat, şi'n traducere, o formă ireproşabilă.

pleşiţi de număr şi de greutatea oţelului, dar sufletul nostru, făurit de tine în a-proape o jumătate de veac, n'a fost învins».

«La Mărăşeşt i Regimentul 4 Argeş s'a acoperi t din nou de glorie şi azi d rape lu l lui se apleacă în faţa mormân tu lu i tău, a t â r n â n d de pa ju ra lui cea mai îna l tă distincţie: Ordinul «Mibai Viteazul».

A u r m a t defi larea t rupe i şi v iz i tarea monăstir i i , de că t re ofiţeri şi t rupă .

După amiază, s'a da t o serba re în zăvoiul Argeşului . In i ţ ia t iva d-lui colonel Pâ râ i anu B a r b u e demnă de toată lauda , comemorarea aceasta reamint ind t ineretului de acum clipele înă l ţ ă toa re , clipele de g l o r i e , a l e Regimentu lu i 4 Argeş.

MIHAIL TRAIAN

NOTE BIBLIOGRAFICE

Alexandru Obedenaru : «Pantheea» (8 pag., 6 lei). F r u moasă ca ţ inută i l terară ; fondul, î n t rucâ tva filosofic, o face ne în ţe leasă dè vulg. Ceeace ţ inem să subliniem, în această modes tă cărţulie, este sincer i t a t ea simţirii şi mai ales e leganţa expresiilor, a lim-bagiulu i î n t r e b u i n ţ a t de autor .

Lipsiudu-i uneor i nota plastică a descrieri lor, găs im totuşi, pr in g r u p a r e a momentelor, in te resan te no te descriptive, ca de pi ldă : «Din adâncimi d e s p r i n s ă , enorma,

[plutitoare, Veneai printre văzduhuri şi mări clo-

[cotitoare, In Toamna încadrată de stoluri de

[femei Când ochii toţi sunt umezi şi scapără

[scântei, In danţul de himere, prin fumul de

{ţigară, Când despleteşti regretul din tonuri

[de chitară».

O b s e r v ă m apoi o duioşie uni tă cu zâmbet , în genera l un simţ ascuţi t pen t ru ironia vieţii, dacă nu chiar însăş i pu t e rea de ' a trece peste a-ceas tă ironie, p e n t r u ca să afle luminile sfinte de la capătul cugetări i .

I n genera l , în poezia d-lui Alexandrii Obedenaru, manifes ta tă în recenta sa lucra re «Pantheea», sun t însuşi r i limpezi de culoare şi, câte oda tă , de sugest ie .

«Revista scriitoarei» Anul I-iu, Nr .8—9 (Iunie-Iulie 1927).

A p a r e în Bucureşt i , condusă de u n comitet de cunoscute publiciste dela noi ; p e n t r u n u m l r u l a c e s t a , a r e c o l a b o r a r e a d-lor : Ma-tilda Poni , Aga tha Grigorescu, E u g e n i a Simatu Makata, E-lena Riegler, Sanda Rareş , Alice Gabrielescu, Ana Konta-Chernbacb , Adina Gr. Olă-nescu, M. Baiulescu, I. Sion, A. Xenopol, O. G h i b u , 4 Calo-mira de Cimara, E. N. Vo-ronca, S. Brukner , etc.

Găsim u n s tudiu foarte inte resan t a s u p r a «Urmelor de cult antic în ţările noastre» semna t de d-na Elena Nicu-liţă Voronca, în care o noti ţă spune , cum autoarea s t ă rue să dovedească în tâ ie ta tea şi mai ales plauzibi l i ta tea părerilor d-sale. I n t e r e san t e concepţia, fantezia de ca re dă d o v a d ă scr i i toarea şi stilul admirabi l ce i-a imprimat , deşi fondul, cel puţin aşa ni se p a r e nouă, este cu desăvârş i r e e rona t .

R e m a r c ă m a p o i s t u d i u l , foarte documentat , a sup ra Matildéi Poni, da tor i t dist insei n o a s t r e colabora toare d-na Agatha Grigorescu şi s tudiul literar, sp re deosebire de cel ştiinţific al d-nei A. Gr igorescu, care t r a t ează d e s p r e : «Poezia aus t r iacă a d-nei Se-raphime Brukner».

D-na Elena Bruchner aduce profitabile surse şi contr ibu-ţiuni la P rob l ema mauri lor , p r in schiţele, pline de colorit, din «Viaţa nobililor maur i ai Spaniei».

U r m e a z ă un boga t mater ia l de cronici şi recenzii .

RADU MISLEA

A B O N A M E N T E L E LA «CULTURA POPORULUI >: 200 l e i pentru învăţători , preoţ i s tudenţ i şi ţărani ; 300 l e i pentru ' bănc i l e p o pu lare , cooperat ive şi com u n e l e r u r a l e ; 400 l e i pentru autorităţ i şi a l te inst i tuţ i i publ ice sau part i cu lare ; de la 500 l e i în sus c e l e cu t i t lu l de contribuţi i l a susţ inerea acţ iun i i cu l tura le a aceste i gazete .

Din viaţa Mlzilului

..BONSOIR. MIZIL" «Bonsoir Mizil» este numele

f rumoasei reviste , care a fost juca tă , pe scena t e a t r u l u i * «Mareş» din localitate, în s ea ra zilei de 3 Iulie c.

Numi ta sală de t ea t ru şi cinema, deşi spaţ ioasă , încăpă toa re şi clădită d u p ă normele moderne , a fost dec lara tă i n sa lub ră de către d-1 fost p r i m a r al oraşului Mizil, în-na in te de Paşt i , când s'a a-n u n ţ a t p e n t r u în tâ ia oară ju-carea»»acestei revis te . C a a t a re , respec t iva sală a şi fost declasată şi, de atunci şi p â n ă astăzi, ea a s ta t închisă.

Odată cu veni rea actualului guvern , sala a deveni t salub ră , astfel că rev is ta s'a putu t juca cu mai mult efect, făcând pa r t e acum d in t re artişti chiar autori i acestei re viste, d-nii S a n d y Got sman şi Anton Georgescu. Cunoscutului compozitor Ionel Fernic , au to ru l faimoasei r o m a n ţ e «Cruce albă de mesteacăn», a da t concursul d-sale, cân tând cu mult avân t câ teva cuplete pe r sona le de actual i ta te ca : «Pleacă ai noştr i , v in ai noştri», «Deschide-ţi ochii mari» şi al te mul te opere ale d-sale, de o m a r e bogăţ ie şi pu t e r e melodică.

O r h e s t r a f o r m a t ă d i n «banda» renumitului muzican t Mamaia şi э t ineri lor mizileni sub conducerea d-lui Didinél Constantinescu, s tudent , cu a-companiamentu l la p ian al d-nei Victor Gotsman, au înt recut aş teptăr i le .

După t e rminarea revistei , d-na prof. Constant inescu, direc toa rea grădini i de copii Nr. 1, în folosul căreia a şi fost da tă această se rbare , a mul ţumit călduros autori lor , t iner i lor mizileni cari au jucat în aceas tă revis tă , publicului care a da t tot concursul , d-lui pr imar , P . Alexandrescu, şi energicului ajutor de pr imar , d-lui Spi rea Anastas iu , p e n t r u b u n ă voinţa ce au ară ta t -o cu acest pri lej .

A u r m a t b a l u l , cu tombola u n o r f rumoase luc rur i da te de public şi cu un bufet b ine asor ta t .

G. CIÏTREA

Mişcarea culturală la sate

A C T I V I T A T E A

căminului cultural din Bncşeştî (Bacău)

I n ziua de 29 Iulie t recut căminul cul tura l «Sf-ţii Apostoli P e t r u şi Pavel», a sărbător i t doi ani de la înf i inţarea sa.

Dimineaţa , membri i căminului, î m p r e u n ă cu elevii şcoalei p r imare conduşi de d-1 învă ţă tor Nicolai N. Bibiri , preşedintele căminului, îmbrăcaţi în ha ine naţ ionale , au luat p a r t e la serviciul divin, oficiat de preoţi i I oan Ciosu şi Th. Dăs-

"călescu. Seara, u n numeros publ ic a

luat p a r t e la s e rba rea căminului , care s'a deschis cu uver t u r a «Califul din Bagdad» , cânta tă de dl. învă ţă tor Ioan I. Bibiri. După aceasta s'au recitat diferite monoloage comice de dl. învă ţă to r Nicolai I. Bujor. A u r m a t r o m a n ţ a «Ultimul adio»,cânta tă de d-na î n v ă ţ ă t o a r e Olga Bibiri şi de d-ra învă ţă toare A u r o r a Dimitriu, acompania te la v ioa ră de d-1 învă ţă to r Ioan I. Bibir i .

S'a juca t apoi piesa de t e a t ru «Doi ţ ă r an i şi cinci cărbuni», de C. Negruzz i . Rolur i le au fost încred in ţa te d-nei înv . Olga Bibiri , d-rei învăţ . Auro ra Dimitriu şi d-lor î n v ă ţ ă t o r i Constant in Dobrovă ţ , I o a n I. Bibir i şi Nicolai I. Bujor .

D u p ă se rba re a u r m a t o şeză toare cu jocuri şi cântece româneş t i .

Mulţumiri se cuvin d-lui N. N. Bibiri , preşedinte le căminului, d-nei O. Bibiri , d-rei Auro ra Dimitr iu şi d-lor I o a n I. Bibiri, Constant in D o b r o v ă ţ şi Nicolai Bujor, p e n t r u reuşita acestei serbăr i .

La sfârşit, preşedinte le căminului a mul ţumit publicului, care a lua t pa r t e la s e rba re şi care, p r in însufleţirea lui, a da t membri lor noui năde jd i , p e n t r u p ropăş i rea culturi i naţionale.

D E L A B Ă L Ţ I

Expoziţiile şcolare. — Comple tăm coresponden ţa noast ră anter ioară , în p r iv in ţa expoziţ i i lor şcolare din Bălţi.

Şcoala Nr. I de fete, de sub conducerea d-nei E u g . Necula, a expus : cămăşi na ţ iona le de o r a r ă f rumuseţe , fote b ă n ă ţene, cămăşi de zi şi diferite pernuţe , toate l u c r a t e cu foart mult gust . Expoz i ţ i a a-ceasta a fost a ran ja tă de d-na M. Ciută, maes t r a de lucru a şcoalei.

FACEŢI ABONAMENTE LA

„CULTURA POPORULUI"

Şcoala Nr. 2 de fete a avut , de asemenea, u n a d in t re cele mai ar t is t ic a ran ja te expoziţii. Acolo, au p u t u t fi admira t e f rumoase perne-chelim, diferite carpete, cămăşi de zi, «tişlaifere» şi şerveţele, rufă-r ie p e n t r u copii şi ţesă tur i . Expoz i ţ i a a fost a ran ja tă , cu mul t gust, de d-na m a e s t r ă Agi. Iftodi.

Şcoala Nr. 3 de fete a avu t şi ea o expoziţ ie frumoasă, a r an j a t ă de d-ra. V Cucu, direc toa rea şcoalei.

Şcoala Nr. 4 de fete, de sub conducerea d-nei V. Rusu , a avut , la rându-i , expozi ţ ia sa, da to r i t ă cunoşt inţelor şi gus tu lu i d-nei Natál ia Cotruţă, î n v ă ţ ă t o a r e .

Din cele constatate , se vede •că elementele, cari au condu-ducerea şcoalelor de aici, pun mult suflet şi mul tă pu te re de muncă, spre a desvol ta gustul pent ru a r t a n a ţ i o n a l ă , a tâ t de necesar pe aceste meleagur i .

0 EXPOZIŢIE ŞCOLARA LA CÂMPINA

In ziua de 26 Iun ie a. c , a fost deschisă, la Câmpina , expozi ţ ia de sfârşit de an a Şcoalei de ţesătorie şi sericicultură din acest oraş .

Şcoala respect ivă dep inde de Ministerul de indus t r ie şi comer ţ şi-a fost înf i inţată în 1919, datori tă s tăruinţe lor d-nei E l e o n ó r a ing. V. S tamat iad , care şi-a da t s eama cât este de necesa ră o asemenea şcoală în reg iunea noas t ră ,

Cursuri le ţin p a t r u ani, în care t imp sunt p r e d a t e sericicultura, ţesătoria, b roder ia , ş. a. F iecare elevă pr imeşte ca dar , la t e rminarea cursurilor, u n război de ţesut şi un covor.

Ar fi de dorit, ca păr in ţ i i copiilor de aici, cei mai mulţi fiind meseriaşi, să-şi îndru-meze fiicele şi la şcoli profesionale, cum e aceasta, în loc să le tr imită la licee şi în ext e rna t e secundare , u n d e nu se po t alege cu mai nici o meserie , r epede p roducă toa re de veni tur i s igure , ma i cu s eamă în t r 'un t imp scurt .

Vizitând expoziţ ia Şcoalei de ţesător ie şi sericicultură de aici, r ă m â i uimit de munca şi r ă b d a r e a ce se desfăşură la săvâ r ş i r ea a tâ to r opere de a r t ă : cusătur i , ţesătur i , b roderii, covoare , mai ales la covoare , cari sun t de o măes t r ie de nedescr is .

Alegerea modelelor şi-a culorilor au ros tu l cel ma i însemnat , la confecţ ionarea a-cestor covoare. D-na E leonóra V. Stamatiad, d i rec toarea şcoalei, şi d-ra M. Pe t rescu , maes t ra de lucru, au dovedi t cu pr isos in ţă că, în ins t ru i rea e-levelor acestei scoale, sun t a-d e v ă r a t e maes t re .

Le dorim, şi pe vuitor , a-celaş bun gus t şi spor la muncă. Miliailescu-Conemy

DIN G08TEŞTI (ARGEŞ) In z iua de 26 Iunie , a. c ,

s'a sărbă tor i t , în sa tu l Teleşti, com. Costeşti (în Argeş), încheierea anului şcolar.

De dimineaţă , preoţ i i au o-ficiat serviciul d ivin în sobor, a v â n d şi dânşii , tot în aceas tă zi, cercul cul tura l preoţesc. Săteni i au umplu t biserica, sp re l auda lui Dumnezeu şi fala satului , î m p r e u n ă cu şcolarii. După amiazi, în s a l a d e clasă Nr. 1, împodobi tă cu mult gust, pr in împlet i tur i din f runze de s te jar şi flori de câmp, s e rba rea a început cu c u v â n t a r e a d-lui R. Po-pescu, directorul şcoalei, care a a ră ta t , în cuvinte simţite, folosul acestor serbări .

Au u r m a t : recitări , cântece şi d ia logur i cu caracter moral .

Sala era ne încăpă toare pent r u lumea ce se adunase , spre a să rbă tor i , î m p r e u n ă cu şcolarii, această zi de înă l ţ a re sufletească. Au impres iona t publ icul în special poeziile «Moda», «Când e ra flăcău bunicul», si «Legea lupului» de V. Militaru.

P r i n t r e aceste producţi i , au vorb i t publicului p reo tu l Al-bulescu «Despre c reş te rea copiilor» ş i păr in te le Calinic Şerboianu, care a a ră t a t relele u r m ă r i ale pat imii fumatului .

Corurile, conduse de d-1 FI. Şerbănescu, î n v ă ţ ă t o r la a-ceas tă şcoală. I n t r e autor i tăţile invi tate , a fost şi d-1 şef al Secţiei de j a n d a r m i Costeşti.

La o ra 5 şi jumăta te , serb a r e a s'a sfârşit, p r in distr ibu i r ea de premii, elevilor silitor i .

Cele câ teva ore, pe t recu te în t r 'o atmosferă înă l ţă toare , a u mişcat a d â n c inimile modeşt i lor săteni din Teleşti .

Emilia Popescu

INFORMAŢII PREOŢI Şl ÎNVĂŢĂTORI,

scriţi din păsurile voastre în «Cultura poporului», ca să vi le c itească şi să vi le cunoască colegii voştri din toată ţara, unde pătrunde această foaie care, cu dragă inimă, vă stă* la dispoziţie şi vă îmbrăţişează c a u z e l e v o a s t r e drepte.

« Cultura poporului-» nu numai că vă publică cele ce-i trimiteţi, dar va urma, ca şi până acum, să vă sprijine şi să se intereseze de voi, mai departe.

C o l a b o r a t o r i n o u i . — Ne-au făgăduit colaborarea şi o vor începe în curând:

d-na Stella prof. R. Vlă-descu, preşedinta Ligii naţionale a femeilor române, secţia Buzău,

d-1 ing. I. P . Condeescu, fost ajutor de pr imar al Capitalei,

d-1. I. Gh. Ilioniu, director general în Ministerul instrucţiunii,

pr. Petre Partenie, directorul «Seminarului central» din Bucureşti şi inspector general în Ministerul cultelor,

d-1 ing. I. Iamandi, inspector agricol al Ministerului sănătăţii, fost director al agriculturii în Ministerul agriculturii în Argentina.

Răspuns mai multor întrebări. — Din A p r i l i e , de când Cultura poporului a-pare în Bucureşti, conducerea ei redacţională se află încredinţată d-lui I . Ş.-Cernăţianu.

Situaţia pe care prim-redac-torul nostru o are de douăzeci de ani în presa bucureş-teană, frumoasa reputaţie de care d-sa se bucură ca publicist şi ziarist, şi înfăţişarea mai mult de cât mulţumitoare pe care a dat-o acestei gazete ne scutesc de greutatea de a-î aprecia meritele. Colaboratorii noştri, cari, personal sau prin corespondenţă, vin în contact cu d-sa, şi cititorii, la apariţia fiecărui număr al gazetei, au prilejul să constate, că gazeta e încredinţată îngrijirilor unui distins jii inimos profesionist al condeiului.

Ştiri culturale, sociale, economice din ţările vecine şi din străinătatea mai depărtată

Căsătoria unui distins co -Jaborator. — Aflăm cu plăcere că, în cerc restrâns, s'a celebrat la Sibiu, la 26 Iunie trecut, căsătoria colaboratorului nostru, d-1 locotenent Vi r giliu Ghineraru-Nicol cu d-ra Tity Stanciu.

Urăm tinerilor c ă s ă t o r i ţ i toate fericirile.

Ridicarea unui monument Iui Samson Bodnărescu, la Pomârla. — D a c ă S a m s o n Bodnărescu n'a reuşit să însemne ceva în mişcarea literară de la « J u n i m e a » , în schimb a dovedit mult interes ridieării culturale a neamului. Activitatea lui, ca profesor de pedagogie, apoi ca director la Şcoala normală «Vasile Lupu» din Iaşi, şi mai târziu ca director al Inst i tutului «An. Başotă» din Pomârla, de care şi-a legat numele din primele zile ale a-celui institut, a lăsat urme. A -mintirea lui e frumoasă şi demnă de veneraţie, ca a tuturor oame-nilor*inimoşi, vrednici şi cinstiţi.

Foştii lui elevi, grupaţi în «Asociaţia foştilor elevi ai liceului Başota», i-au ridicat un monument, acolo unde a dăscălit 23 de ani.

E un semn frumos de preţuire şi de recunoştinţă.

Monumentul, operă a sculptorului I. Dimitriu-Bârlad, a fost inaugurat la Pomârla, luna trecută.

Adunările asociaţiei religioase «Patriarhul Miron Cristea».—Filiala Măgurele, a acestei asociaţii creştine, va avea adunarea sa Duminică 2 7 Iulie, la şcoala de băeţi, sub preşedinţia d-lui Ioan Begu, priceputul şi activul însufleţî-tor şi chemător la viaţă cultu-rală-religioasă al populaţiei din partea locului.

Despre o apropiere între Bulgaria şi România. — D-1 Boian Smiloff, fostul minis t ru în cabinetul Tzancoff după r ă s t u r n a r e a lui S tambu-linschy, şi actualul şef al part idului naţional-l iberal , vorbind, zilele t recute , în Pa r l a mentu l bu lga r , a sup ra r ă s punsu lu i la mesagiu , a pron u n ţ a t u n in te resan t discurs , elogios re levat , a tâ t de p re sa b u l g a r ă , cât şi de cea s t ră ină . Ideile politice expr ima te au p r o d u s o pu te rn ică impres iune în toate cercurile politice.

In l e g ă t u r ă cu politica exte rnă , d. Smiloff a vorbi t şi despre România , s p u n â n d :

«Este un S ta t vecin cu care ' r e l a ţ i i l e noas t r e t rebuie să fie pr ie teneşt i . Acest Stat este Român ia . In robie sau liberi, veacur i în şir, noi am t ră i t p r ie teneş te şi ca fraţii cu românii .

«Spre nenoroci re mare , în 1913, intr igi le diplomaţiei ruse s ă p a r ă p r ăpas t i e î n t r e noi şi din d o u ă popoa re au făcut duşman i .

«Dar interesele Românie i şi ale Bulgariei impun să se p u n ă oda t ă capă t acestei s tăr i de lucrur i .

«România este fericită, că a p u i u ţ să-şi real izeze unirea sa naţ ională . Această unire , însă, es te lega tă de o m a r e pr imejdie .

«Imperial ismul rus , ţ a r i s t s au bolşevic, n u se deosebeşce în ceeace pr iveş te scopurile sale. Oricum va fi, el se va ciocni de năzu in ţa României de a-şi menţ ine independenţa . D a r pr imejdia imperial ismului r u s exis tă şi p e n t r u noi.

«Ea este rea lă , n u este himeră şi, ceea ce e g rozav , această primejdie pa re a-propia tă .

«Situaţ ia geografică a României şi Bulgar ie i , p r ecum şi in tenţ iunea inam