Dimitrie cantemirViata si activitatea: a) Fiu al domnului Constantin Cantemir, Dimitrie Cantemir se naste in 1673. isi face studiile la scoala Patriarhiei din Constantinopol, unde studiaza greaca, latina, geografia, literatura, metafizica, logica, etica, politica, turca, persana, araba, religia mahomedana. Va mai invata rusa. La moartea tatalui sau este ales domu dar turcii castigati de aurul lui Constantin Brancoveanu, il numesc domn pe Constantin Duca. Dimitrie se retrage la Constantinopol. il va reprezenta pe fratele sau Antioh Cantemir la Poarta Otomana, cand acesta va deveni domn. Va deveni el insusi domn in 1710, cand face un tratat cu Petru 1 pentru eliberarea Moldovei de sub jugul otoman si pentru inlaturarea puterii oligarhiei boieresti. Dupa lupta de la Stanilesti (1711) pleaca in Rusia. Moare in 1723. A fost membru al Academiei din Berlin si sfetnic al tarului Petru cel Mare. b) Scrieri filosofice: Divanul sau galceava inteleptului cu lumea, Imaginea cu neputinta de zugravii a stiintei sacre, Compendiul sistemului logicei generale. c) Scrieri literare: Istoria ieroglifica (1705), Descriptia Moldaviae (1716). d) Scrieri istorice: Incrementa atque decrementa au/ae olhomanicae, Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor. Viata lui Constantin Cantemir. e) Scrieri de istoria religiilor: Sistema religiei mahomedane - (lat. Curamus) Dimitrie Cantemir Opera. Dimitrie Cantemir este, prin ideile preluate din filosofia antica, un umanist, prin spiritul enciclopedic un teprezentant al iluminismului european iar prin cultura teologica si credinta un bun crestin. De aceea el cauta sa concilieze principiile crestine cu cele pagane, atitudinea mistica exprimata prin retragerea din viata ca om Ide biblioteca cu atitudinea activa ca domn si luptator impotriva fatalitatii, a [conditiilor social istorice, contradictie exprimata prin creatia si viata sa. a) Divanul sau galceava inteleptului cu lumea este un eseu compus dupa modelul dialogurilor platoniciene Principiile etice sunt luate din Biblie dar si din filosofi, poeti si sfinti ca: Thales, Pitagora, Socrate, Cicero, Epictet, Sf. Grigore de Nazianz, Sf. Augustin, Erasm, Homer, Hesiod, Plutarh, Salustiu. De aceea el prezinta cele trei carti ca pe niste mescioare spre a sufletului dulce gustare", pe care se gasesc paharul vietii si paharul mortii (la care face aluzie Eminescu in Epigonii), poama vietii si poama mortii, painea vietii si painea mortii, ca cititorul sa aleaga. De aceea pentru el materialistul Aristotel este fiul ititunericului" iar ateii sunt niste brute bipede b) Compendiul sistemului logiciei generale este construit pe jideea ca logica este cheia filosofiei si de aceea ea poate mantui pe om de pacatul originar, poate sa-i redea nu numai umanitatea ci si dimensiunea divina pierduta c) Imaginea cu neputinta de zugravii a stiintei sacre este un eseu filosofic in sae, parti. In prima parte el afirma ca singurul mod de cunoastere este revelatia divina, cpntactul mistic dintre om si divinitate, ceea ce da stiintei un caracter sacru, in partea a doua, Fizica, pune problema cosmogonica, a creatiei prin divinitate, dar accepta si idei metafizice. in partea a treia, Progresul creatiei, el sustine ca dupa creatie. natura are o viata independenta asa cum sustinea Voltaire, cu care a purtat corespondenta. Partea a patra trateaza problema timpului, pe care il considera divinitatea in ipostaza de eternitate. Partea a cincea pune in discutie problema universalelor. Toma d Aquino (si realismul medieval, care continua pe Platon) afirma ca notiunile exista inaintea creatiei, iar nominalistii (Occam) ca existenta lui Dumnezeu se bazeaza pe credinta si nu poate fi demonstrata rational. in partea a sasea, Etica, discuta problema liberului arbitru. Omul are o parte divina predestinatasi o .parte materiala, dotata cu j^ber arbitru, care ii poate modifica destinul. Autorul da eseului o forma alegorica. Demiurgul apare ca un batran intelept, care-1 invita pe filosof sa-1 picteze. Ca in legenda lui Avgar dar mai ales ca in extaz metamorfoza continua a acestuia nu poate fi un model pentru o icoana statica.d) Descriptia Moldaviae este redactata la cererea Academiei din Berlin si are trei parti. in prima parte avem o descriere geografica, in a doua viata sociala, organizarea statului, functiile, iar in partea a treia se ocupa de biserica. Cartea da o imagine asupra Moldovei din timpul sau, cuprinde prima harta a Moldovei si descrie nu numai muntii, apele, campiile, ci si obiceiurile, orasele, fauna, flora, graiul, scrisul, portul, traditiile, miturile populare, ritualurile, dansurile, poeziile populare. Aici apar primele stiri despre motivul zburatorului, despre zane, Joimarite, Dragaica, Sanziene, Ursite, Paparude. Cartea vibreaza de dragostea de tara a autorului si are calitati literare.Dimitrie Cantemir este primul scriitor de talent, care cunoaste bine problemele, creatiei literare. Cartea are modele ilustre ca Istorii secreta a lui Procopie din Cezareea, se vad influente dinlima, Sindipa,floarea darurilor, Fiziologia, ceea ce da cartii un caracter de unicat. Pildele,, cugetarile, proverbele sunt culese din literatura populara, din Horatiu, Homer, Sfantul Augustin. Fraza este ampla, uneori greoaie dar are ritm, expresivitate si alte ori. este limpede, simpla ca in limba vorbita!