Al

Al. Piru Istoria literaturii romane de la origini pana la 1830 , Editura Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1997

Dimitrie Cantemir

Dimitrie Cantemir este cea mai complexa personalitate din istoria literaturii noastre vechi, scriitor, istoric, om de stiinta si de stat, de reputatie europeana inca din secolul al XVIII-lea.

S-a nascut la 26 octombrie 1673, in vremea domniei lui Dumitrascu Cantacuzino, cand tatal sau era numai boier, mare clucer, fara drept de a participa la divan. Mama, Ana Bant, se tragea dintr-o familie de boiernasi, proveniti din negustori.

Intre 1688-1691, Dimitrie Cantemir a avut prilejul sa urmeze cursurile Academiei Patriarhiei ortodoxe, sau Marea Scoala din Constantinopol, si acolo, dupa cum ne spune el insusi in Istoria Imperiului ottoman, a invatat elementele filosofiei cu Alexandru Mavrocordat, Iacomi, Antonie, Spandoni, Meletie de Arta si Ilie Miniat.

Avea relatii bune cu oamenii invatati turci si invatase greaca, Latina si slavona, limbi pe care le stia din tara, cateva limbi orientale, precum turca, persana si araba.

Printul Dimitrie a fost un om invatat, cu deosebita placere se ocupa el cu istoria, era iscusit in filosofie si matematica si avea multe cunostinte in arhitectura; a fost membru al Academiei din Berlin; vorbea turceste, limba persana, greceste, latineste, moldoveneste; stia destul de bine limba franceza si a lasat in urma sa cateva lucrari in limba greaca, moldoveneasca si rusa. ( critical rus V. G. Belinski_

In 1691, la intoarcerea in tara, dupa moartea tatalui sau, boierii il aleg domn al Moldovei, in speranta ca, fiind tanar (avea 19 ani), vor guverna ei tara. DESCRIEREA MOLDOVEI

Vasta opera a lui Dimitrie Cantemir, filosofica, stiintifica, literara, scrisa in numeroase limbi, nu destul de bine editata, nu e citita si e socotita chiar ilizibila de unii. Pentru un cititor devotat, oricat de dificila ar parea, opera sa este revelatoare de idei si de imagini, creatia unui veritabil ganditor, dornic de a tine pasul cu toata stiinta lumii din toate timpurile si de pretutindeni.

In anul 1717, Cantemir avea gata o Descriptio Moldaviae, ceruta de Academia din Berlin, care a fost publicata in traducere germana la Hamburg abia in 1769..

Descriptio Moldaviae se imparte in trei parti. Prima parte este geografica, a doua politica, a treia trateaza literature, biserica, limba si scolile. Desigur, informatiile stiintifice nu mai prezinta astazi interes, mai ales ca autorul facuse putine cercetari directe, si proiecteaza asupra trecutului observatii valabile numai pentru vremea sa.

Unele informatii surprind prin naivitate, iar altele sunt considerate de istorici, mistificatii. In prima categorie se mentioneaza ca in anumite regiuni ale Moldovei roua se preface in unt, ca intr-un tinut oile au cu o coasta mai mult decat in mod obisnuit (Mihail Sadoveanu reia aceasta credinta in Fratii Jderi), ca intr-o localitate porcii au copite ca ale cailor, si ca Baba de pe Ceahlau ar fi construita prin mijloace magice de preotii unei vechi religii idolatre. In categoria plazmuirilor intra uricul lui Stefan cel Mare pentru Teodor Cantemir, numit capital de Tigheci cu dania a trei sate, tratatul cu capitulatiile Moldovei incheiat de Bogdan al III-lea cu turcii si scrisoarea patriarhului de la Constantinopol catre Vasile Lupu, privitoare la intoarcerea bisericii Moldovei sub suprematia Patriarhiei constantinopolitane.

Ideile politice si sociale, prezente si in celelalite opera ale autorului, sunt precizate aici mult mai clar. Se precizeaza dorinta si lupta lui Dimitrie Cantemir pentru intemeierea unui stat domnesc centralizat si impotriva anarhiei boieresti, lupta pentru independenta tarii fata de turci, prin alianta cu Rusia. Dimitrie Cantemir face comparatie intre starile sociale din Moldova si cele din Rusia. In Moldova, autorul distinge trei clase sociale: boierii, curtenii si razesii, corespunzatoare in Rusia cu neamurile boieresti, cu dvorenii si odnovortii. Cantemir manifesta o evidenta ostilitate:Mai ca nu se poate spune ce oameni ingrozitori sunt ridicati prea adesea la cele mai inalte demnitati. De aceea, intre boierii de treapta cea mai inalta vei vedea deseori oameni trufasi, dispretuitori, lipsiti nu numai de pricepere in carmuirea tarii, dar si de stapanire de sine in purtari, la care nu vei afla nimic de laudat, afara doar cand firea.a acordat unuia sau altuia vreo calitate.

Pentru taranime insa, Cantemir are cuvinte de simpatie si de mila:Dintre toti muncitorii de pamant, oricati sunt pe lume, as spune ca taranii moldoveni sunt cei mai nefericiti, daca rodnicia pamantului si a recoltelor nu-i salva de la mizerie, aproape fara voia lor.

Incercarea de fixare a unor note ale caracterlui national din capitolul Despre obiceiurile moldovenilor merita inca atentia, desi observatiile sunt subiective, reduse la simple impresii. Printre calitati se remarca ospitalitatea si veselia: inima lor nu e departe de gura, printer defecte aroganta, irascibilitatea, lipsa de moderatie si nestatornicia. Moldovenii din Tara de Jos sunt mai deprinsi cu armele, cei din Tara de Sus, mai pasnici si mai credinciosi.Deosebit de interesante sunt informatiile despre dansuri, ceremoniile de la logodna si nunta, riturile funebre, zeitati mitologice (Lado, Mano, Zana, Dragaica, Stahia, Dracul in vale, Ursitele, Frumoasele, Sanzienele, Joimaritele, Papaluga, Striga, Tricoliciul). Dintre speciile poeziei populare sunt amintite doina, bocetul (heoile, se citeaza doua versuri din Viata lumii de Miron Costin), colinda, descantecul.

La sfarsitul cartii se afla o harta desenata de Cantemir, prima harta a Moldovei. *****

O traducere rusa din Descriptio Moldaviae a aparut la Moscova, in 1789. Traducerea romaneasca s-a facut peste mai mult de un secol de la moartea autorului si s-a tiparit sub titlul Scrisoarea Moldovei, la Manastirea Neamt, in 1825. Al. Piru, p. 268

Calinescu George- Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent, Editura SemnE, Bucuresti, 2003, p. 40

Al. Piru Istoria lit rom de la origini pana la 1830, p.330

Cantemir Dimitrie, Descrierea Moldovei

Cantemir Dimitrie, Descrierea Moldovei