Tema:Dimensiunile turismului rural

Impactul costurilor şi beneficiilor generate de turismul rural asupra diferitelor categorii de agenţi economici.

1. Venitul net realizat din turismul rural va reveni actorilor implicaţi direct în procesul de dezvoltare: promotori, investitori, operatori de turism şi angajaţii acestora.

2. O parte din veniturile realizate din turismul rural, precum şi o serie de efecte indirecte asupra capitalului, preţul pământului şi cel al forţei de muncă, inflaţie ş.a. vor fi resimţite, prin efectul multiplicator, de către rezidenţi şi întreprinzători, care nu sunt antrenaţi în mod direct în turismul rural.

3. Autorităţile publice la nivel local, regional sau naţional reprezintă agenţi ai dezvoltării turismului rural, dar natura beneficiilor şi costurilor acestora va fi diferită în mod semnificativ de cea a sectorului privat.

4. În fine, turiştii sunt cei care vor suporta unele din costurile directe prin plata serviciilor pe care le solicită, în timp ce beneficiile acestora sunt în deosebi de natură extramonetară.

Crearea de noi locuri de muncă

1. T. rural este un domeniu de folosire intensivă a forţei de muncă dintr-o zonă sau regiune rurală supusă dezvoltării turistice. În acelaşi timp, T. rural oferă oportunitatea creării de noi locuri de muncă acolo unde există puţine alternative de dezvoltare economică.

2. Dezvoltarea turismului rural creează locuri de muncă, ale căror costuri sunt mai scăzute decât în alte sectoare economice.

3. Trebuie ţinut cont de sezonalitatea forţei de muncă din turismul rural, efect care poate fi influenţat de existenţa sau de lipsa altor sfere ce folosesc forţa de muncă sezonieră (în special, agricultură, silvicultura şi piscicultura) şi în ce măsură acestea sunt complementare activităţii turistice rurale. Utilizarea forţei de muncă feminine, parţial chiar a copiilor, în satele şi staţiunile rurale poate fi compatibilă cu alte responsabilităţi domestice (activităţi casnice, artizanat, centre de folclor etc.).

Dezvoltarea regională

În contextul deficitului de forţă de muncă sau a surselor de finanţare, dezvoltarea turismului rural poate concura cu alte sectoare economice, în deosebi atunci când există o varietate mare de resurse şi o alternativă de dezvoltare.

Această problemă a concurenţei intersectoriale în cadrul dezvoltării zonale sau regionale a mediului rural este bine reprezentată de relaţia turism rural – agricultură. Astfel, dezvoltarea turismului rural poate rivaliza agricultura prin creşterea preţului pământului şi prin crearea situaţiei în care persoanelor implicate în turismul rural să li se acorde cu titlu preferenţial credite bancare în raport cu agricultorii.

În contextul deficitului de forţă de muncă sau a surselor de finanţare, dezvoltarea turismului rural poate concura cu alte sectoare economice, în deosebi atunci când există o varietate mare de resurse şi o alternativă de dezvoltare.

Această problemă a concurenţei intersectoriale în cadrul dezvoltării zonale sau regionale a mediului rural este bine reprezentată de relaţia turism rural – agricultură. Astfel, dezvoltarea turismului rural poate rivaliza agricultura prin creşterea preţului pământului şi prin crearea situaţiei în care persoanelor implicate în turismul rural să li se acorde cu titlu preferenţial credite bancare în raport cu agricultorii.

Aspectele inflaţioniste ale impactului dezvoltării turismului rural

Acestea ar putea apărea în următoarele situaţii:

În etapa iniţială de dezvoltare a turismului rural, atunci când oferta de produse turistice rurale nu este în stare să răspundă destul de prompt nevoilor crescânde ale cererii;

În condiţiile unor fluctuaţii sezoniere ale preţurilor alimentelor, acestea pot creşte în mod exagerat în zonele rurale supuse dezvoltării turistice printr-o presiune sporită a cererii;

În cazul existenţei unei disonanţe vizibile între puterea de cumpărare a turiştilor şi cea a populaţiei-gazdă care implică o creştere a preţurilor pentru închirierea caselor de vacanţă sau apartamente din mediul rural pentru turişti, investitori externi sau personal extern.

Luând în consideraţie aceste aspecte, de multe ori, atitudinea populaţiei locale unor zone sau regiuni rurale este uneori ostilă expansiunii turismului rural, din cauza temerii creşterii iniţiale a costului vieţii, în special prin creşterea preţului pământului şi a închirierii, preţuri care urmează să fie reglementate ulterior de către relaţia cerere—ofertă.

Efectul multiplicator

Determinarea efectului multiplicator al veniturilor din turismul rural reprezintă, din punct de vedere metodologic, o sinteză a evaluării impactului economic al dezvoltării turismului într-un zonă rurală care poate fi înfăptuită atât la nivel naţional, cât şi la nivel regional sau local. Pentru prima dată, efectul multiplicator (“multiplier effect”) al turismului a fost relevat în zona Pacificului în anul 1961, de către H. G. Clement şi în insulele Caraibe în 1969, de către H. Zinder, care au contribuit la întărirea viziunii optimiste privind importanţa turismului în dezvoltarea economică a acestor zone.

Efectul multiplicator presupune că fiecare unitate monetară (leu, dolar, euro etc.) cheltuită de către turist circulă în jurul economiei locale într-o serie de fluxuri.

Tipul de economie influenţează nivelul multiplicatorului turistic şi gradul de extindere al pierderilor survenite. Pierderile sunt mari, de exemplu, în acele economii în care

furnizorii locali nu pot, nu vor sau nu li se permite să satisfacă nevoile turiştilor, astfel încât nevoile lor sunt satisfăcute de către organizaţii turistice din afara comunităţii rurale respective.

2.2. Dimensiunea socială a turismului rural

Pentru a dezvolta un turism rural durabil este necesar să se implementeze cele 4 laturi ale acestuia şi anume:

Echitate, prin asigurarea unui tratament echitabil pentru toţi actorii din turism;

Posibilităţi egale, atât pentru actorii implicaţi în industria turismului, cât şi pentru persoanele care vor să devină consumatori de produse turistice rurale;

Deontologie turistică, adică, industria turismului să fie onestă cu turiştii şi morală în relaţiile sale cu furnizorii săi, iar statele receptoare să fie etice faţă de turişti şi populaţia locală;

Parteneri egali, adică atitudinea de intimidare a turiştilor faţă de prestatori trebuie să fie una de la egal la egal şi nu de inferioritate şi servilism.

Există o serie de factori care determină dacă balanţa impacturilor socioculturale va fi pozitivă sau negativă într-o anumită localitate rurală, care include:

Rezistenţa şi coerenţa culturii şi societăţii locale;

Natura turismului în localitatea rurală;

Nivelul dezvoltării economice şi sociale a populaţiei gazdă în raport cu turiştii;

Măsurile luate, dacă există, de sectorul public la destinaţie privind gestionarea turismului de natură să minimizeze costurile socioculturale ale turismului rural.

2.3. Dimensiunea ambientală (ecologică) a turismului rural

Responsabilitatea faţă de mediul ambiant - componentă de bază a oricărui proiect de dezvoltare turistică din mediul rural.

Evaluarea dimensiunii ambientale a turismului rural este importantă deoarece turiştii sunt atraşi, în special, anume de mediile cele mai complexe şi mai fragile din punct de vedere ecologic, cum ar fi habitatele naturale sau zonele rurale de interes istoric şi cultural.

Relaţia dintre turismul rural şi mediul ambiant este o relaţie directă, cu consecinţe imediate asupra volumului activităţii turistice din mediul rural. Dacă scurgerile de ape reziduale din industria chimică au efecte reduse asupra acesteia, atunci, de exemplu, închiderea unor lacuri de agrement din cauza calităţii apei conduc neîntârziat la micşorarea fluxurilor turistice, afectând astfel investiţiile plasate.

În general, turismul rural poate şi trebuie să constituie un mijloc de conservare a frumuseţii cadrului natural sau a zonelor rurale de interes turistic, justificând raţionamentele economice şi sociale privind întărirea ideilor de protecţie a mediului natural şi zonelor istorice, care s-au dovedit a fi insuficient valorificate în trecut prin simpla lor existenţă.

Turismul rural poate asigura o motivare economică pentru construirea de drumuri şi alte căi de comunicaţie sau transport turistic care să asigure accesul, în primul rând, al turiştilor şi, nu în ultimul rând, al populaţiei rezidente, spre obiectivele turistice din mediul rural. Prin aceasta se asigură şi un control adecvat asupra volumului fluxului turistic, evitându-se o suprasolicitare a teritoriului rural.

În vederea înlăturării efectelor negative ale dezvoltării turismului rural asupra mediului ambiant programele Organizaţiei Mondiale a Turismului fac o serie de recomandări pe linia zonării perimetrelor construibile, controlului construcţiilor, asigurării infrastructurii şi a organizării traficului turistic. Raportul Organizaţiei Mondiale a Turismului susţine ideea construirii de hoteluri mici în asociaţie sau de a închiria mai degrabă proprietăţi decât de a favoriza expansiunea reşedinţelor secundare pentru a ocoli astfel parcelarea pământului şi privatizarea mediului rural.

Efectul multiplicator în turismul rural

Primul ciclu de cheltuieli

Al doilea ciclu de cheltuieli

Beneficiarii finali (o listă parţială)

Cazare Salarii şi lefuri Arhitecţi; asigurători; avocaţi Alimentaţie (restauraţie)

Bacşişuri şi gratificaţii Bancheri şi financiari; băcani; brutari; bucătari

Agrement Impozite pe salarii şi lefuri Casieri; chelneri şi ospătari; contabili Articole vestimentare

Comisioane Dentişti; depanatori; doctori; dulgheri

Cadouri şi suveniruri

Muzică şi divertisment Electricieni

Îngrijiri personale, medicamente, cosmetice

Cheltuieli administrative şi generale

Fermieri şi proprietari gospodării ţărăneşti; furnizori artă şi artizanat; furnizori birotică; furnizori grosişti¸funcţionari publici;¸furnizori utilităţi

Fotografii Servicii profesionale Grădinari Odihnă şi recreere

Achiziţionări de produse alimentare şi băuturi

Ingineri; instalatori; instituţii de învăţământ; instituţii filantropice

Itinerare, trasee, ghizi şi transport local

Achiziţionări de bunuri pentru revânzare Lăptării

Diverse cheltuieli

Achiziţionări de materiale şi alte provizii

Măcelari; meşteşugari (artizani) şi meşteri populari; muncitori

Diverse cheltuieli

Reparări şi cheltuieli de întreţinere

Organizaţii culturale

Diverse cheltuieli

Reclamă, promovare şi publicitate

Personal auto service; personal benzinării; personal curativ şi cosmetologi; personal curăţătorii; personal întreţineri drumuri şi poduri; personal menajer; pescari; portari; producători articole vestimentare; producători indicatoare auto; producători mobilă; producători şi distribuitori video/cinema; proprietari echipament

turistic, vânzări/închirieri; proprietari nave; proprietari restaurante, operatori şi slujbaşi; proprietari staţiuni turistice rurale, operatori şi slujbaşi; proprietari şi angajaţi magazine universale; proprietari transporturi, operatori şi slujbaşi;

Diverse cheltuieli

Utilităţi Slujbaşi; sportivi

Diverse cheltuieli

Transport Tipografi şi editori

Diverse cheltuieli

Licenţe Vânzători suveniruri

Diverse cheltuieli

Prime de asigurare Zugravi

Diverse cheltuieli

Arenda echipamentelor şi diferitelor dotări turistice

Diverse cheltuieli

Dobânzi şi plăţi pentru fondurile împrumutate

Diverse cheltuieli

Venituri şi alte taxe

Diverse cheltuieli

Înlocuirea fondurilor fixe

Diverse cheltuieli

Declaraţii de venituri

Principalele impacturi posibile ale turismului rural asupra culturii şi societăţii locale

Impact pozitiv Impact negativ

Patrimoniu

îmbunătăţirea calităţii muzeelor

o mai mare atenţie acordată conservării patrimoniului din partea comunităţii locale şi a organismelor publice

construcţia de imobile cu utilizarea unor stiluri arhitecturale netradiţionale

sustrageri de obiecte fabricate sau de artă de către turişti

cenzurarea unor legende sau fapte istorice pentru a nu vexa turiştii

Religie

creşterea respectului pentru religia comunităţii locale din partea turiştilor

pierderea spiritualităţii faţă de locurile şi locaşurile sfinte dominată de turişti

Meşteşuguri tradiţionale

dezvoltarea de pieţe noi pentru meşteşuguri tradiţionale şi alte forme de artă

renaşterea ocupaţiilor tradiţionale de artă rurală

presiune asupra meşteşugurilor tradiţionale de a fi înlocuite cu alte produse la cererea turiştilor

trivializarea şi modificarea formelor tradiţionale de artă pentru a corespunde cu cerinţele turiştilor

Tradiţii şi obiceiuri

conştiinţă crescândă faţă de modul tradiţional de viaţă pretutindeni în lume

pericol de deplasare de la independenţă la dependenţă economice

influenţă în creştere a mass-media străine

noi obiceiuri, inclusiv alimentare (de exemplu, fast food)

Valori şi conduită adoptarea sporirea criminalităţii

aspectelor pozitive din valorile şi conduitele turiştilor

pierderea demnităţii drept urmare a unui comportament servil faţă de turişti

reducerea nivelului moralităţii personale

Populaţia locală

mobilizarea internă a populaţiei dinamice pentru a trăi şi/sau activa în comunitatea gazdă

reducerea depopulării

dominarea comunităţii de către persoane venite din afară