DIMENSIUNEA ECONOMICĂ A COSTURILOR ŞI BENEFICIILOR

ALTERNATIVELOR INTEGRAŢIONISTE (EUROPEANĂ ŞI EUROASIATICĂ)

PENTRU REPUBLICA MOLDOVA.

„Est sau Vest ?” – Iată care-i întrebarea. De-a lungul scurtei sale evoluţii în calitate de

stat suveran şi independent, R.Moldova, aflată la intersecţia de drumuri atît la propriu cît şi la

figurat, oscilează precum o balanţă în căutarea vectorului de dezvoltare – vesteuropean sau

euroasiatic, asemeni prinţului Hamlet din piesa lui Shakespeare. De la băncile de lemn din şcoli

şi pînă la fotoliile de piele ale înalţilor demnitari de stat, integrarea a devenit un subiect pe larg

dezbătut, avînd poate chiar statutul de „sport naţional”. Şi dacă pînă nu demult, vectorul

european de dezvoltare era susţinut pînă şi de sceptici, odată cu pronunţarea urmărilor crizei

economice mondiale şi „falimentarea” unui şir de state membre UE, soarta acestuia a devenit

dubitabilă, cedînd tot mai mult teren în faţa vectorului estic de dezvoltare. Cu toate acestea,

puţini cunosc adevăratele beneficii şi costuri de ordin economic ale unei integrări aprofundate în

una sau alta dintre aceste zone economice. Majoritatea argumentelor se limitează doar la cele de

ordin politic şi social, cifrele fiind lăsate pentru vremuri mai bune. În acest context, prin

intermediul eseului în cauză, voi încerca să suprapun avantajele şi dezavantajele economice ale

integrării R.Moldova în cadrul uneia dintre organizaţiile internaţionale: Uniunea Vamală Rusia-

Belarus-Kazahstan (piatra de temelie a viitoarei Uniuni Eurasiatice), Uniunea Europeană.

Situaţia actuală pe arena politică naţională este una incertă. Primăvara anului 2013, în

stilul ei specific revoluţionar, a adus o nouă criză politică în R.Moldova. Stratul tot mai gros şi

mai gros de neînţelegeri şi divergenţe de opinii între partidele alianţei de guvernare a tot mocnit,

văzîndu-şi apogeul în izbucnirea unor conflicte publice, destituiri din funcţie şi practic,

destrămarea alianţei de guvernare, fapt ce nu putea să nu să se răsfrîngă şi asupra imaginii

externe a ţării şi şanselor R.Moldova de-a prinde integrarea europeană înainte de-ajunge la

„vîrsta eroinei lui Balzac”. „20 de ani de independenţă este un termen prea mic pentru un stat

pentru a-şi pune bazele economice şi a spera la o integrare europeană deplină” – argumentează

unii experţi. De cealaltă parte, pe fundalul scindărilor din interiorul ţării, Federaţia Rusă,

profitînd de conjuctura politică favorabilă, îşi extinde tot mai mult influenţa politică în zonă,

fapt demonstrat prin vizitele neoficiale recente ale înalţilor demnitari de stat ruşi responsabili de

politica externă în cadrul celebrărilor de 9 mai. Aşadar, luînd în considerare cele expuse, sunt de

părerea că balanţa în privinţa opiniei publice faţă de aderarea la UE versus Uniunea Vamală,

prevaleză în favoarea ultimei, fapt ce se reflectă şi pe arena politică naţională odată cu creşterea

ratingului Partidului Comunist şi partidelor de centru-stînga. Acestă constatare este confirmată şi

de Barometrul Opiniei Publice, realizat între 6 şi 21 aprilie 2013, ce arată că dacă cetăţenii

moldoveni ar avea de ales, în cadrul unui referendum, între aderarea R. Moldova la Uniunea

Europeană sau aderarea R. Moldova la Uniunea Vamală (Rusia-Belarus-Kazahstan), 18,6% se

declară pentru aderarea la UE, iar 17,4% pentru Uniunea Vamală Euroasiatică. Printre cei care

au participat la sondaj sunt şi persoane indecise. Numărul acestora fiind mai mult de jumătate din

cei chestionați, circa 52 la sută. Datele BOP arată că 20% din respondenți sunt de părere că cel

mai mare beneficiu ar fi liberalizarea circulației, dacă R. Moldova ar adera la UE. 10% consideră

că diminuarea șomajului ar fi cel mai mare plus care l-ar avea de câștigat R. Moldova odată cu

aderarea la UE. În același timp, 12 % cred că R. Moldova ar avea petrol și gaz mai ieftin odată

cu aderarea R. Moldova la Uniunea Vamală Euroasiatică. Totodată, cele mai mari minusuri dacă

eventual R. Moldova ar adera la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, în opinia

respondenților, sunt faptul că vom depinde de Rusia și ne vom îndepărta de Europa. Persoanele

chestionate sunt de părere că vor exista dezavantaje pentru R. Moldova și în condițiile când țara

noastră ar putea adera la UE. Astfel, 6% din cei chestionați afirmă că vom avea tarife și

impozite mai mari, alte 2% susțin că R. Moldova se va confrunta cu un exod de cadre, asta în

timp ce 67% nu au știut ce să răspundă. Totodată, datele BOP arată că liderul PCRM, Vladimir

Voronin, este văzut de 61,4% drept un integraționist al R. Moldova la Uniunea Vamală Rusia-

Belarus-Kazahstan, iar 38,5% dintre respondenți consideră că liderul PLDM, Vlad Filat, este

integraționistul R. Moldova în UE

În tabelul de mai jos sunt prezentate indicii de dezvoltare economică, şi, respectiv, avantajele

comparative ale fiecărei zone în parte, comform datelor din anul 2011:

Indicele Uniunea Vamală Rusia-

Kazahstan-Belarus

Uniunea Europeană

PIB total (trilioane, $). 2,74 15,39

PIB pe cap de locuitor (mii,

$).

14,866 34,000

Comerţ extern (trilioane, $). 1,021 3,791

Investiţii interne anuale

(trilioane, $).

0,603 (22% din PIB) 2,88 (18,7% din PIB)

Stoc de credite interne

(trilioane, $).

0,853 29

Cheltuieli anuale pentru

cercetări şiinţifice şi

dezvoltarea noilor tehnologii

(trilioane, $).

0,153 0,239

Volum de investiţii directe

străine în statele membre ale

uniunii (trilioane, $).

0,435 7,972

Volum de investiţii directe de

statele membre ale uniunii

(trilioane, $).

0,330 9,524

Prin urmare, în comparaţie cu UE, oferta economică a Uniunii Vamale include:

1) o piaţă de consumatori de 3 ori mai mică;

2) un PIB total de 5,6 ori mai mic, iar pe cap de locuitor de 2 ori mai mic;

3) un volum al comerţului extern de 3,7 ori mai mic;

4) investiţii interne de 4,7 ori mai mici;

5) un stoc de credite interne de 34 ori mai mic;

6) un volum de cheltuieli anuale pentru cercetări ştiinţifice şi dezvoltarea noilor

tehnologii de 15,6 ori mai mic;

7) un volum de investiţii directe străine de 18 ori mai mic;

8) un volum de investiţii directe în străinătate de 28,7 ori mai mic.

Pe de altă parte, şi costurile aderării la UE sunt mult mai mari faţă de varianta estică.

Implementarea acquisului comunitar, soluţionarea conflictului transnistrian, adoptarea unui larg

spectru de reforme etc., sunt doar unele dintre condiţiile impuse de Uniunea Europeană. Astfel-

că în opinia mea, costurile şi beneficiile alternativelor integraţioniste sunt proporţionale, după

lozinca: „ Dacă vrei multe, fii gata să oferi multe !” . De asemenea, sunt trecute cu vederea

părţile mai puţin feerice ale „poveştii de succes” care se numeşte Uniunea Vamală Rusia-

Belarus-Kazahstan. Este adevărat că în primii doi ani ai existenţei sale volumul comerţului între

cele trei state a crescut anual cu peste 30%, în mare parte datorită creşterii importurilor din Rusia

de către agenţii economici kazahi şi belaruşi. Cu toate acestea, doar 18,2% din volumul total al

comerţului extern efectuat de Kazahstan în 2011 a revenit comerţului efectuat în cadrul Uniunii

Vamale. În cazul Rusiei, această proporţie a fost de 7,5%, iar a Belarusiei de 46,4%. Din aceste

date rezultă că doar economia belarusă e orientată preponderent spre piaţa Uniunii Vamale.

Însă doar o analiză a relaţiilor comerciale externe ale R.Moldova ar putea clarifica

situaţia în vederea stabilirii direcţiilor strategice de dezvoltare. Aşadar, în anul 2011, exportul în

ţările CSI a numărat 919265, 0 mii $, cu cca 33 % mai mult faţă de anul 2010. Importul din ţările

CSI în anul 2011 a acumulat 1713415,9 mii $, adică cu cca 27 % în creştere faţă de anul 2010.

De cealăltă parte, relaţiile comerciale cu ţările UE-27 au cunoscut şi ele o dinamică pozitivă.

Exportul în 2011 a acumulat 108300,6 mii $, cu 1/3 mai mult decît în anul anterior, iar importul

a constituit 2256291,5 mii $, cu ¼ mai mult faţă de anul 2010. Astfel că, relaţiile comerciale cu

ţările UE-27 sunt mult mai intense, fapt ce ar trebui să fie încă un motiv în plus pentru semnarea

unui eventual accord de liber schimb. Însă, vorbind despre spaţiul CSI, o mare parte din vinul şi

produsele agricole moldoveneşti au ca piaţă de desfacere anume această zonă, respective în cazul

semnării unui accord de liber schimb cu Uniunea Europeană, exportatorii şi importatorii care

activează cu spaţiul euroasiatic vor fi puşi sub lovitură şi vor fi neconcurenţiali.

În concluzie, ţin să reiterez că costurile şi beneficiile alternativelor integraţioniste sunt

proporţionale. Integrarea europeană, sau cel puţin semnarea acordului de liber schimb sunt

acţiuni costisitoare, atît la propriu cît şi la figurat, solicitînd unt efort imens diplomatic şi

managerial, dar în acelaşi timp capabil să aducă beneficii însemnate economice şi politice pentru

R.Moldova. De cealăltă partea, Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, nu impne condiţii atît

de dure, dar şi beneficiile de la aderarea la aceasta sunt dubitabile în condiţiile în care o mare

parte din volumul relaţiilor comerciale externe este întreţinut cu statele UE-27. Pe de altă parte,

există voci care susţin că Uniunea Vamală înseamnă acces la resurse energetice mult mai ieftine,

ceia ce nu pot oferi cei din vest. Însă în opinia mea, preţurile la gaz ar putea chiar să crească

odată cu consolidarea influenţei politice şi economice a Federaţia Ruse, acestea din urmă fiind

un factor de pressing politic asupra statelor mici. În aşa fel, consider că R.Moldova ar trebui să

urmeze vectorul European de dezvoltare ca fiind unica soluţie pentru prosperare şi dezvoltare

durabilă a ţării noastre.

Bibliografie:

1. Anuar Ştiinţific IRIM. Volumul X. Chişinău, 2012. 226 p.

2. Proese Integraţioniste Europene: Aspecte Politice, Economice, Juridice şi Lingvistice.

Materialele Conferinţei ştiinţifice studenţeşti, consecrate aniversării a VIII-a de la

fondarea IRIM, 24 martie 2011. Chişinău, 2011. 220p

3. Anuar Ştiinţific IRIM. Volumul XI. Chişinău, 2012.341p.

4. http://www.statistica.md/

5. http://bnm.md/