1

DIFERIŢI, DAR EGALI

auxiliar didactic pentru elevii claselor I-IV,

realizat în cadrul proiectului POSDRU/97/6.3/S/63072

“Promovarea prin activităţi inovatoare a egalităţii de şanse şi de gen

în cadrul organizaţiilor, partenerilor sociali, cu accent pe instituţiile de

educare” -

2

Cuvânt înainte

Motto: Fiecare copil este unic!

Activitatea educatorului devine şi mai provocatoare atunci când are în clasă

elevi diferiţi, unii cu potenţial în limitele normalităţii, alţii înalt abilitaţi şi alţii cu

cerinţe educaţionale suplimentare.

Diversitate! Poate că utilizând acest termen am putea caracteriza realitatea

şcolii româneşti.

Copii veseli sau mai trişti, care învaţă mai bine sau au eşec şcolar, liniştiţi în

bănci sau alergând pe holuri – sunt aspecte pe care le sesizezi într-o şcoală. Cum

să procedezi, astfel încât, toţi aceşti copii să poată beneficia de egalitate de şanse

şi să-şi dezvolte la maxim potenţialul psihoindividual?

Idealul educaţional constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a

individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui

sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală,

pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetăţenească

activă în societate, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii.

Ce metode să utilizezi astfel încât să te apropii de ceea ce Legea Educaţiei

Naţionale numeşte „idealul educaţional”?

Abordarea individualizată şi diferenţiată este un răspuns atunci când ne

referim la desfăşurarea orelor la diferite discipline. Învăţarea diferenţiată

presupune adaptarea procesului instructiv - educativ la potenţialul individual, la

ritmul şi stilul de învăţare al elevului, la interesele şi abilităţile fiecăruia.

Profesor Ionela-Meda Ştirbu

3

Din nou la scoala

Septembrie. Prima zi de școală.

Prin foșnetul frunzelor ruginii, sunetul cristalin al clopoțelului

îți face loc spre inima pădurii. El cheamă micii școlari la ore.

Iepurași, ursuleți, elefanței și broscuțe...toți au asteptat cu mare

drag să se adune din nou, în locul minunat numit

Școala....școala tuturor.

Broscuța Uța a scris poezii, elefănțelul Nelu a pictat cu mare

drag , Ronți șoricelul a cântat tuturor, iar Rilă Iepurilă abia a

așteptat să povestească ce i s-a întâmplat.

]]

4

Clasa I

În vederea dezvoltării sentimentelor de acceptare, toleranţă, prietenie,

apreciere-valorizare, empatie, responsabilizare, propunem următoarele

fişe, în care personajul central este un iepuraş cu deficienţă locomotorie.

5

Iepuraşi de vânzare

În vitrina unui magazin de animale era un afiş “Iepuraşi de vânzare”. Un băieţel de 7 ani intră şi întreabă care-i preţul unui iepuraş. Vânzătorul îi răspunde că preţul este între 200 şi 500 lei. Băieţelul scoate din buzunar câteva bancnote. Numără 30 lei… şi apoi întreabă: - Aş putea vedea iepuraşii? Vânzătorul zâmbeşte şi pleacă. Se întoarce în magazin cu 5 iepuraşi frumoşi.

Al şaselea iepuraş rămâne în urmă şi… nu se apropie! Băieţelul întreabă:

- De ce iepuraşul acesta şchioapătă? Omul îi răspunse că acesta s-a născut cu o problemă la

picior şi că va şchiopăta toată viaţa. -Acesta-i iepuraşul pe care-l doresc! a spus băieţelul cu bucurie în glas.

-Dacă asta e dorinţa ta, ţi-l dau gratis! Copilul s-a supărat şi a răspuns: -Nu-l vreau gratis, preţul lui e la fel ca şi al celorlalţi iepuraşi. Vă voi da tot ce am la mine acum şi în fiecare lună vă voi plăti 50 de lei, până voi achita preţul lui întreg ! - Eşti sigur că vrei acest iepuraş?!??! El niciodată nu va putea fugi , nu se va juca şi nu va putea sări precum ceilalţi! Băieţelul s-a aplecat, şi-a ridicat puţin pantalonul şi i-a arătat vânzătorului aparatul de fier ce-i susţinea piciorul. -Nici eu nu pot alerga, de aceea acest iepuraş are nevoie de cineva care să-l înţeleagă!

- Mă rog şi sper ca fiecare animăluţ să găsească pe cineva care să-l iubească la fel de mult cum tu îl vei iubi pe acest iepuraş! i-a spus vânzătorul, cu ochii în lacrimi.

*Ce aţi învăţat din această poveste? (Prelucrare după o poveste publicată

la adresa http://carticopiipersonalizate.files.wordpress.com/2013/01/povestiri-cu-talc.pdf)

Fişa nr. 1nr. 1

TOLERANŢĂ

Obiectiv: să manifeste grijă faţă de vieţuitoarele lipsite de apărare Scopul activităţii: dezvoltarea sentimentului de compasiune

6

Iepuraşul este trist. Ȋn fiecare seară adoarme

plângând, gândindu-se că nimeni din pădure nu vrea să se

joace cu el. Adoarme...visează că aleargă...,,Ce plăcut e să

alergi...!”, îşi spune în gând...,,să poţi ţopăi în voie prin

pădure, să te poţi juca cu frăţiorii tăi...’’

*Ce pot face celelalte animale din pădure pentru a-i uşura viaţa iepuraşului

şi pentru a-l bucura?

Fişa nr. 2nr. 1

ACCEPTARE

Obiectiv: Să manifeste respect faţă de vieţuitoarele lipsite de apărare Scopul activităţii:dezvoltarea sentimentelor de respect și compasiune față de celelalte finite

7

8

Imaginaţi-vă că sunteţi unul dintre animalele de mai jos! Cum l-aţi putea ajuta

pe iepuraş să nu mai fie trist?

Fişa nr. 3

RESPONSABILIZARE

Obiectiv: să manifeste grijă faţă de vieţuitoarele lipsite de apărare. Scopul activităţii: dezvoltarea sentimentului de compasiune.

9

• Desenaţi-i iepuraşului un prieten de joacă!

Fişa nr. 4

PRIETENIE

Obiectiv: să dea dovadă de prietenie şi înţelegere faţă de semeni.

Scopul activităţii: dezvoltarea atitudinii de bunăvoinţă, prietenie, stimă şi respect faţă de semeni.

10

Este ziua iepuraşului.

Coloraţi cadourile pe care le-ar putea primi iepuraşul de la

prietenii lui!

Fişa nr. 5

PRIETENIE

Obiectiv: să manifeste grijă faţă de vieţuitoarele lipsite de apărare.

Scopul activităţii: dezvoltarea sentimentelor de prietenie, empatie,

compasiune faţă de semeni.

11

Colorează varianta corectă!

Cum procedezi dacă, în drumul tău spre casă, îl întâlneşti pe iepuraş?

Fişa nr. 6

COMPASIUNE

Obiectiv: să dea dovadă de prietenie şi înţelegere faţă de semeni Scopul activităţii: dezvoltarea atitudinii de bunăvoinţă, prietenie, stimă şi

respect faţă de semeni.

Trec mai departe nepăsător.

Îl ajut să ajungă acasă.

Mă împrietenesc cu el şi ne jucăm împreună, de fiecare dată când am

timp liber.

Râd când văd că ţopăie într-un picior, în loc să meargă.

12

Clasa a II-a

13

ŢOPĂILĂ

Ţup, ţup, ţup în trei picioare, Ţopăilă-i pe cărare.

Cred c-a fost accidentat Şchioapătă şi-i speriat.

Privighetoarea-i cântă,

Cucul şi el îl salută. Chiar şi raţa mai târziu,

I-a vorbit trecând spre râu.

Însă el e pus pe plâns La niciunul n-a răspuns. Stă-n cărare şi oftează,

Şi-ncontinuu lăcrimează.

-Oare cu ce am greşit Şi cum de m-a nimerit,

Creanga uscată din pom?! Mi-a făcut lăbuţa zob!

prelucrare după Aurora Luchian

(http://www.poezii.md)

Fişa nr.7

COMPASIUNE

Obiectiv: să dea dovadă de prietenie şi înţelegere faţă de semeni.

Scopul activităţii: dezvoltarea atitudinii de bunăvoinţă, prietenie, stimă şi respect faţă de semeni.

14

1. Ce simte iepuraşul?

Copiii vor merge la plimbare în şir câte unul, recitând şi executând

mişcările din versurile Iepuraşului Ţopăilă:

Pe cărarea dreaptă noi pornim , (copiii sar într-un picior)

Printre pietricele, hopa, hop! Sărim!

Într-o groapă am picat, buf, buf! (copiii se aşează pe vine, apoi se

Repede ne-am ridicat, uf, uf! îndreaptă)

Textul acesta ca şi mişcările corespunzătoare, se repetă de două ori.

Apoi se continuă cu următoarele cuvinte:

Pe cărarea dreaptă am tot sărit (copiii merg unul după

Până când am obosit ... altul , parcă obosiţi)

Hai acasă, să plecăm, (copiii fug spre scăunele şi se aşază)

Uite casa noastră, acolo stăm!

15

La terminarea jocului, copiii trebuie să ocupe locurile

care reprezintă ’’casele’’, din care vor exprima într-un singur

cuvânt cum s-au simţit în timpul jocului, neavând posibilitatea

de a-şi folosi un picior.

Cuvintele sunt notate mai jos şi discutate împreună cu

colegii.

.......................................................................................

.......................................................................................

.......................................................................................

.......................................................................................

.......................................................................................

.......................................................................................

.......................................................................................

16

Fişa nr.8 - Egalitate de gen EL şi EA

Formaţi grupuri de fete şi băieţi, fiecare grup primeşte o foaie

colorată (ROZ- fetele şi ALBASTRU DESCHIS- băieţii). Completaţi pe

foaie cât mai multe activităţi specifice grupului, după modelul de mai

jos.

Identificaţi activităţile comune fetelor şi băieţilor!

NOI, FETELE:

ne jucăm cu păpuşa

mergem cu bicileta

.................................,

..................................,

.................................,

..................................,

...................................

NOI, BĂIEŢII:

ne jucăm cu maşinuţa,

mergem cu bicileta

..................................,

...........................

17

Fişa nr.9 - Egalitate de şansă

Libertatea de a alege

Ai posibilitatea de a alege una din mai multe meserii.

De ce ai ales această meserie?

Este potrivită pentru băieţi sau pentru fete?

Am ales meseria de

……………………………

pentru că ………………

……………………………………

……………………………………

Este potrivită pentru

........................................

18

-

Clasa a III-a

19

Identificaţi diferenţele dintre cei doi iepuraşi!

............................................................

............................................................

............................................................

...........................................................

............................................................

............................................................

............................................................

............................................................

............................................................

............................................................

............................................................

............................................................

...........................................................

Fişa nr. 10 -egalitatea de şanse, din perspecitva diferenţelor de mediu social

20

Află pentru cine şi cu ce poţi fi de AJUTOR!

Completează spaţiile libere.

Exprimă-te prin fapte! Fii activ!

Fii VOLUNTAR!

Atitudinea ta schimbă lumea.

AJUTĂ-NE SĂ O SCHIMBĂM!

Dă o jucărie,

fă o bucurie!

Fişa nr. 11 -egalitatea de şanse, din perspecitva diferenţelor de mediu social

..........................

..........................

..........................

..........................

.....................

21

Clasa a IV-a

În vederea dezvoltării sentimentului de toleranţă, vă propunem

următoarele fişe, care vor promova egalitatea de şanse, din perspectiva

diferenţelor de etnie, rasă, religie etc.

22

Pe teritoriul României trăiesc zeci de mii de oameni de etnii diferite: germani,

maghiari, sârbi, ucrainieni, turci, tătari, albanezi, greci, evrei, armeni, croaţi,

etc.

Pornind de la exemplele de mai jos, preluate din lucrarea „România - o Europă în miniatură” (http://www.dri.gov.ro/documents/31032010-romania-Europa-miniatura.pdf), editată cu sprijinul financiar al comisiei europene, prin programul comunitar de acţiune pentru combaterea discriminarii (2001-2006), identificaţi elemente carateristice altor etnii, folosindu-vă de enciclopedia on-line ro.wikipedia.org.

- ,,Noi nu urâm pe greci; din contră, îi

iubim, îi iubim că avem aceleaşi moşteniri ca

dânşii; căci avem aceleaşi interese, aceleaşi

dureri, aceleaşi speranţe; şi când zicem ‘îi

iubim’, nu sunt vorbe deşarte, le putem

sprijini cu dovezi: sânul României este

deschis cu ospitalitate comerţului grec din

toate părţile; mii de greci sunt primiţi aici cu

strângere de mână…” (Dimitrie Bolintineanu

– 1863)

Nici una dintre minorităţile naţionale din

România nu a avut o relaţie mai

tensionată cu majoritatea românească.

Cu toate acestea, maghiarii şi românii

trăiesc împreună de secole. Pentru

maghiarii din Transilvania important a

fost şi a rămas recunoaşterea trecutului, a

valorilor şi tradiţiilor lor specifice, într-un

context în care alteritatea şi diversitatea

lor culturalo-lingvistico-spirituală să nu fie negate.

Fişa nr. 12-etnii

23

- Rromii- Au îndeobşte imaginea unor oameni sfidători, ce trăiesc dincolo de convenţiile obişnuite. Deşi foarte prezenţi în realitatea cotidiană, şi cu atât mai mult în mentalul colectiv – unde au ataşate cel mai adesea etichete negative – rromii constituie o problemă şi o provocare. Britanicii şi americanii îi numesc cel mai adesea gypsy, germanii – Zigeuner, maghiarii – czigány, francezii – gitan/tsigane, italienii zingaro, în timp ce majoritatea românilor îi denumesc în continuare ţigani. Toate aceste cuvinte derivă din grecescul athinganoi, care înseamnă „de neatins” şi desemnează o populaţie,

de origine probabil indiană, întâlnită îndeosebi în Europa de Est. Numai că termenul de ţigan, ce are cel mai adesea conotaţii peiorative, este folosit doar de persoanele din afara grupului etnic, membrii acestuia preferând denumirea de „rrom”, care în limba de origine – sanscrită (romani) înseamnă „bărbat”, „bărbat însurat” şi, într-un sens mai larg, „persoană aparţinând grupului nostru” (noi).

- Germanii - Harnici, oneşti, buni meseriaşi şi gospodari ai obştelor dar şi promotori ai unei culturi de excepţie. Invariabil, aceasta este opinia majorităţii româneşti despre o minoritate ce locuieşte de secole în Transilvania şi care astăzi se îngrijeşte de conservarea urmelor trecutului dar şi de promovarea tradiţiilor şi civilizaţiei proprii. Totul la modul temeinic, desigur.

24

Trăim cu toţii în România şi ne numim români, dar suntem înconjuraţi de

oameni de anumite etnii. Identificaţi, după costumele naţionale, locuitorii

României!

Fişa nr. 13 Etnii din România

25

RASELE UMANE

Cu totii aparţinem aceluiaşi grup de fiinţe, specia Homo sapiens, dar în

cadrul acestui grup, există câteva tipuri fundamentale numite rase.

Specia umană este formată din totalitatea oamenilor de pe Glob. Oamenii

s-au adaptat la mediul geografic în care trăiau. Rasa umană este un grup

natural de oameni care prezintă un ansamblu de caractere fizice ereditare

comune.

Există trei rase de bază: europoidă sau caucaziană sau albă, mongoloidă sau

galbenă, negroidă sau neagră. În general, caucazienii au pielea deschisă la

culoare. Aici sunt incluşi majoritatea europenilor, nord-africanii, popoarele

Orientului Mijlociu şi indienii.

Mongoloizii au şi ei pielea mai deschisă, dar faţa şi nasul sunt mai late.

Aceasta categorie include nu doar chinezii şi eschimoşii, ci şi americanii nativi.

Negroizii au pielea închisă şi au un maxilar inferior mai mare, nări mai mari şi

buze proeminente.

Deci, culoarea pielii, dar şi limba şi religia deosebesc un grup de oameni de

altul.

Fişa nr. 14 Să ne informăm!

26

Pornind de la poezia de mai jos, imaginaţi-vă şi descrieţi o altă rasă.

Rasa galbenă, se ştie,

are pielea argintie

şi părul extrem de lung

şi... lucrează la un strung.

Rasa neagră, cum se ştie,

are pielea alburie

şi părul extrem de lung

şi... lucrează la un strung.

Rasa albă, cum se ştie,

are pielea vişinie

şi părul extrem de lung

şi... lucrează la un strung.

Rasa roşie, se ştie,

are pielea albăstrie

şi părul extrem de lung

şi lucrează la un strung.

Aşa este, dragi nepoţi, TOŢI SUNT OAMENI... OAMENI TOŢI!

(Bunicul şi cele patru rase, de Nichita Stănescu)

............................................................................................................................. .......

...........................................................................................................................

.....................................................................………………………………………………………..

.....................................................................………………………………………………………..

.....................................................................………………………………………………………..

.....................................................................………………………………………………………..

.....................................................................………………………………………………………..

.....................................................................………………………………………………………..

.....................................................................………………………………………………………..

.....................................................................………………………………………………………..

Fişa nr. 15 Rasele umane

27

Identificaţi marile religii ale lumii, analizând imaginile de mai jos!

Fisa nr.16 Religii

28

Analizaţi imaginea care indică răspândirea raselor şi completaţi legenda:

1. Rasa .......................

2. Rasa .......................

3. Rasa ......................

a)

Fişa nr. 17-Rasele

29

Fişa nr. 18 Popoarele lumii

a) Daţi “viaţă”, prin culoare, desenului!

b) Identificaţi ţara din care provine fiecare personaj şi elemente carateristice fiecărui popor, folosindu-vă de enciclopedia on-line ro.wikipedia.org.

.......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Chiar dacă suntem albi sau negri, creștini, musulmani sau budiști cu toții trebuie să învățăm să ne respectăm, să comunicăm, să ne tolerăm, să cooperăm!

30

Răţuşca cea urâtă

Hans Christian Andersen

Era vreme frumoasă. Era vară, holdele erau galbene, ovăzul verde, fânul era clădit în căpiţe şi cocostârcul se plimba pe câmp cu picioarele lui lungi şi roşii şi clămpănea pe egipteneşte, fiindcă limba asta o învăţase de la maică-sa. (...) În sfârşit a crăpat un ou şi după aceea altul şi încă unul, până au crăpat toate. Chiu-chiu! s-auzea din toate părţile; gălbenuşurile prinseseră viaţă şi răţuştele scoteau capul din găoace. (…) - Ei, cum merge? a întrebat-o o raţă bătrână care venise în vizită. - Mai am un ou, a răspuns raţa. Nu ştiu ce-i cu el, că nu mai crapă; dar ia uită-te la celelalte, ce zici, nu-s cele mai frumoase răţuşte care s-au pomenit vreodată? (...) În sfârşit, oul cel mare a crăpat. Chiu, chiu, a spus puiul şi a ieşit din găoace; era mare şi urât. Raţa s-a uitat lung la el. "Da' mare-i! Coşcogeamite răţoi!, zise ea. Nu seamănă cu celelalte; să fie totuşi un pui de curcă? Am să văd eu; am să-l bag în apă, chiar dacă o trebui să-l împing cu de-a sila." (...) - Nu, nu-i de curcă, spuse raţa; uite ce bine dă din picioare şi ce drept se ţine, e copilul meu. Şi, la urma-urmei, dacă te uiţi mai bine la el, e chiar drăguţ. Mac-mac! Haideţi după mine să vedeţi şi voi lumea şi să vă duc în curtea raţelor, numai să vă ţineţi de mine, să nu vă calce careva, şi feriţi-vă de mâţe. Şi aşa au ajuns în curtea raţelor. Acolo era o zarvă cumplită, fiindcă în curte erau două familii care acuma se luaseră la ceartă pentru un cap de scrumbie; dar s-au potolit repede, fiindcă a venit o mâţă şi a înşfăcat ea capul. - Iaca, vedeţi, aşa merg lucrurile pe lume! a spus raţa şi îşi ascuţi ciocul, fiindcă şi ea ar fi vrut să înşface capul de scrumbie. Ţineţi-vă bine pe picioare, mai spuse ea. Vedeţi pe raţa aceea bătrână? Măcăiţi cum se cuvine, duceţi-vă la ea şi plecaţi-vă gâtul în faţa ei; ea e cea mai simandicoasă din toate câte sunt aici. E de neam spaniol, de aceea e aşa de grasă; şi la picior are o panglică roşie. Asta-i ceva nemaipomenit de frumos şi-i cea mai mare cinste pe care o poate căpăta o raţă. Asta înseamnă că nu trebuie să se piardă şi trebuie să fie cunoscută de toată

Fişa nr. 19 Promovarea valorilor sociale legate de drepturile fundamentale umane: egalitate, dreptate, drepturi civile, dreptate socială

31

lumea, dobitoace şi oameni. Măcăiţi! Nu vă ţineţi picioarele înăuntru. O răţuşcă bine crescută îşi răşchirează tare picioarele, aşa cum fac tata şi mama: uite aşa! Acuma plecaţi-vă gâtul şi spuneţi mac. (...) - Frumoşi copii, a zis raţa cu panglică la picior. Toţi sunt frumoşi, numai unul n-a ieşit cum trebuie. (...) - Ce fel de pasăre eşti tu? au întrebat ele şi răţuşca se întorcea în toate părţile şi saluta cât putea mai frumos. - Grozav eşti de urâtă! au spus raţele sălbatice. Dar, în sfârşit, nouă puţin ne pasă de asta, numai să nu te măriţi cu careva din neamul nostru. (...) - Ce te-a apucat? a zis găina. N-ai nici o treabă şi de asta-ţi trec prin cap tot felul de prostii. Fă ouă sau toarce şi ai să vezi că nu te mai gândeşti la fleacuri. - Dar e aşa de frumos să pluteşti pe apă! a spus răţuşca. E aşa de plăcut să te bagi cu capul în apă şi să te dai la fund! - Ce mai plăcere şi asta! a spus găina. Ai înnebunit! Ia întreabă pe motan, care-i cel mai înţelept din toţi motanii, dacă lui îi place să înoate sau să se scufunde în apă! Despre mine nici nu mai vorbesc. Întreab-o şi pe stăpâna noastră cea bătrână, care-i mai înţeleaptă decât toţi pe lume! Crezi tu că ea are poftă să înoate şi să se bage cu capul în apă? - Voi nu mă înţelegeţi! răspunse răţuşca. - Nu te înţelegem? Atunci cine te-o fi înţelegând? Doar n-ăi fi vrând să fii tu mai deşteaptă decât motanul şi decât baba, ca să nu mai pomenesc şi de mine! Nu-ţi împuia capul cu prostii, copilă, şi mulţumeşte bunului Dumnezeu de norocul pe care ţi l-a dat. Nu eşti mulţumită că stai în casă la căldură şi că ai de la cine să înveţi lucruri folositoare? Dar tu eşti numai o moftangioaică şi cu tine nu-i chip de stat de vorbă. Eu îţi vreau binele, îţi spun lucruri care poate nu-ţi plac, dar să ştii că numai prietenii adevăraţi vorbesc aşa! Eu zic să înveţi să faci ouă sau să torci şi să scoţi scântei. - Ba eu cred că am să plec în lumea largă, a spus răţuşca. - Atunci pleacă, a spus găina. Şi răţuşca a plecat. A înotat, s-a scufundat în apă, dar nici o vietate nu se uita la ea, aşa era de urâtă! Într-o seară, când tocmai asfinţea frumos soarele, a venit un cârd de păsări mari şi minunate. Răţuşca nu mai văzuse niciodată păsări aşa de frumoase. Erau albe ca zăpada şi aveau nişte gâturi lungi şi mlădioase. Erau lebede. Glasul lor avea un sunet cu totul deosebit. Au stat puţin, apoi şi-au întins aripile largi şi măreţe şi au plecat mai departe în ţările calde cu lacuri albastre. S-au înălţat sus de tot şi pe răţuşca cea urâtă a cuprins-o o nelinişte ciudată; nu mai putea sta

32

locului, se tot învârtea în apă ca titirezul, îşi tot lungea gâtul în sus către lebede şi scotea nişte ţipete aşa de ascuţite şi de neobişnuite, încât se speria şi ea. Nu putea să uite păsările acelea frumoase şi fericite şi când nu le-a mai zărit s-a dat cu capul la fund în apă şi când s-a ridicat iar la faţa apei parcă îşi ieşise din fire. Nu ştia cum le cheamă pe păsări, nu ştia încotro au plecat, dar îi erau dragi cum nu-i mai fusese nimeni drag vreodată. Nu le pizmuia. Cum s-ar fi putut ea gândi să dorească o asemenea frumuseţe? Biata răţuşcă urâtă ar fi fost foarte mulţumită dacă măcar raţele ar fi primit-o printre ele şi n-ar fi alungat-o. (...) "Am să mă duc la păsările acelea frumoase şi ele au să mă bată şi au să mă omoare fiindcă sunt aşa de urâtă şi îndrăznesc să mă apropii de dânsele. Dar nu-mi pasă! Mai bine să mă omoare ele decât să mă ciupească raţele, să mă bată găinile, să-mi dea cu piciorul fata care îngrijeşte orătăniile şi decât să sufăr de frig şi de foame toată iarna." Şi s-a ridicat şi şi-a luat zborul către lebede. Lebedele, când au văzut-o, au început să dea din aripi şi s-au îndreptat spre ea. - Omorâţi-mă! a spus biata pasăre şi şi-a plecat capul pe luciul apei, aşteptând moartea. Dar când colo, ce să vadă în apă? Chiar pe ea însăşi oglindită, dar acuma nu mai era o pasăre greoaie, cenuşie şi urâtă, era şi ea lebădă. Nu-i nimic dacă te naşti printre raţe, numai să ieşi dintr-un ou de lebădă! Păsării nu-i părea rău că îndurase atâtea necazuri; se putea bucura acuma şi mai mult de fericirea ei. Lebedele cele mari au venit la ea şi au dezmierdat-o cu pliscurile. (...) - Pe vremea când eram o răţuşcă urâtă nici în vis nu m-aş fi gândit la atâta fericire!

1. Citiţi textul în întregime!

2. Cum s-a simţit raţuşca în momentele în care a fost marginalizată?

3. Cum puteţi defini dreptatea, egalitatea, prejudecata?

4. Au fost animalele din curte nişte cetăţeni buni / drepţi cu răţuşca? Cum ar

fi procedat dacă s-ar fi dovedit buni? Cum au judecat-o / cum ar fi trebuit

să o judece? Ce fel de prejudecăţi au avut animalele faţă de ea?

33

Completaţi cuvintele lipsă, din propoziţiile 1-9:

1) Toate fiinţele se nasc libere şi egale în demnitate şi în d...... .

2) Ele trebuie să se comporte în spiritul f......….. .

3) Persoanele sunt diferite ca î......… , 4) p........ , 5) g......…. .

6) Copii au dreptul de a fi e...….. indiferent de rasă, sex, limbă sau religie.

7) Oamenii pot avea orice c...…. .

8) Toţi avem calităţi şi d......… .

9) Orice om are dreptul să-şi exprime în mod liber p....... .

1 D

2 I

3 F

4 E

5 R

6 E

7 N

8 Ţ

9 E

Fişa nr. 20 Diferenţe între oameni. Aritmogrif

34

Verificaţi dacă aţi răspuns corect!

1 D R E P T U R I

F R A T E R N I T Ă Ţ I I

3 Î N F Ă Ţ I Ş A R E

4 P R E F E R I N Ţ E

5 G U S T U R I

6 E G A L I

7 C R E D I N Ţ Ă

8 D E F E C T E

9 P Ă R E R E A

35

Cuprins Cuvânt înainte/2 Şcoala din pădure/3

Clasa 1 Fişa nr. 1 Toleranţă/5 Fişa nr. 2 Acceptare/6 Fişa nr. 3 Responsabilizare/8 Fişa nr. 4 Prietenie/9 Fişa nr. 5 Prietenie /10 Fişa nr. 6 Compasiune/11

Clasa a II-a Fişa nr.7 Compasiune/13 Fişa nr.8 Egalitate de gen EL şi EA/16 Fişa nr.9 Egalitate de şansă/17

Clasa a III-a Fişa nr. 10 Egalitatea de şanse, din perspecitva diferenţelor de mediu social/19 Fişa nr. 11 Egalitatea de şanse, din perspecitva diferenţelor de mediu social /20

Clasa a IV-a Fişa nr. 12 Etnii din România/22 Fişa nr. 13 Etnii din România/24 Fişa nr. 14 Să ne informăm!/25 Fişa nr. 15 Rasele umane /26 Fişa nr. 16 Religii /27 Fişa nr. 17 Promovarea valorilor sociale legate de drepturile fundamentale umane: egalitate, dreptate, drepturi civile , dreptate socială /28 Fişa nr. 18 Popoarele lumii /29 Fişa nr. 19 Promovarea valorilor sociale legate de drepturile fundamentale umane: egalitate, dreptate, drepturi civile , dreptate socială /30 Fişa nr. 20 Diferenţe între oameni. Aritmogrif/33