diabet zaharat juvenil - liceul tehnologic sanitar

Upload: andrea-papp

Post on 07-Jul-2018

256 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    1/48

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    2/48

    CUPRINS

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    3/48

    ARGUMENT

    Păstrarea sănătăţii şi lupta împotriva bolilor se înscriu printre cele mai vechi preocupări

    ale omului.

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii a dat o definiţie oficială a sănătăţii:

    Sănătatea este acea stare de complet bine fizic! mintal şi social! şi nu consta numai în

    absen a bolii sau a infirmităţii".ț

     

    #m ales ca temă $iabetul %aharat! deoarece este o boală care afectează tot mai mulţi

    oameni. Pacienţii trebuie să participe şi ei la prevenirea sau tratarea corectă a acestei boli. &elulacestei lucrări este de a e'pune c(teva dintre cele mai importante date ştiinţifice referitoare la

    diabetul zaharat. Sper ca prin activitatea mea viitoare voi putea interveni util înîngri)irea acestor 

    suferinzi.

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    4/48

    INTRODUCERE

    Pentru a se bucura de viaţă şi pentru a da ma'imum de randament! omul în activitatea sa!

    are nevoie în primul r(nd de sănătate. #ceastă calitate poate fi păstrată doar prin conştiinţa

    omului faţă de sine însuşi! de cunoaşterea propriului organism şi a parametrilor şi calităţilor 

    acestuia! păstrarea lor c(t mai bine pentru o durată c(t mai lungă de viaţă şi activitate.

    Pentru acestea omul trebuie să cunoască foarte bine condiţiile şi metodele de păstrare a

    sănătăţii! cum ar fi:

    • *espectarea igienei + alimentelor! îmbrăcămintei! cunoaşterea normelor sanitare de

     păstrare a sănătăţii şi modul de transmitere a bolilor! av(nd în vedere combaterea c(t mai

     precoce a acestora, în cazul unor simptome de boală prezentarea la un cabinet medicalsau la un cadru medical calificat! nicidecum tratarea prin metode empirice sau cu a)utorul

    unor persoane neavizate în acest domeniu! cunoaşterea regulilor de alimentaţie raţională

    şi respectarea acestora! pe c(t posibil! cunoaşterea şi punerea în aplicaţie a metodelor de

    călire şi păstrare a rezistenţei organismului de la cea mai fragedă v(rstă şi pe toată durata

    vieţii.

    -iaţa trebuie păstrată deci aşa cum ne+a fost hărăzită cu toate calităţile ei şi încerc(nd să

    depăşim greutăţile şi defectele ce pot apare pe parcursul acesteia! cunosc(ndu+i binecaracteristicile.

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    5/48

    CAPITOLUL IANATOMIA 0l FI1IOLOGIA PANCREASULUI

    I2. ANATOMIA PANCREASULUI

    Pancreasul! glandă ane'ă a tubului digetiv! este aşezat în partea profundă a cavităţii

    abdominale! înaintea coloanei lombare şi începutul stomacului! între duoden şi splină.

    iind traversat de rădăcina mezocolonului transvers! el este situat în ambele

    compartimente ale cavităţii abdominale! cea mai mare parte răm(n(nd însă în eta)ulsupramezocolic.

    /mpreună cu ficatul! pancreasul s+a dezvoltat din peretele duodenului şi neav(nd loc în

    acest perete! a luat în cursul dezvoltării un drum propriu în )urul duodenului. 0ocul de deschidere

    a celor două conducte e'cretoare 1canalul 2irsung şi canalul hepatocoledoc3 arată punctul de

    unde au migrat mugurii embrionari! hepatic şi pancreatic.

    Prin situaţia lui topografică! pancreasul este un organ cu mobilitate redusă. 4l este fi'at

     prin peritoneul parietal posterior care+l acoperă pe faţa sa anterioară! prin legăturile pe care le are

    cu duodenul 1conductul său e'cretor3 şi prin pediculii vasculari.

    I2.2. Con3i$u%a4ie e5te%n6 i %a7o%tu%iș

    Pancreasul are o formă alungită asemănătoare literei "5". 4l se compune din mai multe

     porţiuni şi anume capul! g(tul sau colul şi coada.

    Ca7ul  pancreasului reprezintă e'tremitatea dreaptă a glandei! aşezată în scobitura

     potcoavei duaodenale. 4l are o faţă anterioară! o faţă posterioară şi o circumferinţă. aţa

    anterioară este traversată de rădăcina mezocolonului transvers. Colul pancreasului face trecerea între cap şi corp. 4l are un şanţ superior! numit şanţul

    duodenal şi un şanţ inferior! numit şanţul sau incizura mezenterică prin care trec vasele

    mezenterice superioare. Coa!a pancreasului este mobilă! fiind cuprinsă într+o formaţiune peritoneală! numită

    ligamentul pancreaticosplenic. #ceastă porţiune prelungeşte corpul pancreasului spre

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    6/48

    st(nga p(nă la splină şi rinichiul st(ng. Prin aşezarea lui orizontală! faţa posterioară a

     pancreasului vine în raport! de la dreapta la st(nga! cu următoarele formaţiuni anatomice

    mai importante: canalul coledoc! aorta şi vena cavă inferioară! vena portă şi artera

    mezenterică superioară! artera şi vena splenică.

    Fi$2. 8 Lo"ali)a%ea 7an"%easuluiI2.2, St%u"tu%6 inte%n6

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    7/48

    Pancreasul este alcătuit din două tipuri de ţesuturi: un ţesut care asigură secreţia internă a

    glandei! numit pancreasul endocrin şi un ţesut care asigură secreţia e'ocrină! numit pancreasul

    e'ocrin.

    Pancreasul endocrin este alcătuit din nişte insule de celule cu structură de glandă

    endocrină răsp(ndite în interiorul lobulilor pancreasului e'ocrin! numite insulele lui 0angerhans.

    #ceste insule sunt alcătuite din cordoane celulare care se anastomozează form(nd o reţea! în

    ochiurile căreia se găsesc capilare sanguine. 6elulele endocrine şi pereţii capilarelor sunt

    susţinuţi de o reţea de reticulină.

    6ordoanele glandulare se compun din două tipuri de celule: a şi p. 6elulele a se găsesc în

    centrul insulei. 4le secretă hormonul numit glucagon! cu rol în metabolismul glucidelor. 6elulele

     p! mai mici şi mai numeroase dec(t celulele a! se găsesc în zona periferică a insulelor şi secretăhormonul numit insulină! cu rol esenţial în metabolismul glucidic. 7nsulele 0angerhans sunt

    separate de ţesutul pancreatic e'ocrin printr+o capsulă con)unctivă foarte fină.

    Fi$2,

    I2, FI1IOLOGIA PANCREASULUI ENDOCRIN

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    8/48

    Pancreasul este o glandă cu secreţie dublă! e'ocrină şi endocrină. Secreţia e'ocrină este

    asigurată de glandele tubuloacinoase! iar cea endocrină de insulele lui 0angerhans. Pancreasul

    endocrin secretă doi hormoni: insulina! elaborată de celulele p şi glucagonul de celulele a.

    Insulina! hormon cu structură polipeptidică! are masa moleculară 8999. 4a

    este atacată de enzimele e'istente în tubul digestiv! fapt pentru care nu poate fi administrată pe

    cale digestivă.

    Principala acţiune a insulinei este aceea de a scădea concentraţia glucozei din s(nge.

    #stfel! ea stimulează funcţia glicogenetică a ficatului! favoriz(nd transformarea glucozei şi a

    altor monozaharide în glicogen! care se depozitează în celulele hepatice. /n acelaşi timp! insulina

    stimulează metabolizarea glucozei p(nă la 69 şi ;9. #cţiunea biologică a insulinei se

    realizează deci tocmai prin aceste efecte şi anume polimerizarea glucozei în glicogen şidescompunerea glucozei p(nă la termenii finali ai metabolismului glucidic. /n afară de efectul

    hipoglicemiant! insulina mai are şi alte acţiuni biologice! ca de e'emplu stimularea sintezei de

     proteine şi grăsimi din ficat.

    Mecanismul de acţiune a insulinei este foarte comple'. Se consideră că acest hormon

    acţionează în primul r(nd asupra membranelor celulare! acceler(nd transportul glucozei şi al

    galactozei din lichidul interstiţial în celule. $e asemenea insulina intervine în transportul altor 

    substanţe! ca de e'emplu! potasiul şi aminoacizii. avorizarea transportului aminoacizilor în

    celule şi al #*

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    9/48

    #cţiunea hiperglicemiantă a glucagonului este similară cu cea a adrenalinei! ea const(nd

    în stimularea procesului de glicogenoliză. =lucagonul stimulează! de asemenea! formarea de

    glucoză din (minoacizi 1gluconeogeneza3. O altă acţiune a acestui hormon constă în aceea că el

    scade ritmul biosintezei acizilor graşi şi îl creşte pe cel al biosintezei corpilor cetonici la nivelul

    celulelor hepatice. *eglarea secreţiei de glucagon se află şi ea sub dependenţa concentraţiei de

    glucoză din s(nge. #stfel! scăderea glucozei din s(nge declanşează secreţia de glucagon.

    Hi7ose"%etia !e insulin6 produce boala numită diabet zaharat! care se caracterizează

     prin creşterea concentraţiei glucozei din s(nge 1hiperglicemie3 şi eliminarea acesteia prin urină

    1glicozurie3. 6orectarea acestor tulburări se poate realiza prin in)ecţii cu soluţii de insulină.

    ;ipersecre ia de insulină! înt(lnită îndeosebi în unele tumori ale insulelor lui 0angerhans!ț

     produce tulburarea numită hiperinsulinism! caracterizată prin scăderea concentraţiei glucozei din

    s(nge şi prin manifestări nervoase care pot merge p(nă la pierderea stării de conştientă! deoarece

    celulele nervoase sunt foarte sensibile la lipsa de glucoză din s(nge.

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    10/48

    CAPITOLUL II

    DIA+ETUL 1AHARAT 9UVENIL

    II2. DEFINI IEȚ

    $iabetul zaharat este o boală cronică! prezumtiv ereditară! const(nd dintr+o anomalie a

    metabolismului hodrocarbonatelor 1 dar i lipidelor i proteinelor în secundar3 caracterizatăș ș

     primar prin incapacitatea utilizării periferice normale a glucozei. $iabetul zaharat al copilului are

    o serie de particularită i care+l deosebesc ca boala sinonimă a adultului i impun tratarea saț șspecială.

    7nciden a diabetlui zaharat la copil este relativ redusă. 0a >!? @ ? A din totalitateaț

    diabeticilor boala debutează sub v(rsta de B8 ani. /n #nglia BA dintre colari au diabet zaharat.ș

    /n S.C.#.! frecven a bolii în intervalul de v(rstă 9+B? ani este de D cazuri E B99.999 popula ieț ț

    generală de aceea i v(rstă, în fiecare an sunt înregistra i apro'imativ BB.999 de noi cazuri deș ț

    diabet zaharat la copil. 0a adul i! comparativ! frecven a este de F cazuriE B99.999 locuitori.ț ț

    II2, CLASIFICAREA TIPURILOR DE DIA+ET 1AHARAT LA COPIL IȘ

    ADOLESCENT

    II2,2. ETIOLOGIE

    6auza primară a diabetului zaharat este necunoscută: se cunoa te doar faptl căș

    manifestările bolii se datoresc unei acivită i insulinice inadecvate 1 fie că e'istă sau nu secre ieț ț

    diminuată de insulină3. /n general! diabetul zaharat la copil este insulinopriv.

    Clasi3i"a%ea ti7u%ilo% !e !ia'et )a*a%at #ntlnite la "o7il i a!oles"entș

    B.  Diabetul zaharat insulinodependent  1 G7PC0 B3

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    11/48

    1tipul )uvenilH în vechile clasificări3

    • Simptome tipice : poliurie! polidipsie! scădere ponderală! tulburări de con tien ă,ș ț• =lucozurie! cetonurie,

    • =licemie I 99 mgE dl! într+o probă luată înt(mplător,• Prezen a de anticorpi anticelule insulare pancreatice la J din bolnavii noi interna i.ț ț

    .  Diabetul zaharat noninsulinodependent  1 G7PC0 31 tipul adultH! tipul grasH în vechile clasificări3

    • =licemie a )eun I BD9 mgE dl în plasmă 1I B9 mgEdl în s(nge venos integral! I

    B9 mgE dl în s(nge capilar3,• =licemia la ore @ i o valoarea intermediară + I 99 mgEdl la testul de încărcareș

    orală cu glucoză 1 B!K? gELg p(nă la ma'imum K? g glucoză administrată per os3,• 6riteriile de mai sus trebuie întrunite mai mult de o singură data i în absen aș ț

    factorilor precipitan i 1 afec iune acută intercurentă! perioadă de subalimenta ie deț ț ț

    scurtă sau lungă durată3.

    Fi$2 ;

    3. Alte tipuri de diabet zaharat manifest 

    • Se înt(lnesc criteriile caracteristice tipului B sau asociate însă cu :

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    12/48

    + Cnele sindroame genetice,+ Gratament medicamentos,+ oală pancreatică,+ #lte cauze cunoscute că pot produce o leziune pancratică.

    D. Toleran a modificată pentru încărcarea orală cu glucozăț    1 diabetul chimicH înclasificările vechi3

    • =licemie a )eun I BD9 mgEdl,• =licemie la h I BD9 mgE dl la testul de încărcare orală cu glucoză.

    ?.  Diabetul gesta ional ț   : sau mai multe criterii de mai )os prezente în cursul sarcinii:• =licemie a )eun I B9? mgEdl,• =licemie la testul de încărcare orală cu glucoză:

    + 0a B h I BF9 mgEdl,

    + 0a h I B8? mgEdl,+ 0a > h I BD? mgEdl.

    8. Copii i adolescen i cu risc crescut ș ț   1 prediabetH în vechile clasificări3a3 #nomalii anterioare ale toleran ei la glucoză:ț

    • Gest de toleran ă la glucoză normal în prezent dar av(nd :ț+ Cn test anormal anterior,+ ;iperglicemie spontană anterior,+ 6riterii pentru diabet gesta ional anterior.ț

     b3 #nomalii poten iale ale toleran ei la glucoză:ț ț•

    *isc genetic crescut 1 e'.: gemeni univitelini! din care unul are diabet zaharat3,• $emonstrarea prezen ei anticorpilor anticelule insulare pancreatice.ț

    II2,2, MECANISME PATOGENICE

    /n ultimii ani se desprinde tot mai clar concluzia că o varietate de sindroame sunt

    cuprinse sub denumirea de diabet zaharat i că acestea diferă prin modul de transmisie geneticăș

    iEsau manifestările clinice.ș

    $enumirea de diabet zaharat include! în prezent! stările hiperglicemice caracterizate prin:

    a3 6aracterul primarH 1 în sensul apari iei relativ independente fa ă de o cauză anume aț ț

    stării hiperglicemice3,

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    13/48

     b3 4'isten a unor anomalii metabolice caracteristice interes(nd! în special metabolismulț

    hidrocarbonatelor! induse hormonal,c3 4'isten a unor leziuni vasculare demonstrabile electromicroscopic,țd3 #pari ia unor complica ii caracteristice pe termen lung 1 complica ii circulatorii!ț ț ț

    retinopatia diabetică! nefropatia diabetică! neuropatia diabeticp .a.3șPatogenic sunt implica i cu tot mai multe argumente doi factori :ț

       Factorul genetic. 7mplicarea factorului genetic este legată de demonstrarea unei agregări

    familiale a diabetului zaharat. Studiile actuale demonstrează o probabilă heterogenecitate

    genetică a diabetului zaharat: fenotipuri diabetice similare pot fi date de diverse genotipuri

    Fi$2

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    14/48

    Date 7%i(in! 7ato$enia !ia'etului )a*a%at

    6auză primară 1 necunoscută! boală cu mecanisme ereditareN3

    Secre ie scăzutățde insulină la nivelulcelulelor @ 

     pancreatice

    4'isten a de anticorpiț

    circulan i antiinsulinici!țcare blochează func ionalținsulina.

    4'isten a unor blocan iț țneanticorpici 1antagoni ti3șai insulinei în cantitatecrescută de circula ie.ț

    #ctivare deficitară a

    insulinei 7nterven ia unor factorițîncă nepreciza i! carețduc la degradare

    crescută a insulinei.

    6antitatea normală de insulină în circula ieț

     6antitate insuficientă

    de insulină în circula ie.ț

      6antitate indificientă

    de insulină în circula ieț

    #ctivitate insulincă inadecvată caracteristica principală s diabetului zaharat

    Gulburările bichimice i manifestările clinice caracteristice ale boliiș

    /n stadiul totalH al diabetului zaharat la copil! celulele @pancreatice î i pierd granula iile! iar insulina nu mai este detactabilă în ser!ș ț

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    15/48

    Studii e'perimentale sugerează că insulina se găse te în circula ie at(t în form activă! c(t i inactivă, în stadiul de diabet par ialH laș ț ș ț

    copil celulele @pancreatice con in granula ii normale în ceea ce prive te colorabilitatea i în număr normal , insulinemia este normalăț ț ș ș

    în acest stadiu! ceea ce sugerează e'isten a unui defect de activare a insulinei.ț

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    16/48

    II2; FI1IOPATOLOGIE

    /n consecin a activită ii insulinice inadecvate se produc tulburări metaboliceț ț

    comple'e! caracterizate primar prin incapacitatea utilizării periferice normale a glucozei.

    Principalele modificări fiziopatologice în diabetul zaharat al copilului sunt :

    #. Hi7e%$li"eia. $atorită deficitului insulinic se produc : scăderea pătrunderii glucozei în

    esături! scăderea sintezei de glicogen hepatic! cre terea gluconeogenezei din aminoacizi. Goateț ș

    aceste perturbări ale metabolismului hidrocarbonatelor au drept consecin ă hiperglicemia.ț

    . Cetoneia. Scăderea producerii de energie tisulară în consecin a utilizării perifericeț

    deficitare a glucozei este compensată prin intensificarea folosirii acizilor gra i i în metabolismulș ș

    energetic tisular, o cantitate crescuta de acetil+coenzimă # sunt convertite în cetone : se observă o

    cre tere a produc iei de cetone, în aceste condi ii se depă esc posibilită ile esuturilor corporale!ș ț ț ș ț ț

    în primul r(nd a mu chilor scheletici! de a utiliza cetonele ca sursă de energie. $ezechilibrulș

     produce în metabolismul corpilor cetonici e'plică cre terea corpilor cetonici în s(nge i apari iaș ș ț

    lor în cantitate crescută în urină 1 cetonemia i cetonuria3.ș

    6. A"i!o)a =a"i!eia> eta'oli"6. 6etonemia duce la o consumare a tamponului

     bicarbonat din s(nge. 4'cesul de cetoacizi i scăderea tamponului bicarbonat din s(nge suntș

    responsabile de producerea acidozei metabolice.

    D2 Pie%!e%i "%es"ute !e a76 i ele"%toli i : !es*i!%ata%ea a"ut62ș ț ;iperglicemia reprezintăo cauză de diureză osmotică! consecutiv căreia se pierd prin urină cantită i crescute de apă iț ș

    electroli i. $e asemenea! eliminarea crescută a sodiului sub formă de sare de sodiu acetoneiț

    contribuie la deficitul acestui ion în acidocetoza diabetică. Gipul de deshidratare realizat în

    acidocetoza diabetică este particular : deshidratare hipertonă ! dar cu hiponatremie.

    4. Gli"u)o%ia. 4'cesul de glucoză în s(nge 1 valori de peste BQ9 mgA3 depă e te pragulș ș

    renal pentru glucoză, în aceste condi ii apare glicozuria.ț

    Modificările metabolice concomitente sunt reprezentate de :

    + Scăderea formării trigliceridelor i cre terea mobilizării acizilor gra i liberi 1#=03 laș ș ș

    nivelul esutului adipos periferic.ț

    + Scăderea sintezei de proteine i cre terea utilizării aminoacizilor pentru gluconeogenezăș ș

    la nivelul ficatului, tulburările metabolismului proteic e'plică tulburările de cre tere somatică iș ș

    ca e'ia înt(lnită în diabetul zaharat )uvenil decompensat,ș

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    17/48

    + Gulburarea interrela iei metabolice între proteine i hidrocarbonate duce la perturbareaț ș

    sintezei de mucopolizaharide i la anomalii ale esutului con)unctiv! în special vascular. #ceastaș ț

    e'plică anomaliile vasculare prezente ! e drept cu o frecven ă mai mică în diabetul zaharat alț

    copilului! la nivelul vaselor mici îndeosebi.

    II2< EVOLU IA NATURALĂ A DIA+ETULUI 9UVENILȚ

      Studiile privind evolu ia natirală a diabetului zaharat la copil au permis o mai bunăț

    în elegere a bolii i aplicarea unei terapeutici mai adecvate. Stadializarea diabetului zaharatț ș

     )uvenil cunoa te următoarele etape:ș

    I2 P%e!ia'etul

    4ste perioada de via ă cuprinsă de la na tere p(nă în momentul în care pot fiț ș

    demonstrate primele tulburări ale metabolismului hidrocarbonatelor. 4'istă tulburări: activitate

    insulinică crescută a serului! nivelul crescut de antagoni ti în s(nge. /n acest stadiu diabetul esteș

    total asimptomatic! iar mi)loacele obi nuite de diagnostic de laborator al unei stări diabeticeș

    1 glicemia a )eun! testul de încărcare de glucoză! testul hiperglicemiei provocate cu cortizon3 dau

    rela ii normale. $e subliniat că încă în acest stadiu pot apare de)a modificările vasculareț

    caracteristice. Poate dura luni sau ani de zile.

    II2 Dia'etul su'"lini"6onstituie perioada următoare! în care metabolismul hidrocarbonatelor poate fi

    temporar anormal în prezen a infec iilor acute sau a altor situa ii stress @ ante 1 interven iiț ț ț ț

    chirurgicale! traumatisme3. Poate e'ista hiperglicemie i glucozurie în cursul unei perioade deș

    stress, de asemenea testul de toleran ă cu glucoză poate fi pozitiv în această perioadă.ț

    Modificările descriese mai sus sunt însă rapid reversibile spontan.

    III2 Dia'etul latent

    /n evolu ia diabetului zaharat infantil! diabetul latent constituie stadiul următor în careț

    dereglarea metabolismului hidrocarbonatelor se manifestă prin apari ia de glicemii crescuteț

     postprandial cu apari ia glicuzoriei. Pot apărea! de asemenea! episoade hipoglicemiceț

     postprandiale manifestate clinic 1 paloare! an'ietate! tremurături! senza ia de foame imperioasă!ț

    transpira ii abundente! slăbciune3. Gestul de încărcare cu glucoză este patologic, glicemia a )eunț

    este însă normală . $urata obi nuită a acestei stadiu este de zile @ luni.ș

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    18/48

    IV2 Dia'etul "lini" ani3est

    $ebutul diabetului zaharat la copil este în general brusc i tranza ia de la stadiul latentș ț

    spre cel clinic manifest este frecvent precipitată de un stress 1infec ie acută! stress emo ional etc.3ț ț

    Manifestările clinice ale diabetului manifest i modificările de laborator caracteristice vor fiș

    discutate la tabloul clinic. #ceastă perioadă are două subdiviziuni :

    a3 $iabetul par ialH ! cu o durată cuprinsă între luni i ani! caracterizat printr+o maiț ș

    mare stabilitate a tabloului clinic 1 cu e'cep ia episodului inaugural! tendin a deț ț

    hiperglicemie i cetoză mai redusă3 i prin faptul că organismul reac ionează ca i cum ar ș ș ț ș

    e'ista secre ie endogenă de insulină 1 necesar de insulină e'ogenă relativ stabil! în )ur deț

    9!? u.ELg3 în general mai scăzut ca în etapa următoare! cu e'cep ia acidocetozei ini iale.ț ț b3 $iabetul totalH în continuare! caracterizat prin insulino+labilitate! frecven a mai mare deț

    apari ie a hiperglicemmiei i acidocetozei! necesar de insulină e'ogenă crescut! secre iaț ș țendogenă fiind foarte scăzută sau nulă.

    II2? CLINICA DIA+ETULUI 1AHARAT AL COPILULUI2 MODALITĂ I IȚ Ș

    SIMPTOME DE DE+UT

    Problema depistării precoce a diabetului zaharat este foarte importantă la copil i seș

    loveste înca de numeroase dificultă i. $atele unui studiu pe un număr mare de cazuri eviden iazăț ț

    faptul că la apro'imativ D?A din copii diagnosticul se pune numai dupa ce s+au instalat precoma

    sau coma diabetică i că procenta)ul de depistare tardivă este cu at(t mai mare cu c(t v(rstaș

    copilului este mai mică 1 8> A pentru debut între B @ ani3. $e asemenea! mortalitatea este

    mare în diabetul zaharat la copil prin complica iile stadiului ini ial al bolii: B?A din mortalitateaț ț

    copilului diabetic e dată de complica iile ini iale. $iagnosticul bolii la copil este îngreunat înț ț

     bună măsură de faptul că manifestările la debut sunt diferite de cele de la adult.

    /ntr+un studiu de 8QD de cazuri ! StruRe găse te > modalită i relativ tipice de debut aleș ț

    diabetului zaharat la copil :

    a3 Ti7ul @%a7i!”2 7nteresează în special! dar nu e'lusiv! v(rsta de copil mic. recven aț

    înregistrată a fost de D A. 4volu ia debutului este deosebit de rapidă : in D+ >8 de ore se a)ungeț

    la comă diabetică. 4'sicoza se instalează rapid! fără vărsături sau diaree, tulburările de con tiin aș ț

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    19/48

    stau pe primul plan. Setea i durerile abdominale se înt(lnesc la )umătate dintre bolnavi, poliuriaș

    nu este remarcată adesea.

    '> Ti7ul @inte%e!ia%”2 4ste cel mai frecvent la copil 1modalitate de debut pentru QF!K A

    cazuri3. $e la apari ia primelor semne clinice p(nă la stabilirea diagnosticului trec! de obicei! +Dț

     p(nă la 8+Q săptăm(ni. /n acest înterval de timp! se înregistrează simptomele tipice: polidipsia!

     poliuria! scăderea ponderală! scăderea capacită ii de efort : astenie pierderea capacită ii deț ț

    concentrare.

    c3 Ti7ul @7%elun$it” 1 lent3. 4ste relativ rar : 8!>A din cazuri. 4ste înt(lnit în special la

    copiii mai mari si adolescen i 1debut în a doua decadă de via ă3. 4volu ie semnelor clinice p(năț ț ț

    în momentul instalării tabloului tipic este prelungită: >+8 luni p(nă la B+ ani. Semnele

    caracteristice sunt : setea i poliuria! ini ial pu in manifeste! accentu(ndu+se progresiv, seș ț ț

    notează slăbire progresivă. Scăderea capacită ii de efort! ca i foamea i inapeten a suntț ș ș ț

    următoarele simptome cu frecven ă.

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    20/48

    II2/2, SEMNELE DE LA+ORATOR CARACTERISTICE

    Sunt reprezentate de :

    a3 Gestele ce demonstrează incapacitatea metabolizării adecvate i eficiente aleș

    hidrocarbonatelor. 4le au valoare deosebită! în special în stadiile precoce ale bolii!

    folosirea lor fiind utilă ca test screening în cazur intite pentru diagnosticarea diabetuluiț

    latent sau subclinic asimptomatic. b3 $emonstrarea prezen ei de glucoză în urină. 4ste un test util în stadiul de diabet clinicț

    manifest, nu este adecvat pentru screening în colectivită i! depist(nd doar cazurile cuț

    debut prelungit! care sunt rare la copil.c3 $ozarea glicemiei a )eun! de asemenea utilă în stadiul de diabet clinic manifest.

    C%ite%iile !e !ia$nosti" #n !ia'etul )a*a%at la "o7il

    B. Sene "lini"e "a%a"te%isti"e:• P%e"oa sau "oa #nso ite !e sen !e !es*i!%ata%e e5t%a"elula%6 7oli7neeț

    a"i!oti"6 sene "lini"e !e "eto)6• Poli7neea a"i!oti"6 i senele "lini"e !e "eto)6ș• Poli!i7sia 7oliu%ia 7oli3a$ia = la "o7il 7oate e5ista i ano%e5ieB> s"6!e%eaș

    7on!e%al6. E5aene !e la'o%ato% "a%a"te%isti"e :

    • Testele "e !eonst%ea)6 in"a7a"itatea eta'oli)6%ii a!e"(ate i e3i"iente aș

    *i!%o"a%'onatelo% : testul !e #n"6%"a%e "u $lu"o)6 testul !e #n"6%"a%e "u

    $lu"o)6 i "o%ti)on2ș+ S7e"i3i"itate a%e #n!eose'i #n sta!iile 7%e"o"e+ In!i"ate "a teste S"%eenin$ #n !ia$nosti"ul !ia'etului 7%e"lini" latent

    i su'"lini" asi7toati" #n "a)u%i intite:ș ța> Co7ii 76%in ilo% !ia'eti"iț

     b3 Geeni uni(itelini !int%e "a%e unul a%e !ia'et )a*a%atc3 O%i !e "te o%i e5ist6 ani3est6%i "lini"e "a%e %i!i"6

    sus7i"iunea !i'etului )a*a%at!> La "ei la "a%e se !e7istea)6 o"a)ional "u o"a)iua unui st%ess

    $li"u)o%ie sisau *i7e%$li"eie• Gli"u)o%ia = nu este a!e"(at6 7ent%u s"%eenin$>• Gli"eia a &eun = *i7e%$li"eia a &eun e 7%e)entat6 !e aseenea !oa% #n

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    21/48

    sta!iile ta%!i(e>

    II2 DIA+ETUL 1AHARAT TRAN1ITORIU N PERIOADA NEONATALĂ

    6aracteristica esen ială a acestei forme! o constituie vindecarea spontană i definitivă!ț ș

    după un timp de evolu ie de săptăm(ni sau luni! în care sunt realizate toate criteriile de diagnosticț

    al unui diabet zaharat grav: hiperglicemie! glucozurie! poliurie! deshidratare! febră! acidoză

    metabolică! răspuns favorabil la insulină. 6a particulaitate a acestei forme ! se notează cetonemia

    fără cetonurie! sau cu cetonurie minimă. $ebutul are loc e obicei în primele 8 săptăm(ni de via ă!ț

    frecvent la copii dismaturi. $ebutul poate fi brutal i în absen a administrării de insulină boalaș ț

     poate antrena moartea prin deshidratare i acidoză! sau poate determina leziuni cerebraleș

    ireversibile. Cneori debutul este precedat de hipoglicemie neonatală.7nfec iile nu par de a avea un rol precis în determinismul diabetului zaharat tranzitoriuț

    neonatal. Gratamentul este acela al oricărui copil cu diabet cu două precau ii particulare : evitareaț

    riscului de hipoglicemie indusă terapeutic i administrării inutile i periculoase de insulină !ș ș

    dincolo de momentul vindecării spontane. Merită subliniat de asemenea faptul că un diabet

    veritabil poate debuta în perioada neonatală ! distinc ia acestuia fa ă de forma tranzitorie anterior ț ț

    descrisă! nefiind însă posibilă dac(t prin urmărirea în timp al copilului.

    II2 TRATAMENT

    II22. T%ataentul ini ialț

    Odată confirmat diagnosticul de diabet zaharat! tratamentul trebuie instituit deîndată.

    $atele ini iale necesare conducerii tratamentului sunt: glicemia, cetonemia 1 seț

    corelează cel mai bine cu prognosticul imediat i este cel mai bun mi)loc de evaluare aș

    răspunsului la tratament în primele ore ale acestuia3, glicozuria i cetonuria, echilibrul acido @ ș

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    22/48

     bazic 1 micrometoda #strup sau determinarea rezevei alcaline3, ionograma sanguină, e'amenele

     bacteriologice i alte e'amene complementare necesare depistării unei infec ii 1 infec ia este celș ț ț

    mai frecvent agent precipitant al decompensării metabolice în diabetul zaharat al copilului, ca

    localizare : infec iile respiratorii superioare! pneumonia! infec iile tractului urinar! otitele @ suntț ț

    cele mai frecvent înt(lnite. $e notat însă că o hiperleucocitoză de 9.999 @ >9.999Emm> poate fi

    înt(lnită i în absen a infec iei în acidocetoză diabetică3.ș ț ț

    Studiile ulterioare necesare evaluării complete a bolnavului diabetic includ:

    determinarea lipemiei, determinarea colesterolemiei, determinarea calcemiei i fosfatemiei.ș

    Gerapia ini ială depinde de gradul de severitate a bolii în momentul diagnosticării. $inț

     punct de vedere al severită ii se disting patru grade:ț

    a3 6azurile prezent(nd în momentul internării comă diabetică! oc! acidocetoză gravă,ș

     b3 6azurile prezent(nd acidocetoză diabetică ini ial,țc3 6azurile prezent(nd glicozurie i cetonurie în momentul diagnosticării,șd3 6azurile ce au doar glicuzurie în momentul internării.

    A2 T%ataentul ini ial al "a)u%ilo% u oa%eț ș$acă bolnavul prezintă în momentul internării doar glicozurie! este indicat un

    regim dietetic i administrarea de insulină cristalină în D prize zilnice 1 ănainte de pr(nzurileș

    importante i o priză seara la ora 3. Monitorizarea se face str(ng(nd urinele între pr(nzuri! întreș

    ultimul pr(nz i ora i în cursul nop ii ! determin(nd glicozuria i test(nd pentru cetonurie.ș ș ț ș

    +2 T%ataentul ini ial al "a)u%ilo% se(e%eț

    7nclude tratamentul acidocetozei @ diabetice i a comei acidobazice. 4'istă numeroaseș

    scheme terapeutice, preferăm pe aceea care ne+a dat bune rezultate în practică : schema 0estradet

    modernizată. Principiile de tratament ale acidocetozei diabetice sunt men ionate în tabelul de maiț

     )os:

    P%in"i7ii !e t%ataent ale a"i!o"eto)ei !ia'eti"e

    .2 T%ataentul "u insulin6 #n !o)e a%i 7ent%u a 7%o!u"e t%ans7o%tul $lu"o)ei s7%e

    "elule a "o%e"ta eta'olisul "elula% i a 3%na "eto)aș,2 Co%e"ta%ea a"i!o)ei eta'oli"e;2 A!inist%a%ea !e li"*i!e i ele"t%oli i #n "antit6 i su3i"iente 7ent%u a "o%e"taș ț ț

    !es*i!%ata%ea

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    23/48

    • Gratamentul de atac se face numai cu insulină cristalină.• 6ăile de administrare cele mai indicate sunt:

    a3 7ntravenos! în caz de oc. $ebutul ac iunii este instantaneu! iar v(rful ac iuniiș ț ț

    insulinice în prima oră. O propor ie considerabilă este e'cretată în urină fără a e'ercita un efectț

     biologic. b3 7ntramuscular! în toate situa iile în care nu e'istă ini ial oc. $ebutul ac iunii esteț ț ș ț

    la cca U oră din momentul in)ectării! iar v(rful ac iunii la B U + oe. 4ste mult mai constantăț

    dec(t în cazul administrării subcutanate.

    c3 Subcutanat. Proprietă ile farmacodinamice asemănătoare! rata absorb iei mult maiț ț

    variabilă.

    B. 6onduita ini ială constă în aprecierea: greută ii corporale! gravită ii deshidratării acute!ț ț ț

    stării hemodinamice1 puls ! tensiune arterială! circula ie periferică3 i a stării de con ien ă. Seț ș ș ț

    recoltează probe de s(nge venos i capilar necesar determinărilor de laborator ini iale! seș ț

    instalează un sistem e'tern de colectare a urinilor 1 evit(nd sonda)ul vezical care are un risc de

    suprinfec ie crescută la diabetici3 i se instituie perfuzie endovenoasă pentru ini ierea terapieiț ș ț

    lichidiene.

    $e men ionat că în toate cazurile se începe i tratamentul antiinfiec ios 1 antibioterapie!ț ș ț

    viz(nd acoperirea spectrului patogenilor posibili! duă criteriile e'puse la antibioterapie stările

    grave la copil3.

    . Măsuri de tratament în primele D de ore:a3 Gratamentul ocului! în toate cazurile în care e'istă! prin administrarea intravenoasă deș

    înlocuri de plasmă! în cantitate totală de 9mlELg! primele cantitî i cu seringa sub presiune! apoiț

    în perfuzie endovenoasă rapidă! sub controlul principalellor parametri hemodinamici 1 puls!

    tensiune arterială! circula ie periferică3.ț

     b3 Gerapia lichidiană. /n primele @ D ore se administrează apro'imativ ?9mlELg 1 ceea ce

    corespunde în medie la U din pierderile estimate.

      6antită ile de lichide pot fi crescute în acest interval! în func ie de diureză! evolu ia curbeiț ț ț

     ponderale i a semnelor de deshidratare:ș

    + $upă BQ+D ore ! se poate relua i administrarea de lichide per os! sub formă de lichideș

     bogate în hidrocarbonate,

    + #dministrarea de lichide în perfuzie endovenoasă se opre te! în general! după D @ >8 deș

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    24/48

    ore.

    c3 7nsulinoterapia. Gerapia acidocetozei diabetice se începe cu insulină cristalină. $oză

    ini ială de insulină cristalină este de B u ELg! administrată U i.v. i U i.m. sau s.c.. 0a B oră i ț ș ș

    ore de la ini ierea terapiei se administrează doze de U uELg insulină cristalină i.m. sau s.c. $upăț

     primele D ore de terapie! se fac doze de V uELg insulină cristalină la interval de > ore! p(nă la

    momentul dispari iei cetozei 1 care se realizează în medie după Q+B8 ore de la începerea terapiei3.ț

    /n continuare ! se administrează doze de BE? u @ BE8 uELg de insulină cristalină! în func ie i deț ș

    evolu ia glicemiei i glicozuriei în a BQ+a i a D+a oră de tratament.ț ș ș

    d3 Monitorizarea terapiei în primele D de ore:+ =licemie i cetonurie se determină orar p(nă ce dispare cetonemia 1obi nuită după Q+B8ș ș

    ore de la începutul tratamentului3,

    + $upă dispari ia cetozei! glicemia i glicuzoria se dozează la inarvale de D ore,ț ș+ 0a finalul primelor D de ore de tratament se repetă un bilan complet de laborator ț

    1glicemie! glicozurie! cetonemie! cetonurie! #strup sau rezervă alcalină! ionogramă! uree

    sanguină3.

    e3 Perfuzia continuă a unor doze mici de insulină cristalină în tratamentul acidocetozei

    diabetice la copil. Gratamentul acidocetozei diabetice necesită administrarea de cantită iț

    adecvate de insulină cristalină parenteral @ acesta este un aspect căruia to i speciali tii în boli deș ș

    nutri ie în domeniul pediatriei sunt d acord.

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    25/48

    /n ultimii ani s+a demonstrat că utilizarea unor doze mici de insulină cristalină în perfuzie

    endovenoasă continuă în tratamentul acidocetozei diabetice dă rezultate bune! limit(nd riscurile

    complica iilor imediate, acest regim terapeutic a fost ulterior testat i în practica pediatrică.ț ș

      /nfă i ăm în următorul tabel principalele aspecte ale unui protocol terapeutic folosindț ș

    doze mici de insulină cristalină în perfuzie endovenoasă continuă în tratamentul acidocetozei

    diabetice la copil1după Martin i Martin BFK83.ș

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    26/48

    S"*e6 !e t%ataent a a"i!o"eto)ei !ia'eti"e la "o7il 3olosin! !o)e i"i!e insulin6 "%istalin6 #n 7e%3u)ie en!o(enoas6 "ontinu6

    Te%a7ie *i!%oele"t%oliti"6 Re$i !e insulin6 "%istalin6 Alte i&loa"e te%a7euti"e Monito%i)a%ePrima

    zi +

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    27/48

    douazi

    + *eluarea alimenta iei oraleț +#dministrarea de insulinăcristalină s.c.

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    28/48

    Studiile efectuate au demonstrat eficacitatea acestui regim terapeutic! ca i realitateaș

    ob inerii unor niveluri ale insulinemiei în intervalul fiziologic de reglare 1 de ordinul aceloraț

    înregistrate la copii normali în cursul testului de încărcare orală cu glucoză3. 4'istă indica ii căț

    variantele acestui regim terapeutic sunt utile i în tratamentul diabetului zaharat )uvenil instabilș

    sau refractar la tratament 1necesit(nd doze mai mari de uELgEzi de insulină cu durată

    intermediară de ac iune3 i în echilibrarea din perioada pre+ i postoperatorie la diabetici.ț ș ș

    II22, T%ataentul !u76 7%iele ,< !e o%e

    A2 T%ataentul a"i!o"eto)ei !ia'eti"e #n )iua a ,a !e la ini ie%ea te%a7iei2țB. $ieta . Se reia alimenta ia per os! la acelea i ore ca la mesele obi nuite 1 orele K! B>! BF @ ț ș ș

    9 ! seara la culcare + orele 3.6ompoz ia calorică a dietei se stabile te conform unor formule simple.ț ș

    Gotal caloriiED ore Y B999 ' v(rsta 1ani3

    6aloriiELgEzi Y F9 @ > ' v(rsta 1ani3

    6ompozi ia în principii nutritive a dietei copilului cu diabet zaharat este următoarea:ț

    BE8 din caloriile dietei se ob in din proteine,ț

    BE din caloriile dietei se ob in lipide,ț

    BE> din calorii se ob in din hidrocarbonate.ț*eparti ia caloriilor pe pr(nzuri va fi : V din calorii la masa de diminea ă! U din calorii laț ț

     pr(nz! BEQ din calorii la masa de seară i BEQ in calorii seara la culcare.ș

    . Gerapia insulinică. /n ziua a +a de tratament se administrează în continuare insulină

    cristalină . Se indică D prize în D de ore 1 cu B? minute înainte de pr(nzurile importante i oș

     priză la ora B:D?3. $ozele de administrat la fiacare priză se calculează astfel:

    ? u. de insulină cristalină pentru fiecare la testarea glicuzoriei! la care se adaugă ? u.

     pentru cetoză sau B9 u. pentru cetoză 1reac ia calitativă în urină3.ț

    >. Monitorizarea terapiei în ziua a doua. Se apreciză glicuzoria i cetonuria în perioadeleș

    dintre pr(nzuri! înainte de ora i în cursul nop ii.ș ț

    +2 T%ataentul a"i!o"eto)ei !ia'eti"e #n )iua a ;a !e la ini ie%ea te%a7iei2țB. $ieta este cea din ziua precedentă.. 7nsulinoterapie. $in ziua a >+a este recomandabilă trecerea la regimul de o singură priză

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    29/48

    zilnică! folosind o mi'tură de insulină cristalină i insulină cu ac iune intermediară. Obiectivulș ț

    terapiei insulinice devine acum men inerea bolnavului la acel nivel minim de hiperglicemie iț ș

    glicozurie compatibilă cu o via ă normală i asigur(nd cea mai mare libertate fa ă de reac iileț ș ț ț

    hipoglicemice ce se pot atribui tratamentului. Ori! acst obiectiv se realizează cel mai bine cu

    acest regim de insulină. $oza medie este de uELgEzi, raportul insulină cristalină este de V!

    administrarea se face subcutanat! în aceea i seringă. Momentul administrării este ora K. 7nsulinaș

    cristalină intră în ac iune apro'imativ la U oră din momentul in)ec iei! atinge ma'imum deț ț

    activitate la U distan ă între pr(nzurile de la ora K i B> i activitatea ei scade p(nă la dispari ieț ș ș ț

    către ora B>. 7nsulina cu ac iune intermediară din mi'tură intră în ac iune progresiv ! atingeț ț

    niveluri bune de ac iune la ora B>! cu ma'imum între orele B8 i BK! men ine niveluri bune la oraț ș ț

    ! scade după miezul nop ii! ating(nd valori nule de ac iune la ora K a zilei următoare.ț ț

    >. Monitorizarea. Gerapia se conduce apreciind starea copilului i doz(nd glicozuria înș

    urinele recoltate pe perioadele: K @ B>! B> +BF, BF @ ! @ K.

    C2 T%ataentul a"i!o"eto)ei !ia'eti"e #n inte%(alul )iua a +a! cu eventualeleț

    corec ii necesare. Se ob ine un control adecvat al metabolismului hidrocarbonatelor c(ndț ț

    glicuzoria este sub ? A din totalul caloriilor ingerate i e'celent sub !? A din totalul caloriilor ș

    ingerate! fără apari ia fenimenelor de hipoglicemie.ț

    6orec iile necesare constau în :ț

    + 6re terea sau scăderea cu p(nă la B9 A ma'imum din doza anterioară de insulină în cazș

    de depă irea i respectiv scăderea alarmantă a glicozuriei de siguran ăH,ș ș ț

    + $acă glicozuria este crescută considerabil în prizele de urină între orele i K ale zileiș

    următoare! este necesară a doua priză de insulină înainte de masa de la ora B>! de apro'imativ B9

    A din doza zilnică.>. Monitorizarea urmează principiile din ziua a +a! a >+a de terapie.

    Got în acest interval de timp se va duce o muncă intensă educativă cu familia copilului

    diabetic! în vederea pregătirii copilului pentru e'ternare i continuarea tratamentului laș

    domiciliu.

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    30/48

    D. 6riteriile de e'ternare constau în ob inerea :ța3 4chilibrării diabetului zaharat cu regimul de o singură priză zilnică de insulină! sub formă

    de mi'tură,

     b3 Cnui nivel educa ional adecvat al familiei! necesar preluării îngri)irii copilului laț

    domiciliu i asigurarea la domiciuliu a condi iilor materiale necesare pentru continuareaș ț

    tratamentului la domiciliu: mama să aibe seringi de insulină, să fie familiarizată cu principiile

    ac iunii lor, să cunoască doza)ul i efectuarea in)ec iilor de insulină, să cunoască regimul dietetic,ț ș ț

    să cnoască semnele de hipoglicemie i cum pot fi combătute.ș

    c3 Cnui canal de legătură adecvat medic @ familie pentru conducerea tratamentului în

     primele zile după e'ternare.

    D2 T%ataentul "a)u%ilo% u oa%e !e !ia'et )a*a%at !u76 7%ia )i !e t%ataent #n s7italș

    /n cazurile u oare! se poate trece din a +a zi la regimul de insulină mi'tăH într+oșsingură priză, obiectivele i modalită ile de tratament diabetic i monitorizarea bolnavului suntș ț ș

    acelea i ca i în cazurile grave după tratamenul acidocetozei. 0a trecerea de la insulină cristalinăș ș

    la insulină

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    31/48

    Principiile generale ale terapiei de durată sunt:+ Măsurile terapeutice se adresează copilului în totalitate 1 ne interesează i cre tereaș ș

    somatică i dezvoltarea se'uală normală! ca i echilibrul emo ional al copilului i adaptarea saș ș ț ș

    familială i socială3,ș

    + Schema terapeutică trebuie să+ i propună obiective ra ionale i responsable ! să inăș ș ș ț

    seama de specificul fiecărui v(rste i să se bazeze în c(t mai mare măsură pe cooperarea cuș

    familia. Programul optim este de acela care permite copilului o via ă c(t mai apropiată deț

    normal! fără restric ii inutile i traumatizante,ț ș

    + 4duca ia copilului diabetic i a familiei este un aspect terapeutic foarte important înț ș

    tratamentul de durată i trebuie privit ca un proces continuu! pe toată perioada urmăririi de cătreș

     pediatu.

    P%in"i7ii ale !ietei !e !u%at6 #n !ia'etul )a*a%at

    B. Stabilirea regimului caloric i a regimului de hidrocarbonateșGotal caloriiED ore Y B999 calorii B99 ' v(rstă în ani6ompozi ia în principii nutritive a dietei:ț  BE8 din calorii se ob in din proteineț  BE din calorii se ob in în lipideț  BE> din calorii se ob in din hidrocarbonateț*eparti ia caloriilor pe pr(nzuri:ț  BED din calorii la masa de diminea ăț

      BE din calorii la msa de pr(nz  BEQ din calorii la masa de seară  BEQ din calorii seara! la culcare.

    . amiliarizarea bolnavilor iEsau apar inătorilor cu unită ile de măsură culinare! cum ar fi:ș ț ț

    cea ca de D9 ml! lingura i linguri e rase.ș ș ț>. *egimul dietetic al diabeticului este de a a natură înc(t el poate consuma alimenteș

    obi nuite! dar în cantită ile strict permise în regim 1 nu e'istă alimente speciale pentruș ț

    diabetici3D. Principiul echivalentelor. /n cadrul unei prescrip ii dietetice standard! bolnavul trebuie săț

    tie să+ i varieze regimul! înlociund un aliment cu echivalentul său dintr+un alt alimentș țales. 4'istă indica ii sigure asupra avanta)ului unei diete c(t mai variate la copilulț

    diabetic.Liste !e e"*i(alen 6ț Cnitate

    demăsurăculinară

    1g36on inutț

    P1g3

    01g3

    =1g3

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    32/48

    .,A,+

    ;<?/

    4chivalent de lapte4chivalent delegume4chivalent delegume

    4chivalent de fructe4chivalent de p(ine4chivalent de carne4chivalent degrăsimi

    B cea căș

    BEcea cășvariabil

    variabil+B

    linguri ăț

    D9 Q B9 B BK9la discre ieț

    B99++

    >9?

    +

    K+

    +++

    ??

    KB9B?

    ++

    0ista B : 4'hivalente pentru lapte

    B cea că lapte integral Y U cea că lapte condensat Y V cea că 1>?g3 lapte praf integral Yș ș ș

    Y B cea că iaurt sau lapte bătut din lapte integralș

    0ista : 4chivalente pentru legume#: legume cu cantită i mici de hidrocarbonate pot fi consumate ad libitum, în general cantită ileț ț

      sunt de B cea că! c(nd sunt fierte. 4'cep ie din această listă : rosiile limitate la B bucată sauș ț

      U cea că de suc. 4'emple: andive! castrave i! ciuperci! conopidă! fasole verde! ridichi!ș ț

      salată! spanac! elină! varză! varză de ru'elles! varză ro ie! varză acră! vinete! ardei! bameț ș

    : + legume cu con inut mai mare glucide. Cn echivalent con ine: K g glucide! g proteine i >8ț ț ș

    calorii i prezintă o por ie @ crude sau fierte @ U cea că 1B99 g3.ș ț ș

    0ista >: B echivalen de fructe Y B9 g glucide i D9 calorii.ș

     Se pot consuma fără adaos de zahăr: fructe sub formă crudă! uscată! fiartă! congelată sau

      în diferite preparate 1 compoturile numai dietetice! cu men iunea: pentru diabeticiT3ț

    Suc de ananas: BE> cea căș

    anane BE bucată

    6aise bucă i mi)lociiț

    6ăp uni! fragi! mure! zmeură U cea că Yș ș

    6ire i B9 bucă iș ț

    =repfrut U buc.=repfrut suc U cea căș

    Mandarine B bucată mare

    Mere B bucată mică

    Pepene verde

    Pepene galben

    Q9 g

    ?9 g

    B99 g

    B99 g

    K? g

    B? gB99 g

    B99 g

    Q9 g

    BK? g

    B?9 g

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    33/48

    Pere B bucată mică

    Piersici B bucată

    Portocale B bucată mică

    Portocale suc U cea căș

    Prune @ buc.

    Struguri B boabe

    B99 g

    B99 g

    B99 g

    B99 g

    B99 g

    K? g0ista D: 4chivalen e de p(ineț

     B echivalent de p(ine Y B? g glucide! g proteine! 8Q calorii

    P(ine o felie

    6hifle B buc.

    Mămăligă

    ăină U linguri6ereale fierte U cea căș

    Orez sau gri ! fierte U cea căș ș

    Paste făinoase fierte U cea căș

    0egume uscate fierte 1fasole! mazăre! linte3

      U cea căș

    6artofi fier i sau cop iț ț

    6artofi piure U cea căș

    ? g

    >? g

    B99 g

    >9 gB99 g

    B99 g

    B99 g

    F9 g

    B99 g 1c(ntări i înainte de fiert sau copt3ț

    B99 g

    0ista ?: 4chivalen e de carneț

    B echivalent de carne : K g proteine! ? g lipide! K> calorii

    B ou Y B echivalent de carne

    >9 g br(nză >9 g uncă Y echivalen i de carneș ț

    6arne 1vită! miel! porc slab! pui! ficat3

    uncă slabăȘ

    6(rnăciori B buc.

    Pe teș

    r(nzeturi 1 ca caval3ș

    r(nză de vaci V cea căș

    Ouă B buc.

    >9 g

    D? g

    ?9 g

    ?9 g

    >9 g

    D? g

    ?9 g0ista 8: 4chivalen e de grăsimiț

    B echivalent de grăsimi Y ? g lipide i D? caloriiș

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    34/48

    Cnt sau margarină Y B linguri ăț

    Slănină

    Sm(nt(nă linguri

    ri că B linguri ăș ț

    Maioneză B linguri ăț

    1? g3

    B9 g

    1>9 g3

    1B? g3

    1? g3Pr(nzurile din dietele ce vor indicate în te't pot fi preparate i folosind mai multe din alimenteleș

    indicate ca echivalente! sub forma unor m(ncăruri care combină toate echivalen ele permiseț

     pentru o singură masă.

    Pentru copii care sunt la regimul de insulină mi'tă într+o singură priză zilnică!e'perien aț

    noastră arată că masa de diminea ă este mai bine să fie fragmentată în por ii1 ora K i ora B93 deț ț ș

    către BEQ din caloriile dieteiE D de ore.

    II22< PRO+LEME PUSE DE NGRI9IREA DIA+ETLUI 1AHARAT LA

    PU+ERTATE I ADOLESCEN ĂȘ Ț

     Pubertatea i adolescen a constituie etape importante în evolu ia naturală a diabetuluiș ț ț

    zaharat la copil.

    $ificultă ile de îngri)ire sunt legate de :ț

    + cre terea relativ rapidă a necesarului de insulină! condi ionată de puseul de cre tereș ț ș

     prepubertar i pubertar! ca i de modificările echilibrului hormonal la această v(rstă,ș ș

    + modificările psihologice caracteristice acestei perioade: copii diabetici a)un i la pubertateș

    acceptă cu greu ideea că au diabet zaharat! au un comportament negativist fa ă de măsurileț

    terapeutice: omit prizele de insulină! măn(ncă neregulat! refuză să+ i testeze urina.ș

    4forturile medicului constau în cre terea spri)inului psihologic acordat familiei iș ș

     bolnavului! e'plic(nd detaliat problemele legate de specificul bolii! insist(nd cu fermitate asupra

    respectării schemei de tratament i regimului dietetic! a)ut(nd copilul cu diabet zaharat sășsurmonteze dificultă ile de adaptare la via a colectivului i să+ i realizeze inser ia socială iț ț ș ș ț ș

     profesională adecvată. 4'perien a insistă asupra utilită ii taberelor de vară ăentru copii diabetici !ț ț

     pe durata +D săptăm(ni i sub control medical adecvat ! care+ i propune să îmbine activitateaș ș

    recrea ională i de integrare în colectiv 1 scăderea comple'elor3 cu cea educativă! de cunoa tereț ș ș

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    35/48

    mai aprofundată a propriei sale boli i a modalită ilor de a trece ! în mod individual ! pesteș ț

    dificultă ile de adaptare legate de boală.ț

    $upă adolescen ă necesarul de insulină! în general! se stabilizează la un nivel crescut fa ăț ț

    de cel anterior! răm(n(nd astfel pentru respectul de ani de tratament.

    II22? DIA+ETUL I INTERVEN IILE CHIRURGICALE:Ș Ț

      DIA+ETUL I ANESTE1IAȘ

    Gerapia modernă a diabetului zaharat permite e'ecutarea interven iilor chirurgicale laț

    copilul diabetic! cu riscuri i rezultate similare ca la copilul normal. Grebuie respectate anumiteș

     principii referitoare la anestezia generală i la momentul interven iei chirurgicale ! pe care le vomș ț

     prezenta succint:

    + diabetul trebuie stabilizat înaintea opera iilor fără caracter de urgen ă,ț ț+ în interven iile de urgen ă! diabetul nu constituie o contraindica ie! e'pet(nd cazurile cuț ț ț

    cetoză moderată sau severă ! care trebuie obligatoriu reechilibrate! în timpul cel mai scurt!

    înaintea interve iei.ț

    /n ceea ce prive te atitudinea terapeutică! în func ie de diversele situa ii posibile! seș ț ț

    recomandă următoarele:

    a3 în cazul interven iilor fără caracter de urgen ă! la bolnavul echilibrat! va fi continuatț țtratamentul obi nuit 1 regimul alimentar! scheme cu insulinoterapie3 p(nă în ziua opera iei,ș ț

    '> în cazul unor interve ii fără caracter de urgen ă! ca i în cazul interven iilor de urgen ă laț ț ș ț ț

     bolnavul cu diabet zaharat dezechilibrat! se echilibrează în prealabil bolnavul ! folosind un regim

    alimentar adecvat i insulină cristalină! în D prize zilnice i în administrarea subcutanată subș ș

    control clinic i biologic,ș

    "> în cazul unei interven ii de urgen ă la un bolnav echilibrat este contraindicată oriceț ț

    înt(rziere,!> în cazul unei cetoze moderate sau severe! fără comă! la un bolnav cu diabet zaharat ce

    necesită înterven ie de urgen ă! se va folosi un răgaz minim D+8 ore ! cu administrarea de dozeț ț

    corespunzătoare de insulină s.c.! de lichide adecvate parenteral! pentru a reface metabolismul

    glucidic! echilibrul acidobazic i balan a hidroelectrolitică înainteaș ț   practicării interven iei deț

    urgen ă,ț

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    36/48

    e>  bolnavii cu comă diabetică nu trebuie supu i interven iilor anterior echilibrării! cuș ț

    e'cep ia procedurilor minore i care înlăture dezastre imediate 1 drena)ul unui absces!ț ș

    dezobstruarea căilor respiratorii! hemostaza! denudarea unei vene periferice etc.3.

    Măsurile ce trebuie luate în ziua opera iei variază în func ie de natura i urgen aț ț ș ț

    interven iei! de severitatea diabetului! starea clinică a bolnavului! anestezia! necesitateaț

    întreruperii alimenta iei orale postoperator etc. Obiectivele terapiei sunt: evitarea cetozei iț ș

     prevenirea rec iilor hipoglicemice. $acă interven ia necesită rehidratare parenterală! se va faceț ț

    un bilan strict al balan ei lichidiene! se vor administra parenteral cantită i adecvate de solu iiț ț ț ț

    glucozate! electrolitice i alcalinizante! în func ie de rezultatele determinărilor biologice. /n cazulș ț

    unor alimenta ii orale posibile! se frac ionează lichidele i hidrocarbonatele în D pr(nzuri egale!ț ț ș

    sub formă de solu ii glucozate i electrolitice.ț ș

    Se administrează e'clusiv insulină cristalină! deobicei BED din doza obi nuită! înainteș

    interven iei i urmată de ingerarea unei solu ii glucozate care aduce aportul normal de glucoză alț ș ț

    unei mese obi nuite a bolnavului, postoperator se in)ectează subcutanat doze de insulină laș

    fiecare 8 ore! adaptate gradului glicozuriei. 4ste preferabilă men inerea unei glicozurii u aore! înț ș

     primele @ > zile după opera ie. /ndata ce este posibil! bolnavul va reveni la schema dietetică iț ș

    terapeutică anterioară momentului interven iei. /n cazul în care este nevoie de un repaus digestivț

    mai îndelungat! se va aplica alimenta ia parenterală.ț

    #legerea anesteziei este de competen a specialistului anestezist. Metoda de elec ie este deț ț

    obicei enestezie regională 1 tronculară3. Premedica ia anesteziei regionale sau generale va fiț

    individualizată, sunt preferabile combina iile care evită grea a i vărsăturile, în cazul în careț ț ș

    anestezia generală se impune sunt de ales combina iile care cresc cel mai pu in glicemia.ț ț

    II22/ PREVENIREA COMPLICA IILOR VASCULARE LA COPILUL CUȚ

      DIA+ET 1AHARAT

    6omplica iile degenerative vasculare în cadrul diabetului zaharat )uvenil nu sunt încăț

     bine precizate în ceea ce prive te mecanismul lor de producere. Gendin a actuală este de a leș ț

    socoti cu leziuni independente ale unei aceleia i cauze care produce i tulburările metabolismuluiș ș

    hidrocarbonatelor. 4le sunt prezentate de)a! în momentul diagnosticării diabetului! la mul i copii.ț

    7nteresează în mod deosebit vasele mici oculare! vasele mucoaselor i vasele renale i seș ș

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    37/48

    manifestă prin: spasm! obliterare vasculară i edem localizat. Producerea lor s+ar datori uneiș

    anomalii a esutului con)unctiv în diabetul zaharat! ce interesează în mod deosebit colegenulț

    vascular.

    Studiile mari epidemiologice arată că producerea lor este mai pu in legată de durataț

    evolu iei bolii dec(t de lipsa unui control adecvat al acesteia. 4ste mai u or însă să seț ș

    demonstreze că perioade temporare de instabilitate a diabetului pot duce la cataractă! dac(t să se

    arate că un control corect i de lungă durată prezervă bolnavul de apari ia modificărilor ș ț

    degenerative. P(nă ce se va dispne de date mai sigure în ceea ce prive te patognia modificărilor ș

    degenerative în diabetul zaharat! echilibrarea permanentă a bolii constituie mi)locul cel mai bun

    de prevenire sau de înt(rziere a instalării acestora.

    II22 SINDROMUL MAURIAC

    Sindromul Mauriac constă în asocierea înt(rzierii în cre tere 1hipostatură3 cu oș

    hepatomegalie masivă i importantă infiltrare grasă hepatică. Se înt(lne te în cazurile de diabetș ș

    infantil trata necorespunzător 1insuficient sau netratat3 timp îndelungat. Manifestările

    caracteristice se datoresc perturbării cre terii prin tendin a catabolică a diabetului netratat iș ț ș

    mobilizării crecute a lipidelor periferice! cu infiltrare grasă hepatică masivă consecutivă.

    Gratamentul constă în folosirea dozelor adecvate de insulină.

    II2 EVOLU IA DIA+ETULUI 1AHARAT AL COPILULUIȚ

    Multe din problemele referitoare la evolu ia diabetului zaharat la copil sunt prezentateț

    anterior! legat de evolu ia naturalăH a acestuia.ț

    Sunt de făcut doar scurte considera ii rezumative:ț

    + diabetul zaharat al copilului este o boală cronică! evolu(nd sub forma unor perioade de

    echilibrare! realizate terapeutic 1dietă i insulino @ terapie3! altern(nd cu perioade de dezechilibruș

    metabolic! legate de infec ii! e'cese alimentare! lipsa unei terapeutici adecvate,ț

    + mortalitatea este legată de dezechilibrele severe 1 comă acidocetozică3! de evolu ia severăț

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    38/48

    a infec iilor sau de unele accidente terapeutice 1hipoglicemiile severe! hipoLaliemiaț

     postacidotică3. /n mai mică măsură la copil! ea este consecin a tulburărilor degenerativeț

    1nefropatie diabetică! de e'emplu3,

    + pe măsură ce bolnavul avansează în v(rstă i în mod deosebit în condi iile tratăriiș ț

    necorespunzătoare a acestuia! cu lungi perioade de dezechilibre metabolice! riscul tulburărilor 

    degenerative 1 retinopatie diabetică! nefropatie diabetică! modificări vasculare periferice iș

    cardiopatie ischemică coronariană la adult3 devine considerabil.

    II2.- PROGNOSTICUL DIA+ETULUI 1AHARAT 9UVENIL

    Prognosticul imediat este bun! mortalittea ăn cursul copilăriei fiind minimă, rarele decese

     prin diabet zaharat la copil sunt legate de supradoza)ul masiv al insulinei sau de comă

    acedocetozică negli)ată. #cest aspect impune necesitatea prognosticului prompt i a instituiriiș

    rapide a tratamentului episoadelor acedocetozice.

    /n ceea ce prive te prognosticul tardiv! el este încă incert. Statistici mari au arătat că unș

    număr redus de bolnavi diagnostica i la v(rsta copilăriei au depă it >9 @ D9 de ani de evolu ie!ț ș ț

    legat probabil i de faptul că terapia diabetului zaharat infantil era în urmă cu >9 @ D9 de ani laș

    începuturile sale.

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    39/48

    necesare. Asistenta medicală trebuie să îndeplinească aceste funcii astfel înc%t pacientul să#$i

    rec%$tige independena c%t mai rapid posibil." 

    -irginia ;enderson + "Principii fundamentale ale îngri)irii bolnavului"

    uncţiile asistentei medicale sunt:

    + de natură independentă,+ de natură dependentă,+ de natură interdependentă,I2 Fun"4iile !e natu%6 in!e7en!ent6

    #sistenta medicală asistă pacientul din proprie iniţiativă! temporar sau definitiv în:

    + îngri)iri de confort! atunci c(nd el nu+şi poate îndeplini independent anumite funcţii,+ stabileşte relaţii de încredere cu persoana îngri)ită şi cu apropiaţii,+ ascultă pacientul şi îl susţine.

    II2 Fun"4iile !e natu%6 !e7en!ent60a indicaţia medicului aplică metodele de observaţie! de tratament sau readaptare!

    observă la pacient modificările provocate de boală sau tratament şi le transmite medicului.

    III2 Fun"4iile !e natu%6 inte%!e7en!ent6

    #sistenta colaborează cu alţi profesionişti din domeniul sanitar! social! educativ!

    administrativ şi participă la activităţi interdisciplinare.

    4'emplu: + acţiuni de depistare a tulburărilor de ordin fizic! psihic sau social,

    *olul asistentei medicale constă în a o a)uta pe persoana bolnavă să+şi rec(ştige sănătatea prin respectarea unui regim de viaţă 1alimentar şi medicamentos3 pentru rec(ştigarea

    independenţei c(t mai cur(nd posibil.

    #sistenta medicală a)ută bolnavul să respecte prescripţiile terapeutice ale medicului şi ca

    membru al echipei sanitare! ea a)ută totodată ceilalţi membri ai societăţii! aşa cum aceştia! la

    r(ndul lor o pot a)uta în elaborarea şi efectuarea programului! indiferent că este vorba de

    ameliorarea sănătăţii! vindecarea sau spri)in în cazul muribundului.

    /n cazul diabetului zaharat! asistenta medicală are obligaţia să răspundă bolnavului la

    întrebările puse în legătură cu boala sa! să+i e'plice mecanismul de producere şi modificările ce

    intervin în decursul bolii.

    #sistenta medicală e'plică factorii de risc pentru boala sa! creează un cadru optim de

    discuţii cu bolnavul! supraveghează bolnavul permanent după internare! urmărind funcţiile vitale

    şi vegetative! av(nd obligaţia să le noteze în foaia de observaţie.

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    40/48

    0a indicaţia medicului! asistenta medicală recoltează produsele biologice necesare pentru

    confirmarea diagnosticului şi însoţeşte bolnavul la serviciile de investigaţie specifice!

     pregătindu+l psihic şi fizic.

    /n cazul diabetului zaharat! asistenta medicală va recolta s(nge venos pentru:

    + =licemie+ + uree+ 6reatinină+ ;emoleucogramă+ 7onogramă+ -S;+ probe de disproteinemie+ colesterol+ transaminază+ rezervă alcalină

    + astrup  *ecoltează de asemenea urină pentru determinarea

    + glucozei+ corpilor cetonici etc.

    /n urină! măsoară zilnic diureza şi notează în foaia de temperatură, măsoară greutatea

    corporală! talia, evaluează manifestările de deshidratare: aspectul pielii şi mucoaselor, pulsul,

    tensiunea arterială! ridică moralul pacientului d(ndu+i e'emple de pacienţi cu evoluţie favorabilă,

    e'plică necesitatea unui regim alimentar.

    #sistenta medicală va administra bolnavului tratamentul prescris de medic respect(nddozele! căile de administrare şi orele indicate de acesta. oloseşte seringă specială! gradată în

    unităţi de insulină, ace şi seringi de unică folosinţă, ţine seama că alcoolul inactivează produsul.

    *espectă cu stricteţe măsurile de asepsie. #lternează locul de in)ectare pentru a preveni

    lipodistrofiile. #dministrează medicaţia orală hipoglicemiantă! şi urmăreşte efectele secundare

    ale acestora 1greţuri! vărsături! epigastralgii! inapetenţă3. #dministrează medicaţia ad)uvantă:

    vitaminoterapia! Z67.

    III2. NGRI9IREA +OLNAVULUI N COMĂ DIA+ETICĂ

    /n cursul comei diabetice glicemia creşte la valori ridicate şi în urma metabolismului

    intermediar viciat se acumulează în organism corpi cetonici! scade rezerva alcalină şi p;+ul

    sanguin! care produc o stare de autointo'icaţie. 6oncomitent se produc şi alte tulburări

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    41/48

    electrolitice cu scăderea potasiului! clorului şi sodiului sanguin! deshidratare masivă cu creşterea

    consecutivă a ureei.

    6oma apare de obicei la diabeticii cunoscuţi anterior diagnosticaţi. Gotuşi se înt(mplă ca

    la tineri coma să apară ca primă manifestare necunoscută a bolii. 6oma se instalează de obicei în

    urma negli)ării dietei! a nerespectării dozelor de medicamente antidiabetice! sau dacă toleranţa

    organismului scade în urma unei boli intercurente! intervenţii chirurgicale! naşteri. 7nstalarea

    comei se face progresiv şi de la apariţia primelor simptome p(nă la pierderea totală a cunoştinţei

    se parcurg de obicei c(teva zile.

    Starea precomatoasă se caracterizează prin oboseală! slăbiciune! somnolenţă sau agitaţie!

    inapetenţă! greţuri! vărsături! diaree însoţite uneori de dureri abdominale. Pulsul devine frecvent.

     

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    42/48

    Crina bolnavului este pusă la o parte pentru eventualele analize de laborator.

    /n cazul comei profunde se pot instala tulburări respiratorii! care se traduc prin cianoză!

    transpiraţie! scăderea tensiunii arteriale. #cestea trebuie semnalate de către asistentă medicului.

    #ici se intervine prin odgenoterapie şi la nevoie prin respiraţie artificială.

    III2, SUPRAVEGHEREA +OLNAVULUI I PREVENIREA COMPLICA IILOR Ș Ț

    GENERALE

    Se controlează: temperatura! pulsul! respiraţia! tensiunea arterială la intervale cerute de

    medic. $atele vor fi notate în foaia de terapie intensivă. /n caz de vărsături se vor lua măsuri

     pentru a împiedica aspirarea conţinutului stomacal în căile aeriene. /n timpul vărsăturilor capul

     bolnavului va fi întors într+o parte! iar resturile alimentare şi mucozităţile vor fi şterse din gură

     pentru a nu fi aspirate.

    Pentru a preveni complicaţiile tromboembolice i se vor face masa)ul e'tremităţilor şi

    mişcări pasive.

    III2; ALIMENTAREA I HIDRATAREA +OLNAVULUIȘ

    $acă se mai păstrează refle'ul de deglutiţie! bolnavul va fi alimentat pe cale bucală cu:ceaiuri calde! compoturi! fierturi subţiate! lapte! zeamă de fructe! ţin(nd seama bineînţeles de

    regimul dietetic dictat de o afecţiune. #dministrarea alimentelor se va face cu linguriţa.

    $acă refle'ul de deglutiţie nu mai este păstrat! alimentaţia se va face prin sondă.

    7ntroducerea sondei se va face printr+una din fosele nazale! cu mare atenţie. $acă bolnavul varsă!

    hidratarea se va face pe cale rectală! iar alimentarea pe cale venoasă.

    Se va recolta imediat prin cateter! determin(nd pe loc zahărul! acidul acetil acetic şi

    acetona şi repet(nd analizele din oră în oră. în acest scop cateterul va fi menţinut în vezică.

    6oncomitent se determină la laborator glicemia! care se va repeta la +> ore. P(nă la

    obţinerea rezultatelor! asistenta pregăteşte perfuzoarele! aparatele pentru spălătura stomacală şi

    clisma evacuatoare! seringă obişnuită şi de insulină! ace de in)ecţii! insulină cristalină! soluţii

     perfuzabile de ser fiziologic! glucoză ?+B9+9A! ser alcalin hipertonic şi izotonic, ser 

     bicarbonatat izotonic! soluţie de clorură de potasiu! medicamente analeptice! preparate

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    43/48

    cortizonice in)ectabile! pe cale intravenoasă. 7 se face o clismă evacuatoare! spălătură gastrică!

    care elimină multe substanţe to'ice din organism.

    Pentru prevenirea colapsului vascular se va începe imediat rehidratarea şi

    remineralizarea. /n primele D de ore bolnavul va primi > Lg de lichide. Se va începe cu ser 

    fiziologic 1BLg în 9 minute3! iar în D9 minute B Lg de ser alcalin hipertonic. $upă depăşirea

     primelor > Lg! hidratarea se va face mai lent cu soluţii glucozate hipertonice.

    /n funcţie de puls şi G.#. se dozează cantităţile de medicamente analeptice şi preparatele

    de cortizon în lichidul de perfuzie! după indicaţia medicului.

    7mediat după obţinerea primelor rezultate de urină! se administrează pe cale intravenoasă.

    D9 u.i. insulină cristalină. #poi se continuă cu c(te 9 u.i. din în ore p(nă la normalizarea

    respiraţiei şi apariţia primelor semne de cunoştinţă şi dispariţia corpilor cetonici din urină. $in

    acest moment administrarea insulinei se face numai pe baza datelor de laborator în doze mici!repetate din în ore sau din > în > ore pe cale subcutanată.

    7nsulina se păstrează la frigider la temperatură de K [6. înainte de in)ectare se

    încălzeşte la temperatura corpului. 6ontactul cu alcool trebuie evitat. $opul de cauciuc şi locul

    in)ecţiei! după curăţire şi degresare chimică! vor fi spălate cu apă sterilă! pentru a îndepărta orice

    urmă de alcool.

    olnavul răm(ne sub supraveghere clinică şi de laborator. $acă urina timp de D de ore

    nu mai conţine corpi cetonici! se începe realimentarea cu o dietă lipsită de grăsimi şi cu cantităţi progresive de proteine! a)ung(nd la regimul obişnuit după >+D zile.

    III2< TEHNICI FOLOSITE N DIA+ETUL 1AHARAT

    I2 Te*ni"a in&e"4iei !e insulin6

    7n)ecţia cu insulină se face strict subcutanat.

    0ocul de elecţie:

    + faţa e'ternă a braţului! BE> mi)locie,+ faţa anteroe'ternă a coapsei! BE> mi)locie,+ regiunea subclaviculară,+ flancurile peretelui abdominal,+ regiunea fesieră superoe'ternă,+ regiunea deltoidiană,+ regiunea supraspinoasă şi subspinoasă a omoplatului.

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    44/48

    Materiale necesare:

    + seringi sterile de unică folosinţă! speciale! gradate în unităţi de insulină,+ ace sterile! de unică folosinţă! cu diametrul 8EB9! KEB9 mm, lungi de apro'imativ >9+?9

    mm! bizoul lung,

    + tampoane sterile din vată şi tifon,+ alcool! tăviţă renală! garou din cauciuc! pile de metal.

    Pregătirea psihică si fizică a bolnavului:

    + se informează privind scopul şi locul in)ecţiei,+ se aşează în poziţie confortabilă în funcţie de locul in)ecţiei.

    4fectuarea in)ecţiei:

    + asistenta medicală se spală pe m(ini cu apă şi săpun,+ verifică seringa! acele! flaconul de insulină 1capacitate! termen de valabilitate3+ se îndepărtează ambala)ul seringii şi acului, se adaptează acul la seringa pentru aspirat

    soluţia! acoperit cu protectorul şi se aşează pe o compresă sterilă,+ se îndepărtează căpăcelul metalic al flaconului! se dezinfectează dopul de cauciuc, se

    aşteaptă evaporarea alcoolului, se şterge cu apă sterilă,+ se încarcă seringa cu o cantitate de aer egală cu cantitatea de soluţie ce urmează a fi

    aspirată,+ se introduce acul prin dopul de cauciuc în flacon! p(nă la nivelul dopului şi se introduce

    aerul,+ se retrage pistonul sau se lasă să se golească singur conţinutul flaconului în seringă sub

     presiunea din flacon,

    + acul cu care s+a perforat dopul de cauciuc se schimbă cu acul pentru in)ecţie,$upă aceasta:

    + asistenta îşi spală m(inile cu apă şi săpun,+ dezinfectează locul in)ecţiei,+ pentru in)ecţia pe faţa e'ternă a braţului! poziţia pacientului este şez(nd! cu braţul

    spri)init pe şold,+ se prinde seringa pregătită! ca pe un creion! în m(na dreaptă,+ se face o cută a pielii între inde'ul şi policele m(inii st(ngi! care se ridică după planurile

     profunde,

    + se pătrunde brusc cu forţă la baza cutei! longitudinal +D cm,+ se verifică poziţia acului prin retragerea pistonului dacă nu s+a pătruns într+un vas

    sanguin,+ se in)ectează lent soluţia medicamentoasă! prin apăsarea pistonului cu policele m(inii

    drepte,+ se retrage brusc acul cu seringa şi se aplică un tampon de vată steril şi uscat,+ Se str(ng materialele folosite.

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    45/48

    #ccidente:

    + durere violentă prin lezarea unei terminaţii nervoase, hematoame, flegmoane datorită

    nerespectării regulilor de asepsie, reacţii alergice! prezentate sub formă de roşeaţă la locul

    in)ecţiei sau de urticarie generalizată însoţită de stare de rău, lipodistrofia 1de aceea se

    recomandă alternarea locului de in)ectare3.

    II2 Te*ni"a !e %e"olta%e a sn$elui 7ent%u $li"eie

    =licemia este o analiză de laborator care se face din s(ngele recoltat dimineaţa pe

    nem(ncate prin puncţie venoasă! de cele mai! multe ori de la plică cotului. =licemia se mai poate

    recolta şi la orele B?! BK! şi ori de c(te ori este nevoie.

    Materiale necesare:+ tăviţă renală,+ seringă sterilă! de unică folosinţă 1B9 cm3,+ ace sterile! de unică folosinţă 1?+>9 mm, diametrul 8EB9! KEB9!B9EB93,+ mănuşi sterile,+ garou sau bandă 4smarcft,+ eprubete sterilizate! uscate cu anticoagulant+ fluorură de sodiu,+ tampoane de vată! alcool.

    Pregătirea psihică si fizică a bolnavului:

    + se anunţă bolnavul şi i se e'plică necesitatea tehnicii,+ se aşează bolnavul în decubit dorsal,+ se e'aminează calitatea şi starea venelor av(nd gri)ă ca hainele să nu împiedice circulaţia

    de întoarcere la nivelul braţului,+ se aşează braţul pe perniţă şi muşama în abducţie şi e'tensie ma'imă,+ se aplică garoul la o distanţă de K+Q cm deasupra locului puncţiei! str(ng(ndu+l astfel

    înc(t să oprească circulaţia venoasă fără a comprima artera,+ se recomandă pacientului să str(ngă m(na.

    4'ecutarea punctiei:

    + asistenta medicală se spală pe m(ini cu apă şi săpun,+ îmbracă mănuşile sterile,+ dezinfectează tegumentele,+ se fi'ează vena cu policele m(inii st(ngi la D+? cm sub locul puncţiei! e'ercit(nd o uşoară

    compresiune şi tracţiune în )os asupra ţesuturilor vecine,+ se fi'ează seringa! gradaţiile fiind în sus! acul ataşat cu bizoul în sus! în m(na dreaptă!

    între police şi restul degetelor,

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    46/48

    + se pătrunde cu acul transversal! în ordine! tegumentul+ în direcţie oblică 1unghi de >9[3!

    apoi peretele venos + înving(ndu+se o rezistenţă elastică! p(nă c(nd acul înaintează în gol.+ se împinge acul de+a lungul venei B+B!? cm,+ se controlează pătrunderea în venă prin aspiraţie cu seringa,+ se trage încet pistonul! aspir(nd >+? ml s(nge! se desface garoul şi bolnavul deschide

     pumnul,+ se aplică un tampon de vată îmbibat în alcool pe locul unde este acul şi se retrage printr+o

    mişcare rapidă,+ se comprimă locul puncţiei B+> minute! braţul fiind în poziţie verticală,+ se scoate acul de la seringă şi s(ngele recoltat se scurge în eprubeta cu fluorură de

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    47/48

    IV2 Te*ni"a !e %e"olta%e a u%inei 7ent%u:a> U%o"ultu%6

    Crocultura stabileşte prezenţa bacteriilor în urină.

    *ecoltarea se poate e'ecuta:

    + direct: la )umătatea micţiunii, b3 prin sonda) vezical,

    c3 prin puncţie vezicală, Pregătirea psihică şi fizică a pacientului:

    se anunţă şi se instruieşte privind folosirea bazinetului,

    să ştie să utilizeze numai recipientul gol şi curat,

    să urineze fără defecaţie,

    să nu urineze în timpul toaletei,

    să prote)eze patul cu muşama şi aleză,se aşează plosca sub pacient,

    se face toaleta organelor genitale e'terne, 4'ecuţie:

    a3 *ecoltarea urinei pentru urocultură la )umătatea micţiunii: Se recoltează urina de dimineaţa

    1concentraţie mare de germeni3 în absenţa unui tratament cu perfuzii 1efect de diluţie3.

    Prima cantitate de urină emisă! apro'imativ ?9 ml! se elimină la toaletă sau în bazinet! apoi fără

    să se întrerupă )etul urinar! se recoltează apro'imativ ? ml urină într+o eprubetă sterilă.

    se flambează gura eprubetei înainte şi după recoltare,

    se astupă repede cu dopul,

    se etichetează eprubetă cu datele personale ale bolnavului,

    se transportă la laborator.

     b3 *ecoltarea urinei prin sonda) vezical:

    se utilizează atunci c(nd recoltarea la )umătatea micţiunii nu este posibilă şi c(nd punctia

    vezicală nu este dorită,

    se folosesc sonde 1catetere3 cu o singură cale unidirecţională 1e'istă risc de infecţie e'ternă3.

    asistenta medicală se spală pe m(ini cu apă şi săpun, îmbracă mănuşile sterile, evidenţiazămeatul urinar, dezinfectează cu o'icianură de mercur orificiul uretral de sus în )os în direcţia

    anusului,

    lubrifiază sonda cu ulei steril,

    orientată cu v(rful în sus! sonda se introduce în uretră D+? cm,

  • 8/19/2019 Diabet Zaharat Juvenil - Liceul Tehnologic Sanitar

    48/48

     paralel cu înaintarea sondei! e'tremitatea acesteia va fi cobor(tă printr+o mişcare în formă de

    cerc! pentru a+i uşura trecerea în vezică,

     primele picături se lasă să se scurgă în tăviţa renală! apoi în recipientul pregătit,

    în caz de sondă vezicală permanentă nu se recoltează urină din punga colectoare! ci numai prin

     puncţie în porţiunea pro'imală a sondei după o dezinfectare atentă a suprafeţei acesteia.

    îngri)ire ulterioară:

    a)ută pacientul să se îmbrace,

      se aeriseşte salonul,