"Creativitatea "Creativitatea îînseamnă să gândenseamnă să gândeşşti ti lucruri noi. Inovalucruri noi. Inovaţţia ia îînseamnă să le nseamnă să le

faci."faci." TheodoreTheodore

LevitLevit

Controlul calităControlul calităţţii cărnii ii cărnii şşi a i a produselor de carne. produselor de carne.

Metode de identificare a falsificărilorMetode de identificare a falsificărilor..

Denumire CURS:

Controlul

falsificărilor

produselor

alimentere

şi biotehnologiceUniversitatea “Vasile

Alecsandri”

din BacăuFacultatea de Inginerie

Titular disciplină

- Șef lucrări dr.ing. Luminița GROSU

CarneaCarnea

este unul din alimentele cele mai este unul din alimentele cele mai importante, caracterizânduimportante, caracterizându--se printrse printr--un un conconţţinut mare de substaninut mare de substanţţe azotoase. e azotoase.

CarneaCarnea este o sursă pre este o sursă preţţioasă de proteineioasă de proteine, , dar ea poate constitui dar ea poate constitui şşi o poteni o potenţţială sursă ială sursă de de îîmbolnăvirembolnăvire, d, dacă nu a fost corect acă nu a fost corect

prelucrată prelucrată şşi respectate normele de igienăi respectate normele de igienă..

Este necesară examinarea animalelor de Este necesară examinarea animalelor de către medicul veterinar atât către medicul veterinar atât îînainte cât nainte cât şşi i după sacrificaredupă sacrificare. .

Aprecierea calităAprecierea calităţţii se va face ii se va face îîn n conformitate cu standardele conformitate cu standardele îîn vigoare.n vigoare.

Compoziţia

medie

a cărnii brute:

83% 83% ţţesut muscular, esut muscular,

8,6% oase8,6% oase,,

8,4% 8,4% grăsimegrăsime..ŢŢesutul muscular cuprinde esutul muscular cuprinde îîn medie: n medie:

76% a76% apă pă

24% substan24% substanţţă uscată compusă dină uscată compusă din: :

20% substan20% substanţţe azotoase, e azotoase,

1% corpi gra1% corpi graşşii,,

3% substan3% substanţţe minerale (fosfat de calciu, e minerale (fosfat de calciu, potasiu potasiu şşi magneziu,i magneziu, clorură de sodiu clorură de sodiu, , sulfasulfaţţi, acid silicic)i, acid silicic),,

substansubstanţţe libere de azot (glicogen e libere de azot (glicogen --

0,2%; 0,2%; acidacid

lactic lactic --

0,06%; 0,06%; zaharuri zaharuri invertite invertite --

0,10,1--0,4%).0,4%).

Pentru conservare se folosesc diverse mijloace:

frig (sub 00C), uscare (la soare sau vânt), ţinerea în saramură, afumare. cu substanţe antiseptice (acid boric,

sulfaţi, cloraţi).Pentru a putea fi consumată carnea este supusă unei preparări ce constă în:

fierbere,

prăjire sau frigere.

Prin fierbere,

din ţesuturile conjunctive se gelatinizează o parte din substanţele azotoase şi săruri, obţinându-se aşa numitul "bulion",

care conţine circa 2% din

substanţe extractive; carnea rămasă îşi păstrează cea mai mare parte din valoarea sa nutritivă.

Prin prăjire

sau frigere, o parte din apă se evaporă, grăsimea se topeşte şi hemoglobina se distruge, carnea luând o culoare cenuşie-închisă; totodată se formează substanţe empireumatice care dau cărnii gustul şi mirosul plăcut.

Controlul Controlul îînaintea sacrificăriinaintea sacrificării

dacă animalele nu sunt bolnavedacă animalele nu sunt bolnave, i, infectate sau nfectate sau obosite, daobosite, dacă au fost transportate că au fost transportate îîn condin condiţţii ii salubre. salubre.

îînaintea introducerii naintea introducerii îîn abator ele trebuie să se n abator ele trebuie să se odihnească timp de odihnească timp de 2424--48 ore 48 ore îîntrntr--un spaun spaţţiu curat iu curat şşi i bine ventilat. bine ventilat.

dacă abatorul este amplasat dacă abatorul este amplasat îîntrntr--o zonă o zonă corespunzătoarecorespunzătoare, f, ferită de pericolul contaminării de erită de pericolul contaminării de orice tip. orice tip.

dacdacă instalaă instalaţţiile, echipamentele iile, echipamentele şşi ustensilele i ustensilele necesare sunt necesare sunt îîn bună stare de funcn bună stare de funcţţionare ionare şşi corect i corect îîntrentreţţinute. inute.

ddacăacă

abatorul este echipat cu suficiente camere abatorul este echipat cu suficiente camere frigorifice pentru stocarea cărniifrigorifice pentru stocarea cărnii. .

verificaverificarearea procedeelprocedeeloror

de dezinfecde dezinfecţţie ie şşi i

dezinsecdezinsecţţie folosite ie folosite şşi eficacitatea acestora.i eficacitatea acestora.

77..

Controlul după sacrificareControlul după sacrificare

Calitatea cărniiCalitatea cărnii depinde de felul animalului depinde de felul animalului de la care provine, de la care provine, vârstă vârstă şşi modul de hrănire i modul de hrănire al acestuia.al acestuia.

la temperaturi mai ridicate la temperaturi mai ridicate şşi i îîn contact cu n contact cu aerul aerul şşi umiditatea i umiditatea carneacarnea suferă modificări suferă modificări care o fac improprie consumului. care o fac improprie consumului.

Examenul

senzorial: Se efectuează de o comisie compusă din

minim 3 persoane, care trebuie să cunoască bine caracteristicile produselor respective şi să aibă organele de simţ

exersate în acest

scop.

ele nu trebuie să consume băuturi alcoolice sau mâncăruri condimentate cu 12 ore înainte de examinare,

fumatul trebuie evitat cu o oră înainte de începerea examenului,

intervalul

optim în care se poate desfăşura examenul este între 9 şi 12.

încăperea trebuie să fie curată, lipsită de mirosuri străine, temperatura de 16-200C.

probele sunt aşezate pe farfurii plate, albe şi de aceeaşi mărime.

se apreciază:

aspectul,

culoarea,

consistenţa,

mirosul,

caracteristicile grăsimii,

caracteristicile bulionului,

caracteristicile măduvei oaselor.

1100..

Carnea proaspătă prezintă:

la suprafaţă o pieliţă uscată, curată, de culoare roz;

în secţiune o culoare roşie;

consistenţa - fermă, elastică atât la suprafaţă cât şi în secţiune şi la apăsare cu degetul adâncitura formată revine repede la loc;

sucul din carne se obţine greu şi este limpede;

mirosul este plăcut, caracteristic;

grăsimea cărnii - culoare alb-gălbuie;

bulionul

-

limpede, aromat, iar la suprafaţă apar steluţe de grăsime cu miros şi gust plăcut;

măduva

umple în întregime canalul medular al oaselor, culoarea fiind variabilă cu vârsta animalului.

Carnea alterată

prezintă:

suprafaţă puţin uscată, lipicioasă şi în unele locuri o coloraţie cenuşie sau verzuie;

în secţiune -

culoare închisă sau cenuşie;

consistenţa

-

moale şi adâncitura făcută prin apăsare cu degetul nu revine;

miros neplăcut, putred;

grăsimea este mată şi cenuşie;

la fierbere se obţine un lichid tulbure, cu miros neplăcut de rânced, la suprafaţă nu se observă picături de grăsime;

măduva

oaselor nu umple tot canalul medular şi are o culoare cenuşie murdar.

12.12.

Aprecierea senzorialăAprecierea senzorială a cărnii se a cărnii se completează cu examenul completează cu examenul bacterioscopicbacterioscopic..Starea de prospeStarea de prospeţţimeime a cărnii se corelează a cărnii se corelează şşi i cu parametrii fizicocu parametrii fizico--chimici chimici şşi anume: i anume:

pHpH

- aproapeproape neutru neutru (7,1) (7,1) după care după care scadescade;;

compucompuşşi de descompunere proteică i de descompunere proteică (NH(NH33

, , aminoacizi)aminoacizi)

--

identificaidentificaţţi prin metoda i prin metoda EberEber, ,

NesslerNessler;;

HH22

SS: s: se determină prin reace determină prin reacţţia de formare a ia de formare a sulfurii de plumb, negre, prin tratare cu acetat sulfurii de plumb, negre, prin tratare cu acetat de plumb.de plumb.

Analiza cărnii este completată şi cu analize fizico-chimice:

determinarea apei,

determinarea substanţelor minerale (cenuşa),

determinarea corpilor graşi,

determinarea substanţelor azotoase,

determinarea glicogenului,

determinarea clorurii de sodiu,

determinarea substanţelor antiseptice.

1414..

OOrdinerdinea de a de examinareexaminare a pa proprietăroprietăţţililoror

senzorialesenzoriale

a a preparatelorpreparatelor

din carnedin carne

starea ambalajului de transport;

aspectul exterior şi forma produsului;

aspectul pe secţiune;

mirosul;

gustul;

consistenţa.

1515..

La aLa analizenalize

de seriede serie

examinareaexaminarea

se face:se face:

pe grupe de câte maximum 5 sortimente de preparate cu caracteristici senzoriale apropiate.

ordinea examinării:

sortimente mai puţin condimentate

sortimente care au condimentare deosebită.

Analiza senzorială se completează cu analizele fizico-chimice pentru aprecierea integrităţii:

apa,

grăsimea, proteinele, clorura de sodiu, azotaţii/azotiţii, polifosfaţii, eventual amidonul şi proteinele vegetale.

Rezultatul examenului senzorial şi al verificării dimensiunilor se înscriu în documentele ce se întocmesc în acest scop.

Defecte care nu se admit la carne şi preparatele din carne

suprafesuprafeţţe lipicioase e lipicioase şşi i mâzgmâzguuiteite;;

pete de mucegai;pete de mucegai;

suprafesuprafeţţe de culoare e de culoare îînchisănchisă, mate;, mate;

consistenconsistenţţă scăzutăă scăzută;;

carnea crudăcarnea crudă, , păstrată alături de brânzeturi păstrată alături de brânzeturi îîmprumută fermenmprumută fermenţţi i şşi se i se îînăcrenăcreşşte din cauza te din cauza fermentării acidefermentării acide, d, devenind improprie evenind improprie consumului uman; consumului uman;

grăsimea cu aspect grăsimea cu aspect mătuitmătuit, c, colorată roz olorată roz şşi cu i cu miros de rânced;miros de rânced;

carne tocată carne tocată şşi oase prezentând culoarea i oase prezentând culoarea cenucenuşşie;ie;

preparatele din carne cu membrane umede şi mâzguite

nu mai sunt proaspete;

golurile de aer, pungile de grăsime sau de apă sub membrană din cauza proceselor oxidative stimulate de temperaturile ridicate în timpul tratamentelor de fierbere şi afumare depreciază preparatele;

un gram de carne tocată având o încărcătură microbiană iniţială de 21.926 microorganisme, după numai 24 de ore va conţine 10.035.576 germeni.

1818..

Tehnici de falsificare ale cărnii Tehnici de falsificare ale cărnii şşi i preparatelor din carnepreparatelor din carne..

introducerea cărnii cu început de alterare în apă de var

falsificarea preparatelor din carne prin adăugarea de amidon sau substanţe amidonoase

şi coloranţi sintetici;

falsificarea prin substituire, introducând în preparate plămâni de vită sau porc în locul cărnii macre;

introducerea în salamurile de pasăre a pastei de oase în locul cărnii, fără informarea consumatorilor;

adăugarea gelatinei în exces pentru a reduce cantitatea de carne din preparate;

falsificarea pastei de mici prin introducerea în compoziţie a substanţelor amidonoase;

adăugarea pastei din soia fiartă, tocată şi legată cu albumină, înlocuind carnea în reţetă;

adăugarea de apă şi sare în exces, pentru a substitui carnea.

220.0.

Substituirea cărnii (în bucată) de calitate superioară cu carne de calitate inferioară

Calitatea cărnii

este condiţionată de proporţia de ţesut muscular faţă de celelalte ţesuturi, raportul dintre acestea depinzând de vârstă, sex, starea de îngrăşare a animalului.

De exemplu, carnea de vită este constituită din 58% ţesut muscular, 18% ţesut osos, 12% grăsime, ţesut conjunctiv şi nervi.

Decelarea substituirii cărnii de calitate superioară de una inferioară se efectuează prin aprecierea caracteristicilor morfostructurale, iar la carnea dezosată prin analize fizico-chimice.

Dintre acestea, cea mai relevantă este determinarea colagenului.

Colagenul este o proteină specifică ţesutului conjunctiv.

Această proteină are valoare biologică inferioară, datorită conţinutului dezechilibrat în aminoacizi şi chiar absenţei unor aminoacizi esenţiali.

Carnea cu un conţinut mare de ţesut conjunctiv are o valoare nutritivă inferioară.

Substituirea cărnii cu carne de la alte speciiSubstituirea cărnii cu carne de la alte specii

!!! Substituirea cărnii unei specii comestibile cu alta este cea mai gravă falsificare

Înlocuirea cărnii unei specii comestibile cu carnea unei specii tradiţional necomestibile (câine, pisică, vulpe) sau cu carnea de animale moarte sau aflate în stări fiziologice ce le fac improprii pentru consumul uman.

Decelarea la carnea dezosată, tocată sau la preparatele, conservele şi semiconservele de carne

-

prin

metode fizico-chimice, prin care se determină conţinutul de substanţe azotate (proteine, aminoacizi), lipide, dar mai ales metode biochimice (enzimatice) şi cele biologice (imunologice).

Se dezvoltă tot mai mult tehnicile de amprentare a ADN-ului, care asigură rezultate certe, atât pentru

carnea crudă cât şi pentru cea puternic procesată.

determinarea

conţinutului de proteină musculară din unele conserve din carne;

determinarea

proteinei în substanţă liberă de grăsime din unele produse din carne;

determinarea

conţinutului real de carne din conservele de carne cu sosuri sau legume;

determinarea

conţinutului de apă adăugată:

frauda este favorizată de capacitatea apreciabilă a proteinelor cărnii şi a unor aditivi şi ingrediente de a reţine apa.

Substituirea cărnii cu componente de calitate Substituirea cărnii cu componente de calitate inferioară sau străine inferioară sau străine şşi/sau adaosul unor i/sau adaosul unor ingrediente nepermise sau ingrediente nepermise sau îîn doze mai mari decât n doze mai mari decât cele oficiale din unele produse de carnecele oficiale din unele produse de carne..

Directiva UE cu privire la etichetarea Directiva UE cu privire la etichetarea alimentelor impune ca atunci când apa se alimentelor impune ca atunci când apa se adaugă adaugă îîn cantitate mai mare de 5n cantitate mai mare de 5% % să fie să fie inclusă inclusă îîn categoria ingredientelor. n categoria ingredientelor.

Apa adăugată Apa adăugată îîn mod ilicit n mod ilicit îîntrntr--un produs se un produs se poate calcula cu relapoate calcula cu relaţţia:ia:

Apa adăugată Apa adăugată % = Umiditate % = Umiditate totalătotală%%

--(carne (carne fără fără grăsimegrăsime%%

--

proteine%proteine%))

2525..

Substituirea parSubstituirea parţţială a proteinelor cărnii cu ială a proteinelor cărnii cu proteine de origine animală sau vegetalăproteine de origine animală sau vegetală

Substituirea proteinelor cărnii în produsele de carne constituie o fraudă atunci când nu este declarată sau se practică fără respectarea normelor în vigoare.Determinarea conţinutului de proteină vegetală din unele produse de carne tocată cu adaos de făină de grâu se realizează astfel:

se determină conţinutul de amidon din produs, (cu iod)

se calculează conţinutul de proteină vegetală corespunzător conţinutului de amidon determinat.

Pentru aflarea conţinutului real de proteină din carne se aplică următoarea formulă:Proteina din carne % = Proteină totală % - Proteină vegetală

%

Controlul calităţii peştelui şi a produselor de peşte.

Metode de identificare a falsificărilor.

2727..

Peştii

constituie cel mai numeros grup al vertebratelor, deosebindu-se net de vertebratele terestre prin caracteristicile biologice şi de structură.

Carnea de peşte

nu se deosebeşte mult ca şi compoziţie de carnea animalelor homeoterme.

Însă, substanţele proteice sunt superioare calitativ celor din carnea de vită, porc, oaie, deosebindu-se prin faptul că

au în conţinut

trietilamina, care îi dau mirosul caracteristic.

Conţine fluor şi iod în cantităţi apreciabile, de asemenea vitamina A şi D în cantităţi variabile.

Analiza cărnii de peşte

determinarea conţinutului în apă,

determinarea

conţinutului de grăsime, substanţe proteice,

determinarea substanţelor extractive,

determinarea substanţelor minerale.

2929..

Pentru efectuarea determinărilor se prelevează o probă medie, obţinută după îndepărtarea capului, oaselor, aripilor, solzilor şi intestinelor.

Aprecierea prospeţimii se realizează prin analiză senzorială completată de un examen chimic şi bacteriologic.

Examenul senzorial se efectuează în încăperi luminoase, fără mirosuri străine, cu

temperatura de 200C.

3030..

Caracteristici senzorialeMIROS:

peştii proaspeţi

nu au un miros pronunţat de peşte, miros care se datorează descompunerii substanţelor proteice cu formare de amoniac, trimetil-amină, precum şi a grăsimilor cu formarea acidului clupanodonic;

peştele alterat

(în special bronhiile, intestinele şi alte organe interne) prezintă un miros neplăcut, acru sau de putrefacţie; mirosul impropriu sau neplăcut al cărnii de peşte se identifică prin proba fierberii;

branhiile peştilor proaspeţi sunt colorate în roşu, iar la cei alteraţi, cenuşii cu miros şi mucus neplăcut;

carnea la peştii alteraţi nu are aderenţă de oase şi în jurul coloanei vertebrale se colorează în roz-cenuşiu;

grăsimea la peştii alteraţi este râncedă.

330.0.

După caracteristicile senzoriale peştele poate fi considerat

de primă prospeţime,

de prospeţime mijlocie,

peşte necomestibil.

3232..

D.p.d.v. al caracteristicilor fizico-chimice se fac următoarele precizări privind starea de prospeţime a peştelui:

pHpH--ul cărnii de peul cărnii de peşşte este diferit te este diferit îîn funcn funcţţie de ie de starea de prospestarea de prospeţţime:ime:

pepeşşte imediat după prinderete imediat după prindere

77--7,37,3

pepeşşte proaspătte proaspăt

6,26,2--6,56,5

pepeşşte alteratte alterat

6,86,8--7,57,5

Identificarea NH3 cu reactiv Nessler:

extractul de carne proaspătă nu trebuie să se coloreze în galben,

extractul de carne alterată se tulbură la adăugarea primelor picături de reactiv, Azotul uşor hidrolizabil, în mg NH3

/100g este în funcţie de starea de prospeţime:

peşte proaspăt 13,6

peşte relativ proaspăt 27,2-30

peşte alterat

30

proba de reducere a albastrului de metilen, care serveşte la aprecierea încărcăturii microbiene a cărnii peştelui arată:

peşte proaspăt

decolorare după 2 ore

peşte alterat decolorare după 1 oră

Proba plutirii:

peştii proaspeţi puşi în apă cad la fund, în timp ce cei alteraţi plutesc deasupra; proba se face cu peştele întreg, fără a se scoate intestinele.

3535..

Conserve Conserve şşi preparate din pei preparate din peşştete

Conservarea peştilor se poate face prin:

congelare,

uscare,

sărare,

afumare,

fierbere, etc.

Controlul calităţii se face prin determinări organoleptice şi fizico-chimice.

3636..

La peLa peşştii conservatii conservaţţi i îîn saramură se face analiza n saramură se face analiza saramurii prin următoarele determinărisaramurii prin următoarele determinări::

determinarea densităţii (cu un densimetru la 150C) - trebuie să fie cuprinsă între 1,14 şi 1,20;

determinarea conţinutului în NaCl

–

volumetric;

determinarea acidităţii totale a saramurii -

volumetric;

determinarea H2

S şi NH3

3636..

La peLa peşştele conservat tele conservat îîn cutii se cerceteazăn cutii se cercetează::

Dacă cutiile sunt sau nu bombate Dacă cutiile sunt sau nu bombate şşi după i după deschidere se fac aprecieri organoleptice deschidere se fac aprecieri organoleptice asupra cărnii asupra cărnii şşi analiza i analiza uleiului; ;

La peLa peşştele sărat se face proba Htele sărat se face proba H22

S (reacS (reacţţia ia cu acetat de plumb cu acetat de plumb -- sulfura de plumb neagră sulfura de plumb neagră) ) şşi se cercetează coni se cercetează conţţinutul inutul îîn NHn NH33

;;

Analiza ambalajelor metalice se face Analiza ambalajelor metalice se face îîn ceea n ceea ce privece priveşşte conte conţţinutul de metale toxice (inutul de metale toxice (PbPb, , Cu) aCu) a căror prezen căror prezenţţă este interzisăă este interzisă. .

Falsificările peFalsificările peşştelui telui şşi a i a produselor

de pede peşştete

substituirea speciilor valoroase cu specii comune,

substituirea peştilor "sălbatici" cu cei de cultură,

folosirea unor procedee de procesare neconvenţionale nedeclarate,

utilizarea unor aditivi şi/sau ingrediente (proteine de origine animală sau vegetală, amidon, fosfaţi, etc.) neautorizaţi sau în doze mai mari,

înlocuirea icrelor originale cu cele de la alte specii sau chiar cu icre contrafăcute.

Examinarea structurii şi profilul proteinelor cărnii peştelui constituie principalul mijloc analitic de investigare a speciei şi a altor elemente ale autenticităţii peştelui, dar şi de decelare a unor eventuale fraude.

Acestea se identifică prin:

electroforeză

focalizarea izoelectrică (IEF),

metode imunologice (bazate pe reacţia dintre anticorp şi antigenul care a indus producerea lui),

analiza ADN.

4040..

IcreleIcrele

Prezintă o mare valoare alimentarăPrezintă o mare valoare alimentară, , fiind bogate fiind bogate îîn proteine,n proteine, grăsimi grăsimi, , săruri săruri minerale minerale şşi vitamine A, D, E.i vitamine A, D, E.

pot fi:pot fi:

icreicre

de la pede la peşşti comuni de apă dulceti comuni de apă dulce: : crap, crap, caras, caras, şştiucătiucă;;

icreicre

de la pede la peşşti oceanici: ti oceanici: hering, macrou, hering, macrou, cod;cod;

icre negreicre negre::

morun, nisemorun, nisetru, tru, păstrugăpăstrugă, c, cegăegă;;

icre roicre roşşiiii

sau sau icre de Manciuriaicre de Manciuria::

somon.somon.

4141..

Controlul calităţii icrelor

Constă în determinarea caracteristicilor senzoriale şi fizico-chimice.

Icrele proaspete

au o suprafaţă netedă, aspect strălucitor, consistenţă elastică, gust şi miros specific peştelui de la care provin, cu aromă plăcută.

Icrele alterate

sunt mate, au suprafaţa încreţită şi cu plesnituri, prezintă pete de mucegai, sunt aderente în masă, consistenţa lor este moale şi gustul acru.

4242..

Falsificarea

icreloricrelor

cele mai valoroasecele mai valoroase

––

icrele de sturioniicrele de sturioni

(icre (icre negre sau caviar),negre sau caviar),

cele mai scumpecele mai scumpe

fiind fiind cele de moruncele de morun, ,

apoi apoi cele de cele de Manciuria

((roroşşiiii), care sunt ), care sunt şşi cele i cele mai expuse falsificărilormai expuse falsificărilor, prin , prin îînlocuirea cu icre nlocuirea cu icre negre false obnegre false obţţinute din gelatină la care se inute din gelatină la care se adaugă carne sau grăsime de peadaugă carne sau grăsime de peşşte pentru a le te pentru a le potenpotenţţa aroma a aroma şşi gustul specific,i gustul specific, culoarea fiind culoarea fiind compensată de colorancompensată de coloranţţi sintetici, sub denumirea i sintetici, sub denumirea de "Produs tip caviar" sau "Produs tip Manciuria".de "Produs tip caviar" sau "Produs tip Manciuria".

4343..

identificarea grăsimilor străineidentificarea grăsimilor străine

((îîn acest n acest

scop se face un extract eteric scop se face un extract eteric şşi se i se determină indicii de ioddetermină indicii de iod, saponificare, , saponificare, refracrefracţţie, aciditate, etc.);ie, aciditate, etc.);

identificarea făiniiidentificarea făinii care se face prin care se face prin

tratarea cu solutratarea cu soluţţie de iod ie de iod şşi microscopic; i microscopic;

determinarea substandeterminarea substanţţelor conservanteelor conservante (acid boric (acid boric --

adaos max. 0,5%;adaos max. 0,5%;

hexametilenhexametilen--tetraminatetramina

--

adaos max. 0,1%) adaos max. 0,1%)

determinarea azotadeterminarea azotaţţilorilor

--

max. 0,1%.max. 0,1%.

4444..