Dezvoltarea social-economica a grecilor in perioada arhaica si colonizarea greaca

Perioada arhaica are o maxima importanta in istoria greciei, apare statul de tip polis, se structureaza clasele sociale, primii tirani si se produce marea colonizare.

Colonizarea isi ea inceputul din lumea rurala si agrara, principal ramura economica fiind agricultura, comertul si mestesugaritul avind un rol minor. Cautarea pietilor de desfacere – nu poate fi considerata cauza colonizarii in acea perioada. Cauza principala fiind in schimbarea proprietatii agrare. Cresterea numarului de indivizi lipsiti de resurse de subzistenta, sporul demografic au determinat lipsa de pamint, loturi si sol arabil tot mai putin, aparitia unor tensiuni sociale pe acest fon au impus statul sa rezolve problema agrara prin incurajarea si organizarea fenomenului colonizarii.Astfel s-a desfasurat o ampla colonizare a tarmurilor Marii Mediterane, Negre. Au fost create colonii Tyras, Tomis, Byzant s.a

Prin aceasta colonizare a sporit arealul civilizatiei elenice, coloniile grecesti puternic influentind populatiile locale.

Razboaiele Macedoniene si raspindirea elenismului

Epoca elenistica este un fenomen cultural caracteriza prin raspindirea limbii si civilizatiei elenice peste vastul teritoriu cucerit de Alexandru Macedon. Ca urmare a razboielor purtate de Filip al II care cucereste coloniile grecesti din Tracia si supune Grecia, si celor purtate d fiul sau Alexandru, s-a construit un imperiu imens. In timpul, dar si dupa destramarea lui are loc sinteza dintre civilizatii si un avint al dezvoltarii culturii. Acest progress a insemnat nasterea unei noi civilizatii, numite elenistica, o parte distinct a istoriei antice.

Politica interna a lui Burebista si consolidarea statului geto-dac

Regele dacilor, Burebista, a fost initial conducatorul unei uniuni de triburi, care mai apoi si-a intins stapinirea asupra intregului teritoriu locuit de geto-daci. El a recucerit teritorii dacice de la celti, a cucerit orase grecesti, a fortificat tinuturile stapinite de el. Burebista a impus reforme cu character social-economic, politico-administrativ si-a fiundamentat autoritatea.

Toate acestea indica o formatiune politica cu trasaturi definitorii a unui stat, cu o organizare interna, care a reusit sa se opuna politicii expansioniste a Romeisi sa devina o putere regionalacare a infruntat atacurile triburilor barbare.

Romanizarea dacilor și formarea poporului și a limbii române

Geto dacii au intrat în contact cu romanii încă în sec I-II d. Hr, iar în amii 106 procesul de romanizare își ea amploarea, căpătînd un caracter organizat, și a cuprins toate sferele societății.

Factorii care au contribuit la delurarea procesului de colonizare au fost armata romană, administrația și justiția, coloniștii latinofoni, învățămîntul în limba latină, răspîndirea creștinismului.

După retragerea aureliană majoritatea populației romane nu a părăsit dacia, romanizarea continuînd și după retragerea armatei și administrației. Ca urmare a procesului de romanizare s-a format populația

daco-romană, care vorbea limba latină, dar a păstrat cuvinte în limba dacă. Prin urmare poporul român este simbioza a celor 2 etnii –dacilor și romanilor.

Dezvoltarea orașului și evoluția socio-economică a societății medieval

Orașul medieval, constituit în jurul castelelor și cetăților medieval a devenit centru cultural, politic și economic a societății medievale. În societatea medievală profund agrară , orașul este principalul centru economic, factorul principal al progresului – legătura dintre producătorul agricol și piață, care la rîndul său stimula meșteșugăritul. În oraș se concentrează meșteșugari și negustori.

Teritoriul pe care se constituie orașul are întotdeauna un stăpîn, care tinde să asimileze pe orășeni pe domenii feudale, iar comerțul nu se poate dezvolta în condițiile feudale. Astfel apar commune, asociațiile locuitorilor din oraș care acționează în comun pentru a obține libertatea. Prin luptă s-a reușit să obțină o serie de privelegii pentru locuitorii orașelor, iar apariția orașelor libere a fost un factor important al progresului social – economic și cultural al întregii societăți, care la rîndul său a influențat orașele prin dezvoltarea infrastructurii, arhitecturii, ș.a.Orașul era elementul de bază a progresului, avînd rolul unui motor a societății medievale.

Evoluția statelor medievale românești și formarea instituțiilor politice ale acestora.

Țările românești s-au constituit ca niște voievodate cu un voievod în frunte cu prerogative suverane, domnii purtau titulaturi în funcție de teritoriile stăpînite. Domnii români încredințau temporar o parte din atribuții unor instiruții –Sfatul domnesc care avea un rol consultative,membrii numiți de suveran. În transilvania voievodul își alegea vicevoiedați pînă la notary singur, dintre familiari sau oameni aflați în slujbă. După prăbușirea regatului maghiar și proclamarea Transilvaniei ca principat autonom sub suzeranitatea Porții, voievozii au fost înlocuiți cu principe. În anumite circumstanțe cînd trebuia de luat hotărîri importante se convoca Adunarea țării, deși, dezvoltarea statului a fost împiedicată de dominația otomană

Puterea politică și biserica în societatea medieval

După ce în 313 creștinismul este recunoscut ca religie oficială, biserica se transform în forță politică. Relația bisericii cu puterea laică era bazată pe idea că omul traiește pe terra, iar apoi în cetatea lui Dumnezeu, de accea puterea laică trebuie să se supună bisericii. Puterea economic a bisericii era în creștere, ea deținea o parte mare din pămînturi, iar apariția papalității a sistematizat și ierarhizat puterea bisericească. Carol cel Mare a fost încoronat în roma prin alianța de stat și biserica, biserica găsind un sprijin în conducere, dar totodată optînd pentru supremația sa. După moartea lui Carol cel Mare papii și episcopii erau numiți de împărați la discreția sa. Apogeul papalității a fost pe timpul lui Inocențiu III, în afară de terenuri mari de pămînt, biserica avea judecătorie proprie, sistem birocratic, iar papii se implicau în viața politică și personal a monarhilor. În anii 1096 – 1270 biserica a organizat

cruciade – războie religioase în numele ieliberării mormîntului din Ierusalim. Începutul sec. XIV a marcat începutul declinului bisercii, creîndu-se un echilibru puterii de stat.

Politica externă a imperiului Otoman și instaurarea suzeranității Otomane în Țările Române.

Tendințele expansionismului otoman în europa s-au manifestat prin inaintarea în peninsula balcanică, dupăocuparea bulgariei urmau țările române. Domnitorii români opun rezistență expansiunii, Mircea cel Bătrîn purtînd o serie de victorii asupra otomanilor, deși confruntările au continuat pe timpul lui Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, ei reușind temporar să apere independența țării. În 1453 a fost cucerit Constantinopolul, expediția în Moldova a sultanului au marcat impunerea influenței otomane asupra principatelor, dependența lor față de poartă a sporit considerabil. Însă principatele române, conform vechilor tratate beneficiau de autonomie, în condițiile creșterii dependenței economice și politice. Poarta otomană a încercat de multe ori să schimbe statutul de autonomie cu cel de pașalîc sau raia.

Rivalitatea monarhilor occidentale și crearea noii hărți politice a europei la mijlocul sec al XVII

Seria de conflicre din europa (1618-1648), izbucnite din motive religioase, dinastice, comerciale, teritoriale, în special lupta între Imperiul Romano-German controlat de Habsburgi și principatele protestante sprijinite de belgia și olanda. Războiul s-a încheiat prin înfrîngerea a austriecilor și pacea de la Westfalia. În condițiile noii situații politice, era discutată problema unei viitoare hărți politice, evident prin achiziții teritoriale în favoarea învingătorilor. Imperiul romano-german era fărămițat în 360 state, practice independente, astfel au loc anexări teritoriale de către franța, suedia ș. a.

Pacea westfalică a afirmat princiipii noi pe teritoriul European, al relațiilor internaționale, suveranitatea statelor cît și un echilibru de forțe între statele principale a vieții internaționale, iar franța devine prima putere continental.

Marile descoperiri geografice și evoluția mercantelismului

Descoperirile realizate de Cristofer Columb, Fernando Magelan, Vasco de Gama au dus la o puternică dezvoltare a orizontului și civilizației europene, deschizînd surse inepuizabile de materie primă. Astfel, s-a dezvoltat producția europeană, fluzul de metale prețioase, aur, argint din America. Deazvoltarea producției la rîndul săua favorizat reînoirea tehnologică și o concentrare a capitalului. Mercanteliștii sunt primii care abordează conceptual de profit, acesta fiind scopul activității economice. Politica mercantelistă s-a desfășurat prin diverse metode: colonizarea teritoriilor bogate în zăcăminte, dezvoltarea comerțului și navigației maritime. Mercantelismul a cunoscut 2 perioade: timpuriu-bazat pe sistemul monetar, metalele prețioase fiind reținute în interiorul țării, și tîrziu, bazat pe balanța comercială în care exportul trebuie să depășescă importul.

Liberalism și democratizarea vieții politice în epoca modernă

Ideologia liberal a dominat sec XIX-lea, formînd diverse mișscări politice, partied liberale. Ideea libertății, progresului, mecanismului mîinii invizibile au stat la baza economiei de piață, regimului democratic și formele constituționale de guvernămînt. În Marea Britanie democratizarea a rezultat din reforma electorlă, social și economic, fiind răspîndite ideile liberale, care au lărgit accesul cetățenilor la viața politică. Au fost protejate mișcările sociale, reforme sociale, în domeniul sănătății ș.a.

Declarația drepturilor omului și cele 3 constituții franceze au dezvoltat principia cu character democratic, libertatea presei, conștiinței, confesiunilor, cetățenilor în fața legii.

Rivalitățile ruso-austro-turce și pierderile teritoriale ale țărilor române

Un raport de forțe noi în europa în frunte cu cele două imperii, Austriac și Rus, cît și chestiunea omului bolnav al europei au impus rivalitățile pe plan internațional. Între 1710-1812 între aceste imperii s-au desfășurat 6 războaie, iar o mare parte a operațiilor militare se desfășurau pe teriroriul Moldovei și Țărilor Românești care reprezentau obiect a relațiilor internaționale. Campanii de la Prut din 1711 s-a soldat cu eșec, dar a pus început expansiunii ruse în Moldova. După tratatul de la Passarowitz, Austria anexează Oltenia, Banatul. Războiul ruso turc se încheie cu pacea de la Kuciuk Kainargi care prevede îmbunătățirea situației Țărilor Române sub suzeranitatea otomană. Iar după încă un război ruso-turc, și după pacea de la bucurești Imperiul Rus a răpit ținutul basarabia.

Suprimarea autonomiei basarabia și intensificarea procesului de rusificare

Basarabia, anexată de rusia în 1812 pînă în 1828 a dispus de o autonomie limitată, în 1818 fiind promulgat așezămînt cuprivire la înființarea regiunii basarabia, mai tîrziu autonomia fiind difinitiv suprimară fiind că contravenea politicii de integrare a basarabiei în imperiu.Limba oficială devine limba rusă, cea română utilizată în caz de necessitate. În funcțiile de stat se numeaufuncționari ruși. După 1828 procesele de rusificare s-au intensificat dar s-au ciocnit cu rezistanța populației. În 1836 prin proteste, senatul a fost nevoit să reintroducă limba română în organe administrative și judecătorești, satul fiind cel care a păstrat limba și tradițiile.

Politica internă a lui Al. I. Cuza și modernizarea societății românești

Al. I Cuza a stat la bazele româniei moderneprin reformele sale puse în aplicare. Legea electoral scădea censul și sporea numărul alegătorilor, ulterior fiind promulgate legile privind organizarea administrației. Prin legea comunală satele se grupau în commune, iar mai multe commune alcătuiau pase, care la rîndul lor formau județe. Modernizarea sistemului judiciar s-a efectuat prin reorganizarea justiției și prin adoptarea codului penal, civil și commercial. A fost promulgată legea rurală, s-a desființat claca, sătenii devenind proprietari liberi pe locurile supuse posesiunilor lor. Prin legea instrucțiunii publice s-au stability trei grade de învățămînt: primar, secundar și superior, cel primar fiind obligatoriu și gratuity. Principalul scop al domnului era unitatea celor 2 țări, realizată cu success.

Revoluția rusă și mișcarea pentru autodeterminarea basarabiei

În 1917 izbucnește revoluția rusă care printer alte idei, lansează lozinca a autodeterminării popoarelor, care recunoștea principiul libertății naționale pentru a atrage populația din toate guberniile la ea. Guvernul sovietic public declarația drepturilor poparelor rusiei care recunoaște egalitatea și suveranitatea lor, iar lozinca promovată de bolșevici a încins mișcările de eliberare națională. Mișcarea pentru autodeterminare a basarabiei s-a desfășurat în rind cu alte provincii: ucraina, Georgia. Întrunirile reprezentanților populației se făceau la odesa, iar acțiunile întreprinse de sfatul țării au reflectat voința de autodeterminare națională a poporului. Astfel în 1918 s-a votat declarația de independență a Rep. democratice Moldovenești, iar în martie 1918 unirea basarabiei cu românia.

Politica expansionist externă a URSS și crearea RASSM

După creare URSS în 1822, statul sovietic a promovat idea exportului de revoluție și a instaurării comunismului în alte țări. Deși URSS a recunoscut dreptul la autodeterminare a popoarelor, nu a recunoscut unirea basarabiei cu românia, urmărind scopul extinderea statului în europa central. Crearea RASSM, asemeni bielorusia pentru polonia, era un cap de pod spre realizarea planurilor expansioniste sovietice.

Noul Curs a lui Roosvelt și depășirea crizei economice de SUA

Marea criză economic s-a manifestat prin scăderea prețurilor, stoparea activității intreprinderilor industrial, creșterea șomajului. Prin concepția lui Roosvelt, criza putea fi stopată doar prin creșterea profitului și stoparea scăderii prețurilor. Prin programul noul curs s-a stopat convertibilitatea dolarului în aur, dolarul devalorizîndu-se cu 50%, a fost controlul prețurilor, creditelor, statul a subvenționat industria, redresînd și șomajul. Politica marilor investiții a ameliorat situația economic și a condus la creșterea productivității. Aceste acțiuni au mărit puterea de cumpărare a populației, au revigorat activitatea bancară și au ajutat numeroase întreprinderi să reia activitatea.

Politica expansionistă promovată de URSS și semnarea tratatului Molotov-Ribbentrop

Politica promovată de URSS era una de construire a comunismului în țară, și constituirea unei zone de influență – brîu de securitate în regiunile apropiate frontierelor URSS. Venirea naziștilor la putere era un avantaj pentru URSS, iar Hitler prezenta pentru URSS un deschizător de drumuri, pe fundalul preocupării europei și imposibilității organizării cruciadei antisovietice. În 1939 a fost semnat pactul Molotov-ribbentrop, pact de neagresiune. Germania va agresa polonia, iar franța și britania se vor amesteca în conflict, în aceste condiții URSS avea un răgaz și o intrare avantajoasă în război. La pact se mai adauga protocolul adițional secred prin care se delimitau cele 2 zone de influență, iar URSS anexa prin acesta basarabia.

Procesul de colectivizare a gospodăriilor țărănești și deportările din 6 iulie 1949

Majoritatea țăranilor nu doreau să se supună politicii de colectivizare, să intre în colhozuri și să refuse de toate bunurile material. Pentru a înfricoșa țărănimea, în 1949 peste 11 mii de familii au fost deportate în Siberia, iar doar peste cîteva luni, țărănimea speriată de teroarea stalinistă a început să se înscrie în colhoz. Către finele anului 1950 au fost colectivizate 97% din gospodării.

Noua mentalitate politică și sfîrșitul războiului rece

Cu venirea la putere în URSS a lui Gorbaciov a fost promovată noua mentalitate politică , care viza diverse probleme: depășirea confruntării ideologice cu occidental, reducerea armamentelor, integrarea economiei sovietice în cea mondială. Noua mentalitate promova ideile de cooperare, apropiere de occident, Gorbaciov a ordonat scoaterea trupelor sovietice din Afghanistan. În 1898 pe insula Malta, a avut loc întîlnirea dintre Gorbaciov și J. Bush, în care liderul sovietic a declarat că nu va folosi forță pentru menținerea regimurilor comuniste în statele socialiste. În 1991 s-a dizolvat CAER și OTV, s-a format o lume multipolară și s-a sfîrșit războiul rece.

Mișcarea de eliberare națională și proclamarea independenței Republicii Moldova

Mișcările de eliberare națională au luat amploare la sf. Anilor 80, în contextual mișcărilor din URSS. Aceasta se baza pe întoarcerea velorilor naționale, limbii de stat, alfabetului latin. Conducătorii acestor

erau intelectualii români. În 1989 s-a desfășurat marea adunare națională care a adoptat hotărîrea de a acorda limbii române statut de limbă de stat.

Parlamentul în 1990 a adoptat drapelul de stat și declarația cu privire la suveranitatea moldovei. În 1991 în Chișinău s-a desfășurat conferința internațională cu privire a pactul Molotov Ribbentrop și consecințele sale pentru basarabia în care se cerea înlăturarea acestor. La 27 august a fost convocată Marea Adunare Națională în care s-a votat independența republicii moldova.

Proclamarea suveranității RSSM și războiul din Transnistria.

Mișcările de renaștere declanșate în uniunea sovietică au fost premisele ideii de suveranitate națională.Astfel, după primele alegeri democratice Mircea Snegur a fost ales președinte a Sovietului Suprem, devenind și președintele republicii. Guvernul reformist a făcut multe schimbări care nu erau pe placul minorităților.

Nedorind să recunoască suveranitatea RM, liderii politici din transnistria au convocat un soviet în care s-a proclamat republica sovietică socialist nistriană pe teritoriul Moldovei. Instituția prezedențială a Moldovei a declarat acest congres organ anticonstituțional. Forțele separatiștilor Transnistrieniau trecut la acțiuni violente împotriva puterii din Dubăsari.

La 27 august 1991 parlamentul a votat declarația de independență, și în condițiile prăbușirii URSS între forțele transnistriene separatiste și forțe de ordine moldovenești au izbucnit conflicte violente. S-a desfășurat un conflict armat care a durat aproape 6 luni, în cadrul căruia republica separatist a fost sprijinită de armata a 14 rusă.