dezvoltarea rurala ro

9
DEZVOLTAREA RURALA Principiile de bază ale politicii de dezvoltare rurală sunt următoarele: Multifuncţionalitatea agriculturii. Rolul agriculturii variază funcţie de produsele obţinute. Aceasta implică recunoaşterea şi încurajarea unui evantai de servicii furnizate pentru agricultură. 29 • Multisectorialitatea şi integrarea. Economia rurală permite datorită diversificării activităţilor, crearea de noi surse de venituri şi noi locuri de muncă şi protecţia moştenirii rurale. • Flexibilitatea. Acordarea ajutoarelor pentru dezvoltare rurală, bazate pe subsidiaritate, favorizând descentralizarea şi consultarea la nivel regional, local şi parteneriatul. • Transparenţa. Elaborarea şi gestionarea se face în mod transparent, plecând de la o legislaţie simplificată şi mai accesibilă. Una din principalele inovaţii ale acestei politici este metoda adoptată, vizând o mai bună integrare a diferitelor intervenţii cu scopul; de a asigura o dezvoltare armonioasă a tuturor zonelor rurale ale Europei. Marile axe ale acestei dezvoltări sunt următoarele: Reîntărirea sectorului agricol forestier; Ameliorarea competiţiei zonelor rurale; Prezervarea mediului şi a patrimoniului cultural. Măsurile de dezvoltare rurală 2.2.2.1 Investiţiile în exploataţiile agricole Comunitatea acordă o susţinere investiţiilor în exploataţiile agricole. Scopul modernizării investiţiilor; echipamentelor şi sistemelor agricole pentru amelioarea veniturilor ca şi a condiţiilor de viaţă, de muncă şi de producţie al agricultorilor. Concret, investiţiile trebuie să vizeze unul sau mai multe din obiectivele următoare: - reducerea costurilor de producţie; - ameliorarea calităţii producţiilor; - prezervarea şi ameliorarea mediului înconjurător; - respectarea condiţiilor de igienă şi de habitat pentru animale; - încurajarea diversificării activităţilor agricole. Statele membre stabilesc circuitele ajutoarelor pentru investiţiile globale, valoarea totală a ajutorului public, naţional şi comunitar exprimat în procente din volumul investiţiei eligibile este limitat la 50% în zonele defavorizate şi la 40% în celelalte regiuni. Atunci când investiţiile sunt realizate de către tineri agricultori, aceste procentaje pot atinge 55% în zonele defavorizate şi 45% în celelalte zone. 2.2.2.2 Resurse umane: tineri agricultori, prepensionarea,

Upload: dumitru-alina-ionela

Post on 17-Dec-2015

9 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

romania

TRANSCRIPT

DEZVOLTAREA RURALA

Principiile de baz ale politicii de dezvoltare rural sunt urmtoarele: Multifuncionalitatea agriculturii. Rolul agriculturii variaz funcie de produsele obinute. Aceasta implic recunoaterea i ncurajarea unui evantai de servicii furnizate pentru agricultur. 29 Multisectorialitatea i integrarea. Economia rural permite datorit diversificrii activitilor, crearea de noi surse de venituri i noi locuri de munc i protecia motenirii rurale. Flexibilitatea. Acordarea ajutoarelor pentru dezvoltare rural, bazate pe subsidiaritate, favoriznd descentralizarea i consultarea la nivel regional, local i parteneriatul. Transparena. Elaborarea i gestionarea se face n mod transparent, plecnd de la o legislaie simplificat i mai accesibil. Una din principalele inovaii ale acestei politici este metoda adoptat, viznd o mai bun integrare a diferitelor intervenii cu scopul; de a asigura o dezvoltare armonioas a tuturor zonelor rurale ale Europei. Marile axe ale acestei dezvoltri sunt urmtoarele: Rentrirea sectorului agricol forestier; Ameliorarea competiiei zonelor rurale; Prezervarea mediului i a patrimoniului cultural.

Msurile de dezvoltare rural 2.2.2.1 Investiiile n exploataiile agricole Comunitatea acord o susinere investiiilor n exploataiile agricole. Scopul modernizrii investiiilor; echipamentelor i sistemelor agricole pentru amelioarea veniturilor ca i a condiiilor de via, de munc i de producie al agricultorilor. Concret, investiiile trebuie s vizeze unul sau mai multe din obiectivele urmtoare: - reducerea costurilor de producie; - ameliorarea calitii produciilor; - prezervarea i ameliorarea mediului nconjurtor; - respectarea condiiilor de igien i de habitat pentru animale; - ncurajarea diversificrii activitilor agricole. Statele membre stabilesc circuitele ajutoarelor pentru investiiile globale, valoarea total a ajutorului public, naional i comunitar exprimat n procente din volumul investiiei eligibile este limitat la 50% n zonele defavorizate i la 40% n celelalte regiuni. Atunci cnd investiiile sunt realizate de ctre tineri agricultori, aceste procentaje pot atinge 55% n zonele defavorizate i 45% n celelalte zone. 2.2.2.2 Resurse umane: tineri agricultori, prepensionarea, formarea Un aspect esenial al noii politici de dezvoltare rural este punerea n valoare a resurselor umane, susinerea transferului exploataiilor agricole de la o generaie la alta, va continua trecnd prin msurile de instalare de tineri agricultori i prin ncurajarea prepensionrii. Msurile de formare vor fi n mod egal continuate i vor permite valorificarea potenialului uman al zonelor rurale. ( Instalarea tinerilor agricultori Ajutoarele destinate a facilita instalarea tinerilor agricultori sunt acordate cu condiia ca agricultorul care preia exploataia s aib mai puin de 40 ani i s se instaleze pentru prima dat ca exploatant agricol. Dou tipuri de ajutoare sunt prevzute: o prim unic a crei sum maximal nu poate depi 25.000 euro i o bonificaie a dobnzilor pentru mprumuturile contractate, limitate la aceai sum.

( Prepensionarea Ajutorul prevede pentru cel care cedeaz exploataiei o sum global de 150.000 euro, plile anuale neputnd, n general s depeasc 15.000 euro. Prima pentru muncitorul agricol are o valoare total de 35.000 (3.500 euro per muncitor i per an). Plata ajutoarelor nu poate depi o durat de 15 ani pentru exploatantul care cedeaz i 10 ani pentru muncitorul agricol. Att unul ct i cellalt trebuie s aib mai puin de 55 ani. Ajutorul nu poate continua deci nici dup 75 ani pentru cedant, i nici peste vrsta normal de pensionare a muncitorului agricol. n cazul cnd cedantul primete o pensie de stat, ajutorul comunitar este deschis sub forma unei suplimentri a pensiei, innd cont de suma fiscal prin regimul naional al pensiilor.

( Formare Msurile de formare au fost n mod egal integrate n evantaiul celorlalte aciuni, cu acente special pe formrile legale de promovarea produselor de calitate i de metodele de producie care respect mediul nconjurtor. Ele se adreseaz tuturor persoanelor angajate n activitile agricole i n reconversia sa. Deasemenea, msuri de formare sunt prevzute pentru pregtirea silvicultorilor astfel ca i alte persoane implicate n activitile forestiere de ameliorare a funciunilor economice, ecologice i sociale ale pdurilor.

Susinerea silviculturii se nscrie n strategia referitoare la tot ceea ce ine de forestier n general, adoptat recent cu scopul asigurrii proteciei, gestionrii durabile i dezvoltrii pdurilor n Uniunea European. Aceast strategie pune n valoare rolul esenial al pdurilor n termeni ecologici, economici i sociali, altfel zis asigur multifuncionalitatea lor. Ajutoarele prevzute n domeniul suprafetelor mpdurite revin proprietarilor acestor pduri: particulari, asociaii sau comune. Aceste msuri acoper n special urmtoarele msuri: Investiii n pduri n vederea ameliorrii valorilor economice, ecologice i sociale; Investiii destinate ameliorrii i raionalizrii recoltelor, transformrilor i comercializqrii produselor silvicole; Investiii legate de utilizarea lemnului ca materie prim, Promovarea de noi debuee i comercializarea produselor silvicole; Crearea de asociaii ale silvicultorilor cu scopul de a ajuta membrii acestora n ameliorarea gestionrii pdurilor; Reconstituirea potenialului de producie silvic aflat n pericol prin catrastofe naturale i prin foc, i punerea n aplicare a unor instrumente de prevenire a acestora; Meninerea i ameliorarea stabilittii ecologice a pdurilor n zonele care joac, n aceast privin rolul de protecie ale interesului public i ntreinerea celor czute prad focului, prin msuri agricole. De altfel, o susinere poate fi acordat prin susinerea mpduririi terenurilor agricole, cu condiia c plantaia trebuie s fie adaptat condiiilor locale i compatibile cu mediul. Aceast susinere poate acoperii, urmtoarele costuri de plantare: O prim anual pe hectar mpdurit, destinat s acopere costurile de ntreinere pentru o perioad maximal de 5 ani; O prim pe hectar, destinat s compenseze pe o perioad maximal de 20 ani, pierderile induse de mpdurire, aceast prim se ridic la 725 euro pe hectar pentru agricultori sau pentru asociaii i 185 euro pe hectar pentru toate persoanele morale de drept privat.

Msuri de protecie a mediului nconjurtor nc din 1992, Comunitatea susine metode de producie agricole care respect mediul nconjurtor i biodiversitatea . Politica de dezvoltare rural dup 2000, confirm rolul esenial al 32 agricultorilor ca furnizori retribuii de servicii de protectii a mediului plecnd de la aceste practici bune agricole i de la respectarea normelor legale de baz. n noua generaie de programe de dezvoltare rural, msurile de respectare a mediului nconjurtor sunt astfel singurele obligatorii pentru statele membre (ele rmn totui facultative pentru agricultur). Ajutoarele prevzute sunt acordate agricultorilor care subscriu asupra unor angajamente de respectare a mediului pe o durat minimal de 5 ani. O durat mai lung poate fi atribuit, fixat pentru anumite tipuri de angajamente contracte) n funcie de efectele lor asupra mediului. Ajutorul este atribuit anual i calculat in funcie de perioada de venituri i de supracosturile adiionale rezultate ca urmare a acestor contracte, rezultnd astfel necesitatea furnizrii unei alocaii financiare. Sumele anuale maximale se ridic la 600 euro pe hectar pentru culturile anuale, 900 euro pe hectar pentru culturile perene specializate i 450 euro pe hectar pentru alte folosine a terenurilor.

UE va trebui s depn eforturi mai mari pentru a mobiliza toate resursele la nivel naional i comunitar inclusiv Fondurile Structurale i cele de Dezvoltare Rural astfel nct aceste sinergii s fie folosite n mod eficient. Avnd n vedere tendinele att la nivelul UE ct i al statelor membre, Comisia a decis 3 domenii cheie ale Politicii de Dezvoltare Rural , anume: economia Agroalimentar; mediul nconjurtor; economia rural n sens larg i populaia.

Programul National de Dezvoltare Durabila 2007-2013Axa 1- mbuntirea competitivitii sectorului agro-alimentar i forestier

Obiectiv 1. mbuntirea competenelor fermierilor i a altor persoane implicate n sectoarele agroalimentar i forestier, ca mijloc de ncurajare a unui management mai bun al exploataiilor agricole, pdurilor i unitilor de procesare.

Obiectiv 2. mbuntirea competitivitii fermelor comerciale i de semisubzisten i a asociaiilor acestora, prin respectarea principiilor dezvoltrii durabile a exploataiilor agricole, pdurilor i unitilor de procesare.

Obiectiv 3. Restructurarea i modernizarea sectoarelor de procesare i marketing al produselor agricole i forestiere, n paralel cu respectarea principiilor dezvoltrii durabile management mai bun al exploataiilor agricole, pdurilor i unitilor de procesare.

Axa 2- mbuntirea mediului i a spaiului rural

Obiectiv 4. Continuarea utilizrii terenurilor agricole din zonele defavorizate i promovarea agriculturii durabile

Obiectiv 5. Conservarea i mbuntirea strii resurselor naturale i a habitatelor

Obiectiv 6. Promovarea managementului durabil al terenurilor forestiere.

Axa 3. mbuntirea calitii vieii n zonele rurale i diversificarea economiei rurale

Obiectiv 7. Meninerea i dezvoltarea activitilor economice, prin creterea numrului de locuri de munc.

Obiectiv 8. Creterea atractivitii zonelor rurale

Obiectiv 9. Dezvoltarea abilitilor i stimularea contientizrii actorilor locali cu privire la importana guvernanei

Axa 4. LEADER

Obiectiv 10. Promovarea potenialului endogen al teritoriilor

Obiectiv 11. mbuntirea guvernrii locale

PROGRAMUL DE DEZVOLTARE RURAL 2014-2020

Prioritatea 1 .Incurajarea transferului de cunotine i a inovrii n agricultur, n silvicultur i n zonele rurale 1A ncurajarea inovrii, a cooperrii i a crerii unei baze de cunotine n zonele rurale. Masuri: 1. Transferul de cunotine i aciuni de informare (Art. 15) 1.1 Sprijin pentru furnizarea de instruire / dobndirea de competene 1.2 Sprijin pentru proiectele demonstrative / actiuni de informare 1.3 Sprijin pentru schimburi de experienta in gestionarea exploatatiei agricole si silvice pe termen scurt precum si vizite in ferma si exploatatii forestiere

1B. Consolidarea legturilor dintre agricultur, producia alimentar i silvicultur, pe de o parte, i cercetare i inovare, pe de alt parte, inclusiv n scopul unei gestionri mai bune a mediului i al unei performane de mediu mbuntite. Masuri: Sprijin pentru nfiinarea i funcionarea grupurilor operaionale (EIP Ag P & S) 16.3 Sprijin pentru proiecte pilot

1C ncurajarea nvrii pe tot parcursul vieii i a formrii profesionale n sectoarele agricol i forestier. Masuri: 1. Transferul de cunotine i aciuni de informare (Art. 15) 1.1 Sprijin pentru furnizarea de instruire / dobndirea de competene 1.2 Sprijin pentru proiectele demonstrative / actiuni de informare 16. Cooperare (Art. 36) 16.2 Sprijin pentru nfiinarea i funcionarea grupurilor operaionale (EIP Ag P & S) 16.3 Sprijin pentru proiecte pilot

Prioritatea 2. Creterea viabilitii exploataiilor i a competitivitii tuturor tipurilor de agricultur n toate regiunile i promovarea tehnologiilor agricole inovatoare si a gestionrii durabile a pdurilor 2A Imbunatatirea performantei economice a tuturor fermelor i facilitarea restructurrii i modernizarii fermelor, n special in vederea creterii participarii i orientarii catre piaa, cat i a diversificarii agricole. Masuri: 4. Investiiile n active fizice (Art. 18) 4.1 Sprijin pentru investiii n exploataiile agricole 4.3 Sprijin pentru investiii n infrastructura agricol i forestier

2B Facilitarea intrrii n sectorul agricol a unor fermieri calificai corespunztor i, n special, a rennoirii generaiilor. Masuri: 6. Dezvoltarea afacerilor fermei (Art. 20) 6.1 Ajutor start up pentru tinerii fermieri

Prioritatea 3. Promovarea organizrii lanului alimentar, inclusiv procesarea i comercializarea produselor agricole, a bunstrii animalelor i a gestionrii riscurilor n agricultur 3A mbuntirea competitivitii productorilor primari printr-o mai bun integrare a acestora n lanul agroalimentar prin intermediul schemelor de calitate, al creterii valorii adugate a produselor agricole, al promovrii pe pieele locale i n cadrul circuitelor scurte de aprovizionare, al grupurilor i organizaiilor de productori i al organizaiilor interprofesionale. Masuri: 16.3 Sprijin pentru dezvoltarea de noi produse, inclusiv, procedee si tehnologii 16.4 Sprijin pentru cooperarea pe verticala si orizontala intre actorii din cadrul lantului 16.5 Sprijin pentru cooperarea micilor operatorii 16.7 Sprijin pentru promovarea local a lanurilor scurte de aprovizionare i a pieelor locale

3B Sprijinirea gestionrii i a prevenirii riscurilor la nivelul exploataiilor. Masuri : 17 Managementul riscului (Art. 37) 17.2 Contribuia financiar la fondurile mutuale

Prioritatea 4. Refacerea, conservarea i consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultur i silvicultur

4A Refacerea, conservarea i dezvoltarea biodiversitii, inclusiv n zonele Natura 2000, n zonele care se confrunt cu constrngeri naturale sau cu alte constrngeri specifice i n cadrul activitilor agricole de mare valoare natural, precum i a strii peisajelor europene . Masuri: 1. Transferul de cunotine i aciuni de informare (Art. 15) 1.1 Sprijin pentru furnizarea de instruire / dobndirea de competene 1.2 Sprijin pentru proiectele demonstrative / actiuni de informare 2. Agro-mediu clim (Art. 29) 2.1 Pli pentru angajamente de agro-mediu-clim 3.Agricultura Ecologic (art. 30) 4. Pli pentru zonele care se confrunt cu constrngeri naturale sau alte constrngeri specifice (Art. 32) 4.1 Pli compensatorii pe ha SAU din zona montan 4.2 Pli compensatorii pe ha SAU din zonele cu constrngeri naturale semnificative 4.3 Pli compensatorii pe ha SAU din zonele cu constrngeri specifice

4B Ameliorarea gestionrii apelor, inclusiv gestionarea ngrmintelor i a pesticidelor. Masuri: 4C Prevenirea eroziunii solului i ameliorarea gestionrii solului. Masuri: 4. Pli pentru zonele care se confrunt cu constrngeri naturale sau alte constrngeri specifice (Art. 32) 4.1 Pli compensatorii pe ha SAU din zona montan 4.2 Pli compensatorii pe ha SAU din zonele cu constrngeri naturale semnificative 4.3 Pli compensatorii pe ha SAU din zonele cu constrngeri specifice 5. Agricultura ecologic (Art. 30)4C Prevenirea eroziunii solului i ameliorarea gestionrii solulu. Masuri: 1. mpdurirea i crearea de suprafee mpdurite (Art. 23) 2. Agro-mediu clim (Art. 29) 2. Agricultura ecologic (Art. 30) 3. Pli pentru zonele care se confrunt cu constrngeri naturale sau alte constrngeri specifice (Art. 32) 3.1 Pli compensatorii pe ha SAU din zona montan 3.2 Pli compensatorii pe ha SAU din zonele cu constrngeri naturale semnificative 3.3 Pli compensatorii pe ha SAU din zonele cu constrngeri specifice

Prioritatea 5. Promovarea utilizrii eficiente a resurselor i sprijinirea tranziiei ctre o economie cu emisii reduse de carbon i rezistent la schimbrile climatice n sectoarele agricol, alimentar i silvic 5A Eficientizarea utilizrii apei n agricultur . Masuri: 1. Investiiile n active fizice (Art 18) 2. Agro-mediu clim(Art. 29) 5B Eficientizarea utilizrii energiei n sectorul agroalimentar . Masuri: 1. Investiiile n active fizice (Art. 18) 1.1 Sprijin pentru investiii pentru eficientizarea consumului de energie n exploataiile agricole si forestiere 1.2 Sprijin pentru infrastructura privind dezvoltarea si modernizarea sau adaptarea activitatilor agricole si silvice 2.Cooperare, grupuri operaionale i proiecte aferente (Art.36) 5C Facilitarea furnizrii i a utilizrii surselor regenerabile de energie, a subproduselor, a deeurilor, a reziduurilor i a altor materii prime nealimentare, n scopul bioeconomiei . Masuri: 1. Transferul de cunotine i aciuni de informare (ca mai sus) (Art. 15) 2. Investiiile n active fizice (Art. 18) 2.1 Sprijin pentru investiii n exploataiile agricole 2.2 Sprijin pentru infrastructura privind dezvoltarea si modernizarea sau adaptarea activitatilor agricole si silvice 3. Dezvoltarea exploataiilor i a ntreprinderilor (art. 20) 4. Cooperare (Art.36) (Art.61, 62, 63) Cooperarea si Programul PEI poate fi construit in grupuri 41 operationale pe baza urmtoarelor articole: Transferul de cunotine i aciuni de informare (articolul 15) Cooperare, grupuri operaionale i proiecte aferente (articolul 36) Investiiile n active fizice (articolul 18) Reeaua Naional de Dezvoltare Rural pentru activiti de diseminare, bune practici (Art.55)

5D Reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser i de amoniac din agricultur 5E Promovarea conservarii si a sechestrrii carbonului n agricultur i silvicultur. Masuri: 1. Investiiile n active fizice (Art. 18) 1.1 Sprijin pentru investiii n exploataiile agricole 2. Agro-mediu clim (Art. 29) 2.1 Pli pentru angajamente de agro-mediu-clim5E Promovarea captrii carbonului n agricultur i silvicultur. Masuri: 1. Transferul de cunotine i aciuni de informare (Art. 15) 2. Agro-mediu clim (Art. 29) 2.1 Pli pentru angajamente de agro-mediu-clim 3. Agricultura ecologic (30) 4. mpdurirea i crearea de suprafee mpdurite (Art. 23) 16.Cooperare, grupuri operaionale i proiecte aferente (Art.36)

Prioritatea 6. Promovarea incluziunii sociale, a reducerii srciei i a dezvoltrii economice n zonele rurale 6A Facilitarea diversificrii, a nfiinrii i a dezvoltrii de ntreprinderi mici i a crerii de locuri de munc. Masuri: 4. Investiiile n active fizice (Art 18) 4.2 Sprijin pentru investiii n n prelucrarea / comercializarea produselor agricole 6. Dezvoltarea afacerilor fermei (Art. 20) 6.3 Sprijin pentru nfiinarea i dezvoltarea activitii neagricole n spaiul rural (Art.20b

6B ncurajarea dezvoltrii locale n zonele rurale.Masuri: 7. Servicii de baz i renoirea satelor n zonele rurale (Art. 21) 7.2 Sprijin pentru investiii n infrastructur la scar mic incl. 7.4 Sprijin pentru investiii n servicii locale de baz pentru populaia rural