introducere - wordpress.com...crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si...

43
INTRODUCERE Pentru ca problemele legate de calitatea vietii sunt analizate la nivelul anumitor de grupuri de populatie concentrate teritorial politicile si programele promovate la nivel national oricat de bine tintite si de eficiente ar fi nu pot rezolva problema in absenta unui suport consistent de programe si proiecte dezvoltate la nivel local. Asumarea nivelului scazut al calitatii vietii ca problema locala prioritara de catre autoritatile locale este deci esentiala iar crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea rurala este imperios necesara. Nevoia de identificare la nivel local a grupurilor vulnerabile, a grupurilor defavorizate precum si a zonelor de concentrare a saraciei este primul pas de recunoastere oficiala si de dimensionare a problemei. Monitorizarea si analiza tuturor acestor grupuri , dezvoltarea de politici locale adaptate la conditiile locului, pe baza unor strategii locale de crestere a calitatii vietii precum si dezvoltarea unor mecanisme de mobilizare a comunitatilor si resurselor endogene reprezinta singurele cai de actiune care ar putea mari ritmul de dezvoltare intr-un mod sustenabil. Scopul final al acestui document este crearea unui cadru propice pentru o dezvoltare sustenabila a mediului rural prin metode care sa conduca la o mai buna guvernare locala. Pentru atingerea acestuia am elaborat aceasta strategie care sa conduca la o guvernare participativa orientata spre consens, responsabila, transparenta, receptiva si eficienta, echitabila si cuprinzatoare. Mesajul principal al documentului consta in faptul ca buna guvernare reprezinta conditia primordiala pentru asigurarea dezvoltarii Tinutului Closani. Programul LEADER reprezinta o abordare care ofera noi oportunitati de dezvoltare rurala punand bazele identificarii nevoilor locale, valorificarii resurselor locale, intaririi capacitatii de dezvoltare si implementarii strategiilor locale de dezvoltare in vederea conservarii patrimoniului rural si cultural, dezvoltarii mediului economic si imbunatatirii abilitatilor organizatorice ale comunitatilor locale. Unul dintre avantajele majore ale programului este faptul ca mobilizeaza reprezentanti ai populaţiei rurale, de a se preocupa si de a prelua controlul dezvoltarii zonelor rurale prin intocmirea de strategii axate pe problemele identificate in comunitatile lor. Scopul acestui program este, asadar, asigurarea cadrului necesar dezvoltarii economice si sociale din zonele rurale. Avand in vedere faptul ca in zona noastra nu exista o strategie de dezvoltare locala, aparitia programului LEADER a reprezentat pentru noi cea mai buna oportunitate de a elabora o strategie care sa ne ajute in procesul de organizare eficienta a Tinutului Closani. Cooperarea este înțeleasă ca parte a strategiei de dezvoltare locală, nu ca un element adăugat acesteia, deoarece reprezintă o modalitate de a extinde experiențele locale pentru îmbunătățirea strategiilor la acest nivel. sunt disponibile două tipuri de cooperare: • Cooperarea inter-teritorială: între diferite zone rurale din cadrul unui stat membru. Poate avea loc între grupuri LEADER și este, de asemenea, deschisă și altor grupuri locale, prin folosirea unei abordări participative. • Cooperarea transnațională: între grupurile LEADER din cel puțin două state membre sau grupuri din țări terțe, care urmăresc aceeași abordare. Deși cooperarea inter-regională și transnațională nu este întotdeauna simplă, poate reprezenta adesea cea mai importantă modalitate de obținere a rezultatelor privind inovația și construcția instituțională. Colaborarea dincolo de granițe a reprezentat un mod de a avea acces la informații și idei noi, de a învăța de la alte regiuni sau țări, pentru a stimula și sprijini inovația și pentru a dobândi noi competențe. Tipurile de activități finanțate includ, printre altele, pregătirea proiectelor de cooperare inter-teritorială și transnațională, promovarea unor produse, practici, procese și tehnologii noi, organizarea unor procese de lucru comune, prin partajarea echipamentelor și resurselor, crearea unor lanțuri scurte alimentare și a unor piețe locale, promovarea grupurilor de producători și a celor vulnerabile, activități culturale comune,

Upload: others

Post on 31-Dec-2019

3 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: INTRODUCERE - WordPress.com...crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea rurala este imperios necesara. Nevoia de

INTRODUCERE

Pentru ca problemele legate de calitatea vietii sunt analizate la nivelul anumitor de grupuri de populatie concentrate teritorial politicile si programele promovate la nivel national oricat de bine tintite si de eficiente ar fi nu pot rezolva problema in absenta unui suport consistent de programe si proiecte dezvoltate la nivel local. Asumarea nivelului scazut al calitatii vietii ca problema locala prioritara de catre autoritatile locale este deci esentiala iar crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea rurala este imperios necesara. Nevoia de identificare la nivel local a grupurilor vulnerabile, a grupurilor defavorizate precum si a zonelor de concentrare a saraciei este primul pas de recunoastere oficiala si de dimensionare a problemei. Monitorizarea si analiza tuturor acestor grupuri , dezvoltarea de politici locale adaptate la conditiile locului, pe baza unor strategii locale de crestere a calitatii vietii precum si dezvoltarea unor mecanisme de mobilizare a comunitatilor si resurselor endogene reprezinta singurele cai de actiune care ar putea mari ritmul de dezvoltare intr-un mod sustenabil. Scopul final al acestui document este crearea unui cadru propice pentru o dezvoltare sustenabila a mediului rural prin metode care sa conduca la o mai buna guvernare locala. Pentru atingerea acestuia am elaborat aceasta strategie care sa conduca la o guvernare participativa orientata spre consens, responsabila, transparenta, receptiva si eficienta, echitabila si cuprinzatoare. Mesajul principal al documentului consta in faptul ca buna guvernare reprezinta conditia primordiala pentru asigurarea dezvoltarii Tinutului Closani. Programul LEADER reprezinta o abordare care ofera noi oportunitati de dezvoltare rurala punand bazele identificarii nevoilor locale, valorificarii resurselor locale, intaririi capacitatii de dezvoltare si implementarii strategiilor locale de dezvoltare in vederea conservarii patrimoniului rural si cultural, dezvoltarii mediului economic si imbunatatirii abilitatilor organizatorice ale comunitatilor locale. Unul dintre avantajele majore ale programului este faptul ca mobilizeaza reprezentanti ai populaţiei rurale, de a se preocupa si de a prelua controlul dezvoltarii zonelor rurale prin intocmirea de strategii axate pe problemele identificate in comunitatile lor. Scopul acestui program este, asadar, asigurarea cadrului necesar dezvoltarii economice si sociale din zonele rurale. Avand in vedere faptul ca in zona noastra nu exista o strategie de dezvoltare locala, aparitia programului LEADER a reprezentat pentru noi cea mai buna oportunitate de a elabora o strategie care sa ne ajute in procesul de organizare eficienta a Tinutului Closani. Cooperarea este înțeleasă ca parte a strategiei de dezvoltare locală, nu ca un element adăugat acesteia, deoarece reprezintă o modalitate de a extinde experiențele locale pentru îmbunătățirea strategiilor la acest nivel. sunt disponibile două tipuri de cooperare: • Cooperarea inter-teritorială: între diferite zone rurale din cadrul unui stat membru. Poate avea loc între grupuri LEADER și este, de asemenea, deschisă și altor grupuri locale, prin folosirea unei abordări participative. • Cooperarea transnațională: între grupurile LEADER din cel puțin două state membre sau grupuri din țări terțe, care urmăresc aceeași abordare. Deși cooperarea inter-regională și transnațională nu este întotdeauna simplă, poate reprezenta adesea cea mai importantă modalitate de obținere a rezultatelor privind inovația și construcția instituțională. Colaborarea dincolo de granițe a reprezentat un mod de a avea acces la informații și idei noi, de a învăța de la alte regiuni sau țări, pentru a stimula și sprijini inovația și pentru a dobândi noi competențe. Tipurile de activități finanțate includ, printre altele, pregătirea proiectelor de cooperare inter-teritorială și transnațională, promovarea unor produse, practici, procese și tehnologii noi, organizarea unor procese de lucru comune, prin partajarea echipamentelor și resurselor, crearea unor lanțuri scurte alimentare și a unor piețe locale, promovarea grupurilor de producători și a celor vulnerabile, activități culturale comune,

Page 2: INTRODUCERE - WordPress.com...crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea rurala este imperios necesara. Nevoia de

abordări colective ale proiectelor de mediu, precum și proiecte pilot care vizează oricare dintre activitățile de mai sus. Acțiunile comune pot avea ca obiectiv și construcția instituțională, prin schimb de experiență și bune practici privind dezvoltarea locală, publicații comune, organizare de evenimente, proiecte de twinning (schimb de manageri de program și de personal) sau lucrări de dezvoltare comune sau coordonate în comun. Funcționarea unei structuri comune este cea mai integrată formă de cooperare. Integrarea unei dimensiuni transnaționale și interteritoriale inițiativelor locale sprijină, de asemenea, crearea identități GAL Tinutul Closani doreste ca in perioada de implementare a strategiei SDL 2014-2020 sa acceseze masura 19.3 pentru cooperare.

Page 3: INTRODUCERE - WordPress.com...crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea rurala este imperios necesara. Nevoia de

CAPITOLUL I PARTEA I - PREZENTAREA TERITORIULUI- ANALIZA DIAGNOSTIC Prezentarea geografica si fizica 1.1.1 Asezare Zona cuprinsa intre limitele N-V judetului Mehedinti, Valea Motrului si drumul national E70 ce face legatura intre orasele Motru si Drobeta Turnu Severin ocupand teritoriul nordic al judetului Mehedinti si sud-vest al judetului Gorj, Tinutul Closani face parte din zona de dezvoltare socio-economica V a judetului avand in componenta 16 localitati cu o

suprafata de 1116,89 km2. Microregiunea este delimitata in partea de vest de platoul

Mehedinti cu cea mai importanta localitate din apropiere Baile Herculane, si la nord-est de S-V judetului Gorj cu localitatea Targu Jiu. Echiparea tehnica a teritoriului cu drumuri publice relationeaza Tinutul Closani cu restul judetului prin urmatoarele drumuri nationale:

DN67 – face legatura cu Drobeta Turnu Severin si judetul Gorj

DN 67D – strabate partea de nord a judetului facand legatura intre Baia de Arama si Baile Herculane din Caras Severin

DJ 670 care strabate teritoriul de la nord la sud si are ramificatii: 671 A, 671 E, 607 B si 607 C 1.1.2 HIDROGRAFIE Tinutului Closani este definit de o individualitate geografica sustinuta de o perfecta imbinare a caracteristicilor de deal si munte. Arealul zonei se desfasoara pe intreaga treapta de mijloc a judetului Mehedinti (treapta joasa a muntilor Mehedinti) cu inaltimi intre 300 si 833m. Suprafata care acopera aproape tot tinutul poate fi asemuit muntilor, cu care se aseamana din punct de vedere litologic(sisturi cristaline si calcare mezozoice) al aspectelor de relief(vai stramte si chei) prezenta pesterilor si fragmentarii tectonice in acelasi timp, dar poate, de asemenea asemuit dealurilor prin inaltimi joase si culmi netede. Microregiunea este delimitata de Muntii Mehedintiului si Muntii Almajului, despartiti prin culoarul Timis – Cerna iar culmile acestor munti se ridica pina la altitudinea de 1465 m si respectiv 1226m. Podisul Mehedinti, caracterizat prin culmi si vai lungi fragmentate de reteaua hidrografica secundara, reprezinta o foarte interesanta individualitate geografica. O nota distinct a infatisarii reliefului o constituie prezenta unei depresiuni care incepe din Drobeta Turnu Severin pana la Brativoiesti si cuprinde 6 bazine: Drobeta Turnu Severin, Malovat, Craguiesti, Ilovat-Borcanesti, Bala si Brativoiesti. Tinutul Closani este compus in proportie de 75% din localitati care sunt recunoscute ca zone de tip HNV dupa cum urmeaza: Baia de Arama, Bala, Balvanesti, Brosteni, Cazanesti, Floresti, Husnicioara, Ilovat, Malovat, Sisesti. TABEL 1. Lista UAT incluse in zona HNV

Judet SIRUTA Comuna/Oras

Mehedintidinti

109924 Baia de Arama

Mehedinti 110456 Balta

Mehedinti 112263 Ilovat

Page 4: INTRODUCERE - WordPress.com...crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea rurala este imperios necesara. Nevoia de

Mehedinti 110296 Bala

Mehedinti 110688 Balvanesti

Mehedinti 110875 Brosteni

Mehedinti 111097 Cazanesti

Mehedinti 111685 Floresti

Mehedinti 112129 Husnicioara

Mehedinti 112664 Malovat

Mehedinti 113625 Sisesti

Mehedinti 112995

Ponoare

CLIMA Cele doua trepte ale tinutului – deal si munte- sunt caracterízate de o clima submediteraneana definita de mase de aer cald si umed. In consecinta, iernile sunt mai calde, precipitatiile lichide mari sub forma de lapovita, ninsori si fenomene de inghet apar mai putin in zona de deal si sunt frecvente in zonele inalte ale teritoriului. Temperatura medie anuala se situeaza intre 8-10 grade iar precipitatiile inregistreaza un debit de 700-800mm anual. Pe teritoriul microregiunii sunt predominante vanturile de vest, nord-est directii date de orientarea marilor forme de relief. Viteza maxima anuala un depaseste 10m/s. Pe versantii estici ai podisului au loc procese de foenizare a aerului care conduce la cresterea temperaturii aerului, reducerea umezelii, absenta precipitatiilor si predominarea timpului senin. HIDROGRAFIE Hidrografia Judetului Mehedinti este reprezentata de doua artere principale: Dunarea si Motrul si de afluentii directi sau indirecti ai acestora. Urmatorii afluenti directi ai Dunarii isi desfasoara cursul in intregime in judet colectand apele, in principal din podisul Mehedinti: Bahna cu afluentii sai, Racovatul si Tarovatul, paraul Jidostita, raul Topolnita. Raul Motru curge pe marginea estica a tinutului iar cei mai importantI afluenti ai sai sunt: Motrul Sec, Motrisorul,

Brebina, Cosustea si Husnita. Topolnita are un bazin mai mare, cu suprafata de 360 km2; iar

lungimea de 40 km. Debitul mediu multianual la varsare este de 3 m3/s. Caracteristicile

debitului solid si fenomenelor de inghet sunt similare cu ale altor rauri din regiunea vestica a judetului Mehedinti (Clisura Dunarii). In subsolul judetului au fost identificate importante resurse de ape subterane care se gasesc inmagazinate in depozitele de alterare de la suprafata rocilor stancoase, in reteaua de fisuri si crapaturi, aparand la suprafata sub forma de zone umede sau izvoare la baza versantilor. Prin captarea izvoarelor cat si a zonelor umede, prin drenuri, se pot constitui surse importante de apa potabila la alimentare acu apa in sistem centralizat a localitatilor din zona. In zona de deal apele subterane se gasesc la adancimi cuprinse intre 20-80 m care se scurg in vai de unde ar putea fi interceptate prin foraje cat si prin captare pentru alimentarea cu apa a zonei. Izvoare de ape minerale necercetate au fost identificate in localitatile: Colibasi si Baia de Arama. POPULATIE SI SOCIETATE Tinutul Closani este format din 16 comune si un oras iar numarul mediu de sate ce revin pe o comuna este de 8 . 1 mai mare decat cea a mediei pe tara(5 sate/comuna) fapt ce exprima o densitate mare a localitatilor pe teritoriu. Se constata densitatea comunelor dupa numarul satelor din componenta astfel: 6 comune cu 3 pana la 6 sate( Balvanesti, Brosteni, Ilovat, Sisesti, Ponoare si Vagiulesti) si 9 comune alcatuite din 7 pana la 14 sate(Bala,

Page 5: INTRODUCERE - WordPress.com...crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea rurala este imperios necesara. Nevoia de

Cazanesti, Floresti, Husnicioara, Izvoru Birzii, Malovat, Corcova, Samarinesti, Bolbosi). Marimea medie a unei comune este de 2793 locuitori. Suprafata Tinutului Closani este de 1116.89 km², in cadrul judetului Mehedinti si a judetului Gorj. Numarul total de locuitori este de 44567 persoane. Sursa este www.insse.ro conform fisierului xlsx prezentat pe site. Tipologia localitatilor rurale este strans legata de zona geografica in care se inscriu astfel ca in zona de munte-podis satele au o structura raspandita si risipita, au in medie 343 de locuitori si se accede greu la ele in perioada de iarna. Densitatea populatiei de 39.90 locuitori/kmp. Datele de populatie si indicatorii demografici, in special sporul negativ, semnaleaza tendinta de depopulare a satelor din aceasta zona. La nivel de unitate administrativ teritoriala densitate mare de locuitori inregistreaza comunele Corcova, Bala, Malovat, Brosteni, Sisesti iar la polul opus se situeaza Ba lvanest i , I lovat s i Husn ic ioara . In cadrul teritoriului GAL Tinutul Closani gasim un numar mare de localitati cu zone sarace pentru care indicele de dezvoltare umana locala (IDUL) are valori mai mici sau egale cu 55: Sisesti, Malovat, Izvoru Birzii, Ilovat, Husnicioara, Cazanesti si Balvanesti. De asmenea in cadrul teritoriului GAL Tinutul Closani gasim un numar de 6 comune cu zone Natura 2000 pe care le enumeram: Baia de Arama, Bala, Izvoru Birzii, Corcova, Ponoare, Vagiulesti. Minoritati de rromi gasim in comuna Corcova si in orasul Baia de Arama.

TINUTUL CLOSANI

Populatie

Suprafata

km2

Densitate

loc./km2

TOTAL

44567

1116.89

39.90

BALVANESTI 995 48.04 20.71

BAIA DE ARAMA 5735 101.22 56.66

HUSNICIOARA 1393 74.84 18.61

SISESTI 2959 76.82 38.51

ILOVAT 1291 80.16 16.10

FLORESTI 2603 53 49.11

BROSTENI 2865 29.11 98.41

CAZANESTI 2303 84.64 27.20

MALOVAT 2780 101 27.52

IZVORU BIRZII 2703 68.8 39.28

CORCOVA 5431 75.32 72.1

BALA 3963 101.11 39.19

Ponoare S TINUTUL CLOSANI

2425 70.88 34.21

SAMARINESTI 1739 34.28 50.72

VAGIULESTI B

2642 48.01 55.03

BOLBOSI 3126 42.04 74.35

Page 6: INTRODUCERE - WordPress.com...crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea rurala este imperios necesara. Nevoia de

CAPITOLUL II: Componența parteneriatului Asociatia Grupul de Actiune Locala “Tinutul Closani” este format din 38 de parteneri, din care parteneri publici 16, parteneri privati 17 si societate civila 5. Comunele partenere in Grupul de Actiune Locala “Tinutul Closani” sunt: Floresti, Brosteni, Cazanesti, Samarinesti, Vagiulesti, Bolbosi, Ilovat, Malovat, Izvoru Birzii, Husnicioara, Sisesti, Bala, Bilvanesti, Ponoarele si Corcova. Orase partenere in Grupul de Actiune Locala “Tinutul Closani” : Baia de Arama Societate civila: Asociatia de Tineret Gh. Ionescu Sisesti“ATGIS”, Asociatia Zona Carstica Ponoarele, Asociatia “Fii Lupsei”, Asociatia Judeteana a Crescatorilor de Ovine si Caprine din Mehedinti, Federatia Agricultorilor din Mehedinti. Parteneri privati: Manea M. Gheorghe I.I., Zegoicea Butaru Iulian PFA, Zegoicea Butaru Ion PFA, Capatana Gheorghe Emil I.I., Barbulescu T. Ion PFA, Barbulescu Sorin PFA, Alexandru Catalin Emil PFA, Mihart A. Sorin I.I., SC Sortrans SRL, Boruga Ovidiu PFA, SC Agricola Corcova SRL, Nisulescu Gabriel I.I., Trandafir Monica PFA, Borcan Daniel Ionut I.I., Durac Gabriel PFA, SC Transfag SRL, II DURAC EUGENIA MIHAELA. Procentul de parteneri publici in cadrul Grupul de Actiune Locala “Tinutul Closani” este de 42.1% iar partenerii privati sunt de 57.9%. Chiar daca exista orasul Baia de Arama in cadrul parteneriatului, acesta are o populatie de 5349 locuitori, care reprezinta 12% din totalul locuitorilor in cadrul teritoriului Grupul de Actiune Locala “Tinutul Closani” . In cadrul acestui parteneriat au fost cooptati membri care au interes in implementarea strategiei locale, acestia dorind sa acceseze unele proiecte in conformitate cu domeniul de activitate care il intreprind. Comunele care sunt partenere doresc implementarea unor proiecte de dezvoltare a comunitatilor prin accesarea masurilor de ocrotire a patrimoniului cultural si a infrastructurii de baza. Prin accesarea acestor proiecte de creeaza oportunitati de scadere a gradului de saracie din aceste comune. Asociatia Fii Lupsei doreste implementarea unui proiect al tradtitiilor populare al zonei Tinutul Closani. Asociatia Zona Carstica Ponoarele doreste implementarea unui proiect de promovare turistica prin evenimente in zona turistica Ponoarele. Capatana Gheorghe Emil I.I. doreste accesarea unui proiect pentru dezvoltarea fermei. Mihart A. Sorin I.I. tanar fermier care a accesat un proiect pe masura 112 in pndr 2007-2013 prin GAL Tinutul Closani doreste dezvolatrea fermei prin accesarea unui proiect de achizitie de utilaje. Boruga Ovidiu PFA doreste dezvoltarea fermei agricole prin achiztia unor utilaje performante. Prin dorinta celor mai sus mentionati tragem concluzia ca se doreste dezvoltarea zonei Tinutului Closani, astfel se creeaza locuri de munca si scade gradul de saracie a populatiei.

Page 7: INTRODUCERE - WordPress.com...crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea rurala este imperios necesara. Nevoia de

CAPITOLUL III: Analiza SWOT (analiza punctelor tari, punctelor slabe, oportunităților și amenințărilor 1.ANALIZA S.W.O.T. TERITORIU

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• Diversitatea formelor de relief • Diversitatea formelor de relief

• Rezerve importante de ape minerale: termominerale, hipotermale, sulfuroase, terapeutice, minerale plate

• Fenomen de eroziune de adancime : Balvanesti, Izvorul Barzii.

• Resurse bogate: minerale neferoase, carbune brun, azbest, roci

• Poluarea aerului in localitatile din apropierea ROMAG: Izvoru Barzii, Halanga

• Relieful asigura conditii si resurse pentru vanatoare si diverse tipuri de turism

• Infrastructura medicala, educationala, telecomunicatii de slaba

calitate, Starea proasta a drumurilor nu sustine

valorificarea potentialului turistic al zonei

• Initierea unor proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii locale

• Resursele naturale slab exploatate

• Pondere mare a zonelor HNV in teritoriu

• Dezechilibre naturale datorate exploatarii necontrolate a padurilor

• Proiecte dezvoltate cu fonduri comunitare de catre consiliile locale pentru sustinerea festivalurilor, obiceiurilor locale

• Lipsa instalatiilor si echipamentelor necesare pentru managementul gunoiului de grajd (depozitare, metode de utilizare) favorizeaza emisii crescute de amoniac

OPORTUNITATI PUNCTE SLABE

Dezvoltarea interesul pentru turismul rural la nivel national/international

Izolarea zonei din cauza accesului scazut in teritoriu

Interes crescut pentru implementarea unor programe de mediu

Surse financiare insuficiente pentru imbunatatirea infrastructurii locale

Zona interesanta pentru organismele internationale in domeniul geodiversitatii si biodiversitatii

Inexistenta unor politici viabile pentru protectia mediului si conservarea resurselor naturale

Existenta Retelei Nationale de Arii Protejate ca un sistem functional

Lipsa unei legaturi puternice (institutionalizata) cu o serie de organisme internationale care sa activeze pentru sustinerea geoparcurilor care genereaza dezavantaje concurentiale in raport cu alte zone similare

2. ANALIZA S.W.O.T. POPULATIE SI SOCIETATE

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• Patrimoniu rural de mare valoare (perpetuarea obiceiurilor, ocupatiilor)

• Proces continuu de depopulare in ultimii 10 ani

• Densitate mare a localitatilor • Densitate scazuta a populatiei (39,9 %)

Page 8: INTRODUCERE - WordPress.com...crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea rurala este imperios necesara. Nevoia de

• Marimea medie a comunelor peste media nationala (2785 locuitori)

• Spor natural negativ

• Omogenitate etnica (99 % romani)

• Structura populatie pe grupe de varsta dezechilibrata (16.1 % tineri, 57.32%adulti, 26.58 % varstnici)

• Mediul rural nealterat (ambiental, cultural, istoric, natural)

• Pierderea identitatii locale si intensificarea fenomenului migrationist in randul tinerilor

• Forta de munca ieftina

• Nivel educational scazut, interes scazut pentru scoala din partea populatiei din zone defavorizate; oferta educationale necorelata cu nevoile pietei

• Zona cu potential pentru dezvoltarea infrastructurii de agrement pentru atragerea tinerilor in Tinut

• Rata de somaj mare; numar mare al populatiei asistate social

• Sentiment puternic de apartenenta la teritoriu a localnicilor- cultura rurala bine definita(traditii familiale, identitate locala)

• Grad mare de ocupare in agricultura de subzistenta

• Existenta unei comunitati primitoare, a unui

mediu local placut pentru locuitori si pentru

vizitator

• Ponderea scazuta a populatiei salariate nivel

de trai scazut; aparitia navetismului

• Migratia populatiei din mediul urban catre zonele rurale

• Structuri de sustinere si imbunatatire a fortei de munca inexistente

• Organizarea unor Festivaluri locale cu traditie: Oale si Sarmale, Festivalul Mestesugurilor

• Participare civica scazuta (lipsa de interes, educatie, asociatii inactive); incapacitatea de formare a unor parteneriate locale puternice si de sustinere a potentialului endogen

• Viata activa a ansamblurilor folclorice locale

• Absenta activitatilor/spatiilor de interes pentru populatia din mediul rural dar mai ales pentru tineri

• Infiintarea la nivel local al unor ONG-uri care activeaza pentru sustinerea tinerilor, femeilor si protectia mediului

• Grad de accesibilitate a noilor tehnologii scazut datorat izolarii

OPORTUNITATI AMENINTARI

• Cresterea interesului pentru mediul rural (obiceiuri, traditii, festivaluri, turism de aventura si tematic)

• Dezoltarea inceata a infrastructurii si a serviciilor din cauza lipsei unei coordonari de atragere a investitiilor straine

• Reglementari europene pentru imbunatatirea climatului de munca, asigurarea sigurantei si securitatii muncii

• Context economic nefavorabil pentru sustinerea fortei de munca locale (aparitia fenomenului de munca la negru)

• Posibilitatea crearii locurilor de munca in domenii precum turismul, servicii nonagrare, ONG

• Cadru legislativ si economic favorabil dezvoltarii ONG-uri

• Insuficiente programe europene care sa reactiveze ONG -urile si sa incurajeze implicarea femeilor in viata economica si sociala

Page 9: INTRODUCERE - WordPress.com...crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea rurala este imperios necesara. Nevoia de

• Pondere mare a populatie adulte(57.32%) care poate fi integrata in populatia ocupata prin investitii in zona

• Izolarea tinutului ingreuneaza accesul potentialilor dezvoltatori ai unor entitati private care ar putea dezvolta resursele umane (furnizori de formare profesionala, servicii turistice etc)

• Interesul crescut pentru infiintarea unor asociatii intercomunitare

• Programe de finantare axate mai mult pe sustinerea infrastructurii decat a societatii civile

• Potential pentru infiintarea unor centre de consiliere (femei, copii, tineri, persoane defavorizate) si urgenta (incendii, accidente)

• Subestimarea problemelor sistemului educational

• Valorificarea sprijinului financiar acordat prin PNDR pentru imbunatatirea guvernantei locale

• Adancirea dezechilibrului pe piata muncii intre cerere si oferta

3. ANALIZA S.W.O.T. ECONOMIA LOCALA

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• Potential turistic imens(resurse dezvoltare turism balneoclimateric, 1 rezervatie forestiera)

• Economie slab dezvoltata din cauza infrastructurii proaste,a culturii antreprenoriale slab dezvoltate si a dependentei de agricultura de subzistenta (izolare fata de restul judetului)

• Patrimoniu rural valorificat prin pastrarea obiceiurilor si traditiilor (Festivaluri locale cu traditie: Oale si Sarmale, Festivalul Mestesugurilor, transhumanta, tesut, olarit)

• Desfintarea intreprinderilor miniere(Baia de Arama, Zegujani) si aparitia navetismului

• Zona propice pentru dezvoltarea turismului de aventura(climbing, concursuri offroad, biciclism, motociclism, endure, paintball), turismului ecvestru, speoturism,religios, etnografic , agroturism(stane traditionale, produse locale agricole)

• Activitati industriale slab reprezentate si productive(procesatorii locali folosesc metode, utilaje si echipamente invechite); accesul redus pe piata a produselor agroalimentare si mestusugaresti din cauza absentei unei piete de desfacere si procesare locale(centre de colectare, depozitare, procesare si comercializare)

• Ponderea mare a populatiei apte de munca in cadrul populatiei (57.32% adulti)

• Cresterea tendintei de abandon a activitatilor agricole - pierderea biodiversitatii din zonele HNV

• Traditie in cresterea animalelor si productia de lapte- potential pentru dezvoltarea industriei procesatoare(mici abatoare, fabrici procesare lapte)

• Activitati economice individuale fara apartenenta la grupuri, asociatii tematice; inexistenta unor retele locale ale intreprinzatorilor

• Deprinderi in domeniul confectionarii produselor mestesugaresti traditionale (dulgherit, olarit, tesut)- potential pentru dezvoltarea unor scoli de vara/ateliere de lucru

• Nivel scazut al cunostintelor si competentelor (agricole, turistice, manageriale, TIC, protectia mediului, calitatea produselor); absenta furnizorilor de formare profesionala si consultanta pentru mediul rural

Page 10: INTRODUCERE - WordPress.com...crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea rurala este imperios necesara. Nevoia de

• Fondul forestier local dispune de resurse pentru dezvoltarea unor mici afaceri in domeniul procesarii fructelor de padure, ciupercilor, plantelor medicinale, produse de vanat si pescuit

• Migrarea persoanelor tinere si a celor educate catre medii mai atractive din punct de vedere economic - (pensionarii, varstnicii, agricultorii sunt categorii importante in cadrul populatiei ocupate)

• Existenta siturilor Natura 2000 pe o suprafata de mare

• Infrastructura si servicii turistice inexistente; domeniul agroturistic slab reprezentat

• Pondere mare a zonelor HNV in teritoriu • Circuite turistice neomologate, nemarcate

• Interesul crescut al autoritatilor locale in sustinerea patrimoniului rural (proiecte transfrontaliere derulate pentru sustinerea mestesugurilor locale)

• Localitatea BALA nu detine statut de statiune balneoclimaterica

• Oferta diversificata a produselor din lemn sustinuta de fondul forestier care acopera o suprafata mare din teritoriu

• Turism neadecvat si nerespectarea regimului de protectie ca urmare a lipsei demarcarii acestora ca zone protejate si a inexistentei unor zone speciale pentru spatii recreationale si a activitatilor recreationale

• Ospitalitatea specifica zonei • Nivel scazut al veniturilor din agricultura si lipsa unor venituri din activitati nonagricole din cauza ariei restranse a activitatilor economice alternative

• Spatiu natural potrivit pentru agrement: sate de vacanta, campinguri, tabere scolare vocationale

• Soluri cu fertilitate scazuta pentru agricultura - productie si nivel scazut de conformitate cu normele UE

• Resurse naturale pentru sustinerea activitatilor de vanatoare si pescuit

• Grad de asociere scazut determinat de slaba dotare tehnica a exploatatiilor, varsta inaintata a proprietarilor de pamant si incapacitatea manageriala

• Existenta unor conditii potrivite pentru transformarea gospodariilor taranesti in ferme agricole cu caracter comercial si a apiculturii in activitate lucrativa

• Pomicultura si viticultura in declin din cauza absentei pietei de procesare si desfacere

• Existenta unei suprafete mari de terenuri neproductive care pot fi utilizatea pentru activitati turistice

• Zona de tranzit catre structurile de cazare din Caras Severin

• Potential pentru dezvoltarea unor pachete turistice: vacante de sarbatori in lumea satelor, viata la tara, vacante la fermele romanesti

• Principalele activitati economice din zona depind de resursele naturale locale si se bazeaza doar pe agricultura, industria alimentara si silvicultura

• Rezerve importante de ape minerale si namoluri terapeutice care sprijina turismul balneoclimateric

• Grad scazut de accesibilitate a zonelor de interes turistic

• Produse locale traditionale: telemea de vaca, oaie, ciresata, afinata

• Absenta unui plan de marketing care sa sustina punerea in valoare, conservarea si introducerea in circuite turistice nationale si internationale a rezervatiilor naturale

Page 11: INTRODUCERE - WordPress.com...crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea rurala este imperios necesara. Nevoia de

• Existenta a 16 trasee turistice in Geoparc • Agricultura definita de exploatatii individuale si productie pentru autoconsum

OPORTUNITATI AMENINTARI

• Existenta unor programe care sustin reintinerirea generatiei de sefi de exploatatii, infiintarea grupurilor de producatori si dezvoltarea turismului rural

• Costuri mari pentru infiintarea si administrarea intreprinderilor

• Programe active de imbunatatirea competentelor resurselor umane

• Majorarea costurilor salariale care sustin fenomenul deja prezent in zona de munca la negru

• Cresterea cererii pentru produse traditionale • Lipsa unor actiuni de echilibrare a fenomenului de taieri ilegale ale padurilor cu impact negativ asupra biodiversitatii locale

• Piata europeana pentru produse silvice si accesorii in dezvoltare

• Lipsa fondurilor si timpul indelungat necesar pentru dezvoltarea infrastructurii rurale

• Potential pentru imbunatatirea managementului resurselor naturale prin activitati de instruire si consiliere realizate prin proiecte de cooperare privind schimbul de experienta, transfer de noi tehnologii si bune practici

• Absenta unei strategii de dezvoltare a mediului economic la nivel judetean

• Dezvoltarea unor evenimente axate pe promovarea atractivitatii mediului rural

• Interesul scazut al investitorilor straini din cauza infrastructurii deficitare

Page 12: INTRODUCERE - WordPress.com...crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea rurala este imperios necesara. Nevoia de

CAPITOLUL IV: Obiective, priorităţi și domenii de intervenție Prin consultări între toţi partenerii relevanți (publici, privaţi, ONG) din teritoriul respectiv şi pe baza analizei diagnostic (prezentarea teritoriului) și analizei SWOT, s-au stabilit măsurile relevante care asigură îndeplinirea nevoilor identificate pentru teritoriul vizat, care contribuie la îndeplinirea obiectivelor, priorităților Uniunii Europene în materie de dezvoltare rurală și implicit la domeniile de intervenție ale acestora. În această etapă au fost implicaţi toţi actorii cheie din teritoriu. Zonele rurale din România prezintă o deosebită importanţă din punct de vedere economic, social și din punct de vedere al dimensiunii, diversității, resurselor naturale și umane pe care le deţin. În analiza nevoilor au fost identificate următoarele aspecte relevante pentru dezvoltarea spațiului rural românesc: • dezvoltarea infrastructurii de bază şi a serviciilor în zonele rurale; • crearea de locuri de muncă în mediul rural; • conservarea moștenirii rurale şi a tradiţiilor locale; • reducerea gradului de sărăcie și a riscului de excluziune socială. În ceea ce privește facilitățile de tip after-school în mediul rural, accesul școlarilor la activități educaționale în afara curriculei școlare precum și la activități recreative, se constată un deficit substanțial, inegalitățile de șanse între copii de aceeași vârstă din mediul urban și rural sunt multiple și au ca numitor comun atât lipsurile materiale ale familiei cât şi accesul precar la servicii de educație și de protecție socială. Astfel, pentru diminuarea discrepanțelor existente între mediul urban și rural care determină un impact deosebit de negativ și inechitate privind oportunitățile de dezvoltare se impune necesitatea continuării efortului de a sprijini dezvoltarea și modernizarea infrastructurii educaționale în mediul rural, în vederea facilitării accesului la infrastructura educațională cu profil agricol în zonele rurale precum și a accesului la servicii sociale și de îngrijire a copilului. Intervențiile în mediul rural în susținerea infrastructurii sociale de tip after-school și a acelei educaționale, de tip grădiniță, contribuie atât la diminuarea discriminării privind accesul pe piața muncii a femeilor, cât și creșterea nivelului de educație a minorităților naționale și a populației rurale, conducând astfel la asigurarea egalității de șanse și evitarea desegregării. Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural respectiv realizarea de investiții pentru conservarea patrimoniului cultural de interes local, de clasă B și modernizarea căminelor culturale din spațiul rural. Identitatea culturală a satului românesc reprezintă o importantă sursă de dezvoltare locală şi este caracterizată de un patrimoniu cultural material și imaterial divers. Pentru a păstra nealterată moștenirea rurală și identitatea națională şi pentru a le valorifica pe post de instrument de dezvoltare economică locală, în următoarea perioadă de programare vor fi sprijinite acțiuni de protejare a patrimoniului cultural de interes local, clădiri și monumente de patrimoniu identificate conform Legii 422/2001, în grupa B - monumentele istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local, inclusiv așezăminte monahale. În plus, determinarea identității socio-culturale necesită luarea în considerare a unor factori cum ar fi educația și accesul la cultură. Astfel, o componentă importantă a vieții sociale este și cea culturală, domeniu care poate contribui la creșterea gradului de atractivitate a satului pentru populația tânără. Având în vedere starea avansată de degradare precum și dotările nesatisfăcătoare, numeroase cămine culturale, deși beneficiază de un sediu propriu, fiind în proprietatea comunelor, nu şi-au mai putut desfăşura activitatea. Astfel, se impune, modernizarea și dotarea căminelor culturale. Contribuţia măsurii la domeniile de intervenţie DI 6B - Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale Sprijinul acordat prin Măsura M1, prin investițiile de înființare, extindere și îmbunătățire a infrastructurii rutiere locale din zonele rurale, investiții în infrastructura educațională și socială, va contribui la îmbunătățirea condițiilor de trai pentru populația rurală și la stoparea fenomenului de depopulare din mediul rural prin reducerea decalajelor rural-urban.

Page 13: INTRODUCERE - WordPress.com...crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea rurala este imperios necesara. Nevoia de

Sprijinul acordat prin Măsura M1 ce are în vedere susținerea investițiilor de restaurare, conservare și accesibilizare a patrimoniului cultural imobil de interes local, a așezămintelor monahale inclusiv a așezămintelor culturale – cămine culturale, contribuie la punerea în valoare a moștenirii culturale locale, la promovarea turismului rural, conducând astfel la creșterea nivelului de trai în zonele rurale şi la o dezvoltare locală durabilă Așa cum reiese din Acordul de Parteneriat și din analiza SWOT, există o serie de nevoi pentru investiții în active fizice în agricultură și în sectorul de prelucrare a produselor alimentare în România, în scopul de a moderniza și îmbunătăți productivitatea și competitivitatea în sectorul agro-alimentar, cum ar fi: înzestrarea tehnică a fermelor, precum echipamente, mașini și utilaje performante. stimularea cultivării și depozitării de legume–fructe (soiuri autohtone, adaptate condițiilor pedoclimatice, construcții, spații protejate de cultivare a legumelor), a culturilor de câmp (soiuri autohtone), creșterii efectivelor de animale (suine, bovine și păsări) și valorificarea raselor autohtone. investiții necesare diversificării activităților agricole din cadrul exploatațiilor și adăugarea de plus valoare produselor agricole, stimularea asocierii și a investițiilor care deservesc formele asociative ale fermierilor dezvoltarea și adaptarea infrastructurii agricole și forestiere Gradul relativ scăzut de dotare şi tehnologiile depăşite utilizate în majoritatea exploatațiilor agricole și a unităţilor de profil, se reflectă în nivelul redus al productivităţii muncii din sector şi în calitatea poduselor. Sprijinul poate viza atât dotări tehnice privind inventarul agricol și de procesare la nivelul fermei, cât și diversificarea activităților din cadrul exploatațiilor și facilitarea accesului la piețele locale. Avantajul teritoriului acoperit de catre GAL Tinutul Closani este ca in acest teritoriu exista un abator pentru animale. Totodată, promovarea investițiilor în integrarea productiei cu procesarea la nivelul fermei (cum ar fi procesarea la nivel de fermă și adăgarea de plus valoare produselor agricole) va asigura creșterea viabilității economice a acestora și crearea de venituri adiționale pentru fermieri. DI 2A Imbunătățirea performanței economice a tuturor fermelor şi facilitarea restructurării şi modernizarii fermelor, în special în vederea creşterii participării şi orientarii către piaţă, cât şi a diversificării agricole Sprijinul acordat prin Măsura M2 vizează investiții care să conducă la creșterea nivelului de dotare tehnică al exploatațiilor cu potenţial în implementarea proiectelor de investiţii viabile, care să asigure continuarea procesului de modernizare al exploataţiilor agricole prin modernizarea construcțiilor fermei, echipamentelor și utilajelor tehnice (inclusiv a instalațiilor de irigații performante la nivelul fermei, îmbunătățirea calității activelor), adoptarea standardelor comunitare, scăderea consumului de energie și care să vizezediversificarea producţiei agricole pentru a îmbunătăți viabilitatea economică a exploatației agricole. DI 3A Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora în lanţul agroalimentar prin intermediul schemelor de calitate, creșterea valorii adăugate a produselor agricole, promovarea pe piețele locale, a circuitelor scurte de aprovizionare, grupurilor de producători și a organizațiilor interprofesionale Ca urmare a priorității identificate în Acordul de Parteneriat, respectiv “acțiuni pentru facilitarea reînnoirii generațiilor, inclusiv încurajarea tinerilor fermieri cu competențe adecvate", în analiza SWOT s-au identificat câteva nevoi pentru dezvoltarea exploatațiilor și întreprinderilor agricole care să fie acoperite prin intermediul acestei măsuri. Există nevoi care vizează: prelucrarea produselor forestiere infiintare pensiune agroturistica. Scopul sprijinului acordat prin Măsură M2 este de a stimula mediul de afaceri din mediul rural, contribuind astfel la creşterea numărului de activităţi non-agricole desfăşurate în zonele rurale, precum şi la dezvoltarea activităţilor non-agricole existente, care să conducă la crearea de locuri de muncă, creşterea veniturile populaţiei rurale și reducerea diferențelor dintre mediul rural şi urban. DI 2B Facilitarea intrării în sectorul agricol a unor fermieri calificați corespunzător și, în special, a reînnoirii generațiilor

Page 14: INTRODUCERE - WordPress.com...crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea rurala este imperios necesara. Nevoia de

DI 6A Facilitarea diversificării, a înființării și a dezvoltării de întreprinderi mici, precum și crearea de locuri de muncă Sprijinul acordat prin Măsura M3 vizează fermele existente, microîntreprinderile și întreprinderile mici existente care dezvoltă activități non-agricole productive, precum și diverse servicii ce vor contribui la diversificarea activităților în mediul rural și la crearea de locuri de muncă. In cadrul măsurii M4, se acordă sprijin financiar pentru a facilita cooperarea între actorii implicați în dezvoltarea rurală, pentru: crearea de cooperative,grupuri de producatori ,retele si clustere, grupuri operationale, in scopul impementarii in comun a unui plan de afaceri din domeniul agricol si industrie alimentara (lant scurt de aprovizionare si piata locala,scheme de calitate) turism, cultura,sanatate,social. Analiza SWOT evidențiază existența unei lipse reale a factorilor care să stimuleze astfel de rezultate în spațiul rural al teritoriului.

Obiectivul de dezvoltare rurală 1 Obiective transversale

Priorități de dezvoltare rurală →

Domenii de Intervenție →

Măsuri → Indicatori de rezultat

P1 1A M2,M3,M4 Cheltuieli publice totale

1B M4 Numărul total de operațiuni de cooperare sprijinite în cadrul măsurii de cooperare [articolul 35 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013

P2 2A M4,M3 Numărul de exploatații agricole/beneficiari sprijiniți

Obiectivul de dezvoltare rurală 2 Obiective transversale

Priorități de dezvoltare rurală →

Domenii de Intervenție →

Măsuri → Indicatori de rezultat

P6 6A M2,M3, Număr de locuri de muncă nou create

6B M1 Populația netă care beneficiază de servicii/ infrastructuri îmbunătățite

6B M1 Număr de locuri de muncă nou create

Page 15: INTRODUCERE - WordPress.com...crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea rurala este imperios necesara. Nevoia de

CAPITOLUL V: Prezentarea măsurilor

FIȘA MĂSURII -Dezvoltarea satelor– CODUL Măsurii – M1/6B

Tipul măsurii: INVESTIȚII 1. Descrierea generală a măsurii, inclusiv a logicii de intervenție a acesteia și a contribuției la prioritățile strategiei, la domeniile de intervenție, la obiectivele transversale și a complementarității cu alte măsuri din SDL Serviciile de bază răspund nevoilor populaţiei doar intr-o mica masura. Infrastructura educațională este insuficientă. Educația antepreșcolară (creșe) și preșcolară (grădinițe), infrastructiri de tip “after school” se confruntă cu un deficit major în ceea ce privește infrastructura. Mai mult decât atât condițiile de participare la cursuri și activități extrașcolare lasă mult de dorit, iar dotările sunt precare. În microregiune nu funcționează niciun centru de zi (de tip after-school). Asigurarea Serviciilor medicale și serviciilor sociale Rețeaua de unități medicale din teritoriu GAL a manifestat acceași tendință din mediul rural în ultimii 20 de ani: s-a restructurat semnificativ, în sensul desființării unor dispensare medicale de stat și a policlinicilor, respectiv înființarea de cabinete medicale, farmacii, cabinete stomatologice, laboratoare medicale, laboratoare de tehnică dentară, preponderent private. Pentru o zonă cu 44.567 de locuitori, infrastructura, dotarea și cadrele medicale sunt insuficiente. Cele mai multe dispensare necesită modernizări și aparatură actualizată. În afara serviciilor sociale care se desfășoară în cadrul departamentelor specializate la nivelul primăriilor și la nivelul direcției județene pentru asistență socială, infrastructura și serviciile în microregiune sunt foarte deficitare. Accelerarea fenomenului de îmbătrânire a populației, numărul mare de copiii ai căror părinți lucrează în străinătate, creșterea numărului de persoane expuse riscului sărăciei impune ca necesitate accelerarea găsirii unor soluții de infrastructură și servicii adecvate și intensificarea parteneriatelor public-privat. Pe teritoriul GAL nu există nici un centru multifunctional de servicii sociale și medicale. Infrastructură de agrement Infrastrucura de agrement este insuficientă pentru populația și potențialul turistic de dezvoltare al zonei. Există interes crescut pentru amenajarea spațiilor de picnic, amenajarea spațiilor publice de recreere pentru practicarea sporturilor, parcurilor tematice pentru copii și tineri, bazelor sportive, terenurilor de sport, pistelor de atletism și biciclete, bazinelor de tratament cu ape termale etc. Patrimoniu cultural Ținutul Cloșani cu un bogat patrimoniu cultural material și imaterial, prin care se păstrează identitatea și tradițiile microregiunii este încă insuficient conservat și valorificat. Peste 60% din așezămintele monahale, monumente de factură religioasă (biserici și mănăstiri), sunt monumente istorice de patrimoniu de interes local (clasa B). Patrimoniu cultural al Ținutului Cloșani este de o importanță majoră pentru microregiune, chiar pentru patrimoniul național cultural și ar putea fi valorificat superior, prin

Page 16: INTRODUCERE - WordPress.com...crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea rurala este imperios necesara. Nevoia de

inventariere, repertoriere, includerea în sisteme informatice de baze de date integrate ușor de organizat și prezenat etc. Se constată și lipsa personalului calificat și dedicat în domeniul cultural, atât la nivelul autorităților locale, cât și în cadrul organizațiilor non-profit din microregiune. Obiectiv(e) de dezvoltare rurală obtinerea unei dezvoltari teritoriale echilibrate a economiilor si comunitatilor rurale,inclusiv crearea si mentinerea de locuri de munca Obiectivele specifice ale măsurii sunt: dezvoltarea infrastructurii la scara mica ; crearea de locuri de muncă în mediul rural; conservarea moștenirii rurale şi a tradiţiilor locale; reducerea gradului de sărăcie și a riscului de excluziune socială. Valorificarea patrimoniului cultural si natural Măsura contribuie la prioritatea P6 Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale, prevăzută la art. 5, Reg. (UE) nr.1305/2013. Măsura corespunde obiectivelor art. 20 Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale (b) investiții în crearea, îmbunătățirea și extinderea tuturor tipurilor de infrastructuri la scară mică, inclusiv investiții în domeniul energiei din surse regenerabile și al economisirii energiei; (d) investiții în crearea, îmbunătățirea sau extinderea serviciilor locale de bază destinate populației rurale, inclusiv a celor de agrement și culturale, și a infrastructurii aferente și (e) investiții de uz public în infrastructura de agrement, în informarea turiștilor și în infrastructura turistică la scară mică din Reg. (UE) nr. 1305/2013. f)studii si investitii asociate cu intretinerea,refacerea si modernizarea patrimoniului cultural si natural al satelor,al peisajelor rurale si al siturilor de inalta valoare naturala,inclusiv cu aspectele socioeconomice conexe,precum si actiuni de sensibilizare ecologica g)investitii orientate spre transferul activitatilor si transformarea cladirilor sau a altor institutii aflate in interiorul sau apropierea asezarilor rurale,in scopul imbunatatitii calitatii vietii sau al cresterii performantei de mediu a asezarii respective Măsura contribuie la Domeniul de intervenție 6B încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale prevăzut la art. 5, Reg. (UE) nr. 1305/2013. Măsura contribuie la obiectivele transversale ale Reg. (UE) nr. 1305/2013: Inovare: Protecția mediului și atenuarea schimbărilor climatice: Potențialii beneficiari sunt încurajați ca în cadrul proiectelor să utilizeze soluții care conduc la eficientizarea consumului de energie. Reducerea consumului de energie prin măsuri de eficientizare a consumului și prin utilizarea cât mai largă a energiei din surse regenerabile prezintă o bună soluție pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. În cadrul procesului de proiectare trebuie luate în considerare materialele care asigură impactul minim asupra mediului. Complementaritatea cu alte măsuri din SDL:Aceasta masura va fi complementara cu masura 2 in sensul ca beneficiarii acestei masuri vor fi si beneficiarii acestor masuri. Sinergia cu alte măsuri din SDL:3 2. Valoarea adăugată a măsurii Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru locuitorii din teritoriul GAL;

Page 17: INTRODUCERE - WordPress.com...crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea rurala este imperios necesara. Nevoia de

Îmbunătăţirea infrastructurii rurale crează premizele de dezvoltare a activităţilor economice din teritoriul GAL; Dezvoltarea resurselor umane și utilizarea de know-how; Conservarea identităţii rurale a teritoriului; Crearea de noi locuri de muncă 3. Trimiteri la alte acte legislative Legislație UE Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 cu modificările și completările ulterioare; Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 cu modificările și completările ulterioare; Regulamentul (UE) nr. 1407/2013 cu modificările și completările ulterioare; Legislație Națională Legislație Națională Legea nr.1/2011 a educaţiei naţionale, cu modificările și completările ulterioare; Hotărârea Guvernului nr. 866/2008 privind aprobarea calificărilor profesionale pentru care se asigură pregătirea din învățământul preuniversitar precum și durata de școlarizare; Legea nr.215/2001 a administrației publice locale-republicată; Legea nr.422/2001 privind protejarea monumentelor; Legea nr.489/2006 privind libertatea religiei și regimul general al cultelor – republicată; Ordinul nr.2260 din 18 aprilie 2008 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare şi inventariere a monumentelor istorice, cu modificările și completările ulterioare; Legea nr.143/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii aşezămintelor culturale, cu modificările și completările ulterioare. OG nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, cu modificările și completările ulterioare 4. Beneficiari direcți/indirecți (grup țintă) Beneficiarii direcți sunt: Comunele definite conform legislației în vigoare; ONG-uri definite conform legislației în vigoare; Unități de cult definite conform legislației în vigoare; Persoane fizice/persoane juridice care dețin în administrare/proprietate obiective de patrimoniu cultural, istoric, religios de interes local; Beneficiari indirecți (grup țintă): populația locală întreprinderi și societăți comerciale înființate și/sau dezvoltate în teritoriu ONG-uri din teritoriu 5. Tip de sprijin Rambursarea costurilor eligibile suportate și plătite efectiv Plăți în avans, cu condiția constituirii unei garanții bancare sau a unei garanții echivalente corespunzătoare procentului de 100% din valoarea avansului, în conformitate cu art. 45 (4) și art. 63 ale Reg. (UE) nr. 1305/2014, în cazul proiectelor de investiții. 6. Tipuri de acțiuni eligibile și neeligibile (a) investiții în crearea, îmbunătățirea și extinderea tuturor tipurilor de infrastructuri la scară mică, inclusiv investiții în domeniul energiei din surse regenerabile și al economisirii energiei; (b) investiții în crearea, îmbunătățirea sau extinderea serviciilor locale de bază destinate populației rurale, inclusiv a celor de agrement și culturale, și a infrastructurii aferente; (c) investiții orientate spre transformarea clădirilor sau a altor instalații aflate în interiorul sau în apropierea așezărilor rurale, în scopul îmbunătățirii calității vieții sau al creșterii performanței de mediu a așezării respective. (d) restaurarea, conservarea și dotarea clădirilor/monumentelor din patrimoniul cultural

Page 18: INTRODUCERE - WordPress.com...crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea rurala este imperios necesara. Nevoia de

imobil de interes local; (e) construcția, extinderea și/sau modernizarea drumurilor de acces la obiectivele de patrimoniu; (f) restaurarea, conservarea și /sau dotarea obiectivelor din patrimoniul local; (g) modernizarea, renovarea și/sau dotarea căminelor culturale; (h) înființarea și modernizarea (inclusiv dotarea) creșelor precum și a infrastructurii de tip after-school 7. Condiții de eligibilitate Solicitantul trebuie sa faca parte din categoria beneficiarilor eligibili; Solicitantul nu trebuie să fie în insolvență sau incapacitate de plată; Investiția trebuie să fie în corelare cu strategia de dezvoltare locală aprobată, corespunzătoare domeniului de investiții; Investiția trebuie să se încadreze în cel puțin unul din tipurile de sprijin prevăzute prin măsură; Investiția trebuie să demonstreze necesitatea, oportunitatea și potențialul economic al acesteia; 8. Criterii de selecție Proiecte cu impact micro-regional; Crearea de noi locuri de muncă cu normă întreagă; Gradul de acoperire a populatiei deservite; Investitia stimuleaza dezvoltarea mediului local de afaceri; Criteriile de selecție vor fi detaliate suplimentar în Ghidul Solicitantului și vor respecta prevederile art. 49 al Reg. (UE) nr. 1305/2013 urmărind să asigure tratamentul egal al solicitanților, o mai bună utilizare a resurselor financiare și direcționarea măsurilor în conformitate cu prioritățile Uniunii în materie de dezvoltare rurală. 9. Sume (aplicabile) și rata sprijinului Ponderea maximă a intensității sprijinului va fi stabilită astfel: • pentru operațiunile generatoare de venit: 90%; • pentru operațiunile generatoare de venit cu utilitate publică: 100%; • pentru operațiunile negeneratoare de venit: 100%. Valoarea maxima 85.000 euro/proiect.

Numar estimativ de proiecte : 15 10. Indicatori de monitorizare

Domenii de intervenție Indicator de monitorizare

6B Populația netă care beneficiază de servicii/infrastructuri îmbunătățite

6B Număr de locuri de muncă nou create

MODEL FIȘA MĂSURII Denumirea măsurii – ”Dezvoltarea întreprinderilor neagricole în teritoriul LEADER”

CODUL Măsurii - Măsura M2 / 1A Tipul măsurii: □x INVESTIȚII SERVICII SPRIJIN FORFETAR

Page 19: INTRODUCERE - WordPress.com...crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea rurala este imperios necesara. Nevoia de

Descrierea generală a măsurii, inclusiv a logicii de intervenție a acesteia și a contribuției la prioritățile strategiei, la domeniile de intervenție, la obiectivele transversale și a complementarității cu alte măsuri din SDL Scopul sprijinului acordat prin această măsură este de a stimula mediul de afaceri din mediul rural, contribuind astfel la creşterea numărului de activităţi non-agricole desfăşurate în zonele rurale, precum şi la dezvoltarea activităţilor non-agricole existente, care să conducă la crearea de locuri de muncă, creşterea veniturile populaţiei rurale și reducerea diferențelor dintre mediul rural şi urban, acordându-se prioritate sectoarelor cu potențial ridicat de dezvoltare, în concordanță cu Strategia Națională de Competitivitate. Lipsa locurilor de munca si a alternativelor, inclusiv cele antreprenoriale, reprezinta principalele cauze ale fenomenului de migratie a fortei de munca din zona in mediul urban si mai ales in alte state membre ale UE In randul activitatilor non agricole, atat industria prelucratoare, cat si turismul, sectoare ce ar putea valorifica resursele si potentialul natural si cultural al zonei sunt foarte slab reprezentante. In ciuda potentialului natural, cultural si patrimonial existent, a resurselor naturale ale subsolului (ape minerale, ape termale) si resurselor pentru producerea de energii alternative (in special biomasa), numarul firmelor care activeaza in aceste domenii detin o pondere foarte mica. Microregiunea are un potential turistic foarte ridicat. Cu toate acestea, turismul la nivelul microregiunii este la un nivel nesatisfacator. Infrastructura turistica si serviciile turistice suport si de agrement sunt insuficient dezvoltate, iar promovarea turistica a zonei este deficitara si realizata in mod neprofesionist Infrastrucura de agrement este insuficientă pentru populația și potențialul turistic de dezvoltare al zonei. Ținutul Cloșani, cu un bogat patrimoniu cultural material și imaterial, prin care se păstrează identitatea și tradițiile microregiunii este încă insuficient conservat și valorificat. Implementarea acestei măsuri este necesară pentru stimularea mediului de afaceri din teritoriul LEADER prin susţinerea financiară a întreprinzătorilor care realizează activităţi neagricole pentru prima dată (start-up în baza unui plan de afaceri). Măsura contribuie la: ocuparea unei părţi din excedentul de forţă de muncă existent, la diversificarea economiei din teritoriul LEADER, la creşterea veniturilor populaţiei şi a nivelului de trai, la scăderea sărăciei şi la combaterea excluderii sociale. Obiectiv(e) de dezvoltare rurală obtinerea unei dezvoltari terotoriale echilibrate a economiilor si comunitatilor rurale,inclusiv crearea si mentinerea de locuri de munca Obiective specifice ale masurii Diversificarea economiei teritoriul LEADER, dezvoltarea economică a zonei şi eradicarea sărăciei dezvoltarea serviciilor pentru populaţie şi alte activităţi economice crearea de locuri de muncă de calitate în teritoriul LEADER încurajarea menținerii și dezvoltării activităților meșteșugărești tradiționale dezvoltarea turismului prin incurajarea infiintarii unor structuri de cazare altele decat pensiunile agroturistice,baza de agrement etc. Măsura contribuie la prioritatea/prioritățile prevăzute la art. 5, Reg. (UE) nr. 1305/2013 P6: Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale P5: Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon și reziliență la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic

Page 20: INTRODUCERE - WordPress.com...crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea rurala este imperios necesara. Nevoia de

Măsura corespunde obiectivelor art. 19 Dezvoltarea exploatatiilor si a intreprinderilor alineatul 1b, „Investitii in crearea si dezvoltarea de activitati neagricole” Măsura contribuie la Domeniul de intervenție 6A Facilitarea diversificării, a înfiinţării şi a dezvoltării de întreprinderi mici, precum şi crearea de locuri de muncă. Măsura contribuie la obiectivele transversale ale Reg. (UE) nr. 1305/2013: Măsura contribuie la inovare şi protecţia mediului Proiectele selectate vor contribui la stimularea inovării prin activităţile economice nou înfiinţate, prin contribuţia adusă la dezvoltarea resurselor umane, prin crearea de locuri de muncă şi combaterea sărăciei. Toate investiţiile realizate în cadrul acestei măsuri vor fi din categoria celor „prietenoase cu mediul” fiind selectate cu prioritate proiectele care adoptă soluţii de obţinere a energiei din surse regenerabile. Complementaritatea cu alte măsuri din SDL: masura 1 Sinergia cu alte măsuri din SDL: 3,4 2. Valoarea adăugată a măsurii stimularea activităţilor economice noi din sfera serviciilor pentru populaţie sau pentru alte activităţi economice neagricole din teritoriul GAL dezvoltarea resurselor umane și utilizarea de know-how crearea de noi locuri de muncă 3.Trimiteri la alte acte legislative Regulamentul nr. 1305/2013 cu modificările și completările ulterioare; Regulamentul nr. 1303/2013 cu modificările și completările ulterioare; Regulamentul nr. 1407/2013 cu modificările și completările ulterioare; Regulamentul nr. 807/2014 cu modificările și completările ulterioare; Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (UE) nr. 178/2002 din 28 ianuarie 2002 care stabileşte principiile generale şi cerinţele legii alimentelor, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor şi procedurile privind siguranţa alimentelor R (UE) nr. 852/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare 4.Beneficiari direcți/indirecți (grup țintă) Microîntreprinderi și întreprinderi mici și persoanele fizice din teritoriul LEADER, precum și fermieri sau membrii unei gospodării agricole. . Micro-întreprinderi și întreprinderi non-agricole mici existente din teritoriul LEADER Fermieri sau membrii unor gospodării agricole care își diversifică activitatea de bază agricolă prin dezvoltarea unei activități neagricole în teritoriul LEADER în cadrul întreprinderii deja existente încadrabile în categoria microîntreprinderi și întreprinderi mici, cu excepția persoanelor fizice neautorizate. Cooperative sau ONG-uri meșteșugărești Beneficiarii indirecți sunt: consumatori din teritoriu și din regiune Persoanele din categoria populaţiei active aflate în căutarea unui loc de muncă

Page 21: INTRODUCERE - WordPress.com...crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea rurala este imperios necesara. Nevoia de

5. Tip de sprijin Rambursarea costurilor eligibile suportate şi plătite efectiv de solicitant pentru proiectele de modernizare/dezvoltare a întreprinderilor mici/micro-întreprinderilor existente, pe baza unei Studii de fezabilitate/Memoriu Justificativ cf. HG 28/2008, actualizată. Plăţi în avans, cu condiţia constituirii unei garanţii echivalente corespunzătoare procentului de 100% din valoarea avansului, în conformitate cu art.45(4) şi art.63 ale Reg.(UE) nr. 1305/2013 6. Tipuri de acțiuni eligibile și neeligibile Actiuni eligibile: Investitii in activitati productive inclusiv energie regenerabila cu exceptia biomasei Investitii in activitati mestesugaresti Investitii legate de furnizarea de servicii in mod deosebit TIC(Investiții intangibile: achiziționarea sau dezvoltarea de software și achiziționarea de brevete, licențe, drepturi de autor, mărci Investitii legate de turism Investiții pentru infrastructură în unităţile de primire turistică de tip agro-turistic, proiecte de activități de agrement; Investiții in activități de prelucrare a produselor lemnoase; Actiuni neeligibile Investitii in activitati agricole 7. Condiții de eligibilitate Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria beneficiarilor eligibili; • Investiția trebuie să se încadreze în unul din tipurile de sprijin prevăzute prin măsură; • Solicitantul trebuie să își desfășoare activitatea aferentă investiției finanțate în teritoriul GAL; • Solicitantul trebuie să demonstreze capacitatea de a asigura cofinanțarea investiției; • Viabilitatea economică a investiției trebuie să fie demonstrată pe baza prezentării unei documentații tehnico-economice; • Întreprinderea nu trebuie să fie în dificultate în conformitate cu liniile directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor în dificultate; • Investiția va fi precedată de o evaluare a impactului preconizat asupra mediului și dacă aceasta poate avea efecte negative asupra mediului, în conformitate cu legislația în vigoare. 8. Criterii de selecție - Vor fi selectate cu prioritate proiectele care produc sau/si utilizează energia produsă din surse regenerabile - investitii in turism - investitii in domeniul TIC Criteriile de selecție vor fi detaliate suplimentar in ghidul solicitantului si vor respecta prevederile art. 49 al Reg. (UE) nr. 1305/2013 ȋn ceea ce priveşte tratamentul egal al solicitanților, o mai bună utilizare a resurselor financiare și direcționarea măsurilor în conformitate cu prioritățile Uniunii în materie de dezvoltare rurală.

Page 22: INTRODUCERE - WordPress.com...crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea rurala este imperios necesara. Nevoia de

9. Sume (aplicabile) și rata sprijinului Intensitatea sprijinului pentru cheltuielile eligibile din proiect sunt maxim 90% pentru cheltuielile eligibile din proiect. Valoarea sprijinului nerambursabil este cuprinsă între 5000 Euro şi 100.000 Euro.

Numar estimativ de proiecte : 8 10. Indicatori de monitorizare

Domenii de intervenție Indicator de monitorizare

6A Număr de locuri de muncă nou create

1A Cheltuieli publice totale

MODEL FIȘA MĂSURII Denumirea măsurii – “Investitii in exploatatii agricole si pomicole”

CODUL Măsurii - Măsura M3 / 2A Tipul măsurii: □x INVESTIȚII SERVICII SPRIJIN FORFETAR Descrierea generală a măsurii, inclusiv a logicii de intervenție a acesteia și a contribuției la prioritățile strategiei, la domeniile de intervenție, la obiectivele transversale și a complementarității cu alte măsuri din SDL Conform analizei SWOT, in general se practică agricultură în ferme de subzistență si semisubzistenta și nu agricultură intensivă, în exploatații agricole. Agricultura din zona se bazează pe explotații individuale, de mici dimensiuni. Chiar daca anumite ferme si-au imbunatatit dotarile cu mijloace de producție mai modern, inclusive finantate din fonduri nerambursabile, exista inca un numar mare de mici fermieri si gospodarii individuale care lucreaza cu mijloace rudimentare. În ultimii 3 ani se constată o tendință de creștere a numărului de ferme de semisubzistență, ceea ce înseamnă o valorificare mai bună a potențialului agricol, o parte a produselor rezultate din activitățile agricole ajungând și pe piață. În microregiunea GAL Tinutul Closani sunt întrunite o serie de condiții favorabile dezvoltării sectorului zootehnic, care ține în primul rând de suprafețele însemnate de pășuni și fânețe specifice zonelor deluroase, remarcându-se existenţa unei baze furajere corespunzătoare cantitativ şi diversificată. Creşterea animalelor este un domeniu cu tradiţie, fapt confirmat de preponderenţa fermelor cu profil de creştere a animalelor şi mixte. Efectivele de animale din ferme au un nivel redus, in special bovine si ovine. Terenul arabil ocupa o suprafata redusa, fapt ce nu constituie o premisă favorabilă pentru culturile de câmp. Obiectiv(e) de dezvoltare rurală favorizarea competititvitatii agriculturii asigurarea gestionarii durabile a resurselor naturale si combaterea schimbarilor climatice obtinerea unei dezvoltari terotoriale echilibrate a economiilor si comunitatilor rurale,inclusiv crearea si mentinerea de locuri de munca Obiective specifice ale masurii

Page 23: INTRODUCERE - WordPress.com...crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea rurala este imperios necesara. Nevoia de

Crestrea valorii economice a exploatatiilor prin modernizarea,extinderea sau diversificarea activitatilor agricole b) Cresterea valorii adugate a produselor prin pregatirea acestora pentru vanzare (procesare,depozitare,ambalare) si a gradului de participare a exploatatiilor pe piata c) Cresterea numarului de locuri de munca Măsura contribuie la prioritatea/prioritățile prevăzute la art. 5, Reg. (UE) nr. 1305/2013 P2: Creșterea viabilității exploatațiilor și a competitivității tuturor tipurilor de agricultură în toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovatoare și a gestionării durabile a pădurilor Sprijinul prin acesta submasură va conduce la creșterea competitivităţii şi viabilităţii exploatațiilor atât prin investiții precum echipamente, utilaje, echipamente de irigații în fermă și procesare la nivelul fermei cât și prin investiții ce conduc la creșterea suprafeței ocupate cu plantații pomicole și/sau la reconversia plantațiilor existente (de exemplu: infiintarea de noi plantatii si/sau replantarea cu soiuri noi, mai productive P3: Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv procesarea și comercializarea produselor agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură Investiţiile individuale şi/sau colective vor conduce la dezvoltarea şi modernizarea unor capacităţi de procesare şi de comercializare a produselor agricole. Se vor putea realiza facilităţi de depozitare şi ambalare, sisteme de management al calității, sisteme prietenoase cu mediul, etichetare, promovare şi marketing P4: Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor legate de agricultură și silvicultură Investițiile în înființarea, extinderea şi/sau modernizarea fermelor,vor viza inclusiv tehnologii eficiente de conservare a biodiversitatii,a prevenirii eroziunii solului si a gestionarii apei P5: Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon și reziliență la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic Investitiile vor viza utilizarea energiei regenerabile din biomasa,a unor tehnologii care vor asigura emisii reduse de carbon Măsura corespunde obiectivelor art. 17 „Investitii in active fizice” alineatul 1 „In cadrul acestei masuri se acorda sprijin pentru investitii tangibile si/sau intangibile care:” a)Amelioreaza nivelul global de performanta si de durabilitate al exploatatiilor b)Vizeaza prelucrarea,comercializarea si/sau dezvoltarea produselor agricole care fac obiectul anexei I la tratat. Măsura contribuie la Domeniul de intervenție 2A” Imbunătățirea performanței economice a tuturor fermelor şi facilitarea restructurării şi modernizarii fermelor, în special în vederea creşterii participării şi orientarii către piaţă, cât şi a diversificării activitatilor agricole” Măsura contribuie la obiectivele transversale ale Reg. (UE) nr. 1305/2013: Inovare: Sprijinul va fi acordat cu prioritate exploatiilor care vor introduce produse,procese si tehnologii noi,rezultatul unor cercetari implementate prin PEI,proiectelor integrate Protecția mediului și atenuarea schimbărilor climatice: in cadrul acestei măsuri se vor încuraja investițiile ce vizează eficientizarea/economisirea consumului de apă, utilizarea energiei regenerabile, prelucrarea deșeurilor, a reziduurilor precum şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi de amoniac în agricultură, inclusiv in sectorul pomicol. Complementaritatea cu alte măsuri din SDL:Aceasta masura va fi complementara cu masura 1,2 in sensul ca beneficiarii ecestei masuri vor fi si beneficiarii acestor masuri. Sinergia cu alte măsuri din SDL Nu este cazul 2. Valoarea adăugată a măsurii

Page 24: INTRODUCERE - WordPress.com...crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea rurala este imperios necesara. Nevoia de

- posibilitatea accesului fermierilor mici la finantare prin participarea acestora intr-o forma colectiva - posibilitatea cresterii valorii adaugate a produselor care pot fi prelucarte in scopul vanzarii - posibilitatea participarii beneficiarilor la crearea de forme asociative si retele pentru lantul scurt,scheme de calitate, Grupuri operationale. Trimiteri la alte acte legislative Regulamentul nr. 1305/2013 cu modificările și completările ulterioare; Regulamentul nr. 1303/2013 cu modificările și completările ulterioare; Regulamentul nr. 1407/2013 cu modificările și completările ulterioare; Regulamentul nr. 807/2014 cu modificările și completările ulterioare; Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (UE) nr. 178/2002 din 28 ianuarie 2002 care stabileşte principiile generale şi cerinţele legii alimentelor, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor şi procedurile privind siguranţa alimentelor R (UE) nr. 852/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare Legislație Națională Legea nr. 566/2004 a cooperaţiei cu completările și modificările ulterioare. HG 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului cu modificările si completările ulterioare. Ordinul nr. 135 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private cu completările şi modificările ulterioare. Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 111/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor Ordinul nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei cu modificările și completările ulterioare Beneficiari direcți/indirecți (grup țintă) Orice entitate juridică privată legal constituită,individuala sau colectiva care are activitate in domeniul agricol Beneficiari indirecți (grup țintă): populația locală întreprinderi și societăți comerciale din domeniul turismului și alimentației publice, sanatate, educatie etc. 5. Tip de sprijin Rambursarea costurilor eligibile suportate și plătite efectiv Plăți în avans, cu condiția constituirii unei garanții bancare sau a unei garanții echivalente corespunzătoare procentului de 100% din valoarea avansului, în conformitate cu art. 45 (4) și art. 63 ale R. (CE) nr. 1305/2014. 6. Tipuri de acțiuni eligibile și neeligibile Actiuni eligibile Investiții în înființarea, extinderea şi/sau modernizarea fermelor in ceea ce priveste infrastructura (cladiri,cai de acces), echipamente, utilaje, echipamente de irigații în fermă și procesare la nivelul fermei investiții ce conduc la creșterea suprafeței ocupate cu plantații pomicole și/sau la reconversia plantațiilor existente (de exemplu: infiintarea de noi plantatii si/sau replantarea cu soiuri noi, mai productive ) Investiții în înființarea, extinderea şi/sau modernizarea fermelor zootehnice, inclusive tehnologii eficiente de reducerea emisiilor poluării

Page 25: INTRODUCERE - WordPress.com...crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea rurala este imperios necesara. Nevoia de

investiţii individuale şi/sau colective care vor conduce la dezvoltarea şi modernizarea unor capacităţi de procesare şi de comercializare a produselor agricole. Se vor putea realiza facilităţi de depozitare şi ambalare, sisteme de management al calității, sisteme prietenoase cu mediul, etichetare, promovare şi marketing Investiții în înființarea/înlocuirea plantațiilor pentru strugurii de masă și alte culturi perene Actiuni neeligibile Investitiile in procesare pentru produse care nu provin din exploatatia sprijinita Investitiile in energie regenerabila altele decat biomasa Investitiile care vor fi sprijinite prin scheme de ajutor de stat 7. Condiții de eligibilitate Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria beneficiarilor eligibili; Investiția trebuie să se încadreze în cel puțin una din acțiunile eligibile prevăzute in acesta masura Solicitantul trebuie să demonstreze asigurarea cofinanțării investiției; Viabilitatea economică a investiției trebuie să fie demonstrată în baza documentatiei tehnico-economice; Toate cheltuielile pentru implementarea proiectelor trebuie sa fie pe teritoriul GAL. 8. Criterii de selecție Solicitantul este membru sau va deveni membru al formei asociative care va primi/a primit finanțare prin măsura LEADER Solicitantul isi propune un proiect integrat inclusiv „lantul scurt” si/sau scheme de calitate Principiul sectorului prioritar pentru microregiune Solicitantul va aplica pe Schemele de calitate Criteriile de selecție vor fi detaliate suplimentar în Ghidul Solicitantului și vor respecta prevederile art. 49 al Reg. (UE) nr. 1305/2013 urmărind să asigure tratamentul egal al solicitanților, o mai bună utilizare a resurselor financiare și direcționarea măsurilor în conformitate cu prioritățile Uniunii în materie de dezvoltare rurală. 9. Sume (aplicabile) și rata sprijinului Ponderea maximă a intensității sprijinului public nerambursabil din totalul cheltuielilor eligibile este 85%. Intensitatea sprijinului nerambursabil se va putea majora cu 5 puncte procentuale suplimentare, dar rata sprijinului combinat nu poate depăși 90% în cazul : Investiţiilor realizate de tinerii fermieri,cu vârsta sub 40 de ani, la data depunerii cererii de finanţare Proiectelor integrate; Operațiunilor sprijinite în cadrul PEI; Investițiilor legate de operațiunile prevăzute la art. 28 (Agromediu) și art. 29 (Agricultura ecologică) din R(UE) nr. 1305/2013; Investiții în zone care se confruntă cu constrângeri naturale și cu alte constrângeri specific. Valoarea proiectelor maxim 150000 euro.

Numar estimativ de proiecte : 4 10. Indicatori de monitorizare

Domenii de intervenție Indicator de monitorizare

2A Numărul de exploatații agricole/beneficiari sprijiniți

6A Număr de locuri de muncă nou create

1A Cheltuieli publice totale

Page 26: INTRODUCERE - WordPress.com...crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea rurala este imperios necesara. Nevoia de

MODEL FIȘA MĂSURII Denumirea măsurii – Cooperarea in scopul crearii de forme asociative,retele si

clustere,grupuri operationale pentru diversificarea activitatilor rurale

CODUL Măsurii - Măsura M4 / 1B

Tipul măsurii: □ INVESTIȚII □ X SERVICII

□ SPRIJIN FORFETAR

1. Descrierea generală a măsurii, inclusiv a logicii de intervenție a acesteia și a

contribuției la prioritățile strategiei, la domeniile de intervenție, la obiectivele

transversale și a complementarității cu alte măsuri din SDL

In cadrul acestei măsuri, se acordă sprijin financiar pentru a facilita cooperarea între actorii implicați în dezvoltarea rurală, pentru: crearea de cooperative,grupuri de producatori ,retele si clustere, grupuri operationale, in scopul impementarii in comun a unui plan de afaceri din domeniul agricol si industrie alimentara (lant scurt de aprovizionare si piata locala,scheme de calitate) turism, cultura,sanatate,social. Analiza SWOT evidențiază existența unei lipse reale a factorilor care să stimuleze astfel de rezultate în spațiul rural al teritoriului. Această situație generează un efect negativ asupra valorii adăugate și asupra viabilității afacerilor din spațiul rural, și în mod implicit, asupra nivelului de competitivitate al acestora în comparație cu nivelul existent în zona urbană. Astfel se va realiza depasirea si aplanarea problemelor legate de dezvoltarea afacerilor agricole si non-agricole, de asigurarea de servicii în zonele rurale sau provocările legate de mediu. Crearea de retele care vor deveni cooperative va ajuta la abordarea dezavantajelor legate de nivelul foarte mare de fragmentare din sectorul agricol din teritoriu, cu o pondere foarte mare a fermelor mici, și va promova entităţile care colaborează pentru identificarea unor soluţii noi.Produsele, practicile și procesele noi reprezintă principalele motoare pentru inovare și pentru diversificarea activităților agricole si non-agricole precum și pentru îmbunătățirea competitivității economiei rurale. Printre exemplele care evidențiază impactul negativ al acestei situații se numără:

o gamă limitată de produse agro- alimentare in supermarket-urile din tara

un nivel scăzut al productivității la nivelul fermelor si al sectorului de procesare

sector de procesare insuficient dezvoltat

nivel scazut al activitatilor de marketing si diversificare

gamă limitată de produse traditionale

foarte putine produse recunoscute la nivel european,

Slaba reprezentare a activitatilor mestesugaresti, traditionale in forme organizate (SRL,

PFA etc)

Slaba valorificare a potentialului natural,cultural, patrimonial

Slaba promovare a turismului

Lipsa formelor alternative de educatie prescolara si scolara

Page 27: INTRODUCERE - WordPress.com...crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea rurala este imperios necesara. Nevoia de

Unele traditii folclorice in pericol de a se mai transmite de la o generatie la alta

Distrugerea in timp a monumentelor, a satului traditional, a arhitecturii traditionale

Realizarea formei juridice asociative este un mare castig al cooperarii deoarece

fermierul roman desi isi doreste asocierea pentru ca realizeaza ca singur nu poate sa-

si valorifice produsele se va asocia foarte greu fara a avea un suport informational

care sa-l motiveze si sustina pentru acest demers. Realizarea si implementarea

planului de afaceri care se va putea realiza prin :alte masuri din LEADER ,PNDR sau

alte programe, va contribui la realizarea obiectievelor comune de dezvoltare.

-Obiectiv(e) de dezvoltare rurală a) favorizarea competititvitatii agriculturii

b) asigurarea gestionarii durabile a resurselor naturale si combaterea schimbarilor climatice

c) obtinerea unei dezvoltari terotoriale echilibrate a economiilor si comunitatilor

rurale,inclusiv crearea si mentinerea de locuri de munca

Obiective specifice ale masurii Sprijinirea infiintarii de forme colective (cooperative,grupuri de producatori),clustere si retele

in scopul:

a) cooperarea in vederea procesarii in comun a produselor in lantul scurt b) cooperarea in vederea depozitarii si ambalarii in comun a produselor in lantul scurt c) cooperarea in vederea organizarii vanzarii pe piata locala d) cooperarea in vederea promovarii legate de aceasta activitate si identificarea clientilor finali

d) cooperarea in vederea aplicarii schemelor de calitate e)cooperarii între micii operatori în ceea ce privește organizarea de procese de lucru comune și

partajarea echipamentelor și a resurselor și pentru dezvoltarea și/sau comercializarea de

servicii turistice aferente turismului rural

f)cooperarea in vederea diversificarii activitatilor agricole in directia activitatilor privind

sanatatea, integrarea sociala,agricultura sprijinita de comunitate,educatia cu privire la mediu si

alimentatie

Măsura contribuie la prioritatea/prioritățile prevăzute la art. 5, Reg. (UE) nr. 1305/2013 P1: Încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, silvicultură și în zonele

rurale ca prioritate principala si ca prioritati secundare:

P2: Creșterea viabilității exploatațiilor și a competitivității tuturor tipurilor de agricultură în

toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovatoare și a gestionării durabile a

pădurilor

P3: Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv procesarea și comercializarea produselor

agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură

P4: Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor legate de agricultură și silvicultură

P5: Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii

reduse de carbon și reziliență la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic

P6: Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele

rurale

Măsura corespunde obiectivelor art. 35 Cooperare alineatul 2 a) proiecte pilot b) dezvoltarea de noi produse, practici, procese și tehnologii în sectoarele agricol, alimentar și forestier;

Page 28: INTRODUCERE - WordPress.com...crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea rurala este imperios necesara. Nevoia de

c) cooperarea între micii operatori în ceea ce privește organizarea de procese de lucru comune și partajarea echipamentelor și a resurselor și pentru dezvoltarea și/sau comercializarea de servicii turistice aferente turismului rural; d) cooperarea orizontala si verticala intre actorii din lantul de aprovizionare in vederea stabilirii de lanturi scurte si piata locala e) activitati de promovare legate de lanturile scurte si pietele locale f) actiuni comune in scopul atenuarii schimbarilor climatice sau al adaptarii acestora k) Diversificarea activitatilor agricole in directia activitatilor privind sanatatea, integrarea sociala,agricultura sprijinita de comunitate,educatia cu privire la mediu si alimentatie Măsura contribuie la Domeniul de intervenție 1A Incurajarea transferului de cunostinte si a inovarii in agricultura in silvicultura si in zonele rurale. Măsura contribuie la obiectivele transversale ale Reg. (UE) nr. 1305/2013:

Inovare:

Procesele de lucru intre actorii din mediul rural vor fi inovative

Protecția mediului și atenuarea schimbărilor climatice:

Introducerea unor tehnologii inovative va contribui si la protecția mediului și atenuarea schimbărilor climatice Complementaritatea cu alte măsuri din SDL: masura 1,3, Sinergia cu alte măsuri din SDL: 1,3

2. Valoarea adăugată a măsurii

Asigura premisele infiintarii de forme asociative (cooperatice, grupuri de producatori

,ong-uri GO-uri,clustere,retele etc)

Asigura dezvoltare pentru mai multi beneficiari directi si indirecti

Rezolva nevoile la nivelul unei comunitati

Se bazeaza pe resursele locale

Se integreaza intr-o strategie locala producand sinergie si compelemntaritate cu alte

proiecte din acea strategie

Asigura o vizibilitate mult mai mare a investitiei si implicit efectul multiplicator al

proiectului

schimbarea mentalitatii actorilor locali in sensul aprecierii lucrului in comun si in forme

asociative

asigurarea unei mai bune informari asupra atractivitatii teritoriului

3. Trimiteri la alte acte legislative

Regulamentul nr. 1305/2013 cu modificările și completările ulterioare; Regulamentul nr. 1303/2013 cu modificările și completările ulterioare; Regulamentul nr. 1407/2013 cu modificările și completările ulterioare; Regulamentul nr. 807/2014 cu modificările și completările ulterioare; Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (UE) nr. 178/2002 din 28 ianuarie 2002 care stabileşte principiile generale şi cerinţele legii alimentelor, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor şi procedurile privind siguranţa alimentelor R (UE) nr. 852/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena

produselor alimentare

Page 29: INTRODUCERE - WordPress.com...crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea rurala este imperios necesara. Nevoia de

Legislație Națională

Ordonanța nr. 37/ 2005 privind recunoaşterea şi funcţionarea grupurilor şi organizaţiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole şi silvice cu completările și modificările ulterioare. Legea nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei cu completările și modificările ulterioare Legea nr. 566/2004 a cooperaţiei cu completările și modificările ulterioare.

4. Beneficiari direcți/indirecți (grup țintă)

Orice entitate juridică privată sau publică legal constituită, care face parte din acordul de

parteneriat , desemnata in acest sens de parteneriat

Beneficiari indirecți (grup țintă):

populația locală

întreprinderi și societăți comerciale din domeniul agricol,turismului și alimentației

publice,sanatate, educatie etc.

5. Tip de sprijin

• Rambursarea costurilor eligibile suportate și plătite efectiv

• Plăți în avans, cu condiția constituirii unei garanții bancare sau a unei garanții echivalente

corespunzătoare procentului de 100% din valoarea avansului, în conformitate cu art. 45 (4) și

art. 63 ale R. (CE) nr. 1305/2014.

6. Tipuri de acțiuni eligibile și neeligibile

Realizarea de actiuni materiale si imateriale in scopul implementarii in comun a unor

proiecte de interes local (agricultura,turism, cultura,social,sanatate etc)

7. Condiții de eligibilitate

Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria beneficiarilor eligibili;

Solicitantul trebuie sa prezinte un Acord de parteneriat cu minim doi parteneri

Pentru infiintarea de grupuri operationale, una dintre entitati trebuie sa fie din domeniul

cercetarii.

8. Criterii de selecție -relevanta proiectului pentru specificul local -numarul de parteneri care vor forma organizatiile colective -numarul de beneficiari indirecti care vor beneficia de proiect

Criteriile de selecție vor fi detaliate suplimentar in ghidul solicitantului si vor respecta prevederile art. 49 al Reg. (UE) nr. 1305/2013 ȋn ceea ce priveşte tratamentul egal al solicitanților, o mai bună utilizare a resurselor financiare și direcționarea măsurilor în conformitate cu prioritățile Uniunii în materie de dezvoltare rurală.

9. Sume (aplicabile) și rata sprijinului Intensitatea sprijinului 100%

Page 30: INTRODUCERE - WordPress.com...crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea rurala este imperios necesara. Nevoia de

Valoarea proiectelor maxim 20000 euro Numar estimativ de proiecte : 2 10. Indicatori de monitorizare

Domenii de intervenție Indicator de monitorizare

1B Numărul total de operațiuni de cooperare sprijinite în cadrul măsurii de cooperare [articolul 35 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013

1A Cheltuieli publice totale

Page 31: INTRODUCERE - WordPress.com...crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea rurala este imperios necesara. Nevoia de

CAPITOLUL VI: Descrierea complementaritatii si/sau contributiei la obiectivele altor strategii relevante

Strategia de dezvoltare prin masurile propuse, prin obiectivele stabilite si rezultatele anticipate este complementara unor strategii, programe si proiecte locale, judetene, nationale si/sau europene.

Masurile din SDL se integreaza obiectivului general al Fondului European de Dezvoltare Regionala (FEDR), acela de a consolida coeziunea economica si sociala in Uniunea Europeana prin dimunuarea dezechilibrelor regionale. In acest sens actiunile intreprinse in cadrul proiectelor care urmeaza a se implementa prin masurile propuse sunt complementare cu actiunile FEDR, ce sustin investitiile in intreprinderi in vederea crearii de locuri de munca durabile.

De asemenea prin masurile propuse, strategia contribuie la îndeplinirea obiectivelor asumate de Romania în contextul Strategiei Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, obiective care se regasesc si in Strategia Nationala Pentru Dezvoltare Durabila la Orizontul Anilor 2013-2020-2030

Unul dintre factorii cheie pentru promovarea unei creșteri economice competitive și pentru stimularea activității economice în zonele mai puțin dezvoltate îl reprezintă asigurarea disponibilității unei forțe de muncă „gata de lucru”, care să răspundă nevoilor în creștere ale mediului de afaceri. De altfel, creșterea ocupării și încurajarea mobilității forței de muncă sunt prioritare pentru formularea unui răspuns eficient la provocările legate de „Oamenii și societatea”, menționate în ACORDUL DE PARTENERIAT 2014‐2020.

Disponibilitatea competențelor și a expertizei, în corelare cu nevoile pieței muncii, este fundamentală pentru obținerea creșterii economice, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. În acest context, se impune corelarea sistemului de educație cu nevoile pieței muncii pentru a furniza participanților cunoștințele și deprinderile de bază, elemente esenţiale participării la viaţa socială, precum și competențele și abilitățile necesare obținerii unui loc de muncă. Îmbunătăţirea nivelului general de educaţie a populaţiei va asigura durabilitatea creşterii economice şi va contribui la îmbunătățirea coeziunii sociale.

Totodată, creşterea ratei de ocupare la nivelul tuturor regiunilor României, în special în rândul tinerilor, a fost, de asemenea, recunoscută ca prioritate în documentele strategice naţionale, cum ar fi Strategia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2014‐2020. Alături de acestea, acțiunile destinate înființării de noi afaceri și întreprinderi sociale, în special în regiunile mai puțin dezvoltate și în zone rurale, au rolul de a contribui la atenuarea sărăciei și a excluziunii sociale, obiecte sustinete si prin masurile din SDL prezenta.

Incluziunea socială şi combaterea sărăciei sunt parte integrantă a intervențiilor care urmăresc promovarea unei dezvoltări echilibrate şi coeziunea socială. Reducerea prevalenței sărăciei și a excluziunii, îmbunătăţirea accesului la servicii sociale şi de sănătate de calitate, dezvoltarea economiei sociale, vor fi urmărite în vederea promovării incluziunii sociale şi combaterii sărăciei, în conformitate cu prevederile strategiilor naţionale relevante şi contribuind la obiectivele asumate în acest domeniu.

Intervenţiile propuse în cadrul strategiei vor contribui la îndeplinirea obiectivului general

stabilit prin AP 2014‐2020 si la atingerea țintelor asumate de către România prin Programul

Național de Reformă.

Pe plan local si regional stategia este complemetara cu:

- strategiile de dezvoltare locala ale localitatilor componente al GAL Tinutul Closani

-Strategia de Dezvoltare locala a Judetului Mehedinti pentru perioada 2014-2020

-Strategia si planul de dezvoltare a Regiunii Sud-Vest Oltenia

Page 32: INTRODUCERE - WordPress.com...crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea rurala este imperios necesara. Nevoia de

Strategia de Dezvoltare locala a Judetului Mehedinti pentru perioada 2014-2020 si

Strategia si planul de dezvoltare a Regiunii Sud-Vest Oltenia au obiective identice, obiective la

realizarea carora contribuie si SDL GAL Tinutul Closani prin masurile propuse, astfel:

Obiectivul strategic 1 – Consolidare unei baze economice sustenabile ( masurile din SDL care

contribuie la realizare obiectivului strategic sunt: M1,M2, M3)

Obiectivul strategic 2- Dezvoltarea anteprenoriatului multisectorial( masurile din SDL care

contribuie la realizare obiectivului strategic sunt: M2, M3)

Obiectivul strategic 3 –Valorificarea potentialului turistic ( masurile din SDL care contribuie la

realizare obiectivului strategic sunt: M1, M2, M3)

Page 33: INTRODUCERE - WordPress.com...crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea rurala este imperios necesara. Nevoia de

CAPITOLUL VII: Descrierea planului de acțiune Grupul de Actiune Locala “TINUTUL CLOSANI” isi propune o perioada de implementare si monitorizare a strategiei de dezvoltare locala pentru perioada 2017-2023. In aceasta perioada ne propunem lansare de masuri, animare a teritoriului dar si monitorizarea proiectelor pentru o cat mai buna implementare a strategiei. calendarul estimativ de activități - termenele de realizare a acţiunilor (semestrial); (ex.: perioada estimativă de animare, de lansare și derulare a apelurilor de selecție, de evaluare și selecție a proiectelor, etc.); Incepand cu anul 2017 dorim lansarea apelurilor de selectie pentru toate masurile inscluse in strategia de dezvoltare locala in primul semestru al anului, in luna martie. Apelurile de selectie le vom supune unor proceduri permanente de depunere de proiecte pana la epuizarea fondurilor. Odata cu lansarea apelurilor de selectie va incepe si animarea teritoriului. Aceasta va avea un caracter permanent pentru o cat mai buna informare a populatiei din cadrul tinutului closani. Procedurile de evaluare a proiectelor vor incepe in luna aprilie 2017. La inceputul fiecarei lui calendaristice vor fi evaluate proiectele depuse in luna precedenta. Evaluarea proiectelor se va face aproximativ 30 de zile. In urma evaluarilor proiectelor vor fi transmise catre comitetul de selectie GAL care se va intruni in termen de 30 zile de la data transmiterii raportului de evaluare de catre managerul GAL. Acesta aproba raportul de selectie sau il trimite inapoi pentru clarificari. In cazul unor posibile contestatii exista un termen de 7 zile de depunere a acestora. Ele sunt solutionate de catre persoanele competente si sunt transmise catre manager pentru a fi transmise catre beneficiari. Consideram ca fondurile GAL “TINUTUL CLOSANI” alocate pentru proiecte vor fi epuizate pana la sfarsitul anului 2018. Dupa aceasta data se continua activitatea GAL prin monitorizare. b) responsabilii pentru implementarea acțiunilor (personal angajat/servicii externalizate/parteneri tc.); Manager (responsabil administrativ) – coordonează activitatea GAL atât sub aspect organizatoric cât şi al respectării procedurilor de lucru; Acesta urmeaza sa fie angajat cu contract individual de munca. Responsabil financiar – contabil – se ocupă de supravegherea şi controlul gestiunii financiare – contabile a GAL-ului; Acesta urmeaza sa fie angajat cu contract individual de munca Responsabili cu animarea teritoriului – desfăşoară activităţi de animare pentru promovarea acţiunilor GAL; 1 animator permanent angajat iar daca volumul de munca este mare se poate angaja si al doilea animator. Acestia urmeaza sa fie angajati cu contract individual de munca Responsabili cu activităţile de monitorizare; Monitorizarea poate fi facuta de catre expertii evaluatori. In cazul in care acest lucru nu este posibil se poate angaja un responsabil pentru monitorizarea proiectelor. Aceasta monitorizarea se face pana la finalizarea implementarii SDL. Responsabili cu verificarea, evaluarea şi selecţia proiectelor ce se vor implementa, numărul acestora fiind stabilit în funcție de complexitatea activităților la nivelul GAL; Se vor angaja 2 experti evaluatori permanenti iar in functie de volumul de lucru si de bugetul alocat se poate mari numarul acestora la 4, 2 dintre acestia fiind angajati pe perioada determinata de timp si cu norma partiala de munca. Consultanţi externi – în funcţie de necesităţi pentru buna desfăşurare a activităţilor GAL. c) resursele financiare și materiale necesare pentru desfășurarea acțiunilor propuse (bugetul alocat costurilor de funcționare GAL și resursele externe utilizate corelate cu acțiunile propuse).

Page 34: INTRODUCERE - WordPress.com...crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea rurala este imperios necesara. Nevoia de

În cazul asociațiilor deja constituite juridic, se va prezenta o descriere a resurselor materiale existente și se va preciza sursa acestora; Intrucat GAL “TINUTUL CLOSANI” este deja constituit juridica acesta dispune de instrumentele necesare inceperii activitatii odata cu semnarea contractului de finantare. Dispunem de aparatura achizitionata in anul 2013 odata cu implementarea strategiei 2007-2013.Aparatura de care dispunem este: 2 laptopuri, 1 imprimanta laser color si 1 imprimanta multifunctionala laser alb negru. Consideram ca aceste echipamente sunt utile pentru inceperea activitatii GAL pana la achizitionarea unor echipamente performante care vor fi utilizate pentru implementarea cu succes a strategiei de dezvoltare locala. In cadrul GAL “TINUTUL CLOSANI”, membrii vor plati o cotizatie stabilita la inceputul fiecarui an de catre adunarea generala. Pentru anul 2016 aceasta cotizatie deste de 1 leu/cap locuitor. In cazul in care este necesar marirea bugetului de functionare gal si de a acoperi posibile cheltuieli neeligible, aceasta cotizatie poate fi majorata in urma aprobarii acesteia in adunarea generala a asociatiei Grupul de Actiune Locala “Tinutul Closani” In cazul in care suma de care dispune GAL “Tinutul Closani” este prea mica pentru actiunile necesare implementarii strategiei, se poate aproba contractarea avansului de la AFIR. Acest avans trebuie sa fie supus votului si aprobat de catre adunarea generala. Toate hotararile necesare implemenatrii strategiei de dezvoltare locala vor fi spusue votului adunarii generale iar daca acest vot este pozitiv acestea sunt implementate. In toata perioada de implementare a strategiei de dezvoltare locala, GAL “TINUTUL CLOSANI” isi propune propune continuarea bunei colaborari cu Autoritatea de Management si cu AFIR.

Page 35: INTRODUCERE - WordPress.com...crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea rurala este imperios necesara. Nevoia de

CAPITOLUL VIII: Descrierea procesului de implicare a comunităților locale în elaborarea strategiei In acest capitol facem o descrie tuturor activităților care au fost realizate, respectiv activitățile de animare, întâlnirile cu partenerii și alte activități care au facut parte din procesul de implicare a comunităților locale în elaborarea SDL și a rezultatelor obținute în urma acestora. Grupul de Actiune Locala “Tinutul Closani” este format din 38 de parteneri din care 16 parteneri publici. Comunele care fac parte din GAL sunt urmatoarele: Izvoru Birzii Malovat Bilvanesti Cazanesti Sisesti Ilovat Floresti Brosteni

Corcova Bala Baia de Arama Samarinesti Vagiulesti Bolbosi Husnicioara Ponoarele

In aceste comune au fost facute intalniri cu partenerii si cu posibilii beneficiari. Din partea GAL Tinutul Closani au fost prezenti managerul, un animator, un evaluator proiecte si managerul financiar. In fiecare comuna au fost prezenti oameni in functie de nevoiele comunitatilor si in functie de dorinta posibililor beneficiari de a accesa proiecte din cadrul GAL Tinutul Closani. Toti cei care au fost prezenti in cadrul acestor intalniri au semnat un tabel de prezenta. O parte din cei prezenti au completat fisele de animare care le-au fost prezentate, acestia trecand in ele un numar de 2-3 investitii care doresc sa le acceseze, urmand ca acestea sa fie prioritizate in functie de valoarea cofinantarii masurilor. In urma acestor intalniri s-a constatat ca posibilii beneficiari doresc proiecte cu o cofinantare cat mai mica. S-au prezentat beneficiari din toate domeniile de activitate agricol, neagricol cat si promovare turistica, zona Tinutului Closani fiind o zona cu pontential turistic ridicat. In paralel cu intalnirile din comunele membre in grupul de actiune locala “Tinutul Closani” au fost facute intalniri cu membrii GAL la sediul asociatiei din com. Izvoru Birzii sat Halanga. In cadrul acestor intalniri au fost discutate dorintele partenerilor publici cu privire la accesarea de catre acestea a unor proiecte de care vor beneficia toti locuitorii din comune. Prima intalnire a membrilor GAL a fost in data de 19.01.2016 cand s-a stabilit inceperea semnarii acordului de parteneriat. A doua sedinta a avut in data de 26.01.2016. In aceste sedinte au fost cerute orientarile comunelor cu privire la perioada 2014-2020. De asemenea au fost prezentate datele cu privire la populatie si teritoriul comunelor membre in GAL si s-a aprobat parteneriatul. In data de 26.01.2016 au fost discutate problemele legate de strategia gal si au fost aprobate directiile cu privire la noua strategie si de asemenea au fost aprobate proiectele care au fost inscluse in strategie. S-a propus si s-a numit ca reprezentant legal responsabil cu elaborarea si depunerea strategiei domnul ing. Nisulescu Gabriel. In cadrul sedintei din data de 11.04.2016 a fost aprobat parteneriatul pentru perioada 2014-2020, fiind format din 16 parteneri publici (UAT), 17 parteneri privati si 5 parteneri din societatea civila (ONG). Tot in aceasta sedinta s-a desemnat domnul Nisulescu Gabriel pentru a depune sdl. S-a considerat ca fiecare dintre acesti parteneri poate aduce un plus valoare acestei strategii si poate ajuta la implementarea acesteia, fiind aprobati parteneri care sunt dispusi sa depuna proiecte in perioada 2014-2020 in cadrul GAL Tinutul Closani. Toate aceste intalniri s-au bazat pe abordarea de jos in sus caracteristica programului LEADER ceea ce a insemnat ca discutiile s-au bazat pe o interactiune cat mai mare a membrilor

Page 36: INTRODUCERE - WordPress.com...crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea rurala este imperios necesara. Nevoia de

grupurilor de lucru cu reprezentantii teritoriului pentru o mai buna diagnosticare a teritoriului si pentru a stabili directiile de dezvoltare ale teritoriului in mod cat mai realist. In cadrul intalnirilor au fos discutate urmatoarele aspecte: elemente de identitate locala, caracteristicile teritoriului, identitatea geografica si economica, prezentarea parteneriatului, aprobarea parteneriatului, analiza swot. Activitățile minime obligatorii care au asigurat implicarea comunității în elaborarea SDL sunt următoarele: - cel puțin o activitate de animare la nivelul fiecărei UAT din cadrul teritoriului; - convocarea a cel puțin trei întâlniri ale partenerilor la nivelul teritoriului, în UAT reprezentativă(e). În etapa de animare și elaborare a SDL, s-a asigurat promovarea egalității dintre bărbați și femei și a integrării de gen, cât și prevenirea oricărei discriminări pe criterii de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală.

Procesul de animare a teritoriului şi de elaborare a Strategiei de Dezvoltare Locală a fost consemnat în documente justificative (de tipul: minute, procese verbale, modelul de fisa de animare etc.) și constituie Anexa 6 la SDL - Documente justificative privind animarea.

Page 37: INTRODUCERE - WordPress.com...crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea rurala este imperios necesara. Nevoia de

CAPITOLUL IX: Organizarea viitorului GAL - Descrierea mecanismelor de gestionare, monitorizare, evaluare și control a strategiei Funcțiile de management, monitorizare, evaluare și altă atribuție îndeplinite de patru persoane angajate în baza unor contracte individuale de muncă/minim 4 ore. Sarcinile ce revin GAL, conform art. 34 al Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 sunt obligatorii și esențiale pentru implementarea cu succes a SDL și vizează: • consolidarea capacității actorilor locali relevanți de a dezvolta și implementa operațiunile, inclusiv promovarea capacităților lor de management al proiectelor; • conceperea unei proceduri de selecție nediscriminatorii și transparente și a unor criterii obiective în ceea ce privește selectarea operațiunilor, care să evite conflictele de interese, care garantează că cel puțin 51% din voturile privind deciziile de selecție sunt exprimate de parteneri care nu au statutul de autorități publice și permite selecția prin procedură scrisă; asigurarea, cu ocazia selecționării operațiunilor, a coerenței cu strategia de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității, prin acordarea de prioritate operațiunilor în funcție de contribuția adusă la atingerea obiectivelor și țintelor strategiei; • pregătirea și publicarea de cereri de propuneri sau a unei proceduri permanente de depunere de proiecte, inclusiv definirea criteriilor de selecție; • primirea și evaluarea cererilor de finanțare; primirea și verificarea conformității cererilor de plată depuse;

• selectarea operațiunilor, stabilirea cuantumului contribuției și prezentarea propunerilor către organismul responsabil pentru verificarea finală a eligibilității înainte de aprobare; • monitorizarea implementării strategiei de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității și a operațiunilor sprijinite și efectuarea de activități specifice de evaluare în legătură cu strategia respectivă. Echipa de implementare a SDL poate avea următoarea componenţă orientativă: a) Manager (responsabil administrativ) – coordonează activitatea GAL atât sub aspect organizatoric cât şi al respectării procedurilor de lucru; b) Responsabil financiar – contabil – se ocupă de supravegherea şi controlul gestiunii financiare – contabile a GAL-ului; c) Responsabili cu animarea teritoriului – desfăşoară activităţi de animare pentru promovarea acţiunilor GAL; d) Responsabili cu activităţile de monitorizare; e) Responsabili cu verificarea, evaluarea şi selecţia proiectelor ce se vor implementa, numărul acestora fiind stabilit în funcție de complexitatea activităților la nivelul GAL; f) Consultanţi externi – în funcţie de necesităţi pentru buna desfăşurare a activităţilor GAL. Managerul, responsabilul financiar, animatorii, expertii evaluatori, responsabilii cu monitorizarea vor avea contracte individuale de munca. Fisele de pos sunt prezentate in Anexa 8 la SDL. Controlul – va avea la baza un sistem de verificare a respectării planificării legate de implementarea strategiei de dezvoltare locală pe baza unor rapoarte întocmite în concordanţă cu stadiul programului. Programarea vizitelor (controalelor) în teren va trebui să aibă în vedere anumite principii, cum ar fi: eficienţa unor astfel de demersuri, păstrarea bunelor relaţii contractuale, verificarea doar a aspectelor de ordin tehnic legate de proiect etc. Înaintea efectuării vizitei de monitorizare, Compartimentul Administrativ va comunica Beneficiarului: data scopul acţiunii persoanele participante

Page 38: INTRODUCERE - WordPress.com...crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea rurala este imperios necesara. Nevoia de

documente care trebuie puse la dispoziţia echipei de control Scopurile vizitei de monitorizare: De a asigura progresul proiectului în conformitate cu prevederile contractului de finanţare; De a anticipa / identifica problemele ce pot apărea în implementare și de a oferi sugestii pentru luarea de măsuri corective; De a identifica elementele de succes ale proiectului; De a încuraja comunicarea între GRUPUL de Acţiune Locală și Beneficiari. Aspecte de verificat: Modul în care beneficiarul respectă prevederile contractuale specifice operaţiunii finanţate; Utilizarea bunurilor (mobile/imobile) finanţate în cadrul proiectului în conformitate cu prevederile contractuale; Respectarea calendarului de activităţi și a graficului de achiziţii publice; Respectarea calendarului de transmitere a rapoartelor de progres; Modul în care beneficiarul asigură resurse materiale și umane necesare implementării proiectului; Modul în care beneficiarul respectă principiile egalităţii de şanse; Respectarea prevederilor Manualului de Identitate vizuală pentru materialele de informare și publicitate elaborate în cadrul proiectului; Gradul de realizare a indicatorilor aşa cum au fost aceştia prevăzuţi în cererea de finanţare, anexă la contract; Modul în care beneficiarul păstrează și arhivează documentaţia referitoare la proiect; Apariţia oricărei situaţii care determină sau poate determina neeligibilitatea proiectului; Fundamentarea solicitării de modificare a contractului, dacă este cazul; Implementarea de către beneficiar a recomandărilor rezultate în urma misiunilor de control/audit/monitorizare/verificare. În cadrul GRUPULUI de Acţiune Locală procedura de evaluare continuă și monitorizare se va derula astfel: Evaluarea ex-ante – care a fost realizată înainte de elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală și a avut drept scop culegerea de informaţii în vederea introducerii în viitoarea strategie de dezvoltare; Evaluarea intermediară, care va fi realizată pe tot parcursul perioadei de implementare și are ca obiective rectificarea oricăror probleme care pot apărea precum și îmbunătăţirea implementării; Evaluarea ex-post, realizată după perioada de implementare a Strategiei de Dezvoltare Locală pentru o perioadă de 3-5 ani, va genera indicatori și informaţii vor încheia perioada de implementare și concluziile se vor introduce în Strategia de Dezvoltare Locală viitor; Realizarea unor analize care să examineze în detaliu anumite măsuri sau aspecte specifice ale teritoriului și ale Strategiei de Dezvoltare Locală – se vor realiza ori de câte ori este necesar, în vederea monitorizării gradului de implementare a obiectivelor Strategiei de Dezvoltare Locala. Acestea vor fi realizate de firme independente tocmai pentru a reflecta cu obiectivitate stadiul în care se află implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală al GAL “TINUTUL CLOSANI” Pentru semnarea contractului cu firma independentă va fi organizată procedura de achiziţii cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. Evaluarea intermediară și ex – post au rolul de a examina gradul de utilizare al resurselor, eficacitatea și eficienţa Strategiei de Dezvoltare Locală, impactul socio - economic al acestuia, precum și impactul asupra priorităţilor teritoriului GRUPULUI de Acţiune Locală ” “TINUTUL CLOSANI””. Sistemele de gestiune și control se bazează pe o pistă de control care garantează:

Page 39: INTRODUCERE - WordPress.com...crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea rurala este imperios necesara. Nevoia de

Gestionarea Strategiei de Dezvoltare Locală conform dispoziţiilor și politicilor comunitare, inclusiv cele referitoare la Politica Agricolă Comună, reguli de concurenţă, norme referitoare la adjudecarea contractelor de administraţiile publice, protejarea și îmbunătăţirea mediului precum și eliminarea disparităţilor prin promovarea egalităţii între femei și bărbaţi; Utilizarea adecvată a fondurilor comunitare puse la dispoziţie astfel încât să se poată asigura corectitudinea, conformitatea și eligibilitatea cererilor de finanţare; Prevenirea, identificarea și corectarea iregularităţilor și comunicarea acestora în timp util de către GAL către AM . Planul de monitorizare va avea scopul de a verifica efectiva realizare a intervenţiilor şi evaluarea impactului lor social-economic în raport cu obiectivele urmărite. Crearea unui sistem de monitorizare are în principal funcţia de a lua în considerare stadiul de evoluţie al programelor cu frecvenţă periodică pentru a furniza elementele necesare evaluării pe parcurs şi ex-post a acţiunilor, permiţând eventuala corectare sau formularea unei estimări a efectelor obţinute. Organizarea Dispozitivului de monitorizare – evaluare: În procesul de monitorizare a implementării Strategiei de Dezvoltare Locală sunt implicate următoarele structuri ale GAL: Compartimentul administrativ prin: Departament tehnic pentru colectarea datelor referitoare la indicatorii de inputuri financiare, de realizari și de rezultat pentru proiectele finanţate anual prin GAL, pe baza rapoartelor de execuţie; Responsabil financiar / contabil pentru centralizarea datelor referitoare la inputurile și gestionarea financiară pe baza rapoartelor de execuţie realizate de către beneficiarii proiectelor finanţate prin GAL și colectate de către departamentul tehnic, precum și realizarea rapoartelor de execuţie aferente bugetului de funcţionare, instruire și animare a teritoriului. Consiliul Director primeşte raportările directorului compartimentului administrativ și raportează către AM, AFIR și Adunarea Generală privind stadiul implementării Strategiei de Dezvoltare Locală în raport cu indicatorii de imputuri financiare, de realizare și de rezultat. De asemenea, informează membrii Comitetului de selecţie a Proiectelor privind stadiul implementării proiectelor finanţate prin Strategia de Dezvoltare Locală și realizează în şedinţa comună analiza rezultatelor monitorizării. Indicatori: Cadrul comun de monitorizare și de evaluare stabilește un set limitat de indicatori comuni pentru fiecare nivel al ierarhiei obiectivelor. Urmărind lanțul de cauzalitate al „logicii de intervenție”, „ierarhia indicatorilor comuni” pornește de la inputuri – resursele financiare și/sau administrative care vor genera rezultatele activităților programului realizate pentru îndeplinirea obiectivelor operaționale sau a celor legate de măsuri. Rezultatele ulterioare reprezintă efectele imediate ale intervențiilor, care ar trebui să contribuie la realizarea obiectivelor specifice. Impactul ar trebui să contribuie la îndeplinirea obiectivelor globale ale programului care, într-un program bine conceput, trebuie să corespundă nevoilor identificate anterior. Logica de intervenție pentru fiecare măsură și indicatorii comuni corespunzători sunt prezentați în fișele de măsuri. Suplimentar, ei pot fi grupaţi astfel: Indicatori de input - se referă la resursele bugetare sau de altă natură alocate la fiecare nivel al asistenței. Indicatorii de input financiar sunt utilizați pentru a monitoriza evoluția în ceea ce privește angajamentele și plățile (anuale) ale fondurilor disponibile pentru fiecare operațiune, măsură sau axă în raport cu costurile eligibile aferente. Indicatori financiari:

Page 40: INTRODUCERE - WordPress.com...crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea rurala este imperios necesara. Nevoia de

raportul dintre valoarea contractelor beneficiarilor şi alocări (pentru evaluarea capacităţii de angajare a GAL-ului); raportul dintre plăţi şi valoarea contractelor beneficiarilor (pentru cuantificarea capacităţii de plată); raportul dintre plăţi şi alocări (pentru cuantificarea capacităţii de absorţie); Indicatori de realizare - măsoară activitățile realizate direct în cadrul programelor. Aceste activități reprezintă prima etapă în realizarea obiectivelor operaționale ale intervenției și se măsoară în unități fizice sau monetare. Ca indicatori generali de realizare la nivel de GAL, enumeram: numărul tinerilor beneficiari; numărul femeilor beneficiare; numărul grupurilor de producători / asociaţiilor și organizaţiilor beneficiare; numărul proiectelor care conţin aspecte inovative; numărul proiectelor care conţin aspecte de mediu; numărul proiectelor care se adresează fermierilor de semisubzistenţă. Indicatori de rezultat - măsoară efectele directe și imediate ale intervenției. Ei oferă informații referitoare la schimbările privind, de exemplu, comportamentul, capacitatea sau performanța beneficiarilor direcți și se măsoară în unități fizice sau monetare. echivalenţa în ore-om a muncii efectuate; costul creării unui loc de muncă. Indicatori de impact - se referă la beneficiile Strategiei de Dezvoltare Locală dincolo de efectele imediate asupra beneficiarilor direcți atât la nivelul intervenției, cât și, în mod mai general, la nivelul zonei vizate de plan. Ei sunt legați de obiectivele mai ample ale Strategiei și sunt exprimați în mod normal în termeni comparativi. Indicatori de impact: variaţia rezidenţilor în comunele din zona GAL; variaţia numărului de itinerarii turistice şi culturale pe teritoriul GAL; creştere a numărului de societăţi şi exploataţii pe teritoriul GAL; variaţia numărului de utilităţi şi servicii pentru populaţie în comunele din zona GAL; creştere a atractivităţii teritoriului (număr de structuri de agrement, culturale, turistice etc., care duc la dezvoltarea sectorului turistic). Indicatori de referință sunt folosiți în analiza SWOT și în definirea strategiei de dezvoltare locala. Ei se împart în două categorii: • Indicatori de referință de obiectiv -sunt direct legați de obiectivele mai ample ale programului și sunt folosiți pentru elaborarea analizei SWOT privind obiectivele identificate. De asemenea, ei sunt folosiți drept valoare de plecare (sau referință) în funcție de care va fi evaluat impactul Strategiei de Dezvoltare Locala. Indicatorii de referință reflectă situația de la începutul perioadei de implementare și tendința în timp. Estimarea impactului ar trebui să reflecte acea componentă a schimbării în timp care poate fi atribuită Strategiei de dezvoltare, după ce au fost luați în considerare tendința de referință și alți factori apăruți. • Indicatori de referință de context - oferă informații privind aspectele relevante ale tendințelor contextuale generale de natură să influențeze implementarea Strategiei de dezvoltare. Astfel, indicatorii de referință de context au două scopuri: (i) contribuie la identificarea punctelor forte și a punctelor slabe ale teritoriului și (ii) facilitează interpretarea impacturilor realizate în cadrul Strategiei de dezvoltare având în vedere tendințele economice, sociale, structurale și de mediu generale.

Page 41: INTRODUCERE - WordPress.com...crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea rurala este imperios necesara. Nevoia de

CAPITOLUL XI: Procedura de evaluare și selecție a proiectelor depuse în cadrul SDL Primirea proiectelor Primirea proiectelor se va face la sediul GAL Tinutul Closani din comuna Izvoru Birzii, sat Halanga incepand cu lansarea apelurilor de selectie continuie. Depunerea proiectelor se face personal sau prin imputernicit legal cu procura notariala. Evaluarea proiectelor pentru măsurile din SDL 1) GAL-ul este responsabil de elaborarea si implementarea Strategiei de Dezvoltare Locala, precum si de selectarea proiectelor care sunt conforme cu obiectivele formulate de acesta. 2) Evaluarea proiectelor se realizează de către experţii evaluatori din cadrul Compartimentului Tehnic al GAL, în baza procedurilor de evaluare cuprinse în manualele de proceduri aprobate de Autoritatea de Management. 3) După finalizarea celor 30 de zile lucratoare de evaluare a proiectelor depuse in luna perecedenta inceperii evaluarii, Compartimentul tehnic întocmeste Raportul de Evaluare a proiectelor. Lista proiectelor incluse în Raportul de evaluare se ordoneaza în funcţie de data depunerii proiectului. 4) Raportul de evaluare se aprobă de către managerul tehnic al GAL şi se comunică Comitetului de Selectie, pe suport hârtie şi electronic (CD), pentru aprobare. 5) Compartimentul tehnic va comunica Comitetului de Selecţie o informare privind situaţia sesizărilor primite şi modalitatea de soluţionare a acestora, sau după caz dacă exista controale în desfăşurare, precum şi dacă au existat, sau există constatări sau verificări în curs, cu impact asupra corectitudinii modalităţii de evaluare a proiectelor aferente sesiunii în cauză. 6) Dacă în urma verificării, la nivelul Comitetului de Selecţie, a raportului de evaluare şi a analizei situaţiei centralizatoare se constată erori, neconcordanţe sau aspecte care necesită clarificări sau reverificări privind statutul, punctajul sau alte elemente relevante privind proiectele incluse în Raportul de Evaluare, se va solicita corectarea acestor erori. 7) Daca nu exista erori, se va emite Notificarea catre solicitanti, care va include informaţii cu privire la statutul proiectului în urma evaluării, şi modalitatea de depunere a contestaţiilor de către aplicantii nemulţumiţi de rezultatul evaluării. 8) În cazul în care un proiect este declarat neeligibil vor fi indicate criteriile de eligibilitate care nu au fost îndeplinite precum şi cauzele care au condus la neeligibilitatea proiectului. 9) În cazul în care proiectul este eligibil şi a fost punctat, notificarea va menţiona punctajul obţinut pentru fiecare criteriu de selecţie, motivele pentru care nu au fost punctate anumite criterii de selecţie, stabilirea criteriilor de departajare precum şi precizări cu privire la reducerea valorii eligibile, a valorii publice sau a intensităţii sprijinului, dacă este cazul. 10) Selectia proiectelor va fi realizata de catre Comitetul de Selectie, in componenta numita mai jos. In selectia proiectelor in cadrul GAL, se va aplica regula „dublului cvorum”, respectiv pentru validarea voturilor, este necesar ca în momentul selecţiei să fie prezenţi cel puţin 50% din membrii comitetului de selecție, din care peste 50% să fie din mediul privat şi societate civilă. 11) Pentru transparenta procesului de selectie a proiectelor in cadrul GAL si totodata pentru efectuarea activitatilor de control si monitorizare, la aceste selectii va lua parte si un reprezentant al AM de la nivel judetean. 12) Dacă unul dintre proiectele depuse pentru selecție aparține unuia dintre membrii comitetului de selecție, persoana/organizația în cauză nu are drept de vot și nu va participa la întâlnirea comitetului respectiv. 13) Comitetul de Selectie se intruneste pentru selectia proiectelor in ceea ce priveste criteriile de selectie locale si are urmatoarele atributii: - Hotaraste proiectele care vor fi selectate;

Page 42: INTRODUCERE - WordPress.com...crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea rurala este imperios necesara. Nevoia de

- Pentru proiectele neselectate intocmeste documentele privind respingerea cererii si transmite catre solicitant motivele respingerii; - Comitetul de selectie va invita ca observator un reprezentant al AM judetean; - Intocmeste raportul de selectie GAL Tabel cu componența Comitetului de Selecție :

PARTENERI PUBLICI 28%

Partener9 Funcţia în CS Tip /Observaţii

Zorila Claudiu Adrian Secretar Com. Izvoru Birzii

Bobic Cristian membru Com. Vagiulesti

PARTENERI PRIVAŢI 28 %

Partener9 Funcţia în CS Tip /Observaţii

Zegoicea Butaru Iulian membru PFA Zegoicea Butaru Iulian

Alexandru Catalin Emil membru PFA Alexandru Ctin. Catalin Emil

Borcan Daniel Ionut membru I.I. BORCAN DANIEL IONUT

SOCIETATE CIVILĂ 28%

Partener9 Funcţia în CS Tip /Observaţii

Nisulescu Eugen Presedinte Asoc. Jud. a Cresc. De Ovine si Caprine din Mehedinti Rosca Angela Simona membru Asoc. Zona Carstica Ponoarele

PERSOANE FIZICE RELEVANTE (maximum 5%)

Partener9 Funcţia în CS Tip /Observaţii

Membrii supleanti comitet de selectie

Nr. Crt

NUME SI PRENUME ORGANIZATIA Public Privat

SUPLEANT

1 Burtea Costelus Com. Brosteni Public Supleant

2 Draghici Ion Dorian Com.Floresti Public Supleant

3 Barbulescu Ion PFA Barbulescu T. Ion Privat Supleant

4 Zegoicea Butaru Ion PFA Zegoicea D. Butaru Ion Privat Supleant

5 Barbulescu Sorin PFA Barbulescu CS Sorin Cnstantin Privat Supleant

6 Mirea Nela Asoc. ATGIS ONG Supleant

7 Corcodel Viorel Mihai Asoc. „FIII LUPSEI” ONG Supleant

COMISIE CONTESTATII

1. Mihart Sorin

2. Alexandru Catalin Emil

3. Capatana Gheorghe Emil

Page 43: INTRODUCERE - WordPress.com...crearea unor parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea rurala este imperios necesara. Nevoia de

CAPITOLUL XII: Descrierea mecanismelor de evitare a posibilelor conflicte de interese conform legislației naționale Astfel, orice persoană care face parte din structurile de verificare a proiectelor, care este angajată în orice fel de relație profesională sau personală cu promotorul de proiect sau are interese profesionale sau personale în proiect, poate depune proiecte, cu obligația de a prezenta o declarație în scris în care să explice natura relației/interesul respectiv și nu poate participa la procesul de selecție a proiectelor. Respectarea acestor obligativități va fi verificată de structurile teritoriale ale Autorității de Management/Agenției de Plăți. Pentru a garanta transparenţa în procesul decizional şi pentru a evita orice potenţial conflict de interese, în modelul de implementare trebuie să existe o separare adecvată a responsabilităţilor. Conceperea unei proceduri de selecție nediscriminatorii și transparente și a unor criterii obiective în ceea ce privește selectarea operațiunilor, care să evite conflictele de interese, care garantează că cel puțin 51 % din voturile privind deciziile de selecție sunt exprimate de parteneri care nu au statutul de autorități publice și permite selecția prin procedură scrisă; In cazul in care un membru din comitetul de selectie al proiectelor se afla in situatia conflictului de interese acesta nu v-a participa la acea sesiune de selectie de proiecte, locul lui fiind luat de catre un supleant, deoarece comitetul de selectie este format din 7 persoane si 7 supleanti. In cazul in care in cadrul evaluarii proiectelor se constata situatia de conflict de interese acesta face o cerere scrisa catre manager de retragere a acestuia din cadrul procesului de evaluare a cererii de finantare, locul lui fiind luat de catre un alt angajat al GAL. In cazul in care acest lucru nu este posibil se va face un parteneriat cu un alt GAL pentru a se face evaluarea unui anumit proiect de catre alt GAL sau se poate face o angajare temporara pentru efectuarea evaluarii. In cazul in care angajatul GAL care face monitorizarea unui proiect de afla in situatia unui conflict de interese acesta depune o cerere catre managerul GAL pentru a se nominaliza alta persoana din cadrul GAL pentru a efectua monitorizarea proiectului. In cazul in care acest lucru nu este posibil se va face un parteneriat cu un alt GAL pentru a se face monitorizarea unui anumit proiect de catre alt GAL sau se poate face o angajare temporara pentru efectuarea monitorizarii.