dezvoltarea creativităţii şcolarilor mici

8/13/2019 Dezvoltarea creativitii colarilor mici

1/9

Dezvoltarea creativitatii copiilor de varsta

scolara mica

A crea inseamna, in general, a realiza ceva nou, in raport cu ceva vechi, cunoscut,

uzual; de aici ne putem da seama ca aceasta capacitate de produce noul se numeste

creativitate.

Termenul creativitate este insa un sens destul de larg in psihologie. Exista psihologi, cum

ar fi Guillford, pentru care creativitatea si rezolvarea de probleme nu se deosebesc cu

nimic. Altii descopera in creativitate originalitate, inventivitate, neobisnuit, inteligenta

sau talent. Insa toti oamenii sunt in diverse grade creativi, indiferent de inteligenta, talentsau toate celelalte.

Putem deduce ca intr o acceptiune larga, creativitatea este un fenomen specific

uman, o forma inalta a activitatii omenesti. !rice subiect dispune de un potential creativ,

pentru ca orice subiect poseda o experienta de viata, procedee de lucru, deprinderi,

structuri operationale pe care le prelucreaza si le imbina in variate moduri.

"e constata demersuri creative inca de la nivel perceptiv. !bservam aici

activitatea exploratorie selectiva, comportamentul de cautare, perceperea perfectionala a

unor insusiri si configuratii ce devin relevante. Prelucrarea informatiei obtinute, prin

adoptarea unor scheme operationale, genereaza noi informatii, ducand la realizarea unor

noi cunostinte care nu existau la punctul de pornire.

Gandirea logica aduce o anumita contributie creatiei. Einstein considera ca

imaginatia, care detine un mare grad de libertate poate sa duca la realizarea unor proiecte

indraznete. #emersurile creative pot fi spontane sau intentionate. In ambele situatii ele

trebuie sustinute de trebuinte, motive, inclinatii, aspiratii si interese. Toate acestea

influenteaza actul creativ. "e observa astfel interdependenta intre creativitate , imaginatie,inteligenta, gandire logica si motivatie. Putem spune deci ca, deoarece contribuie la toate

procesele psihice, creativitatea este o proprietate a intregului sistem psihic uman. $ihai

Golu pune creativitatea in raport de emergenta cu sistemul psihic uman.


2/9

Intr o perspectiva mai restransa, psihologia priveste creativitatea din patru puncte

de vedere% ca produs; ca proces; ca disponibilitate general umana, ca dimensiune

complexa a personalitatii.

A. &reativitatea ca produs

&reativitatea ca produs se manifesta prin realizarea noului prin valoare si spontaneitate.

'outatea este intotdeauna raportata la mai multe elemente% in sens larg la subiect, la

experienta lui psihologica, sau in sens restrans in raport cu societatea, cu experienta

sociala. Irving Ta(lor a descris aceste doua perspective , unindu le si etapizand procesul

de creatie pe cinci planuri%

). &reativitatea expresiva% exemplificata prin desenele spontane ale copiilor; o forma

primara de creativitate, accesibila tuturor oanmenilor si necesara nivelurilor superioare.

Adultii nu trebuie sa infraneze manifestarile la acest nivel, impiedicand spontanietatea silibertatea copiilor, in nici un caz sa i oblige sa se conformeze realitatii.

*. &reativitatea procesuala% impune de+a note originale intalnite in desfasurarea

proceselor psihice, in gandirea si in simturile individului. Produsele astfel obtinute sunt in

general variate, diferite de ale celorlalti.

. &reativitatea inventiva% are ca baza descoperirea si inventivitatea. Impune insa

flexibilitatea intelectuala si perceperea unor relatii noi intre elementele realitatii. Acest

nivel depaseste experienta anterioara.

-. &reativitatea inovativa% este mai rar intalnita, fiind un nivel superior. Produsul

este rezultatul unei cunoaseri in detaliu a realitatii, a dezvoltarii intelectuale maximale si

al dezvoltarii aptitudinala. Implica schimbarea fundamentelor si principiilor care stau la

baza stiintei.

. &reativitatea energetica% reprezinta nivelul cel mai inalt al creativitatii, deoarece

duce la aparitia unor ipoteze si principii care revolutioneaza cunoasterea sau existenta

sociala.

Aceste planuri sunt diferentiate intre ele de modul de raportare la noutate. Astfel

in primele planuri noul este asociat cu personalitatea umana, iar in planurile iar in

planurile - si , noul este raportat la societate, chiar traditiei culturale, ducand la

dezvoltarea acesteia.


3/9

! caracteristica a noului este unicitatea. "olutia trebuie sa fie imprevizibila insa

de asemeni nu trebuie sa se uite utilitatea produsului, pentru a l putea separa de produsele

aberante, rupte de realitate, deoarece creativitatea a fost pusa intotdeauna in relatie cu

problemele de viata ale indivizilor si ale societatii.

/. &reativitatea ca proces

#e a lungul timpului s a obervat ca, atat in stiinta dar si in celelalte domenii, creativitatea

nu se produce instantaneu, ci respectand anumite etape. P. &onstantinescu "toleru,

in 0 &reativitate si potential creativ1 2)3456, defineste creativitatea ca fiind 0procesul prin

care subiectul, sesizand o disfunctionalitate intr un domeniu teoretic sau practic,

modeleaza si testeaza idei sau ipoteze, le obiectiveaza in produse noi, adecvate, utile si

recunoscute de ceilalti.

Psihologii au propus diverse etapizari, insa multe au fost contestate saucontroversate. "uccesiunea etapelor a ramas neconfirmata, deoarece procesul creator

presupune intrepatrunderea asa zilor etape. " a remarcat insa ca exista doua etape care au

intrunit cerintele tuturor psihologilor si anume prima% propunerea si ultima% verificarea,

relatia fiind tot timpul aceeasi% realitate virtual realitate. #e retinut este ca aceste etape

sunt specifice creativitatii individuale si nu celei de grup.

Aceste doua etape speciale au caracteristici particulare de la situatie la situatie,

insa exista un numitor comun.

7aza de pregatire% este o perioada cand subiectul se orienteaza spre sarcina

creativa% acumuleaza informatii, analizeaza, experimenteaza mintal. "arcina poate fi

impusa din exterior prin cerinte sau asumata prin propria initiativa. "ub aspect

motivational afectiv, subiectul traieste curiozitate, entuziasm, dorinta de exprimare, dar in

acelasi timp neliniste sau complexe de inferioritate uneori.

8ltima faza, elaborarea sau evaluarea% este o faza analitica si voluntara. Ideea

devine obiectiva, se materializeaza. Acceptarea solutiei depinde si de asteptarile celorlalti

si de atitudinea fata de nou, de inedit.

"e poate considera ca multi adulti nu se manifesta creativ. Pregatirea pentru

viitoarele demersuri creative finalizate cu produse se realizeaza inca de la varste mici.

Astfel pentru a dezvolta potentialul creativ al copiilor trebuie sa se tina cont de

urmatoarele obiective%


4/9

9argirea activitatilor cognitive la copii;

:alorificarea experientei de viata a copiilor in rezolvarea unor probleme

impuse de viata cotidiana;

7ormarea, la copii, a unor procedee de investigare si de interpretare a

informatiei;

7ormarea obisnuintei de a structura o solutie spontana;

7ormarea deprinderii de a asculta si apoi de a dezvolta opinia celuilalt;

7ormarea deprinderii de a verifica solutiile descoperite;

Invingerea timiditatii;

7ormarea deprinderii de a accepta orice varianta ca fiind posibila si demna de

a fi probata.

&. &reativitatea ca potential

Aceasta abordare a aparut in ideea rezolvarii problemei% 0Exista oameni noncreativi 1.

Aceasta intrebare a impartit psihologii in doua tabere si anume in cei care credeau ca doar

unii oameni sunt nascuti cu aceasta capacitate de a crea si cei care pretindeau aceasta

capacitate de la intreaga umanitate. Trebuie sa acceptam ca cei din urma aveau dreptate,

deoarece daca nu ar exista aceasta predispozitie in fiecare om, atunci cadrele didactice, si

nu numai, nu ar mai avea cum sa dezvolte creativitatea oamenilor.

#. &reativittea ca dimensiune a personalitatii

&reativitatea se impune asupra intregii personaliti si activitati psihice ale individului, dar,

cu toate acestea, se impune si se integreaza organic sistemului de personalitate.

Intotdeauna persoanele creative au fost percepute ca fiind volubile, flexibile,

originale, capabile de a se adapta orcaror situatii problema, pe cand persoanele

noncreative nu accepta la fel de bine schimbarea, si evita problemele. Prin educatie

potentialul creativ poate deveni, in timp, trasatura de personalitate specifica. Educatia

creativitatii la varsta scolara presupune existenta unui sistem coerent de actiuni educative.Prin acestea dezvoltandu se spontaneitatea, independenta gandirii, receptivitatea fata de

probleme, motivatia creativa, capacitatea de anticipare. In acelasi timp copilul invata sa

se documenteze, sa cerceteze realitatea, sa gaseasca solutii pe care sa le verifice.


5/9

Exista mai multi factori care influenteaza creativitatea. Propunem o mica schema

care sa evidentieze relatiile dintre factori si eul creativ%

" a sustinut ca exista diferente intre potentialul diferitilor indivizi tocmai din

cauza particularitatilor social istorice, de grupul in care este integrat individul, deconditiile materiale favorabile sau precare de care dispune, ca si cum ar fi o 0treapta de

plecare1. &.


6/9

cunostinte si si a dezvoltat o serie de interese si capacitati, acesta incepe sa manifeste

creatia artistica. #omeniile in care elevul se manifesta artistic creativ sunt desenul,

compunerea literara si uneori muzica.

In ceea ce priveste desenul, in produsele activitatii creatoare ale elevilor de clasele

I si a II a, spre deosebire de varsta prescolara, incep sa apara anumite probleme de

adancime, echilibru perspectiva. In general apar anumite clisee pe care si le dezvolta

singuri si pe care in clasele a III a si a I: a vor a+unge sa si le personalizeze, aceste clisee

fiind de fapt elementul standard perceptiv receptiv al lor pentru o anumita categorie de

elemente. 2Exemplu% cand li se cere sa deseneze un mar, fara sa l vada, ei au o anumita

reprezentare si incearca sa redea insusirile acestei reprezentari.6

In clasele a III a si a I: a, scolarii vor avea o mai mare si mai evidenta

diferentiere a desenelor in compozitii cu o structura mai ampla. In aceeasi masura aparcaracteistici si in creatiile literare. Acestea sunt reduse calitativ si cantitativ in clasele I si

a II a, avand la baza in special, fabulatia, si, datorita cresterii nivelului de cunostinte in

clasele a III a si a I: a putandu se identifica anumite elemente originale.

Produsele creatiei copilului in perioada micii scolaritati au anumite particularitati,

cum ar fi%

). Acestea reprezinta produse finite, fiind din ce in ce mai complexe in ceea ce priveste

continutul. Produsele activitatii creatoare reflecta un continut mult mai bogat si

prelucrat in referiri la realitatea concreta, cu deosebire de cele ale prescolarului.


7/9

sincer de a reda o idee prin motivele si elementele compozitiei. 8n accent important

fiind dat de crestera cunostintelor generale ale scolarului mic.

. ! alta caracteristica este aceea de originalitate, care are la baza prelucrarea unor

impresii personale.

-. 8n alt aspect calitativ nou in activitatea creatoare a micilor scolari este caracterul

mult mai ordonat si curat al exprimarii 2prin desen, compuneri, lucru manual, etc6

"colarul mic manifesta o atitudine responsabila fata de activitatea de creatie.

. ! alta caracteristica a dezvoltarii creativitatii intre 5 si )= ani este aceea ca incepe sa

se manifeste si in domenii ca tehnica producerea unor +ucarii6 in matematica, in

stiintele naturii, domenii mai putin expuse ceativitatii prin care se dezvolta in

principal inteligenta copiilor.

9a nivelul copiilor din ciclul primar orice rezolvare de situatie problematicaconstitue in acelasi timp o manifestare a creativitatii gandirii lor. Principala caracteristica

a gandirii creative a copiilor de varsta scolara mica este noutatea, originalitatea solutiei

gasite. Acesti copii adopta o atitudine creatoare atunci cand sunt pusi in fata unei

probleme, ii analizeaza datele, descopera caile de rezolvare intr un mod personal. Pentru

ei orice moment necesita activitate creativa% redactarea unei scrisori, a unei compuneri,

rezolvarea unui exercitiu sau a unei probleme, realizarea unui desen, a unei lucrari

practice, etc.

Gandirea creatoare are nevoie de un material bogat cu care sa opereze si sa

faciliteze generalizarea. #ar nu este vorba in special de cantitate, de acumularea

cunostintelor, ci mai ales de sistematizarea acestora. !ricat de bogat ar fi fondul de

informatii nu este suficient pentru realizarea creativitatii. Acest fond trebuie prelucrat,

fiind necesare anumite instrumente, respectand anumite reguli, cum ar fi%

"piritul de sustinere din partea scolii 2un mediu participativ, propice in conformitate

cu principiile stapanirii si controlului cunostintelor6;

Asigurarea resurselor de baza. #eosebit de important este timpul 2necesar pentru

dezvoltarea ideilor6 si o anumita proportie a resursei materiale 2ceea ce ar putea afecta

raportul cadru didactic > elev, conditiile clasei, etc6.


8/9


9/9

- $anifestarea interesului si a satisfactiei atunci cand elevii desfasoara o

activitate creativa;

- Acordarea unei atentii deosebite elevilor pasivi;

-

dezvoltarea creativităţii şcolarilor mici

Documents