dezvoltarea creativitatii la copii de virsta prescolara.tarea creativitatii la copii de virsta...

7/26/2019 Dezvoltarea creativitatii la copii de virsta prescolara.tarea Creativitatii La Copii de Virsta Prescolara

1/8

MINISTERUL EDUCATIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA DE MUZICA, TEATRU SI ARTE PLASTICE

Referat

Tema: Dezvoltarea creatvtat la co! "e vr#ta !re#colara

Profe#or: Ar$a %rca$

St%"e$t: I%la$ D%mtra#


2/8

C%!r$#

&' I$tro"%cere2) Co$"tle "ezvoltar creatvtat

(' )ormarea creatvtat

*' Ca!actat a ca"relor ""actce

+' Ca!actatea creatva a co!lor

' Co$cl%za

-' B.lo/rafe

&' I$tro"%cere

n contextul social actual, creativitatea este o caracteristic a personalitii din ce nce mai solicitat. Fiecare instituie cere angajailor si soluii ct mai creative larezolvarea problemelor ivite n activitatea de zi cu zi. e alt!el concurena acerbcare a aprut n ultimii ani, ce vizeaz captarea consumatorului din diverse punctede abordare, reclam idei noi, interesante care s incite. n condiiile n care

societatea cere anumite valori, "coala, pentru a#"i demonstra utilitatea, trebuie s#"iplieze o!erta educaional n concordan cu necesitile momentului.


3/8

$u este cu nimic gre"it ca educarea creativitii s nceap ct mai devreme.%rebuie totu"i s se in cont de modul n care se realizeaz acest lucru. &ai nti,cred c este de datoria !iecrui cadru didactic de a se in!orma re!eritor la aspecteleteoretice ale conceptului. 'poi, n !uncie de speci!icul clasei, de particularitile devrst "i individuale ale copiilor, de condiiile "i oportunitile zonei din care

provin copiii "i nu n ultimul rnd de disponibilitatea cadrului didactic, se potrealiza aciuni concrete care s conduc spre dezvoltarea potenialului creativ alcopiilor. ( nu uitm c !iecare persoan dispune de predispoziia de a crea, care seva dezvolta cu siguran ntr#un mediu propice. 'ctivitile care vizeaz stimulareacreativitii copiilor trebuie cuprinse att n cadrul educaiei !ormale, ct "i ncadrul celei non!ormale, deoarece copilul trebuie s se mani!este liber, n contextediverse, !r a exista !actori inibatori care ar putea conduce la blocarea procesuluide creaie. *tim cu toii c !iecare copil dispune de o !antezie debordant, c laaceast vrst restriciile de ordin intern sunt !oarte reduse, n concluzie perioada

pre"colar poate reprezenta vrsta optim de start pentru ncurajarea "i !ormareaunei personaliti creative.

0'Co$"tle "ezvoltar creatvtat

'ptitudinile de invatare constienta se !ormeaza la copii treptat si cu greu.+ modalitate de pregatire pentru activitatea de invatare constienta in prescolaritate esteactivitatea verbal#artistica. a corespunde particularitatilor de varsta a prescolarilor si sustinecuriozitatea lor.escrierea a celor observate in natura este si ea o activitate verbal#artistica care are drept suportcuvantul si !rumosul, artisticul din natura. 'naliza elementara a unui tablou, lectura imaginilor,interpretarea unui cantec pentru copii este de asemenea o activitate artistica, dezvolta spiritul deobservatie, il obisnuieste sa auda, sa vada, sa simta si sa explice, il !amiliarizeaza !rumosul.

-roblema invatamantului prescolar este discutata pe parcursul ultimelor secole /0/ # //).(avantii nu au ajuns inca la un raspuns de!initiv. 1ean -iajet sustine ca %oate conduitelecomporta un aspect innascut si unul dobandit, dar nu cunoaste unde se a!la !rontiera dintre ele,ceea ce ne permite sa a!irmam ca savantul recunoaste si apreciaza etapa invatamantului

prescolar, in care copiii dobandesc, acizitioneaza cunostinte si isi !ormeaza competente,atitudini, comportamente.

0nvatarea in ciclul primar se intemeiaza pe acizitiile spontane ale prescolaritatii. -ractica deinstruire dovedeste ca o acizitie noua se cladeste pe un sistem de cunostinte, competentesedimentat deja, si nu pe teren gol. 'udierea si repovestirea povestilor, memorizarea si recitareaversurilor, insusirea proverbelor, zicatorilor, gicitorilor, si utilizarea lor in vorbire, arta plastica,comunicarea sunt momente necesare ale procesului de !ormare a personalitatii in devenire.


4/8

'cestea si alte abilitati obtinute la varsta prescolara prin intermediul activitatii artistice desen,modelare, aplicatie, construire, lucru manual) permit copilului sa deprinda la debitul scolaranumite competente care la randul lor devin o garantie a integrarii sociale si o conditie adobandirii per!ormantei lingvistice, artistice plastice.

'ctivitatea verbal#artistica, integrata cu cea artistica plastica ajuta la

3 insusirea limbii literare si la perceperea mediului ambiant43dezvolta sensibilitatea43serveste drept sursa principala de transmitere a experientei sociale, si a cunostintelor43contribuie la !ormarea competentelor si atitudinilor, la realizarea obiectivelor educatiei estetice,intelectuale si morale43include elemente spirituale si comportamentale in personalitatea copilului43serveste drept suport pentru acizitionarea valorilor sociale, nationale si general umane, morale,stimuland actiunile creative ale prescolarilor si elevilor mici.

5n obiectiv major al activitatii literar artistice este dezvoltarea creativitatii verbale si artistico 6plastice.

(')ormarea creatvtat

'cesta este un proces complicat care se deruleaza in timp.-rogresul creativitatii poate !i considerat e!ectiv numai atunci cand trece patru etape

7)tapa !ormativa presupune existenta unor noi conditii si adaptarea la ele pentru un pianistacesta ar insemna insusirea clapelor, pentru un elev din clasa 0 insusirea vocalelor siconsoanelor).

2)tapa normativa are drept scop integrarea !iecarui copil intr#un grup a nu se considera di!erit,aparte) deoarece colegii exercita in!luenta si cineva poate !i complexat din cauza di!erentelor.

8)tapa interogativa in care elevul nu mai gaseste ca e placut sa !ie ca altcineva. 'semanareadevine plictisitoare si inutila. 0ndividul incepe sa aprecieze aceea ce deosebeste de altii si ceea ce

este particularitatea altora. l isi dezvolta un simt al mandriei pentru unicitatea sa si o increderemai mare in eu#l sau.

9)tapa trans!ormationala in acest punct individul realizeaza ca pentru a evolua, trebuie sa sescimbe si scimbarea trebuie sa !ie majora :in viata si in stilul de viata; pentru copil, elev


5/8

?reativitatea in stilul de munca al cadrelor didactice tine de !actorii psio#pedagogici si re!lectaun cuantum de capacitati speci!ice si generale.

*'Ca!actat a ca"relor ""actce :

?apacitati generale

3@ocatia pro!esionala predispozitii, aptitudini literare, muzicale, artistice, simtul noutatii43ruditia posedarea unui larg si bogat orizont cultural in di!erite ramuri 6 arta, !ilozo!ie,

psiologie, etica etc4

3-asiunea pentru literatura si arta.3(tructuri !izice si psiice cognitive, a!ective, motivationale, predominarea semni!icativului spresatis!acerea solicitarilor copiilor elevilor, discipolilor).

?apacitati speciale

3?apacitatea intelectuala.3-osibilitatea cadrului didactic de a reactiona si de a se adapta la nivelul di!erential al copiilor.3-osibilitatea de a opera cu e!icienta in cadrul activitatilor teoretice si practice in scopulasimilarii cunostintelor, al !ormarii priceperilor si deprinderilor necesare.30scusinta de a#i captiva pe copii, de a le trezi si satis!ace interesul de cunoastere.3?apacitati docimologiceA evaluarea reala obiectiva, a nivelului de dezvoltare a cunostintelor siaptitudinilor copiilor.3?apacitatea de generalizare a experientei personale.3-rezenta spiritului creativ ce persista la toate disciplinele de studiu si caracterul descis sicreativ la stilul pro!esorului.

+' Ca!actatea creatva a co!lor

$u !iecare !iinta umana are din punct de vedere ereditar aceeasi capacitate creativa. ?oe!icientulde inteligenta joaca un rol important in acest proces. incolo de acest nivel determinant sunt!actorii de personalitate !luiditatea si !lexibilitatea gandirii, ecilibrul a!ectiv, perseverenta,originalitatea, capacitatea de a rezista spiritului gregar etc. 5n alt !actor determinant il reprezintanivelul si varietatea cunostintelor, precum si predominanta !actorilor psiici non#verbali care isiau sediul in emis!era dreapta a creierului.

at !iind !aptul ca este o caracteristica atipica si calitativa, nivelul de creativitate al unui elev nupoate !i determinat prin metode cantitative. -entru evidentierea lui trebuie utilizate testespeci!ice, experiente, si cestionare adecvate.


6/8

0n acelasi timp insa, nivelul de creativitate al unui copil nu este o constanta absoluta, ci el poatecreste prin stimulare adecvata sau poate scadea prin neintrebuintare si necultivare. ?reativitatea

poate si trebuie sa !ie cultivata, atat in activitatile prescolare, scolare, cat si in cele extra#scolare.

'sa cum spuneam mai sus, desi exista anumite inclinatii si inzestrari innascute in !iecare dintre

noi, creativitatea poate !i invatata si dezvoltata. 'ceasta nu se poate realiza insa daca sistemulpedagogic dominant este unul care accentueaza con!ormismul si reproducerea servila ain!ormatiilor transmise de educator.

ste adevarat ca stimularea creativitatii, a originalitatii si a gandirii critice presupun o serie deriscuri pe care educatorul trebuie sa si le asume, constient !iindca rezultatul !inal merita unasemenea pret. 5n educator incompetent, nesigur pe disciplina pe care o preda sau care are oslaba imagine de sine se va simti in general amenintat de mani!estarile de con!ormism, implicitecomportamentului creativ si va avea putine sanse de a induce in copii o atitudine relaxata,absolut esentiala in creativitate.

e asemenea, o atitudine rigida, dominatoare, care exclude dialogul, intrebarile si in generalinteractiunea va induce la prescolarii mari un sentiment de autoaparare si va conduce la inibareacapacitatilor lor creatoare.

-e de alta parte, nici eliminarea oricaror standarde si restrictii nu este bene!ica pentru stimulareasi cultivarea creativitatii, deoarece in asemenea conditii copiii devin nesiguri si sovaitori,temandu#se tot timpul ca risca sa incalce vreo regula necunoscuta. %rasarea pecisa a limitelor siexplicarea ratiunii acestora va induce in mult mai mare masura in copii o atmos!era descisa sistabila emotional, decat atitudinea exagerat de permisiva a educatorului.

-entru ca dimensiunea creativa a educatiei sa devina mai mult un ideal !rumos, este imperiosnecesara sacri!icarea prejudecatilor, eliminarea miturilor care au cons!intit si au dat legitimitatein ultimele secole unui invatamant con!ormist, egalitarist si uni!ormizator. 0ata care sunt catevadintre aceste mituri

3cultul copilului mediu 6 orientarea educatiei la un nivel mediu, adeseori absolut teoretic, in locde a adapta si a personaliza procesul de instructie la nivelul real al copiilor4

3exaltarea memorarii si a reproducerii !idele a cunostintelor memorate, reprezentand de celemai multe ori opinia pro!esorului asupra problemei tratate) ca model suprem al scopuluieducatiei, in detrimentul aprecierii imaginatiei si a intuitiei4

3valoarea de !etis a programei, un loc de a privi programa ca un simplu cadru de re!erinta4

3increderea exagerata in metodele traditionale, in paralel cu subestimarea si suspectarea dinprincipiu a oricarei noi abordari in educatie4

3supraestimarea valorii docimologice a notelor, ca !orma suprema si in!ailibila de evaluare ainstruirii de catre copii a cunostintelor predate.

'cestea, si multe altele asemenea lor, sunt veritabile piedici in calea innoirii unui sistem deeducatie ancilozat, care pe zi ce trece devine tot mai anacronic, mai incapabil sa se adapteze la

scimbarile rapide cu care ne con!runtam in societatea globalizata in care traim la ora actuala.&omentul scimbarii bate mereu la usa.


7/8

' Co$cl%za

?ata vreme creatia era socotita un privilegiu dobandit ereditar de o minoritate, scoala nu s#aocupat in mod special de acest aspect, desi, e drept, s#au creat ici colo clase speciale desupradotati. e cand se arata ca automatele dirijate de calculatoare in!aptuiesc toate muncilemonotone, stereotipe si deci omului ii revin mai multe sarcini de per!ectionare, de innoire,cultivarea gandirii inovatoare a devenit o sarcina importanta a scolilor de masa. -e langa e!ortultraditional de educare a gandirii critice, stimularea !anteziei apare si ea ca un obiectiv major.'ceasta implica scimbari importante, atat in mentalitatea pro!esorilor, cat si in ce priveste

metodele de educare si instruire. 0n primul rand, trebuie scimbat climatul, pentru a eliminablocajele culturale si emotive. (e cer relatii distinse, democratice, intre prescolari si educatori,ceea ce nu inseamna a cobori statutul social al celor din urma. 'poi, modul de predare trebuie sasolicite participarea, initiativa elevilor, e vorba de acele metode active, din pacate prea putinutilizate. 0n !ine, !antezia trebuie si ea apreciata corespunzator, alaturi de temeiniciacunostintelor, de rationamentul riguros si spiritul critic.

-entru multi copii, gradinita reprezinta o Bprima sansa


8/8

dezvoltarea creativitatii la copii de virsta prescolara.tarea creativitatii la copii de virsta...

Documents