VIORICA NICA-NEDEŞAN

ANTRENAREA CREATIVITĂŢII

ITESTE DE LITERATURĂ ROMÂNĂ

I. Întrebări

2

APLICAŢII PRACTICE

Amintiri din copilărie de ION CREANGĂ Povestea lui Harap Alb de ION CREANGĂ

O scrisoare pierdută de I. L. CARAGIALEMoara cu noroc de ION SLAVICI

Apus de soare de B. ŞT. DELAVRANCEAAlexandru Lăpuşneanu de C. NEGRUZZI

Ciocoii vechi şi noi de NICOLAE FILIMONIon de LIVIU REBREANU

Concert din muzică de Bach de H.P. BENGESCUUltima noapte de dragoste întâia de război de

CAMIL PETRESCUPatul lui Procust de CAMIL PETRESCU

Enigma Otiliei de G. CALINESCUMoromeţii de M. PREDA

Povestiri de M. SADOVEANUBaltagul de M. SADOVEANU

Natura în opera lui M. SADOVEANUIstoria românilor în opera sadoveniana

3

RECAPITULARE BACALAUREAT

4

VIORICA NICA - NEDEŞAN

Colecţia: Psihopedagogia specialităţiiSeria : Antrenarea creativităţii

DACIA FELIX

5

Câmpina 1997-2004

Comenzile se primesc la C.P. 160/1 Câmpina sau la Tel: 0244/337389

Se fac reduceri de 5%-15% la comenzile de peste 5 exemplare.

Vol. II – Răspunsurile de control la întrebările din vol. I se difuzează întreg volumul sau la cerere şi separat pe opere literare.

ISBN 973-96437-5-2

Coperta – Ioana AndreescuRedactor – Gabriela Rădescu

Toate drepturile rezervateEditurii „ Dacia Felix“Str. Plevnei nr. 36

Câmpina

6

Tel: 0244/337389

Motto:

„Desigur, manifestîndu-se preocuparea exclusivă de a transmite cunoştinţele, s-a neglijat deseori învăţarea elevului de a gândi. Unele reforme recente însă au căzut în extrema cealaltă: în dorinţa de a-l învăţa pe elev să gândească, a fost neglijată transmiterea cunoştinţelor. S-ar părea că pentru rezolvarea acestei probleme ar trebui căutat un echilibru între cele două extreme, fără a disocia, totuşi, cele două obiective. Dacă însă se reuşeşte a se analiza şi forma separat, această atitudine de a gândi bine, nu se poate oare opera ca transmiterea cunoştinţelor să se realizeze cu maximă eficacitate?“

7

B.F. Skinner în „Revoluţia ştiinţifică a învăţământului.“

8

PREFAŢĂ

Cucerită de numeroasele aspecte moderne ale sistemului de lucru cu elevii, întâlnite în volumele apărute în colecţia „Pedagogia sec. XX“, am început să organizez diferite secvenţe ale lecţiilor de predare – învăţare – evaluare, intregrând elemente moderne, adecvate dar mai ales metodele active, cele care determină dezvoltarea creativităţii.

Rezultatele acestor activităţi cu elevii mei în orele de curs, de-a lungul celor douăzeci şi cinci de ani, le-am cuprins în volumele din seria: “Antrenarea creativităţii“, ce conţine câteva capitole, peste o mie de itemuri referitoare la 58 opere din literatura română şi 37 opere din literatura universală.

Am optat pentru editarea manualului pe capitole, sau grupuri de capitole din motive financiare.

Am scris acest manual, în primul rând, pentru elevi, mai ales pentru aceia care sunt preocupaţi în mod serios de problemele activităţii cu textul literar sau cu orice text scris care trebuie citit, înţeles şi studiat.

Şi elevii trebuie să fie instruiţi în vederea desfăşurării unor activităţi cu carcater creativ, nu

9

numai profesorii. Elevii trebuie să ştie că li se cere să fie creativi. În activităţile desfăşurate cu elevii, privind cunoaşterea operei literare, trebuie să dobândească o gândire independentă, tolerantă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul cel mai corect de rezolvare. Desigur că înainte de toate şi profesorul trebuie să fie creativ (E.P. Torance „Creativity“ 1964).

Am practicat acest sistem deschis spre creativitate pentru că sistemul „deschis“ susţinut de Guilford, Torance, Osborn, Landau, etc., promovează originalitatea, experimentarea, iniţiativa şi inventivitatea, în timp ce sistemul „închis“ permite doar acumularea de cunoştinţe, memorarea unor fapte şi aflarea răspunsurilor preexistente, fiind adecvate educaţiei spre conformism.

Învăţarea trebuie să fie un proces, care pe baza imaginaţiei activ aplicate, a experienţei şi a cunoştinţelor acumulate, să conducă la ipoteze noi. Pornind de la aceste adevăruri demonstrate şi prezentate în zeci de volume publicate în ultimii cinzeci de ani în SUA, am încercat să aduc şi eu o modestă contribuţie la aplicarea unui nou sistem de lucru cu elevii, în care să urmăresc dezvoltarea creativităţii, prin lecţii dirijate spre acest obiectiv.

Am dorit ca elevii mei de aceeaşi vârstă cu cei americani, francezi, englezi, germani, etc. să facă faţă cu competenţă, operativitate, naturaleţe şi plăcere la problemele puse de fişele de lucru, de

10

teste, privind operele literare propuse de programa şcolară.

Convingerea mea este că elevii din toate colţurile lumii sunt la fel, acţionează cu curiozitate şi pot deci să se dezvolte în acelaşi ritm, dirijaţi prin antrenamente creative spre o culme a gândirii umane.

Diferă doar operele literare, cu care lucrează. Elevul american poate avea pe bancă „Roţile“, elevul francez „Madame Bovary“, cel englez „Bâlciul deşertăciunilor“ sau „Hamlet“, iar cel german „Heinrich von Ofterdingen“… etc., în timp ce elevul român din clasele IX – XII are pe bancă „Baltagul“, „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război“, „Răscoala“, „Ion“, „Enigma Otiliei“, etc.

În privinţa formulării intemilor, a întrebărilor – problemă, am avut mereu în vedere ca elevii mei să devină bogaţi sufleteşte, mai creativi în discursurile lor şi în compunerile lor pe marginea operelor literare.

Am urmărit să le formez un stil de lucru personal, cu cartea, original şi operativ şi o exprimare fluentă şi flexibilă.

Mulţumesc pe această cale d-nei profesoare dr. Pelaghia Popescu de la Universitatea din Iaşi, care mi-a apreciat efortul în anii 1985-1994, spre această direcţie temerară şi d-lui profesor universitar dr. Miron Ionescu Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

11

Aduc mulţumiri tuturor autorilor studiaţi şi citaţi, fără a căror lucrări, această carte n-ar fi fost concepută şi scrisă, fără de care, sutele de ore de clasă, s-ar fi desfăşurat monoton, după un tipar vechi şi bătătorit de zeci de ani. N-am vrut să fiu dintre aceia care „cer să se revizuiască totul, dar să nu se schimbe nimic“, cum susţine Farfuridi, personajul lui Caragiale.

Am înfiinţat „Fundaţia pentru educarea Creativităţii“ care va avea ca obiectiv sponsorizarea editării tuturor lucrărilor ce aduc o contribuţie la educarea şi dezvoltarea creativităţii elevilor şi studenţilor români.

Am certitudinea că vor fi alături de mine toţi cei care doresc realizarea acestui obiectiv.

Prof. Viorica Nica - Nedeşan

1994-Câmpina

12

INTRODUCERE

Motto" Pentru ca naţiunea să poată supravieţui

individul trebuie să găndească creativ"Donald Taylor -1960

Vă propunem un sistem de lucru cu cartea în volumele de faţă, care are ca scop " învăţarea - prin acţiune" antrenarea şi dezvoltarea creativităţii individuale.

Despre " învăţarea prin acţiune " şi despre " antrenarea creativităţii " s-au scris mii de volume în urma cercetărilor extinse pe perioade mari, în secolul XX. Progrese serioase s-au obţinut mai ales începând cu deceniile cinci şi şase. Se pot consulta lucrările marilor psihopedagogi: C. Freinet - 1927,1941, R. Dottrens - 1966, J. Piaget - 1972, S.W. Allport - 1937, 1954, H. H. Anderson - 1959, J. Bruner - 1959, 1960, R. Gagne - 1964, J.P. Guilford - 1956, A.F. Osborn - 1957, L.M. Terman - 1954, L.I. Thorndike - 1962, E.P. Torrance - 1959, 1963, etc.

13

În volumele de faţă am ales operele literare prevăzute în programa şcolară. (programele din perioada 1970 - 2000). Învăţarea începe cu lectura operei literare. Despre necesitatea şi importanţa acestei prime etape, lectura operei literare, s-au scris numeroase volume, pe care le puteţi consulta.

Am optat pentru analiza structurală, care se realizează, rezolvând toate întrebările fişelor de lucru şi care ajută la o memorare rapidă şi durabilă pe structuri, asigurând succesul la seminarii, teze şi examene.

Cum veţi proceda ?Aveţi în faţă volumul deschis la fişele de

lucru. Citiţi întrebările fişei de lectură pentru subiectul operei literare, apoi opera literară. Aveţi şi foile necesare pe care veţi nota răspunsurile. Este de preferat un caiet mecanic şi rezerve de foi pentru caiet A5, pentru a putea veni cu completări, aşezând foile la locul potrivit. Completările se fac de la început şi până la bacalaureat, sau până la terminarea facultăţii de filologie.

Pe măsură ce se citeşte opera literară, se notează răspunsurile pe foi. În paranteze se notează pagina şi capitolul unde sunt găsite informaţiile şi mai ales citatele.

Când se rezolvă problemele fişelor - sinteză pentru caracterizarea personajelor, se poate lucra simultan pe mai multe fişe, pe măsură ce se derulează acţiunea operei literare.

14

După terminarea lecturii şi elaborarea răspunsurilor se face controlul, confruntându-le cu răspunsurile de control. Dacă veţi citi monografii, dicţionare sau istorii ale literaturii române şi universale, informaţiile descoperite de voi le veţi nota separat pe file şi le aşezaţi în caietul mecanic la problema rezolvată.Este obligatoriu să notaţi pagina, titlul volumului, autorul şi ediţia volumului pe fişa respectivă, iar citatele extrase puse în ghilimele.

În timpul lecturii operei literare este necesar să stabiliţi ce viteză aveţi la citit şi dacă este cea potrivită cu vârsta pe care o aveţi. Nu toţi veţi citi ca Napoleon Bonaparte, 4000 cuvinte pe minut, sau ca J.F.Kennedy - 2000 cuvinte pe minut. Dacă în clasele primare citeaţi cu viteza de 130 cuvinte pe minut, la doisprezece ani 200 - 300 cuvinte pe minut, în clasele mari trebuie să ajungeţi la performanţa de 350 - 700 cuvinte pe minut.

Se pot consulta volumele: R. Dottrens - 1966, B. Schwartz - 1973, etc.

Acest sistem de lucru cu cartea, ajută la formarea unui stil personal de muncă intelectuală, (B.Schwartz - 1973, pag.18,140-173), la formarea şi consolidarea gândirii independente, la dezvoltarea atracţiei spre idei noi şi formule noi de lucru cu cartea. Se va dezvolta capacitatea de a descoperi aspecte şi probleme noi.

Sunteţi invitaţi să formulaţi întrebări suplimentare, referitoare la aspectele descoperite de

15

voi, la care veţi găsi şi răspunsurile dorite în paginile operelor literare.

Aveţi încredere în puterea voastră de înţelegere a problemelor întâlnite în volumele pe care le veţi citi şi în capacitatea voastră de a formula răspunsurile originale la întrebările fişelor de lectură.

Totul se învaţă în viaţă cu răbdare, cu perseverenţă şi voinţă, mai ales cu voinţă.

Pasionaţii pentru călătorii, pentru geografie, vor avea ocazia să urmărească pe hartă, călătoriile personajelor călătorind cu gândul şi imaginaţia prin aceleaşi locuri. Prin aceste exerciţii se vor consolida cunoştinţele despre geografia României sau a lumii.

Fiecare volum vă dă ocazia să întâlniţi informaţii noi care vă îmbogăţesc mintea, vă ajută la formarea convingerilor, a personalităţii voastre şi a caracterului frumos. Din fiecare volum veţi învăţa multe, veţi găsi răspunsurile la multe din propriile voastre întrebări în legătură cu viaţa societăţii umane din toate timpurile şi a problemelor comune tuturor generaţiilor.

Vă mai puneţi întrebarea, desigur, cum se dezvoltă creativitatea? Nu este simplu şi nici imposibil. Tot prin acţiune proprie organizată cu acest scop. Majoritatea întrebărilor fişelor de lucru (de lectură sau sinteză) au ca scop dezvoltarea creativităţii, antrenând-o în acţiuni concrete în domeniul literaturii. ( C. Freinet - 1927,1941,1966, R. Dottrens - 1966, J. Bruner - 1960, Torrance -

16

1962,1964, E. Landau -1974, Anderson - 1959, Al. Osborn - 1957)

Creativitatea este " utilă omului în orice domeniu şi situaţie a vieţii " ( E. Landau - 1974 ) cu ce scop? Pentru desăvârşirea continuă, pentru trăire conştientă, realizări permanente şi contribuţia personală la modelarea lumii.

Cum ? Prin atitudine deschisă şi receptivă faţă de tot ce este în jur şi prin acceptarea provocării ce porneşte de la mediul înconjurător. Într-o lume în continuă schimbare, trebuie să ai o participare creativă, mai ales că viaţa este un produs al creativităţii tuturor indivizilor. Trebuie să fii dispus să reiei totul de la capăt, de a considera că nimic nu este definitiv şi nici un proces nu este încheiat pentru totdeauna.

Fiecare operă literară dă ocazia trăirii personale a întâmplărilor, acţiunilor, sentimentelor personajelor, a ideilor, etc. şi oferă plăcerea de a analiza, sintetiza, aprecia şi judeca totul personal, acestea confruntându-le apoi în cadrul dezbaterilor de la clasă cu a celorlalţi colegi.

Fişele de lucru prezentate în acest volum s-au aplicat la 65 clase de liceu în perioada 1971-1996.

Aveţi încredere în propriile forţe, şi înfruntaţi problemele operelor literare, cu curaj, ca apoi, în viaţa de dincolo de porţile şcolii să puteţi înfrunta problemele vieţii.

17

Prof. Viorica.Nica-Nedeşan 1971-2004

NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI

Volumul Antrenarea creativităţii – Aplicaţii practice - conţine fişe de lucru (fişe de lectură, fişe - sinteză pentru caracterizarea personajelor) care pot fi folosite la toate orele de predare – învăţare a operelor literare prevăzute în programa de liceu la literatura română.

Fişele de lucru, prezente în volum, au fost elaborate în anii 1970 – 1979 şi revizuite, completate şi îmbunătăţite în anii 1983 – 1994. Au fost aplicate la câte 6 clase în fiecare an şcolar, în perioada 1970-1994, la Liceele nr. 2 şi 1 din Câmpina.

Capitolul, dedicat romanului Baltagul de M. Sadoveanu, a fost publicat în 1994.

Întregul material, iniţial, a fost structurat în 6 volume. Volumele I, III, V prezintă fişele de lucru şi bibliografia necesară elaborării răspunsurilor, iar volumele II, IV, VI conţin răspunsurile de control.

Ediţia de faţă este împărţită în 3 volume. Volumul I conţine fişele de lucru şi volumele II şi III răspunsurile de control.

18

AMINTIRI DIN COPILĂRIE

de Ion Creangă

Motto

„ Nu-i rău, măi Ştefane să ştie şi băietul tău oleacă de carte... cartea îţi aduce oarecare mângâiere… Din

19

cărţi culegi multă înţelepciune şi la drept vorbind, nu eşti numai aşa o vacă de muls pentru fiecare. Băietul văd că are ţinere de minte.“

Ion Creangă „Amintiri din copilărie“ pg. 44-45

20

1. Schiţă-proiect al sistemului de lecţii

I Activitatea literară şi prezentarea generală a opereiliterare 1 oră (expunere profesor) II Cunoaşterea operei literare, copilăria şi satul Humuleşti după fişa de lectură 1 oră

(activitate independentă şi dezbatere)III Humuleşti – leagăn al spiritualităţii româneşti – după fişa, sinteză 1 oră

(activitate independentă şi dezbatere)IV Compunere cu teme la alegere 1 oră (activitate independentă dirijată şi supravegheată de profesor)V Seminar recapitulativ 1 oră (moderator profesor sau un elev)

Fişă test I

Prezentare generală

GenezaTema

21

Specia literarăStructura compoziţională şi data publicăriiComparaţii cu opere literare asemănătoare din

literatura universală

3. Fişa de lectură - II

pentru subiectul operei literare

Prezentaţi imaginea locurilor natale (pg. 2,3)Descrieţi împrejurările în care se înfiinţează şcoala

de la Humuleşti (pg. 2,3)Enumeraţi amintirile legate de frecventarea şcolii de

la Humuleşti (pg. 3-6)Explicaţi motivul chemării oamenilor la claca de dres

drumul (pg. 6-7)Prezentaţi părerile opuse ale Smarandei şi ale lui

Ştefan a Petrei despre viitorul copilului şi şcoală (pg. 9-10)

Explicaţi schimbările determinate de vizita bunicului David Creangă, în viaţa eroului (pg. 13-14, 16-17)

Precizaţi motivul plecării de la Broşteni (pg. 19-23)Descrieţi întâmplările hazlii din timpul sărbătorilor de

Crăciun, Anul nou şi Bobotează (pg. 8,17) 13. Enumeraţi câteva aventuri hazlii, dar supărătoare

pentru Smaranda, deşi erau legate de copilăria nevinovată (pg. 29,33,34-35,39,46)

14. Descrieţi evenimentele importante la care participă Ghica-Vodă la Tg. Neamţ (pg. 55-56)

22

15.Prezentaţi portretul dascălului ce–l impresionează cel mai mult la Şcoala Domnească din Tg.. Neamţ (pg. 56-57)

16.Explicaţi impresia trezită în sufletul său de chemarea satului natal „ dulcele loc de baştină“(2) în momentul plecării spre şcoală la Iaşi. (pg. 87, 88, 92)

4. Fişa de lucru – sinteză -III

pentru tema:Humuleşti, leagăn al spiritualităţii româneşti

17. Precizaţi sentimentele cu care descrie locurile natale (pg. 25,27,53)

18. Prezentaţi elementele caracteristice ale portului din ţinuturile natale ale autorului întâlnite în operă (pg. 18,35)

19. Descrieţi atmosfera petrecerilor din familie cu ocazia sărbătorilor, la Humuleşti (pg. 29,30,33,44 şi 77)

20. Prezentaţi numeroasele obiceiuri şi tradiţii ce se întâlnesc în paginile cărţii (pg. 11,30,33,44)

21. Descrieţi atmosfera şezătorilor, horelor şi clăcilor (pg. 47,87)

23

22. Prezentaţi rapsozii satului Humuleşti ca: Grigore conăcariul, Moş Bădrângă şi Mihai Scripcariul (pg. 10, 61,77,88)

5. Compunere

cu teme la alegere

23. Prezentaţi portrete de dascăli.24. Desenaţi harta locurilor copilăriei lui Ion

Creangă.25. Prezentaţi oamenii locului prin viziunea lui Ion

Creangă.26. Prezentaţi autoportretele autorului (pg. 25,

52,53).27. Descrieţi jocurile copilăriei (pg. 48).28. Comparaţi „Amintiri din copilărie“ de Ion

Creangă cu romanele copilăriei lui Mark Twain.29. Prezentaţi înţelepciunea poporului, oglin-dită în

proverbele întâlnite în Amintiri din copilărie.

6. Fişa – sinteză

pentru seminarul recapitulativ

Activitatea literară

24

Amintiri din copilărie: prezentare, subiect, personaje, elemente ale spiritualităţii româneşti după fişele de lucru II, III

Aprecieri criticeTraduceri ale operei pe glob

Bibliografie

Călinescu George – Viaţa lui Ion Creangă, Fundaţia pentru literatură şi artă, 1938, Bucureşti, reed. 1964,1966

Streinu Vladimir, Ion Creangă, Buc. Albatros, pg. 73-76

Călinescu George – Istoria literaturii române, Bucureşti, Fundaţia pentru literatură şi artă, 1941, pg. 419-431

Ciopraga Constantin, Personalitatea literaturii române, Iaşi, Junimea, 1973, pg. 161-167

Constantinescu Pompiliu, Scrieri, Vol II, Bucureşti, ESPLA, 1967, pg. 333-346

Dumitrescu - Buşulenga Zoe, Creangă, EPL, 1963

Ibrăileanu G., Scriitori români şi străini, vol I, Bucureşti, EPL, 1968, pg. 34-48

Iordan Iorgu, Limba literară, Craiova, Scrisul Românesc, 1977, pg. 217-262

Lovinescu Eugen, Limba literară, Craiova, Scrisul Românesc, 1977, pg. 35-124

25

Tohăneanu Gh., Procedee artistice moderne în proza lui Ion Creangă, Bucureşti, Ed. Ac. Române, 1971

Tohăneanu Gh., Stilul artistic al lui Ion Creangă, Bucureşti, Ed. st., 1969

Vianu Tudor, Arta prozatorilor români, 1941, pg. 110-119

Vianu Tudor, Studii de literatură română, Bucureşti, Ed. did. şi ped., 1965, pg. 326-334

26

POVESTEA LUI HARAP ALB

de Ion Creangă

Motto:

27

„ Sfânta Duminică:-Puterea milosteniei şi inima ta cea bună te

ajută…“…„ Dumnezeu nu-l lasă pe omul bun.“

Ion Creangă – Povestea lui Harap Alb

28

1. Schiţă-proiect al sistemului de lecţii

Ora I Prezentarea generală şi cunoaşterea operei literare după fişele de lectură I şi II

Ora a II-a Rezolvarea şi cunoaşterea problemelor esenţiale ale basmului după fişa de lucru – sinteză III

Ora a III-a Seminar recapitulativ după fişele I,II,III

2. Fişa de lucru – test de cunoştinţe -I

Prezentare generală:

Precizaţi data publicăriiPrezentaţi temaExplicaţi semnificaţia titlului Prezentaţi specia literară căreia îi aparţine Povestea

lui Harap AlbPrecizaţi izvorul de inspiraţieşi genezaPrezentaţi structura compoziţională

29

Bibliografie - I

Manualul pt. cl. a X-aGarabet Ibrăileanu – Note şi impresii – pg. 76-84Garabet Ibrăileanu – Note şi impresii – pg. 76-84Garabet Ibrăileanu – Note şi impresii – pg. 76-845.6. Pompiliu Constantinescu – Scrieri – vol. II,

ESPLA, 1967, pg. 334 Opera literară – orice ediţie

3. Fişă de lectură - II

pentru cunoaşterea operei literare

Prezentaţi subiectul operei literareEnumeraţi personajele basmului, cărora autorul le-a

atribuit forţe supranaturale subliniind originalitatea şi umanizarea fantasticului

Specificaţi elementele de viaţă omenească, ţărănească, cu colorit autohton, dăruit perso-najelor cu forţe supranaturale.

11. Explicaţi simbolul ce-l reprezintă personajele basmului în viziunea lui Pompiliu Constantinescu şi George Călinescu

12. Prezentaţi motivele fundamentale ale basmului

30

Bibliografie - II

Se citeşte orice ediţie a basmului numerotată personal de la 1- 67.

8. George Călinescu: I Creangă – 1938 pg. 2939. George Călinescu: I Creangă – 1938 pg. 30910. Garabet Ibrăileanu – Note şi impresii pg. 78-84

Pompiliu Constantinescu – Scrieri vol. II pg. 343-344

11. Pompiliu Constantinescu – Scrieri vol. II pg. 34412.Tudor Vianu – Arta prozatorilor români, pg. 110-

119

4. Fişă de lucru- sinteză - III

13. Prezentaţi portretele personajelor din basm14. Explicaţi semnificaţia proverbelor întâlnite în

basm15. Exemplificaţi sursele umorului în basm16. Demonstraţi cu exemple oralitatea basmului17. Comparaţi opera lui I. Creangă cu opera lui

Rabelais

Bibliografie - III

31

13. Pompiliu Constantinescu – Scrieri – vol. II, pg. 343 - 344

14. T. Vianu – Arta prozatorilor români – pg. 110-119

15. Vladimir Streinu – I. Creangă – pg. 62-63, 64, 65-66

5. Seminar recapitulativ

18. Pornind de la afirmaţia lui Garabet Ibrăileanu: „Homer al nostru ridică opera sa la valoarea de epopee a poporului român“, comentaţi basmul „Povestea lui Harap Alb“ urmărind fişele I,II,III

32

O SCRISOARE PIERDUTĂ

de Ion Luca Caragiale

33

Motto:„ Eu cu cine votez?“

Ion Luca Caragiale - O scrisoare pierdută

34

1. Schiţă-proiect al sistemului de lecţii

Ora I Prezentarea generală a operei, fişa-test I

Ora a II-aCunoaşterea operei după fişa de lectură II

(subiectul şi momentele acestuia, conflictul dramatic)

Ora a III-a Caracterizarea personajelor după fişa de lucru

– sinteză nr. III

Ora a IV-a Cunoaşterea naturii şi mijloacelor de realizare

a comicului în comedie după fişa de lucru – sinteză nr. IV

Ora a V-aCompunere cu teme la alegere

Ora a VI-aSeminar recapitulativ

35

2. Fişa-test I

Prezentarea generală a operei literare

Expunere profesor

TemaGenezaData premierei şi a publicăriiTitlulSpecia literarăStructura compoziţionalăTraducerea piesei pe globPrezentări pe alte scene ale lumii

Bibliografie - I

1. Brădăţeanu V. „Comedia în dramaturgia românească“, Bucureşti, Minerva, 1970, pg 159-220

36

2. Cioculescu Ş. „ I. L. Caragiale“, Bucureşti, Ed. T. 1967, pg. 168

3. Fişa de lectură - II

Cunoaşterea subiectului operei literare

Actul I

Ce motiv de nelinişte pentru Tipătescu conţine relatarea lui Pristanda în legătură cu rondul de noapte? (sc. I, pg. 260)

Care este motivul declanşării conflictului piesei? (sc. IV, pg. 262)

Prezentaţi cauza disperării lui Zoe Trahanache. (sc. V, pg. 264)

Ce înseamnă „partidul nostru“ pentru Farfuridi şi Brînzovenescu? (sc. VI)

Ce surpriză face Cetăţeanul turmentat Zoei? (sc. III, pg. 266)

Cu ce şantajează Trahanache pe Caţavencu? (sc. IX)

Actul II

37

Cum se asigură dreptul la vot al alegătorilor? (sc. I)

Ce pun la cale Farfuridi şi Brînzovenescu? (sc. II)

Cum este eliberat Caţavencu din închisoarea poliţiei? (sc. IV)

De ce depinde propunerea şi susţinerea unei candidaturi?

Cine îl salvează pe Caţavencu din mâinile lui Tipătescu şi de ce? (sc. X)

Ce compromis acceptă Tipătescu presat de Zoe Trahanache? (sc. XIII)

Prezentaţi cauza schimbării situaţiei favorabile lui Caţavencu. (sc. XIV, pg. 270)

Actul III

Care este impresia produsă de discursul lui Farfuridi? (sc. I, pg. 271)

Care este al doilea şantaj ce ar fi schimbat cursul conflictului? (sc. IV)

Prin ce mijloace devine Caţavencu favoritul grupului său? (sc. V, pg. 274)

25. Ce eveniment declanşează bătaia dintre alegători? (sc. III, pg. 278-279)

Actul IV

38

26. Cine produce mari dezamăgiri în casa lui Trahanache? (sc. II, pg.277)27. Prin ce mijloace ajunge Dandanache favoritul centrului pentru locul de deputat? (sc. III, pg. 278)28. Precizaţi cauzele răsturnării lui Caţavencu dintru-un şantajist îndrăzneţ într-un învins. (sc. VII, pg. 281)29. Cine restabileşte liniştea lui Zoe Trahanache? (sc. VIII, pg. 282-283)30. La ce compromis ajunge Caţavencu pentru a se salva? (sc. IX)31. Cum se rezolvă conflictul dintre cele două tabere? (sc. XIV, pg. 284-285)32. CONCLUZII: Precizaţi momentele subiectului operei literare.33. Conflictul dramatic

4. Fişa de lectură - sinteză III

Caracterizarea personajelor

34. Precizaţi mijloacele de caracterizare ale personajelor.35. Precizaţi trăsăturile dominante ale carcaterelor personajelor, ce ţin de clasicism.36. Enumeraţi trei titluri de comedii – creaţii reprezentative ale clasicismului francez.

39

37. Demonstraţi cu exemple semnificative TRĂSĂTURILE personajelor:38. Tipătescu

1. -văzut de: Trahanache; (act I, sc. IV)

Caţavencu;Pristanda;

2. -abuzurile de putere;3. -violenţă şi brutalitate în limbaj; (act

II, sc. IX)4. -dispreţ faţă de arivişti; (act I, sc. I)5. -aroganţă.

39. Trahanache6. -cumul de funcţii; (act. I, sc.IV)7. -incultura ce reiese din limbaj; (act

II)8. -credulitate; (act I, sc. IV)

40. Zoe Trahanache9. - văzută de Caţavencu; (act II, sc.V)10. - caracterizată de Tipătescu; (act II,

sc. IV)11. - văzută de Cetăţeanul turmentat;

(act IV, sc. XIV)12. - puterea şi influenţa faţă de celelalte

personaje; (act II, sc. VI act II, sc. XIV act IV, sc. VII)

41. Farfuridi13. - prostul fudul; (act III, sc. I)14. - laşitatea; (act I, sc. IV)

40

42. Caţavencu15. - autocaracterizare; (act I, sc. IV)16. - parvenire prin şantaj şi furt; (act I,

sc. V, act II, sc. IX act I, sc. VII)17. - văzut de Pristanda; (act II, sc. VII)18. - incultura; (act II, sc. VIII)19. - demagog; (act III, sc. V)20. - lipsa de principii; (act IV, sc. XIV)

43. Dandanache21. - fără idei şi principii; (act IV, sc. II)22. - prostia;

(act IV, sc. II, act IV, sc. XII)23. - parvenirea prin şantaj;

(act IV, sc. III)24. - ticălos; (act IV, sc. III)25. - senil; (act IV, sc. XII)

44. Pristanda26. - slugarnic; (act I, sc. I, act I, sc. VII

act IV, sc. VI)27. - deviza; (act I, sc. II)28. - tic verbal; (act I, sc. I)

45. Cetăţeanul turmentat29. - autocaracterizare; (act I, sc. VII,

act IV, sc. VIII)30. - cinstit; (act IV, sc. VIII)

41

5. Fişă de lectură – sinteză - IV

pentru tema:Comicul în „O scrisoare pierdută“

de I. L. Caragiale

46. I.1. Precizaţi în ce constă comicul de intrigă 2. Exemplificaţi:

1. prima pierdere a scrisorii (R pg. 261 act I sc. I)

2. a două pierdere şi furtul scrisorii (R pg. 265-266 act I)

3. altă pierdere a scrisorii (R pg. 281 act IV sc VII)

4. regăsirea scrisorii (R pg. 283 act IV sc. VIII)

5. scrisoarea lui Agamiţă Dandanache (R pg. 279 act IV sc. III)

47. II. 1. Precizaţi semnificaţia comicului de caracter

2. Exemplificaţi:6. calmul lui Trahanache (R sc. IV act I

pg. 262

42

sc. IV act I pg. 263 sc. XIV act II pg. 270 sc. I act III pg. 271 sc. V act III pg. 275)

7. slugarnicul Pristanda (R sc. VII act II pg. 267, sc. VI act IV pg. 281)

8. prostul Farfuridi (R sc. X act II pg. 270)9. voluntara Zoe (R sc. X act II pg. 270)10. Dandanache – prostul ticălos şi senil

( R sc. IV act IV pg. 280)

48. III. 1. Explicaţi comicul de moravuri 2. Exemplificaţi:

11. imoralitatea în familie: Zoe(R sc. VI act II pg. 267 sc. XIV act II pg. 270)

12.înăbuşirea libertăţii prin poliţie: Pristanda

(R sc. III act II sc. VII act II pg. 268)

13. parvenirea prin şantaj: Caţavencu(R sc. VIII act I sc. IX act II pg. 269 sc. X act II pg. 270)

14. Dandanache (R sc. III act IV pg. 278-279)

49. IV. Demonstraţi cu exemple comicul de situaţie:

15. Caţavencu (R sc. VII act III pg. 276

43

sc. VII act IV pg. 281 sc. III act IV pg. 284)

16. Cetăţeanul turmentat

50. V. Exemplificaţi şi demonstraţi comicul de limbaj

17. Pristanda (R pg. 261, 267,281)18. Farfuridi (R pg. 271)19. Trahanache (R pg. 263, 270, 271,

275)20. Cetăţeanul turmentat (R pg. 266,

283)21. Numele personajelor

6. Compunere cu teme la alegere

51. Demonstraţi că „O scrisoare pierdută“ de I. L. Caragiale este o capodoperă a dramaturgiei româneşti.52. Precizaţi cu argumente natura şi mijloacele de realizare a comicului în comedie.53. Precizaţi situaţia traducerii piesei în alte limbi şi prezentarea pe scenele străine ale lumii.

7. Seminar recapitulativ

44

1. Prezentare generală (Fişa-test I)2. Subiectul operei (Fişa de lectură II)3. Momentele subiectului4. Natura conflictului5. Personajele şi mijloacele de individualizare

(Fişa de lucru III)6. Comicul (Fişa de lucru IV)7. Traducerea piesei8. Premiera şi prezentarea ei pe scenele lumii

Bibliografie - II

I

Cazimir Ştefan, Caragiale, Universal comic, Buc. E.P.L. 1967, 271 p.

Călinescu George, Istoria literaturii române, Buc. Ed. 1941, 1988 pg. 505 - 506

Cioculescu Şerban, Viaţa lui I.L. Caragiale, Buc. Fund. pt. lit. şi artă, 1940,469 p.

Cioculescu Ş, I. L. Caragiale, Buc. Ed. T., 1967, 168 p.

Tomuş M., Opera lui I. L. caragiale, vol I, Buc., Minerva, 1977, 432 p.

II

45

Brădăţeanu Virgil, Comedia în dramaturgia românească, Buc., Minerva, 1970, p. 159-220

Chendi Ilarie, Pagini de critică, Buc. E.P.L. 1964, p. 541-554

Cioculescu Şerban, Carageliana, Buc., Eminescu, 1974, 392 p.

Ciopraga C., Personalitatea literaturii române, Iaşi, Junimea, 1973, p. 153-160

Constantinescu Pompiliu, Scrieri vol. II, Buc. E.P.L. 1967, p. 16-168

Dragomirescu M., Scrieri critice şi estetice, Buc. E.P.L. 1969, p. 119-124

Ibrăileanu G., Scriitori români şi străini vol. I, Buc. E.P.L. 1968 p. 217-294

Lovinescu E., Scrieri critice vol. I, Buc. E.P.L. 1969, p. 219-237

Papu Ed., Din clasicii noştri, Buc. Eminescu, 1977, p. 135-145

Perpessicius, Opere, Vol IV, Minerva, 1971, p“ 178-181

Vianu T., Arta prozatorilor români, Buc. Ed. cont. 1941, p. 123-139

Vianu T., Studii de literatură română, E.P.D. 1965, p. 335-352

46

MOARA CU NOROC

de Ion Slavici

Motto:

„Ar fi voit să meargă la ea, să-i ceară iertare şi să o împace, dar nu putea; era în el ceva ce nu-l lăsa, şi aşa ieşi afară, ca să fie singur cu gândurile sale.

Şi dacă ar fi ştiut Ana ce gândea şi ce simţea el, când stătea aşa singur şi posomorât, ea s-ar fi dus

47

la el şi l-ar fi mângâiat, dar el tăcea, şi aşa ea nu îndrăznea să-l supere, ci se întreba mereu ce o fi având el.“

Ioan Slavici, Moara cu noroc, pg. 13

48

1. Schiţă-proiect al sistemului de lecţii

Ora IPrezentare generală a operei literare – Fişa test

ICunoaşterea operei literare – după fişa de

lectură IIOra a II-a

Caracterizarea personajelor după fişa de lucru-sinteză:nr. III pentru Ghiţă

Ora a III-a nr. IV pentru Lică

Ora a IV-a Compunere cu teme la alegere

Ora a V-a5. Seminar recapitulativ

Ora I

2. Fişa test I

Prezentare generală

49

Precizaţi momentul apariţiei nuveleiPrecizaţi geneza opereiExplicaţi temaDescrieţi izvoarele de inspiraţieExplicaţi semnificaţia titluluiPrecizaţi structura compoziţională

3. Fişa de lectură II

Subiectul operei literare

Precizaţi motivul ce-l determină pe Ghiţă să arendeze cârciuma de la Moara cu noroc (cap. I)

Descrieţi locurile unde se află Moara cu noroc (cap. II)

Prezentaţi tagma porcarilor (cap. III)Specificaţi momentul declanşării conflictului,

deci intriga nuvelei (cap. IV) Exemplificaţi neliniştea lui Ghiţă cu cele

câteva momente grele pe care le trăieşte de la Sf. Dumitru până la Sf. Gheorghe (cap. V-XII)

Specificaţi momentul în care acţiunea nuvelei ajunge la punctul culminant (cap. XII-XV)

Descrieţi deznodământul nuvelei (cap. XVI)

50

Ora a II-a

4. Caracterizarea personajelordupă fişa sinteză III-Ghiţă (1)

III Descrieţi personajul Ghiţă pornind de la afirmaţia:

„Se gândea la câştigul pe care l-ar putea face în tovărăşia cu Lică…“

Notă: Se vor folosi extrasele din opera literară pentru formularea răspunsurilor.

Precizaţi proiectele de viitor ale lui Ghiţă în privinţa sa şi a familiei sale.

„ Iar Ghiţă voia cu tot dinadinsul să rămâie la Moara cu noroc, pentru că-i mergea bine.

Trei ani, numai trei ani să pot sta aici, îşi zicea el, şi mă pun în picioare, încât pot să lucrez cu zece calfe şi să le dau altora de cârpit.“ (pg. 12-15)

Exemplificaţi motivele ce trezesc în sufletul lui Ghiţă îndoiala şi frica.

51

„Lică îşi apucă, zâmbind, mustaţa între buze.

- Aici, zise el, le merge bine la toţi oamenii cu minte. N-ai decât să te pui bine cu toată lumea, să le zici „noroc bun“ celor ce vin şi se duc şi poţi să dăi mulţumită lui Dumnezeu. N-au trecut pe aici nişte oameni?

- De! Răspunse Ghiţă chibzuit, sunt la drum şi trece multă lume.

- Vorba vine, trec oamenii…- Trei, patru, zece… grăi Ghiţă cam în

glumă, lumea trece mereu. Eu nu stau aici ca să ţin seamă despre cei ce vin şi trec, şi aşa nici nu-i prea ştiu. De la o vreme te obicinuieşti cu oamenii, încât nici nu te mai uiţi la feţele lor. Apoi, cine ştie dacă nu e şi câte unul care s-ar mîhni dacă ai bate drumul cu vorbe despre dânsul. Pe cârciumar să nu întrebi niciodată, căci el vede şi aude atât de multe, încât trebuie să uite degrab’ şi să nu mai ţie nimica minte.

- Aşa-i, grăi Lică. Întrebam numai, ca să vă văd dacă nu cumva mi-ai putea spune, fiindcă sunt oamenii mei. Au plecat să vadă o pădure, pe care voiam să o luăm de la toamnă pentru turme, şi nu ştiu acum dacă au trecut înaintea mea, ori e să-i aştept aici.

52

- Aşa o fi, răspunse Ghiţă hotărât, dar eu nu-ţi pot spune dacă între cei ce au trecut astăzi pe aici vor fi fost şi ei.

- Cum nu!? Strigă bătrâna cu nerăbdare. Cei trei porcari ce au băut atât de mult şi n-au plătit.

Pe Ghiţă îl trecu un fel de junghi prin inimă şi, oricât de mult ţinea la soacră-sa, acum el ar fi fost în stare să-i pună degetul pe gură.“ (pg. 7)

Descrieţi caracterul lui Ghiţă, recurgând la textul operei.

„ Ca om harnic şi sârguitor, Ghiţă era mereu aşezat şi pus pe gânduri, dar el se bucura când o vedea pe dânsa veselă: acum el se făcuse mai de tot ursuz, se aprindea pentru orişice lucru de nimic, nu mai zâmbea ca mai înainte, ci râdea cu hohot, încât îţi venea să te sperii de el, iar când se mai hârjonea câteodată cu dânsa, îşi pierdea lesne cumpătul şi îi lăsa urme vinete pe braţe. Adeseori Ana ar fi voit să-l întrebe: „Ghiţă! ce-i cu tine?“, însă ea nu mai îndrăznea să-i vorbească dezgheţat ca mai nainte, căci se temea ca nu cumva el să se mânie şi pe dânsa, ceea ce nu făcuse încă până atunci.“

53

“El era om cu minte şi înţelegea cele ce se petrec.

Ghiţă rămase cuprins de gândurile omului păgubaş.

Aici, la Moara cu noroc, nu putea să stea nimeni fără voia lui Lică: afară de arândaş şi afară de stăpânire mai era şi dânsul care stăpânea drumurile, şi în zadar te înţelegi cu arendaşul, în zadar te pui bine cu stăpânirea, căci, pentru ca să poţi sta la Moara cu noroc, mai trebuie să te faci şi om al lui Lică.

Dar aceşti trei ani atârnau de Lică.Dacă se punea bine cu dânsul, putea să-i

meargă de minune, căci oamenii lui Lică sunt darnici. E numai vorba ce va fi cerând Lică pentru ceea ce dă.

Ghiţă întâia oară în viaţa lui ar fi voit să n-aibă nevastă şi copii, pentru ca să poată zice: „Prea puţin îmi pasă!“ Se gândea la câştigul pe care l-ar putea face în tovărăşie cu Lică, vedea banii grămadă înaintea sa şi i se impăiengeneau parcă ochii: de dragul acestui câştig ar fi fost gata să-şi pună pe un an, doi capul în primejdie. Avea însă nevastă şi copii şi nu putea să facă ce-i plăcea.“ (pg. 10-12)

Prezentaţi atitudinea lui Ghiţă faţă de Lică la primele lor întâlniri.

54

„- Asta-i treaba mea! zise Lică hotărât. Ori îmi vei face pe plac, ori îmi fac rând de alt om la Moara cu noroc.

- Lică, grăi cârciumarul, nu cred că poţi să mă ţii de frică. Dacă eşti om cuminte, caută să te pui la bună înţelegere cu mine.“

„- Atunci ia cât iai, dar fii cuminte şi mai lasă, ca să nu sâmţă nevasta şi soacră-mea, grăi Ghiţă, arătând saltarul, în care erau şi banii, şi cheile.“ (pg. 18)

Precizaţi momentul declanşării zbuciu-mului sufletesc trăit de Ghiţă.

„- Ce ai, Ghiţă? strigă nevasta cuprinsă de îngrijorare.

- Ce am? Răspunse el cu amărăciune. Am o nenorocire: pierd ziua de astăzi pentru cea de mâine. Eu nu ţi-am vorbit niciodată despre lucruri de acestea, dar trebuie să fii şi tu om, Ano, şi să te gândeşti la viaţă, căci nu pot să-ţi vie mereu toate de-a gata. Astăzi stau aici şi nu mă supără nimic, dar îmi fac eu însumi gânduri rele despre ziua de mâne, şi aceste gânduri nu-mi lasă tignă să mă bucur de ziua de astăzi. Şi poate că gândurile mele sunt deşarte, poate că ziua de mâine are să fie tot bună, dar o voi pierde temându-mă de cea de

55

poimâne. Şi cât vom sta aici, nu mai scap de nevoia aceasta.“ (pg. 14)

Explicaţi cauzele prăbuşirii morale a lui Ghiţă.

„Lică se întoarse şi se rânji la el.- Aşa-i că te-ai făcut blând ca un

mieluşel!? Îi zise apoi. Ghiţă se cutremură. Toate ca toate, dar bătaia de jos îl scotea din minţi. El făcu, oarecum, fără de voie, un pas spre Lică, îl apucă de amândouă braţele, îl ţinu strâns înaintea sa şi grăi cu glasul înăbuşit:

- Nu te mişca, dacă nu vrei să fie moarte de om!Simţind că Ghiţă e mai tare, Lică privi

îngrijat spre uşă şi grăi iute:- Ce vrei cu mine?- Nimic! Răspunse Ghiţă, nimic nu

vreau. Tu vezi prea bine că am nevastă şi copii şi că nu-ţi pot face nimic. Îmi iai banii: să-ţi fie de bine! Mi-ai luat liniştea sufletului şi mi-ai stricat viaţa: să-ţi fie de bine! Dar să nu crezi că mă ţii legat, să nu crezi că te prinde să mă iai în bătaie de joc. Tu poţi să mă omori, Lică tu cu oamenii tăi; eu pot să te duc pe tine la spânzurătoare. Nu te juca dar cu mine. Gândeşte-te că tu m-ai făcut să nu mai am multe de pierdut şi bagă de seamă să nu mai

56

pierd şi cele ce am! Să-ţi fie frică de mine!“ (pg. 19)

Prezentaţi comportamentul ales de Ghiţă după primele înfruntări cu Lică.

„- Dacă n-ai zis şi nu vrei să zici, atunci haid’ să vorbim ca prieteni, îi zise Ghiţă dezgheţat! Să aduc vin şi să ne cinstim ca nişte oameni de bună înţelegere cu tine. Nu vreau să mă ţii numai de frică, ci umblu să intru la învoială cu tine. Sunt gata să-ţi fac pe plac: dar atunci să fii şi tu om cu minte şi să înţelegi că, dacă e să vă fiu de folos, lumea trebuie să mă creadă om cinstit şi stricat cu voi.

- Aşa e! grăi Lică. Lumea – da, însă noi cum trebuie să te credem?

- Cum mă veţi fi ştiind; să vedem, răspunse cârciumarul, întinzându-i mâna. Pe vrăşmaşul pe care nu-l poate birui tot omul cu minte şi-l face tovarăş.“ (pg. 22)

Enumeraţi situaţiile în care Ghiţă face concesii lui Lică, dovedind lăcomia pentru bani.

„Şi mai mare i se făcu nedumerirea, când într-o zi Lică îi trimise şase porci, dintre care patru nu erau însemnaţi cu nici unul dintre semnele înşirate pe veriga de sârmă. Ghiţă a

57

stătut mult la luptă cu sine; dar în cele din urmă tot i-a primit, pentru ca să nu se strice cu Lică, şi tot nu i-a grăit Anei, fiindcă se temea că ea va stărui să nu-i primească.“ (pg. 24)

Specificaţi momentul în care suferinţele sale se amplifică din cauza geloziei.

„- Săracul de mine! grăi Ghiţă aşa în glumă. Dar năzuroasă mi s-a făcut nevasta! Joacă, muiere; parcă are să-ţi ia ceva din frumuseţe…

Ana îşi călcă pe inimă şi se dete la joc.La început se vedea c-a fost prinsă de

silă; dar ce avea să facă? La urma urmelor, de ce să nu joace? Încetul cu încetul, ea prinse voie bună; se cam turbura când Lică se apropia de dânsa; sângele îi năvălea în obraji când el o apuca de brâu ca s-o învârtească; dar aşa era acum şi altfel nu putea să fie, şi ea se arăta copila răsfăţată de odinioară, şi Ghiţă ferbea în el când îi vedea faţa străbătută de plăcerea jocului.

- Să-ţi fie de bine! grăi Lică peste câtva timp obosit. Dau mărturie că te ţii mai bine decât mine.“

„Ghiţă nu zise nimic, ci-şi puse numai de gând că are să o ţie minte şi asta.“ (pg. 26)Prezentaţi motivele prieteniei cu Pintea.

58

„Ghiţă se bucura când veneau jandarmii şi îşi dedea toată silinţa să se pună bine cu dânşii: le dădea mâncare şi băutură, fără ca el să primească banii când ei voiau să plătească, îi ţinea de vorbă şi umbla mereu în voile lor.

Era însă între dânşii unul, Pintea căprarul, un om scurt şi îndesat, cu ochii mari, cu umerii obrajilor ieşiţi şi cu fălcile late, cu mustaţa tunsă şi cu o tăietură în frunte, dar mai presus de toate om aşezat şi tăcut la fire, cu care Ghiţă se făcuse prieten bun. Ce-i drept, el încă nu vorbise între patru ochi cu Pintea; dar aşa sunt oamenii: e câte unul pentru care simţi din clipa ce l-ai văzut tragere de inimă, fără ca să-ţi dai seama pentru ce. Aşa era şi Pintea. Când venea pe la Moara cu noroc, se vedea că se simte bine la cârciumă şi pleca totdeauna cam anevoia; apoi el ţinea la Ana, la copii, netezea cânii lui Ghiţă şi-ar fi fost orişicând gata să dea cu ciomagul dacă cineva, chiar la drept vorbind, ar fi îndrăznit să-l grăiască de rău pe Ghiţă. De aceea sâmţea şi Ghiţă că Pintea e oarecum singurul om cu care ar putea să vorbească mai pe faţă, şi acum când se văzu peste noapte sub acelaşi acoperământ cu Lică, ar fi dorit să-l aibă şi pe Pintea în acoperire.“ (pg. 27)

59

Aşteptându-l pe arendaş se întreabă în neştire: „Pentru ce?“ Descrieţi starea sufletească din acel moment până la proces.

„Toate gândurile rele se grămădiseră deodată în capul lui şi-l cuprinse o nelinişte ca niciodată mai înainte.

Sufletul i se pusese în turburare când Lică îi spusese că are o vorbă cu arândaşul. Turburarea îi crescu când Lică îi sărută nevasta şi îi aruncă vorba despre slujnică. În sfârşit, Ghiţă-l cunoştea destul de bine pe Lică, pentru ca să ştie că el nu se teme de oamenii răi şi de locurile rele, şi aşa se întreba mereu: Pentru ce a rămas el la cârciumă? Pentru ce le-a spus drumeţilor că are bani la sine? Ce avea de gând să facă? Pentru ce a vorbit, pentru ce a vorbit!?

Pentru ce?! Pentru ce?! îşi zise el în cele din urmă deznădăjduit. Cine ştie? Le va fi zis aşa din întâmplare fără ca să fi gândit la ceva, iară eu mă fierb în mine pentru ele.“

„…De aceea, de câte ori îşi aducea aminte că Lică se află sub acelaşi acoperământ cu dânsul, îl cuprindea o vie îngrijorare. Ar fi voit să meargă la el şi să-l întrebe: „Omule, ce vrei să faci, ce vrei să ceri de la mine? Vorbeşte-mi verde-n faţă, ca să ne

60

înţelegem.“ Şi iar îi venea ideea să-şi zică: „Ce-mi pasă!? Eu nu dau nimic; sunt gata să ţin piept cu el. Şi dacă pier, atâta pagubă!“ Şi mai ales acesta era gândul care-l stăpânea pe Ghiţă: nimic nu era în el mai tare decât pornirea de a se pune împotriva lui Lică şi de a nu da nici cât e negrul sub unghie îndărăt.“ (pg. 28-29)

Explicaţi de ce ajunge să-l trădeze pe Lică (pg. 83-87)

Descrieţi ultima manifestare a decăderii lui Ghiţă.

„- Pentru că Dumnezeu nu mi-a dat gândul bun la vreme potrivită, zise el, şi deodată se întoarse spre uşă.

Afară se auzeau paşi, şi peste puţin cineva încercă să deschidă uşa.

- Pintea cu jandarmii! şopti bărbatul scoţându-şi cuţitul de pe tureac. Ano! fă-ţi cruce! fă-ţi cruce, că nu mai avem vreme.

- Săriţi, că mă omoară! săriţi, măi oameni! Strigă nevasta luptându-se cu el, săriţi, săriţi!

Când uşa căzu sfărâmată din ţâţâni şi Răuţ se ivi cu Lică în ea, Ana era întinsă la pământ şi cu pieptul plin de sânge cald, iară

61

Ghiţă o ţinea sub genunchi şi apăsa cuţitul mai adânc spre inima ei.“ (pg. 93-103)

Ora a III-a

4. Fişa-sinteză IV

Caracterizarea personajelor – Lică

Temă: Precizaţi trăsăturile personjului „Lică“pornind de la afirmaţia lui Ghiţă:

„Tu nu eşti om, Lică, eşti diavol.“

Demonstraţi amestecul de demon şi om din portretul ce i-l face scriitorul:

„Lică, un om de treizeci şi şase de ani, înalt, uscăţiv şi supt la faţă, cu mustaţa lungă, cu ochii mici şi verzi şi cu sprâncenele dese şi împreunate la mijloc. Lică era porcar, însă dintre cei ce poartă cămaşă subţire şi albă ca floricelele, pieptar cu bumbi de argint şi bici de carmajin, cu codoriştea de os împodobit cu flori tăiate şi cu ghintuleţe de aur. (pg. 6)

Prezentaţi atitudinea lui Lică faţă de Ana şi mama acesteia la prima întâlnire cu ele.

62

„El îşi opri calul înaintea cârciumei, aruncă o privire la Ana, apoi la bătrâna, care şedeau pe laiţa de lângă masa cea mare din umbra cerdacului, trase cu ochii o raită prin prejur, apoi întrebă unde-i cârciumarul.

- Noi suntem, răspunse bătrâna ridicându-se.

- Ştiu, grăi Lică, dar cred că or fi şi oameni pe aici. Eu întreb de cârciumarul; cu el vreau să vorbesc.

Lică le zise aceste aşa, ca orişicine să poată înţelege că are grabă şi că nu vrea să mai lungească vorba; bătrâna plecă dar fără întârziere să caute pe Ghiţă, iar Ana rămase privind ca un copil uimit la călătrţul ce stătea ca un stâlp de piatră înaintea ei.

Dacă Lică ar fi fost alt om, el n-ar fi stătut aşa cu privirea pierdută în vânt, ci s-ar fi bucurat de vederea femeii frumoase, care-l privea oarecum pierdută şi speriată de bărbăţia înfăţişării lui.“ (pg. 6)

63

Numiţi trăsătura ce se desprinde din autoportretul personajului.

„Multe se zic despre mine, şi dintre multe, multe vor fi adevărate şi multe scornite. Tu vezi un lucru: că umblu ziua-n amiaza mare pe drumul de ţară şi nimeni nu mă opreşte în cale, că orişicine poate să creadă ce-i place, însă nimeni nu ştie nimic. De aceea am să dau seamă despre douăzeci şi trei de turme de porci. M-ai înţeles? Nu doară c-aş putea plăti tot ce se poate perde într-un an, ci pentru că de la mine nimeni nu cutează să fure, ba să-l ferească Dumnezeu pe acela pe care aş crede că-l pot bănui. M-ai înţeles? Eu voiesc să ştiu totdeauna cine umblă pe drum, cine trece pe aici, cine zice şi cine ce face, şi voiesc ca nimeni afară de mine să nu ştie. Cred că ne-am înţeles?“ (pg. 8)

Redaţi extrasul din care se desprinde figura satanică a lui Lică.

„Şi cum el împletea, ea cu privirea la degetele lui, care strângeau pleata, răsuceau coarda şi-o împleteau cu măiestrie între celelalte, privea la mâna lui, care nu atinsese niciodată sapa, nici coarnele

64

plugului, ci numai biciul uşurel şi frâul calului, la mâna albă şi degetele lui subţiri şi lungi, privea la cămaşa lui albă, cu floricelele, la faţa lui rasă neted, la mustaţa lui lungă, la ochii lui verzui care acum se mişcau cu atâta vioiciune, privea şi asculta vorbele vesele, care curgeau într-una peste buzele lui, privea şi asculta şi-şi aducea aminte de omul rece şi aspru la faţă, pe care-l privise c-o uimire copilărească atunci, în ziua aceea, când el sosise pentru întâia oară la Moara cu noroc, pe omul tăcut, pe care-l crezuse odinioară aşa de rău şi de primejdios şi care acum îşi petrecea timpul cu dânsa şi se bucura când vedea că Petrişor saltă de bucurie.“ (pg. 16)

Demonstraţi sadismul şi cruzimea, selectând extrase din paragraful de mai jos:

„- Dar ni-e frică nouă de tine, zise Lică. Tu însuţi ziceai să-mi fie frică: îţi spun că-mi este şi nu ştiu dacă te voi mai putea apuca vreodată aşa la strâmtoare cum te ţin acum. Tu mă înţelegi. Mie nu mi s-a pus încă om în cale fără ca să mi-l fi curăţit din drum. - Nici eu nu voiesc să mă pun în calea ta.

65

- Dar ai putea să te pui, ai putea să faci ceea ce până acu n-ai făcut, fiindcă nu mă ştiai cine sunt. Du-te – îi zise apoi Lică lui Răuţ, care stătea în prag – leagă-l pe slugă, apoi adă copiii în casă. (pg.20)

Redaţi modul în care-l vede Ana pe Lică.

„- Ghiţă! grăi nevasta aşezat. Nu vorbi cu mine ca şi când ai avea un copil înaintea ta. Tu eşti bărbat şi trebuie să ştii ce faci. Te întreb numai; nu vreau să te descos: tu îţi dai seama dacă ai ori nu ai ceva să-mi spui. Fă cum ştii, dar eu îţi spun, şi nu mă lasă inima să nu-ţi spun, că Lică e un om rău şi om primejdios: asta se vede din ochii lui, din rânjetul lui şi mai ales din căutătura ce are, când îşi roade mustaţa cu dinţii. E om pătimaş, Ghiţă, şi nu e bine să te dai prea departe cu el.“ (pg. 23)

Precizaţi modul prin care îşi exercită puterea faţă de ceilalţi.

„- N-am să te prad, aduse Lică; am să iau cu împrumut şi să plătesc cinstit, cu cametele cametelor, se înţelege, când îmi vine la socoteală. În scris n-am voie să-ţi dau, fiindcă nu poate să-ţi fie de nici un folos: Dacă trăiesc şi-mi merg trebile bine,

66

am să plătesc cu prisos, iară dacă mor fără de vreme ori dacă-mi merge rău, tot n-ai de unde să iei. (pg. 18)

Descrieţi modul în care-l vede Pintea, jandarmul.

„- Voiam să te întreb – zise el cam cu jumătate de gură – dacă Lică are slăbiciune pentru muieri.

- Pentru muieri? răspunse Pintea. Pentru nimic. Nu-i vorbă, îl apucă din când în cînd, dar slăbiciune nu are. El are o slăbiciune, una singură: să facă, să se laude, să ţie lumea de frică şi cu toate aceste să râdă şi de dracul şi de mumă-sa. Să râdă de noi, Ghiţă, de noi, urmă el mai aprins;…“ (pg. 33-34)

Comentaţi sfârşitul tragic al personajului, din paragrafele:

„Murgul nu voia să se ridice, apoi nu voia să plece, ci stătea zgriburind în loc, apoi nu voia să o ia la trepătat, iar deodată el îşi adună toate puterile, o rupse la fugă încordată şi o ţinu aşa cale de câteva împuşcături, apoi căzu frânt la pământ,

67

încât îşi aruncă stăpânul cât colo între cioate.

- Acu m-a ajuns mânia lui Dumnezeu! grăi Lică după ce se ridică cu anevoie de la pământ. Ce să fac eu acum!? Calul meu? Mâne îmi găsesc oamenii calul aici, şi eu cu faţa zgâriată, şi cârciuma arde.

Încă pe când plecase de la Moara cu noroc, îl apucase fierbânţelile; acum începu să-l treacă sudorile şi tremura încât abia mai stătea pe picioare.

El se gândi să-şi ia calul şi să-l târască până la râuleţul umflat, ca doară o să-l ducă valurile departe la vale: dar nu avea destulă putere. Luă dar şeaua de pe el, îi luă frâul din cap şi plecă spre râuleţ, ca să o ia pe jos la Ineu. Râuleţul era însă umflat. „Nu-mi pasă!“ îşi zise el hotărât şi aruncând şeaua şi frâul în valuri, intră în apă. Dar abia făcu un pas, doi înainte, şi valurile repezi îl apucară şi îl făcură să se retragă înspăimântat spre mal. El căuta un alt loc de trecătoare mai la deal, apoi un al treilea, apoi un al patrulea, şi aşa umbla mereu pe mal, privind neîncetat împrejurul său focul de la Moara cu noroc şi ştergându-şi din când în când sângele de pe obraji.“

68

„- Stăi! Strigă Pintea tare, încât răsună toată valea. „Uf! Săracul de mine! işi zise apoi! L-am scăpat! Acu fuge.“

Aşa-i! Dar astă dată Lică nu mai putea să fugă şi, dacă fugea, tot prins era, prins de mâna lui Pintea, prins cu toate dovezile.

El se îndrepta încât prea îndoit aşa de nalt ca mai nainte, privi împregiurul său, îşi ţinti ochii la un stejar uscat ce stetea la depărtare de vreo cincizeci de paşi, scrâşni din dinţi, apoi îşi încordă toate puterile şi să repezi înainte.

Pintea îl găsi cu capul sfărâmat la tulpina stejarului şi rămase neclintit şi cuprins de fior în loc.“ (pg. 104-105)

Ora a IV-a

5. Compunere cu teme la alegere

Teme la alegere:

Explicaţi ce aduce nou Ioan Slavici în literatura de la 1881 prin publicarea nuvelei „Moara cu noroc“.

Comparaţi imaginea porcarilor din nuvela „Moara cu noroc“ cu imaginea preeriilor

69

americane întâlnite în romanele şi filmele americane.

Comparaţi pe Ghiţă cu Lică, specificând trăsăturile ce-i diferenţiază şi ce-i apropie.

Redaţi modalităţile de caracterizare a lui Ghiţă şi Lică din viziunea criticii literare despre aceste personaje.

Imaginaţi-vă în ipoteza unui anchetator într-un proces intentat lui Lică Sămădăul, acuzat de:

tâlhărie şi vătămare corporală a arendaşului cârciumii de la „Moara cu noroc“;

crimă multiplă a patru personaje: doamna în negru, copilul, vizitiul şi feciorul.

Imaginaţi-vă în ipostaza judecătorului din procesul în care Ghiţă este acuzat de complicitate cu Lică şi crimă.

Citiţi cu atenţie mottoul volumului de la pg. 44 şi realizaţi un eseu.

Prezentaţi extrase din criticii literari despre „Moara cu noroc“ de Ioan Slavici.

Ora a V-a

6. Seminar recapitulativ

70

Probleme în discuţie:

Prezentare generală a nuvelei (fişa-test I)Păreri ale criticilor literari despre nuvelă.Subiectul operei literare (fişa de lectură II)Personajele: Ghiţă şi Lică (fişele-sinteză III şi

IV)Traducerile în alte limbi ale nuvelei.Puncte comune cu alte opere din literatura

universală.

Bibliografie

I. Slavici – Opere, vol. II, EPL, 1967

Monografii

1. Marcea Pompiliu – Ioan Slavici, Bucureşti, 1965 – trad. Fr. 1967 Ed. P.L.

2. Vatamaniuc D., Ioan Slavici şi lumea prin care a trecut, vol. I, 1968, Ioan Slavici, Opera literară, Bucureşti,1970, Ed. Ac. Rom., pg. 580

3. Ioan Slavici interpretat de … Antologie, pref., tabel cronologic şi bibliografie de C. Mohanu, Bucureşti, Ed. Eminescu, 1977, pg. 304

71

4. Ioan Slavici – Lumea prin care am trecut, pg. 54

5. Bălan Ioan Dodu – Valori literare, Bucureşti, E.P.L. 1966, pg. 39-82

6. Brădăţeanu V., Buc. E.P.L., 1966, pg. 124-129

7. Breazu Ion, Literatura Tribunei, Imprim. Naţională 1936, pg. 111

8. Breazu Ion, Studii de literatură română, vol. I şi II Cluj, Dacia, 1970 I pg. 165-175, II pg. 79-117

9. Caracostea D., Critici literare, vol. II, Fundaţia pt. lit şi artă 1944, pg. 415-424

10.Călinescu G.,Istoria literaturii române, Buc. 1941, Fundaţia pt. lit. şi artă, pg.447-454

11. Cioculescu Ş., Streinu Vl., Vianu T., Istoria literaturii române moderne, vol. I, Buc. Casa şc. 1944, pg. 255-256, 314-322

12. Constantinescu Pompiliu, Scrieri vol. IV, Bucureşti, Minerva, 1970, pg.595-605,Ioan Slavici, Mara ed. a II-a, Nuvele vol. V, Nuvele, vol. VI

13. Oarcăşu Ion, Destine şi valori, Cluj, Dacia, 1974, pg. 35-56

14. Dumitraşcu Pompiliu, Limba şi stilul operei lui Ioan Slavici, în Studii de istoria limbii române literare, vol. II, Bucureşti, E.P.L., 1969, pg. 460-480

72

15. Papadima Ovidiu, Ioan Slavici, Între lumea folclorică şi cultură, În limbă şi literatură, vol II 1973, pg. 339-345

16. Perpessicius, Opere vol. VI, Buc. E.P.L., 1967, pg. 54-57

17. Vianu Tudor, Arta prozatorilor români, Ed. contemp. 1941, pg. 119-123

18. Vianu Tudor, Studii de literatură română, Buc. Ed. did. şi ped. 1965, pg. 353-358

APUS DE SOARE

de Barbu Ştefănescu Delavrancea

Motto:„C-am încercat să unesc Apusul într-un gând,

că zic că sunt creştini, şi trimişii mei au bătut din poartă în poartă, rugându-se mai mult pentru ei ca pentru noi, să lase războaiele de zavistie şi să se ridice împotriva primejdiei obşteşti a creştinătăţii…

73

Văzând că rămâi cu făgăduielile, am căutat să unesc Răsăritul. L-am trimis la unguri, la leşi, la litveni, la ruşi, la tătari… Învoieli cu peceţi-n calapoade,… Şi praful s-a ales de învoieli…

Doamne, tu singur ştii ce-a fost pe inima mea, că-n tine am crezut,… că am stat neclintit în faţa păgânilor…

Dar toţi m-au părăsit…“

Barbu Ştefănescu Delavrancea,Apus de soare, pg. 63, ed. 1967

74

1. Schiţă-proiect al sistemului de lecţii

Ora II. Prezentare generală a operei literare – realizată de profesor I. 1-10 I

1 II. Subiectul operei literare1. Scurtă prezentare a profesorului2. Cunoaşterea operei literare cu

ajutorul fişei de lectură II (1-11)3. Prezentarea elevilor a conţinutului

piesei4. Stabilirea momentelor subiectului

Ora a II-aFişa de lucru – sinteză III pt. caracterizarea personajului Ştefan cel Mare

1. Scurtă prezentare a profesorului2. Studierea de către elevi a

personajului după fişa-sinteză

75

3. Prezentarea trăsăturilor personajului de către elevi

Ora a III-aIII. Compunere cu teme la alegereOra a IV-aIV. Seminar recapitulativ – plan de dezbatere

Ora I

2. Fişa-test I

Prezentare generală a operei literare

1. Prezentaţi locul acestei piese în cadrul trilogiei.

2. Explicaţi tema operei.3. Precizaţi data premierei şi a

publicării operei.4. Explicaţi semnificaţia titlului piesei.5. Descrieţi geneza operei.6. Prezentaţi izvoarele de inspiraţie

pentru scrierea piesei.7. Prezentaţi specia literară căreia îi

aparţine opera.8. Prezentaţi structura compoziţională

a dramei istorice.

76

9. Explicaţi conflictul dramatic al piesei.

10. Prezentaţi traducerile piesei în alte limbi.

3. Fişa de lectură II

Subiectul operei literare

Actul I 11. Descrieţi atmosfera de la curtea lui Ştefan cel Mare.

R. Actul I sc. Isc. VI-VII

12. Precizaţi atitudinea doamnei Maria faţă de planurile domnitorului.

R. sc. V13. Precizaţi motivul care îi îndeamnă pe răzeşi să răspundă chemării domnitorului.

R. sc. VII

77

Actul II 14. Care sunt veştile aduse la curte de către clucerul Moghilă în legătură cu expediţia din Polonia?

R. sc. IV 15. Precizaţi momentul în care se declanşează conflictul interior trăit de personajul principal.

sc. V

Actul III 16.Precizaţi starea sănătăţii domnului.R. sc. I

17 Explicaţi de ce Ştefan se hotărăşte să-l pună domn pe Bogdan încă din timpul vieţii sale.

sc. IV18. Precizaţi motivele care-i determină pe boierii Ulea, Stavăr şi Drăgan să se împotrivească voinţei domnitorului.

sc. V19.Precizaţi motivele boierilor credincioşi domnitorului de a-i respecta hotărârea.

sc. VI

78

Actul IV 20. Precizaţi prin ce impresionează puternic domnitorul supus unei grele operaţii.

R. sc. VIII21. Descrieţi scena în care domnitorul dovedeşte pentru ultima oară că mai presus de toate este ţara pe care a slujit-o cu credinţă aproape o jumătate de veac.

R. sc. X

Ora a II-a

4. Fişa-sinteză III

Caracterizarea personajului Ştefan cel Mare

22. Prezentaţi pe Domn aşa cum îl văd personajele piesei, cei credincioşi şi cei duşmănoşi.

În Act. I sc. 1 Act. II sc. 4 şi 6

23. Precizaţi ţelul vieţii sale sugerat metaforic în Actul I sc. IV.În Act. III sc. VIII

24. Demonstraţi forţa voinţei Domnului prin comparaţia cu elementele naturii.

79

În Act IV sc. VI25. Explicaţi de ce caută sprijinul răzeşilor şi a micii boierimi.

În Act. I sc. VII Act. II sc. IX Act. III sc. VIII

26. Motivaţi asprimea Domnului manifestată faţă de boierii necredincioşi lui

În Act. I sc. VII27. Redaţi replica lui Moghilă prin care se subliniază măreţia Domnului.

În Act. III sc. VIII28. Explicaţi sensul metaforelor:

„Am fost norocul, am fost tăria.“

din Act. III sc. VIII29. Prezentaţi autoportretul ce şi-l face domnul în faţa boierilor din divanul domnesc.

În Act. III sc. VIII30. Explicaţi sensul metaforelor şi comparaţiilor prin care evocă pe cei căzuţi pentru libertatea Moldovei.

În Act. III sc. VIII31. Redaţi citatul ce exprimă testamentul său memo-rabil.

În Act. III sc. VIII32. Găsiţi punctul comun dintre Domnul Ştefan cel mare şi eroii cruciadelor creştine medievale.33. Descrieţi ultimul act de dreptate şi jertfă pentru Moldova.

80

Din Act. IV sc. X

Ora a III-a

5. Compunere cu temă la alegere

34. Pornind de la citatul:

„Că vru ea un Domn drept…“demonstraţi spiritul de dreptate al Domnului.

35. Prezentaţi portretul moral al lui Şrefan cel Mare pornind de la metafora: „Apus de Soare“ din titlul operei sau din afirmaţiile clucerului Moghilă: „Soarele nostru n-a apus încă…“

Comentaţi testamentul Domnului Ştefan cel Mare din Act. III sc. VIII

Demonstraţi cu exemple spiritul de sacrificiu al Domnului Ştefan cel Mare.

Comentaţi citatul inclus în mottoul sistemului de lecţii.

Act. III sc. VIII

Ora a IV-a

6. Seminar recapitulativ

81

Plan de dezbateri:

1. Prezentare generală (fişa-test I)2. Subiectul operei literare (fişa de lectură II)3. Caracterizarea personajului Ştefan cel Mare

(fişa-sinteză III)4. Traducerea piesei în limbi străine5. Prezentarea piesei pe scenele lumii ?

Bibliografie - I

1. Milicescu Emilia – Delavrancea, Buc. Cugetarea, 1940

2. Milicescu Emilia – Ed. Dacia, Cluj Napoca, 1975

3. Săndulescu Al., Delavrancea, Buc. E.P.L. – 1967, 1970

4. Opera literară – oricare ediţie numerotată de la pg.1 la pg. 7 sau vol. III, EPL, 1967, pg. 299-340

Bibliografie - II

1. Brădăţeanu V. – Drama isorică naţională, Ed. Buc., pg. 203-254

2. Călinescu G., Istoria literaturii române, Buc., Fund. pt. lit. şi artă, 1941, pg. 501-509

82

3. Constantinescu P., Scrieri vol. II, Buc. E.P.L., 1967, pg. 420-421

4. Iorga N., Studii literare, vol. I, Ed.1969, pg. 310-317

5. Lovinescu E., Scrieri critice vol. I, Buc., E.P.L. 1969, pg. 111-114

6. Lovinescu E., Scrieri vol. VI, Buc., Minerva, 1975, pg. 306-308

7. Vianu T., Arta prozatorilor români, Buc., Ed. Contemp., 1941, pg. 170-181

8. Vianu T., Studii de literatură română, Buc., Ed. Did. şi Ped. 1965, pg. 443-452

ALEXANDRU LĂPUŞNEANU

83

de Costache Negruzzi

84

Fişa test ITema: Prezentare generală

Întrebări:

1.Precizaţi data publicării şi revista în care apare.2.Prezentaţi tema nuvelei.3.Descrieţi izvoarele de inspiraţie.4.Prezentaţi structura compoziţională a nuvelei.5.Precizaţi elementele de clasicism şi romantism prezente în nuvelă.6.Redaţi extrase din critica literară privitoare la nuvelă.

85

Fişa de lectură IITema: Subiectul operei literare

Întrebări

7.Precizaţi semnificaţia motoului capitolului I.8.Precizaţi timpul în care se petrece acţiunea nuvelei.9.Prezentaţi scopul urmărit de Alexandru Lăpuşneanu la întoarcerea în Moldova.10.Precizaţi scopul soliei trimisă de Tomşa -vodă lui Lăpuşneanu.11.Explicaţi atitudinea lui Lăpuşneanu faţă de boierii trimişi de Tomşa.12.Specificaţi motivul ce-l determină pe Lăpuşneanu de a-l opri pe Moţoc lângă el.13.Enumeraţi măsurile luate de Lăpuşneanu împotriva opozanţilor săi.14.Explicaţi semnificaţia motoului capitolului II.15.Precizaţi răspunsul dat Doamnei Ruxandra la cererea de a nu mai omorî boieri.16.Explicaţi atitudinea Domnului de la Mitropolie.17.Descrieţi primirea boierilor la curtea domnească.18.Explicaţi efectul urării postelnicului Veveriţa.19.Descrieţi comportamentul Domnului din timpul masacrului.20.Explicaţi atitudinea lui Moţoc în timpul masacrului.

86

21.Enumeraţi dorinţele mulţimii adunate în faţa porţilor curţii domneşti.22.Descrieţi ultima scenă a confruntării Domnului cu Moţoc.23.Explicaţi gestul Domnului faţă de Moţoc.24.Descrieţi ”leacul de frică” oferit Doamnei Ruxandra25.Explicaţi motivul mutării Domnului în cetatea Hotinului.26.Descrieţi întâmplările prin care trece în timpul bolii, Lăpuşneanu Vodă.27.Prezentaţi împrejurările morţii lui Alexandru Lăpuşneanu.

Fişa de lucru –sinteză III

Tema: Caracterizarea personajelor

1) Alexandru Lăpuşneanu

28.Argumentaţi bucuria reîntoarcerii lui Lăpuşneanu.29.Exemplificaţi voinţa de fier a Domnului.30.Descrieţi situaţiile în care Lăpuşneanu este de o rară cruzime.31.Exemplificaţi atitudinea satanică a Domnului.

87

32.Demonstraţi atitudinea plină de ură manifestată faţă de boierii trădători a lui Lăpuşneanu33.Prezentaţi momentele în care Domnul este prudent.34.Explicaţi contradicţiile comportamentului lui Lăpuşneanu, pe de o parte tiran şi autocrat şi pe de altă parte vorbeşte în numele mulţimii, al norodului, ca un democrat.

2) Moţoc

35.Prezentaţi portretul realizat de Lăpuşneanu.36.Demonstraţi că Moţoc este un trădător.37.Descrieţi situaţia în care se manifestă trufia lui Moţoc.38.Exemplificaţi laşitatea vornicului Moţoc.

3) Norodul

39.Explicaţi motivele revoltei norodului împotriva boierimii.40.Precizaţi momentul culminant al revoltei norodului.

Fişa IV. Compunere cu teme la alegere

88

41.Demonstraţi că opera “Alexandru Lăpuşneanu” este o nuvelă.42.Realizaţi o paralelă între sursele de inspiraţie şi nuvelă, recurgând la afirmaţiile lui Eugen Lovinescu.43.Prezentaţi mijloacele de caracterizare a personajelor din nuvelă.44.Comentaţi cu exemple stilul naraţiunii.45.Prezentaţi elementele clasicismului din nuvelă.46.Prezentaţi elementele romantice din nuvelă.47.Prezentaţi elementele realiste prezente în nuvelă.48.Demonstraţi că nuvela Alexandru Lăpuşneanul de C. Negruzzi răspunde dezideratelor înscrise în articolul program publicat de M. Kogălniceanu în primul număr al “Daciei literare” în anul 1840.

V. Seminar recapitulativ

Probleme pentru dezbatere:1.Prezentarea generală a nuvelei 2.Subiectul operei literare 3.Precizarea momentelor subiectului.4.Caracterizarea personajelor. 5.Paralela între sursele de inspiraţie şi nuvelă

Bibliografie

89

1.Călinescu George-Istoria literaturii române, 1941, pg.195-206,ed.1988,pg.207-218.2.Păcurariu D.-Clasicismul românesc,1971, pg.91-99.3.Vianu T.-Arta prozatorilor români,1941,pg.47-574.Alexandrescu Sorin, Rotaru Ion-Analize literare şi stilistice,1967,pg.167-1705.Lovinescu Eugen,Costache Negruzzi-Viaţa şi opera,ed.19406.Bulgăr Gh.- Despre contribuţia lui Negruzzi la dezvoltarea limbii literare în ”Limbă şi literatură”, 1955, pg.3-20.7.Al.Bojin şi colab.-Îndrumări metodice privind studierea limbii şi literaturii române în şcoală, 1980,pg.100-108.

90

CIOCOII VECHI ŞI NOI

91

de Nicolae Filimon

92

93

N. Filimon (1819-1865)

Opera. Proza:

1858 - Excursiuni în Germania meridională. Memorii artistice şi istorice.1861 - Mateo Cipriani, Bergamo şi slujnicarii-nuvele.1863 - Ciocoii vechi şi noi sau Ce naşte din pisică şoareci mănâncă - roman

Fişa de lucru-test I

Tema: Prezentarea generală a romanului

1.Enumeraţi titlurile nuvelelor scrise înainte de a se dedica romanului.2.Precizaţi perioada călătoriilor în occident efectuate de scriitor.3.Prezentaţi modul de comunicare a impresiilor trăite în acele călătorii.4.Precizaţi anul publicării romanului “Ciocoii vechi şi noi”.5.Prezentaţi sursele de informare asupra epocii descrise în roman.

94

7.Prezentaţi structura compoziţională a romanului.8.Explicaţi semnificaţia Dedicaţiei.9.Explicaţi scopul urmărit prin scrierea “Prologului”.10.Explicaţi tema romanului şi natura conflictului.

Fişa de lectură-II

Tema: Subiectul operei literare.

11.Prezentaţi împrejurările în care Dinu Păturică ajunge în casa postelnicului.12.Enumeraţi slujbele pe care le îndeplineşte pentru postelnic.13.Prezentaţi sumar cum ajunge stăpânul averii postelnicului.14.Precizaţi numele complicilor lui Dinu Păturică.15.Prezentaţi evenimentele istorice întâlnite în roman.16.Precizaţi numele unor personaje prezentate în antiteză cu Dinu Păturică şi complicii săi.17.Descrieţi sfârşitul lui Dinu Păturică.18.Precizaţi etapele subiectului.

Fişa -sinteză III

Tema: Caracterizarea personajului Dinu Păturică

95

19.Descrieţi portretul lui Dinu Păturică din cap. I.20.Prezentaţi autoportretul ce şi-l face Dinu Păturică la prima întâlnire cu postelnicul. R. cap.I 21.Precizaţi prima ocupaţie ce-o primeşte în casa postelnicului. R.cap.I22.Enumeraţi priceperile lui Dinu la intrarea în casa postelnicului. R.cap.V23.Precizaţi motivul postelnicului de a-l trimite pe Dinu la şcoala domnească.24.Enumeraţi titlurile cărţilor preferate de Dinu pentru lectură şi învăţătură. R. capV25.Precizaţi ce cale alege Dinu pentru a ajunge om mare. R.cap.V26.Explicaţi împrejurările în care ajunge vătaf de curte. R.cap.IX27.Descrieţi modul în care reuşeşte să-l ruineze pe postelnic. R.cap.IX28.Explicaţi cum ajunge în posesia a 200 pungi de galbeni. Rcap.XII29. Prezentaţi comportamentul lui Dinu în slujbele de la isprăvnicie şi hătmănie. R capXIII şi XXV30.Demonstraţi cauza căderii în ruină a postelnicului Andronache Tuzluc. R. cap.XXVI31.Precizaţi motivul blestemului părintesc. R. capXXII32.Explicaţi cauza trădării lui Tudor de către Dinu Păturică. R.cap.XXII şi XXX

96

Fişa de lucru - IV

Tema: Compunere cu tema la alegere.

33.Precizaţi elementele realiste întâlnite în roman.34.Demonstraţi prezenţa antitezei romantice prezentă în romanul “Ciocoii vechi şi noi”, cu exemple.35.Prezentaţi elemente, ce ţin de clasicism, prezente în roman.36.Demonstraţi caracterul de frescă socială a romanului “Ciocoii vechi şi noi”.37.Demonstraţi că personajul Dinu Păturică este o concretizare a trăsăturilor ciocoiului prezentat în Prologul romanului.

Fişa - sinteză - V

Tema: Comentariul literar al romanului “Ciocoii vechi şi noi”.

Metoda: Seminarul recapitulativ-model Philips 66.

Probleme tratate:

1.Prezentarea generală- fişa I.2.Subiectul operei literare-fişa II.3.Prezentarea personajului Dinu Păturică-fişa III.

97

4.Alte personaje.5.Elemente ale clasicismului în roman -fişa IV.6.Elemente ale romantismului în roman-fişa IV.7.Elemente realiste în roman-fişa IV.8.Caracterul de frescă socială a romanului.9.Procedee de construire a personajelor.10.Argumentaţi asemănările dintre Dinu Păturică şi Andronache Tuzluc.

Bibliografie

1.Romanul Ciocoii vechi şi noi, orice ediţie, numerotat de la 1- 372.Baiculescu G.-N. Filimon-Schiţa biografică, 19413.G. Călinescu- N. Filimon, 19594.G. Călinescu –Istoria literaturii române, 1941, 1988, pg.5.P.Constantinescu-Scrieri,vol.6-19726.N.Iorga-Istoria Bucureştilor, 19307.A.Martin-Introducere în opera lui N.Filimon, 1973, pg.5-2368.T.Vargolici- Începuturile romanului românesc-1963, pg.9.T.Vianu-Opere, vol.III-197310.C.Mateescu-Pe urmele lui N. Filimon-198511.G.Potra-Bucureştii de altădată-1981

98

12.N.Vatamanu-Odinioară în Bucureşti-197513.Ivaşcu G.- Nicolae Filimon-197714.Mihăescu-Valori literare în opera lui N. Filimon, 194315.Cioculescu S.- Prozatori români de la M. Kogălniceanu la M. Sadoveanu, 1977, pg.57-105

ION

de Liviu Rebreanu

99

100

Liviu Rebreanu (1855-1944)

101

Opera. Romane:

1920-Ion1922-Pădurea spânzuraţilor1925-Adam şi Eva1927-Ciuleandra1929-Crăişorul1932-Răscoala1934-Jar1938-Gorila1940-Amândoi

Schiţă-proiect al sistemului de lecţii

Ora IExpunere- prezentare generală I-39Lectura romanului (a doua -prima efectuată în vacanţa anterioară studiului romanului în clasă)-urmărind fişa de lectură - sistem Freinet şi răspunzând la Întrebările-problema-40.Temă acasă -cei care n-au terminat în clasă vor continua acasă, predând restul răspunsurilor ora următoare.Ora a II-aDezbatere -pe baza fişei de lectură a subiectului operei literare.Ora a III-aCaracterizarea personajelor după fişa-sinteză III-41.Ora a IV-a

102

Dezbatere -caracterizarea personajelor după fişa-sinteză III.Ora a V-aCompunere cu teme la alegere-42. Ora a VI-aProces literar pornind de la afirmaţia lui Vasile Baciu: ”Tâlharule! Tâlharule! Mi-ai furat pământurile, hoţule! M-ai omorât, hoţule!” sau “Ce-are hoţul cu fata mea?”

Fişa test I

Prezentarea generală a romanului

1.Tema 2.Geneza.3.Structura compoziţională4.Izvorul de inspiraţie5.Modele din literatura universală6.Conflictul romanului

Fişa de lectură II

Subiectul operei literare

Cap.I

103

7.Casa lui Alexandru Pop-Glanetaşu.8.Florica. Ce se poate spune despre obiceiurile satului Pripas.9.Ce se află despre Florica?10.Ion, feciorul glanetaşului.11.Prezentaţi pe Ana lui Vasile Baciu.12.Precizaţi părerile lui Ion despre Ana.13.George observă interesul lui Ion pentru Ana. Reflectaţi asupra Întrebării ce şi-o pune George:” Dar Ion, ce vrea Ion? De ce căuta să-i învârtească el capul fetei?”14.La horă soseşte Vasile Baciu.15.Atitudinea acestuia faţă de Ion?16.Reflectaţi asupra Întrebării ce şi-o pune Vasile Baciu: ”Ce are hoţul cu fata mea? Ce are…!”17.Care este efectul vorbelor lui Vasile Baciu asupra lui Ion?18.La cârciumă. Ce face Ion?Cap.II.19.Zenobie şi Pop-Glanetaşul.20.Atitudinea lui Ion faţă de muncă şi pământ?21. Reîntâlnirea cu Ana şi cu Florica. Ce gândeşte Ion despre cele doua fete?22.Reflectaţi asupra celor doua personaje descrise:Ion şi Vasile Baciu .Subliniaţi asemănările şi deosebirile.23.Familia Herdelea comentează bătaia de la cârciumă. Ce gândesc despre Ion?

104

24.Cum îl apăra în faţa popii Belciug?25.Reflectaţi asupra dialogului dintre Ghighi şi IonCap.III.26.Scena din biserică. Starea sufletească a lui Ion?27.Reîntâlnirea cu Florica. Efectul asupra lui Ion.28.Familia Herdelea şi căsătoria Laurei.29.Ion munceşte din greu. Reîntâlnirea cu Ana. Cearta cu Simion Lungu. Semnificaţia acesteia.30.Familia Herdelea.31.Judecata lui Ion. Reflectaţi asupra dialogului dintre Titu şi Ion.Cap.IV.32.George este primit cu bucurie de Vasile Baciu. Ce atitudine ia Ana?33.Ion la proces.34.Familia Herdelea la balul din Armadia.35.Nelinistile lui Ion.36.George descoperă vicleşugurile Anei. Supărarea lui.Cap.V.37.Ion face mărturisiri lui Titu.38.Ion află de la Ana că aşteaptă un copil şi-şi răreşte vizitele. Descrieţi zbuciumul Anei. Ce se întreabă mereu?39.Vasile Baciu aflând adevărul se supără rău.Care este atitudinea faţă de Ana? Reflectaţi asupra dialogului dintre Ghighi şi Ion.184

105

40. Replicile lui Ion pun în lumina o nouă faţă a personajului. Cum îl putem defini?Cap.VI.41. Nunta Anei cu Ion. La ce se gândeşte Ion privind pe Florica şi Ana? Obiceiurile legate de nuntă.Cap.VII.42.Descrieţi starea sufletească a lui Ion după nuntă mai ales că V. Baciu refuză să-i dea tot pământul.43.Ce gânduri o frământă pe Ana, mereu bătută?44.Ce puteţi spune despre cearta dintre ginere şi socru?Cap.VIII.45.Ce sentimente trăieşte Ana?46.Deşi devine stăpân pe jumătate din pământurile lui V. Baciu se poartă urât cu Ana. De ce? 47.Descrieţi obsesiile Anei de după botez.Cap.IX.48.Ion începe să se poarte frumos cu Ana. De ce? Cum primeşte Ana aceasta schimbare?49.Vasile Baciu cedează toate pământurile. De ce?50.Descrieţi pasiunea lui Ion. Care este semnificaţia scenei în care Ion sărută pământul?Cap.X.51.Care este comportarea lui Ion la nunta lui George?52.Ana se înstrăinează de toţi. De ce? Se spânzură. De ce? Cap.XI.

106

53.Ion are grija copilului. De ce?53.Ion la închisoare obsedat de imaginea lui Florica. De ce?53.Reîntâlnirea cu Florica. Ce vrea Ion? Cap.XII.53.Ce gândeşte George după ce Savista îi atrage atenţia asupra lui Ion?53.Ion cade în cursa întinsă de George.Cap.XIII.53.Moartea şi înmormântarea lui Ion.53.Ce puteţi spune despre sfârşitul lui Ion?

Fişa – sinteză III

Caracterizarea personajului Ion

I.Caracterizarea personajului făcută de scriitor.

54.Realizaţi portretul lui Ion din copilărie.(pag.48)55.Prezentaţi portretul lui Ion din tinereţe. (pg.50-54)56.Descrieţi familia lui Ion.(pg.44-45)57.Demonstraţi dragostea lui Ion faţă de pământ. (pg.50,51,53)58.Explicaţi dragostea pentru Florica.(pg.21)59.Demonstraţi cu argumente interesul lui Ion pentru Ana, pornind de la întrebarea “Ce-are hoţul cu fata mea?” (pg.18,20,21,55) ce şi-o pune V. Baciu.

107

60.Atitudinea scriitorului faţă de personajul sau –Ion.61.Limbajul şi gesturile violente ale personajului.

II.Monologul interior

62.Demonstraţi zbaterea lui Ion : între Ana şi Florica, între sărăcie şi bogăţie, înainte de căsătorie: glasul iubirii şi glasul pământului (pg. 24, 29, 55)

III.

63.Dialogurile pun în evidenţă gândurile, hotărârile şi acţiunile personajului (pg.38,39,55,56,77).

IV. Ion caracterizat de celelalte personaje. Personajul privit din mai multe puncte de vedere:

64 privit de George (pg.75)65 în viziunea familiei Herdelea (pg.36 şi 65)66 înţeles de Vasile Baciu (pg.26 şi 66)67 văzut de preotul Belciug (pg.67,72,74)68 judecătorul (pg.116)69 Zenovia70 Glanetaşul, martor al comportamentului lui Ion faţă de Ana după căsătorie

108

Fişa IV. Compunere cu teme la alegere

71.Descrieţi obiceiurile şi tradiţiile satului românesc, prezente în roman:

1.hora –pg.154 2.naşterea şi botezul 3.nunta-pg.221 4.imaginea satului Pripas

72.Imaginaţi-vă că sunteţi într-un rol, dintr-un proces literar şi vă pregătiţi discursul (pregătiţi un singur rol la alegere):

73.avocatul acuzării (trăsături negative şi greşeli) 74.avocatul apărării (trăsături pozitive) 75.martorii apărării (argumente concrete) 76.martorii acuzării (argumente concrete) 77.martorul Vasile Baciu şi acuzatorul lui Ion

78.Elaboraţi scenariul procesului literar.

79.Elaboraţi încheierea procesului şi justificaţi pedeapsa propusă de acuzare.

80.Prezentaţi personajul Ion în viziunea criticilor literari E. Lovinescu şi G. Călinescu.

109

81. Comparaţi într-un eseu romanul Ion cu romanul “Ţăranii” de W. Reymont, pornind de la citatul următor: Motto “Dacă te-ai uita prin sat, printre oameni, ai vedea că se ceartă, se judecă şi se zbat numai pentru pământul ăsta sfânt, pentru avere.”

W.Reymont –Ţăranii

82.Realizaţi o paralelă între Ion şi Francois Tousard, eroul romanului lui Balzac, ”Ţăranii”.

V. Seminar recapitulativ

83.Problemele puse în dezbatere vor fi cele din fişele: 39, 40, 41 şi 42 I. Prezentarea generală- 39. II.Subiectul operei literare- 40. III. Personajul Ion-41 IV.Obiceiuri şi tradiţii- 71 V. Temele compunerilor la alegere 72-82.

Referinţe critice

1.Călinescu G., Rebreanu L. 1939 în Jurnalul literar, nr.22.Călinescu G. Istoria literaturii române,1941,pg.

110

3.Ichim I,Rebreanu L. 19404.Piru Al.,Rebreanu Al. 19655.Raicu L.,Rebreanu L. 19676.Bogdan-Duica G. Studii şi articole,1975,pg.7.Brădăţeanu V. Comedia în dramaturgia românească, 1970, pg. 253-2628.Ciobanu N. Însemne ale modernităţii, 1977, pg.239-2429.Cioculescu S. Varietăţi critice,1966,pg.312-32510.Cioculescu S. Aspecte literare contemporane, 1972,pg.320-328;414-41611.Ciopraga C., Personalitatea literaturii române, 1973, pg.177-18712.Constantinescu P., Scrieri, vol. IV, 1970, pg. 247-25113.Dan, Sergiu Pavel, Proza fantastică românească, 1975, pg.247-25114.Dragomirescu Mihail, Critica, vol. II, 1928, pg. 245-24715.Lovinescu E., Scrieri, vol.I, 1970, pg.360-36816.Lovinescu E., Scrieri, vol.II, 1970, pg.233-24017.Lovinescu E., Istoria literaturii române contemporane, vol.II, pg.255-26918.Lovinescu E., Scrieri, vol.VI, 1975, pg.224-227, 34019.Perpessicius, Opere, vol. II, III, IV, V, Menţiuni critice 1967-1972, vol. II, 1967, pg.282-286, vol.III, 1971, pg.57-65, vol.IV, 1971, pg.121-124, vol.V, 1972, pg.144-146

111

20.Perpessicius, Patru clasici, 1974, pg. 241-273 21.Streinu Vladimir, Pagini de critică literară, vol.II, 1968, pg.175-18922.Vianu T., Arta prozatorilor români, 1941, pg. 319-333, vol. II, 1966, pg. 177-19623.Zaciu M., Masca geniului, 1967, pg. 194-197

112

CONCERT DIN MUZICĂ DE BACH

de Hortensia Papadat Bengescu

113

114

Hortensia Papadat Bengescu (1876-1955)

Opera:

1919.Ape adânci –poeme în proză

115

1920.Bătrânul-Comedie1920.Sfinxul-Nuvele1921.Femeia în faţa oglinzii-roman1923.Balaurul-roman1925.Romanţa provincială-nuvele1926.Fecioarele despletite-roman1927.Concert din muzică de Bach-roman1927.Desenuri tragice-nuvele1932.Drumul ascuns-roman1935.Contagiune-nuvele1935.Logodnicul-roman1938.Rădăcini-roman

Referinţe critice

1.Bradateanu V. Comedia în dramaturgia românească, 19702.Călinescu G. Istoria literaturii române de la origini până în prezent,1941, pg.653-6583.Ciobanu V. Hortensia Papadat Bengescu,19654.Ciobanu N. Insemne ale modernităţii, 1977, pg.243-2475.Ciopraga C. Hortensia Papadat Bengescu,19736.Ciopraga C. Personalitatea literaturii române, 1973, pg.200-2057.Cioculescu S. Aspecte literare contemporane, 1972, pg.301-302, 372-3848.Constantinescu P. Scrieri,vol.IV,1970,pg.136-1569.Holban A. Opere,vol.III,1975,pg.9,10,13-3410.Ibraileanu G. Note şi impresii,1920,pg.202-205

116

11.Lovinescu E. Scrieri, vol.I critice, 1969, pg.334-359, vol.II memorii, 1970, pg.241-247, vol.VI, 1975, pg.282-285, 34312.Lovinescu E. Scrieri, vol.V,1973, pg.238-25413.Manolescu N. Arca lui Noe, vol.II, pg.4714.Negoiţescu I.. Scriitori moderni,1966, pg.244-24915.Negoiţescu I. Analize şi sinteze,1976, pg.164-16916.Perpessicius Opere, vol.II, menţiuni critice, 1967, pg.296-298, vol.V,1972, pg.319-32917.Streinu Vl. Pagini de critică literară, vol.II, 1968, pg.121-124, 189-20018.Vianu T. Arta prozatorilor români, 1941, pg.334-34519.Vianu T. Opere, vol.III, 1973, pg.54-58,59-63 20.Zaciu M. Hortensia Papadat Bengescu şi romanul de analiză, 196621.Zaciu M. Masa geniului,1967, pg.198-22022.Zaciu M. Glossa, 1970, pg.133-139.

Fişa-Test I

Tema: Prezentare generală

1.Precizaţi locul romanului în creaţia autoarei (1).2.Enumeraţi caracteristicile romanului pornind de la afirmaţiile lui Eugen Lovinescu din 1928 (2).3.Prezentaţi tema romanului (1).4.Descrieţi geneza romanului (3).

117

5.Prezentaţi structura compoziţională a romanului “Concert din muzică de Bach” (1,3,5).6.Precizaţi elementele conflictului prezent în roman.(1).7.Prezentaţi procedeele caracteristice la care recurge autoarea în romanele ciclului Hallipa (1).8.Demonstraţi prezenţa “proustianismului” în romanul Hortensiei Papadat Bengescu (6).

Bibliografie

1.Manolescu N. Arca lui Noe, 1981, pg.47-572.Lovinescu E. - Istoria literaturii române contemporane, 1928, vol.IV3.Lovinescu E. - Istoria literaturii române contemporane, pg.127-1364.Streinu Vl., Pagini de critică literară, ed. 1968, vol.I.pg.1215.Ciopraga C. Personalitatea literaturii române, ed.1973, pg.201-202

Fişa de lectură IITema: Subiectul operei literare.

9.Explicaţi împrejurările în care Sia ajunge în casa Linei (cap.I-II).

118

10.Descrieţi viaţa Siei din perioada în care Lică are grija ei (cap.III).11.Demonstraţi influenţa incidentului cu docarul de pe B-dul L. Catargiu asupra destinului lui Lică (cap.IV-VI).12.Descrieţi evoluţia cuplului Maxenţiu (cap.V-VI).13.Explicaţi tensiunea din casa Dr. Rim de după venirea Siei la ei (cap.VII).14.Descrieţi pregătirile pentru concertul din muzică de Bach din casa Drăgănescu (cap.VII-XII).15.Explicaţi relaţiile tensionate dintre Ada şi Maxenţiu (cap.IX-XIV). 16.Descrieţi drama trăită de Sia din momentul în care Lică o neglijează şi până la decesul ei (cap.XV-XVII). 17.Descrieţi înmormântarea Siei din finalul romanului (cap.XVIII).

Fişa –sinteză IIITema: Prezentarea personajelor

18.Pornind de la remarca lui Mini, elaboraţi un mic eseu, caracterizându-l pe Lică, personajul romanului ”Concert din muzică de Bach”: ”părea un haiduc modern, a cărui pădure e oraşul…Prietenele devotate răspândite pretutindeni, reprezentau bine organizarea simpla a unor gazde de hoţi….” (1.pg.40ed.)

119

19.Realizaţi portretul lui Lică din perspectiva lui Maxenţiu (pg.98), Nory (pg.122), Ada (pg.47,78) sau din autocaracterizarea personajului (pg.78).20.Elaboraţi portretul personajului Sia, având în prim plan citatul: “Era tot aşa de amorţită însă şi de ursuza. Era tembela şi se temea de Lică, asta îi era virtutea şi apărarea…ei nu-i plăceau oamenii …pentru lenea ei erau obositori…” (pg.41).21.Descifrati destinul Siei reflectând asupra citatului din finalul romanului: “Profesorul era mişcat de cazul nenorocit şi chinuitor şi-i era mila de acea fiinţă brută, în ghearele de brută ale naturii.”22.Demonstraţi influenţa nefasta a lui Lică asupra Siei, pornind de la replică acesteia: “Mă laşi ăstora! Te-ai dat cu prinţesele. Să ştii că mă iubesc cu moşu.”23.Elaboraţi un eseu cu tema: Ada-văzută de Lică, având în vedere replică acestuia, cu ocazia primei întâlniri: “Ce gaşperiţă” (pg.44)24.Descrieţi personajul Maxenţiu, foloşind părerile dispreţuitoare ale autoarei (pg.43,52-53,60,134).25.Realizaţi portretul lui Drăgănescu pornind de la afirmaţia lui Nory: “era un om de treabă, ce asculta de dânsa (Elena) şi recunoştea că e al doilea în rang fără să se supere.”(pg.66)

120

26.Demonstraţi că Drăgănescu “avea calităţi şi caracter…” după cum afirma Nory.(pg.66).27.Pornind de la imaginea cu care trăieşte în suflet Maxenţiu , elaboraţi portretul Elenei Drăgănescu: “Elena, acea logodnică severă, care-l alesese şi-l respinsese…altădată, fata modestă a moşierului Hallipa îi canta la pian în serile de toamnă.”28.Realizaţi portretul muzicianului Marcian, cel care o ajută pe Elena să pregătească mult aşteptatul şi mereu amânatul concert din muzică de Bach.

IV. Compunere cu teme la alegere

29.Argumentaţi conflictul existent între Ada, Lică şi Maxenţiu .30.Descrieţi pregătirile concertului din muzică de Bach, urmărind intervenţiile autoarei în textul romanului.31.Urmăriţi prezenta personajului Mini-reflector al faptelor şi realizaţi o sinteză a romanului.32.Exemplificaţi cele doua procedee de sondare a conştiinţei personajelor: analiza de către narator; stilul indirect liber, în cuvintele personajelor. Primul procedeu îngăduie autoarei să se distanţeze de personaje şi să ia atitudine faţa de ele în timp ce al doilea dă o puternica impresie de lucru trăit pe viu.

121

V. Seminar recapitulativTema: Romanul ”Concert din muzică de Bach”.

33.Planul de dezbatere va avea în vedere testele şi fişele de lucru 43, 44, 45.34.Modalitatea de dezbatere rămâne la alegerea profesorului.

122

ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE

DE RĂZBOI

123

de Camil Petrescu

124

125

Camil Petrescu (1894-1957)

Opera. Romane:

1930.Ultima noapte de dragoste întâia noapte de război1933.Patul lui Procust.1953-1957.Un om între oameni.

Schiţa – proiect al sistemului de lecţii

1.Prezentarea generală 2.Secvenţe ale conţinutului romanului (societatea bucureşteană în anii neutralităţii).3.Imaginea războiului în roman.4.Romanul de iubire al lui Ştefan Gheorghidiu.

Fişa de lucru –test I

Tema : Prezentare generală a romanului

Întrebări 1-8

126

1.Prezentaţi geneza romanului.2.Precizaţi temele romanului.3.Demonstraţi influenţa lui Proust, Stendhal, Bergson şi Husserl cu exemple concrete.4.Prezentaţi structura compoziţională a romanului.5.Explicaţi semnificaţia titlurilor romanului şi a capitolelor6.Demonstraţi că personajul Ştefan Gheorghidiu exprimă sau întruchipează o experienţă de viaţă personală a autorului.7.Precizaţi anul apariţiei romanului “Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”8.Prezentaţi tehnica “dosarelor de existenţă” folosită de autor în acest roman sub influenţa lui Proust şi Stendhal.

Fişa de lectură II

Tema: Subiectul operei literare

Secvenţe ale societăţii româneşti bucureştene în anii neutralităţii în cartea I.

I. Întrebări 9-22

9.Descrieţi perioada studenţiei lui Ştefan Gheorghidiu.

127

10.Prezentaţi consecinţele asupra vieţii personajului lui, moştenirea averii unchiului sau.11.Precizaţi cauzele implicării în afaceri cu Vasile Lumânăraru.12.Descrieţi participarea sa la război.13.Prezentaţi influenţa războiului asupra vieţii personale.14.Explicaţi relaţiile de familie ale lui Ştefan Gheorghidiu (cap.II).15.Prezentaţi conflictele declanşate de testamentul lui Tache Gheorghidiu în familia lui Ştefan Gheorghidiu (cap.III).16.Descrieţi viaţa din mediul studenţesc al anilor 1914-1916 în care trăiau Ştefan şi Ela Gheorghidiu (cap. III).17.Explicaţi motivele declanşării neînţelegerilor dintre Ela şi Ştefan (cap.III-IV).18.Prezentaţi punctele de vedere ale parlamentarilor români din toamna anului 1915 în privinţa intrării în război a României (cap.IV). 19.Descrieţi Bucureştiul aşa cum arata în anul 1915 şi prima parte a anului1916 din paginile lui Camil Petrescu (cap.2-5) 20.Prezentaţi imaginea munţilor aşa cum prinde contur în paginile cap.VI.21.Explicaţi semnificaţia titlului cap.V “Între oglinzi paralele”.22.Descrieţi atmosfera societăţii româneşti din zilele lui august 1916 înainte de intrarea României în

128

război, semnificativă pentru anii neutralităţii noastre (cap.VI).

Fişa III

Imaginea războiului în roman.(-cartea I, cap.I; cartea a II-a, cap.VII-XII.)

I. Întrebări 23-31

23.Precizaţi sursa de informaţie a romanului său de război, ce formează cartea a II-a a romanului.24.Precizaţi elementele pe care se sprijină romanul de război al lui Camil Petrescu.25.Exemplificaţi capacitatea de analiză în evocarea eroului său în plină mişcare pe câmpul de lupta.26.Demonstraţi capacitatea omului cult în război de autoanaliză, cu exemple din comportamentul lui Ştefan Gheorghidiu.27.Demonstraţi cu exemple dramaticul din paginile în care descrie luptele de la Bran.28.Descrieţi pasiunea pentru război a lui Ştefan Gheorghidiu.29.Evocaţi portretul lui Corabu.30.Realizaţi portretul lui Oprişan.31.Explicaţi semnificaţia (imaginii) războiului pentru Camil Petrescu aşa cum reiese din cap.13-14

II. Romanul de iubire al lui Ştefan Gheorghidiu.

129

Fişa-sinteză IV

Tema: Caracterizarea personajului Ştefan Gheorghidiu

I.Întrebări 32-44

32.Precizaţi modul în care personajul exprimă experienţa de viaţă personală a autorului.33.Demonstraţi că Ştefan Gheorghidiu este un inadaptat în raportul conflictului cu el însuşi.34.Descrieţi începutul romanului de iubire al lui Ştefan Gheorghidiu (cap.I-II).35.Demonstraţi că şi sub raportul conflictului cu cei din jur Ştefan Gheorghidiu este un inadaptat.36.Argumentaţi cu momentele semnificative din viaţa eroului, conflictul dintre raţiune şi pasiunea pentru Ela.37.Prezentaţi concepţia despre iubire a lui Ştefan Gheorghidiu.38.Explicaţi cauzele declanşării geloziei şi a suferinţelor trăite de personaj.39.Enumeraţi momentele de acuzare a Elei.40.Prezentaţi momentele de disculpare a Elei.41.Explicaţi stările contradictorii ale eroului prezente în monologurile sale interioare.

130

42.Descrieţi starea sufletească a personajului Ştefan Gheorghidiu din finalul romanului.43.Prezentaţi transformarea eroului din finalul romanului, după trăirea experienţei războiului.

Bibliografie

Al. Bojin şi colectivul Îndrumări, 1980, pg.59-61, 90-99Perpessicius - Opere vol.IV, 1971, pg. 287-292

V. Compunere cu teme la alegere

I.Teme 44-45

44.Realizaţi un eseu cu tema: portretul Elei aşa cum se conturează în viziunea lui Ştefan Gheorghidiu45.Descrieţi momentele semnificative din viaţa eroului în care conflictul dintre raţiune şi pasiune duce la contradicţii în aprecierea comportamentului Elei.

II. Referinţe critice

1.Balota N.- Euphorion, 1969, pg.350-3642.Bradateanu V. - Comedia în dramaturgia românească, 1970, pg.332-340

131

3.Călinescu G. -Istoria literaturii române, 1941, pg.658-6664.Călinescu G. -Ulysse,1967, pg. 88, 112-116, 150-1545.Ciobanu N. - Însemne ale modernităţii, 1977, pg.45-566.Cioculescu S.- Varietăţi critice, 1966,pg.337-3497.Cioculescu S.- Aspecte literare contemporane, 1972, pg.706-7088.Ciopraga C.- Portrete şi reflecţii literare, 1967, pg.173-2029.Ciopraga C.- Personalitatea literaturii române, 1973, pg.177-200,20510.Constantinescu P.- Scrieri, vol.V, 1970, pg.248-27411.Lovinescu E.- Scrieri vol.I,1969,pg.453-45812.Lovinescu E.- Scrieri,vol.II,1970,pg.270-27613.Lovinescu E. - Istoria literaturii române contemporane, vol.I, 1973, pg.347, 651-656: vil.VI, 1975, pg.122, 287-288, 345-34614.Manolescu N- Metamorfozele poeziei, 1968, pg.49-5415.Negoiţescu I.- Scriitori moderni, 1966,pg.250-25516.Perpessicius I. - Alte menţiuni de istoriografie literară şi folclor, 1957-1960, pg.143-155,347-35317.Perpessicius I.- Opere,1967, vol.II, pg.101-110, 394-397; 1971,vol.IV, pg.287-292; 1972, vol.V, pg.207-210, 226-22918.Perpessicius I.- Patru clasici,1974, pg.274-299

132

19.Petrescu Aurel- Opera lui Camil Petrescu,1972 20.Sadoveanu Ion Marin Drama şi teatru, 1926, pg.82-8921.Streinu Vl.- Pagini de critică literară,vol.I,1968, pg.209-21622.Vianu T.- Jurnal, 1961, pg.39-4823.Vianu T. -Arta prozatorilor români, vol.II, 1966, pg.268-280

PATUL LUI PROCUST

de Camil Petrescu

133

134

Schiţa-proiect al sistemului de lecţii

I.Prezentarea generală a romanului.II.Secvenţe ale romanului (subiectul).III.Personajele romanului: Doamna T.IV.LadimaV.Fred VasilescuVI.Compunere cu teme la alegere.VII.Seminar recapitulativ.

Fişa - test I

Prezentarea generală

135

I. Întrebări 1-61.Explicaţi semnificaţia titlului.2.Prezentaţi structura compoziţională a romanului.3.Prezentaţi geneza.4.Precizaţi tema romanului.5.Exemplificaţi influenţa lui M. Proust şi Stendhal.6.Explicaţi concepţia despre romanul modern a lui Camil Petrescu.

Fişa de lectură - test II

Subiectul operei literare

Întrebări 7-107.Relataţi conţinutul scrisorilor Doamnei T.8.Prezentaţi conţinutul scrisorii lui Fred.9.Precizaţi problemele prezentate sau explicate de autor.10.Prezentaţi epilogul romanului.

Fişa - sinteză III

Tema: Personajul literar- Doamna T.

Întrebări 11-18

136

I.Autoportretul 11.Descrieţi stările sufleteşti ale Doamnei T. din secvenţele în care Doamna T. se autoanalizează.II.Portretul realizat de celelalte personaje.12.Descrieţi personajul din relatările Lenei Coremati o simplă cunoştinţă ca şi celelalte.13.Cum o vede Ghenovicescu.14.Interesantele observaţii ale lui Monty.15.Simpla apreciere a lui Galgajan.16.Conturaţi portretul Doamnei T. din modul în care o vede persoana iubită-Fred Vasilescu şi cel care o iubeşte.17.Completaţi portretul Doamnei T. cu aprecierile autorului.18.Elaboraţi un mic eseu cu tema: Doamna T. văzută de criticii literari români :1.George Călinescu -Istoria literaturii române, 19412.Eugen Lovinescu - Istoria literaturii române contempoane, ed. 19883.Perpessicius - Opere, vol.IV. Menţiuni critice EPL, 1977, pg.287-2974.Perpessicius. Patru clasici, pg.294-2955.Vladimir Streinu - Pagini de critică literară, ed. 1968, pg.3686.I.Neoiţescu. Scriitori moderni, pg.2547.Nicolae Manolescu. Arca lui Noe, pg.98-103

Fişa - sinteză IV

137

Caracterizarea personajului Ladima

Întrebări 19-23

19.Realizaţi un eseu pornind de la autoanaliza pe care şi-o face Ladima.20.Descrieţi personajul Ladima urmărind aprecierile Emiliei.21.Elaboraţi portretul lui Ladima, cel cunoscut de Fred Vasilescu.22.Descoperţi un alt Ladima văzut de prietenii săi Penciulescu şi Ciobănoiu.23.Elaboraţi un portret - sinteză din aprecierile criticilor literari.

Bibliografie

1.P.Constantinescu - Figuri literare, ed.1989, pg. 134-1382.P.Constantinescu - Scrieri, vol.,ed. pg. 3.Perpessicius - Patru clasici, ed.1974,pg.293-2974.C.Ciopraga - Personalitatea literaturii române, ed. pg.1995.I.Negoiţescu - Scriitori moderni, ed.1966, pg.250-255

138

6.Sorin Alexandrescu - Analize literare şi stilistice, ed.1967, pg.222-2327.N.Manolescu - Arca lui Noe, ed.1981, pg.91-928.G.Călinescu - Istoria literaturii române, 1941, reed.1988, pg.9.E.Lovinescu - Istoria literaturii române contemporane, ed.1988

ENIGMA OTILIEI

de George Călinescu

139

140

141

George Călinescu-romancier:

1933.Cartea nunţii1938.Enigma Otiliei1953.Bietul Ioanide1960.Scrinul negru

A. Cunoaşterea operei literare

Fişa - Test I

Tema: Prezentarea generală a romanului

Întrebări 1-12

1.Prezentaţi geneza romanului.2.Precizaţi anul publicării romanului.3.Explicaţi semnificaţia titlului.4.Enumeraţi temele romanului.5.Descrieţi conflictul romanului.

142

6.Prezentaţi elementele structurii compoziţionale.7.Exemplificaţi elementele balzaciene prezente în roman.8.Demonstraţi prezenţa clasicismului în roman.9.Explicaţi prezenţa unor elemente romantice în roman.10.Prezentaţi elementele moderne întâlnite în roman.11.Exemplificaţi prezenţa unor secvenţe dramatice.12.Explicaţi semnificaţia filozofică a romanului.

Fişa de lectură IITema: Descifrarea momentelor esenţiale ale

romanului.

Întrebări 13-23

13.Descrieţi atmosfera din casa lui Costache Giurgiuveanu în momentul sosirii lui Felix de la Iaşi. R.cap.I14.Precizaţi momentul în care se prefigurează interesul lui Aglae pentru moştenirea lui Costache. R.cap.I15.Prezentaţi momentele în care Felix se familiarizează cu problemele clanului Tulea. R.cap.III

143

16.Explicaţi motivele rezervei lui Felix faţă de Pascalopol. R.cap.IV şiVIII18. Descrieţi evoluţia relaţiilor lui Costache cu Aglae din momentul în care îi comunică hotărarea de a se muta în casa din Ştirbei - Vodă. R.cap.VII-XI19.Prezentaţi momentele fericite ale idilei romantice dintre Felix şi Otilia. R. cap. VI şi VIII20.Motivaţi atitudinea lui Stănică faţă de Costache şi Aglae. R.cap.VII,IX,X,XI.21.Descrieţi momentele bolii şi decesului lui Costache Giurgiuveanu. R.cap.XVIII-XX.22. Prezentaţi strategia aplicată de Aglae pentru a pune stăpânire pe averea lui Costache. R.cap.XIX-XX 23.Explicaţi evoluţia personajelor după decesul lui Costache. R.cap.XX

B. Descifrarea esenţei personajelor prin fişele de sinteză

Fişa-sinteză IIITema: Otilia-personajul enigmatic

Întrebări 24-29

144

24.Alegeţi un moto pentru eseul dedicat caracterizării Otiliei.25.Pornind de la citatul (care poate fi motoul eseului) “Otilia nu făcea nici un gest care să pară îndrăzneţ, nu scotea nici o vorbă nechibzuită” realizaţi într-un mic eseu portretul fizic al Otiliei, aşa cum a văzut-o autorul. R.vol.I,pg.7,12,125(1)26.Prezentaţi câteva comentarii ale autorului despre comportamentul Otiliei.R.vol.I, pg.16,126, vol.II, pg.244 27.Realizaţi autoportretul personajului.R.vol.I pg.16,180; vol.II, pg.120,125,244-24628.Elaboraţi un mic eseu cu tema: ”Otilia văzută de celelalte personaje ale romanului”: Costache:vol.I; Aglae:cap.VII, pg.95; Aurica:cap.VII,pg.94 ; Stănică:vol.I,cap.VII,pg.96,103;volII,pg.163,166 Pascalopol;vol.I,pg.126-127 ; Felix;vol.I,162,207,212;vol.II,pg.136,14329.Selectaţi, într-un eseu, punctele de vedere ale criticilor literari, despre Otilia: G.Călinescu - Istoria literaturii române-compendiu, ed.1965, pg.377 G.Călinescu - Cronicile optimistului, ed.1964, pg.302-305 C.Ciopraga - Personalitatea literaturii române, ed.1973, pg.191-196 P.Constantinescu - Scrieri, ed. 1967, vol.II, pg. 215-217;

145

N.Manolescu - Arca lui Noe,ed.1983,vol.II, pg.91-97

Fişa-sinteză IVTema: Personajul Felix Sima

Întrebări 30-40

30.Realizaţi un eseu pornind de la mottoul “m-am analizat adesea şi pot să-ţi spun ca n-aş putea suferi să fiu al doilea într-o categorie de oameni.” 31.Precizaţi motivul venirii lui Felix în casa lui Costache. R.vol.I,pg.12-1332.Redaţi prima impresie despre personajul Felix după lectură primului portret realizat de autor. R.vol.I,pg.7;vol.II,pg.245-247 33.Prezentaţi idealul lui Felix în privinţa autoformării personalităţii sale. R.vol.I, pg.12; vol.II, pg.245-24734.Precizaţi motivul admiraţiei lui Felix pentru ţinuta lui Pascalopol. R.vol.I,pag.15 35.Explicaţi ce l-a determinat să opteze pentru medicină. R.vol.II,pg.214,245-247 36.Prezentaţi concepţia lui Felix despre iubire şi căsătorie. R.vol.II,pag.247,24837.Explicaţi atitudinea lui Felix faţă de Otilia-marea sa iubire.

146

38.Descrieţi personajul Felix prin viziunea Otiliei. R.vol.II,pag.24539.Prezentaţi personajul Felix prin viziunea criticilor literari: 1.G.Călinescu - Cronicile optimistului, ed.1964, pg.304 2.P.Constantinescu-Scrieri, vol.II, pg.215-217 3.C.Ciopraga-Personalitatea literaturii române, pg.190-194

4.D.Micu - G.Călinescu, 1979, pg.518, 521, 543, 544, 548, 54940.Comparaţi şi discutaţi episoadele în care apare Felix cu episoade din “Educaţie sentimentală ” de Flaubert, referitor la educaţia sentimentală a personajelor.

Fişa-sinteză VTema: Personajul Costache Giurgiuveanu

Întrebări 41-44

41.Demonstraţi psihologia avarului Costache, pornind de la afirmaţia lui Aglae: “nu dă el din mână lucrul lui, să-l tai”R.vol.I,pg.5,6,176;vol.II,pg.33,41,125,138,182,185 42.Realizaţi portretul personajului prin viziunea celorlalte personaje:R. vol.I, pg.102, 103, 104, 121, 122, 153, 163; vol.II, pg.88,166

147

43.Demonstraţi că personajul-pivot al romanului este Costache Giurgiuveanu, el, având prin construcţie o structură inedită. 44.Comparaţi şi discutaţi elementele comune dintre personajele Costache, pere Grandet şi pere Goriot din romanele lui H.de Balzac.

Bibliografie V

1.D.Micu-op.cit.,pg.537-539,.517,5182.H.de Balzac-Eugenie Grandet3.C.Ciopraga-op.cit.,pg.1914.H. de Balzac- Le pere Goriot

Fişa – sinteză VITema: Personajul Aglae Tulea

45.Demonstraţi că Aglae ”este baba absolută, fără cusur în rău, pot să jur.” (citatul poate fi şi motoul compunerii). R.vol.I,pg.8,9,10,17,18,49.50,55,165,18146.Realizaţi portretul lui Aglae Tulea, prin viziunea celorlalte personaje: R.vol.I,pg.22 (Otilia)vol.I,pg.190 (Stănică)vol.II,pg.55,81,86 (Weisman)vol.II,pg.315 (Pascalopol)

148

47.Elaboraţi portretul lui Aglae Tulea realizat din aprecierile romancierului.R.vol.I,pg.8-10,17,18,49,5048.Comparaţi şi discutaţi elementele comune dintre clanul Aglaiei Tulea (2) şi clanul rudelor vărului Pons, romanul lui Balzac (3).

Bibliografie VI

1.D.Micu-op.cit.,pg.525-5262.D.Micu-op.cit.,pg.516-5173.H. de Balzac- Le cousin Pons

Fişa sinteză VII

Tema: Personajul-Stănică Raţiu

49.Elaboraţi portretul lui Stănică Raţiu, pornind de la afirmaţia autorului: “mare lăcomie de a-şi face o situaţie prin familie, de a moşteni, de a căpăta. ” Citatul poate fi motoul compunerii-eseu. 50.Demonstraţi arivismul personajului Stănică având în vedere observaţia autorului: “aşteaptă înfrigurat lovitura care să-i schimbe cursul vieţii.” şi pg. 24-29,257-259 din vol.II

149

51.Descrieţi psihologia lui Stănică Raţiu în contrast cu personajele Pirgu din “Craii de curte veche” (2), Lică Trubadurul din “Concert din muzică de Bach” (3) şi celelalte personaje ale romanului.52.Realizaţi un eseu, pornind de la întrebarea Olimpiei adresată lui Stănică Raţiu: “Ce vrei, în definitiv?” R.cap.VII,IX-XI,XII-XIV, XVI53.Realizaţi portretul lui Stănică Raţiu ţinând seama de părerile celorlalte personaje.R. vol.I,pg.110,111 (Pascalopol);vol.I,pg.217 (Costache);vol.II,pg.52,161 (Felix)

Bibliografie VII

1.D.Micu-op.cit.,pg.526,527-5322.M.Caragiale-Craii de curte veche3.H.P.Bengescu-Concert din muzică de Bach

Fişa-sinteză VIII

Tema: Personajul Leonida Pascalopol

54.Realizaţi portretul personajului prin viziunea autorului.

150

55.Realizaţi portretul personajului, văzut de celelalte pesonaje:R.vol.I, pg.119,121 (Otilia)vol.II, pg.136 (Felix) şi Aurica, Aglae, Costache şi Stănică Raţiu56.Prezentaţi, cu exemple, manierele elegante ale lui Pascalopol.R.vol.I,pg.8,15,16,41-44vol.II,pg.15,46,74-77,102-104 57.Realizaţi autoportretul personajului Pascalopol. R.vol.I,pg.128 58.Comparaţi pe Leonida Pascalopol (2) cu personajele lui Turgheniev (3).59.Demonstraţi capacitatea de om de afaceri a lui Pascalopol, cu rezultate rentabile.

Bibliografie VIII

1.D.Micu-op.cit., pg.539, 540, 549.2.D.Micu-op.cit., pg.5373.Turgheniev-Apele primăverii4.C.Ciopraga-op.cit., pg.192, 193.

IX. Compunere cu teme la alegere

60.Realizaţi imaginea societăţii româneşti bucureştene de la începutul secolului XX.

151

61.Descrieţi Bucureştiul aşa cum apare în paginile romanului “Enigma Otiliei”.62.Formulaţi o temă descoperită de voi-elevii sau studenţii care studiaţi opera literară şi elaboraţi câte Întrebări-problema vi se par necesare, pentru caracterizarea acesteia şi abia după aceea rezolvaţi răspunsurile la Întrebări, care vor forma, în final, conţinutul unui eseu.63.Prezentaţi modul în care este văzută căsătoria de personajele romanului “Enigma Otiliei”.64.Analizaţi sentimentul iubirii în romanul lui G. Călinescu “Enigma Otiliei”, din acest punct de vedere, roman “stendhalian”.

X. Seminar recapitulativ

Tema: Enigma OtilieiA.1.Fişa-test I2.Fişele II-IXB. Metoda desfăşurării seminarului rămâne la alegerea profesorului.

Bibliografie

152

1.Balotă N.- De la Ion la Ioanide,1974,pg.405-4372.Balotă N.-Arte poetice ale secolului XX, 1976, pg.270-2903.Ciopraga C.-Personalitatea literaturii române, 1973, pg.188-1964.Constantinescu P.-Scrieri,vol.II,1967,pg.205-2275.Călinescu G.-Cronicile optimistului,pg.3046.Goia Rodica-Analiza literară din perspectiva noilor teorii ale învăţării,vol.II-Limbă şi literatură, 1976, pg.493-4987.Lovinescu E.-Scrieri,vol.III,1970,pg.220-2298.Micu D.-Periplu,1974,pg.207-2119.Micu D.-G.Călinescu,1979,pg.506-512,523-55010.Negoiţescu Ion-Scriitori moderni,1966,pg.26411.Manolescu N.-Arca lui Noe,vol.II,pg.91-97

153

MOROMEŢII

de Marin Preda

154

155

Marin Preda (1922-1980)

Opera:

1948.Întâlnirea din pământuri-nuvele1955.Moromeţii-roman,vol.I,vol.II,19671956.Ferestre întunecate-nuvela1959.Îndrăzneala-nuvela1962.Risipitorii-roman1963.Friguri-roman1968.Intrusul-roman1971.Imposibila întoarcere-eseuri1972.Marele singuratic-roman1975.Delirul-roman1977.Viaţa ca o pradă-roman1980.Cel mai iubit dintre pământeni-1980-roman

Fişa-Test ITema: Informaţii generale

1.Precizaţi tema centrală a romanului.2.Prezentaţi natura conflictului din primul volum.3.Prezentaţi natura conflictului din volumul II.4.Explicaţi natura titlului.5.Prezentaţi structura compoziţională a romanului.6.Descrieţi geneza romanului.7.Prezentaţi izvoarele de inspiraţie.

156

Fişa de lectură IITema: Subiectul operei literare (familia

Moromeţilor)

Volumul I8.Prezentaţi elementele ce ilustrează modul de viaţa patriarhal.9.Demonstraţi autoritatea paternă în familia Moromeţilor.10.Explicaţi efectul ce-l produce prezenta lui Ilie Moromete în mijlocul celor adunaţi în poiana lui Iocan.11.Exemplificaţi relaţiile lui Ilie Moromete cu copiii săi din cele doua căsătorii.12.Demonstraţi atitudinea centrifugă a fiilor mari ai lui Ilie Moromete.13.Exemplificaţi opoziţia dintre fiii lui Ilie din prima lui căsătorie şi Catrina, a doua soţie.14.Descrieţi relaţiile lui Nicolae cu tatăl său.15.Urmăriţi şi exemplificaţi preocuparea constantă a lui Ilie Moromete de a-şi păstra pământul deşi se zbate să facă faţă greutăţilor.16.Descrieţi obiceiurile şi tradiţiile întâlnite în roman.17.Prezentaţi relaţiile lui Ilie Moromete cu fiii săi mai mari.

Volumul II

157

18.Explicaţi ce se întâmplă cu Ilie Moromete după terminarea războiului.19.Prezentaţi motivele supărărilor trăite de Catrina ce-o determină să-l părăsească pe Ilie Moromete.20.Descrieţi sfârşitul lui Ilie Moromete.

Fişa - sinteză IIITema: Personajul Ilie Moromete.

Volumul I21.Ţăranul, ca personaj, a fost zugrăvit în numeroase ipostaze, atât în literatura universală cât şi în cea româna. Enumeraţi câţiva scriitori şi precizaţi titlurile romanelor dedicate ţăranului secolului XIX şi secolului XX.22.Prezentaţi câteva ipostaze în care apar ţăranii în romanele amintite mai sus.23.Specificaţi diferenţele de optică asupra personajelor din lumea rurală în romanele menţionate.24.Prezentaţi câteva teorii susţinute de M. Ralea, Camil Petrescu şi G. Călinescu, în privinţa personajului-ţăran şi a vieţii din lumea rurală, ca teme posibile sau imposibile ale romanului românesc.25.Numiţi pe cel mai reprezentativ personaj din lumea satului românesc, prezent în romanul “Moromeţii” de Marin Preda.

158

26.Precizaţi trăsătură dominantă a lui Ilie Moromete în raport cu personajele celorlalţi scriitori ce-au tratat tema ţăranului şi-a satului.27.Demonstraţi capacitatea de analiză a destinelor celor din familia sa şi a prietenilor săi, a lui Ilie Moromete.28.Descrieţi momentele de satisfacţie şi bucurie din timpul şi de după călătoriile pe care le face la munte pentru comerţul cu cereale.29.Prezentaţi atmosfera serilor petrecute cu prietenul său Cocoşilă.30.Selectaţi câteva momente din viaţa familiei lui Ilie Moromete ce pun în lumina afecţiunea profundă faţă de toţi copiii săi.31.Precizaţi motivul ce-l determină pe Ilie să ţină seama de părerile copiilor săi.32.Prezentaţi câteva secvenţe ce au în prim plan umorul lui Ilie Moromete.33.Demonstraţi abilitatea lui Ilie Moromete de a-şi ascunde gândurile în momente de dificultate.34.Prezentaţi momentul declanşării dramei lui Ilie Moromete.35.Precizaţi motivul ce-i dă linişte şi siguranţă eroului.36.Prezentaţi momentele amplificării dramei lui Ilie Moromete.37.Precizaţi problemele dificile ale familiei la care meditează pe vechea piatră de hotar.

159

38.Explicaţi semnificaţia Întrebării-problema ce şi-o pune Ilie Moromete, aşezat pe piatra de hotar.39.Prezentaţi problemele la care nu găseşte răspuns.40.Precizaţi la ce concluzie ajunge Ilie Moromete, după câteva ceasuri de frământări interioare.41.Comparaţi pe Ion al Glanetaşului cu Ilie Moromete şi precizaţi deosebirea importantă dintre ei.42.Prezentaţi modalitatea aleasă de Ilie pentru a supravieţui loviturilor primite din partea feciorilor săi din prima căsătorie.43.Explicaţi semnificaţia expresiei din finalul volumului I al romanului “Timpul nu mai avea răbdare”, opusa celei din primele rânduri ale volumului: “se pare că timpul avea cu oamenii nesfârşita răbdare.”

Fişa-sinteză IVTema: Ilie Moromete – în vol.II

44.Precizaţi ce se întâmplase cu Ilie Moromete după război, mai ales că cei din jur se întrebau: ”Ce putea să însemne asta?” 45.Prezentaţi motivele ce-l determină pe Ilie să-l oprească acasă pe Nicolae în 1941?46.Explicaţi situaţiile ce-o supără pe Catrina şi-o determină să-l părăsească pe Ilie.47.Explicaţi încercarea lui Ilie de a şi-l reapropia pe Nicolae, observând înstrăinarea acestuia.

160

48.Puneţi în contrast imaginea ţăranului în viziunea lui Ilie Moromete cu aceea a lui Nicolae.49.Prezentaţi motivele nemulţumirii sale împotriva oamenilor aleşi să conducă satul.50.Selectaţi câteva glume politice ale lui Ilie Moromete.51.Explicaţi semnificaţia democraţiei în viziunea lui Ilie Moromete.52.Redaţi concepţia lui Ilie despre comerţul liber.53.Discutaţi părerea lui Ilie faţă de rostul GAC-ului.54.Comparaţi părerile lui Ilie cu ale lui Nicolae despre cote şi centrele de colectare ale produselor.55.Descrieţi îngrijorarea eroului cu privire la acapararea satului de către P.C.R. 56.Descrieţi sfârşitul lui Ilie Moromete.

Fişa-sinteză VTema: Obiceiuri şi tradiţii prezentate de autor în

romane.

57.Hora, căluşul58.Portul59.Credinţe

Referinţe critice

161

1.Alexandrescu S.-Tehnica episodului la trei romancieri contemporani, 1966, în Rev. Limbă şi literatură, pg.31-552.Ciopraga Const.-Personalitatea literaturii române, 1973, pg.62-843.Ciobanu N.- Critica în primă instanţă, 1974, pg.130-1344.Ciobanu N.- Ciobanu N.Insemne ale modernităţii, 1977, pg.114-1275.Cristea V. - Domeniul criticii, 1976,pg.164-1956.Cristea V. - Alianţe literare,1977,pg.393-4897.Cublesan C-Miniaturi critice,1969,pg.208-2138.Dimisianu G. - Prozatori de azi,1970,pg.21-469.Dimisianu G. - Valori actuale, 1974, pg.22-3510.Ionescu G. - Romanul lecturii,1976,pg.128-14011.Iorgulescu M. - Al doilea rond,1976,pg.206-21412.Micu D. - Romanul românesc contemporan, 1959, pg.108-13713.Mincu M. - Critice II,1971,pg.221-23314.Raicu Lucian - Critica -forma de viaţa, 1976, pg.74-11415.Şimion E. - Scriitori români de azi, 1974, pg.266-30516.Ştefanescu A. - Preludiu, 1977, pg.133-149

Fişa-test VITema: Familia în literatură universală şi română

162

1.Prezentaţi caracteristici comune ale romanelor ce tratează tema familia.2.Numiţi romanele lui Marin Preda ce zugrăvesc familia.3.Numiţi câţiva autori şi titlurile romanelor din literatura universală cu aceeaşi tema. 4.Numiţi câţiva autori şi titlurile romanelor din literatura română, ce prezintă familia.5.Prezentaţi tema romanului “Casa Budenbrook “ de Thomas Mann. 6.Prezentaţi imaginea familiei în viziunea lui Thomas Mann.7.Exemplificaţi psihologia familiei burgheze dominată de instinctul de proprietate din romanul “Casa Buddenbrook”.8.Numiţi câteva din romanele lui John Galsworthy care tratează tema familiei.9.Prezentaţi familia Forsyte, personajul central al ciclurilor de romane dedicate istoriei ei, întinsă de-alungul a 40 de ani.10.Numiţi personajul care reuşeşte s-o caracterizeze la modul cel mai obiectiv şi redaţi citatul.11.Numiţi romanul lui R. Martin du Gard, ce zugrăveşte familia.12.Precizaţi trăsăturile caracteristice ale romanului fluviu realizat de Martin du Gard.13.Prezentaţi personajul reprezentativ în romanul lui M. du Gard.

163

14.Prezentaţi câteva din cauzele înfrângerii din final a unor personaje.15.Numiţi romanul familiei scris de Hortensia Papadat Bengescu.16.Numiţi câteva personaje din ciclul Hallipa, întâlnite în toate romanele H.P. Bengescu.17.Prezentaţi personajul cel mai reprezentativ al familiei Hallipa.18.Numiţi romanul lui Marin Preda ce are în prim plan mai multe familii de ţărani.19.Precizaţi numele personajului reprezentativ pentru satul românesc din romanul lui Marin Preda “Moromeţii”.20.Selectaţi câteva momente din viaţa familiei lui Ilie Moromete ce dovedesc afecţiunea tatălui pentru copiii săi.

Bibliografie

1.Thomas Mann - Casa Buddenbrook2.John Galsworthy - Forsyte Saga3.R.Martin du Gard - Les Thibault4.Hortensia Papadat Bengescu – Rădăcini,Concert din muzică de Bach, Drumul ascuns5.Marin Preda - Moromeţii6.Istoria literaturii franceze, de G. Picon7.Istoria literaturii engleze, de H. Cazamian

164

8.Istoria literaturii germane, de Fritz Martini ed. 19729.C. Ciopraga - Personalitatea literaturii române, 197310.D.Micu -Romanul românesc contemporan, 1959 11.Eugen Simion - Scriitori români de azi, 1974

VII. Seminar recapitulativTema: Moromeţii

Comentariu literar

I.Fişele:I,II,III,IV,V şi VI.II.Metodă de organizare la dorinţa profesorului

165

POVESTIRI

de Mihail Sadoveanu

166

Mihail Sadoveanu1880-1961Volume de povestiri publicate:1904 – Crâşma lui Moş Precu1904 – Dureri înăbuşite1904 – Povestiri1905 – Povestiri din război1906 – Amintirile căprarului Gheorghiţă1906 – Povestiri de sărbători1907 – La noi la Viişoara1907 – Vremuri de bejenie

167

1908 – O istorie de demult1910 – Povestiri de sară1912 – Un instigator1914 – Privelişti dobrogene1916 – Foi de toamnă1916 – Printre gene1916 – Umiliţii mei prieteni1920 – Frunze-n furtună1920 – Priveghiuri1920 – Umbre1922 – Drumuri basarabene1922 – Neagra Şarului1923 – Ţi-aduci aminte…1926 – Ţara de dincolo de negură1928 – Hanu Ancuţei1935 – Soarele în balta1940 – Vechime1943 – Poveştile de la Bradu Strâmb

HANU ANCUŢEI

Fişa Test I

Tema: Prezentare generală

Întrebări

168

I. Prezentare generală

1.Precizaţi temele volumului ”Hanu Ancuţei”.2.Prezentaţi structură compoziţională a volumului.3. Precizaţi modalitatea prezentării povestirilor şi a povestitorilor.4. Explicaţi modul în care autorul leagă povestirile între ele.5. Prezentaţi operele din literatura universală în care este prezent procedeul “povestirii în ramă” sau “a povestirii în povestiri”.6.Prezentaţi pe scurt structura volumului “O mie şi una de nopţi”.7.Prezentaţi pe scurt structura “Decameronului” de Boccaccio.8.Prezentaţi pe scurt “Povestiri din Canterbury” de Chaucer.

Fişa IITema hanului în volumul “Hanu Ancuţei”

9.Explicaţi semnificaţia temei hanului în literatură.10.Explicaţi semnificaţia temei hanului la Sadoveanu.11.Descrieţi Hanul Ancuţei recitind fragmentul din volum.12.Prezentaţi câteva exemple ce demonstrează alternanţa de planuri prezent-trecut în volumul “Hanu Ancuţei”.

169

13.Precizaţi timpul în care sunt plasate acţiunile povestirilor din volumul “Hanu Ancuţei”.14.Demonstraţi notă de vechime şi de arhaic a lumii prezentate în volumul “Hanu Ancuţei”.15.Demonstraţi împletirea realului cu fantasticul, cele două elemente prezente în volum.

Fişa III. Personajele povestirilor

16.Descoperiţi şi prezentaţi valorile fundamentale în numele cărora sunt judecaţi oamenii în povestirile volumului “Hanu Ancuţei” cei ce poposesc la han.17.Identificaţi formulele de politeţe preferate de personajele povestirilor.18.Prezentaţi trăsăturile personajelor caracterizate de celelalte personaje.19.Prezentaţi câteva portrete ale personajelor din volum.20.Descrieţi personalitatea câtorva personaje.21.Explicaţi stările sufleteşti ale personajelor concretizate prin intonaţia vorbitorilor.22.Exemplificaţi trăsături ale personajelor trădate de gesturile acestora.

I. Bibliografie

1.Hanu Ancuţei de Mihail Sadoveanu2.O mie şi una de nopţi

170

3.Decameronul de G. Boccaccio4.Povestirile din Canterbury de Chaucer5.Heptameronul de Margareta de Navara

II. Referinţe la Hanu Ancuţei

1.Bogdan Duică, G- Studii şi articole,19042.Cazacu B.- Despre arta descriptivă a lui Mihail Sadoveanu, 19573.Călinescu G.-Istoria literaturii române,19414.Chendi Il.-Schiţe de critica literară,1924,pg.33-37, 53-555.Constantinescu P.- Scrieri,vol.IV, pg.503-5486.Dragomirescu M.- Semănătorism, poporanism, criticism, 19347.Dumitrescu M. - Hanu Ancuţei-în Limbă şi literatură română, vol.I,1974, pg.65-708.Lovinescu E.- Istoria literaturii române contemporane, vol.II, ed.1973, pg.20-39, vol.VI, pg.183-1869.Perpessicius- Menţiuni critice, vol.IV, ed.1971, pg.116-12010.Sadoveanu Izabela- Impresii literare, 1908, pg.49-13811.Vianu T.-Arta prozatorilor români-1941,pg.219-24012.Sorin Alexandrescu, I.Rotaru-Analize literare şi stilistice, ed.1967,pg.232-239

171

13.Al.Săndulescu Pagini de istorie literară, 1966, pg.123-124.

172

173

BALTAGUL

de Mihail Sadoveanu

174

Schiţă - proiect al sistemului de lecţii

Ora IPrezentarea romanului: Expunere profesor.Ora a II-a Subiectul romanului după fişa de lucru:1.Expunere profesor2.Activitate independentă3.Expunere elevi

Ora a III-aCaracterizarea personajelor după fişa - Sinteză:

175

1.Scurtă expunere profesor2.Activitate independentă3.Expunere elevi

Ora a IV-aElemente ale spiritualităţii româneşti1.Scurtă expunere a profesorului2.Activitate independentă3.Expunere elevi

Ora a V-aSeminar recapitulativ.Se reconstituie înteg comentariul literar.Dialog profesor-eleviInstrumentele de lucru:1.Opera literară2.Fişele de lucru3.Cărţile prevăzute în bibliografia temei.

Ora I

Fişa-test IPrezentarea generală a operei

1. Tema2. Data publicării3. Geneza4. Titlul5. Izvorul de inspiraţie6. Conflictul

176

7. Structura compoziţională

Bibliografie

I. Baltagul -M. Sadoveanu (orice ediţie)II. Referinţe la Baltagul1.George Gană - Prefaţă şi note Baltagul, ed. 1972 Albatros2.I.D. Bălan - prefaţă Baltagul, ed. 19713.M. Sadoveanu - Anii de ucenicie, pg. 74-764.Al. Paleologu - Treptele lumii sau calea către sine a lui M. Sadoveanu, pag. 1055.Perpessicius-Opere-vol.VI,pag. 3096.C. Ciopraga - M. Sadoveanu. Fascinaţia tiparelor originare7.G. Călinescu- Istoria literaturii române,pg.615-631.

Ora a II-a

Fişa de lucru II

pentru subiectul operei literare

1.Descrieţi satul Măgura2.Precizaţi motivele îngrijorării Vitoriei3.La cine cere sfat Vitoria?4.La ce hotărâre ajunge Vitoria?

177

5.Precizaţi concluzia la care ajunge Vitoria în urma convorbirii cu prefectul şi cu preotul6.Care sunt veştile descoperite la hanuri despre Nechifor Lipan.7.Precizaţi ce sfaturi primeşte de la negustorul David.8.Notaţi spusele lui Moş Pricop despre Nechifor Lipan.9.Prezentaţi descoperirile făcute între Borca si Vatra Dornei.10.Comparaţi atitudinea celor doi hangii de la Vatra Dornei şi Broşteni.11.Enumeraţi descoperirile Vitoriei la Sabasa şi Suha.12.Prezentaţi finalul romanului şi integrarea celor două lumi: viaţa şi moartea.13.Desenaţi harta călătoriei Vitoriei de la Tarcău la Suha.

Ora a III-a

Ora a III-a este dedicată caracterizării personajelor: Vitoria Lipan şi Nechifor Lipan.Profesorul va face o scurtă prezentare după care va da elevilor a doua fişă de lucru, fişa - sinteză a trăsăturilor personajului - Vitoria.Elevii vor lucra individual sau pe grupe.Răspunsurile se vor nota pe foi separate.

178

În final, se vor verifica răspunsurile prin chestionarea frontală a clasei, sau a grupurilor.La sfârşitul orei, lucrările se strâng pentru corectare şi notare.

Fişa - sinteză IIIpentru caracterizarea personajelor

Vitoria şi Nechifor Lipan

14.Prezentaţi portretul R - cap I15.Ilustraţi neliniştea şi cauzele acesteia R-cap I16.Demonstraţi iubirea şi pasiunea nestinsă pentru Nechifor R - I, V17.Precizaţi momentul în care inţelege adevărul

R - V, VIII18.Exemplificaţi trăsăturile morale:1.Fire - aprigă R I2.Dârzenie R I19.3.Înţelegerea legilor păstorşti R III20.4.Cunoaşterea credinţelor şi a practicilor magiceR I21.5.Hotărârea şi voinţa R IV, V, VI, VII22.Demonstraţi capacitatea de a cerceta şi a afla urmele lui Nechifor cu curaj şi îndrăzneală

R VIII, IX, X, XI23.Ilustraţi:1.perseverenţa în căutarea soţului R VI2.isteţimea R III, X

179

24.3.Înţelegerea semnelor naturii R VII, X25.5.Sentimentul datoriei R VIII, XI26.Prezentaţi momentele în care are puterea de a-şi ascunde gândurile R VIII27.Ilustraţi: Capacitatea de a simula liniştea sufletească şi dezinteresul28.Tensiunea interioară şi puterea de stăpânire a dureriiExemplificaţi:29.4.Luciditatea şi înţelepciunea R XI30.Precizaţi situaţiile în care recurge la aluzie şi insinuare R XII, XIV31 Descrieţi secvenţele în care apare tăria morală şi stăpânirea de sine a Vitoriei R XIV, XV32.Calificaţi actul săvârşit de Vitoria în final R XVINechifor Lipan33.Precizaţi ce fel de personaj este Nechifor Lipan - oierul bogat34.Descrieţi portul bărbătesc al unui oier de vază, precum este în roman Nechifor Lipan.35.Reconstituiţi portretul moral al lui Nechifor Lipan din felul cum l-au văzut şi l-au păstat în memorie cei ce l-au cunoscut în acel ultim drum: negustorii David, Dornea, Macovei, Moş Pricop, slujbaşul din Vatra Dornei etc.

Ora a IV-a

180

Tema: Elemente ale spiritualtăţii în Baltagul.

Elevii trebuie instruiţi special în vederea rezolvării acestui aspect al operei lui Sadoveanu.Profesorul printr-o scurtă expunere, va prezenta punctul de vedere asupra acestei teme, prezentă în roman, a marilor oameni de cultură români care au fost preocupaţi de spiritualitatea românească.Astfel se face o trecere în revistă a spuselor lui: Vasile Pârvan, Lucian Blaga, N. Iorga, Rădulescu Motru, Mircea Vulcănescu, Nae Ionescu şi Mircea Eliade.Se va da apoi fişa de lucru pentru rezolvarea de către elevi a problemelor.Răspunsurile se vor da tot pe foi, sau pe fişe după care se vor prezenta în faţa clasei.Întrebările - problemă din fişa de lucru, pot fi folosite atât la seminar cât şi la ora de compunere.

Fişa de lucru - sinteză IVSpiritualitatea românească în Baltagul

36.Prezentaţi obiceiurile şi tradiţiile legate de viaţa păstorească. R III, IV37.Descrieţi obiceiurile, horele. R V38.Ilustraţi cu exemple comportamentul influenţat de credinţele şi superstiţiile vechi.

R II, III, V, XII

181

39.Precizaţi legendele, proverbele şi şezătorile.R VIII, IX, V

40.Precizaţi elementele portului românesc din paginile romanului. R I, II, III, V, IX41.Descrieţi obiceiurile străvechi legate de marile evenimente ale omului ca nunta, botezul şi înmormântarea. R X, XIV42.Demonstraţi legăturile străvechi ale omului cu natura şi capacitatea personajelor de a interpreta semnele naturii . R V, VII, VIII, X43.Prezentaţi miturile întâlnite în roman:1.mitul căutării R VIII, X , XV2.mitul păstoritului R III3.mitul marii călătorii R XIV, XV44.Reproduceţi punctele de vedere ale marilor oameni de cultură români despre spiritualitatea românească : Mircea Eliade, Vasile Pârvan, Nicolae Iorga, Mircea Vulcănescu, Constanrin Noica, Emil Cioran, Rădulescu Motru, Lucian Blaga.

Compunere cu teme la alegere

1.Prezentaţi traseul pe care-l parcurge Vitoria Lipan, însoţită de Gheorghiţă, descriind localităţile, elementele de relief, atmosfera şi elementele naturii.Realizaţi şi harta.(subiect de geografie literară)

182

2.Imaginaţi-vă în ipostaza unui judecător care va instrumenta cazul asasinării lui Nechifor Lipan (cu pârâţi şi avocaţi, procuror şi martor).Realizaţi scenariul şedinţei.

3.Imaginaţi-vă în rolul unui reporter care participă la parastasul lui Nechifor Lipan şi ia interviu Vitoriei, lui Gheorghiţă şi subprefectului Anastase Balnez şi se întoarce apoi pe firul călătoriei lui Nechifor de la Tarcău până la Crucea Talienilor.(subiect dat la examenul de admitere la Facultatea de jurnalism şi şt. comunicării - Universitatea Bucureşti - 1997).

Bibliografie

1. S. Alexandrescu, I. Rotaru-Analize literare şi stilistice, Bucureşti, E.D.P 1967, pg. 240-245

2. I.D. Bălan- Postfaţă-Baltagul, Buc., E.M.-19713. G. Călinescu - Istoria literaturii române-1941,

1988, E.M, Bucureşti 4. G. Călinescu - Istoria literaturii române- E.P.L

1968, pg. 30-405. C. Ciopraga - M. Sadoveanu - E.T. 1966,

Bucureşti6. O. Denşusianu-Viaţa păstorească, 1923,

Bucureşti7. G. Gana - Prefaţă şi note, Baltagul, E.A.

Bucureşti,1972

183

8. Georgescu P. Încercări critice – vol. II, ESPLA, Bucureşti, 1955

9. Georgescu P - Polivalenţa necesară, E.P.L. Bucureşti, 1967

10.Lovinescu E. - Scrieri vol. I, E.P.L. Bucureşti,1969, pg. 3-32

11.Lovinescu E. - Scrieri vol. III, Istoria literaturii române contemporane, E.M., Bucureşti,1975, pg.183-186

12.Olteanu A. G. – Mitul marii călătorii în romanul Baltagul de M. Sadoveanu-Limbă şi literatură, nr. 1978

13.Paleologu Al. – Treptele lumii sau calea către sine a lui M. Sadoveanu, E.C.R., 1978, pg. 175-181

14.Perpessicius- Opere,vol.IV, E.P.L. Buc., 197115.Perpessicius- Menţiuni -ESPLA, Buc., 195716.Perpessicius-Alte menţiuni, E.P.L. Bucureşti,

1964, pg.208-20917.Perpessicius-Patru clasici, Ed. Eminescu,

Bucureşti, 1974, pg. 180-18218.M. Sadoveanu - Baltagul-vol.X, Bucureşti,

ESPLA, 1957,(Pentru analiza de faţă s-a folosit ed. 1961, EPL, Bucureşti)

19.M. Sadoveanu-Anii de ucenicie, Bucureşti, ESPLA, 1958, pg.74.76,473-474

20.P. Sadoveanu - Note la Opere-vol.X, ESPLA, 1959

184

21.Sârgeorzan Z.-M. Sadoveanu, Teme fundamentale, E.M.- Bucureşti,1976, pg.48-65

22.Spiridon M.- Creaţie şi model la Sadoveanu: Baltagul şi Mioriţa - Limbă şi literatură, nr1, 1982, pg.70-78

23.Vianu T. - Arta prozatorilor români, Bucureşti, E.P.L. 1966, vol.III, pg.35-62

185

SADOVEANU-CÂNTĂREŢ AL NATURII ROMÂNEŞTI

186

Fişe de lucru – Test – Întrebări

187

Fişa de lucru – testI. Atracţia scriitorului spre natura

patriei

Precizaţi momentul mărturisirii legăturii sale cu natura pământului românesc.

Demonstraţi interesul său pentru natura patriei.Prezentaţi opinia lui Tudor Vianu, în privinţa

acestei mari teme a operei sadoveniene, expusă cu ocazia omagierii scriitorului la împlinirea a 75 de ani.

Bibliografie

1. M. Sadoveanu – Discurs de intrare în Academia Română - 19232.Mihail Eminescu – „Epigonii”3. Ion Agârbiceanu – „Patriarhul prozei româneşti” în Viaţa Românească, nr.11/19604.M. Sadoveanu – „Povestiri” – 1904, în vol.I5.M. Sadoveanu – „Păcat boieresc” – vol.II6.M. Sadoveanu – „Bulboana lui Vălinaş” – vol.III7.G. Călinescu– M. Sadoveanu – în Contemporanul nr.46 – 11.11–19608. M. Beniuc – Primăvara lui Sadoveanu în „Omagiu lui Sadoveanu” la 75 de ani – 1955 – ESPLA – Bucureşti9.I. Agârbiceanu – op.cit.

188

10. Al. Philippide – Note despre stilul lui M. Sadoveanu în „Omagiu…..”, pg.1911. M. Ralea – Note asupra specificului operei lui M. Sadoveanu în „Omagiu lui M. Sadoveanu la 75 de ani” - 195512. G. Ibrăileanu – „La noi la viişoara”, recenzie, Viaţa Românească, nr.10 – 192613. M. Sadoveanu – „Anii de ucenicie” în vol.XVI – pg.402 – ESPLA –195914. T. Vianu – Mihail Sadoveanu la 75 de ani în Viaţa românească nr.11 – 1960, Bucureşti15. Mihail Sadoveanu – op.cit., pg. 40416. Tudor Vianu – op.cit.17. M. Sadoveanu - Ţara de dincolo de negură – vol.VIII ESPLA – 1957, Bucureşti18. M. Sadoveanu - Valea frumoasei – vol.XIV – ESPLA – 1958, Bucureşti

Fişa de lucru – testII. Omul şi natura în opera

sadoveniană

Prezentaţi influenţa folclorului asupra operei sadoveniene referitor la acest aspect.

Demonstraţi cu exemple prezenţa legăturii dintre om şi natură în Bulboana lui Vălinaş.

Cocostârcul albastru, Zâna lacului.Pe Deleleu.

189

Ostrovul lupilor, Împărăţia apelor.Bibliografie

19. Al. Philippide – Note despre stilul lui M. Sadoveanu în Omagiu lui M. Sadoveanu – 1960

20. A.E. Bakonsky – Elogiul epopeii noastre naţionale, în Omagiu lui M. Sadoveanu – 1960.

21. M. Sadoveanu – vol. XVI –ESPLA, 195922. M. Sadoveanu – Cocostărcul albastru –

vol.VII – ESPLA, 195623. M. Sadoveanu – Zâna lacului - vol. I –

ESPLA, 1954, Bucureşti24. M. Sadoveanu – Pe Deleleu – vol.VII –

ESPLA, 1956, Bucureşti25. M. Sadoveanu – Împărăţia apelor – vol. IX

– ESPLA, Bucureşti, 195726. M. Sadoveanu – Ostrovul lupilor –

Bucureşti, E.C.R.

Fişa de lucru – test

III. Corespondenţa dintre natură şi stările sufleteşti ale personajelor.

Expuneţi opiniile unor critici literari privitoare la acest aspect prezent în opera lui M. Sadoveanu.

190

Demonstraţi corespondenţa dintre natură şi stările sufleteşti prin prezentarea unor secvenţe din operele literare sadoveniene:

Răzbunarea lui NourCei trei, Moarta Păcat boierescŞoimii, Duduia MargaretaCântecul amintiriiBordeeniiNeagra ŞaruluiBalaurulDumbrava minunatăPe Deleleu, Împărăţia apelor

Bibliografie

27. Acad. Tudor Vianu – Mihail Sadoveanu la 75 de ani în Omagiu lui M. Sadoveanu – 1956, ESPLA28. Dumitru Micu – Sensul etic al operei lui Sadoveanu în Omagiu lui M. Sadoveanu – 1956 ESPLA Bucureşti29. T. Vianu-op.cit.30. Savin Bratu – Însemnări despre începuturile literare ale lui M. Sadoveanu în Omagiu lui M. Sadoveanu – 195631. M. Sadoveanu – Răzbunarea lui Nour – vol.I – ESPLA, 195432. M. Sadoveanu – Moarta – vol.I – ESPLA 1954

191

33. M. Sadoveanu – Cei trei – vol.I – pg.166 – ESPLA,195434. M. Sadoveanu – Păcat boieresc – vol.II – pg.551 – ESPLA, 195535. M. Sadoveanu – Şoimii – vol.II – pg.191 – ESPLA, 195536. M. Sadoveanu – Şoimii – vol.II – pg.29437. M. Sadoveanu – Duduia Margareta – vol.II – pg.29438. M. Sadoveanu – Cântecul amintirii – vol.IV – ESPLA, 195539. M. Sadoveanu – Bordeienii – vol.V – pg.361 – ESPLA, 195640. Acad. Tudor Vianu – M. Sadoveanu la 75 de ani în Omagiu lui M. Sadoveanu – ESPLA, 1956 41. M. Sadoveanu – Cântecul de dragoste – vol.I – ESPLA, 195442. Savin Bratu – Mihail Sadoveanu – 1963 EPL43. M. Sadoveanu – Neagra Şarului – vol.VII – ESPLA, 195644. M. Sadoveanu – Balaurul – vol.VIII – pg.493 – ESPLA, 195345. Ion Ianoşi – Cartea poporului român în Romanul monumental şi secolul XX – pg.450 – Bucureşti EPL, 196346. M. Sadoveanu – Dumbrava minunată – vol.VII – pg.506 – ESPLA, 195647. M. Sadoveanu – Dumbrava minunată – vol.VIII – pg.510 – ESPLA, 1953

192

48. M. Sadoveanu – Pe Deleleu – vol.VII – pg.411 - ESPLA, 195649. M. Sadoveanu – Împărăţia apelor – Ed. Cartea Românească, 194450. M. Sadoveanu – Nada florilor – ET, 1950

Fişa de lucru – test

IV. Natura–aliat al poporului în vremuri grele.

Prezentaţi situaţiile în care comunităţi întregi au fost nevoite să se retragă în mijlocul codrilor din calea primejdiilor.

Extrageţi secvenţe din romanul „Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi Vodă” în care locuitorii satului Năstureni sunt întâlniţi de Alecu Russet şi oaspetele său, abatele de Marenne, „în poieni şi locuri ferite”.

Prezentaţi strategia lui Ştefan cel Mare, aplicată în preajma luptelor cu tătarii şi cu turcii, descrisă de M. Sadoveanu în „Fraţii Jderi”.

Demonstraţi cu exemple împotrivirea naturii la venirea inginerului Bernard cu intenţia de a stăpâni acele locuri, descrisă de Sadoveanu în „Nopţile de Sânziene”.

Precizaţi rolul naturii în drumul Vitoriei Lipan, aşa cum l-a surprins M. Sadoveanu, parcurs cu

193

greu, pentru a descoperi ucigaşul lui Nechifor Lipan.

Redaţi descrierea fugii din calea iscoadelor lui Petru Şchiopu a lui Nicoară Potcoavă şi-a soţilor săi.

Bibliografie

51. M Sadoveanu – Zodia cancerului – vol.X – pg.28 – ESPLA, 195752. M. Sadoveanu – Cozma Răcoare –vol.I - ESPLA, 195453. M. Sadoveanu – Fraţii Jderi – vol.XIII – ESPLA, 195854. M. Sadoveanu – Nopţile de Sânziene – vol.XII – ESPLA, 195855. M. Sadoveanu – Nopţile de Sânziene – vol.XII – ESPLA, 195856. M. Sadoveanu – Baltagul – vol.X – pg.544 – ESPLA, 195757. M. Sadoveanu – Baltagul – vol.X – pg.623 – ESPLA, 1957 58. M. Sadoveanu – Baltagul – vol.X – pg.530 – ESPLA, 195759. Constantin Ciopraga – Elemente folclorice în creaţia lui Mihail Sadoveanu în Omagiu lui Mihail Sadoveanu – ESPLA, 1956

194

Fişa de lucru – test

V. Elementele naturii-personaje ale operei literare

Precizaţi modalităţile alese pentru a zugrăvi în paginile cărţilor sale acest aspect.

Prezentaţi câteva imagini ale momentelor zilei şi-ale nopţii, surprinse în opera sadoveniană.

Ilustraţi rotaţia anotimpurilor, prezentă în creaţiile lui Sadoveanu.

Prezentaţi diferitele ipostaze ale elementelor naturii, ca furtuna, vântul şi stihiile.

Bibliografie

61. Dumitru Micu – Urmând pilda unui maestru în Omagiu lui Mihail Sadoveanu – ESPLA, 195662. M. Sadoveanu – 24 iunie – vol.XV – pg.123 – ESPLA, 195963. M. Sadoveanu – Şoimii – vol.I – pg.179 – ESPLA, 195464. M. Sadoveanu – Mergând spre Hîrlău – vol.III – pg.501 – ESPLA, 195565. M. Sadoveanu – Mânăstirea Râşca – vol.IV – pg.113 – ESPLA, 195566. M. Sadoveanu – Păcat boieresc – vol.II – pg.561 – ESPLA, 1955

195

67. M. Sadoveanu – Neamul Şoimăreştilor – vol.V – pg.487 – ESPLA, 195668. M. Sadoveanu – Cântecul de dragoste – vol.I – pg.40 – ESPLA,195469. M. Sadoveanu – Oameni şi locuri – vol.IV – pg.263 – ESPLA, 195570. M. Sadoveanu – Cântecul de dragoste – vol.I – pg.41 – ESPLA, 195471. M. Sadoveanu – Drum la Moş Anania – vol.V – pg.464 – ESPLA, 195672. M. Sadoveanu – Ţi-aduci aminte – vol.VII – pg.529 – ESPLA, 195673. M. Sadoveanu – Ţara de dincolo de negură – vol.VIII – pg.361 – ESPLA, 195374. M. Sadoveanu – Oameni şi locuri – vol.IV – pg.239 – ESPLA, 195575. M. Sadoveanu – Poveştile de la Bradu Strâmb– vol.XVI – pg.358 – ESPLA, 195776. M. Sadoveanu – Pe Deleleu – vol.VII – pg.411 – ESPLA, 195677. M. Sadoveanu – Baltagul – vol.X – pg.544, 546, 566 78. M. Sadoveanu – Poveştile de la Bradu Strâmb – vol. XVI – pg.31479. M. Sadoveanu - vol.III – pg.281, ESPLA, 195580. M. Sadoveanu - vol.X – pg.539, ESPLA, 195781. M. Sadoveanu - vol.X – pg.438, ESPLA, 195782. M. Sadoveanu - vol.III – pg.500, ESPLA, 195583. M. Sadoveanu - vol.IX – pg.358, ESPLA

196

84. M. Sadoveanu - vol.XVII – pg.425, ESPLA, 195785. M. Sadoveanu - vol.XVII – pg.426, ESPLA, 195786. M. Sadoveanu - vol.VII – pg.370, ESPLA, 195687. M. Sadoveanu - vol.VII – pg.345, ESPLA, 195688. M. Sadoveanu - vol.III – pg.281, ESPLA, 1955

Fişa de lucru – test

VI. Poezia cinegeticii

Explicaţi viziunea lui Sadoveanu asupra naturii cinegetice româneşti.

Numiţi câteva titluri de opere în care în prim plan sunt vietăţile pădurilor.

Realizaţi un mic eseu în care să surprindeţi imaginea vieţuitoarelor naturii româneşti din creaţiile sadoveniene.

Bibliografie

89. M. Sadoveanu – vol. I – pg.482-484 – ESPLA, 195490. George Călinescu – Contemporanul din 11 nov. 1960

197

91. M. Sadoveanu – Baltagul – vol.X – pg.632 – ESPLA, 195892. M. Sadoveanu – Fraţii Jderi – vol.XIII – pg.251 – ESPLA, 195893. M. Sadoveanu – Baltagul – vol.X – pg.558 – ESPLA, 195794. M. Sadoveanu – Valea Frumoasei – vol.XIV – pg.503 – ESPLA, 195895. M. Sadoveanu – Dimineţi de iulie – vol.VII – pg. 422 – ESPLA, 195696. M. Sadoveanu – Strop de rouă – vol.VI – pg.499 – ESPLA, 195697. M. Sadoveanu – Ţara de dincolo de negură – vol.VIII – pg.377 – ESPLA 195398. M. Sadoveanu – Apa morţilor – vol.V – pg.32 – ESPLA 195699. M. Sadoveanu – Ţara de dincolo de negură – vol.VIII – pg.382 – ESPLA 1953100. M. Sadoveanu – Ciocârlia – vol.VI – pg.173 – ESPLA - 1956101. M. Sadoveanu – Privighetoarea – vol.VI – pg.167 – ESPLA, 1956102. M. Sadoveanu – Fraţii Jderi – vol.XIII – pg.498 – ESPLA, 1958103. M. Sadoveanu – Zodia Cancerului – vol.X – pg.44 104. M. Sadoveanu – Şoimii – vol.I – pg.228 105. M. Sadoveanu – Şoimii – vol.I – pg.229

198

106. M. Sadoveanu – Ţara de dincolo de negură – vol.VIII – pg.394 107. M. Sadoveanu – Om singuratic – vol.IV – pg.482 108. M. Sadoveanu – Ţara de dincolo de negură – vol.VIII – ESPLA, 1959109. M. Sadoveanu – Ţara de dincolo de negură – vol.VIII – ESPLA, 1959110. M. Sadoveanu – Ţara de dincolo de negură – vol.VIII – pg.39111. M. Sadoveanu – Ţara de dincolo de negură – vol.VIII – pg.332112. M. Sadoveanu – Valea Frumoasei – vol.XIV – pg.558113. M. Sadoveanu – Împărăţia apelor – vol.IX – pg.349114. M. Sadoveanu – Împărăţia apelor – vol.IX – pg.362115. .M. Sadoveanu – Dimineţi de iulie – vol.VII – pg.434116. M. Sadoveanu – Ţara de dincolo de negură – vol.VIII – pg.322117. M. Sadoveanu – Ţara de dincolo de negură – vol.VIII – pg.325118. M. Sadoveanu – Împărăţia apelor – vol.IX – pg.394-395119. M. Sadoveanu – Ţara de dincolo de negură – vol.VIII – pg.416

199

120. M. Sadoveanu – Privelişti dobrogene – vol.VI – pg.72121. M. Sadoveanu – Privelişti dobrogene – vol.VI – pg.70

Fişa de lucru – test

VII. Geografia patriei

Precizaţi titlurile câtorva opere literare sadoveniene care zugrăvesc frumuseţile tuturor ţinuturilor româneşti.

Realizaţi un mic eseu în care să surprindeţi imaginea întregii Românii.

1. MunţiiCheile Bicazului.Apele

Bibliografie

122. Garabet Ibrăileanu – Ţara de dincolo de negură – în Studii literare – pg.107, E.C.R.123. Acad. Tudor Vianu – M. Sadoveanu la 75 de ani – ESPLA, 1960124. M. Sadoveanu – Poveştile de la Bradu Strâmb – vol.XVI – pg.372125. M. Sadoveanu – Poveştile de la Bradu Strâmb – vol.XVI – pg.372

200

126. M. Sadoveanu – Istorisiri de vânătoare – vol.XIV – pg.457127. M. Sadoveanu – Baltagul – vol.X – pg.633128. M. Sadoveanu – Baltagul – vol.X – pg.641129. M. Sadoveanu – Cocostârcul albastru – vol.VII – pg.345130. C. Hogaş – Singur – pg.384 – ediţia, 1956131. M. Sadoveanu – Cocostârcul albastru – vol.VII – pg.345132. P. Panaitescu – Lirism şi naraţiune Opera lui M. Sadoveanu – 1960, Menţiuni … – 1957, pg. 480133. M. Sadoveanu – 24 iunie – vol.XV – pg.91134. M. Sadoveanu – Istorisiri de vânătoare – vol.XIV – pg.445135.M. Sadoveanu–Zodia Cancerului–vol.X, pg.27136. M. Sadoveanu – Anii de ucenicie – vol.XVI 137. M. Sadoveanu – Baltagul – vol.X – pg.541138. M. Sadoveanu – Ochi de urs – vol.XV – pg.66139. M. Sadoveanu – Nopţile de sânziene – vol.XII – pg.507140. M. Sadoveanu – Fraţii Jderi – vol.XIII – pg.509141. M. Sadoveanu – Pădurea Petrişorului – vol.III – pg.273142. M. Sadoveanu – Fraţii Jderi – vol.XIII – pg.88143. M. Sadoveanu – Bulboana lui Vălinaş – vol.XII – pg.403144. P. Panaitescu – Lirism şi naraţiune în Opera lui M. Sadoveanu - 1960, Menţiuni … – 1957

201

145. M Sadoveanu – Venea o moară pe Siret – vol.VIII – pg.13146. P. Panaitescu – Omagiu lui Sadoveanu – 1960147. M. Sadoveanu – Valea Frumoasei – vol.XIV – pg.510148. M. Sadoveanu – Valea Frumoasei – vol.XIV – pg.492149. M. Sadoveanu – 24 iunie – vol.XV – pg.92150. M. Sadoveanu – 24 iunie – vol.XV – pg.95151. M. Sadoveanu – Ţara de dincolo de negură – vol.VIII – pg.344152. M. Sadoveanu – Ţara de dincolo de negură – vol.VIII – pg.322153. M. Sadoveanu – Ţara de dincolo de negură – vol.VIII – pg.352154. M. Sadoveanu – Privelişti Dobrogene – vol.VI – pg.72155. M. Sadoveanu – Privelişti Dobrogene – vol.VI – pg.28156. M. Sadoveanu – Privelişti Dobrogene – vol.VI – pg.32157. M. Sadoveanu – Împărăţia apelor – vol.IX – pg.463158. M. Sadoveanu – Privelişti Dobrogene – vol.VI – pg.52159. M. Sadoveanu – Vechime – vol.XV – pg.242160. M. Sadoveanu – Cele mai vechi amintiri – vol.XII – pg.683

202

161. M. Sadoveanu – Cele mai vechi amintiri – vol.XII – pg.692162. M. Sadoveanu – La noi la Viişoara – vol.III – pg.127163. M. Sadoveanu – Mitrea Cocor – vol.XVII – pg.184164. Garabet Ibrăileanu – Studii litarare – pg.107

Fişa de lucru – test

VIII. Retrospectivă

Demonstraţi prezenţa elementelor romantice în opera sadoveniană.

Bibliografie

165. M. Eminescu – op. cit.166. Dumitru Micu – op. cit.167. P. Panaitescu – op. cit.168. Mihai Beniuc – Ţara nouă nr.47 – 1940

203

ROMANUL ISTORIC

de Mihail Sadoveanu

204

205

I. Volume publicate1904 – Şoimii1915 – Neamul Şoimăreştilor1929 – Zodia Cancerului1932 – Nunta Domniţei Ruxandra1933 – Creanga de aur1935 – Fraţii Jderi – vol.I1936 – Fraţii Jderi – vol.II1942 – Fraţii Jderi – vol.III – Oamenii Măriei Sale1952 – Nicoară PotcoavăII. SintezeTema: Istoria românilor în romanele sadoveniene.Secolul X: 1. „Creanga de aur” (perioadă prezentată - 973)Secolul XV:

2.„Fraţii Jderi” (perioadă prezentată:1496-1475)Secolul XVI:

3. „Şoimii”4. „Nicoară Potcoavă (perioadă prezentată: 1574 - 1577)

Secolul XVII: 5. „Neamul Şoimăreştilor” (perioadă prezentată: 1612 - 1616)6. „Nunta Domniţei Ruxandra”

(perioada prezentată: 1652 – 1655) 7. „Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi Vodă”

(perioada prezentată: 1679 - 1680)Retrospectivă

206

Anii: 973 – 1680.ROMANUL ISTORIC

SADOVENIAN

I. Întrebări: 1 - 10

Fişa de lucru - Test

I. Tema: Istoria românilor, pasiunea constantă a scriitorului.

1. Selectaţi fragmentele din mărturisirile lui Sadoveanu despre pasiunea sa pentru istoria românilor.

2. Enumeraţi câteva surse de informare în legătură cu istoria poporului român.

3. Precizaţi anul debutului cu creaţii inspirate din evenimente istorice.

4. Enumeraţi câteva opere literare de evocare istorică apărute până la Sadoveanu în literatura universală.

5. Prezentaţi evoluţia romanului istoric sadovenian

6. Selectaţi câteva aprecieri din presa literară a vremii la apariţia romanelor istorice sadoveniene.

207

Bibliografie

P. Sadoveanu – în M. Sadoveanu Opere – vol.19 – ESPLA – Bucureşti 1961 – pg. 668 – 669I. Vlad – Convergenţe – E. Dacia – Cluj-Napoca 1972 – pg. 222 – 223M. Sadoveanu – vol.19 – ESPLA 1961 – pg. 472 – 498M. Sadoveanu – Anii de ucenicie – Ed. Minerva – Bucureşti, 1970 – pg. 7 – 9M. Sadoveanu – Cele mai vechi amintiri – Ed. Minerva – Bucureşti 1970 – pg. 245 – 250T. Vârgolici – Retrospectivă literară – EPL – Bucureşti 1970 – pg. 16 – 52A. Thibaudet – Fiziologia criticii – Ed. Univers – Bucureşti, 1966- pg. 425Perpessicius – Menţiuni critice – vol. IV – Ed. Univers – Bucureşti 1971- pg. 110 – 114N. Manolescu – Sadoveanu sau utopia cărţii – Ed. Eminescu - Bucureşti 1976 – pg. 183 – 18410. N. Iorga – O luptă literară – pg. 11911. T. Maiorescu – Critice – EPL – Bucureşti 197612. E. Lovinescu – Paşi pe nisip – Ed. Libr. Naţională – Bucureşti 190613. E. Lovinescu – Istoria literaturii române contemporane – Ed. Minerva, Bucureşti, 1973, pg.20– 39

208

14. V. Vianu – Studii de literatură română – EDP – Bucureşti 1965 - pg. 481 – 485

15. I. Vlad – Lectura – Un eveniment al cunoaşterii – Ed. Eminescu – Bucureşti 1977 – pg. 116 – 128

16. Z. Sângeorzan – M. Sadoveanu – Teme fundamentale – Ed. Minerva – Bucureşti – 1976 – pg.6–9

17. G. Călinescu – Istoria literaturii române – 1941, 1988

Fişa de lucru – sinteză

II. Tema: Note distinctive ale operei sadoveniene de evocare istorică

7. Demonstraţi prezenţa miturilor, a legendelor şi a epopeicului în romanele istorice sadoveniene, plecând de la afirmaţia lui M. Eliade:

8. Prezentaţi caracteristicile stilului sadovenian din romanele sale istorice.

9. Precizaţi legătura dintre elementele reale istorice şi elementele de ficţiune în romanele istorice ale scriitorului M. Sadoveanu.

10. Demonstraţi caracterul de frescă a romanelor istorice sadoveniene.

209

Bibliografie

1. C. Ciopraga – Mitologie şi naţional – vol. 2. P. Constantinescu – Scrieri – vol. I – Ed.

Minerva – Bucureşti 1970 3. M. Sadoveanu – Opere – vol. XIII – ESPLA –

Bucureşti 1958 – pg.560 4. T. Vianu – Arta prozatorilor români – vol. I –

EPL – Bucureşti 1966 – pg. 35 – 625. S. Cioculescu – Varietăţi critice – EPL –

Bucureşti 1966 – pg.350 – 3606. M. Sadoveanu – Opere – vol. I – ESPLA –

Bucureşti 19547. C. Ciopraga - Portrete şi reflecţii critice – Ed.

Junimea – Iaşi 1968 – pg. 87 – 888. T. Vianu – Studii de stilistică – EPL –

Bucureşti 1968 – pg. 1159. G. Călinescu – Prefaţă la vol. M. Sadoveanu –

Romane şi povestiri istorice – EPL – Bucureşti 1961 – pg. I – XXV

10. C. Ciopraga – Personalitatea literaturii române – Ed. Junimea – Iaşi 1973 – pg. 100 – 135

210

III. FRAŢII JDERI

I. Întrebări: 11 - 42

Fişa de lucru – testTema: 1. Fraţii Jderi – epocă glorioasă din istoria

Moldovei.

1. Prezentare generală11. Precizaţi locul romanului în creaţia

sadoveniană.12. Precizaţi temele romanului.13. Explicaţi semnificaţia titlului romanului.14. Precizaţi sursele de inspiraţie şi informaţie în

romanul istoric Fraţii Jderi.15. Explicaţi şi prezentaţi structura

compoziţională a romanului.16. Precizaţi elementele conflictului din roman.

Fişa de lecturăTema: 2. Subiectul operei literare

17. Specificaţi evenimentul prezentat în primele pagini ale romanului.

211

18. Prezentaţi domnia lui Ştefan cel Mare prin prisma viziunii starostelui Nechifor Căliman.

19. Descrieţi apariţia Domnului la hramul Mânăstirii Neamţ.

20. Enumeraţi întâmplările deosebite petrecute în timpul sărbătorii hramului Mânăstirii Neamţ.

21. Evocaţi prietenia dintre Alexăndrel şi Ionuţ Jder cu şirul întâmplărilor nefericite ce duc la intervenţia brutală a Domnului.

22. Descrieţi tabloul urgiei năvălirii tătarilor şi bătălia de la Lipinţi.

23. Evocaţi momentele de tensiune şi atmosfera de la Curte, din timpul cutremurului de la 1471.

24. Prezentaţi vânătoarea domnească şi întâlnirea Domnului cu schivnicul de la poalele muntelui Ceahlău.

25. Descrieţi nunta domnească şi ceremonialul ales.

26. Explicaţi motivele răpirii jupâniţei Maruşca.27. Descrieţi momentele confruntării lui Ştefan

cel Mare cu Radu cel Frumos.28. Evocaţi momentele înfruntării duşmanului

invadator al Moldovei, armata sultanului Imperiului Otoman.

29. Descrieţi momentul omagiului adus ţării şi vitejilor care s-au jertfit pentru ţară.

212

30. Descrieţi finalul romanului cu imaginea lui Ionuţ ridicat în rang şi a lui Nicodim notând în ceaslov.

Fişa de lucru – sinteză

Tema: 3. Caracterizarea personajului Ştefan cel Mare

31. Realizaţi portretul Domnului prin viziunea lui Tudor Vianu.

32. Evocaţi portretul lui Ştefan cel Mare, din momentul apariţiei la hramul Mânăstirii Neamţ, descris de Sadoveanu în paginile primului capitol al romanului.

33. Selectaţi câteva episoade în care este prezentat domnul autoritar.

34. Prezentaţi portretul lui Ştefan cel Mare, aşa cum este văzut Domnul de către trimisul Papei de la Roma, Sixt al IV-lea.

35. Demonstraţi spiritul de dreptate al Domnitorului.

36. Prezentaţi imaginea lui Ştefan cel Mare, prin prisma viziunii lui Ştefan Meşter, postelnicul lui Radu cel Frumos.

37. Explicaţi atitudinea Domnului faţă de martirii care s-au jertfit pentru apărarea ţării.

213

38. Precizaţi elementul nou pe care-l aduce Sadoveanu în realizarea portretului lui Ştefan cel Mare, în raport cu predecesorii săi.

Fişa de lucru – sinteză

Tema: 4. Celelalte personaje ale romanului

39. Evocaţi imaginea mezinului Jderilor – Ionuţ.40. Prezentaşi câteva figuri reprezentative de

boieri credincioşi Domnului.41. Realizaţi portretul colectiv al „Oamenilor

Măriei Sale”.42. Selectaţi părerea solilor Papei Sixt al IV-lea şi

ai Veneţiei despre „Oamenii Măriei Sale”.

Bibliografie

1. M. Sadoveanu – Fraţii Jderi – vol. XIII – Opere – Romane şi povestiri istorice – EPL – Bucureşti vol.I 1961 (sau orice altă ediţie).

2. F. Băileşteanu – Introducere în opera lui M. Sadoveanu–Ed. Minerva–Bucureşti 1977–pg.3

3. M. Tomuş – M. Sadoveanu – Ed. Dacia – Cluj-Napoca 1978 – pg. 128 – 130

4. T. Vianu – Studii de literatură română – EDP – Bucureşti 1964 - pg. 624 – 630

214

IV. NICOARĂ POTCOAVĂ

I. Întrebări: 43 - 59

Fişa de lucru – testTema: Nicoară Potcoavă

1. Prezentare generală43. Precizaţi locul acestei opere literare în cadrul

creaţiei sadoveniene.44. Precizaţi tema romanelor Şoimii şi Nicoară

Potcoavă.45. Prezentaţi geneza romanului Nicoară

Potcoavă.46. Enumeraţi sursele de inspiraţie.47. Exemplificaţi elementele structurii

compoziţionale.48. Prezentaţi părţile conflictului

Fişa de lecturăTema: 2. Subiectul operei literare

215

49. Evocaţi atmosfera de la hanul lui Soraşcu Haramin din primăvara lui 1576, unde se vorbeşte despre tragedia lui Ion Vodă cel Cumplit.

50. Descrieţi prima expediţie a lui Nicoară Potcoavă, sfârşită cu un eşec, pentru prinderea lui Ieremia Golia, trădătorul lui Ion Vodă.

51. Explicaţi motivele supărării prezviterei Oplimpiada şi încercările ei de a rezolva conflictul ivit între fraţii Potcoavă.

52. Evocaţi momentele emoţionante ale întâlnirii cu răzeşii locului, la cele cinci popasuri, făcute de Nicoară în drumul său spre Zid Negru.

53. Descrieţi a doua expediţie la Iaşi a fraţilor Potcoavă şi scopul acesteia.

54. Explicaţi cauzele dramei lui Alexandru.55. Evocaţi sfârşitul tragic al lui Nicoară

Potcoavă.

Fişa de sintezăTema: 3. Personajul Nicoară Potcoavă sau

patosul libertăţii

56. Explicaţi semnul sub care-şi duce existenţa, romanticul Nicoară Potcoavă.

57. Realizaţi portretul moral al eroului, începând cu anii formării sale din tinereţe.

216

58. Precizaţi legământul său de credinţă faţă de Ion Vodă, fratele său.

59. Evocaţi sfârşitul tragic şi semnificaţia ultimului său cuvânt.

Bibliografie

1. C. Ciopraga – M. Sadoveanu – EPL – Bucureşti, 1966 – pg. 252

2. M. Sadoveanu – Nicoară Potcoavă – vol. XVIII – ESPLA – Bucureşti 1959 (sau oricare altă ediţie).

V. NEAMUL ŞOIMĂREŞTILOR

I. Întrebări: 60 - 85

Fişa de lucru – testTema: 1. Neamul Şoimăreştilor

1.Prezentare generală60. Precizaţi etapele din istoria secolului XVII,

zugrăvite în acest roman.61. Stabiliţi locul romanului în cadrul operei

sadoveniene.62. Precizaţi temele romanului.63. Explicaţi semnificaţia titlului.

217

64. Prezentaţi structura compoziţională.65. Enumeraţi izvoarele de inspiraţie.66. Precizaţi elementele conflictului.

Fişa de lecturăTema: 2. Subiectul romanului

67. Evocaţi atmosfera din tabăra lui Ştefan Tomşa în timpul şi după bătălia de la Cornul lui Sas.

68. Precizaţi scopul reîntoarcerii lui Ştefan Tomşa.

69. Descrieţi drumul spre Şoimăreşti parcurs de Tudor Şoimaru şi soţii săi.

70. Prezentaţi întâlnirea lui Tudor cu neamurile sale pe care le părăsise cu mulţi ani în urmă.

71. Explicaţi cauzele conflictului cu Stroe Orheianu

72. Prezentaţi finalul iubirii dintre Tudor şi Magda Orheianu cu dramatismul său.

Fişa de lucru – sintezăTema: 3. Personajele Tudor Şoimaru, Movileştii

şi ceilalţi.

73. Prezentaţi personajul în viziunea criticului C. Ciopraga.

218

74. Prezentaţi evoluţia personajului din copilărie la maturitate şi cauza părăsirii Moldovei.

75. Realizaţi portretul său prin viziunea celorlalte personaje.

76. Explicaţi cauzele dramei sale, pus fiind să aleagă între iubire şi datorie. Precizaţi momentul declanşării dezamăgirii din sufletul său.

77. Evocaţi încercările lui Tudor de a-şi găsi echilibrul în satul său natal.

78. Descrieţi momentul cel mai dramatic trăit de Tudor, când îşi răzbună tatăl.

79. Prezentaţi ultimul său act de iubire faţă de Magda Orheianu.

80. Explicaţi asemănările lui Tudor cu eroii baladelor eroice.

81. Prezentaţi familia Movileştilor.82. Descrieţi pe Ştefan Tomşa.83. Realizaţi portretul lui Simion Bârnovă,

viitorul domn Simion Barnovski.84. Explicaţi atitudinea lui Cantemir Bei faţă de

pământ.85. Prezentaţi punctele comune ale personajelor

Tudor şi Simion cu eroii romanelor de spadă franceze şi engleze.

Bibliografie

219

1. M. Sadoveanu–Neamul Şoimăreştilor în Opere – vol.XIX sau „Romane şi povestiri istorice” – ESPLA–Bucureşti,1961(sau oricare altă ediţie)

VI. NUNTA DOMNIŢEI RUXANDRA

I. Întrebări: 86 - 110

Fişa de lucru – testTema: 1. Nunta Domniţei Ruxandra

1. Prezentare generală86. Stabiliţi locul romanului în cadrul creaţiei

sadoveniene.87. Precizaţi temele romanului.88. Explicaţi semnificaţia titlului.89. Precizaţi sursele de inspiraţie.90. Prezentaţi structura compoziţională.91. Explicaţi conflictul romanului.

Fişa de lectură – testTema: 2. Subiectul operei literare

92. Descrieţi epoca în care se desfăşoară acţiunea romanului.

220

93. Precizaţi motivul năvălirii cazacilor lui Hmil în Moldova lui Vasile Lupu.

94. Precizaţi modalitatea prin care Hmil, hatmanul Ucrainei, încearcă să ajungă în Moldova.

95. Explicaţi atitudinea lui Vasile Lupu faţă de pretenţiile lui Hmil.

96. Descrieţi protocolul de la curtea lui Vasile Lupu.

97. Descrieţi sosirea lui Timuş la Iaşi pentru nuntă.

98. Descrieţi nunta Domniţei Ruxandra.99. Descrieţi atitudinea lui Timuş după nunta cu

Ruxandra.100. Precizaţi cauzele sfârşitului tragic al mirelui

Domniţei Ruxandra.101. Explicaţi tragismul din finalul romanului.

Fişa de lucru – sintezăTema: 3. Personajele romanului: Vasile Lupu –

Domnul Moldovei: 1632 – 1655

102. Demonstraţi conflictul interior al lui Vasile Lupu, între dragostea pentru fiica sa şi interesele Moldovei.

103. Realizaţi portretul Domnului Vasile Lupu.

221

104. Explicaţi cauzele dramei pe care o trăieşte Domnul când vede Moldova cuprinsă de focurile şi jafurile cazacilor şi-a tătarilor.

Fişa de lucru – sintezăTema: Personajul Domniţa Ruxandra

105. Precizaţi împrejurările ce-i duc paşii la Constantinopol.

106. Descifraţi enigma planului de căsătorie cu Timuş.

107. Realizaţi portretul Domniţei.108. Descrieţi durerea ce-i stăpâneşte sufletul

Domniţei.109. Prezentaţi portretul Domniţei în viziunea

pârcălabului de Soroca.110. Evocaţi ultima imagine a Domniţei,

transmisă la curtea lui Vasile Lupu, de la casa lui Hmil Hatmanul.

Bibliografie

1. M. Sadoveanu – Nunta Domniţei Ruxandra în Opere – vol. XI – ESPLA – Bucureşti 1957 (sau oricare altă ediţie)

2. Perpessicius – Patru clasici – Ed. Eminescu – Bucureşti 1974 – pg. 188

3. C. Ciopraga –

222

4. P. Constantinescu – Scrieri – vol. IV – Ed. Minerva – Bucureşti 1970 – pg. 503 – 548

VII. ZODIA CANCERULUI SAU VREMEA DUCĂI VODĂ

I. Întrebări: 111 - 135

Fişa de lucru – testTema: 1. Zodia Cancerului

1. Prezentare generală111. Precizaţi locul romanului în cadrul operei

sadoveniene.112. Prezentaţi temele romanului.113. Explicaţi titlul şi subtitlul romanului.114. Precizaţi sursele de inspiraţie.115. Prezentaţi elementele structurii

compoziţionale.116. Explicaţi conflictele romanului.

Fişa de lecturăTema: 2. Subiectul romanului

223

117. Precizaţi timpul acţiunii romanului.118. Precizaţi intriga romanului.119. Explicaţi rolul în acţiunea romanului a

abatelui Paul de Marenne.120. Prezentaşi observaţiile abatelui la trecerea

prin Moldova în drum spre curtea domnească.

121. Demonstraţi extazul abatelui în faţa naturii Moldovei cu frumuseţile ei.

122. Explicaţi contradicţiile prezente la Curtea Domnească, în viziunea abatelui.

123. Descrieţi idila dintre beizadea Alecu Ruset şi domniţa Catrina.

124. Prezentaţi primejdiile ce-l pândesc pe Alecu Ruset la Ţarigrad.

125. Demonstraţi dramatismul finalului iubirii dintre Alecu Ruset şi Catrina.

Fişa de lucru – sintezăTema: 3. Personajele:

1. George Duca; 2. Catrina Duca; 3. Alecu Ruset; 4. Paul de Marenne

126. Realizaţi portretul Domnului George Duca.127. Prezentaţi imaginea Domniţei Catrina.128. Explicaţi cauzele dramei pe care o trăieşte

Alecu Ruset.

224

129. Realizaţi portretul spiritual al beizadelei Alecu Ruset.

130. Demonstraţi tragismul personajului Alecu Ruset.

131. Prezentaţi pe solul regelui Franţei, Ludovic XIV.

132. Explicaţi semnificaţia călătoriei abatelui Paul de Marenne prin Moldova, în drum spre Constantinopol.

133. Precizaţi motivele admiraţiei abatelui pentru Moldova.

134. Redaţi esenţa constatărilor abatelui din memoriile sale.

135. Prezentaţi punctele comune dintre abate şi Alecu Ruset.

Bibliografie

1. M. Sadoveanu – Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi Vodă – vol. XIV – Opere – ESPLA – Bucureşti 1958 (sau oricare ediţie)

2. P. Georgescu – Polivalenţe necesare – EPL – Bucureşti 1967 – pg. 59 – 61

3. O. Botez – Scrieri – Ed. Junimea – Iaşi 1977 – pg. 99

225

VIII. RETROSPECTIVĂ

Arc peste timp

I. Întrebări: 136 - 144

Fişa de lucru – sintezăTema: Dialogul spiritual

136. Precizaţi modalitatea aleasă de scriitor pentru a reistorisi trecutul.

137. Prezentaţi tipurile de romane istorice cultivate de scriitor.

138. Precizaţi sursa principală de inspiraţie şi documentaţia pentru operele de evocare istorică.

139. Evidenţiaţi romanul care-i aduce realizarea optimă în domeniul romanului istoric.

140. Demonstraţi capacitatea creatoare a romancierului, prin modul în care integrează sursele de informare în operele sale literare.

141. Demonstraţi prezenţa dialogului spiritual cu alte culturi şi alte civilizaţii în romanele istorice ale lui M. Sadoveanu.

226

142. Subliniaţi meritul lui Sadoveanu în realizarea imaginii întregului pământ românesc în romanele sale istorice.

143. Realizaţi într-un mic eseu, pornind de la citatul „Există în opera lui Sadoveanu … personaje de o mare intelectualitate … Kesarion Breb, Platon, Amfilofoe Şendrea, Ştefan Meşter, etc.” Al. Paleologu, portretul moral al personajului Kesarion Breb.

144. Selectaţi câteva portrete ale scriitorului prin viziunea unor mari personalităţi din literatura şi cultura română.

Bibliografie

1. I. Vlad – Convergenţe – Ed. Dacia – Cluj-Napoca 1972 – pg. 223

2. Perpessicius – Alte menţiuni de istoriografie şi folclor – vol. III – ESPLA Bucureşti 1956 – pg. 188 – 210

3. At. Joja – Profilul spiritual al poporului român – Ed. Academiei – Bucureşti 1967 – pg. 200

4. M. Sadoveanu – Creanga de aur – EPL – Bucureşti 1961

5. G. Călinescu – în Studii şi articole închinate lui M. Sadoveanu – ESPLA – Bucureşti 1952 – pg. 39

6. P. Sadoveanu – Viaţa lui M. Sadoveanu – Ed. Tineretului – Bucureşti 1957 – pg. 26

227

7. N. Manolescu – Sadoveanu sau utopia cărţii

ARGUMENT

1.Volumul „Antrenarea creativităţii prin teste de literatură română” se încadrează în domeniul psihopedagogiei specialităţii şi are două obiective de atins: antrenarea şi dezvoltarea creativităţii şi gândirii elevilor şi studenţilor, obiective prevăzute de reforma învăţământului. Am urmărit modelele din psihopedagogia americană, engleză şi franceză. Testele din aceste volume au fost aplicate la un număr mare de clase de liceu, cu un efectiv de 1536 elevi, de-a lungul a douăzeci şi cinci de ani: 1971-1996.

2. Titlul volumului este de importanţă naţională, fiind în concordanţă cu obiectivele reformei învăţământului de integrare europeană. Întrebările-problemă ale testelor vizează o bună parte din operele literare prevăzute de programa şcolară anuală şi pentru promovarea examenului de bacalaureat.

3. Valoarea cărţii constă în faptul că propune un sistem de lucru cu cartea, modern, în concordanţă

228

cu sistemul de lucru aplicat în ţările cu învăţământ modern, la fel metodele de predare-învăţare propuse, experimentate la un număr de 44 de clase de liceu, timp de peste două decenii, sunt cele care declanşează capacităţile creatoare ale elevului, dezvoltă gândirea, obişnuindu-l cu dialogul şi dezbaterea, cu argumentarea ideilor, cu munca individuală şi cu folosirea bibliografiei aferente. Sistemul de lucru, propus, în relaţia profesor-elev, pune în evidenţă „ce înţeleg elevii” din operele literare studiate, „ce ştiu” sau „ce pot face” după ultima secvenţă a sistemului de lecţii.(James M. Thyne)

Sistemul de lucru propus în volumul de faţă îl ajută pe elev să aibă capacitatea de a învăţa pe parcursul întregii vieţi şi să intre în sistemul educaţiei permanente, al educaţiei continue, putând participa după studiile liceale la învăţământul la distanţă şi la cursurile pentru adulţi, pentru a face faţă schimbărilor dinamice şi radicale la nivel economic şi social ale viitorului.

Elevii care-şi vor forma un stil personal de lucru cu cartea, vor fi capabili toată viaţa, să studieze independent, să reziste schimbărilor multiple ale traseului profesional până la vârsta pensionării.

4. Acest volum contribuie la realizarea obiectivelor reformei învăţământului românesc ca: formarea continuă, formarea stilului de muncă cu

229

cartea, formarea caracterelor, formarea capacităţilor cognitive, intelectuale şi afective şi încurajarea cercetării ştiinţifice.

5. Prin acest volum se contribuie la cunoaşterea şi promovarea valorilor culturii naţionale, prin operele literare tratate în volumul I (întrebări) şi de asemenea în volumul II (răspunsuri de control):

Amintiri din copilărie de ION CREANGĂ Povestea lui Harap Alb de ION CREANGĂ O scrisoare pierdută de I. L. CARAGIALEMoara cu noroc de ION SLAVICI Apus de soare de B. ŞT. DELAVRANCEAAlexandru Lăpuşneanu de C. NEGRUZZI Ciocoii vechi şi noi de NICOLAE FILIMONIon de LIVIU REBREANUConcert din muzică de Bach de H.P. BENGESCUUltima noapte de dragoste întâia de război de CAMIL PETRESCUPatul lui Procust de CAMIL PETRESCUEnigma Otiliei de G. CALINESCUMoromeţii de M. PREDAPovestiri de M. SADOVEANUBaltagul de M. SADOVEANUNatura în opera lui M. SADOVEANUIstoria românilor în opera sadoveniana

230

În scrierea şi rescrierea acestor volume de teste de literatură română am avut în vedere că naţiunea va supravieţui când indivizii vor fi capabili să gândească creativ şi vor deveni personalităţi şi am dorit ca elevii mei să devină personalităţi, cu caractere frumoase şi cu un stil personal, modern de lucru cu textul tipărit.

6. Preocuparea constantă pentru realizarea acestor obiective moderne am avut-o începând cu anii 1967, când am cunoscut unul din manualele franceze de literatură, pentru pregătirea bacalaureatului. M-am familiarizat cu problemele psihopedagogiei specialităţii privind lucrul cu textul literar, seminarul recapitulativ, studiul individual dirijat prin fişele de lucru-test, metodele active şi creativitatea.

Rezultatele cercetărilor aplicative, din cadrul experimentelor naturale au făcut obiectul a numeroase comunicări prezentate la simpozioanele anuale, la cercul pedagogic sau societatea de ştiinţe filologice. Menţionăm temele(lecţiile) susţinute:1970 – Dezvoltarea gândirii elevilor prin lecţii de literatură.1971 – Natura în opera lui M. Sadoveanu1974 – Formarea caracterului prin lecţiile de literatură.1975 – Teste docimologice de literatură română. Cercetări experimentale.

231

1976 – Funcţionalitatea cabinetului de literatură.1977 – Creativitatea în domeniul mijloacelor de învăţământ.1978 – Compunerea, antrenarea şi dezvoltarea creativităţii în orele de literatură română şi universală. Aplicaţii practice.1979 – Rolul educativ al lecţiilor de literatură română. 1979 – Predare-învăţare şi evaluare continuă la literatura română. Cercetări experimentale şi aplicaţii practice.1979 – Modalităţi de caracterizare ale personajelor. (lucrarea pentru promovarea examenului de gradul I)1981 – Teste de literatură universală pentru gimnaziu. Aplicaţii practice.1982 – Teste pentru elevii claselor a IV-a. Aplicaţii practice.1983 – Activitatea intelectuală a elevului. 1984 – Personajul în romantism - Societatea de Ştiinţe Filologice.1985 – Sistemul de lecţii la literatura română. Aplicaţii practice la opera literară: ”Alexandru Lăpuşneanu” de C. Negruzzi (Universitatea Bucureşti – Cursuri de perfecţionare)1985 – Studiul individual şi rezultatele la învăţătură. 1986 – Învăţarea şcolară. Cercetări aplicative.1986 – Personajul literar – model pentru educaţia elevului.

232

1988 – Predare-învăţare şi recapitularea orientată. Cercetări aplicative. (Simpozion 1988. Faza oraş-Câmpina şi faza judeţ-Prahova)1991 – Proiectul sistemului de lecţii. Aplicaţii practice – Dumbrava Roşie de V. Alecsandri

După 1991, am revizuit şi rescris o parte din temele eleborate în anii anteriori, care m-au preocupat în mod deosebit, creativitatea şi formarea personalităţii elevului prin literatură.

Menţionez:1993 – Creativitatea şi personalitatea creatoare.1993 – Legendele şi formarea personalităţii. 1994 – Proiectul sistemului de lecţii. Aplicaţii practice – Baltagul de M. Sadoveanu. Capitol publicat cu titlul: „Antrenarea creativităţii – Cercetări aplicative – Baltagul.”

După 1994, am revizuit şi rescris fişele de lucru pentru câteva sisteme de lecţii şi răspunsurile de control, grupate în câteva volume.

Menţionez:1997 – Antrenarea creativităţii – Aplicaţii practice la:

Amintiri din copilărie – I. CreangăPovestea lui Arap Alb – I. CreangăO scrisoare pierdută – I.L. CaragialeMoara cu noroc – I. SlaviciApus de soare – B. Şt. Delavrancea

2002 – Antrenarea creativităţii prin teste de literatură română. Aplicaţii practice:

Alexandru Lăpuşneanu – C. Negruzzi

233

Ciocoii vechi şi noi – N. FilimonIon – L. RebreanuConcert din muzică de Bach – H.P. BengescuUltima noapte de dragoste, întâia noapte de război – C. PetrescuPatul lui Procust – C. PetrescuEnigma Otiliei – G. CălinescuMoromeţii – M. Preda (tiraj test)Povestiri – M. SadoveanuBaltagul – M. Sadoveanu (reeditat)(tiraj test)

2003 - Antrenarea creativităţii. Aplicaţii practice:vol. IV: M. Sadoveanu – Natura în opera

sadoveniană – Romanele istorice

2004 -Antrenarea creativităţii. Aplicaţii practice:vol. V : Literatură universală pentru gimnaziu

2004 -Antrenarea creativităţii. Aplicaţii practice:vol.VI : Literatură universală pentru liceu

234

CUPRINS

Prefaţa2. Introducere în sistemul de lecţii

Amintiri din copilărie de Ion Creangă1. Schiţă proiect al sistemul de lecţii

Fişa-test I pentru prezentare generală Fişa de lectură II pentru cunoaşterea

operei literare Fişa de lucru-sinteză III pentru

tema: Humuleşti leagăn al spiritualităţii româneşti

5. Compunere cu teme la alegere 6. Seminar recapitulativ Bibliografia Povestea lui Harap Alb de Ion Creangă

1. Schiţă proiect al sistemul de lecţii 2. Fişa de kucru -test I. Prezentarea generală Bibliografia - I3. Fişa de lectură - II Cunoaştera operei literare

Bibliografia - II 4. Fişa de lucru – sinteză III. Portrete, proverbe, umor, oralitate Bibliografia- III Seminar recapitulativ (lista problemelor) O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale

235

1. Schiţă-proiect al sistemului de lecţii 2. Fişa - test I. Prezentarea generală a operei

literare Bibliografie - I

3. Fişa de lectură II. Cunoaşterea subiectului operei literare.

4. Fişa de lucru – sinteză III pentru caracterizarea personajelor

5. Fişa de lucru – sinteză IV pentrucunoaşterea comicului în comedie

6. Compunere cu teme la alegere 7. Seminar recapitulativ

Bibliografie - II Moara cu noroc de Ioan Slavici

1. Schiţă-proiect al sistemului de lecţii 2. Prezentarea generală a operei Fişa test I 3. Cunoaşterea operei literare după fişa de

lectură II 4. Caracterizarea personajelor după fişa de

sinteză: III Ghiţă IV Lică

5. Compunere cu teme la alegere 6. Seminar recapitulativ

Bibliografie Apus de soare de B. Şt. Delavrancea

1. Schiţă-proiect al sistemului de lecţii 2. Prezentare generală şi fişa-test I

3. Cunoaşterea operei literare după fişa de lectură II

236

4. Fişa de lucru-sinteză III pentru carac-terizarea personajului Ştefan cel Mare

5. Compunere cu teme la alegere 6. Seminar recapitulativ; plan de dezbatere

Bibliografie I şi II Alexandru Lăpuşneanu – C. Negruzzi 1. Fişa de lucru test I– Tema: Prezentare

generală 2. Fişa de lectură II – Temă: Subiectul operei

literare 3. Fişa de lucru sinteză III – Temă:

Caracterizarea personajelor Lăpuşneanu

Moţoc Norodul

4. Fişa IV – Compunere cu teme la alegere 5. V. Seminar recapitulativ

BibliografieCiocoii vechi şi noi – N. Filimon1. Tablou sinoptic – Proza2. Fişa de lucru test I – Tema: Prezentare

generală 3. Fişa de lectură II – Tema: Subiectul operei

literare 4. Fişa de lucru sinteză III – Tema:

Caracterizarea personajelor 5. Fişa de lucru IV – Compunere cu teme la

alegere 6. Fişa de lucru sinteză V – Seminar

237

recapitulativ 7. BibliografieIon – L. Rebreanu1. Tablou sinoptic – Romane publicate

Schiţă – Proiect al sistemului de lecţii2. Fişa de lucru test I – Tema: Prezentare

generala a romanului 3. Fişa de lectură II – Tema: Subiectul operei

literare 4. Fişa de lucru sinteză III – Tema:

Caracterizarea personajului Ion 5. Fişa de lucru IV – Compunere cu teme la

alegere 6. V. Seminar recapitulativ7. Referinţe criticeConcert de muzică de Bach – H.P. Bengescu1. Tablou sinoptic – Romane şi nuvele2. Referinţe critice3. Fişa de lucru test I – Tema: Prezentare

generală 4. Bibliografie5. Fişa de lectură II– Tema: Subiectul

operei literare 6. Fişa de lucru sinteză III – Tema:

Prezentarea personajelor Lică Sia Ada Maxenţiu

238

Drăgănescu Elena Marcian

7. Fişa de lucru test IV – Compunere cu teme la alegere

8. V. Seminar recapitulativUltima noapte de dragoste, întâia noapte de război – C. Petrescu1. Tablou sinoptic – Romane2. Schiţă – Proiect al sistemului de lecţii3. Fişa de lucru test I – Tema: Prezentare

generală a romanului 4. Fişa de lectură II – Tema: Subiectul

operei literare. Secvenţe ale societăţii româneşti

5. Fişa de lectură III– Tema: Imaginea războiului

6. Fişa de lucru sinteză IV – Tema: Caracterizarea personajului Ştefan Gheorghidiu

7. Bibliografie8. Fişa de lucru test V – Compunere cu teme

la alegere9. Referinţe criticePatul lui Procust – C. Petrescu1. Schiţă – Proiect al sistemului de lecţii2. Fişa de lucru test I – Tema: Prezentare

generală 3. Fişa de lectură test II – Tema: Subiectul

239

operei literare4. Fişa de lucru sinteză III – Tema:

Personajul literar Doamnei T 5. Fişa de lucru sinteză IV – Tema:

Caracterizare personajului Ladima6. BibliografieEnigma Otiliei – G. Călinescu1. Tablou sinoptic – Romancier2. Fişa de lucru test I – Tema: Prezentare

generală3. Fişa de lectură test II – Tema: Descifrarea

momentelor esenţiale ale romanului 4. Fişa de lucru sinteză III – Tema:

Descifrarea esenţei personajului Otilia 5. Fişa de lucru sinteză IV– Tema:

Descifrarea personajului Felix Sima 6. Fişa de lucru sinteză V – Tema.

Descifrarea personajului Costache Giurgiuveanu

7. Bibliografie V8. Fişa de lucru sinteză VI – Tema:

Descifrarea personajului Aglae Tulea 9. Bibliografie VI10.

Fişa de lucru sinteză VII – Tema: Descifrarea personajului Stănică Raţiu

11.

Bibliografie VII

12.

Fişa de lucru sinteză VIII– Tema : Descifrarea personajului Leonida

240

13.

Bibliografie VIII

14.

Fişa de lucru test IX – Compunere cu teme la alegere

15.

Bibliografie IX16. X. Seminar recapitulativ

Moromeţii – M. Preda1. Tablou sinoptic – Prezentare2. Fişa de lucru test I – Tema: Informaţii

generale 3. Fişa de lectură II – Tema: Subiectul operei

literare 4. Fişa de lucru sinteză – Tema: Personajul

Ilie Moromete 5. Fişa de lucru sinteză III –Tema: Ilie

Moromete 6. Fişa de lucru sinteză IV –Tema: Ilie

Moromete - în vol. II 6. Fişa de lucru sinteză V– Tema: Obiceiuri

şi tradiţii prezentate de autor în romane 7. Referinţe critice8. Fişa de lucru test VI – Tema: Familia în

literatura română şi universală 9. Bibliografie10.

VII. Seminar recapitulativ

Povestiri – M. Sadoveanu1. Tablou sinoptic – Volume, povestiri

publicate

241

2. Fişa de lucru test I – Tema: Prezentare generală

3. Fişa de lucru test II – Tema hanului în volumul ”Hanu Ancuţei”

4. Fişa de lucru test III – Tema: Personajele povestirilor

5. BibliografieBaltagul de M. Sadoveanu 1 Schiţă-proiect al sistemului de lecţii2. Prezentarea generală Fişa-test I3. Bibliografie4. Cunoaşterea subiectului operei literare

după fişa de lectură II5. Caracterizarea personajelor:

Vitoria Nechifor Lipan

Fişa de lucru-sinteză III 6. Elemente ale spiritualităţii româneşti în

Baltagul după fişa de lucru-sinteză IV7. Compunere cu teme la alegere 8. BibliografieSadoveanu-cântăreţ al naturii româneşti1. Fişa de lucru – test I. Atracţia

scriitorului spre natura patriei2. Bibliografie3. Fişa de lucru – test II. Omul şi natura

în opera sadoveniană4. Bibliografie5. Fişa de lucru – test III Corespondenţa

242

dintre natură şi stările sufleteşti ale personajelor.

6. Bibliografie7. Fişa de lucru – test IV. Natura–aliat

al poporului în vremuri grele.8. Bibliografie9. Fişa de lucru – test V. Elementele

naturii-personaje ale operei literare10.

Bibliografie

11.

Fişa de lucru – test VI. Poezia cinegeticii

12.

Bibliografie

13.

Fişa de lucru – test VII. Geografia patriei

14.

Bibliografie

15.

Fişa de lucru – test VIII Retrospectivă

16.

Bibliografie

Romanul istoric sadovenian1. Fişa de lucru – test I. Tema:

Istoria românilor, pasiunea constantă a scriitorului.

2. Bibliografie3. Fişa de lucru-sinteză II.

Tema: Note distinctive ale

243

operei sadoveniene de evocare istorică

4. BibliografieIII. Fraţii Jderi 5. Fişa de lucru – test Tema: 1.

Fraţii Jderi – epocă glorioasă din istoria Moldovei

6. Fişa de lectură Tema: 2. Subiectul operei literare

7. Fişa - sinteză Tema: 3. Caracterizarea personajului Ştefan cel Mare

8. Fişa – sinteză Tema: 4. Celelalte personaje ale romanului

IV. Nicoară Potcoavă9. Fişa de lucru – test Tema: 1.

Nicoară Potcoavă10.

Fişa de lectură Tema: 2. Subiectul operei literare

11.

Fişa de sinteză Tema: 3. Personajul Nicoară Potcoavă sau patosul libertăţii

12.

Bibliografie

V. Neamul Şoimăreştilor13.

Fişa de lucru – test Tema: 1. Neamul Şoimăreştilor

14 Fişa de lectură Tema: 2. Subiectul

244

. romanului15.

Fişa de sinteză Tema: 3. Personajele Tudor Şoimaru, Movileştii şi ceilalţi.

16.

Bibliografie

VI. Nunta Domniţei Ruxandra17.

Fişa de lucru – test Tema: 1. Nunta Domniţei Ruxandra

18.

Fişa de lectură Tema: 2. Subiectul operei literare

19.

Fişa de sinteză Tema: 3. Personajele romanului: Vasile Lupu – Domnul Moldovei: 1632–1655

20.

Fişa de sinteză Tema: 4. Personajul Domniţa Ruxandra

21.

Bibliografie

VII. Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi Vodă22.

Fişa de lucru – test Tema: 1. Zodia Cancerului

23.

Fişa de lectură Tema: 2. Subiectul romanului

24.

Fişa de sinteză Tema: 3. Personajele: 1. George Duca; 2. Catrina Duca; 3. Alecu

Ruset; 4. Paul de Marenne25.

Bibliografie

245

VIII. Retrospectivă – Arc peste timp26.

Fişa de sinteză Tema: Dialogul spiritual

27.

Bibliografie

246