CERCETARIDESPRE

Ft]MANtDIN

rfURCIA_

0..10 TE

- MUNICIFULUI

Theodor T. Burada

BUCURESCI

TIP. ROMANIJIXJ", VINTILA C. A. IZOSETTI10, Strada 13rezoiann, 10.

1890

www.digibuc.ro

0'

J. POPESCU BAJENARU

AUTORege:q-m4c_....VOLc,PLaefe.lowasie.1144;.9r-ii--mi.N2 ..25.32'...AN

CERCETARI

GOAIZE ROÏTPERESCI DI\ LIMA

SCHITA_ ISTORICA_

Inainte de unirea Principatelor române (1859)peme mai incoace, noi românii de dincoace de Du-nare, aveam in genere ni§te cuno§tinte toarte slabe

cu totul neinsemnate despre un mare numér deromâni ce locuesc de secole peste Balcani, poporde aceea;i originh ca i noi, avênd aceea§i limbàacelea§i moravuri, find §i dên§ii colonii romane a-duse i stabilite in diferite epoce in Epir» rtesalia,Macedonia §i Albania, care se afiá i astkli acolocu caracterele de mai sus, mai ales pe ambele coasteale §irului muntilor

Nimeni 1111'§i inchipuia cd, de la Balcani spre sndadech peste WI mare provincie a Imperiului 0-

www.digibuc.ro

i

toman, astA4 devenita statul Bulgariei, un statstrein cu totul §i de origina, §i de datinele §i de limbanóstril se va gasi un popor destul de numeros§i de ra mare importantá sub tOte punctele de ve-dere, care in miglocul valurilor desnationalisatoareale streinismului, se'§i phstreze ânca hmba, dati-nele §i. caracterul stramo§esc.

Pe cat noi românii. din România, aveam cunos-cinte a§a de slabe de ni§te frati de singe, ca ro-inânii din Turcia, tot a§a §i el aveau patine cunos-cinte, dar putine de tot, §i eu totul eronate, despreesistenta noastrá ca popor din aceea§i tulpinä §i maiinaintat ca dem§ii. Streinn reu§ira a'r face se con-sidere pe românii de-a stinga Dunarir ca un poporcu totul de alta origina, can purtau numele deCuravlai, iar nici de cum roniiini-armani in dialec-tul lor, precum se considera §i se numesc dên§ii.

Cu toate ch mai multi scram se incercase a des-crie inteun chip repede esistenta §i starea români-lor din Tumia, eh inainte de TJnirea Principatelor,Grigore Ghica Domnul Moldovei avuse de gand sevinâ, in ajutorul desvoltarii culturale a acelor ro-mani ceia ce ênse, capnd de la domnie, n'a a-vut timp se indeplinésch ; --') cu töte cil DimitrieBolintineanu, 2) adunase chiar date positive desprenumerul §i localitatile românilor din acele parti,earl duph cum ne spune el, se affair In Macedonia450,000, in Tesalia 200,000, in Epir §i Albania350,000 §i in Tracia 200,000, in total 1,200,000, fka

I Veqi: bimitric Bolintineanu: Culatorii la .Romeinii din Macedonia§i. muntele Athos. Bucurett 1863 pag. 77.

2) Loc. cit. pag. 61.

www.digibuc.ro

5

a mai numera pe românii din Grecia §i din insu-lele Arhipelagului, cum §i din alte pärti ale ()lien-tului, cuno§tintele noastre nu furá cu mult mai ilia-intate, §i adese ori se credea eh in tot imperiulturcesc din Europa, nu s'ar afla de cat turci, grec],bulgari, sêrbi §i. arnhuti.

Romtinii aceia erau cunfundati cu grecil, t::,i. a-ceasta mai ales, pentru eh stint de religie cre§tinaortodoxh, §i grecil in tot-dea-una cu scop au trecutcu vederea originea popoarelor cre§tine din Turcia;vorbind numai despre religie, au isbutit ast-tel sepresinte Europei, pank mai dikun64i, pe toti cre§-tinii ortodoc§i, ca greci de origina. Green au pro-fitat asernenea §i de faptul ca in tOta Europa, re-ligia ortodoxk se numeste religia cmtina Greceasca(religion grecque) prin opositie cu religia crqtinalatind (religion catholique romaine), §i, pin urmare,pentru un European, era un lucru natural se con-sidere de Greci, pe cre§tinii ortodoc§i din Turcia,fie ei de on-ce neam.

Pe de altk parte, fiind-ck Statul turcesc recu-noa§tea atitea popoare supuse imperiului cdte reli-giuni se profesa in Imperiii, Turch oficial nu-mesc §i astä-di pe cre§tinii ortodoc0 Rum (de laRoman"), iar pe capul religiunii ortodoxe, Patriarhul,de §i acesta a fost tot-dea-una grec, Turch il nu-mesc Inca §i ptink asth-Ji : Rum Patriarh, §i pe bi-serica crestina ortodoxh: Rum Clisi. Ast-fel Grecii,Romtmil, Albanezii, Bulgarii, Sirbii, Arabil cre§-tim §i chiar cre§tinii de origina turca din Asiamidi, earl de §i. nu cunosc §i nu vorbesc altd,limbá de cat limba turceasck, turch ii considerd §i

www.digibuc.ro

6

II tree chiar i in actele oficiale ca _Rum (adicä cres-tini ortodocsi) iar nu greci, ( lunan) precum se vedeaceasta in actele lor : nufuz (act matricular), ioltq.-ehere (pasport), hamidie (act de nagtere). Ast-fel se'

dovedegte eh Statul turcesc, in care Patriarhul ecu-menic era grec, nu a dat bisericii ortodoxe niciun caracter national, ci curat religios, aga cum secuvine.

Dar, pe längä cele ce am 0.is, educatia religiósädänduse crestinilor .romäni, in gcólä, numal in limbagreacä, gi In slnul comunitätii cregtine limba ofi-cialá fiind cea greacä, iar relatiunile scrise a le creg-tinilor petreandu-se numai in acéstä limbh in timpde mai multi secoli, fárá ca eel ce nu erau de ori-ginä greacá sè fi vklut vre-o datä literá sal carteromâneascá, toti au crescut cu ideia unei culturi gicivilisatiuni esclusiv grecegti.

Este lucru de mirare cum aceste colonii romane,au putut, in asemenea conditiuni, sè-gi pästreze inmare parte in slnul familiei, limba, datinile gi ca-racterul lor românesc färá nici o alterare ! Aceastase datoregte numai femeiei care a fost gi este pas-trätoarea limbei românegti.

S'a intâmplat hash Mainte de sevärgirea Unireiromânilor din Principatele Moldovel gi

un fapt care a scos la luminä insemnätatea acelorromâni, aducând In desbatere o cestiune ce eraaga de intunecatá pan& atunci, fapt pe care mecred dator al istorisi aici :

In urma miscärei din terile române de la 1848,

www.digibuc.ro

se §tie cá majoritatea proscri§ilor no§tri s'au refu-giat in Turcia. Acolo unii din ei luará uä direc-tiune de activitate potrivitä cu cuno§tintele ce a-veau. A§a d. Than Ionescu (de la Brad) ca agronom,a fost numit administrator al mo§iilor din Tesalia,ale lui Beid Pa§a, vestitul mare Vizir al Turciel ;cu prilejul acela, dinsul a putut se cunoasca uamica parte din românii din muntil Pindulm, cariIn timpul ernei, din pricina climei aspre de pe a-cei munti Inalti, i a neauei ce cade la via inäl-time de mai multi metri, se scoboará spre sfar§itultoamnei, cu vitele i cu familiile lor, in câmpiile Te-saliel. Din causa aceasta, Tesalia in timpul erneipare a fi uä tara rornâneascil. Unii dintre ace§tiromam trecand iarna in sus disele mo§n. ale Vizi-rulm Re§id Pa§a, a dat ocasie Ioan Ionescu sèia cuno§tinta despre din§ii.

Ioan Eliade Radulescu asernenea, venind in con-tact cu acel români, a aflat despre rolul insemnatce au avut in revolutiunea greceasca cdpitanil :Marco Bociari, Ciavella, Griva, romam de ori-gina, i ja mentionat cu mari laude in scriereasa : Souvenirs et impressions d'un proscrit 1).

Tot cu prilejul acela Dimitrie Bolintineanu, elprin tatal seu, roman din Macedonia, cala-

torind in cele mai principale localitati din Turciape uncle sunt roman', ne-a dat rezultatul cuno§tin-telor sale despre din§iï in cartea sa ; ailettoril laromânii din Macedonia i in muntele Athos, scrisa in1858 §i tiparita in Bucure§ti la 1863.

') Paris 1850 pag. 90.

www.digibuc.ro

8

In aceasta carte pe care o recomandilm cu rnultcaldura la atentiunea Romanilor ce iubesc nea-mul, Bolintineanu aratâ la pag. 76, mijlocirile ce afacut pe lângà oamenil de stat al Turciei, spre ale arata insemnatatea elementulm roman de acolo§i foloasele ce ar trage Ina Ita Poarta din de§teptarearomanilor ce s'ar face prin cultura lor in proprialor

Adresasem, 4ice Bolintineanu, un memorandumlui F... (Faud) Pap, In privinta imbunatatirei soar-tei acestor poporatiuni române, aratandu4 tot uadata §i interesele imperiulm otoman a intinde77 mana acestel nationalitati. Era vorba de a le in-tinde mama, a le crca §coli române§ti, biserici cupreoti de ai lor, earl se citeasea in limba lor, §i aorganisa dintre acei români na militie armata pen-tru garda lini§tei publice §i derventclor (strimto-77rilor-trecatoarelor din munti) in felul granicerilor§i dorobantilor no§tri. Inteleghtorul Pa§a priceputoatii, importanta miel asemenea idei ; dar lucrul17 se amânä pentru cuvinte de oportunitate.

mai târziú, pe la anii 1860-1861, acelea§i (let-tepthri §i indemnuri pentru oamenii de stat otomam,s'aii filcut, dupe' cum poveste§te Bolintineanu in car-tea sa Ta pagina 154, i de care raposatul C. Ne-gri §i altil, cari rugau pe Thalia Poarth : a lua mà-,,suri pentru scaparea de la moarte ca natie, a Ro:mânilor din Macedonia, Tesaba, Epir, Albania etc.

Apoi, la anul 1865, d. Apostol Margarit institutorla Vlaho-Clisura, In urma persecutiunilor ce sufereanelncetat §i in &Ste felurile din partea du§manilor

române, de§teapth atentiunea Inaltei

www.digibuc.ro

9

Porti asupra cestiunei. Dam aci in tradueere unestras din petitiunea in limba franceza, adresatade d-sa, in 2i Noembrie 1865, marelui Vizir, AaliPa§a, ministru al afacerilor streine :

Ineredintat despre sentimentele de justitie a leAltetei voastre, vin e 0 rog se bine voiasca a re-11voca ordinele Inaltei Porti In privinta mea. ordine

17care au fost provoeate de false acusatium, i Inalta

Poarta se bine voiasch ami permite se infiintezinsumi In susqisul ora§ (Vlaho-Clisura), ua §coalain care voiu preda limba turca, greaca i limbanoastra româneasch, pe care adversaril no§tri, Inmod arbitrar, cauta se o indephrteze din §coala.

17Sunt Altet6, mai mu'te sute de mit de români

stabiliti in Macedonia de aprópe de dorte-aeci de71secole. Cu tóta apasarea din partea grecilor, dCm§ii

. ,au putut s '§i pastreze limba i moravurile. Voimacum se' cultivam mai bine limba noastra dar ad-

,,versarii vroesc ne faca se o uithm, invetandu-77ne cu sila limba greach.Dar se nu anticipam; toti esilatil romam de aici,

earl au avut ocasiune a cunoa§te pe romanil dinTurcia, au adus ideia de a de§tepta in acel poporromânesc sentimentele nationale inabu§ite de secoh,de biscrica, de profesorii §i de cartile grece§ti. Inanul 1860, acea idee a luat trup, §i un comitetcu misiunea de a pregati terenul pentru infiintarede §coli §i biserici la romanil din Turcia s'a inte-meiat in Bucure§ti.

Acest comitet ai carui membrii erau D. Bolinti-neanu, D. Cozacovici, Iordache Goga, Zissu Sideri§i alti români de origina de peste Balcani, impreuna

www.digibuc.ro

10

cu Chr. Tell, Cesar Boliac, C. A. Rosetti, pentrua nu -cita de cat pe eel ce nu mai sunt In vieata,au semnat un manifest ce ail adresat romanilor dinTurcia, pe care '1 dam aci in intregimea lut :

Fraylor romilni din Epir, Macedonia, Te-salia si Albania

Partile unei natiunel nu pot avea con,3binta77despre ele in§ile de cat numai studiind bine istoria

natiunei mume §i cäutand a se apropia cat se»poate mai mult de originea lor. Natiunea romana77este o ramura din marea natiune a Romanilor ;

77trebue dar sé §tie cine au fost Rolnani], se vada

77ce este ea asta4i, §i se cugete la ce poate fi. Toate

77surorile sale majoare cum Francia. Italia, Ispania

§i Portugalia, 'iail apucat ipainte §i cu nationali-tatea §i cu literatura §t cu eivilisatiunea.

Dar Romanii din Dacia Trajand incepênd acugeta sail redobindeascá nationalitatea care era77inau§itä de alte popoare straine, inainteaza cu

pa0 mari ca sa, ajunga pe surorile sale §i pe mama77sa Italia; §i gratie Domnului, inteun timp foarte

11scurt, partea cea libera a Romaniet a facut pro-

gres insemnat. Voi insä, fratilor din Dacia lutAurelian, voi ati remas Inteo positiune critica §i

sunteti amenintati din 4i in 4i a vá contopi in77cele alte nationalitati. Incunjurati din toate phi--

71tile de natium at totul streine voua, apasati de

pretutindene de influinta strait* ati ajuns in stare71mai a nu vá mai cunoa§te pe voi in§i-va §i a

77rumpe toate legaturile cu ftatii vo§tri, mai cu

77seam& de cand ni§te fanatici streini s'. u ispitit a

www.digibuc.ro

11

77vA face s5, párásiti cuVoi insd, tinetì minte

77Constantin. Justinian

desevär§ire limba nationalà.faptele marelor impärati

etc, ale marilor Asani, Im-peratorii Romhnilor ; voi n'ati uitat ca Imperatii77Románilor au disputat trei secole cu Imperatii

77Bizantiului, Roma noua. Voi dar care aveti sé vâ

77mandriti cu asemene suvenire de cari multe alte

popoare ar fi geloase, ce faceti asta-41 spre a do-vedi lumii cá imprejurhrile numai v'au tinut pâna

77acum in neactiune, iar nu perderea suvenirilorvoastre ? Daca macar limba nationalá n'ar fi perk

»din bisericile voastre §i din comerciul vostru, ne-gre§it ca nationalitatea §i amorul de patrie ar fi

77de§teptat de mult in voi energia prin care se tine

patria §i nationalitatea. Aceasta §i numal aceasta a77fácut §i pe fratii no§tri, cei de sub Austria mai

77eu seamk sh poata lupta de secoli cu nationalitati

77mult mai puterniee de cat acelea intre care v'ati

gásit voi. Dar voi, fratilor, in biserich aveti limbá77stráinä, in afacerile voastre vâ serviti cu scriere

77strainä, in public vorbiti limbá strhina, ; §i limba

77voastrá cea materna ati aruncat'o in fundul un-

gbiului ca cum v'ar fi ru§me cu dênsa : o pas-trati numai pentru femei §i pentru copil. Suntemfericiti insä se márturisim recuno§tinta noastrá ge-1, neralä surorilor nóstre, cari aù phstrat vatra ro-17mânâ §i au invátat pe fil lor se pronunte toateespresiunele ânimei in limba patriel. Dar fratilor,

77 femeele voastre au phstrat Românismul intre77Este timpul se se curme aceasta letargie dintre

77WA. ! Este timpul ca limba nationalà, se se verse

,,din vetrele voastre in comerciul §i In bisericile

www.digibuc.ro

12

voastre ! Pana cand ve'ti asculta pe straini rugandpe Dumned.eu pentru voi intr'o limba straina pe77 care cei mai multi n'o intelegeti ? Nu este de.,crejut ca acea natiuno care a vedut e§ind din77 sinul ei atitia rezbelatori man, atita literati §i

carli s'au luptat pentru independinta §i

nationalitatea altor popoare, sa nu produca §itita patrioti adeverati cati se fie de ajuns a scoate§i nationalitatea lor din vartejul strainilor unde77 este aproape a se inneca. G-Cmditi-va cat este deduke a ruga cine-va pe Dumneaeu seu in limbapatrici, §i cat este de amar a'l ruga inteo limbastraina in care se nu §tie ce çTice, sa nu §tie ce

77 cere ? Cugetati cat v'ar fi de placut voa, femeilor§i copiilor vostri a asculta prin biserici santele77slujbe in limba nationala; §i ce mare bucurie ati

77avea cand ati vedea pe copila§ii vo§tri Invatindcarte in limba Romaneasca, pe care o intelegeti

toti, In paralel ca cea greceasea ! Ce fericiti atifi sa'i auziti spuindu-va, ca la §coala invata inlimba sa materna sati iubeasca pe Dumnecieu, peparinti §i téra !

Acestea sunt basele ce ne-au indenmat pe noi,sa formam in Bucure§ti un comitet cu. titlu : Ma-

77cedono-Romfin. Misiunea sa, nu este alta de cat a

vedea ì pe acestea doue miliOne de Romani din-tre Dunare, Adriatica §i Arbipel, ascultand pre-ceptele religiunei in limba nationala ; voim sa ye-

ll dem pe fratii no§tri gemeni din Macedonia, Tesa-lia §i Epir §i pe aceia din Elada, ca recunose pe

fratii lor dintre Tisa, Dunare, Marea-Neagra §i77Dnistrul, carb fac parte din natiunea cea mare §i

www.digibuc.ro

77crlorioash ce se intinde de la Oceanul Atlantic §i

pAnd la Marea-Neagrd §i care a dominat o dal&peste toatA lurnea cunoscutd, c recunosc in finepe ace§ti trati cari'i privese cu anima sfkiata de17durere, cum i§i perd nationalitatea in ka mare de-

partare de noi §i In mijlocul atitor natiuni de di-77ferite rase. Voi sinteti, fratilor, inelul prin care

,.Daciile pot intra in marea familie neolatina. Cre§-teti pe flu vo§tri in aceasta credinta §i aveti con-§tiinta ca va'tI implinit misiunea.

Comitetul Macedono-Roman. din Bucure§ti a luat71insarcinarea a dirige Introducerea limber nationale

,,Iu toate ormele §i thrgurile românesci, ast-feliu77cum se vedem inteo zi pe töte 14 milioane de

77Rom ani , avind o singura limba culta, care nu

poate fi alta de cdt cea din Dacia Traianä, care77a ajuns a rivalisa la frumusete cu limbaCere insa §i concursul vostru al tuturor dupd mij-loacele fie caruia, invitandu-va se formati §i voi

77comitete pe ori unde sunt Romanii mai concen-

trati, cart comitete in strinse legaturi cu comae-tul central din Bueure§ti se lucreze In comun pen-

77tru realisarea scopulm national.Ginditi-va tratilor, ch. momentul este propice

pentru aceasta mare intreprindere a Românilor,7, Dumnezeu protege pe cei ce lucreaza In numele,,sèu §i ca responsabilitatea va fi grea asupra celor17ce se vor arata inddratnici. (I).

(Urmeaza subscrierile membrilor Comitetului)

1 . Estras din gazeta I3uciumul din Bueuresti, anul 1863 No. 3pag. 10.

www.digibuc.ro

Acest comitet care avea misiunea de a preghtiterenul pentru infiintarea de §coli §i biserici la ro-mhnii din Turcia, din causa Imprejurarilor politicedin taré. de pe atunci, nu §i-a putut indeplini sco-pul dar, cu toate aceste, seminta se aruncase §i

prindea rhdhcini din zi In zi mereii cu incepere dela 1860 phnä la 1864, and gratie sthruintei maiales a lui Dimitrie Bolintineanu, Chr. Tell. D. Coza-covici, I. G-oga s'a hotärit In fine a se prevedea osumä de bani pentru infiintarea unel scoli ilkeedo-române in Bucuresci, in care se se aduch bheti dindiferite localitäti rornâne§ti din Turcia, ca se illy*carte §i apol se' devie invéthtori in patria bor.

La anul 1864, cel "antäi invethtor romän d-1 Di-mitrie Atanasescu, a pornit in Macedonia ca se des-chidä o scoalh in Thrnova, comuna sa natalh, inapropiere de Bitolia, capitala Macedonei.

Acest institutor duse cu sine mai multe chiti di-dactice tiphrite cu litere latine in dialectul Macedo-roman, prin ingrijirea §i ajutorul material §i moralal sus 4i§i1or patrioti rornani, §i mai ales a rapo-satilor Cozacovici §i Iordache Goga.

Pe la acela§i timp sevêr§indu-se secularisarea a-v erilor nahnds tirilor dise Inchinate, calughrii °Teelfur& siliti se phrhseasciti Romhnia.

Un arhimandrit Averhie remase in tarh.Acesta era egurnen de mai mult timp la Mä-

n iistirea Jviru din sfántul munte Athos.Despre acest chlughr iath ce ni se relateazä de

chtre persoane ce l'au cunoscut :In anul 1862, când Cuza Vodä, imphrtea stea-

guri la o§tirea româneasch pe câmpia de la Co-

www.digibuc.ro

1 Fí

troceni, se afla fatä §i Arhimandritul Averhie ; a-cesta privind defilarea ofireì aclamate de popor,fu cuprins §i el de emotiunea generalä §i VédAnd a-colo pe Cesar Boliac, pe Chr. Tell §i pe altil, Ii a-pucä de mânä §i cu lacrimile In ochi, strigá cu glastare : i ez hiú ar'metn !

Cercetat mai cu de amäruntul despre romänil dinTurcia, Averhie le descrise §i el starea in care seaflaii §i vedAnd sentimentele nationale române§tidesvoltate intr'ênsul, membril comitetului de aici,Il iubeati §i in scurt timp toti II considerarä ea unagent al mi§chrii salutare de reinviere a sentimen-telär roma,ne§ti printre Macedo-romänl. El fu deelinshreinat a merge in Macedonia ea se aducä bhetirománl din diferite localitátl ca se invete in scoalaMacedo-rämänä cc se fundâ In Bucuresei, cari apolsä se intoarch in patria lor ca institutorl,

Phrintele Averhie se pomi pentni acest scop Inluna August 1865, §i dupä trecere de vr'o doué

1) Calugiirul Averhie, romAn de origina, s'a nascut la anul 1818, inromineascA Avela din Pind, din familia lal Jack] Buda, care a fost

mai mult timp Primar acelei comune, in timpul vestitului Satrap AliPasa Tepenlenli din lamina. De si invOtase in scoll grecesti&anise in sfântul munte Athos, la inceput ea sef al chinoviel din Ma-niistirea Si. Pavel, iar mai ar4ii".1 ca egumen al Milniistirel Jviru ; de sifusesa in mai multe randuri representaut al leintistirilor de la sf. MunteAthos la Salonic si la Constantinopole, si in aceastA calitate, avea uncaracter oficial inaintea autoritatilor turcesti si a Mitropolitulul dinSalonie, precum si a Patriarhiel din Constantinopole, cu toate aceste,sen+imentul romAnesc ajunsesg, in urml la dênsul Omit la fanatisinu.Asa, in targ la nol and vedea romänl, mal ales tarani pe strade chiar,Ii oprea i sta la vorbg, cu dins% si de multe off II ducea acasA la elsi'l cerceta despre starea lor ; ast-fel In cat notabilitatile grecestl semirati cu Arhimandritul se injosea ca sit umble pe stradl cu taraniWI admit la el acasil si sa, stea de vorba cu el. La Salonic, la Pa-

www.digibuc.ro

1 6

batrânul calugax se intoarse cu 12 tinen ro-mani ma cedonem, destinati a deveni întâii aposto hai Românismulm in tulle de peste Balcam ei furáinstalati cu scoala, in incaperile de langa bisericasf. A postoh din Bucure§ti.

Accst institut mergea progresAnd, §i de aceia A-verhie se duse de a doua card, in Turcia ca se maiaduea Inca §i alti baeti ceia ce facu, §i in anul1867, seoala numera 30 elevi.

Cu ingrijirea acestor elevi §i cu administratiamateriala a acestei §coh a fost insarcinat phrinteleAverhie. cu dreptul de a locui in casele din cu-prinsul bisericei.

Dupa timp Averhie se retrase §i fu Mlo-cuit prin batrdnul profesor Florescu, care n'a statde att vr'o 6 him, apoi iara§i reveni Parintele A-verhie.

riarhie i in tot muntele Athos, II numeau Avedlie o vlahoi (romanul -Cand AN erbie veni in Romania si vequ ca aci este un Stat romil-

nesc, asa era de incantat, in cat, pe langa alte modurt prin care 'simanifesta bucuria si admirarea sa, mal ales la inceput, cand priveasoldath trecand pe langa biserica faceati cruce, asa se bucura incat striga: iata Vasilie Limpciraye eregineased si volkineasca"," cad elprin furcia unde imbatranise nu vequse de cat soldati musulmani, si ise parea curios si ciudat ca nu soldat se si tacit cruce i sd vurbeascaromaneste.

Aceste le-am scris, numal ca se se vada cit sentimentul national esteinstinctiv ¡litre romanii de peste Balcani, unde face o mica esceptienumai acei dintrinsi pe can imprejnrarile facut se aiba o culturapolitico-nationala greceasca in scolile greeesti si din causa intereselormated Ile, in sinul comunitatilor conduse de archiereY greci.

1 Avelino aduse acesti tined din deosebite localitati romanestl ; asadiii Perivoli a adus pe : G. Perdichi, Giacu Goma, Dimitrie $umba, A-postol Teodor, Constantinescu ; din Abaci po : G. Dauti, Tulin Tacit,G. Gulioti, Dimitrie Abeleanu, Tulin Caragiani, Constantin Caeretti,Busu, Ditnibie Papinian, Dimitrie loachim; din Calive pe : Gusu Papa

www.digibuc.ro

17

Pentru invatflaura acestor elevi, li se alcatui unanume program, §i li se dada de cápitenie pe ré-posatul profesor Maxim, care cuno§tea bine dia-lectal macedo-român ; el preda limba românalatinä gratis, cu zel §i cu activitate, pentru carea bine meritat admirarea §i lauda tuturor Roma-nilor §i o eternA recap o§tinth a elevilor §i a párin-tilor lor din Macedonia ; iar bheth invAtaii foartebine latine§te de la dânsul.

Dupa ctut-va timp se mai numi Ilie Anghelescuprofesor de matematicá i geometrie. Doi ani dupilinfiintarea §coalei se mai adáogi hie& doi profesori

Tanasescu pentru limba francezd §i Than Cartapentru musica vocal:A, care a format un cor dinelevii scoalei, ce canta Duminicile la biserica sfintiiAposloli §i la diferite solemnit4. Carta se retrasedupa câtii-va vreme i fu inlocuit de profesorul I-larian. Pedagogi la aceasta, scoalá au fost la ince-put d. Ianculescu, apol d-nh Alexandrescu, AnghelDimitrescu §i Columbeanu. La anvil 1871, s'a gAsitca cale ca elevii scoalei Macedo-române se fie in-ternati parte la liceul Sf. Saya §i parte la liceulMatei Basarab.

Aci se euvine ca sè mentionhm In deosebi pelângh Comitetul de initiativA §i pe lângil bin e-vo-itoarele persoane de mai sus, pe d. V. A. UrechiA.Toate lucrarile la punerea In practich a sus 0.isei

Costa, Dimitrie Badralexi. Nicolae Popilian; din Vlaho Cligura pa ;Simion Simota, Doca ; din MO pe : Andrei Bagav ; din Nevésta pe ;Constantin Chirana, Sergin Dimitrescu ; din Ohrida pe : Filip Aposto-lescu ; din Magarova pe : D. Nicolescu si a1ii, precum i do, bitettNacu si Teodor Fesa adust din Cavala de unu parintele Wirnav.

2

www.digibuc.ro

18

idei de a se da o educatie scolara romanilor de pesteBalcani in propria lor limba, In carti romane§ti §i de&Ara institutor.' romani, s'a facut prin D-sa, inch dela anul 1865 sub d. N. Cretzulescu. Educatia elevilorMacedo-romam, instalarea precum §i supraveghereamorala a scoalei, erau in seama d-lui V. A Ure-chia, care purta cel mai mare interes scoalei §i ingenere invatamintului romanilor din Macedonia.Prime le scoale romane§ti ce s'au deschis in Mace-donia §i Epir, datoresc mult patriotismului §i ne-obositel staruinte a d-lui V. A. Urechia, §i mai a-les scoalele din Tirnova, Ave la, Ohrida, Vlaho-Gli-sura §iailivele de lânga Veria, singurele scoale careaú putut fi desehise panä, la anul 1878.

In anul 1879, oamenii insemnati din Romania,din care §i din cei de origina româna de peste Balcani,adunindu-se, fara deosebire de partid, ail pus te-melia unei lucãri starmtoare pentru luminarea Ro-mänilor Macedonem, §i fundara, in Bucure§ti in a-cel an o Societate de culturd Macedo-romeind. Scopulacestei societati este ca, in marginele legilor §i u-surilor din Imperiul Otoman, sé contribue :

a) A respandi pria scoli, incepand de la celeprirnare, in limba románä, invatatura intre locu-

17itorii románi de peste Dunärea §i de peste Bal-

1, cam.b) A starui pentru buna stare a bisericilor co-

n munitatilor romäne§ti de-a dreapta Dunarii §i depeste Balcani.

c) A priveghia mersul scoalelor esistente in a-1, ceia§i parte §i a lucra la imbunätätirea lor spo-llri to are.

www.digibuc.ro

19

d) A le dota cu chrti, biblioteci, aparate. A in-)) treprinde insa§i §i a indemna la editarea de cartipentru românil din acele párti."

Societatea fu reeunoscutä In 1880 prin lege, capersoana moralá capabilä de e primi donatium §ilegaturi.

Printre sprijinitoril cei mai infocati al acestei in-treprinderl a fost dl. D. Brätianu , §i altii reposa-tul dr. M. Obedenaru de originä macedonean, care pelaugh sacrificiile §i indemnurile sale a läsat studil§i ut dictionar maeedo-románesc ce se afiä la A-cademia Románá. In fine, intre eel mai activi mein-bril aI societatel, d. V. A. Urechiä.

Citänd aci numele chtor-va bärbati Gari au datconcursul lor devotat pentru realisarea nobilel §i:frumoasei idel de a se instrui romänil din Macedo-nia in limba lor materná, idel concepute, precums'a spus mai sus, inch' din anii duph 1848, nu vro-esc sh se inteleaga ch alti buni români §1 adevä-rat patrioti n'ad contribuit, n'ad lucrat §i nu lu-creazá pentru aceastä intreprindere bine-fächtoare,tot cu aceaimi burià vointa, §i cu acela§1 foc pa-triotic ca aee§tia, dacil nu §i mai mult. Recunosc§i ed eeea ce multi din Romänia §i din streinh-tate cunosc, cil aceastä nobilá lucrare nu este o-pera unuia sau a doué §1 a trei persoane, ci cá,atät lucrarea Inceputá de la 1860, precum §i re-zultatele imbucurAtoare ce s'ad putut obtine pánáastädi, se datoresc patriotismului, luerärilor, tactu-lui, sacrificiilor §i abnegatiunei cu care au lucratmulti românil §i unii dintre stréinil romäno-fili.

tucrarea de fatä ne permitInd a se aräta acum

www.digibuc.ro

20

toate aceste, ramâne ca istoria se arate cand vaveni tunpul In mod nepartinitor ce, cum §i childau lucrat fie-care pentru aducerea la un bun sfar-§it a acestel nobile §i civilisätoare opere románe§ti.

In sfar§it credem ea, nu ne este permis a nu men-tiona, fie chiar le treacat de o cam data, activitatead-lui Apostol Margärit. Deosebit de misiunea sa deinstitutor, d-sa cu pätrunderea §i energia cu careeste Inzestrat, a reu§it mai mult ca on care, prindemersurile §i scrierile sale convingeloare §i pline dede fapte, In timp de mai bine de doué-deci §i patrude ani, scrien publicate in diarele rom axle §i In bro-§uri in limbele romana §i francesa, sa de§tepte a-tentiunea Romanilor, a oamenilor de stat otomani§i a streinilor in genere asupra elementulm romandin Turcia §i asupra interesului tuturor de al cu-noa§te de aproape.

Infiintarea r oalelor romane din Peninsula Dal-canica a intimpinat îns5 multe greutati §i piedicidin partea adversarilor limbei §i nationalitätii ro-mane din Turcia, §i a trebuit o luptä grea §i in-delungata., care a causat multe ne ajunsuri §i su-ferinti institutorilor romani.

S'a intrebuintat de care greci mijloace de totfelul spre a Impedica cu totul Incerchrile de a seIntroduce limba rornanä §i In biserici.

Bolintineanu In scrierea despre care am mai vorbit, istorise§te ca, : un diacon roman macedonean.din Salonic, primind acolo din Romania cärti pen-tru biserich, §i afiand despre aceasta MitropolitulSalonicului (grec), se infuria pe diacon, Ii In& car-

www.digibuc.ro

21

tile, le rupse el singur, dändule aa rupte parte pela bhcanii iar parte, le arunch In foe.

Tot a§a li s'a intämplat §i preotilor români dincomunele române§ti Gopep i Molovi0e, in anul1882, chnd Arihiepiscopul Alexandru din Prespa,le trimise câte o carte pastorala fulgeratoare Incare ameninta cu pedepsele cele mai grele pe oricare preot ce va mai indräzni se introduea sau seciteasch chrti In limba româneasch in slujbele bi-serice§ti, sau sé-§i dea copii lor se Inv* in §coaleleromhne§ti.

Cum insh atita nu fu destul pentru a inläturacu totul limba româneasch din biserici, acel Arhie-piscop (nu mai putin i alti colegi al sei in epar-hiile lor) incepu a deelara pe preoti de argos, aiscoate din slujbele lor, §i ai opri de a sevdr§i peunde-va stinta liturghie. Dach vre unul din preotilbänuiti vroia se-§i recapete slujba. cu care dealtmintrelen se hrhnea, atunci episcopul ji su-punea se facl juramênt scris §1 iscalit de acel preot,juramênt din cele mai injositoare §1 al dim textIl dám aci drept euriositate :

Eu jos semnatul preot.... fac cunoscut prin ac-77 tul de fath scris cu insu§1 maim mea, cà toate ne-77 cuviintele phyletice (de rash) ce le-am faptuit prinomeneasch slabiciune §i pentru care am lucrat In

77 favoarea Propagandei ronânet In potriva mamei77noastre biserici ortodoxh, le defaim §i le despre-

77 tu esc din tot suflesul Died §i din toath inima mea.Ca martur al acestei märturisiri iau pe Domnulnostru Isus-Christos, fdgiiduind sh pästrez pe vii-

77 torime bupunerea §i ascultarea ce sunt dator a da

www.digibuc.ro

2 2

17canoanel or §i autoritatilor biscrice§b. Porhit cu

17 adeverat, spun dar cu glas tare §i in fata intregei71hum cre§tine, ca scopul urmilrit de Propaganda

37româneased este cu totul religios §i politic §i ca ea

17lucreaza ca sé rataceascá pe Dino-I/nil din

din Macedonia, spre ai maim pe nesimtitela o biserica eterodoxa pe cal nedrepte sub o stapd-17nire vecinh (!?)

Pentru aceasta intelegènd bine acest scop,. meindepartez de dênsul §i âncti o data, marturisese

17ca me alipesc din nou la biserica i natiunea pa-

), rinOlor met, care una çi singurd este b'serica orto-

17doxa oriented, al cariu membru ne deslipit sunt.In. credinta §i miirturia carora semnez acest act

/1 in cuget curat, care se va pástra la MitropoliaLarisei 1).

Aceasta declaratie ce s'a smuls de la multi preotiromam nu era de cat partea cea mai indulcitâ amesurilor luate de episcopil greci fata cu §coalele ro-lame. Caracteristice insa §i, lucru care demonstreazainarmarea intregului cler contra §coalelor, sunt in-structiunile urmatoare trimise de catre patriarhulEcumenic Joachim III-lea arhiepiscopului Pelagoniei(din Bitolia), Matei, In 8 Decemvrie 1879 sub No.7898 al protocoluku. Iata traducerea instructiunilor :

Prea Sfinte Mitropolit al Pelagoniei §i prea ve-17nerabil Exarc al Macedoniel superioare, frate insfântul Spirit §i conliturghisitor cu smerenia mea,

1). Vezt fOrte interesanta scriere : Le Grecs, les Valuques, les Albanais et l'Empire Ottoman par un Valaque du Pinde, 1886 pag. 39.Accasta carte da pe fata cu de-amitnuntul toate mijloacele pentru gre-cisarea romiinilor din Turcia si 1nfatisarea lor de &are clerul grec, ca-dopor de oligiva i limba greceascil.

www.digibuc.ro

2.3

din partea Donmului har §i pace pentru Sfintiavoastrá.Prin scrisoarea noastra Patriarhala §i Sinodala ea

11data din 30 Octomvrie trecut, v'am in§tiintit con-

fidential GA de curind s'a format la Bucure§ti o77societate cu numele Maredono Row Ind §i, In ace-

la§ timp, am atras atentiunea sfint:ei voastre asu'-pra unor articole ale statutelor sale organice §i

17v'am recomandat discretiune. Asemenea prin scri-soarea noastril patriarhala v'am incuno§tiintat ea77de curb-id am adresat un takri r Inaltei Porti.Prin acest takrir arn pus afacerea sub ochn gu-

71vernultu, fdoindu'l sa intrevadá desordinile i pe-ricolele care ameninti Statul i Biserica. 'Iam a-], rat-tt asemenea necesitatea ce este de a atrage a-tentiun ea §i ingrijirea guvernatorilor generah, §i

prin trmn.ii, aceea a sub-guvernatorilor, ast-fel ca17cu concurul arhiepiscopilor, frath no§tri in IsusChristos, directiunea §eoalelor, a bisericilor §i aaltor stabilimente publice ki nu fie Incredintata,,in mani streine. In urma acestul takrir Inalta Poartaa dat instructiile §i ordinile necesare. Ast-fel find,'7 credem foarte folositor de a recomanda sfintieivoastre si lucrati, la trebuintá de acord cu au-toritatile locale, §i sä veghiati a§a In cat Biserica17sa fie la adapost de cele mai miei lucriiri ale Pro-

pagwndei române. La trebuintá sfintia voastrá poate17cere instructiunile §i ajutorul Marei Bisericeb Ma-

1, rirea lui D-zeu §1 nesfdr§ita sa bunátate sa, fie cu17sfintia voastra .

De la 1879 aceste instruct.= au fost urmatecu sfintenie de clerul grecesc §i de notabilii parti-

www.digibuc.ro

sanii hu. Declaratia de mai sus a fost primul lorefect. Iata acum cum Episcoph in provincil le a-plic a :

Prea onorati preoti, onorabili primati §i nota-bill din Gope§i orkel din diocesa noastrd. Sositde cdt-va timp din Cru§ova la Bitolia, am afiat,77 nu färä mirare, cä, de cdt-vd: timp cantati romil-ne§te in biserich §i nu §tiu daa, cine-va v'a per-77 mis aceasta. La inceput nu ne venea sá credem77cä ati putut sä o faceti färä §tirea noastrá , cam

§titi &A un ast-fel de act este contra principiilorrsi leuilor eclesiastice. Mai in urind am Alit in.. t,77mod positiv, cil se canta in románe§te la am

77be1e strane din biserica §i cä de mai multe onapostolul a fost citit in romäne§te in mijloeul eer-71 telor. Pentru antdia §i ultima oara vá scriem as.ta41 in astä privinta. Ve tacem cunoscut deci ca,77 sub nici un cuvint, §i in nici un fel, nu trebue se77cantati nici sä cetiti apostolul in románe§te. Afarä

de aceasta, spre a se inlátura ori-ce scandal §i on-71ce ceartá, ordonam preotilor sh citeascá ei inski

aposlolul §i hotárim ca sA. fie respun4etori de a-,11ceasta. Dadi cinc-va duph primirea acesteia, va

77avea cutezanta a contraveni ordinilor mele, lu-

77cru ce nu indräznim a crede, va fi pedepsit cu

77asprime §i impreuna cu dinsul pe tulburátori, §i

7/ in acest scop, ye vom chema ma3 inthi la Bitolia77spre a ne face cunoscut pe autorii acelor nelegiu-

77in . Cu toate acestea, am crezut necesar a vé scrie

77mai. inainte §i a ve sfhtui párinte§te sä vé abti-

77neti de a face lucruri al cárora resultat, nu tre-

77bue sii ve indoiti, nu poate fi de cat nenorocit

www.digibuc.ro

pentru vol. Convins a yeti primi mustrarea ceve facem astfizi cu privire la- mentionata afacere

§i cá nimem nu se va Impotrivi, §i, daca vre u-17nul va face ceva vor denunta vicaru-

nostru episcopal §i notabililor, Ve dorim, in17a§teptarea unm zrabnic respuns, sanatate buna §i

11iubire intte

Semnat : Parintele Vostru In Isus ChristosAlexandru, .irhiepisrop de Prespa

Comitetele partisanilor grecismului la rindul lotau primit insttuctium sa supravegheze on-ce incercare din partea celor dependenti de eforiile bi-serice§ti §i §colare de a deveni membrii ai corpu-lm profesoral sau ai partidulm romanesc. Ast-fel laMolovi§te fiul preotulm Constantin, Protopop §i ve-chil al Episcopulm, primise locul de institutor-a-jutor la scoala romana. Pe data comitetul grecisa-tor din Bitolia adreseazá tatalui seu, scrisoarea ur-matoare cu data din 1 Septembre 1882.

17Prea onorate Parinte,

Scrisoarea de fatil ve va fi adusä de card d.Constantin Mihail, profesor la §coala elineascd pecare Fraternitatea (nurnele Societätil) l'a angajat §icare se aflä, in comuna voastrii. Fraternitatea veroaga deci lnati sub protectiunea voastrásä faceti a§a ca sá fie instalat cum trebue. Verughm asemenea sa convingeti pe fiul vostru Spi-ridon ca sa primeasch locul de, sub-institutor eli-nesc. Ve ruihm vorbiti §i sa'l indemnati caun phrinte sä páraseasat postul ce i-a oferit Pro-paganda-romeinii. Sfatuiti'l §i facetil sh nu mai ur-

www.digibuc.ro

26

meze ast-fel, dim aceasta purtare il injose§te §i77ve compromite §i pe vol foarte shntitor Ve pre-

/1 venim, afará de aceasta, ca salariul oferit fiulm17vostru de catre societatea noastrá va fi indestu-

)7 lator trebuintelor sale. Couvin§i eh recomandatiile77noastre vor fi bine primite, suntem cu respect al

vo§trii.(SS.) Pre§edintele : Lala, Secretar ge-

neral : Diinitzas,Observám din parte-ne ca acei ce subscriea

ceasta recomandatie sunt notabili romam din Bitolia.Spre a se vedea legatura strinsa dintre aceste

comitete grecisatoare §i EPiscopul grec, reproducem§i scrisoarea mentionatului Episcop Alexandra, a-dresata protopopului Constantin tot eta privire laafacerea fiului sau :

Voua Protopopului Constantin §i tie Papa Gheor-ghe (fiul protopopului). Va acordam parinteasca11noastra bine cuvintare.

Credem de prisos de a ve spune ca't ne-a intristatpurtarea fiuku vostru Spiridon. Cu toate acestea, a-1,vind in vedere batrinetea §i serviciile aduse de voi,

atitia am mamei noastre Marea Biserica a liii Chris-tos, ne-am hotarit ai oferi 25 lire turce§tn cu condi-)7time ca el sa indeplineasca la scoala noastra (gre-

77ceasca) functiunile de ajutor de institutor §i de

71cantaret la biserica. Credem ca va primi a-

77ceasta propunere ; daca insa nu o va primi §i

daca va starui in aceia§i positiune (de ajutor in-17stitutor la scoala romanä), cand pesie putin vom

17veni acolo, cu ajutorul lial D-zeu, vom fi siliti sa

17luam de sigur masuri care vé vor pricinui nepla-

www.digibuc.ro

27

cere voue §i fiulm vostru Papa Gheorghe, másurr7,care ne vor intrista pe noi 1n§ine. Totu§i cunos-cênd de mai nainte 'bundle voastre dispositium,

credem ca ve'ti reui a convinge pe fiul vostra §ia'l face sà, primeasca propunerea noastra.In a§-teptarea unui grabnie respuns din parte-ve, vedorim sanatate bun'A, i multa bhgare de seama.

Semnat : Arhiepiscopul de Prespa.

spre a nu se crede ci apasarile Episcopilorgreci stint lnspirate numai de credinti ca, ca capiai Comunitatii Ortodoxe ei trebue s pastreze inbiserica §i Ill scoala, In interesul religiunfi, limbagreceasca, darn aci un alt document din care reeselamurit ca actiunea Episcopilor nu face de cat saajute actiunea o consulii §i agentii oficiah ai umustat strein conduc prin mijlocul §coalelor.

Scrisoar ea Comitetului central din Atena trimasaeforilor scoalelor comunale din Vlaho-Clisura cu N :740 din 23 Tunic 1882

Onorati Domm. Ve anuntam cut plAcere caguvernul elinesc a 1ncredintat directiunea consu-latuluï din Bitolia Gheorghe Docos, care e77un om insemnat prin patriotismul i prin devota-

71mentul seu causa nationala a elenismulm In

Macedonia, prin §tiinta sa, prin lealitatea §i prinonorabilele antecedente a le sale in serviciul con.

sular. Domnului Docos i-a incredintat comitetulnostru supraveghierea suprema a dirictiunel nemij-locita a lucrarilor sale in circonseriptia consulara

1 , Aceste scrisori sunt estrase din cartea : Lei Grecs, les Valaguei,les Albanais et l'Empire Ottoman par un Valaque du Piude, 1886pag. 33-39.

www.digibuc.ro

2 1

din Bitolia ; &Ara dinsul prin urmare trebue se vé17a lresatl, ca la mn representant suprem al comae-

pentru afacerile voastre scolare cuprinse In.,cercul lucrarilor noastre §i pentru ori ee alta ea-), cere privitoare la lucrarea nationala a Syllogului71(Comitetulm). E bine Inteles eh banil dati de

comitet h ve'ti primi de acum Inainte prin ma-), nile d-ltu Docos. Ne place a crede eh yeti facetot posibilul spre a ajuta din toate puterile pe71noul nostru representant ca sa-§i Indeplineasca cu

71succes datoriile sale foarte serioase, aratêndu-i un

devotament sincer fidelitate §i respect pentru toatelucrurile relative la afacerile noastre nafionale co-mune. Primiti etc.

[L. S.]Pre§edinteltu) Secretar: semnat: Gheor-

ghe Zolotas. ')Sa se observe ca atit d-ni Mihail Lala si Dimit-

zas (Dimeca) §efif comitetulm societatil Fraternita-tea" din Bitolia, cat §i persoanele, pre* §i mire-nh din Molovi§tea, din Gope§i §i din Vlaho-Clisura,carora au fost adresate scrisorile ce publicam, suntromam, nu grecï, §i ca atit societatile cat §i efo-riile §i ormele din care fac parte, nu cuprind niciun grec ci numal romäni cani, sau din naivitatesau din alte cause, cred cá fac un bine natiunellor pe care se silesc a o greciza spre a o scapa,dupa cum pretind denii, sa nu fie slavizata de

1). In un capitol de mai la vale intitulat : ScopurPe adverearilorscoalelor române, vom da si alte documente de cea mat mare Insem-nittate, documente dln anul curent, ha chiar si d n dilele acestea(Iulie 1890).

www.digibuc.ro

29

hulgari §i altii ! Ace§ti nevoi4 intelectuali cautasä vindece natiunea roman& omorindu-o ! Deose-bit de aceasta Patriarhul, Episcopil, ca §i Eforii§i notabili sunt cu toti supu§i otomani iar nusupu§i greci cari e folosesc de privilegiile acor-date biserich 0-Wine din Turcia, de Sultani, sprea säpa incet cu Incet puterea Imperiulm desnatio-nalisand pe cei ce nu sunt de neam grec, in sco-pul de a anexa Macedonia §i alte pärti ale Impe-riului, jn care romänii sunt a§a de nurnero§i §i undenu esistä de cat putine tamilli grece§ti adevärate,la un stat strein.

Dupä espunerea ce vom face in deosebi mai lavale despre fie care scoala romana, astazi esistentain acele provinch, e de mirare ca s'a putut invingeatitea dificultäti venite de la Episcopi, notabili, ro-máni grecisati §i de la consulh streini !

Activitatea societätei de culturä Macedo-romänäcare a primit calitatea de persoaná moraiä prinlege promulgatä in 1880, de §i nu a fost sgomo-toasä, totu§i priu mijlocirea a cati-va dintre mein-brii aderenti cel mei zelo§i a contribuit la infiin-tarea celor 27 scoale, ce s'au deschis de la 1880incoace, intre care b. liceului §i internatului din Bi-tolia ; la aducerea mai multor fete care dup5, ce austudiat in Asilul Elena-Doamna, aú fost a§ezate -eainstitutoare in patria lor ; adunarea until insemnatnumér de cärti, care asta-41 La mare parteaproape3,000 volume--formeazä fondul principal al biblio-tecei Liceului din Bitolia §i formarea unui cabinetde fisica, tot acolo. Sub ingrijirea domnului V.

www.digibuc.ro

A. Urechia s'a redactat un diar hebdornar In dia-lectul romanilor de peste Balcani, intitulat : Frei-Witt intru dreptate, care nu §tim din ce causa, n'aapärut de cat vr'o 17 numere. In fine s'a pus Indialectul Macedo-Roman Apostolul care s'a §i

§i Evangelia.E adeverat ca asta-di aetivitatea acestei socretati

de cultura nu straluce§te ; totu§i impulsiunea fiinddatä, romanir de aici cunosc tinta filantropica cese urmare§te prin scoalele functate In Turcia.

er isolati nu inceteaza a incuraja §i apara lu-crarea ce se face in acest sens contra du§manilor,ascun§i sau nu, ar luminarii poporului roman.

Ar fi de dorit, cu toate acestea, ca societateaMacedo-român s ia in mama. §i sa, atraga aten-tiunea celor in drept asupra mai multor legaturireferitoare la lucriiri de bine-facere, §i care dupa,cum ni se spune stau ne esecutate.A§a citesc in4iarul Bindle Public din 19 Martie 1880, sub sem-natura d. G. Misail. §i cu titlul : Cultura RomtinilorMacedoneni.--Memoriu adresat d-lui Ministru al In-instructiunei publice in 12 Martie 1880 : I. Repo-satul Mitropolit al Ungro-Arlahiei Dositeia Filitis,care a incetat din viatä la Bra§ov In anul 1819, aläsat prin testament 16,000 galbeni destinati a secumpera un imobil din al cArui venit sä se sustiebursieri In streinátate spre a doblndi o specialitate.Pe la anul 1828, s'a cumparat mo§ia Lunguletu,(*antari) judetul barnbobita, care producea venitulde 2,000 galbeni. Tostamentul Mitropolitului Do-siteiú In Monitorul Oficial No. 50 din 2(14) Mai 1865, nu s'ar putea oare aplica a§a, ca

www.digibuc.ro

3 1

tinerii romani din Turcia sä, fie adu§i ale]. la Bu-cure§t1 spre a dobindi o specialitate cu care sa fieapoi folositori patriel lor ? ')

II. Indeplinirea dispostiunilor testamentare a lebunului român D. Musicu din Blata mort la Bum-re§ti in 1869, prin care a läsat 28,000 (doue-d.eci§i opt mii) galbeni pentru infiintarea unei seoalede fete la Blata §i a alteia la Bitolia.

III. Testamentul raposatului Tega, mort in 1851,originar din Ylaho-Castania pe coastele muntelmPind care a lasat mo§ia Bältenii din plasa Ialo-mita, judetul Dambovita , testament ee se credeea cuprinde dispositiuni de bine-facere. IV. Testa-mentul räposatului Nicolae Mihail dir) Craiova, mortin 1865, prin care lasä o sumá oare-care pentru intre-tinerea unul pensionat de fete la Magarova (Mace-donia), locul sell de originA. V. Testamentul /Apo-satului D. Cozacovici nhseut la Metzova in Pindprin care dispuno o sum& insemnatá pentru des-chiderea unel scoale in patria sea.Despre aceasta§tim câ s'a esecutat, fundându-se §coala din Go-pe§1.--VI. Testamentul Elisabetel Castri§oaia dece-data in Bucure§ti la anul 1863, prin care lasä ocolosala avere nepotului el Vasile Paapa, cu sco-purl culturale §i de bine-faceri. Dupá moartea a-cestuia averea a fost luatä de Stat in posesiune ;totu§ui comitetele grece§ci din Ianina §i Salonic factot ca sä infirme aceastà luare in posesiune §i. sali se atribue averea la care nu aú drept, chcl testa-toarea §i familia ei eraù români §i nu a inteles

1) V eql i Binele public din 9 Oct. 1880.

www.digibuc.ro

32

nici o data ca din averea el sa, se fach o arm& incontra Romani lor §i contra Juminárh lor.VII: a-verea ráposatului Arhi ereu Jeropoleos, care a murit aicilásánd prin testament mo§ia sa Tigane§ti din ju-detul Muscel, mo§ie a chrel venit sii, se întrebuin-teze In bine-facerl.

In fine, mai sunt §i alte mici legaturi facute deromani pentru scopuri culturale in Turcia §i carestau In párásire sail ascunse. A§a este legatul d-neiJardili din Cru§ova, decedath In 1883, care sta '§ipina asti4 la casa de depuneri de aici.

IlINFIINTAREA 1 MERSUL $COALELOR

In cäletoriile ce le-am facut la Románii din Pe-ninsula Balcanich 9 atát In anul 1882 cát §i In a-nul 1889, pe langh alte cercetári fácute asupra lor,m'am ocupat mai ales cu starea §coalelor romá-ne§ti de acolo,§i am vq.ut cá, Inch. §i astadi luptapentru esistenta acelor §coli, urmeazá, cu multá a-prindere Intre románil din acea parte §i agentii in-teresati ai causei grecesci Intre eari din nenorociresunt §i multi români de originä, dar greci in idei§i in lucrare din causa positiunei lor sociale §i aintereselor pèrsonale , ace§tia combat cu multá in-ver§unare §i prin toate mijloacele ideea §i senti-mentul románesc.

1) Vedi scrierile mele privitoare la el': Datinele la nuntl ale popo-rului roman din Macedonia" In Revista de arheologie a d-lul Gr. Tocilescut, II p. 417. Poesil populare din Macedonia" idem t, V. p. 175. Can-tece de Miriologhi" in ConvorbirT, literare vol. XVI p, 487.

www.digibuc.ro

33

Duph sciintele positive §i notele ce le-am adunatin aceastä privintä la fata locului, cum §i dupa maimulte acte relative la aceastä, chestiune ce in deo-sebite prilejuri am gasit, pot da astádi in resumatrelat;uni esacte despre data infiintAreifie-carel §coli, degreut6,ti1e ce au Intêmpinat, despre principalele faseprin earl aú trecut, de personalul lor didactic, denumérul elevilor §i in genere despre situatiuneaactualá a acestei chestiuni.

coale de WO

Intetia goala românh infiintata in Macedonia, este§coala primará de bheti deschisä in anul 1864, inorkehil pe deplin românesc, numit Tirnova in a-propiere de Bitolia (Monastir) capitala Macedoniei,de care d. Dimitrie Atanasescuoriginar din nu-mitul ora§el ;dinsul este cel intdi invetätor roman,§i dä lectil §i ast4 1).

Indatá dupâ infiintarea acelei §coli, se ridicarltoate cäpiteniile panelenismului §i, mai cu seamá,.episcopul grec din Bitolia. Pe de o parte acest e-piscop alergâ la toate autoritâtile turcesci pentraa cere inchiderea §coalei române, iar pe de alta daordine aspre tuturor preotilor §i laicilor partisani ar

1.) 1). Dimitrie Atanasescu primul invtittor romfin in Macedonia acompus i tiparit urmätoarele ctirti didactice : Abecedar RomâneseRomânijil din dreapta a .Dundrljis" edit. 11, Bueurest1 1865.Gramatica Romeineascei trei Romdnljii din dreapta Duneirljii Bucurescf 1865.Istoria Romilnilor pentru Romeinlii din dreapta Danubiului lucratil dupa¡storia d-lui V. A. Urechiì i Casacovicl. Bucurescl 1867. Terrascrip-hiune scurtei pentru ficiorli fetele de clasa I §i II primarei Bucurescl1867. Istoria noului Testament icei viataDomnulul nostru lens Christos,Bucurescl 1881, etc., si altele ce audim c ar fi avend manuscrise.

3

www.digibuc.ro

grecilor de a considera pe invétätorul rornân §i §coalasa ca du§man al ortodoxid fi ea o peclied pentruprop4irea bun elor mvatäturi.

Din causa intrigilor urzite pe lângä autoritätileturcesci de &Are adversarii §coalei ì limbei ro-mânesci in Macedonia d. Atanasescu fu pus la inchi-soare, dupä stäruintele episcopului, §1 nu i s'a datdrumul de cat dupä ce a fágáduit eä nu va maipropune nici uä inveláturä in limba românä filräingäduirea episcopului.

Dupä ce i s'a dat drumul din inchisoai e luan-du-§i chrti de recomandatie, d. Atanaseseu ceru voela Constantinopolé sä redeschidä §coala, ce fuseseinchisä pe nedrept ; dar nu cäpätä, niel un réspunsbun, cáci influenta clerului §i a elementului grecpe atunci era putnrnicä in capitala Turciel.

Dupg, dol aril de stäruinti zadarnice, acest Invé-thtor român se duse insu§1 la Constantinopole §i acoloajutat de intervenirea agentului diplomatic romande pe lângä Malta Poartá, re'posatul AlexandruG. Golescu §i de réposatul N. Bordeanu, atuncidirector al gazetel oficioase La Turquie §i fost se-cretar al agentiel diplomatice române sub Agen-tul C. Negri, putu sé capete invoirea de a predalimba românä, copiilor romani in doué camere dincasa sa din Tirnova, ce o transformase in §coalä.

Aceastä §coarà nu a putut functiona In mod re-gulat de cat de la 1867 ; asthai are un local In-

1) Despre patimirile luthialul instituotr roman D-I D. Atanaseseu,Vedl: Convorbiri Literare anul VIII 1874 pagina 359 : Persecutiuneainviltamêntulul roman In TIrnova si Monastir, de D-nul Apostol Mar-

www.digibuc.ro

a5

capiltor §i numérä In anul §colar 1888-89, 20 elevi.lath' numele elevilor acestei §coli :

Cocia Hr. CottaCu§u L. NatuGhiu§u C. NatuPetru Thimiu CuciuchiSachi G. SaragiiiTachi M. SaragiúTirciu DzodziGeorge P. G. GrecuGeorge D. BelcameniotuNida Hr. Cotta

Petru Z. G. CaranicuPandu M. TArpinVangeliu D. AtanasescuLachia Nachi DucaStavre N. SlobacuTudorachi Hr. CottaGu§u G. BuzaeNicolachi. D. AtanasescuSter. C. T. Belcameniotu

A doua coed s'a b.-vain-tat In GopeO. Incà de pe laanul 1865-18.66, réposatul Dimitrie Cosmescu carese gasea In Romania, Intorcêndu-se In Gope§i, ora-§ul seu natal, povesti familiel sale cat de u§or §i

In oath putinh vreme Invétase el sé scrie §i se ci-tease& limba romaneascá.

Familiile romanilor de acolo auzind aceasta sehotkird, a Incredinta pe fil lor lui Cosmescu §i Inscurt timp, dansul avu peste 40 copii spre a-i in-véta In limba lor materná. Mai Inthl incepu a dalectiuni intr'o odae din casa sa ; intrigUe Insá ipersecuarile ce i aú &cut agentii propagandei pa-neliniste silit sé plece din Gope§i §i sé viná aici.In Romania de unde nu s'a mai Intors 1).

D-nul Iordache Goga, care era epitrop avereiCazacovici lásatä prin testament pentru. Infiintareaunei §coale romane In Macedonia, véTênd cá D-nuD. Cosmescu nu se mai intoarce In Gope§i, a trimis

1) Despre piedieile puse de elerul gree in ealea $coalei romine dinGopesI. Vet,I1 Convorb. Liter.6 an. VIII (1874) pagina 325 Studid deD-1 Apostol MargArit.

www.digibuc.ro

B6

pe D-1 Sterie Cionescu (Ciona) care terminase liceul§i studia literile la Ia§l, ca o5, dea lectil de limbaromanä. Dupa, cât-va timp plecând de acolo d-nulCionescu, epitropia easel Cazacovicl trimite pe d-1Nicolae Cosmescu ca institutor, care a functionatacolo pan& la 1883 luna August când a fost 'Min-cuit prin d-1 Gu§u Nijiopoleanu. Acesta Impreunäcu al doilea institutor d-1 G. Gllica Papa, elev al§coalel române din Vlaho-Clisura a tinut §coalapang, la anul 1887 când s'a numit ca director d-1Pilita, absolvent al liceulul Sf. Sava din Bucuresciavênd de ajutor pe d-1 Gheorghe Caracotta §i. ped-1 Gorciu Tale, amândol elevi al Liceulul romandin Bitolia. Ace§tia sunt §i pana, ast4 institutori.

coala din Gope0 numarä 117 elevi, §i se Intre-tine cu fondurile legatulul Dimitrie Cazacovicl, roman Macedonean näscut la anul 1790, In ora§ul pedeplin românesc Minciu (Metzova) In muntele Pindspre Epir, mort In Bucuresci. la 21. August 1868 ').

Iatä numele elevilor In anul §colar 1889-1890 :Nicolae DimcaVangheli MazniGeorge MusturicuDemetriu BelciuNicolae PetrescuTeodor Torbu -Papa-Gheorghe AnastasiLevu IoanToma MihiVangheli Pricu

Demetru BijuGeorge LercaAlexandru CujuTeodor MusturicMihu PachionuHristu PadoriIoan TecuDemetru GhiricociuGeorge N. BelciuMichail Nita

') Testamentul id D. Cazacovicl se affil, depus Impreunit cu Weil-rile privitoare la esecutarea luI, In arhiva Ministerulul Instructiunetpublice.

www.digibuc.ro

37

Torna ConstantinAlexandru Co§caVangheh Papa LevuGeorge HotuHristu BelciuIoan Papa-GoaAlexandru TorbuNicolae DemetrescuIoan BanduIoan TraianVangheli BelciuAnastasi Coci CrajaIoan Dima§uConstantin DuncaNicolae DicaTiju HristuSteriu LercaVangheli LercaDemetru MihutanConstantin MusturicGeorge Papa-CociDemetru Papa-G oaGeorge Papa LevuDemetru SotiriIoan IotuConstantin lotuHristu NanciDemetru CarajeaNauni CarajeaVaiigheli NasiGeorge PitcaA nastasi ProtueruTeodor DienescuAnastasi FrangaBelciu GeorgeTcodoru MazniNicolae Nata

Constantin SpauNicolae ZuganaGeorge PituDemetru LercaNicolae TutaTeodor LercaDernetru StefuDemetru DimecaVangheli Dociu CarajeaGeorge TraianDernetru ManciNaum BelaSotir PadoriGligore RobiHristu MazniNicolae *botiConstantin DimitrescuVangheli CarajeaTorbu NaumDemetru BelciuAlexandru PetrescuDemetru TaciMihail subanIoan BoiagiTeoclor RambiIoan SotiriIoan Coci CarajeaDimca DemetruNicolae Cu§iIoan Cota CuzmanConstantin DottiAnastas NiciuConstantin StefaGeorge SpauTeodor Papa NaumVangheli GhiricociuVangheli Papa Dori

www.digibuc.ro

38

Demetru Necui Anastas GhiricociuNicolae Robi Mitu MaciuDemetri Stefu Vanghelia FaniAnastasi Iuvani Santa Pi tuGeorge Coci Craja Ilie Terpciu.George Romu

treia fcoa s'a infiintat in anul I 86 7 in co-muna Avela, situatil in Pind. districtul Grebena, vi-laetul Janina. D. Apostol Märgd,rit fu intemeiato-rul el. Duph ce a instalat'o in mod regulat §i aorganisat'o, a lhsat in locul ski pe d. Ioan omuTornescu eley al seminarului din Bucuresci. Dupáacesta se numi invhtätor G. Dautti avênd de a-jutor pe párintele Papa Than Tofechi. Aceasthcoalä functioneazii numal vara in comuna Avela ;

iarna insh lectiunile se tin in satul Damap din Te-salia unde descind totl locuitoril cu vitele kr i pe-trec iarna intreagà. AstA-4i invétátor la aceastil§coalfl este d. Tuliu Mihali. Aci se numerá de la60-90 elevi 1).

A patra qcoalti s'a deschis definitiv pe b sa unuiordin vizirial obtinut de d. Apostol Märgárit in1864 in Vlaho- Clisura Functionarea ei nu s'a fá-cut totu0 in linisce. Din contra, acest orkel cut atromânesc a fost considerat de cApeteniile partidu-lui ca una din citadelele elenismulul inMacedonia. De acea s'a chutat ânca de mal nainteca ori-ce incercare de a cultiva prin §coalá limbaromâneasca, se' fie sfilrimata.. ln adevér §coala co-

') Despre piedecile puse de clerul grecesc la deschiderea acestelVedi : Convorbill Literare" an. VIII 1874 pagina 318, articol

de d. Apostol Margilrit.

www.digibuc.ro

20

munalá din Vlaho-Clitura 1) aflându-se ca §i toatecele-l-alte scoale sub dependinta Episcopului grec §ia notabililor români cari aveau idel §i primise cul-tura greack urma dupA, ideileaacestora sä pun6 Inpractich, un program care tintea mai mult la rhs-pândirea limbei grecesci. D. Apostol Märgärit, fostelev al liceului din -Ianina find institutor acolo,in preclarea lectiunilor sale, Inca, de la 1862, seservea cu limba roman& §i. prin comparatiile cefácea intre liMba latinii §i românä, precum §i maicu seam5, prin povestirile istorice despre romani §isträlucirea Imparätiei lor In lumea veche, de§teptâIn elevii sei esclusiv români mândria §i tendintaa iubi propriul lor Ream.

Negre§it &A aceasta nu pltIcu Episcopului gree §ipartisanilor culture): grecesci. Nikiforos, episcopulCastoriei de care depinde Vlaho-Clisura, martor pede o parte al succesului la invétáturil al elevilor,cáci cu ajutorul limbei lor materne faceail ,enormeprogrese, dar pe de alth parte, späimôntat de sen-timentele romtmesci de§teptate In inimile lor nuintâNie câtu§i de putin §i piri pe institutorul d.Apostol Márgárit la Patriarchie. Nikiforos hindmembru al sinodului Patriarhal din Fanar trase inpartea sa §i pe Episcopul Meletios din Sisanion§i amândoi ace§tia obtinura de la Patriarhul So-fronios §i de la Sinod ordinul urmator adresat preö-tilor §i notabihlor din Vlaho-Clisura :

1) coala comunalit din Vlaho-Clisura a fost claditil, si Inzestrata cuveuiturl de chtre pitriutiI d-lui M. Paciurea, inginer scf de serviciii Indirectia CAilor ferate ronulne.

www.digibuc.ro

Protocol No. 912, anul 1864, Februariu 4 (st.vechiii) :

Prea cucernici preoti, prea cinstiti primati §i cei-l-alti cre§tini din orá§elul Clisura, prea iubitii. no-§tri fii Intru Christils etc. etc. Pentru pricinh inalte§i de o nespusa grabil, vé ordonäm sh isgonitl din

§coala voasträ pe in.vetittorul Apostol Marg&rit,17 &Al trimeteti In tara In care s'a näscut atAt pe17clênsul cât §i pe familia lui §i s& ne dati de §tire11 cât mai neIntârdiat despre Indeplinirea acestei anoastre porunci, chci de altmintrelea toti yeti fi11 respungetori Inaintea noasträ, §i ertare nu vi se,, va da.

(Semnat Patriarhul Impreunä ell eel 12 Episcopimembri ai Sinodului).

Acest ordin fu o proclamatie de resbel §i o che-mare la arme pentru partisanil grecismului.. Fiecare episcop, fie-care preot, fie-ce laic trebuia sá,se Impotriveascá la Invel&tura românilor In limba lor.

0 parte Ins& a locuitorilor din Vlaho-Clisura re-sistâ ordinului patrtarhului §i acesta véd.ênd auto-ritatea sa batjocoritâ, f&cu apel la autoritätile ci-vile spre a obtine esecutarea ordinului. Guverna-torul din Bitolia cu tOte solicitärile partidului romd-nesc nu putu sail se temu s A refuse ajutorul gii chemä-rel Patriarhulai. D. A. Märgárit fu nevoit sil mearghInsu§i la Constantinopole ca sá '§i pledeze causape Fang& Marele-Vizir. 1) Tot ce obtinu fu voia dea deschide o §coal& particular& In casa sa. Puterea

'} VOT in &hip Istoricei de la Ineeput un estras din serisoarea dinNombrie 1865 adresatA de d. A Miirgarit Marelui-Vizir Aali-Pna.

www.digibuc.ro

41

clerului grec Intrecea in acele timpuri insh§i auto-ritatea Ina ltel Portl.

Lucrul 'Mg nu se sal* aci chci voia data', dePoartâ nu convenea de loc Episcopului grec §i par-tisanilor sél earl cereail espulsarea din ora§ a d-lniA. Märgärit. 0 nesfâr§it5, negociere avu loc cu au-toritátile spre a obtine apeasta. D. 11lärgärit mersecât-va timp la Avela dar se reintoarse putin dupà.,acea la Vlaho-Clisura.

17Dupá un an de lini§te-4ice d. Emile Picot in

)7 cartea sa : Les .Roumains de la Macédoine, Paris 1875,pagina 40 ,d.Märgärit fu din noa inchietat de71catre greci, earl' esceleaza in a face pe functio-17narii otomani sa, joace rolulul unor simple ma-

§Ini. Nu vom mai povesti toate pedicile pe cart17clica fanariotä le-a pus in calea curagiosului pro-

fesor. Deschiderea §coalei sale dAdu loc la anchete,la deliberatiuni ale tutulor consilielor provinciel,etc. Se 'Area câ Grecil aveail consciinta, de toate

pericolele ce renascerea sentimentulul român in17Penhisula Balcanicà, va nasce pentru politica loreo.b oiste.

11

In anul 1868, cum am 4is, d. Miirgarit obtinuun ordin vizirial pentru deschiderea definitivä a§coalef din Vlaho-Clisura. Cu tot caracteiul el par-ticular, ca i mai nainte, institutorul român fu piritmereil la autoritäti sub cuvênt eh ar fi un comi-sar pa nslavist In leghturg, en .comitete straine, canlucreaza. contra Imperiului. De aci chemárI nein-cetate pe la autoritäti depârtate, perchisitium, in-temnitärl preventive la Castoria, Ghiorgea , Bitolia,Salonic, esil la Ianina suferintl trupesci §1 morale,

www.digibuc.ro

42

anclar fi (un fel de insurgenti, briganat plätiti deGreci) pu§i ca tinä calea §i sä'l omoare, lucruce era sá i se intêmple chiar ma]. acum 11 ani(1879) cand a fost lovit de moarte pe stradele Bi-toliei, de doul oameni plätiti.

Cu toate aceste Impotriviri, coala din Vlaho-Clisura a functionat sub conducerea d-lui A . Mar-gärit §i Tuliu Tacit 2) panä la 1883 ciind acest dinurm5, meritos barbat a murit, iar de atunci a fostinlocuit cu tânèrul d. Cuvatti ce a terminat 6 claseIn liceul Matei Basarab din Bucuresci.Cu incetu: resistenta notabililor partisani ai gre-cismului a fost mic§oratä §i lupta pentru reintrarea§coalei rornâne In localul comunei s'a terminat prinreu§ita rornanilor. 3)

Elevil §coalei Inmultindu-se s'a mal nurnit ca in-stitutori tinerii G. Adam §i N. Nacea, fo§ti eleviai §coalel, cal'''. au urmat In parte In liceul romändin Bitolia. Acestora s'a mai aclaos ca ajutoared-rdi Nicolae Pasca §i Const. Ghica Papa. Numeleelevilor can au frequentat §coala In anul §colar

1 Despre uespusele sicane intimpinate de d. Apostol Margarit la des-chiderea scoalei din Vlaho-Clisura, Veql Convorbirt Literare, an : VIII(1874) pag. 239 si urmatoarele, unde se aft publicate de d ApostolMirgarit piesele foarte curioase si instructive ale acestel memorabileafaced.

2) Tuliü Tacit a fost elev al scoalei române de la Sf. Apostoll siabsolvent al liceulni St Sava din Bucuresci. Meritele acestuT inteligent

muncitor institutor stint cunoscute de totI colegil si eompatriotil ad-Activitatea sa pe terdmul ziaristic ca corespondent al çliarelor dinItalia, Francia si Romania, cu privire mal ales la cestiunea desteptareiRomânilor Macedoneni, a fost foirte mare.

3) Intre alte incidente regretabile ce s'aA ivit Intre partisaml coaleiromâne i aceta al grecismulul din Vlaho Clisura, trebue sa mentionara

www.digibuc.ro

4 3

1888-89 11 vom da la finele acestel lucrári panhcând speräm ch ni le vom procura.

A cincea fcoala s'a deschis In Ochrida la anul 1868.Ea fu a§e4ata chiar in localul Primäriei. In de-pliná intelegere toti romänii din Ochrida au prefa-cut §coala greceascâ in §coala románeasca, inlocu-

d de asemene in románesce slujba preoteascil dinbiserick care mai nainte se fácea In grecesce.

Aceastá prefacere s'a fácut faril mare greutatede oare-ce atdt Românii cat §i Bulgarii din Ochridas'au unit pentru a isgoni de acolo pe episcopul fa-nariot.

Inthiul invètator al acestei §coli a fost reposatulG-. Tomara, fost profesor la §coala comercialá dinBucuresci, care mai in urmd, a tradus &any(' liaprecum §i Apostolul in dialectul Macedo-román. U-nul din eel intal elevi ai §coalei din Ochrida, Gheor-ghe Pihion a devenit apoi invetätor la aceasta§coalA impreund, eu Tomara.

La 1870 demisionând Tomara a fost inloeuit decL Filip Apostolescu exlev al §coalei Afacedo-ro-mäne de la Sf. Apostoli din Bucuresci, care este

aci omorfrea albanezului Musa, care servea de pitzitor (cavaz) d-luiA Mitrgffrit îiic dc 15 anf. Acest credincios pAzitor in August 1889fusese InsArcinat a duce din (1astoria la Vlaho-Clisura ordinul prin carescoala româng urma s5. fie instalatit In scoala comunalli. Pe drum la ooare care 6istantl de Vlaho-Clisura i-ati e-it doI hug fnegriti pe fata,call Pali atacat cu puscile. Musa fntinde la rindul aft pusca ce aveadar nu ia foc ; totusf se repede eu patul i rAnesce grell pe unul, cell'alt fug profitil, de acest moment si impuscl pe Musa fu cap si a-cesta clzu. Ordinul ce mortul avea fn buzunar, Impreunl cuceasorniculsi cu cartusele, IT tu rlipit. Putem dice a acest credincios i devotatom a cldut jertflt fn serviciul scoalelor române din Turcia.

1) Despre deschiderea scoalel din Ohrida, Vedl Documente tot IliConvorbiri .Literare an. VIII (1874) publicate de d. Apostol MArgarit

www.digibuc.ro

panil astä institutor al acelei §coli. Mind 0-chrida ora 1ntins i copiii midi neputând veni intimpul iernei din Mahalaua Sf. Nicolae la §coalädin causa depártärei, s'a Insärcinat párintele IoanZgala sá dea lectiuni de limba romänä la copiiidin acea Mahala, cu titlu de ajutor al §coalei ro-mâne. Iatä numele elevilor pe anul §colar 1889-90 :

Achilea DafinaCosti Bu§acaConstantin BumbâDu le GeparGeorge ChitaMihali JomáIVIihali SteihnescuMihali IonescuMiha ThanMitra TaminaNacu Deal:APandi MihaPitu SâmbitelSpiru JomáSotir IonescuTachi Bu§achTaru AtanasescuTaru *toe

Zisu ParmachiAnton PetrescuBana TaminaIancu Baliucilia Pito§uMihali IanecuNiculae GhiruNicolae MurjiláNicolae Constantinescu

Naum Atanasescustefan GherguSpiru NiculescuTomu KiohiTachi IonescuNicole IanecuZisi *acarecuAlexandru GerahAureliu GojuGavriil PetrescuLeon Papa stefanNaum AnastasescuPascu VeroniiiSpiru DimoniaSpiru BaliucTa§ou RuvinaTaru ArsenVangeliu GeparAtanasie Ru§acil,Andrea PihionStavri BijáTaru GojuVasilie SacuDimitrie NaumescuDimitre VerupGregoriu Veroniu

Apostolescu

www.digibuc.ro

4 5

A easea fcoalei s'a deschis la ()alive aproape deVeria (Cara terii) in anul 1870 de D-1 D. Badralexi,elev al §coalel Macedo-romane de la Sf. Apostoli dinBucuresci. Aceasta, §coala dupe indemnul D-lul D.Gusti, a fost subventionata de Prim:Aria de Ia§1. Intimp de dol ani cu cate 2600 lei vechi pe fie-care an1),apol suprimandu-se acea subventiune, §coala a trebuitsa se inchiP §i a stat inchisá pana la 1878 cand areinceput a functiona tot cu acela§ invétátor D-1 Ba-dralexi. Aceasta §coalá e deschisa, la CA live numalvara ca §i acea din Ave la, iar in timp de lama, D.Badralexi tine §coala in Veria, ora§ locuit de Greci,Romani §i Turci unde descind locuitoril din Cálive,neputènd remane sub asprimea anotimpului pe -Or-ful muntelul pe care se afla numitul sat.

*coala din Veria mai ales a trebuit sa tin& peptla tot soiul de persecutiuni din partea episcopululfanariot §i a satelitilor sèl.

Un elev al acestel §coli ajunend pro:A, parin-tele Iaon Demetrescu Vurdunl, infiintase la 1878 oalta, §coalä româneasch la Xirolivadu, sat de ase-mene cu totul romanesc, aflätor pe acela§ lant demunti al Olimpulul unde de secoli locuesc panaastä-4ì pästorii romani, patru oare departe de Calivespre MeaP-4i. Pentru acelea§i pricini, locuitoril dinXirolivadu parasese §1 el satul iarna §i se scoborunil la Veria ear altii la Caterina unde petreclama §i de aceia preotul Ioan Vurdiml &Idea lec-tiunl la Xirolivadu numal pe timpul verei, iarnainsa dädea ajutor la §coala roll:di:A din Veria.

1) Yezi dosarul No. 187 din anul 1868 in Archiva Primitriei de Lugin care se MI5, actele relative.

www.digibuc.ro

46

In tot timpul cal a trait acest nenorocit preota fost prigonit de episcopul din Veria nelncetat.Singura pricina a atâtor persecutiuni a fost chdânsul inv6ta copii limba româneasch, limba lormaterna. Netraind de cat din mila, fiind isgonitdin ori §i ce slujbe bisericescl §i nu mai puçin a-suprit in ori-ce imprejurare, acest preot a calátoritde trel ori la Salonic in mijlocul ernel, spre a '§i

cauta dreptatea.In una din aceste calatoril se imbolnavi §i muri

têner Anca, la Alassona, undo '§i chutase adhpostspre a schpa de vrajma§iile nemiloase ale fostuluiepiscop despre care am vorbit. Preotul Than Vurdunia fost näscut in Ave la, districtul Grebena din Epir.

*coala din Veria Calive numära astä4i 154 eleviin cele patru clase primare §i elevi incepatorï§i are de invétätor pe d-1 Dimitrie Badralexi, iarajutor pe d-1 Ioan Dalametra, absolvent al liceuluiroman din Bitolia.

Comunitatea româna din acea comuna este unadin acele care face cele mai marl sforthri pentruimbräti§area culturel rornâne , dénsa plate§te ase-menea doul institutori suplimentari la §coala ro-mâna.

Tat& numele elevilor pe anul §colar 1889-1890 :Demetriu HondruandonCosta BabaTo Ea CarafoliCola PrapaCola GanaTo lia TitimeauaCola DuliDimitri Caranu§i

George CaranicaConstantin CulcichiCola Prapaloan PituDemetriu CapratiMitri MihaNicola BazacaManoli Manacu

www.digibuc.ro

George CarastamMitri CialeraIon DimitraPendi NachiGu§ea Chi§u CialeraGuva pufoliGeorge ColioGeorge BlaciottiVasili CiamitruGula G. Nu laTega PaliocolaGhiani PaciauraTimea Zafiro GhianiTu§ea CiriCola CaraireliTu§ea DemoNicola Papa StergieSteriu DalametraGu§a Papa DimitriNicola AtanalocaGeorge DemuGu§a PapaiiIoan BandiDimitri TachiGheorghi CaranicaGeorge I. CaramicaGeorge G. GhianuliTu§ea CulcichiGu§ea BaliataMitri CapitanSteriu Taha'Diva VätamacaDemOstene NaumiConstantin IotaTu§ea VurduniIoan ZeanaCola Hasura

47

Petre CiarcianiStergiu IancuStergiu Papa StergiuTu§ea VasilieAtanasi TahaTu§ea CaranicaGeorge ZarosiNicola MuzacaTuliu Hagi GogaGu§a GuguleanuDemetriu CiumettiTimea BuplengaAlexi Papa DemetriuTu§ea DulicäIoan ZagariGeorge ZarosiNicola BuplengaPetre CaranicaNicola GhianuliIoan PituDemetriu MucioniDemetriu Hagi NotaNicola MucioniIoan MatuNicola CapitanGeorge BuplengaIoan ZeanaIoan Co lceIoan CaraveliBu§a I. CaranicaCosta VasilieDimitri HaiduliNicolae BujiniDemetriu I. CiongaDemetrm M. CiongaGeorge BadralexiDemetriu Iota

www.digibuc.ro

49

George BandiTu§ea ZimbaMitri SutughianiGeorge LuriGeorge G. CutovaSteriu ClarcianiSteriu Du liMitri 0-almaVasili PetreTo li CutovaGeorge. CaraghianiNiculae CutovaTo li MocaGu§ea StergbiuliIlia PablicuGeorge ScodraniGeorge PrapaGeorge PaliocolaIanachi PapariTuliu CialeraGeorge CondulimasiVasilachi Pav lieuNicolachi PigloghianiConstantin Papa JaniThan Blaciottiloan CastanulaTega VurduniConstantin HulevaGeorge ZeanaNicolae RavaGeorge CaparaNicola Cutrula

Mihail CapriniSteriu BlaciottiNicola Papa Nu liTura Dicealoan GhianuliSteriu BusbuchiDemetriu GalliaTuliu GaragheorghiGeorge PagaleaNicolae LuriIoan N. MatuIoan N. ZagarZisi H. ScudranAlexi S. CiumettiDemetriu M. CotvaDemetriu. G. Anastasiu.Demetriu A. DulicaGeorge D. CiaraMaria A. TarariraThan N. ZissiDemetriu G-. CiumettiDemetriu CuculiciuSteriu T. CiumettiNicola I. Ha§uraDemetriu T. BuplengaGu§a. P. IancuGeorge I. Papu§uEcaterina CiongaAnastasia ZissiSirma P. Badralexi.

A paptea f coald s'a desclais la anul 1868 In Gru-ova ora§ mare locuit de vr'o 15,000 locuitori, celmai multi Romani. Intemeietorul acestel §c(51e e d-1Sterie Cionescu (Ciona) fost elev al §coalei Macedo-

www.digibuc.ro

49

rornane de la St. Apostoli din Bucuresci. $i aceastd§coalä avu de suferit tot soiul de persecutiuni dinpartea episcopului fanariot de la Ocbrida de careatarna bisericesce Cru§ova.

In urma calomniilor episcopului sprijinit de par-tisanii influenti ai grecismului, institutorul Cio-nescu fu dus la Bitolia §i dat judecatii. In zadaracesta cauta sä, se apere inaintea autoritatilor in-vocand marturiile eele mai puternice intru sprijini-rea nevinovätiel sale, dar nu isbuti la nimic ; i seporunci sä nu mai invete de loc pe copii romaniin limba lor maternä.

Spre a nu se supune acestor porunci institutorulCionescu se intoarse in Romania, unde venind §i-aurmat studiile la liceul din Ia§i §i obtinu baca-laureatul ; dupd, doi ani ca auditor la Universitateadin Ia§i panh la 1876, cand imprejurärile ffind maifavorabile in Macedonia, s'a reintors in Cru§ovaunde a deschis din nod §coala romand, care de a-tuncl functioneazä neintrerupt §1 progreseaza meredmiirindu-se treptat 1).

Pe langh cele patru clase primare ce a avut§coala la anul 1887, s'a mai adaogat §i alte douaclase gimnasiale, sub directia d-lui Sterie Cionescucu urmätoril institutori : D-niï Vanghele Petrescu 2),absolvent al liceului Galata-Serai din Constantino-

1). Despr6 piedicele puse de clerul grec la deschiderea scoalel deCrusova Vecy Convorbiri literare anul VIII (1874) pag. 357 articol pu-ulicat de d. Apostol Miirgarit.

2). Domnul Vanghele Petrescu a publicat prin indempul si ingrijireareposatuluI dr. M. Obedenaru , In doug pArti numite Mostre de limbaRomana-Macedoneana" carte bine conceputa pentru studiul limbei1879 §i 1880, Bucuresci.

4

www.digibuc.ro

50

pole, Ta§cu Iliescu 1), Ion Unca §i D. Papa Sterescu.Si IMO. ce §i-ad dat Invetätoril români cum §i

buna-vointä ce aü Intâmpinat din partea tuturorpárintilor §i a ora§enilor interesati la propä§irealimbel române a facut ca aceasta §coalä séVi ia unavênt cultural foarte important Intunecând cu totulvechile §coli grecesci ce cäutaii a le concura.

Nurnérul elevilor este aci de 133 §i 20 fete.Iatà numele elevilor §i elevelor acestel §coli pe

anul §colar 1889-1890.Gheorghe NaiduVangheliu N. Petra§iucuGheorghi S. Chia leTeghia ColaAurel D. Papa SterescuCostu NiculescuGheorghi S. BuracuHalciu TirciuGhiu§u D . Papa SterescuCostu M. NaneMitu TerpceTachiu T. ChialeTeghiu T, GheorghiNachiu ColaMiha DinuPetra AntonAna N. Boiagi*unda NaiduUnciu Anton

Iosif TirciuIlciu TraianSpiro PetreVasil Ta§cuMiha MatheuCostu MihaliVasile GheorghiToma UnciuTraian PetreGligor ColaVasili GhioreMiha G. CiriparAnton T. DinischiotToma PetraGachiu IvanTachin S. TiriviriCostu T. *undaVan ciu C. HassanTeohari Buracu

1). D-1 Twit Iliescu a publicat un Abecedar soft Manual de &la-bism (In sub dialectul din Crusova), a 2-a editiune, Blicuresel 1883.

D-sa a me publicat Puntea din Arta" Bucuresel 1885 o legenda ro-mina, In felul leg endel Meaterul Manole, Partea I-a dintr-o Carte delecturd Macedo-Romana In sub dialectul de la Cruaova, Bucuresei, 1885,

multe alte bucag In dialectul Macedo Roman, din care unele sep ot vedea In Tara nourl anul III ai IV, Bucuresel 1886 ai 1887.

www.digibuc.ro

Romul G. Bongu*ula I. Chia leNata N. LogiCostu CurteLachiu CotaCosta CocuNachi CozaruStavre pegaaceMiha GunusaruTa§cu Bu§aNa§cu NiceaCostu PotaAnton Petra§incuGorciu LevräTodu tabechiRiste TraianVanciu VretuDomenic UncaNa§cu DimitriMitu MasturVana BaliuSotiri BlajeStoian BoteTachiu BoiagiTaciu CopaciuVasili CacimaraVasili 9iriviriLachiu DemiriSteriu IotuUnciu LeaziTa§cu LefandiGheorghi MucitaneVana Ne§cuSotiri NaiduLachi PureNachiu *tabechiuDimitri G. Giagiu

51

Lachiu CopaciuTodu DomcaToma CaracostaGheorghi Mi§iuSteriu NiciaVanciu IlioNachiu MaraChiriu NedanGheorghi DomcaLachiu TanaTodu PureLachiu GuchiaGiogiu Marcu§Costu CurteCostu Ciu§eaPandu CâjeaNachiu CurtePetra CurteUnciu Curte

1.11a TanaLachiu CâjeaVasili Marcu§uCostu KristuCaciu PureCostu IovanVasili IdaCostu MasturChiriu DameNicolachi CiulacNichiu ChiragiLezu GhiatruG-hicor Marcu§Cola CiaciapinaNalcu ManeDonciu Marcu§Chiriu Na§cu

www.digibuc.ro

5 4

Gheorghi LeascaMateu. GherasiMihail ZissiNicolae C. BeraSergiu C. Petra§incuNicola C. CuluchitaTaru ChialeVanciu G. PaliuVasili Cola .

Christu LoziLachiu T. undaPetra NedanTodu UncaCostu ButoDemetriu S. SundaDernetriu CiumchMichail DiciacuNicolae Cornetescu , Cor-Tascu Cornetescu i nettiRafael Dinischiot5"coa1a primard cea notill,

de ambele sexe

Frosa CurteTullia MaraVictoria GhiatruFania GhiatruSevasta BidiniNura BidiniLefta Cal eaNura **lopeLetta BijiaChia PureDomca DimsZugrafa ItoMagdalina Pre§iOpa PureDomca CurteLifca CurtePacia D. CurteChipa D. CurteDomca BiseraNura Taru

Matheu i.ope

A opta qcoaki, s'a infiintat In anul 1875 la. NC-

veasta orkel romanesc, cu Invétatorul C. IonescuChirana fost elev al §coalei Macedo-romane de laSfintii Apostoli §i absolvent al liceului. Sf. Sava dinBucuresci. Acest invétator era mai Inainte subven-tionat de d-1 Vasile Dan, roman Macedonean, mareproprietar stabilit In Romania la Domnevtl, dis-trictul Iltov.

Episcopul din Florina, in eparhia caruia se OANeveasta, puternic ajutat de consulul grecesc dinBitolia a stäruit §i. obtinut de la autoritatile tur-

www.digibuc.ro

53

ce§fi inchiderea §coalei §i aruncarea in inchisoarea inviitétorului. roman. Dup.& pupn timp i marlstrtrumte acea §coarä se redeschise in urma

vizirial dat de Insu§i Savf et- Pap, pe atunclmare Vizir, chtra. Valiul Salonicului i Janinei, cudata din 5 $eval, 1295 al Egirei (Sept. 1878), ordinobtinut de D-1 Apostol Märgérit, despre care amvorbit la rênclul §coalel din Vlaho-Clisura. Acelmemorabil document i astä4i In vigoare pentru.§coalele române din Turcia, are coprinsul urmätor :

77Inalta Poarth, t lost instiintatä pe de o parte

17ea Românil din Epir, din Tesalia, din Macedonia,

77(din sandjakul Tricala, din Vilaetul Janinel, §i din

77Vilaetul Salonic), doresc sé- invete cartein propria

77lor limbh, §i sé intemeeze §coll, §i pe de alth par-

te, cä clerul grecesc inboldit de duhurile intunericu-luï, impinge pe autoritätile locale, sä, le pue f elut-77rite pedicl, §i chiar sé, persecute pe profesoril rom âm.

Véd.ênd totu§i di in Imperiul nostru nu este ingh-duit nimárui sá impedice mersul §i deplina eser-

77citare a cultului §i a invététurei scolare, -yeti biue-

77voi a face cunoscut functionarilor civili, ce aveti

77sub ascultarea Excelentei voastre, eh el' nu tre-

buesc sh apese pe nicï unul din locuitorl, §i sá17nu se impotfiveasch far& pricinh, la ori-ce eser-77citia al cultului §i a Invataturel; iar când ar cere77trebuinta, sá apere chiar §i sé ajute pe invatätorii-

77romanl. Despre aceasta am fäcut cunoscut, prin

17scrisoare vizirialé §i Valiului din Ianina, precum

prin aceasta in§tiintez pe Excelenta Voastra.(Semnat) Savfet.

Aceasta §coalä odata infiintaté '§i-a urmat regu-

www.digibuc.ro

54

lat cursurile sale, adaugändu-se incä Invétátorul d-1Sergiii Dimitrescu, elev al §coalei Maeedo-românede la sfintii Apostoli §i absolvent al liceului Sf.Sava din Bucuresci. La anul 1880 a rémas la Ne-veasta numai d-nul S. Dimitrescu, iar duph aceead-nul Ion escu a fost permutat la §coala din Hru-pi§te de unde in anul 1884, presenta lui fiind ia-ra§1 necesarä, la §coala din Neveasta s'a reintors laaceastä, §coalá, iar sus-aisul d. Sterie Dimitrescu afost transferat la §coale din Hrupi§te. In aim] 1887,institutorul d-nul Gh. Ghica-Papa de la §coala dinGope§1 a fost transferat la §coala din Neveasta.

coala aceasta numérä, astäill peste 45 elevi.lath numele elevilor

anul 1888-89 :Nicolae LustaDimitrie StancuIoan N. TiHeNaum G-. LecaGeorge BureDimitrie CremoConstantin G-. DannuVasile N. RozaAnastasi Th. BeffaLenca G. NaceMaria A. LipuriciiiZita C. DannuAtina G. DannuNicolae Pardafelilonicä BiceiolaMiltiadi BicciolaTeodor NacaDimitrie LipuriciuTeodor BetaIanu Befa

§i elevelor acestei §coli pe

Ghorghe CionanaG-heorghe MecicuAlexi HiabuVictoria S. NaceGeorge S. NaceTeodor S. NaceIoan N. NaideniStergiä CiocuNicolae D. ChituTeodor G. GhiacaPetre MiliancuSterghiii MecicuIoan SalicuTeodor CicioAnastasi NaeaPetre G. GhiacaDimitrie Pala§iMihaili G. LecaGeorge MiliancuAnastasi Fisto

www.digibuc.ro

55

Foti Pa la§i Anastase Spiruloan Zega Zoita ChiranaGheorghe Butaru

A noua roala s'a deschis In anul 1877 luna MaiIn Perivoli, orkel románesc, situat pe muntele PindIn Epir, districtul Grebena, Intemeetorul acestei§coli este invètätorul d-nul Gh. Perdichi, elev al§coalei Macedo-rornâne de la sfintil Apostoli dinBucuresci. Inmultindu-se numéral elevilor acestel§colf s a numit ca ajutor parintele Dumitru Cons-tantinescu, elev al aceleall §coll Macedo-române.

Mai tarq.iü director al acestel roil sa nurnit d.Zisi Papa-Tânase doctor In medicinâ.

Frigul din Pincl, neingaduind locuitorilor din Pe-rivoli, sá stea iarna In munti, §coala se strämutäIn acest anotimp in pártile de la camp §i lectiilese Impart intre doi Inv46,tori intre care §i preotulDumitru Constantinescu care in anul 1880 §i 1881când s'a cedat Greciei Tesalia, tinca §coalá la Ve-le§tin aproape de Volo.

Preotul D. Constantinescu a fost persecutat ne-contenit §i cu multä furie de câtre Episcopul dinVolo, In timpul erneI, când tinea §coala la Vele§-tin in Tesalia ; el fu Ins& ocrotit In anal 1880 deguvernatorul turc al Tesaliel.

Mai tâNiii dupá cedarea Tesaliei grecilor sus-nu-maul guvernator turc fiind nurnit la Serfige, lecare depinde comuna Perivoli, Episcopul din Gre-bena in eparhia câruia se afld acea comunä romd-neasca, reu§ind prin intervenirea Patriarhiei perang& Inalta Poartá sá esileze pe preotul Constan-tinescu la mán5stirea Zaborda, unde cAlugáril

www.digibuc.ro

51;

tinut doue hini de eile intr'o hrubâ intunecoash Inphinênt §i unde a fust torturat §i schingiuit ca unmartin Tot sus-gisul guverhator l'a schpat din a-cel supliciu §i reintegrat la §coala románá dinPerivoli.

coala are asth-ai Invetätorl pe preotul Constan-tinescu §i pe d. dr. Zisi Papa-Thnase.

coala din Perivoli-G-rebena numérä In timp de yard,peste 90 elevi, in orkehil Perivoli, iar in timpulernel numerd peste 50 de elevi In ora§ul Grebena.

A çiecea scoalfi, s'a intlintat In anul 1878 in Per-lepe ora§ locuit in parte de Bulgari, Turci §i deRomani, de &are d. Niculescu, elev al §coalei Ma-cedo-române de la sfintii Apostoli din Bucuresci §ial liceului si. Sava.

In anul 1882, d. Niculescu s'a transferat Ca in-vetätor la §coala din. Magarova, aproape de Bitolia,iar in locul sèii a fost numit d. I. Hondrozom,elev al liceului Matei Basarab din Bucuresci.

Majoritatea locuitorilor din Perlepe find Bulgari§i ace§tia nehrânind acelea§1 intentiuni rat voitoare,ca partisanil Grecismului, contra §coalei române. a-ceasta §coalä n'a avut sà intâmpine atâtea greutâti cacele-1 alte eoli. Acum (Iulie 1889) invethtor la §coalacin Perlepe este d. Dimitrie Lazarescu Lecanta,care e pe cale a se transtera la gimnasiul din Ia-Dina, iar In locul lui rénidne d. Jordan Nica eleval liceului romAn din Bitolia, avênd ajutor de scoalàpe d. Nica Märdcine.

coala numera 54 elevi §i eleve. Iatà, numele lorpe anul 1889-90 :

www.digibuc.ro

Magiar DimitracheMihaile_scu PetreArgintar AlexandruBade DanailMitescu JordanLanco NicolaeBiclin TomaGaleo SergiaG-hioca GligorePletvareti PetreCapidan AspasiaCiuciur TatiaCapiclan ElenaMagiar PandeliNiculeccu TaciuNiculescu PetracheCamberita TaciuPendifianga PericleBidin MihalPlociar CostachePetrescu VlademirPetrescu MagdelenaIonescu MilanLazef SpiroVar ta n HaralambuLanco NiculaeMagiar Penelopa

un-spre-decea coala

57

Mitescu VanciuIonescu Vasilichi aMagiar BizantaGura-micä VasilichiaPetrescu MaritaCamberita TomaLanco ManceVartan IordanGiamo StavracheGura-mica PetreCule DemetruCapsali DirnitracheRobescu VictoriaPendifranga MagdelenaSlabeico SofiaCapidan TatiaBidiu GeorgeVehe VasileGligore ArgintarLazef HristuGhiuro IonelConstantinescu HristuSapce HaralambieNica SevastaConstante CostaGaleo George.

s'a deschis prin ordin vizi-rial de d.. Apostol Märgärit In anul 1878 latir (Bitolia) capitala Macedoniel, ora§ locuit deTurci, Romani, Albanezi, Bulgari §i putini Evrei.

Cel Invétator la aceasta, §coalii, a fost d.N. Popillian, elev al §coalei Macedo-romane de lasfintii Apostoli. §i absolvent al liceului sf. Sava.

Institutoril la scoala primara din Bitolia sunt :d-nii P. Fundu elev al gimnasiului roman din Bi-

www.digibuc.ro

F,8

tolia, d. Lazu Durni §i G. Perdichi. D. Lazu Dumitrebuind sâ plece din Bitolia, in kcul sat a trecutd. Gh. Ghica-Papa.

Aceastá scoalá cu patru clase numérä 40 eleviIatá nuniele kr pe anul 1888-89 :Constantin Chiristigi George BuracuStefan Constantin Teodor VeluPandu *unda Costachi NicolaVangheli Demetru Traian PerdichiMihail Talcu Tachi VlahuAnasti Mihail Toma FunduTeoclor Ionu Ghiu§u FunduTache Eftimiu Nicolae BârzacuAngheli Velo Ioan MiclescuPan deli Chi urci Na§cu TaleAlexi Cipu Zisi PetaNaum *unda Tachi LeascaHristu Cipi Toma MiháilescuTeodor Nicola Ioan CiomuIancu Constantin Tachi *undaLeca unda Anastasio ComuPetru§i Teodor Petrachi MaigiariMihail Sichirgi Petrachi Cat ergariAnton Milciu Tachi NaumNicola D. Hangi D metre Hagi" Anton.

A doua-spre-decea poalti s'a deschis la maul 1880In Molovi0e, orkel roniânesc, de catre d. Gu§uPapa-Costa elev, al scoalei Macedo-române de lasf. Apostoli.

Aceastä §coalä progresänd din di in di mai mult§1 sentimentul national desvoltându-se mai repedeintre locuitori, partidul Noraânilor iubitori de na-tia kr a crescut §i s'a intärit necontenit, iar partidul grecesc compus, ca peste tot load In acele

www.digibuc.ro

59

parti, tot din locuitorl rornâni cu sentimente gre-cesci, indemnati de arhiereul §i de consulul grecdin Bitolia, a släbit a§a cii, localul §coalei comu-nale pan& la urn* dupa atata stäruintä §i lupth,a trebuit sä fie luat de la invétatorii greci, trimi§1§i plátiti de silogurile greee§ci §i sit fie dat insti-tutorului roman. Ast-fel de la 1886 §coalá romanâs'a instalat in localul §coalei comunale.

In biserica din Molovi§te mai tot-d'auna se ci-te§te române§te §i din aceastá causä, se intamplacerte, scandaluri §i batâi, pentru-ca, agentii episco-pului §i ai consulului grec se opun la aceasta. Deaceea continuu de la 1885 apäratorii §coalei §i bi-sericei române, §i mai de multe ori institutorii ro-mani insa§i, aii avut procese la tribunalul din Bi-tolia, In urma reclamatiunilor archiereului grec sauale instrumentelor lui, acusând pe institutoril ro-mâni §i pe partisanii §coalei romane ca agitatori§i ca turburátori ai lini§tei publice.

Pe lângá d. Gu§u Popa-Costa care este §i direc-torul acestei §coli s'a numit ca ajutor d. Spiru Po-pescu, iar mai in urma,, imultindu-se prea multnumérul elevilor la §coala romana s'a numit ca aldoilea institutor d. M. Dimonia, absolvent al liceu-lui roman din Bitolia, carele, cunoscênd §i musicabisericeasch, cant& §i romane§te la biserica dincomuna.

Aceasta, §coalä, cu. patru clase numéra, asthai93 elevi. Iata, numele elevilor din cursul anului1888-89.

Batalia Mihail Barju DimitrieBatalia George Damciii StefanBile Ta§cu Dosta Ta§cu

www.digibuc.ro

60

Barnbula PetruCu§ca VangheliCara GeorgeCi a pra HristuCi apra VangheliDanciu SimionDurida SimionDunda NicolaeGoli Ta§cuGhianciu SpiridonHagi-Marcu IoanTraicu IoanTopa NaumRomce IoanRoata TritonRizu NicolaeSim ce NicolaeStoian GrigoridStoian Ta§cu

optia Ta§cuTasicale Ta§cuZoghe Ta§cuAnghele AlexaBele DimitrieBele GeorgeBalgia SpiridonCelia LeonidaCioada stefanCura TeodorDunda Constantin.Dame SpiridonDina ThanFranga Ta§cuLimp. StavreNaunca SotirOlde SpiridonPapa-Simu Teodor

Fundira ConstantinMaciu LazarMacavea DimitrieNestor MihailNanca NicolaeRizu Ta§cuAnghele NicolaeCuca ConstantinChitan LambruCociu SpiridonTasicale NicolaeBu§icu HristuBogu SteriuCiomu ConstantinCiomu HristuCusca VangheliGoli SteniùHagi-Marcu GeorgeMaciu GeorgePercea VangheliPapa-Costa HristuPaligora ThanTrista Van gheliCiomu Ta§cuCionau IoanCu§ca PandeliCura StefanMarti ConstantinChiamo DimitneCuranda ConstantinCiumandra SpiridonGole AntonIlia SirnionCelia MihailMeta TeodorPaligora *tef anTigarida George

www.digibuc.ro

61

Papa-Costa Taru Peca GeorgePoru Dimitrie Mischia DimitrieSimcea Constantin Mufa HristuTerpu Constantin Paze NicolaeVelo Nicolae Papa-Têrpu ThanVulcan George Peca ConstantinBarda Taru

A treispre-riecea s'a deschis In anul 1880,in Ilrupiaa orkel locuit de Romani, Bulgari: §i.

Turci, de care d. C. Ionescu (Chirana), elev al§coalei Macedo-române de la sfintil Apostoll i ab-solvent al liceului sf. Sava.

Indatá dupd infiintarea acestel §coli pe lângti, in-stitutorul Ionescu s'a numit al doilea institutor Va-silache Hagi-Sterid, Roman Gramostean, stabilit in.Hrupi§te, care prin influenta ce avea printre Ro-manii din localitate, ca unul ce apartinea celeimai insemnate familii din muntii Gramo§ti, a con-tribuit mult ca §eoala sa, fie sustinutd i imbräti-§atä de Romani.

Nu mult dupa infiintarea §coalei, Românii Hru-pi§teni puser5, la cale sa zideascâ, i o biseric5, ro-maneasch, afard de cea greceasch la care mergeadsä. se Inchine- Tot materialul era adunat pentru ase incepe zidirea ei-, intrigile insá ale episcopuluifanariot, §i impotrivirea formald a Patriarhului aúracut ca sa, nu se dea autorisatia imperiald prinfirman, tárd de care nu se poate cladi o biserita,in Ttircia.

Duph stäruinte de call-va axil, guvernul impe-rial dd,du voe a se clädi aceastá bisericd, §i in lunaSeptembre 1888 s'a pus temelia bisericei. Dar fostulcaimacan din Castoria de unde depinde ormul

www.digibuc.ro

69

Hrupi§ta, cumpärat fiind de Care episcopul grec,oprise lucrul färä a tine seamä de firmanul Impä-rätesc, §i a trebuit ca Românil sä, se plangä directla Malta Poarta, care a dat ordine aspre ca sä numal opreasa, zidirea bisericel, §i ala ea merge Ina-inte §i este mal gata.

Românil din Hrupi§ta, aa avut multe greutatl deIntimpinat §i aii cheltuit sume Insemnate de bani,pan& ce aù putut reu§i a obtine firmanul prin carese Invoesce a se zidi ud, biseric5, româneasch,pentru cä de la venirea Turcilor In peninsula Bal-canica, pentru antaia datä se zidesce o bisericaromâneascä (adicit In care limba serviciului divin sä,fie cea românä) peste Balcanl, cu firman Impärätesc,care recunoasce In mod implicit esistenta nationa-litatil române. In adevér, In Turcia se considera cäesistä atatea nationalitäti ate felurl de biserici,aunt, sail de eulte recunoscute de stat, §i de aceiarecunoascerea nationalitätil române In Turcia, fiechiar sub forma cultulul In limba româná, este deo mare importanta.

De altmintrelea, nu trebue sä, se creadä &I bi-sericele actualmente In fiinta In comunele roma-nesci §i In care se cantä grecesce, ar fi clädite degrecl sail de clerul grec. Ele sunt ridicate, infru-musetate §i intretinute de roman'. Dar, fiind ea,clerul Inalt grecesc pretinde c5, aceste edificii facpart e din zestrea bisericel ortodoxe a careia inde-pendentä a fost garantatä de Sultani, românii iu-bitori al limbei lor §.1 tot de o data supue lini§titlai imperiula panä, se va lämuri intru cat clerulgrecesc poate sä considere bisericele lor ca fiind

www.digibuc.ro

63

zestrea §i podoaba grecismului, contribuirä la clä-direa a noui biserici unde serviciul s'a se faca a-nume in limba românä.

In fine, trebue s5, se §tie eh majoritatea preoti-lor din cornunele românesei din Turcia, sunt §iin§i§i români, eari de nevoe indurä, jugul §i batjo-curile Episcopilor greci fatä cu biserica §i culturaromânä.

In Schita Istoric5," de la inceput am dat do-vada acestel afirmatiunï.

Institutorul §coalei románe din Hrupi§ta, d. C. Io-nescu avu asemenea de suferit multe din causa intrigi-lor partidului grecesc; a§a el a fost pîrît de Episcopulgrec ca agitator §i turburátor al bunei ordine, §ide aceia a fost silt a se duce de douà ori la Cas-toria, unde i se ceru a'§i da socotealä 1naintea au-toritatilor turcesci de faptul de care era invino-vätit. Episcopul Ansé nu veni nid o datä sà.'§i sus-tie invinovAtirea ce o aruncase asupra Invétatoru-lui román, §1 a§a fiind, Caimacanul intemeindu-sepe ordinul vizirial din 1878, ce am mentionat maisus, trimise pe invëtätor Indärét la locul séii sa'§ipredea In voe lectiile sale.

Astä41 invkator la aceastä, §ceclä este d. SergiuDimitrescu iar C. Ionescu (Chirana) a fost per-mutat la §coala din Nèveasta ofá§elul sèii natal.

Aceastá scoala numérá peste 26 elevi. at& nu-mele elevilor din cursul anului 88-89.Dina PetcuGhiru§a NaceGheorghe HagiTeodor Pi§ota

Nicola Constanti4Pascali HristuToma DimceNacu Stilian

www.digibuc.ro

Teodor Popa-EnacheTa§u DiceTahu ManciuUnciu DimceCosta NicolaDimitri NacuGrigore CostaGhiu§a. LiciuNicola Lambru

A patru-spre-decea çcoaliide catre d. Albeleanu tottembrie.

Ora§elul Magarova are vr'o 600 familii ; multedin ele la Inceput cand s'a deschis §coala eraii mo-lipsite de ideile grecismului, a§a ca, gazetelt- dinAtena scriaa pe atunci ca acest oralel de §i locuitesclusiv numal de Romani, dar era reduta cea maiputernica a elenismului í _Macedonia. De aceia insti-tutorul roman din Magarova, a trebuit ca §i d'en-sul sa sufere nu mai putin ca §i cel-l-alti ; el afost acusat de &Are partisani grecismului, impin§ifiind de episcopal grec, ca un agitator trimis dinsträinétate, ca sè turbure lini§tea publica, cerêndtot de o data isgonirea lui.

In urma acestcr intrigi d. Abeleanu fu chematla Bitolia de care Mutesarif (Capul prefecture°,care era foarte devotat episcopului faaariot, §i acoloi se ceru. saa sá inchida §coala saa sá päräseascatara.

Mutesariful vèclênd mai in urmá cá ceia ce a facutl'ar putea pane inteo incurcatura, caci pe de o partecunoscea ordinal vizirial mentionat §i, de alta parte,institutorul Abeleanu era supus roman cu pasport

Nicola CiomoMania NaceGeorge ManciuDimitri CiomoMihaili GhizaGeorge TezecaruDimitri ZiguliDimitri CiupraAtanasi Hertu.

s'a deschis la .Magarova,in anul 1880, luna Sep-

www.digibuc.ro

65

românesc, s'a gândit §i n'a cutezat sâ, fad', un actma de arbitrar, espulsând un supus roman färänici un motiv legal, temêndu-se ca nu cum va sacaaâ in vre-o rèspundere, n'a insistat in hot:Limade mai Inainte.

Pe când Mutesariful se gândea ce e de fäeut inaceastá afacere, mai multi locuitori din Magarovas'aii presintat la conac (localul Prefeeturei) cerênd cainv6tAtorul roman &A se intoarch la §coala lui, cácicopii lor remaseril fara invétátor §i phrintii lor do-resc ca copii sh invete la §3oala românä, limba lormaterná , legea de alt-fel nu 'i sile§te sà,"§i trimeatácopii lor la §coala greacä. Atunci Mutesariful in-gädui d-lui Abeleanu sä se intoarch la Magarovaspre a'§i urma lectiile sale Mai tárdia d. Abeleanus'a permutat la G-rebena, iar in locul gú a venitca institutor d. Niculescu, elev al liceului sf. Savadin Bucuresci, care fusese invkator la §coala dinPerlepe.

Numérul elevilor din aceastä §coalá inmultindu-se,s'a mai numit un al doilea institutor d. N. Buia,elev al liceului roman din Bitolia.

Acuma in urmá, partidul rornanese a reelamatla autoritatea din Bitolia, dreptul ce aa toti locui-toril asupra localului scoalei comunale, cerênd ca§i institutoril români cu elevil lor, sä fie introdu§iin scoala comunalä, precum sunt §i profesorii delimba greacä. Tribunalul in urma acestel cereri agäsit ca cale, ca localul scoalei sä se impart& pejumätate, o parte pentru scoala roman& §i o partepentru scoala greacá.

Scoala din Magarova cu patru clase numérä peste5

www.digibuc.ro

66

47 elevi. latá numele elevilor din cursul anu-lui 88-89.Tachi StoiceTa§cu GhicaPandu VacarToda VosialeTa§cu Gopi§anuPetru LazarescuToma AlexuPetre ChiriaCosti Colciu-CaraVangheli Naum-TeteTanasachi PetreMiha ColePetre I. TêrpaGiamu CociuMarcu CociiiCocea Gopi§anCiamita ButcaruPandu SoftaBogdan GiogaTa§cu SamaraGheca Nasi MorenaDu§u DafinTanasachi I. TârpaNicolachi Schipitaru

A cind-spre-decea scoald s'a deschis la anul 1880 in&marina, orkel pur românesc, avênd ca la 15,000locuitori, aflator in muntele Pind, cu Invéthtoruld-1 Than oinu Tomescu, transferat de la scoala dinAvella, avênd de ajutor mal an-tali% pe d-1 Cuvatti§i Than Hondrozom, apol pe A. Papa-Ioan, elev alliceului roman din Bitolia.

Aceasta scoalä functioneaza, in Samarina numalvara, ca §i cele-l'alte scoli din localitätile muntoase

Toma N. CaciunPetre IonescuNida CiapanTu§u. CaraminUncaGu§u CasidiTachi MiliailescuToma GhechiPandu Ru§achiVancu MiraTachi Tu§u-TegaSotiri BijeCocea Ru§achi

. Tachi HrisicuTa§cu PetreDinu ManeCosti D. DovaPetre EftimescuGogu MinaTachi DafinHristu TeteNachi DinuCocea Pavle

www.digibuc.ro

67

ca Ave la, Perivoli, Ca, live ; iarna insä leetiunile setin in satul Vlaho-Iani din Tesalia de car& d-1Tomescu, cácI acolo o parte din familiele romanedin Sarnarina petrec timpul

Astädl scoala are duol invätätorl : pe d-1 I. S.Tomescu §i. pe d-1 A. Papa-Ioan. Scoala numèrä110 elevi.

A esespre-decea scoala s'a deschis la anvil 1880 inFurca. comuna romaneasca din muntele Pind.

Intaiul invdtator la aceastä scoalä a fost d-1 Cos-tantin Furceanu, care invätase 5 clase in gim-nasiul grecese din Ianina, "dar fiind fost la 111ä-

nästirea romaneascä Prodrom" din sf. munteAthos unde a stat un an de dile s'a ocupat §i.cu studiile limbel romane. Aceastá scoala are §i. as-tadi de invátátor pe d-1 Furceanu.

Numérul elevilor se redica la 32.A eapte-spre-cfeceu scoald s'a deschis la anul 1880,

in Gracna. Gel d'antaiu institutor a fbst d-1 umba,care in acela§I an a deschis scoala din Báiasa. Re-maind locul vacant s'a numit pärintele D. Constan..tinescu §i D. Abeleanu, care transferat fiind la§coala din Cru§ova, a fost numit in locul d-1

Zisu Papa-Tanase, doctor in Medicind, barbat ro-man din cea mai de frunte familie din Baiasa. Dên-sul. este director la aceasta scoala, §i pan& astädi

A trebuit multh truda pana ce scoala asta s'astabilit in mod temeinic.

Toate pedicele posibile §i toate intrigele aii fos-intrebuintate de grecl, in potriva infiintaril aces-tel scoll.

La inceput cand s'a deschis, nu era' Inca casarme

www.digibuc.ro

68

in Grebena. Casarmele actuale sunt abia de vre ocati-va ani. Mai inainte soldatil locuiad in caseleparticulare dupä o listh data de primärie, care fiindcompush din Greci sad Grecomani (adich individi dealt neam partisani al grecismului), infiuentati deEpiscop, era de ajuns sá se inchirieze o cash pen-tru scoala româneasch ca indath la cel d'antaiiiprilej profesoril §i elevii sh fie isgoniti din acea cashpentru a face loc soldatilor. Era de ajuns aseme-nea sail trimeatä cine-va copil la scoala romanä casa, se vadä silit a'§i pune propria sa casä la dispo-sitia soldatilor sad a ori-chrul ofiter ce ar fivenit.

Dar Turcii intelegênd paná la urmh, ca, perse-cutarea §coalei române §i a partizanilor ei se facein interesul causei grece§ti §i in detrimentul Tur-ciel, §coala romanä fu scutitä de persecutiunile agen-tilor policel grecesci §i progreseazá mereu, a§a eh'pe Ding& cele patru clase primare se mai formeaza,§1 uä clash gimnasialá. Numérul elevilor merge a-semene sporind in acest orkel unde peste 300 fa-milii de phstori români din Ave lla, Samarina §i Pe-rivoli petrece iarna de când cu cedarea Tesaliel &I-tre Grecia.

A optu spre-çlecea scoala, s'a deschis la anul 1 880in Baiasa (Vuvusa), orh§el locuit de Romani, a§e-dat find in muntele Pind, plasa Zagorel, VilaetulIaninei. Cel d'antaid institutor a fost d. umba, e-lev al §coalei Macedo-romane de la Sf. Apostoli.

Nu mult dupä deschiderea acestel scoli, inviitä-torul ei, a fost denuntat de care Episcopul dinIanina, ca turburätor al lini§tei publice. In urma a-

www.digibuc.ro

69

cestel denuntári el a fost ridicat de catre un ofi-ter militar pe care a trebuit sé'l urmeze, din satIn sat, pand, la Laca (Laista) unde a fost pus ininchisoare. Din intimplare ofiterul garnizoanei dinacel sat, find un om cu pricepere, a 4is c asta nuera treaba ofiterului sä, tie pe acest ona arestat färä,niel o dovadä de vinä, §i. a dat drumul instituto-rului, care indata, s'a dus la Ianina §i s'a tânguitguvernatorului general Mustafa Asim Pa§a, un omde stat din soala politicä a renumitului Fuad Pa§a,§i. care cunoscea In perfectie limba francezá §i limbagreach. Acest Malt §i luminat functionar, a trimispe institutorul roman la scoala sa, dând ordine casä, nu fie supärat de nimenea.

D. *umba este §1 astäcji invátátor la §coala dinBaiasa, unde loeuitorii aú ajuns a se deelara maiIn unanimitate pentru §coala românä,, a§a cá as-tädl mai tot copiii satului bheti §i fete, merg la§coala româná.

coala numerä 42 elevi.nouci-spre-decea oalä fu gipmasiul (astäd1 li-

ceul din Bitolia (Monastir) ce s'a deschis In anul1880 luna Martie, cu doul profesori : D-nii V. Glo-dariil care era in acela§i timp §i director §i R.Corvin.

In anul 1882, vine ca director Diaconul ThanGheorghiadi, frost director la gimnasiul grec dinXanthi. .S-tia sa preda lectii de limba, greacá §i dereligie, avênd de profesori pe d-nii Andrei Bagav 1)

1) D- A, Bagav a campus si tipiit urmAtoarea scriere: Carte de a-legére (citire) In dialectal Macedo-Roman de Andreilu al Bagavii,Bucurescl, 1887.

www.digibuc.ro

70

pentru limba latini §1 franceza, C. Cairetti pentrumatematici, Agop Artinian pentru limba turcä, V.Petrescu pentru desemn §i caligrafie. Dupä cat-vatimp veni ca director d. R. Corvin, care &idea lec-VI de limba latinh, românä §i istorie, avênd de pro-fesorl pe d-nii N. Maimuca pentru limba fi ancezá,roman& §i fizica, I. Ciulli pentru matematici corn-ptabilitate §i religie, H. Pavlm pentru limba greacä§i geografie, Vangheli Petrescu pentru limba fran-cezá §i turch la clasele interioare §i pentru. desemn §icaligrafie.

In luna Martie 1880, când s'a Infiintat gimnasiul,numärul elevilor era 55, ear la 1 Septembre acela§ian elevii se Inmultirà pänä la 70.

In 1882, pe lângá acest gimnasiu s'a Infiintat O.un internat cu 46 bursieri din care 40 interni ear6 stipendi§ti pe la familii.

In anul 1884, adhogAndu-se cursurile trebuitoare,gimn a siul se prefácu intr'un Heat cu 7 clase, undlepe lângá cursurile ordinare, elevil mai pot invätalimbele : francesä, greach, turcá §i germanh, precum§i limba italianä, facultativá.

Ast4 protesoril acestui heed sunt : d-nii D. Cos-moleiii, director al liceului §i profesor de limba ro-niânä §i germanä, párintele Faveyrial de filosofie §ide limba §i literatura francezá In cursul superior, k

tefänescu G-udela, de matematici cursul superior, N.Maimuca de §tiintele naturale, G. Dautti de limba la-tiná, d. Cuvatti de limbele greacä §i românä §i de is-torie cursul inferior, I. Ciulli de religie §i matematicicursul inferior, M. Baliu de §tiintele naturale, N.Craia de istorie §i geografie §i de limba italianá, Iu-

www.digibuc.ro

71

suf Efendi de limba turc'á, Tache A. Margarit delimba trancesä In clasele III-a 1V-a, Gu§u Sarma-che§i idem In clasele I-a §i II-a §i T. *unda repetitorpedagog. D. Lazu Dumi a tost asemenea pedagogulinternilor liceului in 1887 §i 1888. D-sa a tradus §i ti-parit in dialertul Macedo-romän : V an9heilu al Mat-

Bucuresci 1889, Tipografia Societ5tei Albanezt:11Dituria".

Numerul actual al elevilor acestui liceu este de95 din care 65 sunt interni Iatá numele elevi-lor interm pe anul 1888-89 :Ioan CuimettiGeorge BadralexiGu§a CiongaGeorge CiraAlexi ParjitaStefan VeluTeodor NeroApostolescu HaritonChristu BirislavNaum MocoSterie DinischiotGeorge CarastamCosta CiaraNicolae GeorgeConstantin Chioca

Teodor DimcaDernetriu TonoAlexandru CristoforidiThan GhiularnilaAdam CoeHaraMbi CoeNicolae BatariaConstantin CillePericle Papa-HagiGu§u ApostolescuBaracu IoanNu§i TuliuThan N. Papa-Hagilije Papa-HagiNicolae Caracotta

1) In Turcia ne-esistand Liana açil Universitate propriri diet pentrustudii mai inalte, aflam ca In anul curent tineril urmatorT absolventi ajLiceului din Bitolia ail veuit la Bucuresci unde Inscris la diferitelefacultatl si chiar In mare parte all terminat cu succes cursurile de aoulantal. Numele lor aunt : DD-nil S. Ciumetti, M. Statu, T. Sunda, ISteriu, D. Argintin, G. Cosmescu, H. Otto, D. A. Margarit, T. Pu-cearea, I, Nica. Tot ca student uuiversitar se mai afla i d-I G. Murnu,absolvent al liceului grec din Bitolia, iar la scoala de bele-arte d-1 PCapidan, top Romani de origing £3i limba.

www.digibuc.ro

Nicolae DimónieEftimie DafinaStavre BuhiaFilip Mi§aConstantin MetaTascu PuceareaVasilie DimelnicTachi PerdiehiErcule Papa-GeorgeCup PerdichiVangheli NarteIoan Pa pinianSterie PerdichiTeoclor NarteLeon Cons tantinesculoan CiomuDemetriu Pita.Ioan Papa-Hagi

72

Ioan P. HagiNicolae CiantaIoan CoianLazar AtanasescuNicolae TacitMe GhicuGeorge ZvercaPavel Hagi-JogaTulia MihailSterie CiumettiThan Argintin,Mihail StatuAtanasi Papa-IoanGeorge CiongaPericli CivicaSimu BerberiIoan Dalametra

A dotw-decea cocila s'a deschis In anul 1881 *in Ni-dopole, ora§el românesc,, de card d-1 Gu§u Nijopo-leanu, care a fost §i cel d'antai profesor al acestel§coh. Dânsul roman de limbh §i de origina, este absol-vent al giumasiului grecesc din Bitolia §i a urmat Intimp de dol anl ca ajutor la §coala romana.

Nnmerul elevilor acestel scoli crescênd paná la65 s'a numit ca ajutor d-1 Zugraf, care invataselimba roman& in scoala româná din Bitolia.

i aceasta scoala ca §i cele l'alte a avut mult dede suferit. Atat Episcopul §i silogurile, cat §i con-sulul grecese, cautau a-i da loviturile cele maisimtitoare.

In Nijopole nu se aflä nici un grec de originá,numai catl-va Romani deverdti agenti al Episcopu-lul §i ai consululul grec din Bitolia protejatl de

www.digibuc.ro

73

dân§ii formeazä partidul grecesc care avea in sta-pânirea sa localul §coalei comunale, precum §i bi-serica comunei cu toate veniturile. Tot a§a se in-têmplä, in táte comunele românesci. Românii ve-46nd aceastä, nedreptate au reclamat la tribunal.Episcopul fa/A sä mai a§tepte resultatul judecätiipuse mama pe cheile scoalei comunale. Dupä nenu-merate trägandri pricinuite de intrigile ascunse alearhiereului fanariot, tribunalul luä in fine in cer-cetare pricina scoalei române§ti §i sili pe Episcopsà dea cheile in mdinele autoritätii civile. Arhie-reul atunci le svärli in mijlocul tribunalului §i ple-câ. Judecata a urmat 'Mat multà vreme, in carenterval autoritätile incredintarä cheile scoalei co-munale partidului grecesc.

In anul 1888, locuitoril români din Nijopole aureclamat din noii. §i tribunalul luand in vedere ce-rerea lor, a hotärit ca localele scoalelor comunale sese Impart& dandu-se unu pentru scoala romanä. Dargrecomanii nu s'au multumit §i au refuzat §coala.Acum au4im eh Valiul In Consiliu a hothrit din nouea §cóla sa fie (lath i ea chiar in §cóla greacälimbele roman& i turcä sa fie predate elevilor.

Astä-Q1 la aceastä scoalä sant doi Invätaton:DD-nii Z. Papazi elev al liceului din Bitolia §i

Gu§u Nij op oleanu.coala are acum peste 70 elevi. Numele elevilor

din cursul anului 1H88-89 :Stavre Spiru Tonca FerfeliToda Steriu Gu§u CutuminaVasile Dimee Demetru CaracottaGoga Letu Mihu Bechi

www.digibuc.ro

Talcu BitaracuSimon PetruPetru FerfeliTeodor FerfeliCocia FerfeliToda PlacinSidu NijopoleanPetru BarbaSanta CaracottaSana MemtaNatalia Spirn*ana CalivianuNicolae PapaziMihu ebeSotira NicolaeThan CotaCocia Pari§cuDonca GeoigeGoga ZugrafTa§cu DemetruDinu George.Giogea ZisiNicolae AnghelescuZoita ChendemenNicolae BarutaNacu PapaziHrista AnghelescuNicolae Milepocia HutaCocia CaracotaSotira Bitaracu

74

Goga BechiBann ChendimenTeodor LiacuNaum TemelcuTeodor FerfeliGeorge FerfeliGeorge CurculuchiCocia ThanLuisa DemetruPetru MihaliMia Cara eottaNacu MarcuTa§cu StatuMihali SpiruCocea Pa leaCocea ApostolescuCocea GherzaNicolae GhiocaTeodor BitaracuNida BechiGu§u Nita_Fu§n VretaCocia ZugrafTeodor CurculuchiHalciu MemtaTa§cu CalivianuGu§u BechiIoan BitaracuNacea BarbuTachi ebeTeodor Marcu.

Adouii-deci ,i una Foald s'a deschis in anul 1881In Luca (Laista) din Epir. Institutorul ei Ins& Th-nase Papa-Ioan, care i§i fäcuse studiile in semina-riul grecesc de la Halki §i invetase limba romAna,In Mânhstirea romana Prodrom" din sf. munteAthos impreuna cu sus-numitul C. Furceanu, pa-

www.digibuc.ro

75

räsind §coala cu ocasiunea sf. serbátori de la Pa§tidin anul 1883, se duse la familia s din Tricala,de unde nu s'a mai tutors. Din aceasta caush §idin alte Imprejurtiri aceasta §coala n'a mai pututfunctiona.

A doua-deci i doua poala s'a deschis la anul 1881in Pleaba sat românesc In Epir ; locuitoril lui suntromam ii Fareciroti. Cel d'antaiu invetator la acea§coalä a fast preotul Haralambie Balamaci, careinvetase carte la §coala greaeä din Ghiorgea, undea fost §i institutor la acea §coala, pe urma venindIn Romania la nisce rude ale sale s'a dus la semi-narinl Episcopiei de la Arge§, unde s'a perfeetio-nat la studiu eu limba romana ; pe urma intor-cêndu-se in Macedonia a fost numit provisoriùinstitutor la roala romaná din PPrlepe in loculd-lui Hondrozom, care plecase în Romania. Maitarzia parintele Balamaci a fost nmnit institutorla §coala din Pleasa §i a instalat §coala In localul§coalei comunale, in care panä atunci era §coalagreach. Fiind-ca parte din locuitoril acestui sat ro-manesc In timpul de iarna, se Impra§tie cu turmele§i cu familiile lor prin eampiile Tesaliel §i partepetrec iarna in ormul Ghiorgea (Corcea) departe eala o jumetate de po§ta de Pleasa, Parintele Hara-lambie tine lectiile in timpul iernei in ora§ul Ghior-gea, uncle find stabilite mai multe familii romkne§ti din Moscopole, pe langa devil §coalei de varádin satul Pleasa mai merge la aceasta, §coara ro-man& §1 alti copii din famiffile romaMlor ce se afia.In Ghiorgea.

0 data roala roman& deshisa in timpul ierneil laGhiorgea, familiile romane stabilite In acest ora§,

www.digibuc.ro

76

doreau ca §coala sè fie acolo in permanentä adich§i vara, §i pe langa institutorul parintele Hara-lambie, sà mai fie aria, un institutor, care sà cu.noascrt §i limba francesä. Deci spre a satisface a-ceasta, legitima dorinta a locuitorilor romani dinGhiorgea, §coala romané, din Pleasa s'a stabilit Inmod permanent in ora§ul Ghiorgea, tremitêndu-seacolo ea institutor d. P. Pucearea, elev absolvental liceului roman din Bitolia. iar la §coala dinPleasa s'a numit institutor d. Fotu, Roman far§a-rot din Pleasa care terminand §coa:a greaca dinGhiorgea a urmat trel ani §i la §coala romanä dinGhiorgea ocupandu-se special cu limba romana §i fa-cênd tot de o data practica, pentru ca sä poathdeveni Invetätor la roala din Pleasa.

coala din Ghiorgea are 73 elevi; iar §coala dinPleasa, In timpul ernei, din causa ca cea mai mareparte din locuitori lipsesc, are un numér mal res-trans de elevi, pe eat timp vara arid se string a-colo toate familiile, numérul elevilor trece peste 80.Iata numele elevilor §i elevelor §coalei din Ghiorgeape anul §colar 1888-89 :Na§u Drosu Mihu SufraDimitri Costa-Cata. Fani ca A rgintarMita Giogia Vasili DrosuNa§u Costa-Vituljiu Andrea HristuSotiri Piti-Baca Pandu LecaGherghe Nicola Vasili ArgintarNa§u Spiru Vasili Caramet aÇii Spiru Nuci PostoliNa§u Pacea. Grigori BalamaceRilea Vasili Cata SpiruPandu Teja-Mu§i Nuci LecaDana Pustoli Pilea Cicani

www.digibuc.ro

Nicola ChiritaVasili BalamaceHristu CarabinaAndria Balamace.Ana CarabinaAtina ArgintarTina NicicConstanta DrosuNastasia Argintaru9ica VasiliTinca NastuPanait Mu§iNastasia MoraitVictoria SufraCaia NicieAtina CarabinaEleña CarabatachiVasile BalamacePanaia BalamaceNicutä BalamaceVasili TateNa§u MustaraHristu CaramitruMita BabuHristu Postoli

A doua-ded i treia coalä s'a deschis la anul 1882In Constantinopole pentru bheti §i fete.

De la inceput aceast& §coalä mixtâ, a lost tintapersecutiunilor fostului Patriarh Joachim al Ill-lea,care era devotat cu totul causei grecesci el nuputea, sá sufere ca Românii din Macedonia §i Al-banezil ce locuesc In Constantinopol sä aibâ o §coaläparticulará §i mai ales sà, o aibâ, In mijlocul Fana-rului.

Când acegt patriarh numal sciu de ce sa se a-

77

Alexe LecaMita NicieAhilea FatiMita Coe&Talea BalamaceDina GeavelaToti ArgintarTacu RigiaColi GioúiaNicola CicanMenca BalamacePilea FateDina BalamaceAtanasi GecaAlexe VangheliHristea Costieä,Miti SutraPilea Joga.Dina CecanChendra BalamaceTache VasilaGeorge '113ra

Pandu ChiritáVasili Vituljiu

www.digibuc.ro

78

gate, pentru a isbuti sä inch* acea §coala, de-nunta autoritatilor turce§ti ca caTtile didactice ceveneau din Romania §i de care se serveau §coaleleromane§fi, contineau lucruri pericoloase pentru sta-tul turcesc. Dupa denuntarea aceasta, censura im-periala a luat in cercetare foarte serioasä toate car-tile ce erau intrebuintate in §coalele romane§ti, §i

vëpndu-se la ministerul instructiunel Publice, caacele cárti didactice nu coprindeau nimic vatamä-tor statului turcesc, s'a ingaduit introducerea lorin §coale. Institutorul §coalei din Constantinopole afost d. Ta§cu Iliescu, Roman din Cru§ova. Aceastä§coala numéra vre-o 30 elevi §i. vre-o 10 fete.

In anul 1886 simtindu-se trebuinta de a se creacate-va clase gimnasiale la Cru§ova, fiind-cá numaicu o §coalá primarä §i cu un singur institutor nuse putea ajunge scopul national §i civilisator al§coalei romane in Turcia, d. Tascu Iliescu a fosttransferat la §coala primara, din Cru§ova ormul seunatal, undo era nevoie de sporirea personalului di-dactic §i de atunci a ramas acolo ca institutor ;iar pentru §coala romana din Constantinopol s'acbibzuit ca la cea d'antal ocasie sit se deschi4a unain mai insemnate conditiuni, comparativ on impor-tanta acelel localitatï, adica cá impreuna cu §coalaprimará &A se infiinteze un gimnasiu indata eemijloacele vor permite.

A doud-çleci fi patra coald s'a deschis la anul1884, in Turia (Crania) situata in clistrictul Gre-bena, provincia Epirului. Cel d'ântai institutor afost d. G. Zizi, elev al §coalei romane din Bitolia,avênd de ajutor de §coalk pe d. Ciacura din Turia.

www.digibuc.ro

79

aceastä §coalä ca §i. cele-l'alte avu mult desuferit din partea Episcopului Grec din Grebena §i.§i a agentilor sel. In urma intrigilor urzite, insti-tutoril roman)" au fost adu§i la Grebena de cätreautoritatea turceasch, acusati find de Episcop caagitator)" strain) §i au fost luati in cercetare. A-ceasta s'a repetit de câte-va ori, pârul când In finea trebuit &A, se numeasch o anchetä care sä cer-ceteze in fata locului la Turia, cum staii lucru-rile, §i sä fad. §i un raport In privinta aceasta.

Intimplarea a fäcut ca tocmai pe când se fäceaacolo cercetarea sh treach generalul Ahmet Fevzi-Pa§a, fost guvernator general al Vilaetului Cosova,care, era permutat in acea§i calitate la VilaetulIanina. Seara a rámas in satul Turia, pe undetrece drumul la Ianina, §i dupil ce a stat la masä,intrebând pe stäpanul case)", uncle era in gazdä,despre cele ce se petrec pe acolo, intre altele avenit vorba de §coala roman& §i de ancheta ce sefácea in aceastä privintä.

Dupä ce s'a informat bine cum stä afacerea, inaltulfunctionar turc, nu putea sá priceapá cum inteunsat cu totul românese, In care nu sä aflä nici m5,-car o familie greacä de origin& sä nu fie ingáduitinvétámêntul limbel materne in local scoalei co-munale. A doua di de diminétä a chemat la dânsulpe frunta§ii satulul §1 i-a intrebat, fatà, fiind fune-tionaril insärcinati cu facerea anchetol, cá de cenationalitate sunt locuitorii acestul sat? Locuitorilnesciind pentru ce fi Intreabä, aii respuns cu totil,Impreunä §i cu acel cari eraii de partida greacä §iagenti al episcopului, Ca, sunt cu to-P. Romani% 'I a

www.digibuc.ro

SO

mai intrebat apol ce limbá vorbesc in familie, §i

dan§ii au respuns cu totii c orbesc numairomane§te, adaogänd eh femeile §i copii lor nu sciiinici o vorb mhear din limba oyeacä. AtunciPa§a, a poruncit sä cheme la dânsul pe in-stitutoril §i pe toti elevii §coalei romane §i i-aintrebat in fata tutulor locuitorilor ce sunt ei §ice invatà ? Ace§tia respunOnd ch sunt Invätä-tori romani. §i invatä pe copiii satului limba ro-mânä, Paa a dis : ca sä, se poatä folosi de in-77vätäturg, toti copiii satului trebue sä predati limba

7! romanä in localul §coalei comunale, de oare-ce17ciorbagiii (frunta§ii satului) spun, cá aici toti lo-

71cuitorii sunt Romani, §i copiii nu vorbesc §i nici

I,nu inteleg altä, limbh, de cat limba romaná".Pap, apol porunci ca institutorii romani, elevii lor,frunta§ii satului §i functionarii trami§i acolo de au-toritatea din Grebena, ca sh facä cercetare, sà,

faca cercetare, sh meargä cu totil la §coala comu-nalá ; acolo Pa§a ordona ca institutoril de limbarornanä sä fie instalati in §coala comunalá, ceea ces'a §i fácut indatá, §i apoi intorcandu-se dare lo-cuitori le-a spus : Ceea ce am fácut eu este drept §ilogic, §i trebue sd, remde a§a pentru tot-d'a-una, iar daca, cine-va s'ar incerca sä strice ceeaIf ce am fäcut, acela va fi aspru pedepsit". De a-tunci §coala roman& din Tur ia este instalatä inlocalul §coalei comunale.

Institutorul d. G. Zisi päräsind §coala a fost in-Iocuit prin d. M. Pineta, elev absolvent al liceuluigrecesc din orä§el roman aproape de Sea-ti§tea ; dênsul a stat §i patru ani la inv'etatura inRomani a.

www.digibuc.ro

8 l

Asta-di numérul eleviler se ridica la 55.A doua-çiec i cincea fcoald s'a deschis In Ianina.

Prime le incerchri pentru infaintarea acestei §coli s'aufacut In anul 1886 luna Septembre de chtre d-nulI. Hon drozum, tênhr roman din Samarina, care astudiat cinci clase liceale In Bucuresci §i fu trimisacolo cu titlul de institutor §1 cu inshrcinarea dede a face formalithtile cerute pentru deschidereaacestel §coli precum §i a until gimnasiii roman cuun internat.

Indath ce se respandi §tirea ch se infiinteazhin ora§ul Ianina o §coala romanh, se ridica In pi-cioare pe Iângh Patriarhie §i Mitropolitul local im-preunh cu consulul general grec mai tooth aristo-cratfa §i lumea culth grecisath a oraplui Ianina. Inadevér acest ora§, capitala Albaniei de jos (Epirului)ce este mai In apropiere de cat altele de fruntariileregatului grecesc, se consider& ca unica poarth princare influenta statului grecesc phtrunde In Epir §iAlbania spre a inlocui dominatiunea turceasch Inacele -*I. El are de mai bine de un secol un renu-mit lieeù grecesc care este focarul culturei grecesci,aceasta §coala secundarh este Inzestrath cu fonduri dechtre toti bogatil români grecizati, cari In täri stráine§i mai cu seam& la Moscova §i in Romania ad a-dunat averi insemnate ; de la acest centru puter-nic se imprktia In trecut gi chiar acum cultura §isentimentele grecesci, in partea apuseanä a Turcieiprintre populatiunile romane §i albaneze.

1). In un capitol de mai la vale vom arata sumele i numele romirBilor partisani ai grecismului earl' aa contribuit la Inzestrarea scoalelordin Ianina, bletzovo si in genera din Epir.

6

www.digibuc.ro

R2

Cea mai mare parte dintre profescril §i institu-toril scoalelor grecesci din Turcia Inainte §i In partechiar dup.& formarea statului grecesc au fost elevilacelui heal ; cea mai mare parte dintre cre§tinii dinEpir §i din Tesalia fära, distinctiune de nationalitate,Greci, Romani §i Albanezi, invätaii §i Invatá Inc& pan&astà-di cunoscinte mai superioare la sus-zisul heedrecunoscut §i de statul grecesc, c&ci elevii, dup&ce termin& cursurile acestui licea, Carl ar vroi WOcontinue studiile mai departe, merg la Atena undesunt priimiti la Universitate presentand numal ab-solutoriul acestui liceil.

Se Intelege dar cA grecii §i mai ales agentil o-ficiall §i oficio§1 ail politicei grecesci in Turcia, aùconsiderat esistenta unui institut pedagogic roma-nesc in ormul Ianina, nu numai ca un factor des-trughtor al doctrinei paneliniste rëspandite Intrepopulatia cre§tin& de pe acolo, ci Inea, ca un mij-loc de naturá a demasca planul de mult urdit §ipracticat de greci, plan pe temeiul c&ruia setrece 'sub thcere esistenta poporului român saa al-banez din Turcia. Dên§ii aú simtit c& Infiintarea§coalelor romane va dovedi Europei ca, populatiacre§tinä a Epirului nu este toat& greceasc& de ori-gink precum pretinde presa greac& §i grecofilii, pre-cum §i guvernul grecesc, care reu§ise pan& la unpunct oare-care, s& induc& in eroare opiniunea pu-blic& a Europei In aceast& privintà, ci c& acolo e-sist& o trainich §i inteligent& populatiune roman&§i albaneza §i c& acestea Inch sunt superioare gre-cilor atat ca numèr cat §i ca valoare material& §imoralii. Acestea sunt adevératele motive pentru

www.digibuc.ro

R3

care grecil n'aú crutat nici un mijloc, nici un sa-crificifi, ci aii fäcut tot co le a stat prin putintäca sh nu se deschidk §coalh româneascä in ora§ulIanina.

Dupä mai multe sthruinte, abia pe la 13 Februa-rie 1887 autoritatea local& a dat voe sè se des-.chidä *scoala roman& e atunci, d. I. Hondrozom ainceput a da lectii la vro dece copii lute() cashparticular& luath cu chinie. Mitropolitul §i consu-lul grec v60nd c& prin autoritatea otomank nu is-butiserä a opri deschiderea scoalei rornâne, nu s'aiidescuragiat, ci din conträ aù inceput a lucra cu marezel §i activitate ca sä nimiceasc& scoala românh.Pe de u& parte agentii kr mergeaú pe la familiileromâ:ne din cash in cash, din dugheanä in du-gheanh, spunênd tot ce le trecea prin cap, ca säle impedice de a'§i trimite copiii le scoala românä,e cand vedeau ch nu puteaii. sh reu§easch ca s& leinduplece, atunci incepead sà, le ameninte in dife-rite moduri, spunéndu-le ch aii s& fie persecutate deMitropolit, de consulul grec §i de populatiunea gre-ceascá din ora§, &A nimeui nu are sh mai calce in du-gheana kr, ck, Mitropolitul n'are sä lase preotii shmeargh In casa kr ; ch clack, vor avea vre un procesla tribunal saú la politie, aú sk'l pearP, §i alte multede felul acesta, §i eh, dacd se hoteirdsc a'fi da copiii lascoala greceascd, atunci et le vor dabani pentru intrefine,rea lor num6rându-1 intre bursierit scoalei grecesci.

Dar cu toate aceste ameninthri §1 promisiuni s'ailgäsit Români patrioti, care i§i trhmiteaa copiii lorla scoala românk, lipsin du-se de foloasele ce le pfe-reaii agentil causei grecesci §i nepksând-le de ame-nintärile kr.

www.digibuc.ro

R4

Partizanii ideilor grecesci véd.ênd c5, prin a-utoritatea otornaná din Ianina nu puteaii. sh Inchidä,scoala románá, aaInceput s5, lucreze serios la Con-stantinopol si numai gratie influentei grecesci peIângá guvern aú reu§it sá smulgä un ordin hotkitorde la Inalta Poartk prin care se ordona guvernato-rului general al Ianinei Mu§irul (Maresalul) AhmedEyub Pa§a, ca indatá sä 1nchidâ scoala românä dela Ianina , §i asa la 14 Aprilia 1888, atât cele doll&clase gimnasiale cât §i scoala primará românä debaeti §i de fete ail fost 1nchise, lucru care 1nttris-tase chiar pe numitul guvernator general Ahmed.Eyub Pa§a, care phtruns de adevär, era convinscá §coala româná din Ianina nu numai ea', nu eravätámátoare intereselor Turciel, dar era incä §i fo-lositoare atdt poporului cdt §i statului Turcesc. Ah-med Eyub Pa§a n'avea bash.' ce face, cácí ordinulsuperior din .Constantinopol era foarte hothrItor §1ne motivat.

Presa gre:icà, din Atena §i. din Constantinopolau cântat pe toate tonurile atunci si cu mare bu-curie §i emfazá vecinica pomenire a §coalei românedin Ianina , spunênd cu ocasia aceasta contrariuladevérului adick : &A guvernul Turciei ar fi 1ntelesca profesorii români ar fi fost ni0e agitatori, cari caagenfi ai unei politice straine ostile imperiului Otoman,ar fi treimiei in plirtile acelea ca sa turbure lin4teapublica 0 sa facti fel de fel de desordine, ea ast-fel sd se poata justifica intervenirea und puteri strdine§i a lte calomnil de felul acesta si cá guvernul tur-cesc ar fi fácut un act de 1ntelepciune §i. de folospublic Inchi0nd §coala rornâná.

www.digibuc.ro

85

Dar nu trecu mult timp §i Grecil se gäsirá amaramAgiti, and aii véd.ut di lucrurile nu eraa a§a,precum le descriaa ei cu rea credinth, §i ca, Turciisunt luminati §i cä numal pot fi tra§i pe sfoará prinviclenia lor ca in trecut, pentru-cá in urma espli-catiunilor ce directiunea scoalelor române a dat laIna lta Poartä cat §i la Palat printr'un memoriuin care se vede ca inteo oglindá luerarile §i scopulgrecilor de a face din scoala greacá un fel de mo-nopol pentru cre§terea §i instruirea tuturor cre§ti-nilor din Imperiul Otoman, Mr& deosibire de natio-nalitate, s'a védut cá scoalele românesci aii un roleminamente folositor intereselor statului. In urmalämnririlor coprinse in sus-disul memoriii pe carelpubliaan mal la vale in intregul séii, Sublima Poartás'a luminat §i s'a convins despre, adevár §i, dui:A cea luat §i avisul guvernatorului general din Ianina,a ordonat ca sh se redeschidá atât gimnasiul cat§1 scoala primarii din acel ora§, §i sh functionezeconform legilor.

Pe lângä d-nul I. Hondrozom insárcinat cu §coalaprimark sa numit protesori pentru primele clase alegimnasiului infiintat : D-nul Abeleanu de limba ro-mâná, latinä §i nmtematicii, Nicolachi A. Papa-Hagi de limba greack istorie §i geografie, Talaso,francez de origink de limba francezä fiind in ace-la§i timp §i pedagog al internatului.

Pe la luna Septembrie 1887, and s'a deschisgimnasiul pentru ântäia clatä in Ianina, §coala s'ainstalat In casele d-lui inginer Meneicu, ginerile

www.digibuc.ro

vestitului profesor §i director al liceului grecescdin Ianina reposatul Manari 1)

Consulul §i Mitropolitul grec s'au plans amar lad-na Maneicu fiica lui Manari, caracterisând fap-tul acesta, ea uh manisfetare antigreacä, din par-tea fiicel celui mai aprig aphrätor al Elinismuluiin Epir,, dér dânsa, care '§i-a fhcut btudiile inteunpensionat din sträinhtate, le-a respuns, ea, : de §i

fiich a lui Manari, ca sotie ins& nu poate avea decât nationalitatea bhrbatului ei, §i fiind-ca, sotulei d-nul Meneicu polonez de origin& este supusfrancez, dansa legalmente este de nationalitatefrancezä ; afara, de acestea a mai adaus ca se mirh,ca un consul §i un Mitropolit atribuesc caracter poli-tico-national unui fapt de simplä daraverk awl ar fiputut sé'§i dea casele cu chirie la un evreil sal laun tune, §i nu intelege cum in casul acesta i s'ar fiputut imputa ch s'ar fi declarat pentru evrel sal pen-tru turci. De alt-mintrelea Românii chiar in casuleand nu le ar fi dat casa pentru gimnasiii §i pentruinternat, tot eraii sé gäseasch .uä altä cash, §i in casde nevoe el ar fi putut sé'§i cumpere uä cash, casè fie proprietatea §coalei române. In urma acestorobservatiuni atât Mitropolitul cat §i consulul aùplecat umiliti.

1) Acest D-n Manari roman de origina, ca cel mal multi dintrevestitil profesorl al liceului grec din lanina, profesorI cunoscutl pe laInceputul secolulul al 19-lea In Romania, a tost mal malt timp profe-si director al coleginluT din Cortu pe vremea protectoratulul englez, a-poi a fost profesor si director al liceulul grecesc din Janina timp de0 anl. El este autorul unui curs complect de Algebra, GeomebieTrigonometrie.

www.digibuc.ro

k7

Dup5, noi plangerea lor nu era absurdá, fiind-chfaptul acesta a contribuit mult ca uä, mare partedin Romani cari státeaii. la Indoiala, sé se hot,5,-

rased sé Imbrati§eze §coala romanä, §i sé se dec-lare partizani ai ei. La observatiunile ce se fAceailde cátre adversarii §coalei grece§ti, dan§ii se juSti-ficaii, dicênd 6, : dacd fiica lui ilfanari pentru uninteres de bani 'si-a dat casele ei pentru Koala romândde ce densii, cari ail interes si mai mare, ca .Rointinl,

si ca peirinti s6 nu '$i trimitä ropii lor la acea scoald.Timpul a ariltat cä, d-na Meneicu rationa bine,

cáci un an duph aceia, §coala roman:A avênd tre-buinth de un local mai spatios s'a ins'alat In casacea fnai frumoasä, a oraplui Ianina, aparthiênd totunui partizan al grecismului, d-nul Combatis. As-thiai gimnasiul roman se afiá inteuä, casä, mare §ifrumoasä, proprietate a d-nel Penelopa Papazolucare are §i alte proprietáti In Bräila §i se inrude§tema cele mai de frunte familii din Ianina,

Actualmente nu functioneazê, de cat gimnasiul,al cárui profesori sunt : D-nif D. TAzärescu Lecanta,transferat de la §coala din Perlepe, pentru limbagreacä §i roman& §i §tiintele naturale, Perk li Ci-vica, elev absolvent al liceului roman din Bitoliapentru limba latinä §i francezá, fiind In acela§timp §i repetitor, N. Craia pentru matematicá, is-torie §1. geografie, Rasim Efendi pentru limba turcä.

coalele primare ail fost suspendate provisoriiiiar celel'alte roll primare romanesci din diferitelocalitäti ale Epirului, precum : Turia, Perivoli,Abella, Bäiasa, Furca, Samarina, etc. procurä elevipentru gimnasiä.

www.digibuc.ro

P8

coala numérä pânä acum 27 elevi, cari for-meaz5, clasa I 0 II-a gimnasialä, de oare-ce gradatpe fie-care an urmeaza a se infiinta câte o clash.

Iatä däm aci in traducere 0 memoriul cu datadin Matti 1888 despre care am vorbit mai sus :

Excelentei sale Munif Par, Ministru al in-structiunei publice etc. la Constantinopol :

Subscrisul supus otoman, de loc din marele o-ra§ Samarina, aflätor in districtul Grebena, San-geacul Serfidje 0 de profesie Invätätor, am onoa-77 rea a aduce la cunoseinta Es. V., cu mult respect,71 ceea ce urmeazä

Insufletit de sentimentul de iubire al dreptiitii§i chläuzit de o pornire inteleaptä, 0 ingrijire ph-

17rinteasch pentru toate popoarele din marele Im-peria, onoratul guvern al Majestätei Sale Impe-1, riale Sultanul, a bine-voit sä ingädue 0 poporu-77 lui român ca 0 tutulor celor l'alte, sä, se instru-77easch in limba lor proprie, dacá ast-fel ii este

dorinta, 0, tot atunci, el a autorisat deschiderea§coalelor românesci dupä ing5,duinte1e legilor im-periului.

In aceste §coli române§ci copiii invatä nu nu-17 mai limba lor maternk dar 0 limba turceascä,limba greceascá §i cea frantuzeasch.

Toate cärtile de §coalá §i programul invätätu-rilor in §coalele românesci sunt cercetate §i au-torizate de care consiliul de instructiune publica(Maarif-Mejlis), din capitala Vilaetului. Adicil inloc de a lucra in intuneric 0 färá controlul au-77toritätilor Imperiale, cum de obicel fácea 0 fac

Inca §coalele Grecesci, puse sub directiunea dis-

www.digibuc.ro

f.9

cretionarä a Episcopului gi a persoanelor particu-lare, cari asculta, numai de poruncile Consulilor

a Silogurilor (cljemaet) streine, gcolile românesci77

deschis cu stiinta gi In ochil guvernului Im-,.perial gi a autoritatilor locale, ea Vi urmeaza, in-I, vataturile sub supravegherea gi dupa regulamen-tele consiliului de instructiune public& localä.

Dar educatiunea poporului roman in propria77sa limbá, nu place intereselor politicel grecesci,

pentru eh' limba greaca, coplegind in potriva le-gii, mai 'nainte toata, instructiunea public& in scoa-17lele poporului românesc, toti Românii egiti din

gcoalele grecesci gi hraniti numai cu ideile gi cre-17 dintele doctrinei panelenismului ce le insufia invh-tätorii gi cartile grecesci pe de u'a, parte, preotii

archiereii pe de alta parte, lucraa gi'gi impu-71neaii sacrificii de tot soiul pentru politica greceasca

gi in potriva intereselor propriel lor rase. Pe când77la gcoala româneascä coplii nu numal ca nu vor

77al.* nimic din tot ceia ce invatátorii gi eartile gre-

17cesci le insufla in favoarea causei paneleniste, nu-

I, mit5, de greci marea ideie, dar inch scuturati desuperstitiile grecismului, virit in capul copiilor77di n cea mai frageda varsta a kr in gcoalele gre-

73cegti, Românii vor invata in limba kr materna

ugor gi mai bine a citi, a scrie, a calcula gi

77a fi buni cregtini gi credinciogi supugi stapanito-

17rului lor legiuit, gi se vor patrunde bine ea, im-

periul Otoman este cel mai bun epitrop gi cea

77mai sigura strajä a intereselor rasel kr, amenin-tate pe de la parte de panelenism, gi pe de alta

1/ de panslavism.

www.digibuc.ro

90

In §coalele românesci, poporul roman va des-), chide ochii spre a vedea primejdia ce'i ameninta,de a fi inghititï la nord de slavl, la sud de greci,)7daca s'ar intêmpla sa fie lipsit de pavaza impe-

)7 riuluï Otoman. Nu rémane indoialä ca, Romanil77vor e§i din §coalele lor tpatrun§i de ideia ca, in-

teresele lor cer, ca sa fie tot-d'a-una. credincio§1Majestatiï Sale Sultanuluï, suveranul lor legitim,§i aläturati cu totul Imperiuluï Otoman, f; tiind

bine ea, esistenta lor nationala, este strins legath77eu soarta Imperiulul ; prin urmare, crescuti §i In-

), vätatï In propria lor limbh In scoalele romane§tï,uncle vor fi la adápost de molipsirea doctrinelpanelenisnaulul, Romanii nu vor da mama niel uadata In politica, nici cu grail nici cu slaviï.

/I lath', pentru ce agentii vêduti. §i nevNuti aï71

causei. §i aï politicei grecescï, §i in particular *Mal-tul cler grecese, aa fácut §i fac Inca §i asta-di

77tot ce le sta prin putintä, ca sà impedice deschi-

71derea scoalelor romanescï In Macedonia §i in E-

pir-Tesalia, unde Romanii sunt numero§i. §i de ua,77mare importail s- sub raportul social §i economic

ca sä impedic_ 1.:in ori-ce mijloace posibile §i77mersul regulat §i propa§itor al acestel §colï.Pentru tinta aceasta, agentii oficiali §i oficio§i

11ai panelenisrnuluï, n'aa incetat de a face tot so-

)) iul de intrigi pe langa autoritätile Imperiale aleInalteï Portl, invinovátind pe nedrept pe invata-IItoril români cd sunt agenfi al unel politiei staine,17dumane Imperiului, saft ea agitatori setnanând vrajbd

printre eregini 0 asem6ntind feoalele ronginesci unui fo-ear de turbureiri f i neorandueli. De alias parte el In-

www.digibuc.ro

91

7/ vinoväteail i Invinovátesc Inca §i asthai pe mnv-

,,tàtorii scoalelor românesci, batjocormdu-1, in ochiicompatriotilor i coreligionarilor lor, ea misionarii

77unei propagande religioaEe du§mane ortodoxiei, §i

77sfátuesc pe familil sä nu ineredinteze copiil lor

77invätätorilor románi, dacä nu vor sá fie bleste-

77mati §i afurisiti, cácl In §coalele române§ti, 4ic a-

1,eel agenti, copiil ar fi siliti sa se lepede de reli-

gia ortodoxâ §i sä se prefaca. In papista§i sail pro-testanti, §i tocmai pentru asta, dupä dên§il, nu77trebue ca familiile sä'§i incredinteze copiii lor de

77eat la scoalele grecesci, supraveghiate, aparate §i

77bine-euvêntate de care Patriarchul §i de Episco-

pii sèi, cari sunt foarte veghetori, agentii pan-17elenismului, §i foarte evlavio§l, pentru ca sä nu

77lase pe du§manii ortodoxiel sá Introducsa pe furi§

77un singur cuvênt de heresie In cárí1e românesci,

77de earl se servesc Invätäforil saü preotii in scoli,

77sail hi biserici, eresia §i veninul, ar fi introdus in-

17tr'un chip a§a de fin, In cât §colaril §i poporul

romAn n'ar fi in stare sä le záreascä.17Iatä in scurte euvinte tactica agentilor, atât a-

1,eelor pe fat& eât §i acelor intr'ascuns al grecilor,

§i mal ales a Inaltului lor der, tactic& cu doué fete,77din care una este destinatá a in§ela autoritätile im-

periale, §i alta a infrico§a poporul românesc, cugândul ascuns de a sluji causa politicel grecesci Inpaguba Imperiului; &ALI acest servicia In favoa-rea causei grecescl, n'are alt scop de cât sä ajungá71a grecisa pe toti Românil prin mijlocul monopolu-

711111 limbel grecescl In scoalele §i bisericele Bomâni-

lor din Epir §i din Macedonia, pentru ca in urmit,

www.digibuc.ro

99

17sil poatä sustie mal bine §i sä fad, sá pretuiascä mai

17inult in ochil Europei pretentiile grecilor asupra do-

ll mlnatiunei Orient ului, pentru care ei s'ar multnmide ua cam data, ca de o arvund cu alipirea la Gre-77cia a celor doué provincil, ce el le eer sub motivul

17cii, populatia cre§tina a acestora ar fi greaca, eh ea71ar dori cu ori-ce pret sa fie Intrunita cu Grecia, pa-

tria sa mama, §i cä, prin urmare, Europa ar face77un act de dreptate §i de intelepciune politicä, dacä,

llar hotarl anecsarea celor doué provincii despre care77e vorba la Regatul grecesc.

A cesta'l adevératul scop al sfortärilor ce fac Gre-cii, §i al sacrificiilor ce'i impun, peatru a tine cu11 ori ce pret §i prin toate mijloacele ce le stä, in pu-terea lor, monopolul limbel grecesci in scoalele §ibisericele Românilor, §i in ora§ele cele marl ro-mânesci, unde nu se gäse§te mäcar ua, singurä,familie greaca de origina.

Ina ha Poartä aflând de intrigile §i uneltirile ceagentii greci §i mal ales inaltul der, faceaa pentrua impedica pe Românil din Epiro-Tesalia §i din Ma-77cedonia a'§i invéta copiii lor limba matarna, cum

§i de persecutiile ce le sufereaa Invätätorii români17din pricina sus diselor intrigi, a cre4ut ca e drept §i

necesar a pune cal:At acestor intrigl §i persecutiuni17neomenoase.

Spre acest sfär§it in anul 1295 (1878) hma eval774i.ua 5, Ina lta Poartä, a trimis un ordin vizirial sub

No. 32 §1 50, semnat de Alteta Sa réposatul Savfet17Pap, pe atuncl mare vizir, care Escelentele lor

17Valiul Salonicului §1 cel al Iartinel, indatorindu-I

17sá vcgheze ca de atunci inainte invätämêntul in

www.digibuc.ro

93

limba romaneasca sa, nu mai fie impedicat, §1 in-77vátátorii romani sa, nu fie jigniti din pricma in-

7?trigilor clerului grecesc.

In urma acestul ordin drept din partea InalteiPorti, du§alanii §coalelor romane§ti, nu mai puteaii

ajunga scopul cum le placea spre a intriga §iIf a In§ela buna credinta, a autoritätilor Imperiale77in cea ce prive§te misiunea scoalelor romanesci.

Pentru acest cuvênt s'a §i deschis mai multeroll in limba materna, §coli atat pentru bäeti cat§i pentru fete. cu toatä impotrivirea agentilor gre-77cilor In mai multe ora§e §i targu§oare romane§ti din77Macedonia §i Epir, §i resultatul acestor scoale n'a

fost §i nici cá putea fi de cat foarte supärácios pen-tru causa greceasca dupa cum s'a dis mai sus ; cáci77românil luminati mai bine prin aceste §coli des-

pre intereselor lor, bine inteles eh, nu numai cáluat parte ca alth data la atitärile §i micä-

,,rile grecilor de la 1877-81 in. vederea anecsáriiEpirului §i Tesaliel catre greci, dar Inca el aúprotestat in potriva acestel anecsári, fäcute in pa-guba drepturilor lor legiuitc §i a intereselor lor77economice §i de rasa.In acest scop, o deputatie trimisä de poporul

roman a venit in luna Maiu, 1881, la Constan-

77tinopol unde aii dat ambasadoriior Marilor Puteri

77cum §i Inaltel Porti, protestul poporului roman

71insotit de un memoriu. Acesta este un fapt so-

lemn pe care G-recii judecat ca resultatul na-tural al scoalelor romanesci; pentru aceasta tocmai,77el aù indoit ca sä nu dicem au indecit, silintele

www.digibuc.ro

9 1.

§i sacrificiile Mr pentru ea In ora§ele §i targurile77românesci sii nu se mai afle de eat scoll grecesa

77In Epir sunt o multime de ora§e, §i miel tar-guri romanescl, In care nu se afl& o singur& familiegreacä de originá, ca de esemplu Metovo, ormul71natal al bogatilor Averof, To§ita, etc; Saracu, pa-

tria lul Coletti; Samarina, Perivoli, Laista, etc.Numérul satelor §i a têigurilor roman esci din san-giaeul Ianinel, Berat §i Serfige, intrece cifra de120, cu o populatiune de treI sute de mil de su-flete. Printre poporul cre§tin din Epir, numai Ro-77manil se cade a fi consideratl ca dreptl locuitori

§i cettiten1 ai téril; pentru eh nu este nici un sat77românese, care s& fie proprietate saii mo§ie (ciflic),

fie a unul bey turc, fie a stäpânirel. Romanii sunt. proprietari al caselor Mr, al lanurilor, al viilor,

17ai campurilor etc, al ora§ului; pe cand satele gre-

77cescl din Epir sunt cele mal multe mo§ii. (ciflic),

propriet4 ale beylor musulmani saii ale st&panirei§i locuitorii greci de originá, ai acestor CifliCuri,

77nu sunt de cat un soia de robl attachés á la glebe

(teitci), call cultiv& pámêntul proprietarilor satu-77lui lor, §i chiar nici casele, nici colibele ce le lo-

77cuesc nu sunt ale Mr.In atar& de asta, RomaniI proprietarl al pamên-

77lului ce ocupä, ad o mare important:A sub toate

privirile materiale §i morale, pentru-c& comereiul,77industria localä, profesiunile libere §1 toate mese-

11riile sunt in mânele lor. Tocmai pentru acésta,

agentii panelinismulul, pun un mare pret pe po-porul roman §i consider& grecisarea lui ca o eon-ditiune sine qua non pentru reu§ita calculelor poli-77tice asupra Epirului §i a Macedoniel.

www.digibuc.ro

95

In cate-va orale ale Epirului, ca la Samarina, la77Perivoli, la Turia (Crania), la Vuvusa (Bhiasa)sunt

17deschise scoale primare romanesci §i functionéza.

Dar se simtea mult trebnintä de o scoara, centralk77uncle Românii din diferite localitati ale Epirului

77sa-'§i pote trimite copii lor, ca sä-'§i. complecteze

77studiile dupä terminarea cursurilor din §coalele

primare locale. Sub-semnatul In calitatea mea deRoman §i de supus credincios al Majestätif SaleImperiale Sultanului, am credut sa fiii folositor con-77sigenilor mel, §i sä, aduc in acela§ timp un ser-

77vielli Imperiului, deschiOnd in ora§ul Ianina, o

§coala româneascä In care pe laugh limba ma-terfiá, copii Românilor saii ori-cine altil ar voi, säpoatä Invata §i limba turceasch, cea frantuzeascä§i cea greceascä.

Drept a ceasta, m'am adresat caträ OnorabilulConsiliu de instructiune public& spre a-I cere auto-rizatia de a deschide aceastä scoala, §i dup5, ce

77am indeplinit toate formele cerute de lege, Ono-

77ratul Consiliii a inghduit deschiderea §coalei, cu

toate pedicile pricinuite de atitärile agentilor greci.Toate cartile §i programul scolar aa fost esami-

77nate §i autorisate de Consiliul instructiunel publice,

precum §i certificatele profesorilor, §i scoala romänädin Ianina functioneazä de la 1887 luna Maiù17sub controlul Onoratului Consiliii de instruetiune,

far& nici o jignire §i färä vre-o pagubá Ore-carepentru stat, sail pentru popor, care tocmai trage17folos dintr'un .ast-fel de institut pedagogic, hota--

77fit a respândi adevarata instructiune, far& nicI un

amestec al doctrinelor politice anti-turce. Dar nue

www.digibuc.ro

96k

71mult, dupá aceasta la 14 (26) a lunel curente,

71Consiliul de instructiune publica, mi-a fácut cu-

If noscut sá inchid scoala In urma unui ordin dat doMinistrul Instructiunel publice care Indatora pe Es-celenta Sa Valiul de Ianina ca sa, inchida Koala

17românii.Acest fapt neasceptat a picat ca un trásnet pe

capul men. §i al fiintelor nevinovate, elevii scoalel.17chel tocmal când el trebuiau sâ, inceapá repetirea'lectiilor din Intregul an, pentru a se preghti de77 examenele publice ce aii Joe la sfdr§itul lui Iunie,1761 se véd aruncati pe stradá

Am cenit motivul acestei mésurI aa de stra§-17nic luatá in potriva §coalei române din Ianina,

77dar mi s'a réspuns ca motivul era necunoscut consi-«liului de instructiune publica local, ordinul de hi-ll chidere a acestei §coil fiind dat din Constantino-pol. Atunci trebuia dar sh se &ease& motivul,cu atât mai mult cu cat autoritatea localá, nu a-77vea nici unul pentru Inchiderea unei §colei ce a

'7 indeplinit toate formele cerute de lege, §i rare a mul-tumit aici pe toate autoritátile Imperiale §i pe popula-

)1tia pacinicá. care nu se ocupá de cat de trebile sale,

17in afará bine Inteles de agentii politici al grecilor,17cari de la inceput chiar, aii considerat fiinta §coa-

.lelor romêne§ti din Epir, §i mal ales din ormulIanina, ca un spin in ochiul lor.

Rog pe Escelenta Voastrá sá-'mi Inghdue, a a-71ráta aid i. adeväratul motiv §i singurul scop al a-

titätorilor, cari fárá nici o indoiala vor fi iscodit77cine §tie ce intrigi spre a In§ela pe Inaltii func-

tionari ai Inaltel Portl spre a-I putea hodul: sii.s

www.digibuc.ro

97

77loveasca cu desvêr§ire in §coala româna din Ia-

77nina. Fiinta unel §coli §i mai ales a unui gimna-

77siu la Ianina, poate face s'A se doboare toate pla-

77nurile §i manoperile grecilor, in vederea de a ca-

p'ata pe calea diplomaticä anexarea Epirului &a-), tre Grecia,§i iath cum :

Toate pretentiile Greciel asupra Epirului §i Ma-77cedoniei nu se reazemá de cât pe dreptul natio.

77nalitatilor, drept speculat inteun chip sofistic, de

77ditre diplomatia greaca in paguba drepturilor le-

«giuite ale Imperiului §i. a celor l'alte nationalithti,77ce locuese in sus-disele provincii.

In adevér, grecii pretind ca populatia din Epircar fi greach §i §coalele fiind de asemenea gre-77cesci, toate negustoriile fácêndu-se acolo in limbo.

cgreceasck Epirul nu e de cat o tali, greceasc5, §i.77c5, poporul cre§tin ar tine ma de mult a se uni

«la mama patrie greach, in cât ar fi gata a faceori-ce sacrificii, chiar de sânge, pentru a-'§i bade-plini visul bor.

*i numai pentru acest motiv §i cu. acest drept716 cer Epirul. Dar fiinta §coalelor române la Ia-

nina, ce ail scopul de a educa pe familiile ro-77mane dip acest ora§, §i. a da instructim secundará

77copiilor din deosibite târguri din Epir, face sA,

sard, in ogliii Europei, in§elatä de statisticele §i

77broprile fal§e ale grecilor §i grecofililor, cä in E-

pir inireaga populatiune nu e greack din potrivk77Românil sunt numero§i §1 sub multe privinte su-

periori grecilor, cari sunt in cea mai mare partecläcmi pe mo§ii (ciflic). Prin. urmare fiinta §coa-lele române din Ianina ma de grozav pizmuite

7

www.digibuc.ro

SIR

de greci, risipe§te §i nimice§te temelia pe care sesprijinea pretentiunile §i sperantele grecilor, ce,,privesc Epirul §i mai cu seamä lanina ca o pro-prietate politica greack care in curand va trebuia sh faca parte de Regatul elenic.

Resultatul §coalelor romanesci din Ianina va fi77nu numal de a lumina pe Romani §i a-i face sii-§i

77inteleaga interesele lor, pentru ca sá null mai

pue banii, talentele, bratele in serviciul causei gre-77cesci, a careia isbandh ar fi mormêntul esistentel

dor nationale, dar Inca, aceste §coli vor avea de77resultat sh arate curat Europei adevérata situa-

77tie In Epir, §i sh o convingh cá grecii sunt aici

77mai putin de cat Romanii §i Albanezii §i, ca va-

loare material& §i moralá, toath populatia greacá77din Epir n'ar putea sh se mésoare cu populatia

77unui singur ora§ romanesc ca Metovo de esemplu,

)7uncle nu esista mäcar o singura familie greacá de

77originä.

77Pentru a impiedica de a e§i la lumina acest a-

clever necunoscut mai ales de Europa, ce multa timp a fost in§elatä de statisticele de rea credinta,in care toga, populatia Rum (cre§tiná ortodoxh)77a Imperiului otoman (Greci, Albanezi, Romani,

Bulgari), trecea drept greadt, agentii panelinismu-7' lui ail facut o chestie de viatä din sugrum area§coalelor romanesci din Ianina.

77*1 tocmai pentru aceasta, ei ail iscodit toate

71intrigile ce le-afi stat in putintá §i fac toate sa-crificiile, ca sé pat& obtine inchiderea §coalelorn

77romanesci din acest ora§.

77Imi vine a crede, sau mai bine, chiar sunt sigur, cá

www.digibuc.ro

99

11numai vre'o intriga greceasch a hothrIt pe Ina lta

77Poartä sä inchidä aceste §coli, cu atat mai mult

71di autoritäti le locale §i In particular consiliul de

71Instructie publicä n'ail arätat nici un motiv legal

71care sä poata aduce inchiderea §coalei mele.Rog dar foarte calduros pe Escelenta Voastra,

71in numele dreptatii §i a bunel stári a populatiei

pacinice, precum §i In interesul Imperiului, sa bi-77ne-voiasca a revoca ordinul dat catre E. S. Va-

liul din Ianina, pentru Inchiderea §coalei rornânesci,a autorilla redeschiderea acestei §coli cu un mi-

/Inut mai de grabä, pentru cä ar fi o .pagubä ne-

71reparabilä pentru elevii §coalei §i o nenorocire

peritru familiile lor, daca §coala ar remane Inchisä,pentru mult timp.

gMangâiat cu speranta, cä calauzit de sentimen-/Itele de dreptate §i de omenire §i de spiritul pätrun-17dAtor al Escelentei Voastre, se va gräbi de a se

71Indeplini dorinta legitimä a Romanilor de ali pu-

77tea Invéta copii lor In limba materná ordonand

11redeschiderea §coalei romanesci din Ianina, rog pe

Escelenta Voastfä sä bine-voiascä a primi asigu-rarea Inalteimele consideratiuni.

A doud-cleci fi feasea goald s'a deschis la anul 1889In Resna, ora§el locuit de Turci, Bulgari §i Romaniin apropiere de Bitolia. Institutorul acestei §colieste D-1 P. Funduf elev al gimnasiului roman dinBitolia.

Episcopul local grec §i agentii causei grecesci InMacedonia aa täcut tot ce a stat In putinta orne-neascä ca sä 1nchidä aceasta, §coalá, Irish n'auisbutit de cat dupä Inlocuirea pre§edintelui consi-

www.digibuc.ro

10i

liulul permanent al instructiunel publice din Mo-nastir, printeun turc tinér §i ne esperimentat, carefiind corupt cu desavêr§ire, a adus la Bitolia peinstitutorul roman sub pretext de a-I vedea atesta-tele §.1 programul §coalel, dar in realitate ca prinindepartarea institutorulul roman sa se inchida§coala romanä de acolo ; §i vézênd c5., hartiile ins-titutorului roman sunt in regulä, Ii cere un ordinspecial de la Ministerul Instructiunel publice princare sa se autoriseze deschiderea unel §coll roma-nesci la Resna. In zadar institutorul roman i-a a-ratat copia ordinulul vizirial din luna Septembrie1878, prin care Thalia Poarta ordona tuturor func-tionarilor din provincie sa nu impedice invétámên-tul limbel romane, §i sä nu mai asculte de intri-gile clerului grececc când e vorba de institutorl al§coalelor române in Macedonia, Epir §i Tesalia.

Institutorul roman, a trebuit sa se adreseze di-rect la Ministerul Instructiunel publice la Constan-tinopol, cand a vq.ut cá nu-1 se face dreptate laBitolia, imde chiar §i guvernatorul general FaikPa§a, nu facea de cat cea-ce voia Episcopul §i Con-sulul grec.

De la Constantinopol s'a dat ordine ca sä nu sepue pedici scoalelor §i institutorior români §i Inparticular institutorulul P. Funda a-ì se facä drep-tate ; Ins& noul pre§edinte al Consiliulul de instruc-tiune public& din Bitolia, ltiând angajament &AraEpiscopul grec, gAsesce un mijloc, adica un pre-text, ca se tina sus-aisa scoala inchisä, trägánandafacerea cu corespondenta ce a angajat in acestaprivintä cu Ministerul Instructiunel publice din Con-

www.digibuc.ro

stantinopol 'bash nu poate fi indoealä cá §i resul-tatul acestei manopere grecesci nu va fi altul, decat acela de pan& acum al intrigilor urzite de a-gentii propagandel paneliniste In contra celor l'altescoale.

Locuitoril romani s'aû plans prin o petitiune laautoritatea din Bitolia, pentru nedreptatea ce seface copiilor lor prin faptul ca, scoala romanh stáinchish atat timp. Se pare cá tot in felul acestavor adresa o petitiune §i Inaltel Porti la Con-stantinopol.

5coale de feteIntetia romanh de fete s'a infiintat in Ma-

cedonia pentru prima dath in luna Ianuariu 1879in comuna Ochrida, e cátrá D-na Agatia A pos-tolescu, absolventh a §coalei centrale de fete dinBucuresci. coala aceasta a fost instalath de la in-ceput in localul §coalei comunale, pentru ch ar-chiereul grec find isgonit de chtra. Bulgari dinOchrida nu era cine sh taca, piedici §coalelor ro-mane din acel ora§, de Ore-ce Bulgaril aveaa trebuinth de concursul Romanilor ca sá poath isbutia da afar& pe episcopul grec sub motivul adeveratca pe acolo nu esistä nici de cum greci, §i romanilnu vroiail asemene sá fie episcop grec in aceacomunä. Prin urmare, de atunci §coala precum §ibiserica romanilor din Ochrida nu mai este in stápanirea Episcopului grec §i a partisanilor sei, §i. aase esplich ch de la inceput atat §coala de bheticat §i §coala de fete a fost instalath in localul §coa-lei comunale, iar in biserich, de la isgonirea ar-

www.digibuc.ro

102

chiereului grec, toatá slujba bisericeasch se facenumai 'in s limba româná intocrnai dupá cum seface aici In Romania.

Dna Agatia Apostolescu a fost institutoare laacea §coalä continuii pânä la anul 1887, când§coala de fete din Cru§ova räm5ind fárá directoare§i avcnd o mare importantk de oare-ce §coala dinCru§ova avea un numèr de eleve cu mult mai marede cât acel din Ochrida, D-na Agatia a fost trans-ferath provisoriu la §c0ala din Crurva iar la §coaladin Ochrida s'a numit D-ra Fani Petru, elevä a§coalei de fete din Bitolia. Aceastä §coard, numérala Inceputul anului scolar 1889-90 20 eleve.

MCA numele elevelor acestel §coll la inceputu-anului §colar 1889-1890 :Anastasia Biba Polixena VeroniuCalina Veru§ Clio ToteLenca Gerahu Morfa DimemieLenca Veroniu Marita CoeMarita Apostolescu Marita PicinaMarita Tmice Sandra PenduNura DimOnie Vasa NestoruNura Dafa Victoria VeroniuNura *toe Calina Roc&Polixena *curetta Zaha Coe

A doua goala de fete s'a infiintat In Crufova

'in luna Septerabriu 1879 avênd de institutoare peD-ra Victoria Petrescu, absolventa a Asilului Ele-na Doamna din Bucuresci. Mai târtliu demisio-nand a fost Inlocuitá prin D-ra Sevastia Coloveloniabsolventg, §i profesoare a Asilului Elena Doamnadin Bucuresci. dénsa a fost mai mult timp directoarela aceasta §coalâ avênd done' sub-institutoare pe

www.digibuc.ro

103

D-na Zaha Iotu miscuth Gruia §i pe D-ra Cons-tantina Curti.

Acum §coala are ea Directoare pe D-na AgatiaApostolescu §i ea institutoare pe D-na Zaha lotuavênd de ajutoare pe D-ra Constantina Curti.

La finele anului §colar 1888-1889, D-na AgatiaApostolescu demisiondnd, s'a numit In locul cadirectoare D-ra Zaharia Bu§a, absolventd, a Asilu-lui Elena Doamna din Bucuresci.

*coala aceasta are 87 eleve.Tat& numele elevelor acestel §coale pe anu

1889-90 :Clasa inceptitoare

Anastasia CornetescuCalliopa Chia leCalliopa ChiurciuAthina DimitrieCalliopa NaumescuChiacup DoguCosta PureDomnica DimitriElisabeta MatlacucaElisabeta PureElisabeta SterieEufrosina BalliuEufrosina PureFania ChioseFania MocheFancia MarincaFlora -Ni§caFlora iindaFlorica TiriviriZisca Petra§bacuCleanta LeapuVasilichia ZegataciHariclia Gogu

Florica UncaHariclia LeascaMahe BerberiMagdalena LeascaMagdalena PotáMarioara LeascaNava PureNichia BeraNichia Bu§aLesca ChiurciuVasilichia MocheVasilichia PrendaVasilichia TiriviriVictoria SvoluVasca BojiniZaharia MocheZaharia BlajeVasilichia TopuziTuca Petra§incuBucica CornetescuElisabeta TomuEufrosina UncaLenca Zegataci

www.digibuc.ro

Zisca BiwaTallia Petra§incuNifca ColeVirghila CornetescuPa§ca BerberuCaliopa LeapuAntigona GhiutaDulcina ColochitáHariclia PrendaNuva OiMagdalena Lea seaHaric lia MituDonmica NaneFanca LiaziVictoria Chia leTallia MocheDomnica Gopi§ianPosa *undo,Fania MocheMagdalena LeascaHariclia Cheale

Nu§ca ChealeNura Gabe liNura IaniVictoria CornetesmVictoria LoziVictoria NaumescuSevastia PotaZisca ComattiMagdalena BlajeMagdalena CornetescuMaria TopuziPolixena GheorghiuAnastasia CacardacuDomnica IoanFania CaciumaniFlorica ChealeFania GlavinaHariclia LeascaMagdalena Petra§incuNita Dinischiotti

A treia fcoalrt s'a infiintat in Gopqi pe la sfAr-

§itul anului 1879, de chtrá d-na Elisa N. Cosmescu,näscuth Petrescu, absolventá a §coalei centrale defete din Bucuresci ; aceasta dernisionând în lunaSeptembrie 1883, a fost inlocuita, cu d-na ElisabetaGruia fostA, institutoare la §coala din Cruvva, careretrhgêndu-se in anul 1885, a fost inlocuita, prind-ra Venera Chircu, care la anul 1889 a fost in-locuitA, de d-ra Vasilichia Placiu, elevä a §coaleide fete din Bitolia.

lath numele elevelor acestei §coli pe anul §colar1889-1890 :Vasilica Dotti Zoita StefaDimca Alexandrina Stefana Levu

www.digibuc.ro

105

Maria CarajeaVenera TingraStefana MuziStefana CicottiVasilichia MihiAlezandrina TorbuDomnica MazniLibertatea MuziSofia PitcaZacharia DimuzäConstantina SantiVenera Cociu SterghiuStefana bottiLibertatea CociuStefana Papa-GoaDomnica To laStefana FijiüEugenia NeeiuAlexandrina NaciuVasilichia GhirieciuDomnica PitaStefana Belciu

11

Stefana MihutaniAlexandrina PaciuCarajea DomnicaAlexandrina RomulElena BelcmStefana DapuConstantina CarajeaVasilichia NatuStefana *bottiEcatherina TorbuStefana Papa-CociuVasilichia FaniVanghelita DottiStefana DucaritaVanghelita Fani5ubani -ConstantinaSofia BuhuVasilica HrissicuElena StefaStefana ubaniDomnica botti

A patra goalti de fete s'a deschis in luna Martie1881 , In Vlaho-Clisura, d r ea n'a fost organisatä§i n'a functionat in mod regulat de cat de la Fe-bruarie 1882 cänd atunci s'a numit institutoared-ra Alexandrina Calotescu, absolventä §i pedagogäa asilului Elena Dcamna din Bucuresci, care maltárQiu deveni §i directore la acea §coaliá, avênd deajutoal:e pe d-na Marigo Damianovici ndscutá Than-dafil.

La anul 1887, aceasta fiind transferatá la §coalade fete din Ianina a fost inlocuità, de d-ra Anas-tasia Christoforidi, elev.& a Asilulm Elena Doamna

www.digibuc.ro

10

din. Bucuresci care §i pana astädi se aflä directoa-re a acelei. §coli.

coala numérä pana la 60 eleveA cincia fcoalti de fete s'a deschis tot In luna

Martie 1881. in Bitolia (Monastir) capitala Macedo-niel. Cea d'intaia institutoare a acestel §coli a fostd-na Alexandrina Bizanti. Fiind cä numérul eleve-lor se inmultise curtmd §i trecuse peste 70, s'a malnumit o a doua institutoare d-ra Smaranda Dieu-lescu, absolventa a Asilului Elena Doamna din Bu-curesci; insa aceasta din mai multe Imprejurari fi-

silita sä, plece din Bitolia, d-na Alexandrina Bi-zanti a remas ca directòare la acea §coalä. La a-nul 1885 plecand §i aceasta In Romania, a fost in-locuita, provisoria prin d-ra Sevastia Coloveloni, ab-solventa i profesoare de la Asilul Elena Doamnadin Bucuresci un an dupé aceia retragêndu-se §i.aceasta de la §coala a fost inlocuita prin d-ra Eu-dochina Dimitriu, elevä a institutului catolic dinBucure§ci; ca a doua institutoare care Inv* totde odatä, §i lucru de man& a fost numità, d-ra E-lena Tonu, absolventa a §coalei profesionale dinIa§i, in anul 1887. La finele anului 1889 demisio-nand d-ra Eudochia Dimitriu (acum d-na Mimi) afost inlocuita prin d-ra Victoria Teohari, absolventha Asilului Elena Doamna din Bucuresci näscutaIn Bitolia.

Iata numele elevelor acestei §coli pe anul §colar1889 1890.Elena Ta§cu Sol IacobVasilichia Naum Melpomeni TaleEftimescu Atina Evantia Marcu

www.digibuc.ro

107

Ma lca IantonSofia SimionSiniora BuhorElena SteriuStel RefelFania MujaSol Ref elAndromahi MazaSevastia GheorgheMaria TaleSehule IantonAspasia SpaseMaria Timiuliana IudaRondu§ SpaseFanip, IoanMariam SacuciuEugenia AnghelHrisanta MihailElena AlexiManda BinecuMaria Simi onReina Refel*tire la Mu§onMaria AntonMafia BuracuAtina BinecuParaschiva ConstantinAgnia EftimescuParaschiva NaumCalliopa Ta§cuBinecu MariaEcaterina Constantin

A pasa poala de fete

Atina MihailOlga IoanAtina TbimiuMaria MasiVictoria NicolauEmilia IanchiAspasia MujaAtina PlastaruLi li BuhorPandora IoanMu§on MatoElisavet SundaMaria GheorgheElena GheorgheFania StavruSanta CostiMaria ThanPolixenia MarcuMato MercadoMaria PerdichiVictoria PetruCivica Sultana ISultana Civica IIEvanthia CeaparaElena CostiSofia IonescuVasilichia IonescuAthina NaumFania PetraFania SteriuAndronica TodiEuclochia Tonu.

s'a deschis In -11oloviftea

la anul 1881 de d-ra Venera Chircu, fosta institu-toará la §coala de fete din Gope§i. Aceasta permu-

www.digibuc.ro

104

tânclu-se mai taribliii la §coala de fete din Maga-rova, a fost inlocuità prin d-na Fania G. Papa-Costa näscuth Tono, care se aflá institutoare §i 0116asté4i.

Iatä, numelP elevelor acestel §coale pe anul §colar1888-1889.

Constantin BijiuFania S BuzaElisabeta S. Bu§eicuSanta T. Bu§eicuZaharia CiumandraConstantina N. Go liVictoria F. NaceConstantina N. RizeParaschevia G. SaveElisabeta S. PerceaZaharia N. BataliaVictoria T. BarjuFania C. BijuSanta M. CraiaHaricha D. LiaseuParaschevia D. MetaVasilicha F. NaceVasilichia Papa TêrpuElena C. PaligoraZaharia G. PaligoraVasilichia Papa NicolaLubita N. PipercuParaschevia S. PerceaAnastasia L. SirnceaSanta S. Simcea

Fania G. SaveHaricha N. ToneVictoria T. TovarConstantina N. TapuHark lia S. TapuHaricha V. MufaZaharia T. Bu§eicuAnastasia C. CuraDomnica S. MitriVictoria C. PaligoraConstantina N. RomceDomnica T. TArpuParas3hevia H. VelciuFania G. VelciuHariclia T. LeascuCanstantina N. VulcaniDomnica S. Bu§eicuDomnica T NêrtiAthina N. NaçeVasilichia I. OldeDomnica C. PaligoraSanta C. PaligoraDomnica N. TopaDomnj.ca I. Olde

A eapta roala de fete s'a deschis in &ionic pela anul 1881 luna Noembre. Aceastá §coalä a avutde institutoare pe d-na Antonescu. Din mai multe

www.digibuc.ro

109

Impreiuräri insä acea §coalä a incetat de a maifuncti ona.

A opta poold de fete s'a deschis In comuna lIia-garova In anul 1882, luna Februariii 1) de d-na Se-vastia Coloveloni ; aceasta mai tardiu s'a permutatla §coala de fete din Cru§ova §i a fost in:ocuitáprin d-ra Venera Chircu care mai târdia permu-tándu-se la §coala din Gope§i, a fost inlocuità, prind-na Olimpia Parsachide, din Salonic, fostá direc-toare la §coalele grecesci din Seatilte §i Vlaho-Li-vade, care este si pânä ast4i institutoare In Ma-garova.

lath numele elevelor1888-1889 :

Sia CaraminaFanca SteriuVasilichia C. ShmáräLeanca NaChiFalia CociuTomaita G. AnghelinaFania GachiMaria GheorgheVasilichia ChinkNura ChiriaCrivita U. Tale

acestei §coale pe anul §colar

Vasilichia U. TalePolixene NicolaNura D. DocuZoita G. LiceParu§ca PanguMaria I. ZicaElena DafinElena StoiaFani a EftimescuElena N. Ciapanu

1). In 4iarul Binele public" din 19 Martie 1880, pagina 2-a coloana3-a fa articolul : Cultura .Rorndnilor mace loneta, tnemoriu adresat d-luiminil.tru al itistrucflunei, pnblice la 12 Martie 1880, de d, G. Misaillgasim cu privve la scoala din Magarova cele ce urmeaza ; IV, Re-pausatul Nicolae Mihail din Magarova, tinutul Macedoniel a fncetat dinviatl pe la 1865 la Craiova lAsand Indatorire fiului 066 Constantin cadin averea colosalA lasa sA trimeatA In patria sa natalA o sumloare-care pentru intretinerea unuf pensionat de fete, precum i pentrualte bine-faceri, dar in privinta acestel donatiunl vedem cä panA acumnu s'a fAcut nimic"Dupl cite ni s'a spas, Did pinA astAlf (1890)dispositta testament arA a repausatultu Nicolae Mihail nu a lost aduslla Indeplinire.

www.digibuc.ro

110

A noua goald de fete s'a infiintat In lanina laanul 1887 luna Fevivarie de d-ra Natalia Bores-lavski elevä a Institutului catolic din Bucuresci.Aceastä §coará n'a functionat in mod regulat decat pAnä in luna Septembriii când atunci demi-sionând d-ra Boreslavski, a fost inlocuit& prind-ra Calotescu astädi d-na Abeleanu; un an dupáaceea pe la Septembrie 1888 din causa unor im-prejurärl neprev'qute, aceastä §0 oalá a fost suspen-datä, provisoria.

Din cele de pan& acum se vede c& numérul totalal §coalelor românesci din Peninsula Balcanicá esis-tente la Decembrie 1889, se ridich la 32 din care24 de bheti §i 7 de fete intre care un licea corn-plect cu 7 clase cu un internat §1 doll& girnnasii cucâte 2 clase pentru moment, care urmeazá a se com-plecta pe fie-care an pâilä la 4 clase, avênd 'inacela§ timp §i un internat la gimnasiul din Ianina.

Cursurile peste tot se predaii in limba roman&ca la noi; iar la Licea §i Gimnasii pe lângh ma-teriile programului cunoscut in care intrá §i limbelefrancesk germaná §i italianä, se mai predâ §i limbaStatului, adich cea turceascá.

III

Scopul adversarilor §coalelor routine din Turcia

Cu toate intrigile Episcopilor greci, ale ciorbagiilor(notabililor), ale consulilor greci §1 agentilor lor intrecari sunt §i multi cre§tini §i chiar români cu in-fluent& pe Pang& autoritátile otornane, numérul §coa-

www.digibuc.ro

111

lelor române, al elevilor §i elevelor In genere crescedin an in an.

Calomniile §i. bac§i§urile adversarilor §coajelor ro-mane nu mal produc acela§ efect ca In trecut, deoare-ce s'a dat pe fat5, toate lucfarile prin care seshpa Imperiul Otoman, astfel cä Turcil aù ved.utacum cu ochii lor §i convins cá sacrificiileenorme ce '§i impun grecil §i silintele ce '§I dauca In toate satele §i ormele românesci §i albanezedin Macedonia, Epir §i Albania sä, fie numal §coh

bisericl grecescl nu o fac de dragoste pentru românica invete carte, ci numal ca s5.-1 greciseze, fa-cêndu-i sk simth, sk cugete A, aspire, sh lucreze§1 sä vorbeascä, grecesce §i in sens grecesc; astfelca Grecia sä poatä, pretinde de la Europa cu rammult succes §i. sh obtinh anexarea sus-aiselor pro-vincil la statul grec.

In adevér nu trebue de cat simtul comun ca shinteleaga cineva, cd nu este lucru natural nicl lo-gic ceia-ce fac comitetele i guvernul grecesc Inprovinciile turcesci unde sunt mal multe sate gre-cesci sau deja grecisate, ciflicurl (mo§il) de ale tur-cilor al cäror locuitorl zac In cea mal mare igno-rant& din causa lipsel complecte de §coll, ba la u-nele din ele lipsese chiar §i preotl, §i cu toate a-ceste comitetele grecesci nu trimet profesorl, saiiajutoare bänescl pentru infiintare de §coll la ace§tifrati a lor din acele sate, cari sunt In cea malmare parte in mizelie i cu cari trebue sh simpati-seze, ci ei plátesc profesori §i profesoare trimetênd§i cárti didactice grecescl In mare numér la satelesi ora§ele românesci din Macedonia, Epir §i Al-

www.digibuc.ro

112

bania cari n'au nici o trebuintä de ajutoarele gre-cesci. In adevér, cel mai särac roman din acestesate §i crap romanesci, este cu mult mai bogat decat eel mai bogat grec locuitor a susOiselor mo§iiturcesci §i multi din ace§ti romani au ate o mo-§ie proprietate a lor cu intindere cat fie-care satgrecesc. De aceea vedem c& unii din ace§ti romani,carora din copildrie insuflat in §coalele gre-cesei idei §i sentimente elinesci, daruesc sume maride bani pentru cladirea §i in4estrarea de §coli gre-cesci §i de alte stabilimente de utilisare public& ladiferite crap romanesci saù grecisate de Tmcia,chiar §i din Grecia, precum spre esemplu aii facutromanii bastina§i ca baronul Sina nascut in Mos-copoli, care a acut observatorul §i Academia dinAtena; Dumba, nascut in Blata din Macedonia ;Arsachi, care a fundat §i inzestrat asilul de fete.,Arsachion" din Atena; Averof §i To§ita din Mez-zova earl pe lane& sume marl de bani däruite cuscopuri de instructie §i de bine facere ormului na-tal, au fäcut §coala polytechnic& din Atena, celmai frumos edificiu din acel ora§, §i alti multi ro-main de origin:A, dar cu idei grece§ti cari ail in-zestrat cu nenumérate daruri §i legäturi din carese intretin pan& ai.i §colile din Ianina, Sal onic,Metova, Cojani, Blata, Seati§te, Bitolia etc. etc. (9.

1) IatA, o parte din daniile acute de Romdnif din Metovo p entru§coli in orasul lor natal : Triandafil Ciumaga: 35 mil de lir pentruspital i scoalet de fete ; Temelia Miciur a construit o coalll primarlt, ;C. Tapeca, 5000 lei pentru scoff ; Sterghiff I. Bociari 188,586 franclpentru scoll; Iani Costa 10 mil fiorinl pentru scoll; D. GAdelu 50 mil rublepentru elevil si5racl; C. Peltecu 21,200 ruble pentra colI ; Sterghiil Terof5000 ruble pentru scoh. 128,058 ruble de argint se afla depuse In

www.digibuc.ro

113

A§a dar cand grecil in loc se se ingrijeasch defratil lor earl sunt in miserie §i ajute ca skaibä §coale, el fac ast-fel de institutiuni grecesci §i tri-mit ajutóre banesci la nisce ora§e românesci eaBitolia, Cru§o-v a, Moscopoli, Vlaho-Clisura etc. etc,dintre al chror locuitori românii fac §coh, spitaluri.§coll polytechnice, Academil, Observatoril, Asiluri §ialtele chiar la Atena, atunci §i turch §1 ori cineIntelege, cá nu este lucru curat. Pe Fang& aceste,nisce corespondente de ale comitetelor din Atenacu episeopil §i cu consulii greci din Macedonia, pre-cum §i corespondenta acestor din urnail cu profeso-ril §coalelor grecesci din localithtile românesci, cares'a intâmplat sk caclá in mânile autoritátilor tur-cesci, au dovedit in mod fati§ 6.1 grecil prin §coa-lele §i bisericele din comunele românesci §i prinpersecutarea §coalei §i bisericel române, urmärescun scop cu totul politic, adeck, acela : de a isbutica Macedonia, Epirul §i Albania sk fie anexate sta-tului grecesc.

Tendintele acestea rees destul de lámurit dinfaptul apex:Aril Tesaliel chträ Grecia in 1881, cândacest din urmh stat, fará a cheltui niel un ban §ifárh, sà, tragk niel o loviturk de .purk a dobândito tali"), a chrel fertilitate este proverbialii §i o po-

banca din Moscova de români Metovitl stabilitl acolo pentru ajutorulinstructiei in orasul lor nat il ; loan Condo-Pascu 58,800 fraud pentrnstudenti in medicina ; Nicola Sturnari 58,000 ruble pentru scoh Mi-hail Tusita 111,600 fraud pentru f3C011 ; Teodor Tali 2000 talerl pentruscoli ; C. Stamerof 57,080 frand peutru §coli ; Elena N. Sturnari 10,000fraud pentru §colf; Andrei Franci, 10,000 pentru siiraci. D-nul Aryantinos care mentioneaza acestea si alte multe in Istoria Epirului, To-mul 2Atena 1857spune cg la Banca Moscovel se aft, un capitalde 1,107,610 ruble, la banca din Viena : 143,890 fiorinl qi la banca din

8

www.digibuc.ro

114

pulatie de peste 300 mil locuitori intre care 150mil români curati cari cu toate protestarile lor, ailfost sacrificati de carii, Europa care nu cunosceavitalitatea §i tendintele bor. De la acea epocil ace-ia§i politich se urmeazä fatil cu românii din pro-vincfile limitrofe: Epirul, Albania §i Macedonia, duph,cum reese din urmatorul document a cärui tra-ducere o dám aci precum urmeazá :77 ,

Sub raportul etnologic, elementul roman esteaproape necunoscut in Europa. De aceea trebue17se ne ferim de a pronunta saa de a aminti ell-17vêntul Roman. Ast-feliu in toate numirile care a-rath originea sail esistenta românilor, de esemplu

V laho-Clisura, Vlaho-Livacia, trebue scos cuvintul17

77Vlaho, ,,;,i se nu, se scrie cleat Clisura, Livada. Ca-

77 vintul roman nu trebue sil figured.e nichiure.Ast-feliu scriea In 1886 luna Martie, consulul

grec Panurias din Bitolia cilträ Pikion institutor§i agent panelenist la Castoria (Macedonia).

Scopul pentru care se cant& a se trece cu vede-rea in ori-ce scriere, ori-ce amintire despre români,ni'l aratä acela§ consul in aceimi scrisoare, princare se dAdea instructil ca sa, se prepare o mi§carerevolutionara contra Turciel:

Atena 515 mil drahme, bani depusi de romAn1 pentru ihstructia co-piilor In Liceul din Ianina, Mefova gi alte comune ale Epirului undepang astulti institutiunile scolare ale comunitAtel ortodoxe sunt in maimEpiscopilor si dominate exlusiv de spiritul grecese, de si donatorii, eumse vede si dupa numele lor, sunt curat romAni. SA se observe cA, do-natiile de mai sus ail fost flicute numal pinA, la 1856L7. De atundau4im cA alte danil si mal importante s'aA fAcut tot de romAni deorigina, de astA datA incredintate guvernultif grec, pentru instructiu-nea din comunele din Epir i,3i Macedonia,

www.digibuc.ro

1 1 5

77Impreunil cu Episcopul cAutati se faeeti se iz-

77bucneascA revolutiunea. Tiinpul este favorabil;

77Turcii ne cred cá suntem aliatil lor contra Bul-

garilor; Europa asemene crede cd elementul Bulgar

77nu este in mare numeir deceit kind la Cosova, 9i ca in

jos dc aceastä limitá incepe elementul grecesc. Indath

77ce revolutiunea va izbucni, Europa inspg,imântatä77va interveni spre a inabu§i §i a preveni urmárile

periculoase pentru pacea generahl. Europa se teme77mult de complicatiuni in Orient, ea §i cum a-

77ceasta ar fi prevestitoare a unuI rezbel general.

Deci spre a preveni inspanintátoarea catastrofá17a unui rezbel European, marele puteril vor cauta

,,sá suspende ostilitátile §i vor intruni un congres77spre a hothri chestiunea diplornatice§te.

)7In ast-feliu de imprejurári resultatul revolu-

77tiunei nu va fi deca favorabil cauzei grecesci.

Acela§ consul grec serie tot luí Pikion in 2 A-prilie. 1886 :

Am scris Episcopului se ia mäsuri ca lumea §i77ma ea seamä Europa, se nu tie cet la Clisura sunt

77romeini, pentru ctt aceasta e periculos pentru interesele

noastre a se sci.Când dar din insu§i márturisirile grecilor ni se

dovede§te larnurit ca poporul român din Orient, a§ade de§tept §i intreprind.etor, se cautä se devina cupericulul fiintei sale, instrumentul unei politiceresturhâtoare §1 cotropitoare pentru dinsul, ori-ceromân de inina credem &A nu poate deck sä lu-

1) Vedl diaru1 : Revue de Orient din 19 Februarie 1888 pag: 4 einumërul din 4 Martie 3888 pag: 6.

www.digibuc.ro

116

crecle contra unei asemene politice. Aceasta, chiarin interesul bine inteles al statului §i poporuluiroman intreg, ale carui ramuri viguroase, dacaar fi rupte cu desevar§ire de la cultura §i aspira-tiunile lui proprie, cu incetul §i.-ar periclita esis-tenta, iar acele ramuri hultuite pe un trunchiiistrein, cu timpul §i duph o lege cunoscutä, ar in-flori cu mai mare virto§ie In folosul until popor,iara§i poate spre dauna statului roman.

Biased, statul grecese ar fi fost un stat mare §ibogat, totu nu s'ar fi putut esplica alt-felia, decat cum s'a dis mal sus, sacrificiile bane§ti, ce facepentru scoli grece§ti in , sate §i orme romanesci §ialbanezescl, pe cand trebuea sh faea asemene sa-crificii pentru satele grecesci chiar din Grecia, carenu aú mijloace sä, aibá §coale.

Cand insh Grecia este cunoscuta, ca un stat mic§i sarac, ala ca budgetul ei pe fie care an nu sepoate echilibra de cat cu deficit §i di, 'Ana, astannu '§i putea pläti integral anuitätile datori, i pu-Mice §i, cu toate aceste, prevede anual in budjetulseii 740 mil lei pentru propaganda panelenista inTurcia, precum se vede in budjetul Ministerului deEsterne al Greciei pe anul financiar 1889 1890,deosebit de insemnatele sume ce cheltuesce Comi-tetul central din Atena in capul chruia se afla maltot]: mini§tril §i oamenil politici al Greciel, atuncinu mai poate fi indoeala ea, Grecia, pentru intere-sele sale politice §i nationale, pune mal mult te-meiii pe propaganda prin §coale §i biserici in loca-litätile romanesci §i albaneze din Macedonia, Epir§i Albania de cat pe cele-l'alte puterl ale statuluigrecesc.

www.digibuc.ro

117

Ca o schitä a sacrificiilor bänesci. ce ,§i impunestatul grecesc, arätâna aici cheltuelile ce face pen-tru §coalele grecesci din ormul Bitolia capitalaMacedoniel §i din câte va alte puncte insemnate.

La Bitolia uncle nu se aflá mhcar o singurä fa-milie In adevér greac6, de originä, Comitetul central(Syllogul) sail mai bine dis, guvernul din Atena,trimete In fie care an câte 3800 li-:e turcescl adica80 mil lel , cu ace§ti bani sunt plätiti : Liceul §iprofesoril sei, 9 institutoare, doué internate unulde bheti cu 36 bursieri §i altul de fete cu 26 bur-siere, precum §i un seminaria cu 4 profesori §i vr'o40 seminari§ti.

Inteo sumä de orä§ele române§t1 ea: Magarova, Cru-§ova, Nijiopoli, Tirnova, Gope§L Molovi§te, Neveasta,Vlaho-Clisura, Hrupi§tea , Sarnarina, Avela, Perivoli,Baiasa (Vuvusa), Laca §i altele In care nu se afiänicI o familie greacä de origine, episco[ii §i consu-RI greci din Salonic, din Bitolia, din Iantaa, dinAlasona §i alte partl, aù trimes nu mal pupin decât, câte trel panä la §eapte Invetätorl greci. §i dela una pânä, la trel Invetätoare, In fie care din e-numeratele comune românesci, färä a mal socotiun nurnér Insemnat de cärti didaetice grecescI cese daruesc copiilor §1 fetelor române.

Dar ni se va dice : cum, Turcil nu §tiù nimipdespra toate aceste ajutoare tendentioase ce le facegreen' Eforiilor §colare din Imperia ? Da, Turciloia, ail dovezl palpabile despre aceastä ingerintá§i despre coniventa agentilor oficiali grece§li cu die-rul §i notabilil grecisati §i de aceea iad mésuri deInfrenare.

www.digibuc.ro

118

Spre a evita descoperirea acestor leghturi §i

ajutoare, iatá esplicatiunea ce au pus la cale a-gentii grecesci impreuna cu Patriarhatul spre a seda autoritätilor turce§ti de câte ori ele s'ar incercasa cear& deslu§hi despre proveninta ajutoarelor :

Ninist. Afacer.Atena, 13 Martie 1F90

Circular& chtr& consulatele din TurciaCatre Vice-Consulul Elin din Grebena,

Domnule Vice Consul

77Luand cuno§tint& de cererea de informatiuni

/7relative la resursele scoalelor grece§ti §i de modul

77cum ele functioneazá, cerere fäcutá acuma In urmá

77de car& comisiunile turce§ti ale instructiunel pu-

ll blice din diferite localitäti, Patriarhul Ecumenica adresat tuturor Episcopilor respectivi instruc-7>tiuni categorice al cäror coprins se gäse§te In co-

pia aci aláturatä a raportului cu No. 463 al Le-gatimei din Constantinopole. Representanta Sf.

77Sale Patriarhului ail fost autorisati a se conforma

77in viitor acestor informatiuni fár& a se abatede la ele.

Semnat : Ministru Dragumis.

Anecs& : Copia raportului cu No. 463, cu data 24Februarie 1890, adresat de care Legatiunea greachdin Constantinopol Ministrului afacerilor stréine dinA tena.

Domnule

Vé inapoez documentele confidentiale cu No.77176 §i 210 ale Escelentei Voastre §i in acela§i timpam onoare a vé comunica urm&toarele :

www.digibuc.ro

1 19

77Am fost asigurat la Patriarhatul Ecumenic, ca

tuturor episcopilor respectivi, li s'au dat instructiunlcategorice, instructiuni earl esplich intre altele ca77Marea Biserica (Patriahatul) fiind recunoscuta ca su-

praveghetorul suprem §i responsabil al instructi-unei grecesci In Turcia, numai represeatantilor séldin provincii apartine ca sä dea informationirelative la lectiile de predat, la profesori §1 la elevi,§i in general la mijloacele earl acoper cheltuelilescoalelor grece§ti. Episcopii aú fost autorisati a de-clara tot-d'a-una comisiunilor turce§fi §i instructi-77unei publice ca aceste cheltuell scolastice sunt a-

77coperite prin produsul discului in biserici §i prin do-

77natiuni a genero§ilor conationali, §i a recomanda

77directorilor scoalelor §i institutorilor de a nu da

77nici ua informatiune relativ la aceasta afacere sus

diselor comisiuni turce§ta, ci de a le trimite numaIEpiscopilor.

Aceste instructiuni au fost date Episcopilor din17Pelagonia (Bitolia) §i din Grebena.

Prea plecatSemnat : AT. Mavrocordatos 1)

Toate aceste ce fac grecii, §i toate piedicele detot soiul ce pun pentru a inabu§i ori ce tendintade de§teptare a romänismului in Peninsula BalcaAnicá, nu sunt totu§i in stare sh nimiceasch senti-mentele nationale, ci din contra, cu cat grecii lu-creaz5 ca prin toate mijloacele sá desnationaliseze

1) Aceste documente se afla publicate in : Corespondance de l'E,tdin Viena din 20 lunie 1890.

www.digibuc.ro

121

pe roaiâni, cu atât românii véd c pericolul e mare,§i sentimentul national se desceaptá neincetat de§i Meet, as,a ea mai din toate eomunele se cere custaruinta a li se trimite invätatori §i inviltatoarede limba romana ca sa slujeasca, in biserica in limbaromâná.

Pentru noi, precum §i pentru ori-care om, careapreciaza faptele dupii adevérata lor natura §i ju-deca lucrurile fará pärtinire i fära ea judecata lorsa fie influentata de simpatil sau antipatii perso-hale, nu poate fi nici ua indoiala cá partidul ro-mânesc din Macedonia, Epir, Tesalia §i Albaniainsufletit de instinctul de rasa §i sprijinit de §eoa-lele deja infiintate, precum va fi §1 de cele ce sevor mai infiinta treptat, §i se va putea dispune de unpersonal didactic românese mai numeros, va progresa,§i resultatul final al luptel inver§unate ce esistä inpartile aeele intre agentii propagandei grecesel §i In-tre partidul românese va fi sdrobitor pentru stra-nismul anti-român.

Comitetele grece neavênd alt scop de cat a gre-cisa pe români, invatá pe copii românilor in §coa-lele grecesci numai limba greaca ; de aici resultäpentru romäni doué neajunsuri foarete grave : intalcopii români cari merg la §coalele grecesci,gênd niel limba pe care o vorbesce invetätorul grecin §coalii §i nici cuprinsul chrtilor didactice grecesci,nu vor inveta nid pe jumétate studiile din program,pe când devil din §coala. româna, cari invath inlimba materná, fac repede progrese in un timp pejumetate mai lung.

Apoi copii români ce es din §coalele grecesci nu

www.digibuc.ro

121

cunose de cat limba greach ce o -invata de lainstituturil greci, earl nici dên§ii nu cunosc altalimbh, §i ast-fel nu sciu ce se faca §i in cotro saapuce ; in timp ce elevil cari es din liceul roman,invetand mai multe limbi i mai ales cea roman:A

francesa pot ocupa posturi atat In tara lor 1)cat §i In strainetate, de oare ce limba francesa e räs-pandith in toate partile mai ales in ora§ele cele man§i In porturile Orientului. Cine n'a observat eh, catlmerg in Grecia, se due ea sa, cheltuiasca, bani iar nuea &A cd§tige ceva. Singura aceastá observatie a fa-cut ca ori unde esclusivismul limbei grecesci sau algrecismului predominh, ca odinioará in Romania. inBulgaria, In Syria, In Palestina, In Egypt, pretutin-deni s'a fácut o reactiune in detrimentul limbei gre.cesci §i al grecilor.

Acum in acele teri educatia §colara se incepe prinlimba maternä pentru a economisi timpul §i a invetamai lesne §1 mai solid acele din limbele stréine decare este apoi mai mare trebuinta in viata, §i dincare se poate trage folos.

Prin urmare resultatul final al tuturor sfortari-lor ce'§i dau grecii i a tuturor cheltuelilor ce facpentru a grecisa pe romani nu va putea fi altulde cat acela care a fost §i In terile mentionatemai sus.

De alt-fel, Romanii cu minte din Grecia cari stauIn contact cu societatea greacd, observa cu indig-

1) Am aliat cu multumira ca Ora acum patru fostf e'levf at Liceu-lui din Bitolia aù fost numitt in posturt de Incredere, de catreguvernul otoman. La telegraf asemenea uncle cunosciinta limbei fran-ceze este necesaril, elevif Liceuidt Romfin A reusit fnaintea tutulor

a0 fost din ef numiti câti-va telegrafitt fn cite-va posturh

www.digibuc.ro

122

nare, cá cu toata iubirea ce li se arata maiinte de a fi anecsati la statul grecesc, nu intêl-nesc In societatea greceasca de cat dispret pentrulimba, moravurile §i neamul lor §i, mai mult, li sepune in sarcina lor, când se produc neoridueli §italharii traditionale in Grecia, de esemplu ca afa-cerea de la Marathon din anul 1870, §i altele cecitim in cartile calktorilor europeni, In care Vlahiisau pästorii Vlahii sunt acusati negre§it chip&spusele autoritätilor de toate relele ce se in-têmplä la drumul mare sau la munti.

Credem cà cu cele ce am arétat se dovede§te inmod necontestabil ca elementul roman sau maibine 4is, limba §i nationalitatea romana, de §i per-secutate in deosebite moduri de spiritul §i agenthelenismului in sus 4isele provinch turce§ta adich

: Macedonia, Epir, Tesalia §i Albania, cu toateaceste, gratie instinctului national §i mândriei nu-melui de roman, phstrate din parinti In th In masapoporului romanesc, precum §i luminei §i culturelce §coalele române§ti daù junimei române, gratie4icem acestor îinboldiri foarte puternice, suntemconvin§i cá triumful causel române In partile acele,nu este, nu poate fi de cat o chestiune de timp. Vatrebui Insá ca §i in viitor institutoril carora le suntincredintate destinatele neamului românesc, sa pro-cedeze cu zel §i cu tact intelept §i tot-de-odatá adevé-rat românesc In misiunea lor morala, pe langä fratifno§tri romani de acolo, uitati de atâtea secoli invoia intâmplärii §i earl. astkli sunt prada propa-gandelor politico nationale ale strainilor ; limbalor este esclusa contra ori-cárel dreptäti §i lege

www.digibuc.ro

123

din §colile §1 bisericile intretinute §i fundate de eipentru copii bor.

Ca sä nu se creada ca este opiniunea noastrapersonalä ceea-ce spunem mai sus in privinta sa-crificiilor bäne§ti ce costä pe natiunea §i. statul gre-cesc propaganda care o face in Macedonia §i intoatâ Peninsula Balcanich prin §coalele grece§ti,precum §i in privinta resultatului final al acesteipropagande, §i ca sa, se convingâ cetitoril ed. aceastaeste un fapt necontestabil, reproducem aici cele ces'a publicat In aceastA privinth de dare diarelecele mai insemnate din Atena. A§a diarul Ephimr-ris din Atena, din 23 Februarie 1890, fost organ alMinisterului de Esterne 'Ana in anul 1888. sub ti-tlul de 0 nenorocitä marturisire, se esprimä ast-fel :

De curé'nd am citit in Pulinyhenesia 4ice Ephi-17meris, un articol privitor la causa greac5, din Ru-melia orientalä §i din Macedonia. Niel uádata

17n'am credut, ea un jurnal publicat In Atena §i. mai

If ales un organ al guvernului actual (Ea linghenesia17este jurnal guvernamental), sh fie In stare sà, con-

77damne ma de sever politica de care guvernul gre-

cesc s'a inspirat pänä acum in Rumelia Orientalâ,77In Macedonia, in Epir §i in Albania. Jurnalul gu-

77vernamental Palinghenesia comentând o hartâ

17etnografica a Macedouiei despre care s'a fácift

77atâta svon acuma de curênd (harta popoarelor

17sclave a d-lui Komarov §i Sarjenco din Petersburg)

dice urmkoarele :Noi Grecii putem asigura pe fratil no§tn Serbi

,,cá propaganda national& fäcutá prin §coale §i prin

www.digibuc.ro

124

harti etnografice nu dä niel odath, resultate po-77sitive §i di nu pretuesc sacrificiile ce se fac. Ast-

fel banii ce am cheltuit In abondentä in RumeliaOrientalh n'aU putut sá ne intoarch nici un sat77chtre elenism. Acela§ lucru va avea loc mai

77curnd séu mai thrcliù In Macedonia, dach nu

77imbunátatim starea armatel noastre §i dach nu

71adoptkm o politich mai energich. Jurnalul guver-

77narnental mhrturisesce ast-fel cá toate sacrificiilece a facut guvernul grec panh astä-41 in Rumelia

77Orientala §i in Macedonia ail fobt zadarnice.Dar ar putea cine-va sé intrebe cine a condus

prmil acum actiunea noastra in Macedonia, in Al-bania, In Rumelia Orientalá §i In Epir ? Cine a77

drninistrat attitea a atatea milioane ce (al a noastra

77a eheltuit milioane ce poporul grec a cheltuit fi va

cheltui "bled ?

77Fiind-ca este vorba de o chestiune a§a de im-

portanth, poi ne credem datori a da la luminä77un secret, ce pästram ptinh acum, temêndu-ne de

77a compromite interesele noastre nationale ; dar

11cand ni se spune asthq.i, 6, am perdut influenta

77uoastra In acele provincii, noi am putea intreba

pe c1-1 Tricupis §i pe colegil d-sale, pentru ce aú77impus imposite peste imposite pe poporn1 grec, sub

71cuvântul de a realisa dorintele noastre natio-

nale ?77Ni se va obiecta páte, eh guvernul actual nu

,.e singur respunclAtor ; guvernul, ce l'a precedat§i syllogul ce l'a precedat, au de asemenea asu-pra lor o parte din respundere. Noi nu o thga-duim, dar nimenea nu ne va putea contesta ch. :

www.digibuc.ro

125

71Ministrul actual al afacerilor straine a fost multd

71vreme directorul syllogului qi cd de veo patru an in-

77coace syllogul in chestiune, s'a transformat intr'o sec-

fiune spcciald a ministerului de esterne, care se ocupa es-clusiv cu propaganda noastra na(ionala din Turcia si

primesce ordinile d-lui Dragumis.

77Este Invederat prin urmare, ca d. Tricupis, pre-

§edintele cabinetului §i d. Dragurnis, Ministrul a-facerilor straine stint singuril responsabili pentru

aceasta. Lor dal trebue sa le cerern socotealh.77If vorn intreba dar, cum ail intrebuintat milioa-

77nele date de poporul grec ? Pe d-nil Tricupis §i

Dragumis i-a insarcinat poporul grecesc cu direc-77tiunea propagandei care a costat 10 milioanefranci, §i ca toate aceste milioane, cati greci77fost inchi§L parásind familiile lor pentru cá au

77sprijinit incerchrile guvernului !77Cele aece milioane aú fost oare cheltuite numai

pontru §coll §i hartl etnografice ? (57 in fine pentruce se urmeaza aceasta propaganda in Macedonia, dacaIlneisbanda incercata in Rumelia Orientala ne este77reservath §i in Macedonia ?

Ephimeris critica apol mijloacele de propagandanationala in Turcia, §i incapacitatea organelor gu-vernamentale. Consulii si Episeopii, @ice el, pe canguvernul grec ii trimete in Macedonia, paraliseazaadese ori lucrarea propagandei fiind ea nu pot sase Inteleaga cu populatiunea.

in adevér, intamplarea a &cut ca tocmai a-cum sa ne cada, in man& numérul 198 din 30 Au-gust (st. n.) 1890 al @iarului Vienez Correspondance del'Est care sub rubrica : Macedonia coprinde scrisoa-rea urmatoare:

www.digibuc.ro

126

Monastir (Bitolia) 22 August. V'am scris inmai multe rinduri eh episcopii greci in Macedo-nia nu eraii de cat agentii guvernului grec §i aicomitetului revolutionar din Atena. Astä-41 agita-tiunile lor sunt puse in lumina, prin documenteoficiale. Episcopii greci din Turcia corespund di-rect cu d. Dragumis, Ministru al afacerilor strä-ine al Greciel, II comunica lucrarile lor in Mace-donia §i II recomandä chiar schimbarea cutäruia

sau cuthruia consul grec incapabilgic dân§iide a in§ela pe Turci.

MI& câte-va documente, cari aa fost prinse labiroul po§tal din ora'§ul nostru, documente, carear trebui sa convingä pe Poarta despre sentimen-tele §i purtarea episcopilor greci fatä cu guvernul.,Imperial.

Coprinsul scrisoarel Mitropolitului Neofit, arhie-piscopul Bitoliel adresata, d-lui Dragumis, Ministrual Afacerilor sträine :

Bitolia (Monastir) 11123 Iulie 1890.Domnule Ministru Sunt informat ca d. Fon-

tanas, Consul al Greciei in ormul nostru, a scris17contra mea la Excelenta voasträ. Lucrarile mele

If In favoarea causei grecesci §i serviciile mele pen-Iftru elenism ail fost recunoscute de catre Consulii,,greci din Andrinopole §i Filipopole, unde am fost11Indelung Archiepiscop. Exc. V. nu are de cat sa,77se adreseze la acei Consuli §1 va vedea ca am fosttotdeauna la inälfimea misiund mele .

Consulul Greciel la Bitolia d. Fontanas nu este17omul ce no trebue. Va sfar§i prm a ne compro-

www.digibuc.ro

17mite in ochil autoritatilor turcesci este impru-

7) dent §1 ne strich afacerile. Daca Exc. V. continua17a trimite banii prin mijlocirea consulului actual vom

fi siliti a-i refusa. Consulul actual comae impru-deute §i descopere lucrarile noastre pe care In za-dar le tinem secrete. Ast-f el purtatea Consululur

dare directoarea §coalei grecesei a compromis'o§i nenorocita a fost trimeasa Inaintea curtei mar-Vale. Acurn In urmä, insotit de trei notabili amfost la pre§edintele curtei martiale. Dupa o scurtaconversatie mi-a çlis ce urmeaza : D-1 consul alG-reciei spera oare sa anexeze Macedonia la Gre-eia prin mijlocirea banilor ce se trimet aci pentrua face propaganda politica ? Acesta este, d-le Mi-nistru, resultalul stangáciilor Consulului Elin dinBitolia. Pentru interesele noastre nationale trebueneapärat ea d. Fontanas sa fie inlocuit cu Uil

consul capabil, care sa fie in stare sd inole pe Tura,In loc de a fi el Insu§i mereu in§elat.

In plicul cu scrisoarea Mitropolitului Neofit-17 adaogh corespondentul se mai afla doue scrison :If una din partea eforilor §coalelor grecesci din. Bi-tolia adresatil Pre§edintelui Syllogului (Comitetului.)grecesc care re§ede la Ministerul afacerilor sträinedin Atena §i care formeaz5, o sectiune a parteI/ ocupandu-se esclusiv de politica greceasca in

cea 1-altä scrisoare din partea d-rei Eii-frosina Vaharidu, directoarea §coalei grecesci defete, adresata d-lui Dragumis, scrisoare in care17dânsa se plange ca a fost destituitä de catre Con-

77sulul grecesc din Bitolia. In scrisoarea lor &Are

www.digibuc.ro

128

Pre§edintele Syllogului eforii §coalelor grecesci 1)17critich de o potrivä atitudinea consulului grec dinBitolia §i cer inlocuirea lui. Cuprinsul este aproapeidentic cu al scrisoarei Mitropolitului. In josulscrisorei se afiä sigiliul §coalei grecesci de la noi§i semnáturile eforilor ale chrora nurne sunt : IancuScantelli (scanteie) Hristu Duma, Gheorghe Chi-riac, Neofit, archiepiscop din Bitolia.

Iatá dar dovedit cu acte mijloacele de cari seserva §i scopurile ce urmäresce politica panelenis-tich In Macedonia, in Epir §i Albania. Românii §iAlbanezii, cari incá n'aii gustat din avantagiele cedin nenorocire nu folosesc fratilor lor despärtitide dän§ii in 1881 §i. mal nainte, avantagii earl nicimai mult nici mai putin ii face sh'§i pearda indi-vidualitatea lor ca popor cu limba §i moravurilelui proprii,sh cugete pand, mai e timp §i sá inlä-ture directia a§a de funestä ce a dat'o educatiunei§i instructiunei tinerimei lor Episcopii de alt neam,lipsiti de familie, §i notabilii lor a§a de dominati de in-terese particulare In ea sunt cu totul tampiti ande vorba sil judece §1 sh cunoascä originea, indivi-

1 Din documentele pu licate la inceput in Sala istoried am v6-dut a am efort precum si membrit comunitatel dise grecesci din Bi-tolia ca si dia cele-alte orase si orasele romanesci din Macedonia siEpir sent romtini, cart vorbesc romanesce, intro el si in tamiliile lordar favoriseaza, prin o curata aberatiune mintala, desfiintarea limbetlor prin ajutorul scoalelor grecescf:

Esemple de greeisare aproape destivdr§itti la insemnate orase romanesc,din Macedonia si Epir petrecuta de unisecol incoace avem intre cele matisbitoare : Cojani si Seatiste in Macedonia si peste 30 comune din dis-trictul Zagorultn aproape de Ianiva in Epir. Diu toate aceste orase sicomune unde si palm adl numele de familie suut romanesci, se afla inRomania mai multe tamilii cad aci s'au inavutit, dar care Inca, nu 'st

www.digibuc.ro

1 29

dualitatea, demnitatea §i interesele neamului bor. 1)Ca sh nu fim acusati cá suntem vrajma§i al idei

nationale grece§t1 pe care declarâm cá o respect&inca orl §i ce idee mare national& când ea so bite-meiazá pe dreptate §i respectul drepturilor etnice§i istorice ale altor prpoare, ne permitem a da aicicuprinsul unui mie studiu caracteristic prin ideiloprofunde §i juste ce contine asupra tre(utu1u i vi-itorului elenismului. De aici se -va priccpe mal bineideea §i azi conduchtoare a politicel grecesci fat& cupopulatiunile de ori-ce nearn din Orient.

Acest studiu a fost scris In 1881 de vestitulscriitor englez Mackenzie Wallace, (autor al operel17La Russie et les Russes") §i tip&rit In Times de

la hnele lund lui Mai 1881. Nol Il reproducemdup.& traducerea trances& apárut5, In iarul Con-stantinopolitan Constantinople Messenger" din 8 Iu-nie 1881.

maf aduc aminte despre origina lor rominfi. Despre Seatiste (de laSete, acolo lipsind apa, pâmêntul find poros), iat ce ne spune In Vo-yage de la Gréce", 2-me édition Paris, 1826 tom. dl, pag. 79, Pouque-vale, fost consul al Jiraneiet la lamna la fnceputul seculului. A intre-bat pe arhonti-notabilif orasuluf, cum din BomânI s'ail facut greet, darnimenea n'a sciut sa-mi spina ce a devenit populatiunea romaneasclnid prin ce mijloc ea fusese Inlocuita de greed' . Pouqueville adaogâca. la Intrebarile lul, acei notabill se uitafi unil la alth... Observim infine di si oraselul Blata aproape de Seatiste, patria familielor Ghermani,

si alte de la noi, este pe cale de a se grecisa- Abia fn o mahalaformati maf mult prin imigratiuni recente de economit de vite i pastoriiromânf din alte localitati, se mai aude românesce fu acest orAsel.

1) In nota precedenta am spus ca tinutul Zagorulul de langit mammae grecisat maf cu totul. Iatìt numele câtor-va din cele 44 comune ajezagorulm : Papingo, Viticu, Arcistea, Cervari, Gurita, Vita de sus si deJos, BrAdetu, Cepelu, Cuculi, Sudena, Supuceli, Baia, Gudile, Negade,Francazi, Bulcu, Dobra, Calota, Manasi, Doliani, Stoilo, Camia, Cava-lari, Drestenicu, Grebenip, Flamburaru, Ceinesi, Macibm, Cursovtta,Bulanosi, Scamneli, Laca, Dobrinova, 13Aiasa (Vuvusa grecesce). Co-munele negrecizate ash Bunt : Grebeniti, Flilmburaru, Cernesi, Luca,Florul, Masimele, Doblinova. Bgiasa i alte ate-va unde totust se aflascoale grecesci pe lângit eke o scoala romfineasa ce se afla fn uneleelinteinsele. Despre comunele grecizate, iata ce scrie d-nul Apostol Mar-

9

www.digibuc.ro

130

Trecutul i viitorul ElenismuluiDintre toate natiunile cre§tine ale Orientulul

necontestat este cá grecil aú jucat cel mal mare77rol istoric, §i influenta lor a chutat ca sa des-volte §i spi. respandeasch civilisatiunea §i progresul.

Ceea-ce lor le place a numi misiunea lor isto-rich, s'a Indeplinit In mod estraordinar de curios,77cu care nu putem sâ, ghsim o comp:Iratiune mcl

77n anticitate, nicsi In evul de mijloc, nid In tim-

purile moderne, §i pe care mai lesne ne este sá odeosebim de cât ä o comparhm cu metoda urmatä

de cele-l-alte natiuni civilisatoare.

gArit In Convorbiri literare, anulYIlI (1874) pag. 198, sub titlul : -mum; roolina din Dacia Aurainnii :

Cele-Palte 34 comune. din tinutul Zagorului &ü fust grecizatepe la inceputul secolulut curent de un calugar grec Cosma carele a-tunci trecea de ascet si de Brant si a afuri4it limba român i pe totiearl ar mar vorbi aceasta lirnbL Batranil romalli de pe la noi aft ve-dut si ad audit pe acest sarlatan i religios spion al propagandel pan-eleniste, sanctifieat de clerul grec eu 'Allude de sgintu Cosma care apermis ea icoana lui sa se zugraveasca In biserieele din Pind. Aceastareste asa de adevarata incat top batranii aeestor comune grecizatecari Bunt in etate de 80 de ani vornesc Inca limba roinana. Pe laanul 1847 un roman din Abela trecend in Zagor prin comuna greci-zata Freincazi, audi pe o femeig, batrana dicand catre o vecina a ei:Mori pime to berbece sti gradina kai vame ta verza ola. Adica :

berbecele a intrat In grading, si inananca toata Cea maimare parte din locuitorit barbati al Zagorei merg in Romania si inalte parti streine unde Il câtiga piinea lor si a familielor lor remaseacasil, ca carciumari, pitari, placintari, iar nail ca arendasi si epistapde mosh. El veneail in Romania Inca mai eu seama lu timpul

grecl pe langa care unit s'ail inavutit din averea Statulul ro-man usurpata atunci de fanarioti clericl si mireni. Top acesti Zago-renfgrecizati care ail naválit asupra bietulul roman din tara, aücontribuit win diferite mijloace la gr( cizarea eu desevarsire a con-cetiltenilor si consängenilor bur remast lu patria lor si la intinderealimbei grecesci si in cele-l'alte comune romanesei in care s'ail infiin-tat scoale de limba greaca. Adaogam ca la cunoscinta noastra suntchiar asta-01 in Romania oament generalmente avuti, ba unn chiar fostisea actuali senatori, deputatl i insemnati funcOonari ai statului, cart stintseu el seu parintittatallor nascutl in acele comune grecizate aleZagorulni de lauga lanina. Sit speram ca dupa atatea bunatittl do-bandite aict nu isi vor mal renega origina pibintilor lor i niai cu sea-ma vor tace, vor indemna pe rudele séii pe cunoscutil lor remasl inecht-a patrie a 'si aduce cuvinte de acelasl lucru si vor deschide acolo

scoale romanesci dovedind ast fel cá inbesc i ajuta neamul romanesccu care in fata nóstra se pare ca se Mlesc.

www.digibuc.ro

131

Romanii in anticitate, Arabil In evul de mijloc§i natiunile europene In timpurile moderne, au in-77ceput prin a cuceri popoarele pe care apoi le-a

77civilisat, pe cand cucerirea nu ocupa, de cat un

loc In strälucitele anale a le Elenismului.Grecii ne avind nici odatä armate destul de pu-

77ternice pentru a face invazil, sail multumit de a

profita de cuceririle fácute de alte natiuni, de alte7, state mai rezboinice §1 mal putin civilisate. Ale-77xandru §i Macedonenii sél strèmo§ii poate ai

Albanezilor de astazi duserä artele grece§ti panala malurile Indului. Capitanii §i legiunile Romei77inplantara civilisatiunea §i institutiunile grece§ti

171n Tbracia §i in Asia Mick In Siria §i in Egipe t77Armatele eterogene a le Bizantului protegiara

77Elenismul In pal-tile Constantinopolului §i puserä pe

greci In positiune de a elenisa panh la un oare77care punct hordele slavone §i turaniene care in-

77vadara peninsula Balcanilor. In fine, Otomanii

77mentinurá in secolul al XV-lea suprematia greaca

77asupra deosebitelor natiuni cre§tine de origina §i

17de limba strainä. Ast-feliu eh, aceasta, asertiune

pare-sé sail nu un paradox, nu e mai putin17adeverat cà nu grecii ci Macedonenil, Romanii,

77barbaril de tot soiul §i Musulmanii turci au

17vArsat singele pentru intinderea §i apararea ele-

77nismuldi, §i perioadele istorice, in care influinta

greceascá a crescut mai repede §i a aruncat rä-77dacini mai adinci, sunt acele *in care grecii erau,

77din punctul de vedere politic, o rasa, supusa. Acest

77fapt ce se datore§te, in parte, unor intampläri et-nologice, in parte imprejurarilor in care grecii

www.digibuc.ro

132

s'au gäsit, a esercitat o adIncii influintä asupra17desvoltáril caracterului national §i, nu va lipsi de

a esercita aceea§i influirtta In evolutiunea destina-11telor sale viitoare.Ar fi interesant de a urmäri aceastä particula-

17ritate a istoriei Elenismului prin diversele epoce7' ce ani enumerat, dar In un a§a de scurt studiu77trebue sii ne miirginirn la aceea din care grecil

sunt pe drum de a e§i. azi. Când Mahomet II a71cuprins Constantinopolul el asigurâ Musulmanilor

71monopolul puterel politice, §i läsâ diferitelor co-

munitati cre§tine un mare numär din vechile lordrepturi §i privilegii. Membril Bisericii Ortodoxe17reshritene, de ori ce nationalitate, ail tost pu§1

1,sub jurisdictiunea imediata a Patriarhului grec §i77a clerului lui. i vechele leghturi care uneaú na-

17tionalitatea greceasca cu ortodocsia orientalá se

If aflará atunci mentinute §i strinse. Clerul grecesclIvedindu-§i autoritatea §i veniturile garantate con-tra ori chrul atac de jos, primi Indath noua luipositiune §1 deveni zelosul apärator al dominatiu-17nei otomane.

Putinele aspiratiuni nationale pe care patriar-hul §i ajutoarele sale le mai putea avea, se mar-ginirá la dèrámarea constitutiunilor biserice§ti a17le Sêrbilor §i a le Bulgarilor care Impedecaii pro-

pri a lor autoritate. Pentru ast-feliii de sarcint pre-77cum §i. pentru a Inábu§i ne supunel ea, ori unde

71s'ar fi ivit, clerul grecesc putea In tot deauna sâ,

Ilse rezime pe bratul secular al Statului Musulman.Aceste stranii relatiuni Intre autoritätile Otomane

§i clerul grecesc au durat pânä In dilele noaste,

www.digibuc.ro

133

färä vre o modificare importanta,. Principalil mem-n brii ai comunitátil grece§ti aú fost de o potriváadmi§i de catrá cuceritori in oare care care ra-n murl. a ]e administratiunel. Mal intai functiunilelor aù fost restrânse la institutiunile comunale din

77sate in care el figuraii in. consiliile batranilor,dar car& sfär§itul secolulul al XVII-lea, ei Mee-

pura, a ocupa posturi mai importante ca Drago-nmani ai Ina ltel Porti §i al Marelul-Anairal §i. apoi77ea Principi §1 Kapu-Kehaiele a le Valahiei §i. Mol-

dovel. Familiile acestor Principi §i Kapu Kehaiele,formail *Meet 'Meet Impreuna cu acele ale unor77avuti negutatori locuitori in mahalaoa Fanarulm

pe Cornul de aur, un feliù de aristocratie pai ve-n nitä, care este destul de cunoscuta sub numele de77Fanariotä. Auzim adese orl sustinêndu-se ca a-

ce§ti Fanarioti sunt coboritoril vechilor finniliizantine care ail continuat a locui in Constanti-

nnopole dup5, cucerirea Otoman"., §i cati-va din

17trin§ii, de esemplu : Cantacuzenii, cautará se dee

71oare care temmeiuri pretentiunilor lor, adoptând

77nume ilustre din istoria bizantina.

77In realitate eel d'intaiú Fanarioti aù fost ni§te

nnecunoscutl emigranti din insulele Archipelagulul§i din Asia Mica, pe cand altii ca Ghica, erau de77 origina Albaneza. Mal de curênd chiar, Bulgaria77a avut un representant printre dên§ii In persoana

lui Stefan Vogoridi tatal lui Alecu Pa§a. Deose-birea de originä nu a impedecat de a forma,77 cásátorindu-se intre dêniï, un grup omogen po-sedând un esprit de corps, foarte accentuat, §i timp77de mai multe generatiuni ei lucrara impreunä cu

www.digibuc.ro

134

17clerul spre a mentine dominatiunea Otomanh peste

toti membril Bisericei Ortodoxe.Perspectiva ast-tel desehisa raialelor grecI de a

'§l face e stralucita cariera In serviciul statului,dadu educatiunel grece§ti un noil punct de razim§i in curênd se intemeiara §eoale superioare la., Constantinopol, Adrianopol, Salonic, Larisa, Tri-.,cala, Ianina §i i'm alte orage ale Imperiului. Pro-gramul studiilor se maxi §i cuprinse filologia, filo-

77sofia modern& §i primele principii ale §tiintelor

77naturale. Spiritul grecesc se de§tepta putin ate

putin din Indelunga lui letargie §i noue idel, noueaspiratiuni nu intardiarä a se forma 'in contactulpolitic §i comercial din ce In ce crescênd cu lumea11occidentalá. Legaturi de unire mai apropiath se sta-bilirá 'intro diferitele comunitati respândite, a ca-

lf -.fora uniune pang, panä, atunci nu fusesh intreti-nuta de cat prin o credinta comunä, §i o admi-

11nistratie bisericeasca coruptä. Se incepu chiar ase intrevedea putinta unel mai marl mi§carl na-,

tionale, §i cate-va spirite pátrunzetoare, concepuräsperanta unei regenerárl complecte a poporului1, ?"D

oTecesc.Biserica care la inceput urmarise cu indiferentä,

77saú chiar cu gelozie mi§carea, Incetul cu Incetul

.,se gasi trasa 'in cursul mi§carei el, §i sfir§i prin77ai da un puternic ajutor. Nu numal printre grecil

proprid propaganda elineasca '§I-a recrutat in-77strumentele sale. La Bulgarl, la Sêrbl §i. la Al-

banezi, Episcopii aa cautat sa lateasca §i sä, in-tareasc5, autoritatea patriarhului, elenizând claselesuperioare, §i Principil fanarioti In Romania ur-e märirá acela§ scop pentru motive dcosebite.

www.digibuc.ro

135

11C6tre finele secolului al XVIII imbunatätirea77coliditiunei morale §i materiale a grecilor §i ele-

)7nizarea repede a populatiunilor negrece§ti in toatäpeninsula, de la capul Matapan pânä la muntiiCarpati §i de la Adriatica pänä la Marea Neagrä,71fäcea sä, se creadä Cä cu timpul grecii vor reu§i

prin put erta lucrurilor sá inlocueasch pe stäpânii17 lor musulmani §i sé reInvieze intr'o zi pe Vatra-t,nul Imperiu Bizantin (Alarm idee).

ffDin panctul de vedere teoretic, era permis poate71 sä se creada ca Marea idee, cum se nume§te de o-7) bicinuit, ar fi putut sä se realiseze prin actiunea(treptatä §i urmárith neincetat prin puteri pa(tinice,§i cati-va filosofi visätori '§i aú putut inchipui laacea epoch. ch. Turcul Musulman, cu ajutorul lenei §i

If a nesimprei lui, va fi putin eke putin constrânss'a cedeze sceptrul inteligentei mai vioaie i mai

progresivä a grecului cre§tin ; dar, In practicä, oIf ast-fel de evolutiune era imposibilä §i visátorii earl7/ credeail aceasta, nu apartineau de sigur Mel uneiaI, nici alteia din natiunile direct interesate.

17 Din timpul când Petra eel Mare i§i a dat pefatá intentiunea de a resturna pe Padi§ah prinajutorul raialilor greci §i Slavi, G-recii cugetará77 sá1i. recapete indepenainta cu armele in mânä,§i aceste aspiratiuni furà sistematic incurajate deCaterina U. care concepu planul de a pune peIlnepotul ski. Constantin pe tronul noului Bizantiu.Ardoarea grecilor se ráci putin câte putin in ur-

7)ma rezbunárilor (représailles) teribile ce aù urmatdupá revoltele nenorocite atitate de Orloff §i alpemisari ai Rusiei. Insh la inceputul acestui secol

www.digibuc.ro

136

ace§te stra§nice lectil au fost date uithrii §i ideiapatriotic& ái reluase din no& zborul. Când na-tionalitätile aphsate din Europa meridionalä §i

din America formal& societäti secrete, spre a res-17turna tirania, G-recii creará Eteria i incepura

lunga §i sängeroasa luptä, care aduse, dup& multe,,întârnplãri, infiintarea Regatului Elinesc de astäzi.

Proclamarea independentii politice a Greciel a17fost glasul mormintal al Mara idd. Creând un

77mic Stat independent, fire§te vrájma§ul Turciei,

§i transferind centrul de gravitate al politicei de7, la Constantinopol la Atena, G-reeii sacrificará, fárá§tirea lor, dar totu§i In mod fatal pentru17 sortii de mo§tenire ce aveau pentru timpul cand71 omul bolnav" (Turcia) ar fi murit §i prin aceasta sedephrtaril de ori-ce sperm* de a deveni mare pute-re. Trebue asemene se spunem, eh de mai nainte §an-77 sele lor eraufoarte compromise: Fanariotii fácêndusene sufeliti §1 find espulsati din Valahia §i Moldova,

frunde i§i atrase mania Românilor, §i &flail incepuse77 liberarea nationalitátei lor slave prin fundarea unmstat slay pe jumetate independent. Afar& de aceasta,77un nou factor de cea mai mare insemnâtate fusese

71introdus In problema politic& prin puterea cres-

77cânclii a Rusiei care nu tintea la ceva mai putin

11de cat a se stabili insh§i pe malurile Bosforului §i

77ale Dardanelelor. G-recii putea& totu§i sè spere ch

77Intrunind §1 asimilându'§i toate populatiunile cre§-

77 tine din Turcia Europeanä, ar fi putut, cu ajuto-77rul puterilor occidentale, s& creeze un imperil

17 destul de puternic spre a opune ugt barier& reala71succesului Rusiei &are coastele Mediteranei. Din

www.digibuc.ro

137

nenorocire pentru dên§ii, §i. pentru viitorul lor po-litic, nu s'aii arétat ca sunt la inaltimea unel a§ade mari soarte. In loc de a'§i. concilia §i de a'§i77

asimila pe cele-l-alte rase cre§tine, dên§ii '§i-au in-streinat a§a de mult toate simpatiile lor, in cat77astqi nationalitatea greceasca e departe de a fi

11identica cu ortodoxia orientala, §i cea mai mare

parte a mo§tenirei omului bolnav e revendicati77acum de catre albanezi §i de slavi, pe care lu-

ll mea odinioara nu'i cuno§tea de cat ca Cre§tini77 tooTeci .

77Fiind ca nol considerarn cestiunea numal din

puntul de vedere al politicei practice, nu avemsa cautam daca acest resultat se datore§te numalgre§elelor comise de greci insái sau §i intrigi-lor moscovite, §i altor cause despre care ei nupot fi répunOZtori.

Faptul esista §i nu poate fi modificat de cer-

77cethri istorice despre causele ce produs. Ceea

77ce oamenil de stat greci ail de facut acum este

77se vada cum au sä ia o botarire fata cu faptele in-

77deplinite §i sa mic§ureze pe cat va fi cu putinta

influinta lor desastroasa fata, cu interesele gre-77ce§ti.

Problema in forma ei concreth se reduce la77aceasta propositie: Admitand, cum unora le place

77a crede, eh Imperiul Otoman este destinat sa dis-

para, acest rezultat poate sá fie efectuat in doué77feliuri: Sau prin o hack& discompunere, sau prin

17o catastrofä grabnica, §i violentä. Din aceste done

procedeuri, Carl ar fi mai de folos Greciel, §i inamandoné cazurile, Grecia are ea oare interes a

www.digibuc.ro

gräbi sause atinge77indoelnic.

138

a inthrilia rezultatul final ? In ceea cede prima propositie, respunsul nu esteIn o catastrofá violentä, interesele ma-

rior Puteri ar trece de sigur inaintea acelora ale77naicilor nationalitátl, pe când lucrarea de discom-

pun.ere urmindu-se incet, micele nationalitäti pot17in tot-d'auna spera sä smulgá §i. sä absoarbä. câte-vabuchti desfäcute. De oare-ce Grecia nu mai. poatespera sá cucereascä, i sä'§i anexeze Imperiul 0-toman, dinsa are interes ca esistenta luI sä seprelungeascá pentru ca lucrarea de elenizare ce77ea urmáre§te astä-di eu atâta energie In provin-

77ciile limitrofe ale Turciei sá aibá timp sali dea

.,roadele i, In acest scop, clinsa ar trebui71tretinä relatiuni amicale cu guvernul Otoman,

77 care panä astä-4i i-a dat concursul §i sprijinul séiiIupta contra tendintelor agresive ale panslavis-

, mului.. Sub acest raport Puterile, procurIndul77dobândirea pacinich a Tesaliel, adus un imens

77 servicia de care ea ar trebui sh le fie adinc re-17cunoschtoare.

77La acest din urmä argument s'ar putea respun-

de cg, de o sutä de ani terenul renisrnului scade,§.i, din punctul de vedere al intinderei teritoriale,Elenismul trebue sä se a§tepte la noue perderi.Se poate dar sustine cu oare-care aparentä dedreptate, cg, dacä liquidarea silitä a Imperiului.Otoman este Inc& indepärtatá, Slavil vor tine

partea leulul, i. cá restul va fi cuprins de Alba-11 nezi §i. chiar de Cuto-Valalil cari aú inceput sä§i reclame independenta lor ca limbä. Trebue sá7' márturisim cá acest rationament are oare-care

www.digibuc.ro

139

fárie pe care. probabil, se intemeiaet, In mareparte agitatiunea §i nemultemirea care donme§tela Atena, dar nu vedem ce conclusie practicil sepoate traga dinteinsul.

Ar fi ridicul s cugete cine-va sä se infiintezedominatiunea greceascA In Romania, In S,,rbia71sail in Bulgaria, §i ar fi o esperientA foarte peri-

77culoas6, ca sä, se anexeze la Grecia un mare nu-

), mér de Albanezi care nu doresc anexarea. Suve-ranitatea Regelui George, in mod rational §i In-

' telept, nu se poate Intinde de cat pe un teritoria71care cuprinde o populatiune compactii elenizat5. po

deplin, §i un astfeliú de teritoriu nu mai esisthpe uscat de cat In cuprinsul nouelor fruntaril pecare Poarta §i Puterile le-au hothrit acum in urmiä.Este adevarat cä o parte a Epirului este cu totul ele-nizata, dar o anexare considerabila In acea re-giune va de§tepta resistenta Gheghilor §i Tos-71cilor musubmani, resistent5, care va compromi-

te foarte viitorul elenismului in Albania. Catdespre pretentiunile Greciei asupra Macedoniei,71ar fi de sigur mai prudent de a nu le afi§a pen-

tru moment : majoritatea populatiunei acestel pro-zincii ne fiind nici greacà nici grecisata §1 ori-cetendinte de agresiune In acea directiune ar pro-77voca de sigur vrájnikia Austriei care nu intelege

1) Aei sí ne fie permis a contesta asertiunea autorulul. Numalcuprinsul fruntarillor eedate Greciel lu 1881atar5. chiar de Grecia N ordiciipropiiu dis se afig, peste 150 mil romanl curatl Wei de cum elenisatl(vedI Memoire presenté pas le.s délégués Valaques de Macédoinede l'Epireet de Thessolie aux Ambassadeurs a. Constantinople. 1881, 0 notita sta-tisticl anexata la dinsul

www.digibuc.ro

11 '

77ca se i se taie calea care Salonic. Dacä pa-

77triotii elini aù in vitalitatea i in puterea de es-

pansiune a elenismului a 4ecea parte din credinta17d e care fac a tAta larmá, din§ii ar trebui sá aibà

77incredere in viitor pentru realisarea sperantelor

7) lor §i sa, se abtinä pentru moment de a crea nouigreutäti politice care ar putea sá fie funeste ade-77väratelor interese ale natiunei lor.

IV

Insemnatatea elementului romfm dinTurcia

Grecii pe langh cele 1-alte persecutäri de tot felulce aû fâcut tot-de-a-una §i fac neincetat in contralimbel §i nationalitätii române in Peninsula Balca-nich '§i-au permis sail mai bine 4icänd, au indräsnitsä loveasch in drepturile românilor chiar pe tere-nul realitatii, sustinênd prin presá §i prin dif elitepublicapuni, ca romeinii din Turcia sant de originagreacti numindu'i Elmo- Vlahofon i chiar afirmând&A, mai ch nu esistä români in Macedonia §i Intoatá Turcia.

Credem necesar a pune sub ochii citit,oribor, dovezileacestei asertiuni, dupá care apoi cu ocasia scriereide fatâ, vom cäuta tot la scriiterii greci cum §i laalti autori combaterea acelor páreri eronate. Vomarâta in fine cu documente statistice importanta

2). Nol credem cA mal nainte de a se mi;zca Austria, Imperial (Ito-man ca mult mat puternic milititreste de cât Grecia. ar fi de ajuus afugAri pe nitvitlitorii Macedoniel si Epirului i, Inteaceasta, majoritateadeosebitelor nationalitart din aceste provincif, va sta alatud cu save-ranul loculul spre a curma poftele nesâtioase de nedreaptit intinderea fruntariilor.

www.digibuc.ro

141

elementului român din Macedonia, Epir, Tesalia §iAlbania.

Parerile presei grecefti despre Romeinii din Turcia fidespre lucrarea intreprinsii pentru luminarea lor

Estras din Neologos, cel mai principal ziar grecesedin Turcia, care apare in Constantinopole, eu datadin 23 Februarie 1880 : .

17Romanii nu trebue sii uite eä daub', astádi Ma-

77cedonia s'a scdpat din ghiarele slavismului §i a

77Inlaturat soarta nenorocitá eel reserva tractatulde San Stefano, aceasta se datoresce numai apâ-77rdril unite §i ne despártite a populatiunilor grece0i77Credem de prisos de a spune ca, zicând popula-

14iuni grece0i Intelegem asemene §i pe Culovlahlsail, spre a fi mai esacti din punctul de vedere77istoric, pe nifte greco-romani copii ai elenismului.

77Clare in evul din mijloc, elenismul nu era in reali-

77tate greco-roman (?) §1 oare elenismului de astkji.

77 nu are in vinele lul atâtea pichturi de sange ro-77man ea §i rometnii de origina Daca ?Ce, oare pen-

tru eä lupta Intre don& elemente (grecii eu ro-77manii) de o potrivá nobile §i glorioase, s'a urmat

pe pâmênt grecese §i in miilocul traditiunilor gre77ce§ti, §i fiind eä elenismul a rémas invingator, pen-

77tru aceasta oare am perdut drepturile noastre a-supra mo§tenirii greco-romane in Orient ? Daa

77ar fi adevérat eh românii ail mai mult drept la77revendicarea acestel mo§teniri n'am avea §1 noi drep_

77tul se revendiehm Daco-România ? A chuta sà, in-

77Ware& prin proselitism pe acei dintre elini cari pe te-

www.digibuc.ro

142

IImeiul gloriosel lor descedente greco-romane, ad phs-17trat in limbagiul lor ciiteva urm e'din limba romanilor(!)

77dar cari nu mal putin aú intrin§il sentimentul ne

stramutat de iubire fiascä pentru prirnii lor strämo§1.(grecil), acestea sunt ni§te idei ce s'ad. rèspandit

77in România de care un partid (I) ne insemnat, i-

del funeste pe care grecil §1 românil nu §i le-ad17inchipuit nici odatä §i care apartin numai unor

IIrase cotropitoare... Ar fi nedemn pentru descen-dentil grecilor §i al romanilor de a pärdsi calea77traditionall a pärintilor bur i de a urma pe a-

17ceea a natiunilor schitice, revendicând bunurile al-

tuia, §i aceasta tocmal când el In§i§i nu sunt Incá17st4âni pe propriele lor bunuri. Grecii cari

11conservä acum in limba lor cateva urnie din limba

,,latinà §i cari ar dorl s5, roage pe D-zed in a-

ll ceastil limbá, n'aú trebuintd, de protectia nimänul.77Biserica Resáritulul, nu impedich pe nimenea ( ! ! )

II de a se servi de ori ce limb& spre a se ruga ee-1, lui Prea Malt. E de ajuns ca acel care ridicä a-77semenea pretentiuni sh lucreze din propria lor ini-

tiativa §i vointä.Patriarhatul ecumenic nu poate sä rectmoascd,

17 nimánui dreptul de protectiune asupra acestui po-por sad asupra altuia, &del din punctul de vederereligios dinsul este protectorul natural al tuturor,dar nu tot a§a este §i din punctul de vedere na-tional, §i. Patriarhatul nu se poate pronunta dacdpretentiunile cutärii sau cuthril natiunl sunt dreptesau nedrepte.Estras din aiarul grecesc Syllogo ce apärea in

Bucure§ti, cu data de Sâmbätä 9 Fevruariu 1880 :

www.digibuc.ro

1 43

Articolul Cufovlahii i patronii lor, publicat In limbaromânä :

77Intrebataii pe cele 300 mii turcl, 200 mil Bul-

gari, 400 mii greci cari fara indoiala (!?) populeaza pro-

17vincia (Macedonia) ce zic de aceastä pretentiune

77(a cornitetului Macedo-roman de a ridica moral-

mente elementul roman din Macedonia) §1 ce loepot rasa Cuto-vlahilor cari s'aa mirat foarte mult când

77aft aflat ca aa frari peste Dunare ? (!) Dar sä ye-dem de ce naturá poate fi aceast5 rudenie. Ce ne

77spune istoria despre o cucerire saú o colonisare

77românii In Macedonia ? nimic absolut nimic ( ! ? )

77De vreme ce, istoria pe de altä parte, ne invata

77eh §i in acele locuri precum §i in Romania, §i in

77deosebite alte pártl ale intinsulul Imperiu Roman,77

trimes legiuni a caror limbá stricatá a lásat77oare care urme la indigeni. Iarä ace§ti indigenI e-

rail Dad in Dacia, Greci in Macedonia (!?) Iviri inSpania §1 alti in alte pärtl. A§a eh, intre romani.§i Cuto-vlahl este atata legaturá de rudenie, card77este §i intre ace§ti din urmä §i Spanioll ( ? ! ) Eathsfintul adevár §i morala acestel fabule.Estras din Syllogoi ziar in limba greacá ce a-

pare In Bucure§ti, cu data din 20 Julie 1 August1890 : articol cu titlul românii vor Berate :

...ObservAm academice§te §i ca amid ai bâtranu-lul (ziar) Bomânul cä este necuviincios a se chel-,: tul .pentru trimiterea de arhierei tara unaeIflocueso cate-va sut:mi de semi-romanofoni (Eimi ro-77munofonoi) ? 1) de origina problematica ) pe când

1) Autorul articolului urmeazg, aci traditia presel grecesci care tra-teazg pe românif din Turcia ca Bind de jumgtate de origing greacgcad considerati de dinsa ca greci, It numesce rominofont adicg, grecicari vorbesc rometnegte (! ! ! )

www.digibuc.ro

141.

77in téri vecine cu statul românesc §i sub ochil

milioane adevèrate de rornâni curati cari suferejugwl eterodox (?!) au nevoie direct& de grija §i

luptele sale patriotice. Mai Inai de toate, ce ne-77eesitate este a se trimete In Macedonia episcopi

,,rornâniP Dach In adevér populatiunea de acolo77este româneasch, §i prin urmare ortodoxii, nu este

,,lipsit de autoritatea biseriecasch de aceia§i cre-dinth §i, deci, credinta lor religioash nu se aflä77in pericol...

Dar Românil din Ma3edonia nu se gäsesc mul-tämitä lui D-4eü, intr'o asemene stare (adieä, de

77a fi declarati schismatici, ca Bulgaril carii la a-

dhpostul religios vroesc a crea un stat bulgarMaeedonean); ca cre§tini ortodoxi sunt nu numai77tolerati ci §i respectati de Sultanul ca §i

de oare-ce Patriarhul Ecumenic nu face nici o de-77 osebire intre greci §i cele-l-alte nearnuri de aceini:credinth cautand numai: la ortodoxie al cäruia cus-tode §1 apärátor este dinsul.

77Estras din acela§i diar Syllogoi cu data din 18

77August 1890, articolul intitulat Bátrênul diar

77Romeinulie Lupta ce v'ati insu§H nu vi se cu-

77vine de loc voue Românilor. Ori cine din aceia

77eari aú aruncat o privire asupra istoriei natiunei

77voastre, v'ar audi ca dati lectil Elinilor, §i mai

77 eu seamä elinior din Fanar, v6 vor ride in fata.71Patriarchul Ecumenic care a phstrat intregi §i

77respectate drepturile tronului sèii In timp de cinci

77Intunecoase secole ; acel Ethnarh (cap al natiunel)

77chtre care alergail sè'i särute cu pietate dreapta

§i sè prirneascä bine-cuOutarile sale inainte de a

www.digibuc.ro

147,

se urea pe tronurile Principatelor, Principii (Fa-narioti) eari v'aa cioplit. v'aii format, v'an. civi-lisat ; el, cApetenia §i pârintele principilor §i alpreceptorilor vo§trii, nu are nevoie de instructi-linile voastre. A. cerceta pentru ce se luptá E'ini77In Macedonia, nici aceastu nu ye priveste. Fiind cá

77sustineti oh aveti acolo cate-va sutimi de conatio-

nali, puteti se Ingrijiti de ei dup5, cum v'ar plâcea.Dach Sultanul v'ar da §i vouä, berate pentru Epis-71copi români, vom simti o sincerd (?) bucurie. Noi

Elinii nu am fost nici o dath mo§tenitori ai apasato-,,rilr spiritului (!)...

Fath cu cele ce preced, §i deosebit de refutatiuneace resultä din documentele publicate in cele-l-altepárti ale studiului de fatzl, iatä ce a scris in privintaromânilor din Turcia §i Grecia eminentul literat §iom politic al Greciei, Rizu Rangabé, fost profesor laTJniversitatea din Atena, §i in mai multe rênduri mi-nistru de Esterne §i Ministru al Greciel la Paris §iIn alte

Riau Rangabé seriea in 1856 in Revista Pandorace se publica in Atena, urmAtoarele :

17Când cine-va 4ice ast4 la Atena, Romani sau

If Vlahi, intelege in tot-d'a-una, acei meteori earl din71tinap in timp se ivesc la orizontul de miazá-noapte

al Eladei, §i aruncá asupra frumoasei noastreplOaia auritá a campiilor Dunärene, §i noi uitámca tocmai printre noz, in Ática chiar, i prin alte finu-turi elenice, sunt alti romani, a caror rasa constitue,o mare parte a locuitorilor acelor finuturi i meritädin mai multe punte de vedere atentia noasträ.

10

www.digibuc.ro

146

Pandora , badaocr R.ä R Rangabé, se hothrh§te as-ta-qi. a da dreptate acelor romance ce locuesc aceeafifara cu nop, i care dacä nu ice polca §1 nu poarta. ,rochii Parisiene, nu sunt totu§i mai putin vrednice. ,a sta aláturi cu femeile civilisate.

17Romänii, din Elada, Macedonia, Epir i din Te-

salia sunt colonii venite din Romania propriü disä. 1), Asta se vede nu numai din denumirea kr comuni§i din limba lor, dar 'Mc& prin numele kr de Me-galo-Vlahi (Romani marl), nume dat romanilor din,.Pind. Comparand figura, statura §1 caracteeul lorse vede c ei sunt de rasa latind.

,,flomanii cari locuesc astaqi in Elada, Tesalia,Macedonia sunt in numb- de peste 600,000 ;

ei sunt puternici, corpulenti, cu parul negru saü7)castaniii §i cu infáti§area inteleaptä.Deci, daca, R. Rangabe, un adevérat patriot grec

care nu poate fi bänuit ca ar fi vroit ca din grecise faca, români, ci din contra, ea interesele sta-tului grecesc cereail ca pe romani faca, greciseü sé'i presinte ca greci In ochil Europei, dad.,dicem, un diplomat glee ca R. Rangabe a fost si-lit, pentru respectul datorit ca s6 spunäIn scrierea sa ca esista romani chiar In Grecia §1cé romanil ace§tia sunt de rasä latiná, i cá limba

tipul lor ail mare asemänare cu acele din Ro-mania liberá, de la sine se intelege cä, un scriitorstrein i impartial n'ar fi putut decat sé spunämai multe in favoarea numérului i a calitätilorpoporului roman din acele locuri.

1) Aceasta este o eroare, cel putin pentru o mare parte dintre Ro-wing din Turcia, dupìt cum se va vedea maT la vale.

www.digibuc.ro

147

Nola nu ne mai remane nimic de 4.is spre acombate pe publici§tii §i scriitorii greci de ast5,-4icari merg cu fanatismul lor pana, acolo, In cat sesustina, cá nu esista, romani In. Macedonia, Epir,Tesalia, Albania §i. In Grecia propria 4ish, saaca, poporul acela care vorbe§te romane§te pe acolon'ar fi roman, ci ca, ar fi semi-r omtinofoni seil Elino-Vlahi, adich greci earl vorbesc romane§te sail nu-mai pe jumétate romani §i pe jumétate greci, ceeace nu poate fi cleat o absurditate sail un joc decuvinte, fiind &A R. Rangabe care este mare auto-ritate politica §i literara In Grecia moderna, des-minte in modul eel mai zdrobitor pe nesocotitii §iignorantii publiei§ti greci de astäd.l.

Dar sa cercetam mal de aproape cum aa venit §de and sunt stabiliti romanii in Macedonia,In Tesa-lia, In Albania, In. Epir §i In Grecia. Citam pentruaceasta o carte rará ast41, de §i nu de mult apéruta.Iatä ce cairn In : Etudes historigues sur les Valaquesdu P inde, 1) pag. II : ,,Dacâ am crede pe greci nu arIfesista doue Valachii ; nu ar fi deeat una §i, lu-

cru curios, aceasta unich Valahie ar fi tocmaitara §i poporul pe care grecii din evul de mijloc17le calificaa de Sci(ia §i Sa(i ; Romania §i pe ro-manii de ast4i. Cat despre poporul §i despre tarape care aceiali greci le calificaa cu numele de

Mar ea V alahic §i Marii Valak i, de Mica- Valahie §i.),Mici Valale i, aceste tari §i acest popor nu armai fi esistând. A§a de bine grecii "i§i cunosc pe

1) Carte de 250 paginT, din care numal 236 numerotate, aparutA InConstantinopole In 1881.

www.digibuc.ro

144

seriitorii lor ! atät de mult dân§ii tree cu vederea27istoria, geografia, ethonologia popoarelor vecinespre a se sätura mai mult eu Marea ideie 2).

Cu toate acestea, necunoscênd sea prefäcêndu-secä nu cunosc, doue Valahii esista cea ingiurul Carpatilor; cea de a doua In giurrd inälti-milor muntelui Pind. Intemeerea lor se datoreazáRomei. Valahia din Carpati a fost opera Impéra-"tilor romani §1 dateazä de la cucerirea Daciel de77cAträ Traian (106 duph Chr.), Valahia din Pind,

mai bätrinit cu aproape 150 mil., este opera guver-If nului republican §i dateazä de la cucerirea Alba-niei IliricEp de cäträ .pretorul Anicius, a Macedo-niei de cätre consulul Paul Emiliu (168 ani in.

77de Chr.). Pentru intemeierea uneia ca §1 a celei-l'alte, mase de populatiuni aú fost aduse fie din

77Italia fie din alte posesiuni romane. Sub Traian

populatiunea Daciel fusese esterminatá sad se re-träsese in munti. Lucrurile s'ad petrecut alt-felid.

in Epir, in Albania §i in Macedonia. Far& ludo-),ialä cá multi locuitori fusese omoriti, cá cämpu-17rile lor fusese pustiite §i casele därámate anume

77de dare Etolieni, aliatil Romanilor. Dar un mai

I, mare numär a fost transportat in Italia. (TituCartea 43).

77Cht despre eausa acestor doué Intocmiri politice,71trebue sä o cautäm in consideratiuni strategice.

77Nu ad esistat oare insä §.1 cause de ordine maiinalte? De sigur cä da. Cáci agitatiunile Greciei

71de astä-ai trebue se aminteasca, Europei, agita-

2) Marea ideie dupa inchipuirile Grecilor este credinta in restabilireavhoeiului Imp eriu roman din Orient in folosul Greciei.

www.digibuc.ro

149

tiunile acelor greci atunci &and, pentru a sfar§i

71cu ei, Roma a trebuit sä suprime deosebitele state

77ale Greciel, sä facä din toate o singurä provincie

§i, prin exilul In masä al agitatorilor, precum §i

prin o puternicä ocupare a Inältimilor muntilor77Pindului, sá Inläture ori-ce nouä sbuciumare. Ori

)7cum ar fi, dupä, cum Romanii a trebuit sä ia e-

ficace mäsuri spre a Infréna pe popoarele de laNord §i sä se pástreze tara de dincolo de Dunäre,77toti aa ail trebuit sä, se ia másuri spre a Infréna

pe Albanezi, pe Macedoneni, pe Greci §i sä päs-treze tárile cucerite de la unil §1 de la cei-l-alti.

In adevér, e de ajuns sä cairn rapoartele oficialeresumate de Titu-Liviu spre a se vedea de ce im-portantä era In ochii generalilor romani posesiu-nea inältimilor Pindului. Stäpânä, pe trecätoareledin munti, armata roman& nu avea de cât sä, semdsoare aproape ca intr'o cämpie cu armatele ori:,cärui Mimic. Câte-va mil de oameni ar fi fost de-ajuns sä opreascâ §i poate se spulbere In trecätoa-rele Pindului pe armatele cele mai numeroase §icele mai disciplinate. Era deci necesar a se luamásuri pentru ca armatele romane sé poatá liberIn ori ce oarä, sä stràbatä, acele periculoase tre-cAtori, §i mäsurile furä lia adevér luate. Cu altecuvinte, acel cari aveaii pan& atunci paza tree&toarelor, fur& Inlocuiti cu oameni mai putin comapromi§i, mai putin capabili de a sä, Intelege cuturburátorii din Grecia. Grecil fur:A in adevár a-ceia cari ail facut sé se incaere Romanil cu Ma-cedonia §i Iliria. Inainte ca un prim incendiu sefie stins prin sange, ei aprindeaii un altul. Spre

www.digibuc.ro

150

,a 4'61.i cu turbulenta lor, Roma stabili prin mij-locirea coloniilor, un fel de cardon sanitar intreGolfurile Arta §i. Zeitun (Lamia). Ceia ce spunemaci este aproape cuvint cu cuvInt imprumutat dinTitu-Liviu."

Pa cea cu Cartaginea, dice dinsul, la ince-putul cartel 31, a fost urmatä de rezbelul cuMacedonia, rezbel In care nimic nu se poate com-para ell ceea ce am vézut, nici periculul, nici ta-lentele generalulul, nici virto0a soldatului"... In-ceput contra lui Filip, aproape dece ani inainte,acest rezbel incetase de trel ani prin mijlocireaEtolienilor, cari fácuse sh se Incheie pacea dupä,ce causase rezbelul... Romanif gäsindu-se In fine71liberi prin pacea cu Cartaginea... cedase stäruin-

telor Atenienilor al chrora teritoriii fusese pustiit77de care regele Macedoniei §i. carii fusese alungati

de dInsul pAnä In zidurile eetatilor ionEtolienii provocase un Ontaiù rkboi intre Borna

§i Macedonia. Atenienil provocase acum un altul.In curind va veni rindul A cheenilor apoi. al Spartia-tilor. Putin, §i Etolienil se vor repezi din noil la a-salt. Ne obtmind de la Flamininus comandantul Gre-

cieL dèrArnarea regatului Macedoniei, ei. chemard,pe Antiochus in G-recia ; Antiochus li ascultä, vine,incepe rezbelul §i invins la Thermopile, atrage dupäel armatele romane §i In propriile sale state. Se bä-tuse In Grecia, In Iliria, in Macedonia. Acum urmabätaia In Asia. i causa prim& a tuturor acestorrezbele, unde este ? In turbulenta greceascä ; saiipentru a ne servi de espresiunea insä§i a lui Titu-Liviu (cartea 41) : On perversitatea inimicilor Ro-

www.digibuc.ro

151

77mei". i In adevér, ce cereail ace§tia cu totl ? Sé fieliberi §i sé se guverneze fie care dupd propriile sale

71legi. Filip Invins, Flamininus Ii proclama, liberi, §i,

774ice Polibiú, putin a lipsit ca In escesul bucuriei lor,77s6 nu sugrume pe consulul roman". Dar dupâ a-

77ceasta, ? Nu, certele br Incepur5, din

77nou Indata, mai sgomotoase §i mai Inver§unate. Dar

77sé nu anticiphm asupra cursului evenimentelor.

77Dupii bâtaia de la Cinocefale, grecii ceruse lui Fla-77mininus derâmarea regatului Macedoniei puteai

77vedea in Titu-Liviu (cartea 33) §i in Polibiu mostre

din discursurile bor. Flamininus se opuse. Fatâ cu77un inamic cu armele in mând, réspunse eL este per-

77mis sé Intrebuintezi toatâ Inver§unarea dar fata cu

77Invint;ii nu putem de cat WI compâtimim". Mace-

17donia fu scâpatd, multumita nobilei purtâri §i ne-

77invinsei statornicil a consulului roman. Dar, mai târ-un alt rege al Macedoniei s'a suit pe tron prin

77asasinarea fratelui séii cel mai mare, §i Indatä, se

puse sé fac5, imense preparative pentru un noù re's-boili. contra Romanilor. Grecii Indatâ ce aii aflat,imaginatia li s'a Infierbentat. Grecia Intreagh apla-77ucra §i speranta le deveni nernärginitä

77cartea 41.) In scurt timp ostilitAtile Incepura, maiLIVE cu trágänäri ca §i cum Romanii lasâ timp77Grecilor de a se compromite mai malt §i de a scrie77lui Perseii un mail mare numér de scrisori. Dar dupé

17aceea sosi un nou pretor §1 un noù. consul. In mai

putin de la land, Gentius, aliatul lui Perseii, cade77el §i toatâ Iliria In mainile lui Anicius. Dupä cinci-

spre-4ece ìle, Perseu i toatá Macedonia cad ase-mene In mâinile lui Paul Emiliu.

www.digibuc.ro

152

Cele doué regate : Iliria O. Macedonia odatä dis-»truse veni rindul grecilor. Cei mai putini culpabilidintre toti sunt Acheenii. Totue o mie de notabilide ai lor sunt condamnati sé'§i petreacä in Italia77 restul 41i1elor Mr. Fire§te pentru Etolieni §i Acar-77 nanienl a fost §i mai réa.

Cât despre cei-l-alti Epiroti cari ertati in mai71 multe rinduri, din nod primise §i ascultase indern-nurile ee le venea din Grecia, ora§ele Mr in nu-77 mér de §apte-ijeci afi fost derarmate din ordinulSenatului roman, §i din un noil ordin al aceluia§iSenat, una sutä cinc1-4eci de mil de suflete, aùfost transportate in Italia. Odatä aceastil popula-tiune transportatä afará din Epir, Roma a trimes inlocul ei alta, compusä mai mult din soldati phstori.Pentru ce din phstori ? Pentru eh pe de o parte»trebuea sé se ocupe temeinic lantul muntilor Pin-dului, §i odatil pentru tot-d'a-una, sé isoleze pe

greci de Iliria §i Macedonia. De altä parte pen-tru di in cursul acestui rézbohl §i al celui de mai77nainte, mai toate ora§ele fusese dérâmate : in E-

pir de dare Romani, in Tesalia de cätre Etoli-eni, Atameeni §i Macedoneni. (Titu _Livid, car-tea 32).

Anul urmätor, Etolienil intrarä in Tesalia §i77cuprinsese de la primul atac, ormele Cimines §i

77Anghelos. De acolo inaintargt pan& la ormele

Theurna, Calatama, Achorra, Xynia §i Cyfara,

toate fácênd. parte din Tesalia. Le cuprinserä §ile predará. Ast-fel o mare parte a acelei frumoaseprovincii fu prada celei mai crude §i cele mai17avare dintre toate natiunile aliate en Romanil.

www.digibuc.ro

153

In ori-ce loc ar fi sosit Etolienii, nu lasail ni-1, mic In orage nici in case, de cat numal zidurile.Distrugeail prin foc tot ce nu puteail transporta17cu ei §i pe locuitori Ii treceaii prin ascutitul sä-

biei saú Ii vindeaa ca sclavi.Epirul §i Tesalia aveaii deci trebuinta ca se fie

Impoporate din noii. Roma le-a impoporat cu po.pulatiuni aduse din Italia. Aceasta este originaValahiei de la Pind.

Cat despre caracterul acestor colonii romane sta-bilite in Macedonia §i Epir, iatä ce ne spune Cantdin tom. II al istoriel sale Universale

Ciind Romanii vroialì sâ trimitä, in afar& o co-lonie, poporul adunat alegea familiile ce trebueash facä, parte dintrIlsa ; li se impártea fie-chreia17o portiune din phmintul cucerit §i toate impreuna

porneau acolo organisate militare§te sub conduce-rea a trel capi Triumvirii... Senatul avea grijä

17ca nimic in colonie sä, nu fie In aparenth deose-

17bit de aceea ce se petrecea in Roma... Aceste co-

lonii nu deveneaa independente ca cetätile colo-

77nilor grece§ti cu cat dobindeash putere ; ele nu au

17constituit In realitate de cat o estindere a metro-

polel. Se vedea formandu-se aläturi cu dinselealte stabilimente alatuite din noui streini cal% ,

adoptate sub numele de Municipes, aveaù mai pu-tinä vazä §i mai multä, independintä. Dar §i unele-§i cele-l-alte se tineaii strins unite cu Roma sin-gura suveranä care semäna cu un patriarh In mij-locul familiel... Colonul Roman era un om ales,

www.digibuc.ro

154

un om de incredere, o sentinel& care datora pos-tul de onoare bunei sale reputatiuni... OH ce co-lonie roman& era organisat& rnilithre§te, la nevoieea era pepinierä de soldati :. Duumvirii tineaù lo-cul consulilor, quinquenalii In locul censorilor, decurionii in locul pretorilor. Colonia era guvernathca o republic& sau comun& plebeian& §i da Ro-mei soldati...

Anthia grij& a Romel spre a'§i intári domina-tiunea fu de a lua din mána invin§ilor putereapublic& §i libertatea constitutionala, de a disolvaconfederatiile §i de a introduce In tar& o popula-tiune roman& prin mijlocirea coloniilor, §i confe-rind dreptul de cetatenie". In acela§ timp cändRoma a§eza treptat noue colonii In mijloeul Popoarelor anexate, dinsa acorda drepturile §1 pri-vilegiile cetäteanului ori chilli locuitor, ori chruiom onorabil care le cerea. Nu tot ast-feliii lu-crau republicele banuitoare §i vorbarete, sgomo-toase §i u§urele ale vechiel Grecii. Ce s'a intam-plat ? Atena §i Sparta au perit, observa Cantii,din causa nebune§tei lor inc&phtinäri de a se pas-tra curate de ori-ce amestec. Roma din conträ, '§iasimila far& incetare noue elemente. Circulatiunealocuitorilor era continua in provincif §i teri cuce-rite catra, metropola care acorda in diferite gradedreptul ae cethtenie. Roma, dice acela§ autor,i§i mai apropia pe cele-l-alte popoare, respandind17usul limbei latine, care se propaga cu inlesnire inAfrica, in Spania, in Galia, in Bretania, In Pa-77nonia, modificatä apol de catra idiomele locale...I-jar mindril greci nu sau supus nici odata, s&

www.digibuc.ro

1 55

schimbe limba 1111 Omer cu limba latinä pe care17se preacead 61 nu o Pand, la Libaniusdice Cantù, tom V, nici un grec nu a mentionatin scrieri pe Horatiu §i pe Virgiliu.

Conchidem : Chiar de la originä, coloniile romanestabilite in Epir, In Etolia, in Albania, in Mace-donia au prirnit din partea metropolei br cu titlulde colonii sail de municipii, o constitutilme carele a pus in stare sä, treacá prin perioade fericite,§i sh invingä pe cea nenorocita a traiului lor.Or-ganisate militäre§te, traiul lor In munti este inchmilitärese; de aceea la 1821, le am vézut sub numelelatinesc de Armatoli, tinênd greutatea rezbelului peuseat pentru independenta Mr, atunci child Alba-nezil din Ipsara, Spezzia, etc., Il tineau pe mare.Ce deosebire 'nitre románi §i greci. Ceea ce ne iz-be§te vederea in romänul din munti este tenacita-tea §i tiicuta energie a o p orului roman.

Sä dam acum un minut ascultare istoricilor §1

mai ales cronicarilor Bizantini.Demnul de laud& Petru Major, dice d. A. Odo-

bescu in Revista Rometnti din Aprilie 1860, pag. 50a desbätut cu multä, sagacitate in istoria sa pcntra77inceputul Romtinilor 1) trecerea Romänilor celor din

17Dacia inapoi peste Dunäre §i cotropirea teril Mr

1) Istoria pentru inceputul Itointinitor in Dacia, intoemitl du Pe-tru Major de Dicio-SAnmartin, protopop etc... tiparita mal intäl la Bu-da 1812 i acum retiplritg, de Jordachi de Malineseu, Buda, 1834,

in 4°. Cartea Mat de insemnatit a lul Petra Major a fost editatN. dinnoti in 1883, tipAritit cu litere latine de soeietatea Petru Major" dinBudapesta.

www.digibuc.ro

77d e care gintele sträine. Färä de a intra in eon-

77troversele subiectului, e un fapt netagaduit ca,

77colonfile Romane, fie Ulpiane, Aureliane sail al-

tele, an stat in cei dintaiii secoli ai cre§tinitätii77respândite pe amandou5. tarmurile Dunärii, atat

77in Dacia cat §i in Moesia, Thracia §i chiar in Nor

77dul Greciel, §i cä aii irnpartä§it mai adesea ori a-

77tat märirile cat §i smacinarile lmperiului. La a-

77nul 292, un simplu pastor din satul Romulianum

77in Dacia riureana (Dacia ripensis), om frumos, voi-

77nic §i norocos o§tean. se urea pe tronul (Jesarilor

77din Roma, §i pästra pe Mug& nurnele Impäratesc

77de Galerie, pe acel de Armentarius, adec5, Pästorul 3).

Lui Galerie if precedase pe tron Galerie Maximin, nepot de sorit al lui Galerie Armentarius. Nascut a-semenea in Dacia ripensis. Cu vre-o dou6-sute-

77cinci-cjeci ani mai in urma (527-565), pe scau-

77nul Constantinopolului domne§te cu tärie vestitul

77Impèrat §1 legiuitor 1 astinian care se mandre§te

1) Sexti Aurelii Victoris Epitome : De Vito et moribus imperatorumRomanorum : Cap. XL : Galerius autem fuit, licet inculta, agrestis queiustilia, sails laudabilis, pulcher corpore, eximius et felix bellatori-ortui parentibus a grariis, pastor armentorum. Uncle el cognomen Ar-.,mentarius fuit. Ortus Dacia ripiensis. Jbique sepultus est : quem locumRomulianum vocabulo Romulae matres appelerat,

Cuvfintul Armentarius credem cit s'ar potrlvi in românesce cu acelade : Econom de vite care nu51nsemneaz1 toemaI pastor, ci pe acel careposedl turme. 0 principalit ocupatiune a poporului român in Dacia ca §iIn intreaga peninsulA Balcanica fiind crescerea vitelor chiar pênd ast141,o organisare speciali a familielor s'a pastrat si astfill (Vedl Heuzey:Le mont Olympe et l'Acarnanie, passim). Fie-care comunit si all asculade un celnic set scutar care in genere do si poate nu ar ii in tot-dea-una eel mal bêtrfin dintre cap il de familie, totual prin numeroasele turmece posedl, prin intelepciunea sfatur lor si prin zelul ce pune In pX-rarea intregel comunitAtl, precum 0 prin mostenire, este representantulfirese ei tot dea-una ascultat cu respect de lecile sail chiar sutele defamilil din comung. El represintA interesele tutulor fatI cu autorlatilesi respunde de plata taxelor preeum kii de esecutarea contractelor incheiate in numele comunitNtel pentru trebuintele acestora.

www.digibuc.ro

157

17CU. Dacia mediterand nurnind'o fericita sa patrie 1).Dar dupii aceste dile de onoare, Romanii avurä

§i i1e mai negre; Impresurati §i amenintati deIf barbari, adesea ori nedrepthtiti de réii Imparati aiOrientului, ei traira Lisa Irnparta§md, sub nurnele, general de Ylahi, mai aceia§i soartä pe am-bele maluri. ale Dunärii. Impäratul Alexie Corn-nenul tatäl Annei, in vremea caruia ei eraii o natieasprä-§i campean.',1 preumblandn-se cu turmele atatpe tärmurile Marei Negre la Anchyal, cat §i pe §esuldintre muntele Kissavo (anticul Ossa) §i ormulTricala ; Alexie I§i recruteaza o§tirea sa printr eRomanii din Tracia §i din Moesia, §'apoi altä data,mergênd Impotriva lui Bohemond care intrase cuNormandi in Elada, el trece In Tesalia, printr'unora§ locuit de Romani 2). Putin In urmá, fratelelui, Manole Comnenul, bat:Arita pe Rornanii eel din, Nordul Dunärii ca sä naväleasa asupra Maghia-rilor, 3) §i ast-fel Imparatii Byzantini se slujesc cuvitejia Romanilor spre a§i implini iutrigile lor am-bitioase.

If Dar ei nu rábdarä In veci aceste amagiri ;sub Isac Angel, pe la 1200, dol. frati Romanidin muntele Emu , Petru §i Asan , rescularápe Bulgari, pe Cumani §i pe Romani sätui de bi-

1) Novella XI. De privilegiii Archiepiscopi Justinianae prince ,.et se-de p, t. p. Hideo in Pannoniam secundam, id est Justinianam primamtransferenda :

Necessarium duximus ipsam gloriosissimam Prefectaram, quae fuPannonia erat, nostra felicissima patria collocare : cum nihil quidemmagni distat a Dacia mediteranea secunda Pannonia.

2) Anna Comnena (1083-1148) lib. V : pag. 138; VIII. p, 274. X,p. 274.

3) J. Cinnamus. Hist. Imper. Joannis et Manuelis Comnen, lib. VI.c. 3. p. 152.

www.digibuc.ro

158

17rurile grele ce le impusese Impératul ca sä, ser-

beze nunto sa cu fato lui Bela, craml Ungurilor,§i pun'èndu-se in capul lor, hremeiarâ in sinulImperiului oriental, un Imperiú Românese 1) saúBulgaro-Vlach. Sub Ioannitiu cel frumos, al treilefrate, puterea Românior se urea la culmea sa ;1) de peste Dun:Are, stäpânirea lor se intindea prin77Tracia, prin Macedonia, pânäin Grecia 2) dor aleze-

77mintele de chpetenie ale Imparátiei eraú in muntii

Emului saú Balcanii 3) Atunci fu epoca de infi.o-rire a ceiátii Tirnovului, mai spre miazä-zi de

i§tov ; in preazma'i Românii mergeaú pustiind cu17cruzime pe o intinsä linie ce ducea din hotarul

Serbiei, de la Nissa (astägi. Ni§), pan& la Varnape Marea-Neagrá, §1 pang, la Filipopoli, la Burgas(Arcadiopol), la Ciorli §i. la Byzia in peninsula by-

77zantinä, ; espeditiile br ajungeaú pânä, la subur-

biile capitalei. Apoi spre miazá-zi, tara de peSerres era a Românilor §1 111:1 §ef de-ai lor,

numit Chrysos, domnia in Strumnita §i in Proso-77cul din Macedonia §1 sta impotriva lui Isac Corn-

77nen. Aceastâ parte de loc, cu toti muntii Te-

ll saliel, dintre Larisa §i Tricala, purta mai de mult

1) Nicetas Agominatus Chouiatus. Ann. Isaac. Angeli lib. I, cap. 4Petru Major. 1st. pentru Incep. Romän. pag. 208.T. (J :

2) Nicetas Choniat. Aunal 13alduini. lib. IX. p. 410.3) Idem. Annal. Isaac. Angel. lib. I. c. 4, p. 236.4) G. Pachymer. (1242-1310 . Hist. Andron. lib. I, c, 37, pag. 66-Nol adaogam ea românii ocupad una din cele mai principale subur.

bil ale Constantinopolului in care se atla residenta imperiala, palaturice aÍ sunt in ruing acolo. Acea suburbie pinti in Oiva de ai se nu-mesce: Vlaherna. Daca, s'ar cerceta cu din-adinsul genealogiile multorComnenT i Paleologi, Imp5rati biLautinl, si dad s'ar studia numele defamilie a celor mal vestiti generall i oameni politici bizantini, asa cumne i da, autoril bizantini, se va vedea filiatiunea acestora din familiile

comunele române din Epir si Macedonia unde se pastréza, spiritul deordine i energia romana.

5) Mein.

www.digibuc.ro

159

If nunaele de Valahia mare 1) sau §i Valahia de sus77

(Ano-Vlahia) §i Teodor Ducas, socrul lui. Guy de laRoche, care btâpänea Tesalia, e numit : Dual al77

17 lahid 2) inteo cronicá in versuri grece§fi din tim-pul Impératilor Franci din Constantinopol.

71Secolii al XII §i al ICIII sunt epoca márirei Ro-

77mânilor; raspanditi §i stäpani pe tot locul ce se in-

77tinde In linie dreaptä, din mnntil Pindului OM

17la Carpatl ; imperiul byzantin se cutremura de

77clên§ii §i Francezil chiar, pe câmpul de bátae de

77la Adrianopol, läsarä robit In mânele lor, pe e-

77roul lor imperial Baldovin de Flandra 3); dar des-

«binärile ce intrará In familia Asanilor In secolul77al XIII-lea (1290), pe când Incä posesiile Româ-

tnilor se Intindeaa pdn5, in vecinätatea Constanti-«nopolulul §i amenintau cu groazá capitala Orien-.tuluf, 1mperatul Andronic Paleologul, cu o má-.estritä iscusintà,, izbuti a strämuta In Anatolia, o(mare parte din Românii Traciel §i Moesieni ; cru-. zimile §i asuprirea ce 1ncercarä, inteacel terâm de-tpärtat, unite cu asprimea iernii, secerará o mare.parte din acea populatie. 4) Gel din Tesaliá, pe la.1332, se Incercarä isolati a se revolta, dar furä

1) Nicet. Choniat, Annal. Bald. lib. 1X,... Ta Tettalia liatehon me-teora i nin megali Blahia kiklesketai. Provincia Vtahiae e mmit g. eifu tractatul ImpdratuluI Alexic cu Venetienif, din anul 1119. Aseurene11.3 i G. Pachymer. Hist. Mich. Paleol. lib. I, c, p 49.

2) Hronicon ton en Romania kai malesta en ton Morea polemon-to Francon. In Chroniques etrangéres publiées par J. A. Buchon,Paris, 1841, pag. 187.

3) De la Conqueste de Constantinople par Joffroi de Villehardouin.Nicet. Choniat. Annal. Balduini.

4) G. Pachymer liv. I, c. 27,

www.digibuc.ro

160

ginvin§i; aece ani mai in urmá ei se supuserä, de. bunä, voie lui Ioan Cantacuzenul §i nu mult apoi(suferirä cotropirea Catalanilor, Intele§i cu despotiiGreciei 0.

I, Cu toate aceste restri§ti ale soartei, Romaniipana In secolul XV, cu limba, cu obiceele, cu por-73tul lor, Inca italice, staii respanditi din fundul

Daciei pan& In varfurile Pindului 2). Trebuia olovire mai stra§nica,, mai hotärItoare ca sä, rupii77unirea kr. Aceea fu intrarea Turcilor In Europa.

77Dinaintea ;armelor kr invingatoare la Adriano-

pol, Romanii se risipirä, cu totul din Tracia §i77din muntii Balcani, eel mai multi t,-:ágandu-se la

77Nord, ca sä, pue Dui:IL-ea intre dan§ii §i ingrozi-

17torii du§mani, iar altii catand o scapare in stall-

77cele sélbatice ale Macedoniel, ale Epirului §i ale

IITesaliei. De atunci putem crede cu temeiu ca re-»latiile ail incetat cu totul intre acele doua grupe,de Romani departate, §i Mircea BatrInul e cel

17din urma Domn al téril care poarta titlul de

77Domn al arntindoror laturilor Duntir4, panel in Ma-

17rea Neagrit al eetàfil Dristiorul (Silistra) Stäpti-

1) T. Cantacuzenus. (1341) lib. II, e 28.Din parte-ne adAogiim : Heuzey in : Mivion Archéologique en Mad-

doine, Paris, 1876, texte, pag. 453 ne dg, textul original al unul chrisovzugriívit pe peretii bisericel Episcepale din Calabaca (Tesalia . Acest do-cument are data 6844 indiction:4 1336) ; el coprinde indicatiuul geograficeei 41 in us in Tesalia ei in Pind ei ea popoare mentioneazg pe Ro-milui, pe Bulgari ei pe Albanezt Pe români 11 numesce istoricul Bizan-tin Cantacuzin cu numele de Vlahii Malacasi, Bui ¢i MesariY.

2) Laon. Chalcocondylas. (1462) lib, I, pag. 16, Apo Dakias ep.Pindon ti es Tettalian katikon enoikisan etnos Blahoi. lib. IItO, 41.

www.digibuc.ro

161

77nitor 1). Cunoaltem de atunci incoace destinele

provinciilor Române§ti de la Dunke.77Ursita mai umilith a Rom ânilor meridionall sail.

Mcesodaci ii plecase inc h. pe la anul 1360 lui A-17murat I, dar supunerea desèvftr§ith se f-acu sub

77Amurat al II dupg, luarea Salonicului (1429) 2).

71Slaba lor impotrivire la acest jug noii, le merit),

77toleranta Turcilor §i. ii puse sub ocrotirea Sulta-

77nelor Validele, cárora ei pläteaa pe fie-care an

71un tribut de patru sute ',lei, remáindu-le dreptul

77a se administra, ca §i. in vecliime, in târguletele

77lor

7cu sfaturile de bâtrin,1 §1 dupg, obiceele vechi,

17simple §1 patriarcale 3). Crudul Ali Pa§a din I

77nina, a stricat in secolul din urmâ, aceste blânde

77a§ezáminte §i poate azi Romänii din Macedonia

77se bucurg, de mai putinh libertate ca in trecut.

77Cu toate aceste insá, traiul lor se vede ca foarte

putin s'a schimbat din timpii Annel Comnena, carene'i descrie ca ni§te oameni câmpeni, dedati cu77Ingrijirea turmelor. Putini ani in urma porfiro-

genetel istorice (1173), un ehMtor rabin din Na-77vara, Veniamin din Tudella, mergând sä visiteze

77Sinagogele din Orient, §i. plecând. de la Corfu spre

1) Chrisov de la 6915 (1407). In docum entele manastird Tismanasi altele.

2) Ducas. c. 3-29.3) Pouqueville. Voyage de la Gréce. II, p. 337-356. Cartea lut

Pouqueville, una dintre cele maI interesante, trebue sa fie citita refén-du-se in vedere EA sciintele mail noua ale calatorilor, cacl adesea Pou-queville care pleda pentru liberarea Grecilor de sub Turcia, face si dinRomânit si din Albanezi numal grecI si crestinI, ei densul,necunoscéndlimba romana, nu a priceput multe din numele române de oamenT silocalitatI O. a creat etimologil blzare.D'Ohsson : Tableau général del'Empire Ottoman. VII. 270, spune a româniI plates@ acestl banl laa 21 masa a defterdarului care se chiama Istambul Mucatessi.

11

www.digibuc.ro

162

17Constantinopol, ne spune cä a trecut prin Vlahia,

7?trei dile departe de Theba, §i ct locuitoril de pe a-

1, colo sunt sprinteni ca cerbii §i c& adese-ori se

17cobor din muntii lor cei inalti ca sh prade pe

greci '). In secolul XTV, Pachymer 2) vede In-trân§ii o natie räthcitoare care a dobândit bogätii11Insemnate cu turmele do vite §i mai ales de oi,

§i care, prin viata sa pästoreascä, se dedâ cu celeI,m al aspre osteneli.

77Cárátorii moderni ne'l descriii sub ace1ea§1 co-

lori. Printre altii mai multi William Leake77Pouqueville 4) §i mg In urm& Heuzey 5) aú vi-

17sitat a§eqämintele lor §i. iat& In ce chip el vor-

besc de dân§ii.7, Sub numele de Moesodaa §i Cutovlalet adic& Daci

77din Mesia §i Romani schiopl, acele populatii, vorbind

77o limbh foarte apropiatä de Româneasca Principa-

.,telor Dunärene 6), dar mai corcitä cu ziceri §i. cu

77intonatii grece§ti, albaneze §i turce§ti, ocup cen-

77trul Macedoniei §1 al Tesaliel, grämädite alai ales

pe trei puncturi Insemnate. Cea mai important&

1) Benjamin de Tudella. Relatia calittoriel sale tipâritii evreestein Constantinopole la 1543 In 8°, s'a tradus in latineste la Leida, 1633

frantuzeste de Baratier, Amsterdam, 1734. Chap. IV, pag. 40 et 412) Pachymer, Iib. I, c. 37, p. 66.3) Ruearches in Greece by William Martin Leake. London 1814

pag. 363, sq.4) Voyage de la Grécc par. F. C. H. L. Pouqueville, 2 edit. 6 vol.

Paris 1826.51 Le Mont Olynipe et l'Acarnanie par L. Heuzey, Paris 1860.6) Leake pag. 367, spune cl putina deosebire ce este Intre dialec-

tul Românilor din Grecia cu al celor de peste DunAre, dovedeste cit

despiirtirea lor nu s'a efectuat din vechime, ci maij

www.digibuc.ro

163

§i mai numeroasä a lor colonie se intinde pe §ira77muntilor Agrafa, anticul Pindos, pe locurile unde

77ail stat in parte Perhebii §i Selii Dodonel 1) §i

77selbaticii Dolopi 2.) supu§ii lui Achil, §1 unde mo-

77derna Tricala a Vlahilor a luat locul anticel Tricca,

patria zeescului medic Esculap 3). Intracest ocol77facand astäai parte din districtele Zagora, Ianina

Aspropotamo, ormele §i satele lcr cele mai de77cApetenie sunt, mergand de la Nord spre meaztzi &marina sail' San Marina, Perivoli, Avdela

77

77Voscopoli, Furca, Laista, Lqini(a, Carpeni, Mala-

17kasi i alte numeroase sate ; in partea central&

77a Pindului, uncle populatia Românä e mai corn-

pactk, se aflä Metovo, Sèracu, CäläreÇii, ChalikiClinovu, Gardichi §i Tricala.In vecinätatea a-

cestui din urmä, ora§, sunt mänástirile numitelifetheora, a§ed.ate, mai multe in apropiere, pe77nilte stânci de o formatie geologic& cu totul

11minunattl 4).

1) Homed Ilias. XVI v. 324 :Zev ana...Dodonis medeon disheimeru amfi SelloZoi kai ous ipofitai aneptopodes kamaievnai.

2) Homed Ilias. IX; v. 484 :Naion d'heshatiin fliits, Dolopsin anabbon.

3) Pouqueville : Voy. dela Gila III, pag. 345. Numele Tricala svedesc indatg inteinsa vechea Tdcca(Trikki polis Tessalias

Steph. Byzant,) ziditg, de Tricca, fiica Asopulu , aceastg cetate detnastere lui Esculap, fiul lui Apolon i domnitorul Perrhebilor (Strabo.lib: IX si Euseb. lib. III)

Letheui curgea printeinsa si era Invecinatg cu Ora Dolopilor; pe laTrikka era treciltoarea PinduluL Imprejurul el s aaflad cal frumosi (IliadVI, v. 729). Heliodor autorul romantului Chariclii si lui Theagen a fostepiscop la Tricala In secolul VI. (Lequien, 0 iens Christianus).

4) Pouqueville. Voyage de la Gréce. III, p. 331 sq. Printre mAngs-firile din Ora Româneascg erail mai multe inchinate la cele de la Me-theore ei anume : Gor gota (distr. Dâmbovita). Bucovciful (distr. Dolj)

www.digibuc.ro

164

Altä colonie de Romani se aflä stabilitä pepoala septentrionalá a Olimpului, numit azi Lache77 in valea formatá de muntele Sapca care leagáOlimpul de §i.ra. Vo lufei sail Muntilor Cambuniei.Umbriti sub piscul maret al Olimpului ce se'naltäIa. 6000 picioare in sus, ascuns in nuori i in veciacoperit cu zäpadh, Românii aù intemeiat aci dinvechime câte-va sate printre care deosebixri pe cele,,urmátoare Vlaholivade saii Livedea Romtinilor, Ko-

7kinnopolo, Neochori, Ftera, lifilia.

77In sfdr§it pe cámpia ce desparte lacul Castoril

77de thrguletul Sarighiol, se mai aflä un orkel

77locuit de Cutovlahi i cunoscut sub numele de

77Vlaho-Clisura1).Prin aceste localitäti mai malt aspre §1 selba-

tece, prin väl, prin strimtori i pe coaste demunti '§i ail intemeat Românii meridionali locuin-

77

tele lor cele statornice care se compun mai adese77de cascioare de peaträ aninate de stänci ca cui-

77burile de §oim. Acolo Ii adunä soarele de vará,

77chci toti vin in lunele cele cälduroase se resufleIlaerul mai curat, sá se bucure de priveli§tea mä-reatä a muntoasilor patril. Tar apoi când

77

la Metheore luT Varlaam, Butolul (distr. Dâmbovita) la Metheora St.Stephan. La monastirea din Tricala erail Inchinate Nucetul din Dim-bovita si Banul din Buzed.

1) Pe la Inceputul acestul secol Pouqueville. Voy. de In GrCce IIp. 394, cld urmatoarea statistici a Romfinilor din Tesalia.

Anovlahia. Statornicl. Malacasiti si Calaritiotl; 2465 famild ca vre-o12,825 individT. Aspropotamiti 2230 familil 11,150 individl Mezzovitlsi din Crania pe Aias, 1870 fam. 9350 ind Zagoritl 1130 fam.5650 indiv. ; Nomadi vre-o 6000 indiv ; cu totul 44,975 individl.

Boma. sad Bovieni, (BuestiT)RomAnT amestecati cu GrecT si Albanezi. InNea-Petra, 378 fam. 1890 ind.In Cirpenie, 981 fam. 4905 ind;In ZeitunLamia 600 fam. 3000 incl; Nomadi vre-o 1200 ind.Cu totul 10,995 fam.

www.digibuc.ro

16r)

71 cele Ináltimï stäncoase, incepe a se vesti asprul17 timp al ernel, prin vifore §i prin furtuni, o micäparte din locuitori remane închii In munti ca sepäascä statele, iar cei-l-alti, unii se duc ca77castige viata i sä, string& stári Msemnate, exer-

77 sand nego séú industril prin toate ormele cam-pene §i maritime ale Turciel §i ale Orientului in-treg, altii mai numero§i, adunati In grupe fie-carede vre-o patru-zeci panä. la o suth familii, ce portnumirea genericá dn Static §i se pun sub poruncile

77maul scutar (se dice §i celnic) ereditar, rátácesc prin

térile dinprejur päseend pe §esuri, unde clima ernel11 e mai blindä, nenumärate turme de vite §i mai ales77de of. Toate cámpiile Turciei §i ale Eladei sunt

strábátute de acel Romani, chrora Albanezil §i

77Turcii nu §tiä a le da alt nume de cat acela de

77 Ciobani. Cu sarica lor neagrä, la spate cu glugä,77cu lungi toege In man:A, el colind locurile depär-

77tate cAtind, cu o täcutä rabdare, pä§uni: §i adä-

posturi pentru vitele lor, §i acolo unde gäsesc cuce se intimpine putinele lor trebuinte, ei popo-

Massareti sad Dassareti, Românl din Perivoli, Avdela San-Ma-rina, Voscopoli i alte Bate dinprejur 2900 fam. 14,500 ind. si Nomaziyre-o 4000 ind; cu totul 18,500 indisidi

Ceea ce dupd Pouqueville urcd totalul populatiunel Romine din GreciaSeptentrionale si din Epir la numdrul de 74,470 individi.

Dupd, cate am audit o prenumerare mai esactA ar da un total multmal Insemator.

Addogdm cit mal la vale vom da cifrele adnnate de altl scrfitorprecum Bi acele sustinute de dmenil insemnati al româuilor de a;11.

Pouqueville In vol : II pagina 289 vorbind despre romAnil BovieniBi Farfproti, spune: Li se dit si numele de Albanee fiind cd s'ad

amestecat cu SchipetarilLa pag. 393, Pouqueville observd. ,,Cred cit natiunea RomAnd din

Grecia era mal numeroasi in timpul Impdrat. Paleologul, de cat astd-dl, daca este adevdrat cum ice Istoricul Cantacuzin. ca romdnil ailtrpnes la ImpAratul o deputatiune de 12 mil cetätenji dintre al lor.

www.digibuc.ro

166

sesc numai câte-va eile, fac colibe de frunzä 0.

77adorm Imprejurul focurilor aprinse. Caracterul phs-toresc e atit de Insu§it Intrin§ii, iubirea §i Ingri-jirea ce §tift a da oilor sunt a§a de proverbiale,71in eât Grecii nu mai ail pentru ciobanl alt numede cat acela de grecescul Vlahoi, vestitii pästori alArcadiel din antichitate §i aa läsat locul Vlahilorcu gluga neagra (Vlahi Karaguni).

Credem necesar a insista Incá o data, asuprafiintei statului româu din Tesalia §i din Pind In evul demijloc sub Imperatia Byzantiná; adversarii românilorvor fi ast-feliii pu§i fata 'n fatä cu scrierila istoricilorpe care &I-10 ar trebui sä'l cunoasa, cäci sepretind préotii Mara idei adica ai restaurarii Im-periului Bizantin.

Istoricul bizantin Impèratul Cantacuzin, la carteaIII cap. 53 anul 1343 ne 11 textul unei diplomeadresath rornânilor din Valahia Tesalicä prin care lerecomandä duph cererea kr ca Print guvernator pefratele ga : Dorind In ori-ce Imprejurare se daUtratelui mea dovezifavorabile pentru el,;'i am trimes71aceste scrisorl sigilate cu bula de aur prin'care77 ordon ca dinsul sä fie guvernator pe viatá al teri-lor §i. forteretelor Vlahiei §i pe care le va tine77in ascultarea mea ca 0. cum ar fi obligat prin ju-

71 rämInt. De §1 ar fi poate de prisos de a mal77mentiona conditiunile jurämIntului §i s'ar p"area

77 eä, aceasta ar insulta curätenia intentiunilor §i sin-77 ceritatea amicitiel sale, totu§i fiind &A In tot-da-una77 este de laudá când mergem pe o cale netedä §i si-

www.digibuc.ro

167

gurä, le voi Insemna aci : aceste conditiuni sunt :77dînsul va fi amidi amicilor §i inimicul inimicilor

mei; se va bucura in timpul vietel sale de guver-77narea Vlahiei farh ca totu§i se o poatä, transmite

77fiului sèu, afarä numai dach nu a obtinut Invoire.

17Nu numai 1ml va pästra credintä, dar acea

17credinth o va pästra asemenea chtrh, imperatul

77Ioan Paleologul §i car& acela care '1 voi nu-

77mi ca succesor dach acesta ar muri färä, co-

pii Sä se fad), pomenire In toatä, Vlahia du-pä obiceiu de Impärhteasa Anna §i de Imph,-

71ratul Joan. Mitropoliile, Episcopiile, Monastirile §i

77alte biserici aï -Orei sä fie supuse dupä cum au

77fost din vechime marei biserici din Constantino-

pole fárh a putea totu§i sh fie lipsith de venitu-77rile §i de drepturile ce le apartin. Dach trimet pe

77vre-o scumph, a mea rudg, saú pe ori cine altul

77in Vlahia, Ioan Anghel (numele Printului) va

77trái In bunä Inthlegere cu dênsul, In cas de

77neintelegere intre dân§ii, hothairea Imi apartine.

77Fruntariile Viahiel vor fi phzite ca §i In trecut

pentru ea nicl un act de vräjmWe sh nu pro-duch. Dach, Ioan Anghel va cuprinde vre-o cetate

77Imprejurul Viahiel, aceasta apartine guvernului

; dach, traesc In pace cu Catalanii, Than de a-77semene va trái cu dên§ii §i daeä mé voiú rezbaiicu ei, §i dânsul va face acela§i. lucru. Dach no-

17bilii Vlahiel doresc sh vie la curtea mea spre

77a'ml cere onoruri. §i. functiuni, dânsul nu'i va

pedeca. Dânsul va fi obligat sé conduca trupele',sale In toate provinciile de la Apus, unde a 7§177conduce armatele mele ; §i dach le voiù duce din-

www.digibuc.ro

168

17colo de Christopole (Cava la) dânsul nu va fi obli-

gat de a veni de cat cu partea ce va putea)7aducä.Iatä, adauga Cantacuzin:conditiunile cu careImphratul. a dat guvernarea Tesaliel lu loan An-ghel, care a fost primit de catre locuitoril térT17eu tot felul de marturisiii de respect §i. de su-punere.Aproposito de aceastä diploma observam ca can-

celaria byzantinä numea tara Tesalia cu vechiulséü nume. §i in acela§i timp II dadea §i numeleImprumutat de la locuitoril sé adicä Vlahia. Pa-chymer ne spune In cartea I a istoriei sale ca,

fruntariile Marel Valahiei din Tesalia §1 Pind. eraúla Nord Lang& Veria, iar Benjamin de Tudellane aratä ea fruntariile la Sud mergeall pan& laLamia.

Sub domnia Turcilor, Românii. Inca de la Ince-put s'aii bucurat de un fel de capitulatif favora-bile mentinerei statului lor, §i. mai cu seamä au-tonomiei administrative propril. Istoricul Frantzesne spune ea, Sultan Murad al II-le (1422-1451) afost In Marea-Valahie, §i s'a Intors de acolo dupace a regulat lucrurile. In traditiunea românilor dela Pind se pästreaza, pânä, astä-ai basele unul telde aranjament ce se phstra fat& cu statul bor. I.Ca judecata criminahlor sé se facä In presenta unuiCadiu conform cu legile române §i. eá In acest modromânii voe putea liber sá cälätoreasch In tot Im-periul i sä eserciteze orl-ce profesiune ar vroi.Politia interioarä sä fie fäcutä de care români in-

www.digibuc.ro

169

ski sub respunderea propriilor kr cápetenii. III. Capentru politia din afará, românii sä se inteleagácu guvernatoril provinciel vecine. IV. Nimene sänu se amestece in afacerile kr religioase. V. Ro-mânii vor fi scutiti de imposite ; dar drept semnal vasalitatei ei vor trimete in fie-care an un pep-chq Sultanei Valide. Pouqueville in Istoria rege-nerarii Grecid (lice c'á : r din norocul kr românii17aii fost pu§i sub protectiunea Sultanelor Validele

17in cassa cárora ei plateall o dare anualá care era

71mai mult un f el de omagiu de vasalitate de cat

17un tribut de servitute. Cu acest pret el ail fost

17scutiti de amestecul cu turcii §i. remänind ca pays

17d'Etat, clên§ii nu cuno§teail nici pe lacomil per-

ceptori de däri nici pe jandarmii turcl, singur el

17repartisaii impositele kr. Guvernati In ormele §i.

7)satele lor de cate un consiliii de bätrani românii

77trälaii sub ni§te legi tot ma de simple ca §i. mo-

77ravurile kr patriarcale. Liberi in cultul kr, in fa-

77miliile kr, dän§ii trecurä prin furtunile revolutiu-

77nilor care sbuciumará de atäte ori Epirul. Divisati

din punctul de vedere administrativ in 14 capita-nate earl cuprindeaifo parte din Macedonia.: VeriaServia, Alasona, Grebena, Milia ; o parte din Te-71salia : Olimpul, Mavrovuni, Lakia, Agrafa, Patragic,

17Malacasi ; din Acarnania §i Etolia : Venetico, Li-

dorichi, Xeremeros, §i Epirul de jos, pänä la Iro-gus §i Giumerca.

Numal desfiintarea acelor privilegil §i atacurilecontra cApianatelor de cätre Ali Pa§a Tebelenli pela anul 1800, fácurä pe români §1 pe §efii ereditari alacelor cäpitänate sà, ia parte la rézboaiele care s'ail

www.digibuc.ro

170

succedat §i. se' contribuiasc& pentru cea mal mareparte la reu§ita revolutiunel ala 4ise, pentru indepen-denta Greciel.

Credem de prisos a mai vorbi in deosebi de privi-legiile speciale obtinute §i pästrate de ormul §i dis-trictul Mezzovo. Istoricul grec d. Arvandinos in Isto-ria Epirului, le enumérä pe larg §i publici§tii grecipot gasi acolo destule dovegl, despre värto§ia româ-nilor din acele pärti.

Un alt.calâtor european E. M. Cousinéry fost con-sul general alFranciei la Salonic câtre inceputul acesteisecol, in cartea sa Voyage dans la Macédoine. Paris 1831Tom. fp. 16 ne spune d'espre románl cele ce urrneazä:

Românii sunt foarte numero0 in Macedonia, elsunt supu§i ca §i grecil §i bulgaril ierarchiei patri-archale din Constantinopol. Aceastä populatiunereste curat românä ; ea provine din destructiunea o-ra§elor, cärora diver§i imperatori le dAduse numelede colonii unde stabilise legiuni earl se foloseaii delegile civile romane. Aceste orne luail titlu de colo-nil §i mai rar pe acele de rnunicipii : ele aveali drep-tul de a bate monede de bronz pe care se grava nu-mele Impératului domnitor ; câte o data asemene sementiona intr'insele §i magistratii Mr. Aceste colo-nil sunt cunoscute de istorie precum §i din monede.Se nurnèraii cinci In Macedonia care sunt : Dium,Cassandra, Pella, Filippi §i Stobi ; aceasta din urmä,,era Municipiu. Tesalonic asemenea se numérh Intrecoloniile romane. Se vede din monede cä acest ora§nu a 1nceput sä ia titlu de colonii, de cât sub dom-Ifnia lui Traian Decius. Cu esceptia acesteia toate a-ceste ora§e sunt ast4 cu totul distruse §1 párásite.

www.digibuc.ro

171

Se pare cá In timpul smäcinärilor politice In al Xl-asecol locuitoril siliti sé phräseascä pämêntul de careei se folosise a§a de mult timp, §i prea gelo§i de in-dependenta lor, se Intrunirá In muntil care despartEpirul de Macedonia §i de Tesalia. Amintirea ve-ehilor liberati 'i-a hotárit pentru emigrare care fu,,generalä printre descendenta acestor bätrâni sol-7,dati romanI. Muntii Epirulul §i al Iliriel Macedonenedeveni refugiul bor. El se oprirá mai cu seamä InPind care le venea mai aproape ; acolo Ii gäsim as-taal In mare numér ; limba lor ne face së'i cunoa§-tem ; vorbesc merea latine§te, §i. dacä'i intrebäm, dece natie sunteti ? ei réspund cu mândrie Raman.

FAcurAm aceastä citatiune numai spre a constataprin márturisirea unui alt martur ocular de la ince-putul acestul secol esistenta românilor ; de alt-felpärerile lui. Cousinery, despre causele pentru careromânil se aflä In rnunti, dupä cum am védut malsus, nu ni se par intemeiate.

Lejan 1) recunomte de o potrivä eh, populatiunearoman& din Turcia s'a folosit pânä la inceputul a-cestui secol de privilegiile §1 imunitätile care le asigura o positiune dacä nu absolut independenth, celputin aproape independenta. Privilegiile lor, aice a-cest scriitor, ad fost violate de tirania lui Ali Pap.la Inceputul acestui secol ; este probabil ch acestQusurpatiuni aii dispärut cu acel tiran.

De asemenea Ami Bola 2) dice : Este deci con-statat cai Macedo-românii ail fost legatl cu Turcia

1) Ethnographic de la Turquie d'Europe par. Lejan. Gotha. JustusPerthes. 1861.

2 ) La Turquie d'Europe.:Paris. 1840 T. 4. pag. 194-197.

www.digibuc.ro

172

pe baza unor capitulatiuni precise, care le asiguraprotectie in schimbul unui tribut anual de 1400piastre i c. esi aü rämas autonomi §i independentisub capeteniile lor nationale pânä la inceputul se-colului al XIX-lea când Ali Pala calcâ in picioaredrepturile lor".

In fine un chlätor román, Dimitrie Bolintineanu,In cartea sa ailiitorii la romeinii din Macedonia,despre care am vorbit, ne da intinse detalil atätdespre obiceiurile románilor cât §i indicatiunea ao multiine de ora§e §i comune locuite de romániin Macedonia, Epir, Tesalia gi Albania. Ne-ar fi cugreii de a reproduce aid toate cele scrise de acestilustru patriot a cäruia operä indemnám foartemult pe románi a o reciti. LuAm totu§1 dinteinsaInsemnarea privitoare la numkul románilor §i altorneamuri ce locuesc impreunä cu dIn§ii In Macedo.nia, in Tesalia, in Epir in Albania, §i In Tracia.

Iatá ce @ice dinsul la pag. 61 :Dupä insemnäri positive ce putul se iaù In urmä

asupra populatiunei acestor provincii, atât la au-toritätile otomane cátre care eram reeomandat, cat§i de la ronaäni, iatá ce am incbieat : in Mace-,/ donia sunt : 200,000 albanezi, 120,000 gred (?),,300,000 Bulgarl, 450,000 Románi, total : 1.070,000,locuitori.

In Tesalia sunt : 150,000 greci, 200,000 romäni,50,000 turd, total 400,000, locuitorl.

Epir §1 Albania sunt : 350,000 romäni,100,000 gred, 700,000 Albanezi, In total 1,150,000locuitori.

Tracia sunt : 200,000 romänl. Peste tot

www.digibuc.ro

173

1,200,000 romäni afar& de cei din Grecia proprie."La pagina 78, Bolintineanu ne spune ch : acesti

romäni §i Albanezii sunt cele mal frumoase nea-murl din acele locuri, mai ales In pártile muntoaseunde coruptia sträinä nu a pätruns incä ; iar la pa-gina 80, Bolintineanu adaoga, : Cunoscënd de a-proape acest popor Inzestrat cu multe daruri a le71acestei nemuritoare vite latine, plin de viatä, ( de

17viitor, format din stofa din care se croesc natiile

11marl, §i véOnd cu ce Inlesnire poate sa piara,numai

pentru cuvIntul eh nu a cätat nimene sä i spueca trebue sä, träiascä din viata nationalä, pe cand

71vecinii IA ce cautä sä '1 absoarbá, II spun necon-

11tenit ca trebue sä ro§ascá de a fi roman, ori ce

71inimä de roman se aprinde de o dreaptä indig-

71nare ! Acest pol_.or roman va avea s'a, sufere Inca,

cáci un jug mult mai periculos i se pune pe cer-77bice In numele religiunei !Bolintineanu la pag. 106, ne mai da o listä a

marilor capitani romani vestiti In luptele pentru.independenta Greciel §i cari aii trecut §i tree Incadrept greci. Multi dintre capitanii románi erail ca-pii armatoliilor sail cdpitanatelor despre care am vor-bit, §i ei luptaii nu ca greci, ci ca cre§tini §i liberivasall care I§i apäraii privilegiile §i micele lor state :

Caciandon renumit In rezboaele In contra lei Alipa§a. Tebelenli. El muri täiat de viii In mici bu-cati, §i. In tot timpul acestel operári barbare, nuInceta de a insulta pe Ali ce era fata §i. pe totiTurcil.

Cionga, (Ciungu) fuse unul din ge neralii ce se rezboirá in numele cre§tin htätii eu Turcil.

www.digibuc.ro

174

Eftimiu Vlahava, preot, näscut In inutul Tricala,Tesalia. 1).

Hagi-Petru, mare chpitan, renumit In rezboaelecu Turell, näscut la Aspropotamo, in Tesalia. Tur-cii Il numeaii Vlah bei.

Andruful §1 fiul s'éù Odiseu, romänl de la Vlaho-Livadea. capi de oaste in rezbelul cu

Palara, Bajdechi, Catarahia, Leanu, Kre(ar, Jiaga,Bucuvala, loti, Gym, fur& din cei mai viteji cApitani.Toti sunt románi.

Coletti tost Prim Ministru§i ambasador al Grecieila Paris era näscut la Satul Säracu in Epir lângáIanina din pärinti negutätori ; el era doctor medic,f house studiile in Italia. Incepu cariera sa de doc-tor la Muhtar Pa§a. Roman curat. Vorbea binelimba lui româneasch.2)

Dosiu, om de litereDionisiu Piru, membru Universitätii la Atena.

Botli, legist in Grecia. Näscut la Bitolia(Monastir).

Vafa, om. Invátat.Postolaca, capul muzeuluil de anticitäti din Atena.

Romän näscut la Mezzova.Riga, poet mare, unul dintre principali initiator].

ai Revolutiunei grece§t] nascut in orkelul Velestin,

1. Pouqueville, cartea citatI, II, 483, povestind alltoria sa dinEpir in Macedonia, and a ajuns la locul numit hanul lut M lia, dice :

Ne astepta in acel ban singuratec, Eftimie Blahava, apetenia ban-delor armate din Tesalia, care era Insotit de Ciongo comandantulpalicarilor din Agrafa si Achelons. Lut Blahava, Ad-Pasa i-a lucre-dintat supravegherea, adia un tel de domnie asupra comuuelor românedin Pind. In Istoria .Regenercirei Greciel Pouqueville citeazit pe tot].Capitanil din Revol Greaa din care chiar dupe nume se vgde cel ceail fost români.

2) Despre Coletti, d-I Ion Ghica, care la cunoscut personal la Parisin 1838, vorbesce in cartea sa : Convorbiri economice.

www.digibuc.ro

175

romanesc de langa Volo in Tesalia, pentru careTurcii il numeaa Velestenli. Grecll ca sa-i pearza ori-ginea, il numesc Fereos, dupil vechiul nume al or5.-§elului Velestin.

Alecse Nutu, Roman nascut la Zagor.Maim Bociari, nascut la Su li, din párinti Români

di§i Far§eroti (Arvanito Vlahi).Giavela, Dracu, Zerva. Griva, Fatumare, Lambru

Ca6ioni capii Suliotior, Romani (Arvanito-Vlahi) dela Su li.

Atanasie Diacu, pus In teph de Turci. Cu SOómeni s'a batut contra 18,000 Turdi Roman näscutla Platana.

Darvari séa Därvaru, Roman nascut in VlahoClisura din Macedonia.

Intre ministril Greciei de adi: d-nii Vulpioti,Vlahos, etc. ale chrora nume de famine le aratáorigina lor romana. In Turcia, de asemenea seciteaza Romani printre ministril Otomani , ka : Sava-Pa§a, fost ministru al afacerilor straine in 1880 §1acum un an guvernator al insulei Creta. Dinsuleste originar din orkelul romanesc : S6racu dupecoastele Pindului despre Epir. Vasilache Serachio-tibey, originar tot din &ram dupä, cum chiar numele11 arata, doutor §i. fost deputat in parlamentul turcescin 1877, cunoscut ca escelent orator, de §i ni-sespune cá ar fi hranit cu idei grecesci. Do§u (DosipsElendi), medic din Constantinopol, cu serviciul lapalatul Sultanului. Cianaca, din Ianina, VasilachePapazolu §i. Mihalachi Bey din Salonic, toti Ro-mani, oameni cu averi insemnate §i. asemenea fostideputati in parlamentul turcesc, despre care iarki

www.digibuc.ro

176

ni-se spune ca ar fi avand idel grecesci. Sunt omultime de alti profesori §1 negutatori insem-nati In Turcia §i in Grecia romani deoriginä ; cres-cuti hash sub influenta G-recismului, all perdut res-tortul mintei care sä'i faca a dori sä se afirme, sä,träiascä, §i sä iubeascä natia lor romaneascä, caast-fel sä contribue la ridicarea ei morglá. Din con-tra multe neajunsuri se intêmplä scoalelor noastretocmai de la ace§tia.1)

Provinciile, ora§ele §i comunele din Turcia lo-cuite de Romani.

lath o insemnare a localitatilor din Turcia incare se afla stabiliti Romani. Adunarea lor o da-toräm atät cuno§tintei noastre personale, cat §i §ti-intelor ce am primit de la locuitoril Romani carile locuesc sail le-aa cercetat. Observäm cä in ge-nere comunele române nu vorbim de ora§ecele mai putin populate, cuprind panä la 1000 desuflete ; locuitorii Români sunt toti proprietari aicaselor lor §i mare parte posed locuri de pa§uni`de liveal, páduri, §i ca in Albania §i Epirunde mai toti se dedaii agriculturii sunt pro-prietari ai terenurilo: lor de culturä. Dupä cum

li Trebue sl amintim aci cu privire la cele Oise In nota de la pag.112 si 113 cA, tot Maeedo-Romanil ail fundat si biserieele eise grecegt I,din Viena (aci se atiA, Baia pe placa, de marmura in bisericl numelefundatorilor români cu mentiunea c5, permisiuttea I-15. de a clIdi s'a datRomfinilor-Macedonen1), din Budapesta si Brasov. Românil din Tur-cia sunt bine representati in Austria mai cu seaml; aci strilucesce fa-milia Dumba care totusi e foarte darnied a numai pentru scoalele dinGrecia. In lJngaria si Transilvania de asemenea familiile Rom-Maced-Mocioni, aguna, Gozdu, s'ati ilustrat ca buni rominf.

www.digibuc.ro

177

se va vedea, numérul de un milion de Romani nu enici de cum esagerat câncl e vorba de adunareala un loc a acelora care locuesc in Macedonia, Epir,Albania §1 Tesalia. Negre§it ca acest numér nucuprinde pe foarte numéro§ii. Romani din Grecia,din insulele Ionieue §i din localitätile Seres, Giu-maia, Nevrocop, Melanie etc, din partea sud-orien-tali a Turciei Europene.

.Macedonia.

Bitolia (Monastir), Magarova, Tirnova, Nijopoli, Go-pe§i, Molovilte, Cru§ova, Ohrida, Jancoväti Bea la-de-sus, Beala-de-jos, CA live Istoc, Vlaho-Clisura, Nevea-sta, Re§na, Blata, Belcamenu, Pisoderi, Negrovani,Hrupistea, Gramo§tea, Moscopoli, Pleasa, Wive Jär-can, Afmanli, Biti, Grabova, Vi§na, Lunca, Ninta 1)Birisläu, Ohani, Cerna-reca, Conpa, Huma, Contea,Sermiesun, Longi, Cälive-de-Vodena, Chlive-de-Janita,Cálive-de-Murihova, Veria, Selia-mare, Selia-mich, Xi-rolivade, Vlaho-Livade, Seati§te, Milia, Livadi, Gra-moticova, Trestinic, Custuhmi, Castania, Niamucuva,Rod.ova, Drutilova, Catarina, Fteri, Kokinoplo, Se-res, Djumaia Proia, Ramna, Alistrati, DoxatisPe§tani, Petrina, Le§iani, Pesoceni, Botu, Turlie,Forina, Cegan, Fu§tani, Notia, Criveni, Rudari,Gancari, Dupeni, Glombaciani, Vineni, Pauli, Pod,-gorjati, Zagorniceni, Piscupie, Mumuli§tea,Nicolita, Areza, Darda, Kiutesa, Sinita, Clidoniasta,Prisogiani, Vurbiani, (Jonstanticu, Masgani, Ciri-

1) Locuitorif acestel comune, sunt de religiune mahometana desi edasil se numesc Romani si vorbese numal romaneste .

12

www.digibuc.ro

178

piani, Isvori, Merazani, Mageri, Merali. Triveni,Manezi, Zigosti, Stiiaki3, Spalta.

In partea Oriental& a Turciei citám ora§ele Se-re& §i G;umaia, Melenic i comunele Ramna,§i mai multe familil la Ras log §i cáte-va cätune maxilu muntil Rodope.

Iatä, cate-va notite despre unele din principalelecomune notate mai sus.

Bitolia (Monastir) capitala Macedoniei §i re§e-dinta Valiului guvernator al Vilaietului Monastir§i a Mit.ropolitului grecesc; locuitoril ora§ului suntRomäni, Bulgarl, Albanezl, Turcl, §i putini evrel.Numärtil familiilor române intrece doue mil, deasemene §i Bulgarii. Grecii adeväratl aici nu esistáafarä de vre-o patru, cinci familii, venite din afarä§i a cai.or origine greceasc& este totu§l obscurá.Partidul grecesc in acel ora§, se compune din ro-m&ni cu idel grece§ti dar cari cunosc limba roma-n& §i o vorbesc Inc& in familiile bor. Grecil aú aiclun Liceû §i un Seminar §i §coal& superioarä defete, deosebit de §coalele primare de 'Met". §i defete ce aú in fie care mahala; asemene Bulgaril aäun gimnasiä §i cate-va §coale primare de bäeti §ide fete. De o potrivh, Turcii aú asemene §coale in-cepátoare. Misionarii catolicl aû i din§ii asemeneo §coalá incepätoare. Despre §coalele romäne afla-toare in Bitolia am vorbit la cap. II de mai sus.

Vlaho-Clisura or:4d curat román cu o populatiunede peste 1000 familii, toate romäne; face un intinscomert cu Castoria, Hrupi§tea, Caliari, Grebena,Cojani etc; are doué scoale de baetl §i de fete delimba greacá §i §coalá de bäeti i de fete in limba

www.digibuc.ro

179

romän'a. Clisurenii sunt peste tot vestiti negustorimare parte din bârbati, sunt stabiliti In alte o-

rage ale Turciei saú in sträinätate. In Bucuregti,Iagi, Galati, Craiova, Viena, Pesta, sunt foarte multi.Edificiile gcolare precum i inzestrarea scoalelor co-munale s'aa facut din contributiunile voluntare aleClisurenilor avuti stabiliti in sträinätate.

Blata odinioar6, centru curat románesc, insä dincausa scoalelor grecegti, astä-di numai 150 familiiaü remas cu símtiminte romänegti, iar restul depeste 200 familii romäne grecisat, i abia

acestora mai vorbesc ceva românegte. Aregcoale de limba greacä. D-nfi Ghermani din Bucu-regti i Dumba din Viena s'a näscut In Blata, pa-rintii lor find romani din Nicolita (din Pind) mu-tati in Blata din causa jafurilor Albanezilor Ghegi.

Cru.Fova crag romanesc In care locuesc peste 2000familii romane i veo trel sute familii bulgarealbaneze. i aici sunt mai multe scoale la care ro-mânii din partidul grecesc îi trimet copii. Bul-garil asemene aú Intemeiat aid coli. Despre

romhne am vorbit mai sus. Mitropolitul grecdin Prespa (Eparhia Ohridei) ne mai putând staacolo In mijlocul Bulgarilor declarati de Patriarhca schismatici de când cu formarea Exarhatului,In 1872, s'a mutat de la 1882 In Crugova. El estesingurul grec din toatä Crugova, de gi conduce cumult5, indárjire pe partizanil grecismului toti ro-mäni contra romänilor ce tin la natia lor i in-tretin scoalele, gi contra Bulgarilor cari nu vor sä,se grecizeze.

Ohrida orag insemnat locuit de Bulgarl, Români

www.digibuc.ro

180

§i putini Albanezi. *i. aici nu esista nici un grec.Românil In numer de peste 500 familii formeazä ocomunitate deosebitá care ki are biserica §1 scoa-lele ei.

Tit nova, cu 400 de familii române, precum §i.Magarova cu 500 de 'familii române. In lipsa de

greci, tot dintre români sunt partizani ail grecis-muljil care prin agentii lui a Infiintat §1 subven-tioneaza mai multe scoale de baeti §i. de fete ; In-tre aceste din urma se aflä §i. o scoalä normal&pentru foimarea Invétatoarelor grece§ti din alte co-mune. Despre scoalele române din ambele acestecomune vecine am vorbit mai sus.

Molov4te, comuna, curat românä cu pan& la 500familii române. Scoalele grece§ti ce esistaa aici s'aiidesfiintat din lipsa, de elevl, §i scoala românä pros-pereazà, ca mai In toate locurile.

Gopee, asemene comuna curat roman& cu vre o500 familii. Partidul grecesc aici ca §i. la Molo-vilte s'a desfiintat. G-ope§enii ca §i Molovi§tenii suntréspanditi In streinétate dar mai eu seamä prinBulgaria §i. Romania.

In Sofia, Samacov §i alte ora§e ale Bulgariei eisunt negutätori §i proprieta if de frunte, cari simtromânesce §1 III iubese limba kr. Scoalele românede aci Infloresc.

Neveasta asemene comuna cutat româneascä cupeste 500 familii române. Scoala roman& Intêm-pin& aci dificultati di partea unor avuti români,ca de esemplu 021. M. Tirlea hränit cu idei grece§ticare gone§te de moarte scoala §i. pe Invétatorii români. Cu toate scoalele grece§ti bine Inzestrate ce

www.digibuc.ro

181

se gasesc aci, romanii sunt tarl In credintele lor §isustin scoala românä.

Seres ora§ locuit de Bulgari, Turd §i Ro-mani. Cea mai mare parte din romani aú venitaid din Moscopole §i din Pind ; el sunt partisaniai elenismului mai toti, daca, nu prin desfiintarealimbei lor- cel putin in inimile lor, prin sentimen-tul a§a 4isei marel-idd. Cele mai Insemnate familiicre§tine din Seres care asta-41 tree de greci suntde origina romana, ca de esemplu : CondocostaSteriu, Duro, Tego-Gichi, Dimcea etc;" ace§tia suntpartizani ai grecismului fundatori ai unui Sylloqliterar grec, care propaga §i contribue la intinderevelenismului Intre Romanil i Bulgarii din Traciaprin infiintarea de scoli §i trimetere de Mv'étatori§i invétatoare. Aici e re§edinta unui mitropolit greccare, ca peste tot, tine In manile sale firele pro-pagandel elinesci, §i ale persecuthrel tutulora acelorace i se opun.

Veria j Cdlivele de lânga Veria. Cel dintal, ora§locuit de Turd, Greci §i Romani ; cel de al doilea,locuit numai de romani. Romanil aid fac marl pro-grese In Invétätura, §i In ideile romanesci dup5, cumam véd.ut cand am vorbit de scoale ; iar scoalelegrece§ti sunt pe sfar§it.

Spatiul lipsindu-ne nu putem, dupa cum am dori,se dam sciinte §i despre cele-l-alte localltáti men-tionate In lista de mai sus. picem numal atata &A,inältimile Olimpului ca §i a le Gramosului, a le Pin-dului §i ramurele lor, coprind numeroase comunede romani curati, nu toti molipsiti de boala grea§i sugrumätoare a elenismului. Treptat, daca vor

www.digibuc.ro

182

vor fi mijloace materiale. toate acele comune sevor de§tepta in vechile lor credinte cu pr vire laneamul §i insemnaatea limbel bor.

Epir

Samarina, Smixi, Avela (Avdela), Perivoli, Turia,Furca, Armata, Breaza, Palioseli, PAzi. Bäiasa (Vu-vusal, Denescu, Cosmati, Frasinul, Tista, Paillo-choriBura, Calamiei, Pigadica Plisia, Piniari, Nasnieu,Robari. Gurunachi, Sarachina, Crania Cornu), Pal-tinu, M3ru. Grizmani, Kiare (Anelio), Lup-§icu, Stariciani, Vranistea, Cutufleani, Amari, Al-pohori, Gurita, Papingo, Cervari, Arcista, Sudena desus, Sudena de jos, Calivele de la Sudena, Dobra, Ra-venia, Lujesti, Bulcu, Supuceli, Vita de sus, §i de jos,Monodendri, Cuculi, Rivalezi Necata, Brkletu, Scamnelu, Cepelovo, Dobrinovo, Lesnita, Laca (Laitza),_Ciudila, Manesi, Calota, Afedjidie, Frangazi, MacrinuCerne§i, Flamburaru (Flom), DragaI, Grebenitil,Doliani, Trestenicu, allive 4ise de la Balcan lân-gâniul Metzovo, Ciorani, Vulanosi, Metzovo (Amin-ciu), Ciorani, Cavalari, Minglius, Castrita, Ianista,Ardomista, Struni, Disperi, Braia, Pecali, Negrazi,Zita, Burdari, Suli, Dragomi, Bezduni, Grarneno,Zagoriani, Gribiani, Vogdoriani, Cuculiu, Mazarachi,Glischiani, Brianistea, Sutistea, Mo§iori, Gurani§tea,Gribovi, Bukara, Rizu, Arini§ta, Curmadi, Catuna,Lovina, Pepeli, Vulierati, Zervati, Muzina, LiunganiTaricati, Duviani, Bervicanii, Vlaho Gorantl, GlMa,Otarlicu Guveri, Visani, Rumbazzi, Vlahos, Polïciani, Seriani Furca, Toranichi, Vinetil, Seracu,

www.digibuc.ro

183

Fraltana, Daviciana, Pradovari, Gheracati, Clacatel,Drami§i, Manoleasa, Copani, Lagatora, Pesta, Nes-tora, Coriciani, G-alenti, Buraca, Zori§tea, G-organu,Derbiloana, Nasari, Romano, Bureleasa, Zorgiano,Zagoriani, Costaniani, Cosmira, Ciangari, Tecuri,Clisura, Muzacati, Gionala, Giriano, Zelmi, Scheada,Nasali, Vlahorena, Calentini, Limini, Cosena, Gura,Teodoreana.

AlbaniaIn districtul Vulona (Ay lona)

Zvernachi, Bestova, Mifoli, Mitsisti, Scäpari, Scro-fiitina, Arinenli, Bunavia, Crisolon, Tiperati, A-rese, Arnieni, Silitnita, Cerveni, Cafarani, Bisani,Murisi, Levani, Poiani, Pestiani, Armeni, Bus-madi, Carbonara, Carvunari, Romsi, Vesani§ti, Os-tima, Babita, Lipnia, Ambari, Traeova, Levani Sa-mari, Levani Feta, itonladi, Cirodastini, Baleri,Fraculo, G-ionza etc.

In districtul illusachia pi Durazzo

Origovizza, Vadita, Indiscortizan, Ferica mare §irnieä, Crapasi, Verbaehi, Ziartza, Cumani. Rosco-yeti, Terveni, Potodna, Calfani, Carmea, Ponbrati,Petre Duar, Contali, Scepor, Posna, Kelbechiva,Morva, Lianbarda, Carbunari Loncani, Coniati, Bis-ticonchiza, Daviac, Corcuhe, Grabiani, Grädi§tea,Sam le, Angniovta, Casimbei, Bobodina, Imistu, Tsi-fac, Pitova, Bältita, Premendi, Ginegani, Sirmani,Gretanii, Veleani, Cavaia, Gramara, Polvina, Dol-inic, Stremeri, Costari, Smilati, Bungagia, Trania,

Ciuca, Mara, Salcia, Barbalina, Olense, Spoliata,Remasi, Sänteprenre, Suliozoti, Culiara, Villa, Sal-

www.digibuc.ro

184

bergi, Carpeni, Stamiru, Pa liama, Stoderi, Arzanï,Bedeni, Mardarel, Dautei, Burazei, Plotei, Voro§eni,Maglita, Canaparei, Cer§otei, Salmanel, Molinel,Porcia, Armata, Rot la. Juba etc. etc.

Despre rornânii din Albania vezi La Turqie d'Eu-rope de Ami Boué Paris, 1840 T. II. p. 22. KanitzConférences ethnographiques tenues dans la seance de lasocitété eographique de Vienne la 24 Février 1863,§i. D. Bolintineanu in opul citat la pag. 141-148,care II, intinse detalii despre satele române dindistri ctele Valon a (A vl ona), Musachia, Berat, El b as-san §i Tirana. Dirnitrie Bclintineanu spune, dupáce enumerá satele, c5, de esemplu ora§ul Tirananumárä 2000 de case din care 100 turce§ti §i. 900case române§ti §i. Albaneze, §i. di, Albanezii §i romanii sunt cre§tini latini In mare parte. OralulCavaia, ¡lice dinsul, are 150 de case de români. Indistrictul Cavaia sunt 30 de comune locuite de ro-mani §i Albanezi cre§tini, dar in districtul Valona(Avlona), satele locuite de români §i Albanezi cre§-tini, din care am enumerat câte-va. mai sus, sunt 220.

Tesalia(Comune ronanescl anexate la Grecia In 1881).

Milia (Ameru), Vutnnosi, Malaca§i, Cutufiani,Caldretii, Ciorani, Paltinu, Generazi, Sturdza, Karz-ziazli, Kaliki, Schlineasa, Coturi, Libenita, Viliciani,Dobam, Cornu (Crania in grecesce), Cotuvazdi, Tri-cala, Dragovi§tea, Ameru (Paliomela, in grecesce),Gardiki, Giurgea, Muceara, Orghili (Filoseli, in gre-cesce), Cámneani, Pira, Desi, Vitrinico, Pertuli, de

www.digibuc.ro

18",

sus §i de jos, Coteana, Pergnaeu, de sus §i de jos,Prämânda, Sklupu, Cuculi§tea, Scorteana, Lipiana,Cuciana, Drami§i, Aivani, Paleohori, Drasuste, Ca-logreani. Clinova, Novoseli, Guduvasdi, Costeana,(Castania, 'in grecesce) Buronicu, Cocli, Lujesti, Ca-lärep, Lup§i§tea, Zovistiana, Maciuki, Mirita, Vla-hava, G-rizani, Cioti, Dama§i, Damasuli etc.

In toti muntil §i mai in toate localitätile din Nor-dul Greciei propriú 'jig, se aflä, o multime de Ur-guri §i sate locuite de români. Negre§it nu maivorbim de Acarnania §i Etolia care in evul mediuforrnall Mica Valahie §i unde majoritatea locuitori-lor, clasele avute §i grace, este de originä roman&§i, dupá câte au4im, In unele pârt'i Inc& mai päs-treaza in familie limba româna. Numeroase familiiromâne se mai afiä, §i in Insulele Ionice Corfu,Zante, §i. in Insula S-ta Maura refugiate duphtimpuri din Epir.

Numai de curiositate dAm aci numele câtor-vatârguri §i sate din Nordtil Greciel, din care uneleeorespuud la numiri de localitáti române din Ro-mânia §i din Transilvania : Càrpeni§, Mur§tianu,Gavalu, orme ; Vulpi, Prunari, Gu§tiani, Délga,Costarca de sus §i de jos, Mulunita, Caläretii, A-lai§tea. Nurairi de munti : Vêrtopu, Ciuca, Baba,Copaia, Virful cu brad, Corbu, Kiatra umbroasä,Cogiaca, Giumerca, Strunari, Leorda, Poiana, Ju-gul, Museelul ee se pronuntk : Mitikeli, Djumanaltá,Sdrianu etc.

Afará de aeeasta o multime de numiri de vâil,dealuri, câmpil §1 alte localitäti undo calificativul:Vlahos se intalnesce foarte des ; de es: Vlaho-vuni

www.digibuc.ro

180

(Muntele romanului), Vlaho-iani, etc. Iar sate sadcätune (cälive) rornânesci se intâlnesc destule chiar peinältimile muntoase din apropiere de Atena acololocuesc : Vlaho-pimena, phstorii români sad mocaniiearl indestuleazä cu vite märunte. lapte, brânzä, etc.ora§ele G-reciei. Cuvintele stina, scutar urele, cas§i toate cele e.e se refer& la ingrijirea oilor suntcunoscute §i intrebuintate chiar de chtre ne

Cete numeroase de pastori români se intal-nesc In chtunele lor din muntii Peloponezului Inphrtile mai cu seamä ale Tripolitel, Calamatel §i.Meseniei, unde se gäsesc urme despre locuinta lorstabilá din timpul evului de mijloc §i pänä aidup'', cum resultä, deosebit de indicatiunile conser-vate in documente, chiar In unele numirl de loca-litäti, comune, etc. Trecutal istoric al Roinânilordin Grecia §i Poloponez, dupä phrerea noasträ foateinsemnat, merith un studid aprofundat ce sper arnch tinerii români iubitori de sciintil vor cäuta aface spre glorificarta neamulul nosfru.

Aproposito de numirile geografice in Grecia, ob-serväm ch acei ce doresc a se informa despre a-ceasta, ar face bine sä intrebuinteze cu precautiune här-tile noui grecesci §i sh se refere mai mult la här-tile streine mai esacte §i mai detaliate, cáci scrii-toril moderni grecl ca si statul grec fac intocmaica Ungurii: el dad numirl antice sad fantasiste lalocalitätl care In realitate de mal multe secole §i Inpopor au alt nume. Tocmai acela§ lucru se in-tâmplä §i cu numele românilor pe care, Inch dup6bäncile §coalei, profesorii gred le schimbä sau inequivalente grecesci sad chiar in nume de fantasie

www.digibuc.ro

187

sail cel putin le adaogä terminatiunea idis, adis, etc.Aceastä, schimbare a numeler de familia ale elevilora luat in §coalele grecesci proporVi insemnate. Fap-tul se observä, cu deosebire la locuitori de originaroman a din comunele din Zagor din jurul Ianinei,la aceia de la Cojani, Seati§te, Seres, Melenic, caresunt mai cu totul grecisati. In Romania sunt multidin ace§tia cari, de §1 romani de origina, pentrutoti ei tree de greci din causa numelul ce 11 s'aildat, independent de faptul dach ei a u sail nu sim-patii pentru greci §i grecism.

Romanii. din Peninsula Balcanica sunt rectums-cuti de &are toti scriitori ca poporul cel mai sus-ceptibil de culturá ; §i in adevér, pentru eine estein curentul originei multora dintre profesoril de U-niversitate §i de Li cee din Grecia §i de scoale su-perioare grece§ti prin Turcia, este dovedit c5, ro-manil Imbrativaza cu deosebire carierele libere. Fiindch cultura literará greceasch a dominat, din§ii se a-plica §i la scrieri didactice §i altele. Ba chiar §iunul dintre cel mai marl poetl grece§ti din dilelenoastre Aristotele Valaoritis (Alexandri al Grecaor),este de origina romana, strémo§ii séi se numeaiiMaim Balaur, trecuti din Moscopole in insulele Ioniene.

Pe Pang& aceasta, romanii in genere In Turcia,sunt sciutori de carte §i cel avuti dintre din§ii ailtot-d'a-una in casele 41or biblioteci variate cu cartiim mai multe limbi. Fie.eare din ei in adevér, chiarand nu aii fäcut studil mai inalte, cunose doué

www.digibuc.ro

1 33

aù trel limbi a le populatiunilor locale cu care smitin contact. Cum am mai dis, ei sunt vestiti negu-Vatori, ce träesc tu genere fax& tamiliile lor pe carele lasá in patrie, in mai toate ormele marl comer-ciale din Europa.

In Turcia, románfi sunt proprietari ai locurilorce ocupa, fapt care'i deosebe§te de Greci §i Bul-garI (acolo unde acestia sunt amestecati cu din§ii),earl toti sunt cláca§i pe mo§iile beilor Ro-mánil sunt in bunä parte, oameni cu dare de mana ;pe langá economia vitelor cu care o mare partese ocup6,--intocmai ca mocanil la noi, a le chrorobiceiuri §i, in parte, al chror nume chiar II ail,chel unele triburi dintre ei se numesc Mocianimai sunt §i agricultori, ea cel din Albania (in rna-noasele campii a le Musachiei), §i toate me§te§ugu-rile din tar& sunt cu mare abilitate practicate dedin§li. A§a ei sunt vestiti petrari §i me§teri de case, depoduri, de fontáni §i de ori ce construetii monumen-tale. 1) Ei mai practica dulgheria, ferdria, lachtu§eria,sunt vestiti fabricanti de obiecte in filigramh de aur§1 de argint. Croitoria §i cusatoria cu fir de aur §ide argint sunt meseriile in care asemene esce-leazá 2). Femeele sunt abile tesetoare de chilimuri,de panzeturi §i de postavuri; ast-feliii ch, in secoliitrecuti, romanii faceaii cu aceste teseturi un marecomert cu partile Italiel, invecinate cu Adriatica undese fabrica din panurele lor vestitetele cappa (mantelede acoperit obicinuite in Italia).,. Dar peste tot, ro-

1 . Veçli Kanitz : Serbien, Leipzig, 1868 pag. 332 338.2 ) Veql, Leak : Travels in Northern Greece, London, 1835.

www.digibuc.ro

189

mänii acestia aù ca un ce caracteristic aplecarea eh-trä, negot In care in tot cléuna, fie chiar atunci cândse ascund sub nume streine, esceleazä.

ln fine, nu e comunä, saa drum mare in Orien-tul Europei unde se esiste vre un vad de negot, incare sé nu intálne§ti un hangiu saù un otelier ro-män de peste Balcani. Cu un cuvint, ace§ti oamenisunt caracterisati prin o mare economie, o ne as-timparatá activitate, o mare pätrundere i o tenaci-tate In scopurile i ideele lor care'i deosebe§te demai toate popoarele orientului European.

V

Inche e'reCu ardoarea §i stäruinta ne incetatä a romäni-

lor din Peninsula Balcanicá, credem ch, In curêndfie care din ormele i orkelele mentionate mai sus,vor fi inzestrate cu scoli regulate 0 cu invätätorivrednicl, caré se Invete pe fil romänilor In limbakr maternä.

Aici nu e locul a aräta interesul material 0 mo-ral ce rezultä din simpatia reciprocä a diferitelorramuri ale uneia i aceia§i. natiuni.

Credem insä cá este de datoria noasträ sä Incu-rajAm §i sä sprijinim pe toate cáile legale i paci-nice eultura intelectualä a fratilor nostri de pesteBalcani, a cäror limba §i esistentä nationalá chiar,este amenintatä In mod foarte periculos precumcred eh am dovedit.

De 0 suntem despärtiti de connationalii nostridin Peninsula Balcanicá prin o mare Intindere de

www.digibuc.ro

190

päaiint, cum §i. prin o natiune de rask de da-tine §i. scopuri cu totul deosebite de a le noastre,e totu§i mai mult de cat evident, ca ar fi o lips&de datorie frateasc& i de prevedere national& dinpartea noastrá, a läsa In parhsire pe ni§te frati ainostri, cari, de §i. departe de noi, aù aceimi limb& §iacela§ ssänge romänesc. Prin urmare trebue ca noi, ceimai desvoltati, s& i luminäm prin Inviitätura na-tionalk fäcindul : se'simtä, se gindeasch, se aspire §i.se lucreze ca romani §i in sens romhnesc, iar nuca streini §i in sens anti-romänese, precum din ne-noroc.re s'a intämplat acolo, mal multi secoli §i

chiar p&na acum, §i. odinioar& intr'o epoc& ne-fast& aceia§i nenorocire nationalä se intämplase§i la noi.

Cutoti §tim. §i aceia dintre bétranii no§trii, earl malsunt Inch in viata, aú véljut cu ochii lor, c& guverna-rea fanarioth care a fost o calamitate pentru poporulroman, nu se märginea numai, In a jefui mate-rialmente tara §i poporul roman, ci isbutise In*pan& la un punct oare-care, a altera §i chiar a in-venina inima §i spiritul elitei române§ti din tara,pan& acolo o fäcuse se' disPretuiasc& tot ee era ro-mânese, pan& §i limba lor, i sh'§i facä un titlu denobleta din origin& stráinä §i din cunoa§terea um-bei grece§ti.

Este cunoscut c& mijlocul cel mai puternic princare sträinul a inveninat spiritul românese §i alte-rat pan& la un punct oare-care caracterul natio-nal al românilor, a fost educatia §i invétatura,care se dedea atunci esclusiv In limba greac& decatre profesori §1 pedagogi greci, cari negre§it pe

www.digibuc.ro

191

lângil cuno§tintele elementare, faceaii sa se stre-coare pe nebimtite in. inima romdnului, Inc& din fra-geda copilarie, idei §i principii umilitoare §i degra-datoare, pentru limba §i neamul românesc, §i fal-nice pentru limba §i neamul din care fkeaa parteacei invétätori sträinl in familii §i In §coale româ-ne§ti. De aceia spiritul anti-roman §i dorinta dea vorbi limba greacä §i de a trece ca arhondas(nobil), iar nici de cum ca roman de oare-ce peatunci când téranul intiä in curtea sail In casaunui cetätean de ora§, se spune dt: a venit unroman iar nu un téranse intinsese §i se mani-festa mai mult intre românii locuitori ai ormelor :pe cat timp prin sate unde nu putuse sä phtrundaeducatia §i invétätura strAinh, prin daschli §i pre4greci, sentimentul national §i spiritul românescn'aii fost atinse.

A§a dar, nu mal poate fi nici o indoialá, eh' §i

romanii de peste Balcani indatä ce se vor eman-cipa pe deplin de jugul streinismului anti-roman,care prin biseric5, §i prin §coalä, stápäne§te fiintamoralä a acelor români §i da inimei §i spirituluilor o directie favorabira intereselor politice a lestatului grecesc, in detrimentul intereselor de rag,ale poporului roman, acel români Ilic, indath ce sevor mântui de acestIug strein anti-roman, resul-tatul va fi §1 acolo tot acela§ care a fost §i aiciin Romania, când invétätorii, Ooalele, bisericele §ipreoti sträini (greci) ail fost inlocuiti prin români.

Ca probä, a acestui resultat netägAduit sunt scoa-lele romane§ti ce de cati-va ani s'ail deschis treptatin Macedonia. Dupg, cum s'a arétat mal sus, aceste

www.digibuc.ro

192

se oli sunt putine, foarte putine In comparatie cunumérul localithtilor române§ti din Macedonia, Epir§i Albania, peutru cä chiar dupä autorii straini, insus cjisele provincii turce§ti sunt cel putin peste800,000 români. Fostul consul austriac la Ianina d.Han In scrierea sa Albanesische Studien, spune cá suntcinci sute sate §i orkele române§ti numai In Mace-donia §i Albania.

coule române§ti deschise cu autorisatia guvernuilul Otoman, 32 pänä acurna, am véljut totu§i cumail fost §i sunt persecutate din causa intrigilor agen-tilor elenismului, §i cu toate aceste, ele produc efec-tul natural, fiind ca, junimea care ese din acele scoli,simte §i lucreazá române§te, a§a cá prin localitátileacele In care, unde aläturea cu scoala greacä pushsub ocrotirea archiereului §i consulului grec, esistä oscoald, româneaseä, aceasta a dat naltere unei opiniunipublice, care tine pept gi treptat isbute§te ca sèscape populatiunea de asuprirea materialä §i moral&a scoalei §i a bisericei stréine.

Nu esistä ora§ saú comunä româneascá In Mace-donia, Epir, Tesalia §i Albania In care s'è nu fiechte una saù mai multe §coli §i biserici grece§ti(ai cäror profesori §i preoti sunt In genere roman°ai chror Invétätori mai cu deosebire, de nevoe saildin naivitate sunt agenti greci §i dintre eel mai fa-natici adversari aï limbei române.

lat.& pentru ce este neapärath trebuintà, pentru§coalele române ca sé li se dea ajutoare In lupta

pe chi pacinice §i legale pentru pästrarealimbei gi individualitätei neamului româneascá.

In adevér, adversarii limbei §i nationalithtil ro-

www.digibuc.ro

193

mâne din Peninsula Balcanich îi impun sacrificii detot felul §i, natiune, stat. bisericâ, societâti private,indivi4i cu mijloace, fac o cestiune de viatd, sau demoarte din desnationalisarea poporulm român dinMacedonia, Epir, Tesalia §i Albania. De aceea, pre-cum s'a arétat mai sus, vedem cd acei adversari uncrutâ nimic ca in fie-care era§ §i ora§el românesc, sefie eat se poate mai multi Invetatori de limbagreaca §i partizani ai causei grece§ti intrebuin-teaza toate mijloacele ca se se inchida scoalele roma-nesci sau cel putin sé tulbure §i se impedice prin felu-rite intrigi §i manopere mersul lor progresiv.

Am simtit o mare bucurie informtindu-me ea s'aluat mésuri a se gisi fonduri spre a se deschideInch cate-va scoh românesci in cele mai importantepunte a le Epirului, Albaniel §i Macedoniei locuitede romtmi ; ne informilm ca chiar lu cursul anulmcurent 1890 1891, ad sa se deschida vr'o 15 scoalenoue, care pe lângh cele 32 esistente, vor urea la47 numerul scoalelor romtmesm de peste Dalcam.Faptul acesta, pe lânga folosul invetamêntulm publicromânesc in sus d.isele provinch turce§ti, va fi. omare incurajare pentril tinerimea ce studiazaIn genere pentru acei ce shut românesce. In ade-vér, numai faptul cd, Inteun an se deschid 15 scoahromânesci in diferite localitati peste Balcam, vapune pe gânduri pe persecutorii §i defaimatorii scoalei§i causel române, cari acolo sad aim n4scocesc feliude feliu de intrigi §i de ne adeverun ea sa descura-jeze pe partizanh scoalelor romtmesci §i pe familiilecare Ii trimit pe copii lor la scoala romand, fd.On-du-i sh banueasch sad sd, creadh eh in curênd scoala

13

www.digibuc.ro

194

din comuna lor va fi inchisä §i a tunci vor fi silitisà-§1 trimeatä pe copii lor la scoala greacä pentru careaú arätat a-Vita nepläcere.

Episcopil, preotil §i altl agentl al propagandelgrecesci, nu lipsesc de a esploata ne adevérurile cechiar de chtre unil români orbitl de patirnä, sepun pe seama scoalelor §,i profesorilor românl,fatä, cu familiile ce'§I trimet copii la scoala româná.Aci e locul credem de a ruga presa românä sä fie atse pote de atentä când. vorbesce de scoalele românedin Tumia, chef in mare parte diatribele ce i se co-munich, nu aú poate de scop deal a face larmáin diaristica din tará, larma care apol se esploatezäpe lângä famEiile rornâne din Turcia, §i la autori-tätile de acolo, aducând confusiune §i ne-sigurantä In spirite i dând loc la intrigI ce se es-ploateazä pe langä autoritätile locale in detrimen-tul §i spre turburarea scoalel §i profesorilor ro-mânl.

In fine, din observarea ce am fäcut la fata locu-lui §1 judecânci starea geograficá §i calitätile cu caresunt inzestrati românii din Turcia credem ca,acest element este menit, dacá cultura in limba lulproprie va spori §i dacä tinerii e§iti din scoalele infiintä vor avea tot-dearma in vedere scopul sacruce'l urmärese acele scoale, sä, devinä un factor dineel mal utill pentru civilisatiune fatä, cu elementelepretentioase §i revolutionare ce'§i disputá supre-matia in Macedonia §i Epir.

-<MW

www.digibuc.ro

lirostre de limba 0 literatura macedo-romand de Ta§euMesta (Cru§oveanu) institutor.

LIMBA STR'AITEASCA 1)-1_

Domni marl, cetäti §i caseAil chirdut cu toate §i tot"' ;

5'româneasca limb& ar'maseDi l'au§l 2) la strinepotl.

Ma 3) in starea care easteMärata 4) di limba mea !

Te lia") mila de-a lid maste 5),Cand aru91 oelli la ea :

'Nvirinat6, 7) §'ad'apatäCu pillioniù 8) sute de verl,

Tälhità, 9) sfulgerata*'amurtith di durerl.

Dispu1iat5,, dipirata 10)

1) StrAmokieasa. 2) bittrani (mosT). 3) fnsa (dar) 4) sIrmanA, sag a-mArfitA. 5) figurA. 6) eand. 7) ma1init5.. 8) pelin. 9) nimieitri. 10, jumulita.

www.digibuc.ro

1 96

cu trup-lu vatamat ;Anveitá §'infh§ath

Tru un straniu ") mpetecat.

Agar§ith 12) 'n mublezireIete 14) 'ntregi ca tri ciudii !

*'ahisata 'n putrezireNu di morti ma i di vii !

Scoasq, §-tears& di tru carteAgunith 18) di pangtim

Din bisearich departeCa lup avinat di cani.

Smn ") negura ntunecoashSdruminata 18) di furtum

Pliguita, '9) za9e 'n cashLa fumeili-le di roman'.

Multi romtim la ea muntrescuCu'n-a reu-lu 21) §i fara dor ;

Ca di fum-lu acel gre9ese,'Ntunecata-i mintea bor.

Multi din noi, o ! frati di shngi,In loc ca s'ne agiutam,

De-areu mare 'ti vine s'plangiCum fa9em, cum adhrhm 22) :

Dam aveare, dâm sudoare

11) vestment. 12) uitata. 1:3 mucezire. 14) secoll 15) minuni. 16)gonita (datl afaril). 17 subt sau sub. 18 sdruncinata. 19) ranita. 20)

* Dom / urmati de un i aeiea lii i li urmat de ort-ce s ocala, aresunetul luf ghi al italianultu.

www.digibuc.ro

197

Dam di tot ma bun 9e-avemPisti lumea di sum soare

Né-oaspeti-lli 23) sh'ngra§em

'N'cllidem poartä, u§e, casa,La a no§tri hilli 24) §i frati.*Ingänäm*-) l'a noasträ measä

erchi §1uchi nesáturati ! ....

Ne9ncacen 25) cm mumä §'tatäN6 bätern frate cu sor

*'cu oaspeti de ieta, toathTfaçe lli 9i s'nè sgrumh vor

Multi glari 29 sunt can sghiarä*i. lucreaza, necurmati

Piva §'noapte, vrundu s'chiaräLimba cli pärinti §i fratl.

Cer §i lunä, iliori, steleMunti §'câmpuri pan vedem :

Barciri 27), chetri, phduri grelePesci 'n mari pan'avem.

*'pänä soarele va sluceascilEa nu cheare di stri 28) loc 29) !

C1-1 vi§teare 30) pärinteaschCare n'arde nivi'n foc !...

brivese. 21) urA. 22) procedilm. 23 initniel 24) fil. 25 certAm. 26 ne-buni 27) stând. 28) pqte. 29)pfitnént. 30)visterie, tesaur.

www.digibuc.ro

198

Moa§ea') inisterioash §i blilstem-lu a liei

Nä2) moa§e cu cusita 3) albh §i displátitä,Cu stranie4) inpetecate5) cu truplu 'ncusurat6)Cu lacrimile tm och, cu boacea7) 'ndäcânitä8)Misterios né qiçe tot-una, necurmat9):

Di§teaptä-te Române din somnul cel di moarte77La care 10) te-ahunduserh9 açelli cu rase»)15,11.2lf

ocli, mintea, §i vedi, mutrea diparteNu-ascultä, nu te 5aclind la capete di77Nimal15) ntunecatA17) imna§118 ahâte19 iete20)

77Cu mintea ruginath, cu truplu 'ntâvâlit21)In musgh22) § i 'n cicioare cálcatá fu a-ta vete23)

77

77tot nu te di§tepti, ma24) dormi umisit.25)

77Ca längit-1u26) di niata21\) ea §earpe 'n amurtire

Ca her-lu 'n putralire zäcu§i sute di veri77Surn58) oarba ne-sciare, ca ursu din phdure

Legat di näri2O)cusingir30),'ncärcat ma§i 31) di dureri

Ascuturäti pumoara32) çi te-are 'ncalecatämanh-te33) dit loc-lu ayel afurisit-!

CA, ma§i.31) a ta gliárilie34) te tine ieta2° toatä.

77Sum28) umbrá 'ntunecoasä, pri dinti rucutit35).

1) Baba-bunica.2) o, uni.3) p1ete-codite.4) vestrninte.5) cArpite.6) gar-bovit,7) voce-g1a.8) nabueitA.9) ne'ntrerupt 10) care-car1.11) adâncir4'12) negre.13) privea,14) don sail cioare.15) destul.16) in-intru.17) tutu-neric.18) umb1ae1.19) at10.20) secol1.21) a gerne, a so svârcoli, a se In-toarce de toate pitrtile culcat fiind In noroii1.23) noroill23) persoanI.24dar. ci,25) uimit, due,26) bolnavul.27) un fel de boalit, cam identicitcu tifos.23) sub, supt 29) nas.30) lant.31) numa1.32) piroteala.33) miq-

www.digibuc.ro

199

Ag,unge 'n neduchire §i'n visuri fumuroase;77 bAcf biuncre 'n muhlicjire, nimal'5), dure15)Cunoasce-te 9i esci, pri lume car te scoase ;Di çe phrinp ai futä30) §'cu çi lirnbA crescu§i.

77Di§teapth-te ,,i scoalh, di, oara agiumsi, vine

71SA sputa. §1 tine 'n lume, ca orn §i ca bärbat,C'ai minte, giudecatä, s1 alpre, &Inge 'n vme,

,,i Mima., §i suflet di Ar'nem curat.77Ar'mâni di mumd. §'tatä, natura v'are datA

77Ca s'hiti37) §'ieù v'arn crescutä : mulierï, ficiori

[barbati;77

i astä-di fár de-ar'§ine, sîmpre, giudecatA,17

V5, bate-ti gioc de mine, 'n eicioare me cälcati!

77Di vatra párinteasch, di-adetea38) steau§easeä"),

77In lume vAr-nil, oar5,40) sA, nu vii dipärtati,

77'l.a limba-ve di mumil-acea ar'mâneasdi,,

VA 4ic nica4I) nh-oarä,42, tinep, nu v'alásati.

'a,9el. 9i nu ascultä aestA dimândare43),77Di doruril §i oftare iu-va") s'nu-§i afiä loc:

Di grándine Ourtunä s'chi arä 'n Pia mare,*isfulgul45) slagudeascä, 46) slusucä, s'l-ara, 'n

(foc!

eAte.34) prostie nebunie 35) rostogolit.36 fost 37) ea sti fit1.38) obieenl,moravu 39) stramosese,40) niel-odat5.41) Inekt42) odata-43) ordin, porun-01.44) nici1irf.45) trfisnetul46) sa-1 loveaseit

www.digibuc.ro

20 )

C AIRE 11031iM

Vol Romani machedonitiRana cându va s'durmiti !Cave nu vé minduiti,Ca Romani curati çi hiti ?Cum di nu ye di§teptati,Pisti lume ca bilrbati ?Pâna cându va s'imnati,Pi scutide inchidicati ?Pawl cându va se" stati,Di pumoara ?

Rana cându va se bdnati,Cu-alte limbe 'mprumutati ?Duri §.1aut inclinati,La gricescilli dispotadi ;Rarbati, mullieri, mici cuToti v'au ligatá di nári !...Cum puteti di o purtati,Greata iestä, lai-marati ?Cum avcjiti, cum arâvdati,Di toti s'hiti suparati ?Turcilli vé dic : Kitapsi§i,Au 'ndreptu, §'nu-s ard§i.Vurgarlli ve qic : Tintarl,

ca tu loc din glari.vé die : Cuto-Vlahi,

*'v'au ca tu loc din sclavi !Toate aeste le ascultati,Pitu xeane iu alägati :

nu vé di§teptati,

www.digibuc.ro

201

Limba voastra s've 'nvetati.Cu sudoare ve lucrati,Cu timie vé banatiXeane gradini adhpati ,

'a voastre v. 6 le secati !Cu tot O. hiti disteptati,*i. d'altilli cama schpiratiVreti, nu vreti, stati inclinati*'d'un d'alantulu aurlati ,Cu parintilli ve 'ncaceati,Cu fratilli ve giudicati,Cu oaspetilli ve 'ngiurati,Ti niscAnti rnascarag.1...Va s've dic, ma s'me lliertati,CA me doare cA v'am frati !Ia sculati di ve 'mprustatiDi-pri-una toti ca trati,LimbA voasträ s've 'nvetati,Lumina se 'mbräcé§ati,Minteas've luminatiCa s'hiti de toti alAvdatiCa Romani ci hiti curati.

-0.0.-

www.digibuc.ro

A NE CSE 1)

COALE DE BAETI§ceala mixtti din ABELA ; anul §colar 1889-90 :

Than ManacheaNicola G. CivicaNicola Papa HagiNicola G. CealeraIu liu G. Mütu.5iuIuliu TapuSteriu G. Papa SteriuDimitri G. CivicaNacu G. CaragianAristide Papa HagiPericli CivicaNicola Papa HagiNacu G. ExarbuConstantin D. ExarhuAtanasi G. Papa HagiDimitri N. GuvitaDimitri C. CunomuGeorge D. TuliuSteriu D. TuliuDimitri T. BezaTodi I. ZarmaManoli I. Zarma

Gheorghi B. CutovaSteriu I. Marna liNicola T. CaragianLambre Papa HagiTuliu D. Papa HagiIOn N. GuvithThan D. Guvitii,Bu§fu G. ZoaeNacu D. CealeraNacu C. Papa HagiTaki N. Papa SteriuSteriu A. Papa HagiIOn G. DimacheIOn D. DimaeheIOn D. BeniNacu G. PupiLeonida G. PupiBu§iu G. Papa SteriuDimitri G. Catohiloan Giagea BazuchiDimitri Giagea BazuchiPeficli I. Patajiogu

') La pagina 43 am promis cif, vom da numele elevilor kicoalelor alecArora cataloage nn le aveam In acel moment. Primindule, le dam pre-cum urmeaz11. Pe lingli interesul actual ce'l presintit aceste uume, cre-ilem cd filologd §i istoricif vor avea ast-fel la Indemând colectiunI de.nume de tamilie ale Românilor din Turcia care cumparate cu acele cese gdsese In documentele istorice din evul de mijloc si fn cele mainoue, le va da millocul de a studia origina multor bârbati cad In a-cela timpurl s'ad ilustrat sad ad luat parte la atitea evenimente istorice.

www.digibuc.ro

204

Nacu D. TanbosiNicola D. CaciperiThan D CaciperiGhiorghi D. CasidiTuliu B. CorariMiltiade G. Papa HagiGheorghi T. BezaDimitri G. ViraDimitri B. MigaNicola k5iugiuchiTaki G. ManacheaMi Wade D. ManacheaTuliu T.-BodiPericle G. PaceauraThan N. ZanganaDimitri GiagiaThan D. Papa-Tulcia

Nicola Papa-IoanSteriu A. TeniTuliu G. RosiuVanghelita TorneseDespa I. ToinescTita CiaparaVanghelita CiaparaAglaia T. TuliuMaria N. StamuliOlympia Papa HagiTheologia A. Papa HagiAnastasia G-. BezaEcaterina B. BaludimaMaria AndronaMarita T. PapaVasilichia G. Baracu

SCOALA DIN VLAIIO-CLISURA

Anul

Dimitri DimaCocin PapanaGheorghi N. TeuaIani G. GafeCociu SalaianiHristu MarincaSi li. iavaGheorghi ,5iavaIancu D. AdamCatinio NaceaGheorghi NicaDimitri CosmaCatinio BaravachiDimitri XisfinghiAlexi Iogu

colccr 1889-90

Petri HagiIonic B. *irimetPetre Iota TareTegu G. *iochiGheorghi SamaraTu§u *iganaruTugu N. *iochiGoga CaracutaCociu IovaniIoan N. TeuaGheorghi TomuHristu *iochiTap la HrisonasiCatincea CaracutaVia Ianachi

www.digibuc.ro

205

F. Mu§carnCociu MuraruIanachi TogaCo lce MiceGoga Ana stasiDimitri Babu§iuTu§u BaravachiGheorghi PsataFani GiumurtuNicola ZahuNastasi DammiotiGoga HataGheorghi PapanaDimitri BabaTu§iu PetaDimitri LazuNule Mangro§iTachi Dumitrescu

Simu BecuTa§ula Mee&Cociu A. AdamDimitri MoraToma DimicaCota Ghica BaravachiGheorghi N. IoguTu§iu CarastamIoan V. LazuConstantin V. MonaNicolae GheronicuCociu TurnibucaGheorghi MironiuGavril DimceaNicolae BabaFani HagiFani Blangara

SCOALA MIXTA DIN PERIVOLI

Anul ycolar 1880-90

Aurelia ConstantinescuTuila SdrulaNicola SdrulaGheorghi AndachiTuliu Nu§iNacu Papa RizuFranca Cociu MaraPanaioti D. Perdichi

atu§iu NibiNicola NibiGheorghi SdrulaNicola BubataDimitri NibiDimitri Mu§iu

Gogu SdrulaGheorghi NibiConstantin SarandiGheorghi PerdichiGheorghi CiubecuMihali CiubecuIuliu Mi§acaGheorghi SarandiGheorglli umurec'hiMihail PalataNicola PalataGogu PerdichiApostol Papa AtanasiGheorghi Papa Atanasi

www.digibuc.ro

206

loan Pu§puricaNicola FärvrotuMihali CutuliapuIón CutuliapuNicola D. MarcuTina MarcuNicola MarcuSteriu MirmingaGheorghi MihulitiGogu FuscasGheorghi I. FuscaConstantin MuhaDimitri ColoirMihali LaituIadt BeluPanaioti Tegu JoanToma Tegu IoanMihali FuscaMihali VangheliGhiorghi VangheliGhiorghi Constantin.Gheorghi ApostolinaSteriu ApostolinaMatu§iu Mu§iiiApostol BreznaMihali BreznaNicola BreznaGu§iii AndachiDimitri CuscuridaNicola VarduliNacu VarduliConstantin VarduliDimitri Dalabira

Steriu MechiIacali ScrimaGheorghi ScrirnaA postoli StamuliPanaioti CiucadanaDim. Steriu CiucadunaIuliu CiucadunaSteriu VuloagaGheorghi BalamotiMarusa PerdichiNicola BalamotiFanita MirmingaVanghelita VarduliVanghelita SumurechiMaru§a NasicaFranca GhiceaLu§a NasicuSter. Bubota BurduliacuGheorghi BurduliacuEcaterina Mi§acsáFanita BaiatiNicola BelaNicola Papa-RizuGheorghi CaracaciuSirma CaracaciuMarup Papa-RizuNicola Ianu§iGheorghi Ioan Ianu§iNasi V. Ianu§iTuliu GomaIaculi P. IconornuEcaterina BelaNacu Puroni

www.digibuc.ro

207

SCOALA DIN SAMARINA

Anul feolar 1889-90

Gheorghe ZisiZicu MátuiúMihaliciu ToleEpaminonda PapacostaAleibiade Papacostaloan PapazisiZisi CaratanaIoan CaratanaChita PapaoostaNicola VarsanuIoan SeracuIanuli MatuiitNicola DadaliariTachi ZueaNicola GrabaGheorghi PinetaAhile PinetaGheorghi Mu§iuThan Crae

Gheorghi BufuTasa Papa CostaAtanasie GrabaDimitri CraeDimitri PitiGheorghi PitiAtanasi DodaliariNacu CraeUrania PinetaAlexandr PapacostaAlexandr DondaCosta AgurianaGeorge Hagi BiraHri§ta LucaIoan Papa ManoliManoli Papa ManoliNicola ZuchiTachi LucaDimitri Ligura

SCOALA MIXTA DIN BAIASA

Anul scolar 1889-90

Atanasie ZisiAtanasie CazanaApostoli ZotuAtanasie VlahutuAtanasie BiliApostoli Beza

Atanasi GimaAtanasie MihaBu§iu BiliBu§iu S. TahuDimitri A. Gimä,Dimitri Rizescu

www.digibuc.ro

208

Gheorphi GimilGheorghi BelciuGheorghi HagiGheorghi DumbaliHristu C. GheorghiHroni VarvatiJean BuraThan RizuThan GimAIoan GeorgeIoan CasanaIoan M. BiliThan CuscruIoan DruiaMantu RepaNi cola GaraceNicola TheodorNicola I. CazaniiPericli G. NicuPetri Papa AtanasePetri H. CazanaPericle Mihil

Sergiu LituSergiu Cufusergiu ZisdSergiu BelciuStefan BezaNicola Mu§iuTasula ZotuVasile VováZise GeorgiThan VrazotiItá GoraciuMaria GimaMaria TheodoriMaria DruiaMaria CazanaMaria PaloselitEmilia IanuliDespa DruiaSultana GinaZoita G. RizuZoita C. HagiZoia T. Tega

GIMNASIUL DIN IANINA

Anni

George T. PapaThan PatajioDimitri RezaDimitri Papa HagiHristu GiagiaAristide TuliuSteriu Dama§iotiTake CivicaIoan ManacheaTeodor Zama

acolar 19.90-01

Costaki ,5eacaIanaculi Papa AtanasieNicola NibiCnnstantin Nu§iüIuliu ZdrulaGheorghi PisandachiAtanasi ZissiThan BuraIoan pimaloan Zissi

www.digibuc.ro

Gheorghi ZucaZicu MatuiúNicola FoleGheorghi ZissiNicola Ciacma

200

Chendra BalamaciGule Bu§iulengarLUiÚ DiceaNicolae Papa Nu liTuiù Cionga

SCOALA DE FETE DIN VLAHO-CLISURA

Anul polar

Tasa Papa HagiElena AdamAfrodita Hagi Bea luMaria ColaMaria Mangro§i.Maria SotiraSofia Boj aMaria BuraParaschiva ColindaMaria P etaA sp asia GheronicuSultana CociuSultana S tefi chiTinca MironiuSultana CusmaA spasia I. MironiiiAspasia CarbatacuVeta V. MironiiiTinca AntoniAndromachi GheronicuSultana AntoniFlorica Ghica PapaMaria ZissiAtena HristuElena NaumVita ColaAtina DinaMaria Fani

1880-90

Elena PanaiotiCaliopi liElena avaVasilichia Ta§u laTana DimitriuEchia StamuliParaschevia BlangaraArania Ta§ulaAfroditi NicolaParaschiva DimuHiota TueataCaliope MituEvantia ColaAspasia MitTinca ThanParaschiva liOlga CarbatacuVasilichia DolsMaria FaniAtina HristuCaliope NaiduEcaterina IotaAspasia DafaMaria DucaTana ComaTinca TotiElena IanaElena Goga

www.digibuc.ro

id

SCOALA DE FETE DIN TIRNOVA

Deschisá pentru prima

Maria EftimiuFania CarageaVasilichia GeorgescuFania ConstantinescuVenera AtanasescuElena Papa DimaDomnica AtanasescuClia AtanasescuVasilichia CarageaMarita NiculescuHariclea Mulovi§teanuAtena ApostolFania EftimieVenera SvarnoAglaia NaumFania NaumVasilichia Papa SteriuAtena Ba§aculiConstantina AtanasiAtanasia Hagi

qg

oaret la 3 Septembre 1890

Canstantina TêrpcaEcaterina TèrpcaIracli a AtanasescuMarita CuciuchiHrista LambuVasilichia LambuMarita TêrpcaSofia GudaAtanasia Culu§iaFania SpiruConstantina SpiruZoita SchipitarSevasta LicaDomnica NatuMaria RufoVasilichia RufoNicolachi VisarFania DimitrescuCocea Dimitrescu

0up

www.digibuc.ro

TABLA ANALITICA A MATERIMOR

I§chita istoricã

Cuno§tintele In Romania despre romanii din Tur-cia : confundarea romanilor cu grail. D. Bo-lintineanu §i cartea sa : Calatorii la Românit din_Macedonia. D. Ioan Ionescu (de la Brad) §i I.Eliade Rädulescu. Petitia d-lui A Margarit catreAali-Pa §a . In stitu irea unuiCornitetMacedono-RomanIn Bucure§ti in 1660. Apelul ce a adi esat Românilordin Epir, Macedonia, Tesalia i Albania. Intaiulinvätator roman din Turcia D. Atanasescu. Pa-rintele Arhimandrit Averhie §i Institutul Macedono-Roman de la Sfintii Apostoli din Bucure§fi.Fundarea §i scopul Societiqd de culturd Macedo-Ro-viand din Bucure§ti (1879). Greutäti §i piediej In-tâmpinate la 1ntemeiarea §coalelor. Obligatiuneaimpus5, preotilor romani din Macedonia de Episcopide a semna un legamant prin care declara a lucracontra §coalelor romane. lnstrucfiunile date Arhiepis-copului Pelagoniei in 8 Deeembrie 1879 de cdtre Pa-triarhul Ecumenie Ioachim III cu privire la k$:oaleleromeine. Ordinele Episcopilor cu privire la citirea in

www.digibuc.ro

212

romttnesce in biscricl. Uneltiri de intimidare aleEpiscopilor i Comitetelor grece§ti fatä cu unil par-tisani §i profesori al §coalelor romane. Scrisoareadin 23 Iunie 1881 a comitetului central (Syllogos)din Atena care Eforil Scoalelor comunale dinVlaho-Clisura. Activitatea Societ4ei de culturäMacedo-Român5, de la 1880 incoace. Estras din unmemoriii al d-lul G. Misail cu privire la ni§te le-gaturl pag. 1-32.

IIInfiiniarea gi mersul gcoalelor

5coale de bkti: Profesoril, greutátile infiintärel,starea actualá, numele §colarilor :Tirnova ; Gope0 ;Avela ; Vlaho-Clisura ; Ohrida ; Cralive-Veria ; Cru-ova ; Heveasta : Ordinul vizirial dat de SavfetPa§a in Septeinbrie 1878 pentru desebiderealibera functionare a §coalelor romiine ;Perivoli ;Perlepe ; Monastir (Bitolia) ; Molov4te ; Hrup4tea ;Magarova ; Samarina ; Furca ; Grebena; BOasa ;Gimnasiul, a4i Liceul §1 internatul din Bitolia ; Ni-jopole; Laca ; Pleasa: Ghiorgea; anstantinopole; Tu-ria ; primará, gimnasiù §i internat ;Nemoriul din Maiii 1888 cátre Munif-Pa§a minis-tini publice. coala chn Resna.

Scoala de fet: Ohrida ; Grupva ; Gopep ; Vlaho-Clisura ; Bitolia ; illolov4tea ; Salonic; Magarova ; la-nina pay. 32 110.

III

Scopul adversarilor gcoalelor românedin Turcia

Intrigele §i calonmiile agentilor paneleill§ti numai prinde. Scopul acestora este v&lit: grecizareaRomânilor §1 Albanezilor din Turcia ca apoi Gre-

www.digibuc.ro

213

cia sä poat& sustine §i s& pretindä de la Europaanexarea Macedoniel, Epirului §i Albaniei. Grecianu face nici un sacrificia pentru instructiunea insatele grecesci nu numal din afar& dar chiar ladânsa, ci numai in comunele Române §i Albanezedin Turcia, cu toate c& aceste comunemai cuseam& cele românescisunt avute §i multi dintreromâni le-ad inzestrat cu fundatiuni §colare §i decultur& Insemnate. Dar in aceasta Grecia are §iun insemnat interes afar& de acel al anexarei pro-vinciilor, caci locuitoril dëdânduse §i ìqbind culturagreceasc& ail racut pân& acum insemnatate daruri§i fundatiuni §colare chiar Atenei. Esemple. Nu-mele multor români cari aù lásat averi pentru in-structiune §i imbunätätiri in ormele lor de originä,ceea ce dovede§te ea acolo ajutoarele ce vin din.Grecia sunt cel putin de prisos dac& nu sunt chiarinteresate in scopul sus-dis. Scrisori ale Consulu-lui grec Panurias §i ale agentului panèlenist Pikionprin care indeamn& ca in documentele oficiale sanu se mentioneze cuvintele care ar arata cä unele co-mune sunt romgnesci sag cti locuitorii ar fi roman1.Suma sacrificielor bane§ti ce face Grecia pentru a-jutorarea §coalelor din comunele românesci. Esem-ple. Documente oficiale ale Ministerului Afaceri-lor streine din Atena prin care se da instructiuniConsulilor din Turcia European& despre modul Incare sä se motiveze fat& cu autoritätilor otomaneprovenienta banilor ce se dail pentru intretinerea§coalelor. Mârturisirile diarelor grece§ti : Efimeris

Palinghenesia despre aceste sfortári ale politiceigrecesci fatá cu populatiunile române din Turcia.Scrisorile Mitropolitului Neofit din Bitolia §i a Eforiiion roalelor grecesci de acolo de unde reese intimalegätura intre ace§tia cu guvernul din Atena incestiunile §colare §i altele ce intereseazá scopurilepoliticei grecesci in Turcia, ample despre greci-

www.digibuc.ro

214

sarea comunelor române din Macedonia i Epir.Studiul d-lui Mackenzie Wallace asupra : Trecutului 0viitorului Elenismului pag. 110 140.

IVInsemnAtatea elementldui român din Turcia

Presa greceasch contest& esistenta românilor canatMnalitate deosebith confundânclui cu grecii, pre-cum §i limba, §i. numerul românilor. Românii nu-miti Semi-româno fon,i §i. Elino Viala.Estrase din Neo-logos din 23.Frieebrua 1880; din Syllogo din 9 Februa-rie 1880 ; din Syllogoi de la 20 Iulie 1890, din acela§i 4iar cu data din 18 August 1890. Pärerilecontrare acestora espuse in Qiarul : Pandora de li-teratul grec Rizu Rangabe . . . . pag. 140-147.

De unde §i când s'ail stabilit românii in Mace-donia, in Tesalia, in Albania. in Epir §i in Grecia.Fundarea colonielor de Paul Emiliu, §i de careAnicius, Consuli ai Ilomei cu 168 alai inainte deIsus Christos.Interesele romanilor in aceastä. co-lonisare ; cum s'a hothrit colonisarea. Caracterulcoloniilor romane stabilite In Macedonia , Epir,Albania §i in Tesalia. Probil despre esistenta a-cestor colonii romane in tot timpul evului de mij-oc. A utoril bizantini care mentioneaz& pe româniilde peste Balcani §i statele Mr. Epistenta Principatalui Mara Vlahii din Tesalia §i Tind in evul demijloc dovedit& istorice§te. Anna Comnena, Pa-chymer, Ioan Caiitacuzen, Chalcondilas, Veniamindin Tudella ;Cäldtorii §i scriitorii moderni : Leake,Pouqueville, Cousinéry, Heuzey, Lejan, Ami Dot*Kanitz, Han, Dimitrie Bolintineanu. Privilegiileromânilor sub domnia Turcilor. Chpitanatele ro-mâne§ti. Românii ce s'aii ilustrat In revolutiagreceasc& §i aceia cunoscuti adi in Grecia §i Tur-ca pag. 147 176.

www.digibuc.ro

21A

.Provinciile, orqele i comunele din Turcia locuite deRomani. -- Conmnele române din Macedonia, dinEpir, din Albania (districtele Valona, Musachia, §iDurazzo). Comunele romänesci din Tesalia anexate laGrecia in 1881. Corinne fi localitati romdnesci dinWordul Caracterul §i conditiunea români-lor din Turcia pag. 176--189.

Incheere. Pericolul desnationalisärel Pu care selupt5, românil din Turcia. Amintire despre o situa-tiune analogh in care se aflail românii din Romfi-nia. Necesitatea ajutorului ce se reclamä de la nolecu care lupta lor va avea un resultat favorabilmentinerel individualitáti lor. . . . pag. 189 194.

Mostre de limba §i literatura Roindni'or din Turci a :versuri de d. Ta§cu Iliescu (Cru§oveanu) institutor :Limba str'aupascti; .11.1ocwa misterioasd si blestemul allief ; C'tttre romani pag. 195 201.

Aneese . numele elevilor din §coalele de baeti dinAbela, Vlaho-Clisura, Perivoli, Samarina, Bhiasa,gimnasiul din Ianina ; *coalele de fete din Vlaho-Clisura §i Tirnova pag. 202-208.

Tabla analiticä a materiilor.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro