il

Andrei Plegu s-a niscut in 1948 la Bucuresti. A absolvit Facul-

tatea de Arte Plastice, Secgia de istoria ;i teoria artei. A obtinutdoctoratul in istoria artei la lJniversitatea din Bucuresti, cu

teza Sentimentul naturii in cultura europeand. Lector universitar(1980-1982) laAcademia de Arte Plastice, Bucuregti (cursuri

de istorie gi critici a artei moderne romAnegti). Profesor uni-versitar de filozofie a religiilor, Facultatea de Filozofie, Univer-sitatea din Bucuregti (1.991-1997). Este fondator;i director al

si.ptiminalului de culturi Dl lema (ukefior Dilema ueche), fon-dator ;i presedinte al Fundagiei ,,Noua Europi" gi rector al

Colegiului,,Noua Europi" (1994), membru al lforld Academy

ofArt and Science si al Acad€mie Internationale de Philosophie

de LArt, dr. phil. honoris causa al Universitigii ,yA.lbert Ludwig"din Freiburg im Breisgau 9i al Universitigii ,,Humboldt" dinBerlin, Commandeur des Arts et des Lettres, Grand Officierde la Ldgion dHonneur.Scieri: C,il'd.torie in lurnea formelor, Meridiane, 197 4; Pitoresc

/ melancolie. O analiza a sentimentului naturii in cuhura euro-

peand., Univers, 1980; Humanitas, 7992; Francesco Gaardi,

Meridiane, l98l; Ochiul ;i lucrurile, Meridiane, 1986; Mini-ma moralia. Elemente pentru o eilca a interualului, Cartea Romi-neasci, 1988; Humanitas, 1994 (trad; francezi, germani,suedezi, maghiari, slovac|), Jurnalul de k Tescani, Humanitas,1993 (trad.: germani, maghiari) ; Limba pdsiiri hr, Humanitas,

1994; Chipuri ;i mdgti ale tanziyiei, Humanitas, 1996; Eliten -Ost undtYest,Valter de Gruyter, Berlin-New Yo rk,2001; Despre

tngeri, Humanitas, 2003 (trad. : francezi, maghiari, germani,englezi, poloni); Obscenitatea public'd., Humanitas, 2004;Com)dii la Porpih Orienrului, Humanitas, 2005; Despre bucurie

tn Est ;i in Wst gi abe eseurz, Humanitas ,2006; Note, std.ril zile,

Humanitas, 2010; Despre framuselea uitatd a uieyii, Humanitas,2011; Fayd cntre fayd. intilniri ti portrete, Humanitas, 2011;Parabolele lui lisus. Adeudrul ca poueste, Httmanitas, 2012; nu-meroase studii gi articole in reviste romAnegti si striine.

Despre bucurie

in Est si in Vest,

sl mfitm ffisffiN,rril

HUMANITASBUCURE$TI

r32 DESPRE BUCURIE iN nsr gI iN vesr

realului la inconsistenti fantomatici. Ea nu se

propagi. prin persuasiune, ci ,,bAntuie" neli-

nistitor, epidemic, oferi, in locul unei prezenge

limpezi gi analizabile, senzagia vagi.aunei pre-

znnte fari corp, iluzia,simulacrul unei prezente,

Ideologiile sunt in acela;i timp rudimentare gi

greu de fixat, greu de,,apucat" cu instrumentele

curente ale ragiunii. Pentru a le rezista, trebuie

s5. rimAi viu, reactirr, neinregimentabil. $i si-gi

pi.strezi umorul. Nimic nu e mai ridicol gi mai

neputincios decit o stafie care provoaci risul.

Conferinyd yinutd la

Landes hurato rium B ay ern,

Stirteruerband fir die D eutsc he Wissenschafi,

28 noiembrie 2005

Cuprins

Noti limuritoare I 5

Despre bucurie in Est si in Vest / 7

Despre elite in Est;i in Vest / 31

Toleranga 9i intolerabilul.Criza unui concept I 69

Ideologiile intre ridicol 9i subversiune / 109

I

-.

t

Vb mai amintigi, poate, imagini ale revolutiei

romAne din decembrie 1989, aga cum au api-

rut ele pe ecranele de televiziune din toati lu-

mea. Fusese, s-a spus, prima revolugie ,,indirecr": un dictator fugea cu elicopterul de pe

clidirea guvernului, stri.zile erau pline de tan-

curi, de soldagi descumpiniEi gi de civili exaltagi.

Se tri.gea din toate pirgile. Euforia nu se putea

inci deosebi de teroare, speranfa se asocia cu

doliul. tJlterior, analigti de toate felurile, din

Rominia gi din afara ei, au ciutat gi au gisit'argumente pentru a rcIativiza dimensiunea

revolugionari a acelor zile. S-au numirat mortii

gi s-a stabilit ci n-au fost destui, s-au identificat

complicate scenarii conspiragioniste, s-a vorbit

I

ro DESPRE BUCURIE iN esr 5t iNwsr

de o lovituri de stat comunisti, de o subtilimanevri sovieticl, sau americani, sau sovie-

to'americani-, sau, cum altfel, iudeo-masonici.

RomAnia pLrea si fi reu;it o ingelitorie de

proporfii: organizase ceva care semana a revo-

lutie, dar care, in realitate, lisa neatinse struc-

turile dictaturii. Era, a;adar, marele esec,

exceplia, oaia neagri a Estului .r'rtop."tt. ittt.timp, suspiciunile s-au mai potolit, oaia a

devenit comestibili, a fost invitati si adere la

NATO gi i s-a promis marea pigune europeani.

,,Evenimentele" din decembrie'89 au fost rein-

vestite cu titlul de ,,revolugie".Dar eu nu despre aceste grandioase evolugii

istorice vreau si. vi vorbesc. Amintirile mele

despre revolugia de la Bucuregti sunt mai mo-

deste: dn de faptul divers, de spaime concrete,

de detalii mai mult sau mai pugin semnificative.

De pildi, primul strigit de victorie pe care

l-am auzit, prima bucurie articulati, atestand

schimbarea radicali a vremurilor, a venit dinpartea unei vecine cumsecade, fari nici un fel

de apetenge revoluEionare. Ea a intrat impetuos

DESPRE BUCURIEiN asr 5r iNvesr 1l

in curte, trecAnd, eroic, printre gloange, gi a

proclamat, in beneficiul intregului cartier: ,,La

magazinul din colg se gisesc misline! si nu e

coadi!" Am simgit imediat aroma viitorului.Am simgit ci suntem in pragul unei schimbi.ri

decisive: de-acum inainte vom avea misline.

$i le vom putea cumpira in orice cantitate,

flri micar si stim la coadi. Din punctul meu

de vedere, era o realizare suficienti pentru a

justifica o revolugie. . .

Bucuria norocoasei mele vecine era, in ace-

lagi timp, un ecou al trecutului gi o profegie.

Era un tip de bucurie pe care numai austeritatea

economici. a unei dictaturi o putea explica giv t. v l ,

care, in scurt tlmp, urma sa cllsPara..Atrngem,

astfel, o primi treapti a distinctiei dintre Estul

comunist gi Vestul liber in materie de bucurie:

esticul resimgea achiziEia mislinelor ca pe o

bucurie, in vreme ce vesticul care cumpirimisline nu simte nimic. Cu alte cuvinte, ceea

ce pentru unul e o circumstangi banali, sub-

ingeleasi, pentru celilalt era un eveniment, o

gansi electrizanti, o s5.rbi.toare. Pentru estic,

.I

t2 DESPRE BUCURIE iN rsr 5t iN I'nsr

,,subintelesul" vesticului era - si este inci - o

utopie. Observatia meriti oarecare atenfie,

pentru ci' dupi. pi.rerea mea, unul din motivele

pentru care Estul gi Vestul nu se ingeleg uneorieste faptul ci" ele nu se ,,sub-ingeleg", ci au

experiente diferite despre ceea ce este, in viatazilnicl", ,,de la sine inteles". ,,Normalitatea"Vestului consti intr-o lungi listi de ,,de la

sine intelesuri": e de la sine inteles si. glsestide mAncare, si ai cilduri. in casi. cAnd afari. e

frig, si ai, ftri intrerupere, curenr electric, sivini" autobuzulla timp, si ai pa;aport, si. re

intilnegti cu cine vrei, si crezi ce vrei, si scrii

;i si publici ce vrei. E de la sine ingeles siinjuri guvernul, si fuieri forgele de ordine, sivezi filme din toati. lumea, si. citesti oriceautor, si porgi sau nu barbi si plete, si faci

cigi copii vrei, si ai, in genere, drepturi indi-viduale pe care institugiile trebuie si le respecte.

Nimic din toate acestea nu era, penrru ceti-geanul unei t5.ri comuniste, de la sine inleles.

De aceea, cAnd, din intAmplare, sau prin ex-

cepfie, sau prin arbitrara magnanimitate a pu-

DESPRE BUCURTE iN rsr gr iN vssr B

terii, unul sau altul din punctele listei de mai

sus era contrazis de realitate, cand aveai calduri.,

sau lumini., sau pagaport, sau misline, cAnd igi

apireao carte sau nu agteptai autobuzul decito jumitate de ori, aveai toate motivele si tebucuri. Improbabilul devenea posibil. Mini-malul clpita proporfii solemne.

Bucurii minimale

A sauura din plin bucuriile minimale - iatiuna din experiengele ireductibile ale bucuriei

in Risiritul european lnainte de 1989. Bucu-

riile minimale nu trebuie confundate cu,,bucu-

riile simple". LJna e si te bucuri de o bucatide pAine caldi 9i de un pahar cu vin intorcAnd

spatele restaurantului sofisticat de peste drum

9i alta e si te bucuri pur gi simplu ci ai pAine

gi vin. Ag spune ci Vestului ii erau accesibile,

in mai mare m5.suri" decAt noui, bucuriile sim-

ple. Noi eram in situagia de a ne mulgumi cu

bucuriile minimale. Regimul totalitar nu ne-a

putut Iua marile bucurii, bucuriile de care

I

14 DESPRE BUCURIE iN nsr 5r iN wsr

orice om are parte, indiferent de condigiile in

care triiegtq: bucuria dragostei, a prieteniei, a

creativitltii. Dar, obligAndu-ne si ne concen-

trim asupra bucuriilor minimale, ne-avlduvit

de bucuriile simple.Nu luxul ne era interzis in

primul rd.nd, ci frescul, traiul tihnit, noblegea

calmi a omenescului. Trebuie si adaug ciunul din efectele paradoxale ale penuriei era

monurnentalizarea bucuriihr minimale. Bucuria

achizigiei clandestine, a mobilizirii supra-ome-

nqti pentru obginerea unei mese bune ajunsese

un adevirat sport nafional. Una din formele

rezistenEei la dictaturi era ,,rezistenta prinmAncare". Am sabotat furor-ul comunist al

austeriti.gii printr-un efort uriag, organizat ;isolidar, al cirui rezultat a fost constituirea

unei ample gi eficiente burse negre a hranei. Aprocura, laborios, cele necesare, a pAndi mo-

mentul (gi locul) distribugiei fulgurante a mirfii(a mislinelor de pildi), a conserva ritualul

domestic al mesei ;i al sirbitorilor, a oferi

oaspetelui stri.in un prinz suficient de bun ca

DESPRE BUCURTE iN EST $r iN \T'sr t5

despre siricie al gazdei - toate acestea (plus

cozile interminabile gi mustind de subversiune)

au fost forme de rezistenEi mult mai rispAndite

decit se crede. in RomAnia, unde a avea o

ma;ini de scris devenise o potendal| infrac-

tiune, n-a existat decAt un singur samizdat:

samizdatul alimentagiei clandestine.

Diferenga dintre cele doui jumitigi ale

Europei avea, pentru fericitul care se intA"mpla

si ci.li.toreasci spre Vest, inevitabile conotaliicomice. La primele mele contacte cu piata

,,capitalisti.", am starnit perplexitatea multornegustori punAnd intrebS.ri de neingeles pentru

modul lor de viagi. Intram, de pildi, intr-obruti.rie gi intrebam: ,,Avegi pAine?" in prima

clipi, cel intrebat amutea. Glumeam? Eram

idiot? il luam peste picior? ,,Bineinteles ci.

avem piine! Ce altceva credeti ci vindem?"

Omul n-avea de unde si gtie ci, in limiteleexperien,tei mele, existenta pAinii intr-o brutirienu era deloc de la sine inteleasi. CAnd l-am

intrebat ce anume din cotidianul occidental ilimpresiona mai mult, un amic care reugise siel si nu mai inteleagi nimic din discursul

t6 DESPRE BUCURTE iN EST $r iN VEST

fugi din gari gi se stabilise la Paris mi-a rispuns

fhri. si. clipeasci: ,,Lucrul cel mai ni.ucitor e cidaci intri intr-o beririe gi ceri o bere Ei se

aduce o bere!" Lipsa ajunsese, intr-un fel, pen-

tru noi, la fel de obignuiti ca aerul pe care ilrespiram. $i, odati cu ea, capacitatea de a ne

bucura de aproape nimic. De fapt, sfrrgisem

prin a nu mai percepe catastrofalul lipsei. imiamintesc ci, in februarie 1992, invitat pentru

cAteva luni la \Tissenschaftskolleg zu Berlin,

t

am constatat, pe cAnd imi desfrceam bagajele

intr-un foarte agreabil apartament din Grune-

wald, ci nu merge lumina. Era la amiazi" gi

mi-am vilzut de treabi nestingherit, uitAnd

incidentul. Dupi douioricum, in normal. La

intrerupea adesea, mai

nemijlocit nec6sari. La Berlin insi, intAmplarea

a provocar o acuri crizi, politici. Pana de elec-

tricitate dezorganizase totul: televiziunile ffecu-

seri pe lAngi faliment, mamele nu mai putuseri

incillzi la timp laptele pentru copii, semi-

ore, totul a reintrat,

Bucuregti, lumina se

ales seara, cAnd era

preparatele din refrigerator se topiseri, apa

DESIRE BUCURTE iu esr gl iN vEST 17

caldi. incetase gi aga mai departe. CAt pe-aci sicadi. guvernul. BS.trAnul meu profesor de filo-zofie din tari avusese, prin urmare, dreptate:

,,Ai si vezi, spunea el: sftlsitul lumii civilizate

nu va surveni in urma unei nenorociri de pro-

portii; totul va porni de la un fleac, de la ocomoditate curenti suspendati. brusc. Va dispi-

rea, pentru trei zile, apa minerali., sau hArtia

igienici., sau benzina farl. plumb. $i togi cei

pentru care lucrurile astea fac parte din nece-

sarul subinyeles vor sfhrsi, dezadaptagi, in ma-

rasm fizic ;i psihic. Nu marea apocalipsi. va fiincheierea, ci o micd apocalipsd, qor ridicoli",

dar fatali..." in ajunul unei evenruale ,,mari"apocalipse, Occidentul va fi acela care, cu mi-nunata tehnologie de care dispune, cu extra-

ordinarii lui specialisti, cu mijloacele sale

financiare, va putea salva omenirea. Dar daciceea ce ne ameningi este o mici apocalipsS",

contali pe Europa Centrali si de Est! V5. vom

inviEa, rapid, tehnica de a trii cu putin, de a

valorifica ersatz-uL, de a savura nimicul.

l8 DESPRE BUCURIE iN esr 5t iN vesr

Bucurii negatiue

Alituri de bucuriile minimale, cetigeanul

din Est avea parte si de o sumedenie de bucurii

,,negAtiL,e". Bucuriile minimale sunt euforia

strictului necesar. Bucuriile negative derivi nu

din satisfacgia de aaveao experienEi agreabili,

ci din aceea de a nu avea o experiengi rea.

Bucuriile negative se exprimi perfect in sin-

tagma ,,se putea si mai riu". Ele survin pe

fundalul unei a;teptiri sumbre ;i derivi din

neimplinirea acestei agteptiri. Evident, nici

vesticului nu ii sunt striine asemenea bucurii.

Ele sunt, in fond, bucurii general umane:

f, bucuria de a nu fi bolnav, bucuria de a nuf pierde locul de munci, bucuria de a nulosi

cu soacra etc. Cum insi ,,normalitatea" ves-

ticului era diferiti de a esticului, bucuriile

negative ale celui din urmi aveau o culoare

specifici. Vesticul se bucuri ci nu pigegte

nimic,,anormal". Esticul se bucura ci e scutit

de ,,normalitatea" dictaturii: se bucura ci din

cartea predati unei edituri nu i se tiiase prea era un act de curaj moral, o formi. puri de

DESPRE BUCURTE iN EST $r iN wst

mult, c5. nu i se dirAma biserica ori casa,

nu fusese turnat la securitate, sau c5., de5i tur-nat, nu era (inci) penalizat, anchetat sau arestat

etc. Vesticul se bucuri cA.nd anomalia riuluinu se produce, esticul se bucura cAnd se pro-ducea ,,anomalia" binelui. Cu alte cuvinte,

bucuria negativi. a esticului era mai intensi gi,

ca si zicem aga, mai ,,pozitivl": bucuria de a

scipa necenzurat sau nepedepsit era mai as-

cufiti si mai ,,acutald" decAt, si zicem, bucuria

de a fi sinitos care, cdtd.vreme nu apare boala,

e, indeobgte, relativ palidi.

Bucurii interzise

Si amintim;i o a treia categorie de bucurii,resimgite diferit in cele doui lumi europene:

borrrlll, interzise. Rapid spus, in Vest inter-dicgia, ca expresie a unei moraliti.gi unanimacceptate, este legitimi, ceea ce face ca trans-

gresiunea ei si. fie malefici. in Est, interdictiaera nelegitimi", astfel incAt transgresiunea ei

to

CA