paisianismul in cultural $i spiritual sud-est $i xviii...

8
Y atemina Pe[in PAISIANISMUL IN CONTEXTUL CULTURAL $I SPIRITUAL SUD-EST $I EST EUROPEAN (SECOLELE XVIII-XX) Edifie ingrijitn qi revizuitl de acad. Andrei EEanu qi Valentina Eqanu Carte tipdrit[ cu binecuvdntarea tnaltpreasfinlitului TEOFAN Mitropolitul Moldovei gi Bucovinei Editura DOXOLOGIA 2017

Upload: others

Post on 13-Jan-2020

9 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: PAISIANISMUL IN CULTURAL $I SPIRITUAL SUD-EST $I XVIII …cdn4.libris.ro/userdocspdf/826/Paisianismul in contextul cultural si spiritual sud-est...Edifie ingrijitn qi revizuitl de

Y atemina Pe[in

PAISIANISMUL IN CONTEXTULCULTURAL $I SPIRITUAL

SUD-EST $I EST EUROPEAN(SECOLELE XVIII-XX)

Edifie ingrijitn qi revizuitl deacad. Andrei EEanu qi Valentina Eqanu

Carte tipdrit[ cu binecuvdntareatnaltpreasfinlitului

TEOFANMitropolitul Moldovei gi Bucovinei

Editura DOXOLOGIA2017

Page 2: PAISIANISMUL IN CULTURAL $I SPIRITUAL SUD-EST $I XVIII …cdn4.libris.ro/userdocspdf/826/Paisianismul in contextul cultural si spiritual sud-est...Edifie ingrijitn qi revizuitl de

Cwpri.ns

Valentina Pelin - cercetitor de vazi al culturii medievalerominesti

CuvAnt inainte .....23

Introducere ...........27

l. Metliwl cwltwral neonabal d.in Td.rile Roncd.ne i.nairute de ncijlocwlsecolalai al XVIII-lea

I. Rolul leca$urilor monahale in difuzarea valorilor culturale qi

de spiritualitate cres-tina ................ ....... 53

2. Relatii cu centrele de cultura din sudul Dunirii qi cuministirile de la Athos ....................... 55

3. Miqcarea calugirilor din Rusia qi Ucraina spre farile Rominein prima jumatate a secolului al XVI[-lea ................... 63

II.. Reinnoirea n ad.iyiilor isihastein Tari.le Rotnd.ne in a d.owa jwm.d.tate a secolwlwi al XVIII-lea ........... 67

l. Staregrl Paisie Velicikovski (L722-1794). Date biografice ...... 67

2. Personalitatea staret-ului in organizareavielii monahale ........... ......74

3. Calitetile moral-spirituale ale povituitorului duhovnicesc ... 79

4. Scrierile patristice ca element de bazi in reinnoirea isihasmuluiin Tarile Romd.ne in a doua jumitate a secolului al XVIII-lea ..... 85

5. Perpetuarea mostenirii spirituale a Staregului Paisie in Rusiasi in Principatele Romine .............. ....... 9l

III" Mosteruiyea literard. a ;colii paisienede la Neamt 99

99

53

Traduceri patristice

Page 3: PAISIANISMUL IN CULTURAL $I SPIRITUAL SUD-EST $I XVIII …cdn4.libris.ro/userdocspdf/826/Paisianismul in contextul cultural si spiritual sud-est...Edifie ingrijitn qi revizuitl de

Yatenilnape[iu

1. Cercetarea activitifii de kaducere din qcoala paisianiin raport cu investigatiile lui A.I. Ialimirski ............... ...............99

2. Manuscrisele autografe ale traducerilorStarefului Paisie ............... I I I3. Activitatea cd.rturarilor romfi in s,coala paisiana ................... I35

Dtr. Scri.erile ori.ginale ale ;coli.i paisiene(secoleleXVilI-XDQ ............. 163

I. Operele Staret-ului Paisie Velicikovski ............... 163

2. Iniqiative de valorificare in secolul al XIX-lea .... 164

3. Studii ;i edifii din secolul al XX-lea .................. 169

4. Edilia scrierilor Staretului Paisie din anii L998-1999 ........176

Y. Scri.eri.le originale ale wcenici.lor rornini;i slavi. d.in gcoalo paisiand. ...... 213

I. Obqtea multinalionala paisiana in evolulia ei ,.............. .......213

2. Scrierile originale ale ucenicilor romini qi slavidin obstea paisiani ...........234

3. Scrierile originale ale Ieromonahului Macarie ..................... 236

4. Cronica Ieroschimonahului Nicolae din L79 4 .............,.,.... 240

5. Scrierile originale ale lui Isaac Dascitul ...............................242

YI. Ecowl ruiscd.r^i.i cultwrale pai.sienein Tdrile Romine ......... ........... 247

I. ,rPaisianismul" in Tarile Romine ...2472. Menestirea Neaml in prima jumitate a secoluluial XIX-lea ......249

3. Mitropolitul Veniamin Costachi, continuatoral spiritului paisian ...........251

4. Ucenicii Staretului Paisie la Ministirile Cernica qi Caldarusanidin Tara Romineasce ................ ..........254

5. Ucenici ai scolii paisiene in ministirile din Basarabia: Dobrusa(secolele XVIff-XiX) ................. ........262

6. Activitatea literare a Duhovnicului Andronic ............... .......284

Conclwzii ............ 305

Bibliografiegenerald. ............... 313

Page 4: PAISIANISMUL IN CULTURAL $I SPIRITUAL SUD-EST $I XVIII …cdn4.libris.ro/userdocspdf/826/Paisianismul in contextul cultural si spiritual sud-est...Edifie ingrijitn qi revizuitl de

I. Med.iwl caltural rnonoltal d.in Tnrile Rorud.rue

i,nainte d.e rnijlocul secolalui al XVIII-leo

I. Rolul lacaqurilor monahale in difuzarea valorilorculturale qi de spiritualitate creqtind.

Cele mai vechi surse literare scrise de romAni, care au ddi-nuit vitregiilor vremii, reflecti in genere activitili culturalede dupd consolidarea statald a Jdrilor RomAne gi reorga-nizarea bisericeascd prin intemeierea qi recunoagterea decitre Patriarhia Ecumenicd din Constantinopol a Mitropolii-lor Ungrovlahiei Ei Moldovei. insegi aceste realiziri politicefundamentale pentru istoria de mai departe a romAnilor suntde neconceput in absenfa activitililor clrturdregti anterioare,chiar dacd finem cont numai de fapful ci o comunitate creg-

tind nu poate funcfiona fdrd oficierea serviciului divin efec-tuat in baza cdrlilor de cult. Dar in contextul imprejuririloristorice, materialele documentare privitoare la evolulia cdrlii

Ei a mentalitdlilor romAneqti ne infdliEeazd, doar o treaptddesful de avansatd a istoriei culturii scrise, care este in ace-

laqi timp o continuare a mesajului de spiritualitate cregtinddin perioada incipienti, insd intr-o haind grafici noui qi oaltd limbd de exprimare. Datoriti politicii duse de Patri-arhia Ecumenicd din a doua jumltate a secolului al X-lea, gi

mai cu seami dupd anul 1054, strimogii noqtri au adoptat,in virtutea convingerilor ortodoxe qi a poziliei geografice,alfabetul chirilic, gi au utilizat in scris, pAni aproape de mij-locul secolului al XV[-lea, slavona ca limbd oficiald.

in aspirafia comuni spre prosperitate economici gi cul-turald, conlucrarea domnitorilor cu Biserica a avut drept

Page 5: PAISIANISMUL IN CULTURAL $I SPIRITUAL SUD-EST $I XVIII …cdn4.libris.ro/userdocspdf/826/Paisianismul in contextul cultural si spiritual sud-est...Edifie ingrijitn qi revizuitl de

54 valenilnape[in

consecintd mentinerea unitdfii statale si a credintei, a echi-librului spiritual al maselor populare. Pentru sporirea poten-

lialului cultural al lirii in epoca medievali, dar qi ca bunicregtini, domnitorii qi inallii demnitari au ctitorit agezdmintemonahale, intemeind sau renovAnd altele mai vechi, au inXl-

fat biserici monumentale, diruindu-le cu generozitate mogiiintinse, odoare scumpe gi cdrfi. Numdrul important de m5-ndstiri intemeiate in a doua jumdtate a secolului aI XIV-leagi in special in secolul al XV-leal a suscitat eforturi intelec-tuale considerabile din partea cdrturarilor de atunci pentrua face fald cerinlelor sporite de cirfi. Conform tradiliei cese respectd gi in zilele noastre, fiecare biserici nou-sfinfitdera inzestratd, intre altele, cu lntregul ciclu de cdrfi liturgice.in acelagi timp, instruirea cdlugdril,cr gi povdfuirea mirenilorau determinat acumularea unei variate literaturi cu lucrdride drept canonic gi civil, de invdliturd pareneticd qi teolo-gic5, precum si cu opere de istorie gi literaturd universald.PAnd la aparitia tiparului qi editarea in continuare a cdrfilortrebuincioase, acestea erau multiplicate de copigti cu expe-rienlX mai ales in incintele mdndstiregti, unde existau condifiipropice pentru exercitarea unor asemenea indeletniciri.

Astfel, dac[ analizdm patrimoniul literar vechi din punctde vedere al originii sale, vom constata cd majoritatea covAr-qitoare a manuscriselor, indiferent de tematica lor, au fostscrise, au circulat gi s-au pistrat secole de-a rAndul in agezi-mintele monahale. inainte de intemeierea instituliilor laicede cultur4 dar gi in timpul activitifii acestora in mdndstiri seintrunesc qi se afirmi cei mai de seamd cdrturari ai vremii:copiEti de cdrfi gi miniaturiEti, autori de scrieri originale li-terare gi istoriografice, traducitori gi tipografi, personalitiliproeminente in istoria culturii romAnegti, care, cu tolii impre-und, au contribuit din plin la evolufia cdrfii Ei a mentalitdgilor

1 N. Grigoras, I. CaproEu, Biserici qi mdndstiri aechi din Moldoun,Buctt-regti, 1968, p. 271.

Page 6: PAISIANISMUL IN CULTURAL $I SPIRITUAL SUD-EST $I XVIII …cdn4.libris.ro/userdocspdf/826/Paisianismul in contextul cultural si spiritual sud-est...Edifie ingrijitn qi revizuitl de

paisianiswu/ in cornxtu/ cr/trra/;i sViritua/ sul-est ;i est euroVeaa

autohtone, la fondarea literaturii nafionale, la statornicirea

Ei dezvoltarea limbii romAne literare.Cu tradifii creEtine gi cdrturdregti coborAnd mult sub li-

mitele cronologice ce ni le infdliqeazi sursele documentare

pistrate pAn[ acum, mdnistirile romAnegti au indeplinit dinvechi timpuri nu numai misiunea sacri de a menline 9i in-mulli credinla ortodoxd, ci ele au fost totodatd Ei centre de

culturd, de unde a emanat cu ddrnicie lumina cdrlii in po-

por. Fiecare dintre ele qi-a avut rosturile sale binefdcf,toare,

prin activitate fructuoasd in diferite perioade de timp remar-

cAndu-se mari centre de culturi ca Vodita, Tismana, Sna-

gov, Dealu, Bistrifa (jud.VAlcea), Govora etc. in Jara RomA-

neasci, sau Neamquf nistrila Moldovifa Humor, Putna Vo-

ronef in Moidova, qi altele in celelalte provincii romAnegti.

Din activitatea propriilor cirturari, din donalii gi achizifii,toate au adunat cu trecerea vremii biblioteci bogate in manu-

scrise Ei tipdrituri. Cercetarea 1or multilaterald ar favorizasolulionarea diverselor probleme din istoria culturii romA-

neqti cel pulin de la intemeierea Jdrilor RomAne pAnd tArziu

in Epoca Luminilor, cum ar fi, spre exemplu, activitatea unorc6rturari cu renume, a curentelor gi migciriior culfurale des-

fdgurate in cadrul aqezdmintelor monahale.

2. Relaqii cu centrele de cultura fin sudul Dunariiqi cu mind.stirile de la Athos

in istoria romAnilor, Dundrea - acest,,drum firl pulbere",

cum il cAntX poporul in baladele sale - r.-a tePtezentat nicio-

datd un obstacol in legdturile cu popoarele ortodoxe situate

pe malul drept al fluviului, bulgarii gi sArbii, cu atAt mai multcu cAt printre aceqtia trdia in Evul Mediu un mare numir de

valahi rdspAndili in trtreg bazinul sud-dunirean 9i pAnd inGrecia de Nord. Prezenla lor a marcat istoria acestor !inu-turi atAt pe plan politic, cAt qi pe plan religios. Astfel, in 1185,

cAnd, dup[ distrugerea statului bulgar de cdtre impiratul

Page 7: PAISIANISMUL IN CULTURAL $I SPIRITUAL SUD-EST $I XVIII …cdn4.libris.ro/userdocspdf/826/Paisianismul in contextul cultural si spiritual sud-est...Edifie ingrijitn qi revizuitl de

56 valentinapetin

Vasile ale Il-lea (1018), valahii au reugit sd creeze un nou,,imperiu romAno-bulgar" condus de frafii petru qi Asan (va-lahi din regiunea Tamovo). Exista deja intre secolele al Xl-leaqi al XIV-lea, o episcopie valahd supusi Scaunului de la Oh-rida, apoi celui de la TArnovo.

in secolul al XIV-lea comuniunea spirituald dintre celetrei ldri ortodoxe riverane Dunirii devine qi mai strAnsd, inurma unei serii de cdsdtorii incheiate intre familiile domni-toare ale acestor tdri.

Paroria. Tocmai in aceasti perioadd SfAntul Grigorie Si-naitul (rdposat in1346) s-a instaiat in Bulgaria, la paroria,lagranifa Imperiului Bizantin; opera sa de renagtere isihastda iradiat dintr-acolo cdtre finuturile slave gi romAnegti. Ob-gtea de la Paroria a devenit astfel o punte intre lume a greacd,pe de o parte, gi lumea slavd gi romAneasci, pe de altiparte.

ln acest context, trebuie subliniat spiritut misionar care-lcaracteriza pe SfAntul Grigorie Sinaitul. Viata sane spuneci el ,,voia qi dorea ca pe tofi sd-i aducl irduntrul razei gi stri-lucirii PreasfAntului Duh"2. Acesta este gi motivul pentru care

,,n-a lisat nici un popor din jurul lui fdri invdldtura sa, nunumai al grecilor gi al bulgarilor, ci qi al sArbilor inEigi gi acelor ce se giseau dincolo de DunXre, fiind intdrit cu aju-torul lui Dumnezeu". La aceastd operi imensd el gi-a aso-ciat ucenicii in scopul indeplinirii ,,unei lucrdri care le angaja

2 Viala Sfhntului Grigorie Sinaitul a fost scrisd de patriarhul Calist(1350-1353 9i 1355-1363), ucenicul siu qi apdritorul SfAntului GrigoriePalama. Ace astd Viald a fost publicatd in intregime pentru prima oardin traducere romani in 1811, la Mdndstirea Neam! invie[ile sfin{ilor peluna noiembne. Ea fusese publicatd in limba greaci in 1803 de cdtre Ni-codim Aghioritul, dar sub forma unui rezumat. Maitdrzht,in 1894, a fostpublicatd in limba rusr la sankt-Petersburg de cdtre N. pomiarovski.Acesta necunoscand edifia romaneascd din 1811, afirma in prefata sa laedilie cd o publicd pentru prima dat5. Vezi Tit Simedrea, ,,Viulumdnds-tireascd in Jara Romaneascd inainte de anul 1370",in Biserica ortodoxdRomfrnd (7962), nr.7-8, p. 675, nota 9.

Page 8: PAISIANISMUL IN CULTURAL $I SPIRITUAL SUD-EST $I XVIII …cdn4.libris.ro/userdocspdf/826/Paisianismul in contextul cultural si spiritual sud-est...Edifie ingrijitn qi revizuitl de

pauianuruu/ ia conuxtu/ cu/tura/ ;i spiritua/ sat-est f i e.tt eulol)eail 57

tot zelul: sd rispAndeascd din abundenfH binele isihiei"3. Esteevident ci ,,cei aflafi dincolo", in text, sunt romAnii, singu-rul popor ortodox vecin cu bulgarii gi sArbii.

Deqi adept al unei viefi isihaste duse in singuritate sauin comunit5li mici, SfAntul Grigorie nu considerd cf, rugd-ciunea purd n-ar putea fi qracticatd in marile comunitdti Eichiar in afara 1or, in lume. In acest sens, el igi trimite un uce-nic, pe Isidor, viitor Patriarh al Constantinopolului, inainteca acesta si fie primit in cinul monahal, la Tesalonic pentrua fi aici ,,isihast in orag", exemplu qi ghid pentru un cerc delaici. Apare aici o trdsdturd particulard a isihasmului din se-colele al XIII-lea gi aI XIV-lea: monahismul este conceput cao misiune profeticd in Ei pentril lume, gi nu doar ca un mij-loc de mAntuire individualia. Voinla SfAntului Grigorie dea rdspAndi peste tot metoda rugdciunii minlii practicate de elpoate fivdzutd gi din frecventele sale peregrindri, care erauadevdrate misiuni.

Cercetdtorul P. SArcu, editor al Vielii Sffrntului Grigoriein slavon5, a fost primul care a lansat ideea cd la Paroria, inpreajma SfAntului Grigorie, au existat gi cilugdri romAniprintre atAlia alfii din aproape toate nafionalitdfile orto-doxe din epocd. El igi sprijinX ipoteza pe o notd aflatd infinalul unui manuscris slavon din anul 1345, intitulat Sbor-nicul lui Hludoo, in care se spune: ,,Aceste doud capitole aufost scrise de cdtre Fudulu, care le-a tradus din greaci inbulgard... pe cAnd ne aflam la Paroria cu ceilalli frafi"s.Numele de Fudulu ar fi, dupi P. SArcu, un nume specific ro-mAnesc. Aceastd opinie a fost reluatd gi de algi cercetdtori,in timp ce unii o resping.

3 Citat de D. Stdniloae, Filocalia romfrnd, VIII, p. 81.; vezi qi P. Ndstu-rel, ,,Hongrois et Valaques" ou ,,Hongro-Valaques",in La aie de S. Theodosede Tdrnooo, in ,,Chirillomethodianum" III, Thessalonic, 1975, p.765.

a ]. Meyendorff,Introduction d l'itude de Saint Grigoire Palamas,Pais,1959, p.54

s E. Turdeanu, La littirature bulgare du XlVdme siicle et sa dffision dansles pays roumains, P aris, 7947, p. 9.