paisianismul in cultural $i spiritual sud-est $i xviii cdn4. in contextul cultural si spiritual...

Click here to load reader

Post on 13-Jan-2020

6 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • Y atemina Pe[in

    PAISIANISMUL IN CONTEXTUL CULTURAL $I SPIRITUAL

    SUD-EST $I EST EUROPEAN (SECOLELE XVIII-XX)

    Edifie ingrijitn qi revizuitl de acad. Andrei EEanu qi Valentina Eqanu

    Carte tipdrit[ cu binecuvdntarea tnaltpreasfinlitului

    TEOFAN Mitropolitul Moldovei gi Bucovinei

    Editura DOXOLOGIA 2017

  • Cwpri.ns

    Valentina Pelin - cercetitor de vazi al culturii medievale rominesti

    CuvAnt inainte .....23

    Introducere ...........27

    l. Metliwl cwltwral neonabal d.in Td.rile Roncd.ne i.nairute de ncijlocwl secolalai al XVIII-lea

    I. Rolul leca$urilor monahale in difuzarea valorilor culturale qi de spiritualitate cres-tina ................ ....... 53 2. Relatii cu centrele de cultura din sudul Dunirii qi cu ministirile de la Athos ....................... 55

    3. Miqcarea calugirilor din Rusia qi Ucraina spre farile Romine in prima jumatate a secolului al XVI[-lea ................... 63

    II.. Reinnoirea n ad.iyiilor isihaste in Tari.le Rotnd.ne in a d.owa jwm.d.tate a secolwlwi al XVIII-lea ........... 67

    l. Staregrl Paisie Velicikovski (L722-1794). Date biografice ...... 67 2. Personalitatea staret-ului in organizarea vielii monahale ........... ......74 3. Calitetile moral-spirituale ale povituitorului duhovnicesc ... 79

    4. Scrierile patristice ca element de bazi in reinnoirea isihasmului in Tarile Romd.ne in a doua jumitate a secolului al XVIII-lea ..... 85 5. Perpetuarea mostenirii spirituale a Staregului Paisie in Rusia si in Principatele Romine .............. ....... 9l

    III" Mosteruiyea literard. a ;colii paisiene de la Neamt 99

    99

    53

    Traduceri patristice

  • Yatenilnape[iu

    1. Cercetarea activitifii de kaducere din qcoala paisiani in raport cu investigatiile lui A.I. Ialimirski ............... ...............99 2. Manuscrisele autografe ale traducerilor Starefului Paisie ............... I I I 3. Activitatea cd.rturarilor romfi in s,coala paisiana ................... I35

    Dtr. Scri.erile ori.ginale ale ;coli.i paisiene (secoleleXVilI-XDQ ............. 163

    I. Operele Staret-ului Paisie Velicikovski ............... 163 2. Iniqiative de valorificare in secolul al XIX-lea .... 164 3. Studii ;i edifii din secolul al XX-lea .................. 169 4. Edilia scrierilor Staretului Paisie din anii L998-1999 ........176

    Y. Scri.eri.le originale ale wcenici.lor rornini ;i slavi. d.in gcoalo paisiand. ...... 213

    I. Obqtea multinalionala paisiana in evolulia ei ,.............. .......213 2. Scrierile originale ale ucenicilor romini qi slavi din obstea paisiani ...........234 3. Scrierile originale ale Ieromonahului Macarie ..................... 236

    4. Cronica Ieroschimonahului Nicolae din L79 4 .............,.,.... 240 5. Scrierile originale ale lui Isaac Dascitul ...............................242

    YI. Ecowl ruiscd.r^i.i cultwrale pai.siene in Tdrile Romine ......... ........... 247

    I. ,rPaisianismul" in Tarile Romine ...247 2. Menestirea Neaml in prima jumitate a secolului al XIX-lea ......249 3. Mitropolitul Veniamin Costachi, continuator al spiritului paisian ...........251 4. Ucenicii Staretului Paisie la Ministirile Cernica qi Caldarusani din Tara Romineasce ................ ..........254 5. Ucenici ai scolii paisiene in ministirile din Basarabia: Dobrusa (secolele XVIff-XiX) ................. ........262

    6. Activitatea literare a Duhovnicului Andronic ............... .......284

    Conclwzii ............ 305 Bibliografiegenerald. ............... 313

  • I. Med.iwl caltural rnonoltal d.in Tnrile Rorud.rue i,nainte d.e rnijlocul secolalui al XVIII-leo

    I. Rolul lacaqurilor monahale in difuzarea valorilor culturale qi de spiritualitate creqtind.

    Cele mai vechi surse literare scrise de romAni, care au ddi- nuit vitregiilor vremii, reflecti in genere activitili culturale de dupd consolidarea statald a Jdrilor RomAne gi reorga- nizarea bisericeascd prin intemeierea qi recunoagterea de citre Patriarhia Ecumenicd din Constantinopol a Mitropolii- lor Ungrovlahiei Ei Moldovei. insegi aceste realiziri politice fundamentale pentru istoria de mai departe a romAnilor sunt de neconceput in absenfa activitililor clrturdregti anterioare, chiar dacd finem cont numai de fapful ci o comunitate creg- tind nu poate funcfiona fdrd oficierea serviciului divin efec- tuat in baza cdrlilor de cult. Dar in contextul imprejuririlor istorice, materialele documentare privitoare la evolulia cdrlii

    Ei a mentalitdlilor romAneqti ne infdliEeazd, doar o treaptd desful de avansatd a istoriei culturii scrise, care este in ace- laqi timp o continuare a mesajului de spiritualitate cregtind din perioada incipienti, insd intr-o haind grafici noui qi o altd limbd de exprimare. Datoriti politicii duse de Patri- arhia Ecumenicd din a doua jumltate a secolului al X-lea, gi mai cu seami dupd anul 1054, strimogii noqtri au adoptat, in virtutea convingerilor ortodoxe qi a poziliei geografice, alfabetul chirilic, gi au utilizat in scris, pAni aproape de mij- locul secolului al XV[-lea, slavona ca limbd oficiald.

    in aspirafia comuni spre prosperitate economici gi cul- turald, conlucrarea domnitorilor cu Biserica a avut drept

  • 54 valenilnape[in

    consecintd mentinerea unitdfii statale si a credintei, a echi- librului spiritual al maselor populare. Pentru sporirea poten- lialului cultural al lirii in epoca medievali, dar qi ca buni cregtini, domnitorii qi inallii demnitari au ctitorit agezdminte monahale, intemeind sau renovAnd altele mai vechi, au inXl- fat biserici monumentale, diruindu-le cu generozitate mogii intinse, odoare scumpe gi cdrfi. Numdrul important de m5- ndstiri intemeiate in a doua jumdtate a secolului aI XIV-lea gi in special in secolul al XV-leal a suscitat eforturi intelec- tuale considerabile din partea cdrturarilor de atunci pentru a face fald cerinlelor sporite de cirfi. Conform tradiliei ce se respectd gi in zilele noastre, fiecare biserici nou-sfinfitd era inzestratd, intre altele, cu lntregul ciclu de cdrfi liturgice. in acelagi timp, instruirea cdlugdril,cr gi povdfuirea mirenilor au determinat acumularea unei variate literaturi cu lucrdri de drept canonic gi civil, de invdliturd pareneticd qi teolo- gic5, precum si cu opere de istorie gi literaturd universald. PAnd la aparitia tiparului qi editarea in continuare a cdrfilor trebuincioase, acestea erau multiplicate de copigti cu expe- rienlX mai ales in incintele mdndstiregti, unde existau condifii propice pentru exercitarea unor asemenea indeletniciri.

    Astfel, dac[ analizdm patrimoniul literar vechi din punct de vedere al originii sale, vom constata cd majoritatea covAr- qitoare a manuscriselor, indiferent de tematica lor, au fost scrise, au circulat gi s-au pistrat secole de-a rAndul in agezi- mintele monahale. inainte de intemeierea instituliilor laice de cultur4 dar gi in timpul activitifii acestora in mdndstiri se intrunesc qi se afirmi cei mai de seamd cdrturari ai vremii: copiEti de cdrfi gi miniaturiEti, autori de scrieri originale li- terare gi istoriografice, traducitori gi tipografi, personalitili proeminente in istoria culturii romAnegti, care, cu tolii impre- und, au contribuit din plin la evolufia cdrfii Ei a mentalitdgilor

    1 N. Grigoras, I. CaproEu, Biserici qi mdndstiri aechi din Moldoun,Buctt- regti, 1968, p. 271.

  • paisianiswu/ in cornxtu/ cr/trra/;i sViritua/ sul-est ;i est euroVeaa

    autohtone, la fondarea literaturii nafionale, la statornicirea

    Ei dezvoltarea limbii romAne literare. Cu tradifii creEtine gi cdrturdregti coborAnd mult sub li-

    mitele cronologice ce ni le infdliqeazi sursele documentare pistrate pAn[ acum, mdnistirile romAnegti au indeplinit din vechi timpuri nu numai misiunea sacri de a menline 9i in- mulli credinla ortodoxd, ci ele au fost totodatd Ei centre de culturd, de unde a emanat cu ddrnicie lumina cdrlii in po- por. Fiecare dintre ele qi-a avut rosturile sale binefdcf,toare, prin activitate fructuoasd in diferite perioade de timp remar- cAndu-se mari centre de culturi ca Vodita, Tismana, Sna- gov, Dealu, Bistrifa (jud.VAlcea), Govora etc. in Jara RomA- neasci, sau Neamquf nistrila Moldovifa Humor, Putna Vo- ronef in Moidova, qi altele in celelalte provincii romAnegti. Din activitatea propriilor cirturari, din donalii gi achizifii, toate au adunat cu trecerea vremii biblioteci bogate in manu- scrise Ei tipdrituri. Cercetarea 1or multilaterald ar favoriza solulionarea diverselor probleme din istoria culturii romA- neqti cel pulin de la intemeierea Jdrilor RomAne pAnd tArziu in Epoca Luminilor, cum ar fi, spre exemplu, activitatea unor c6rturari cu renume, a curentelor gi migciriior culfurale des- fdgurate in cadrul aqezdmintelor monahale.

    2. Relaqii cu centrele de cultura fin sudul Dunarii qi cu mind.stirile de la Athos

    in istoria romAnilor, Dundrea - acest,,drum firl pulbere", cum il cAntX poporul in baladele sale - r.-a tePtezentat nicio- datd un obstacol in legdturile cu popoarele ortodoxe situate pe malul drept al fluviului, bulgarii gi sArbii, cu atAt mai mult cu cAt printre aceqtia trdia in Evul Mediu un mare numir de valahi rdspAndili in trtreg bazinul sud-dunirean 9i pAnd in Grecia de Nord. Prezenla lor a marcat istoria acestor !inu- turi atAt pe plan politic, cAt qi pe plan religios. Astfel, in 1185, cAnd, dup[ distrugerea statului bulgar de cdtre impiratul

  • 56 valentinapetin

    Vasile ale Il-lea (1018), valahii au reugit sd creeze un nou ,,imperiu romAno-bulgar" condus de frafii petru qi Asan (va- lahi din regiunea Tamovo). Exista deja intre secolele al Xl-lea qi al XIV-lea, o episcopie valahd supusi Scaunului de la Oh- rida, apoi celui de la TArnovo.

    in secolul al XIV-lea comun