despot voda

7/25/2019 Despot Voda

1/7

dESPOt-VODA

Vasile Alecsandri

I. DESPOT-VODA Drama istorica de Vasile Alecsandri.

Premiera, 30 sept. 18!, Teatr"l #ational din $"c"resti. Apar"ta la $"c"resti in1880, c" s"%titl"l &'e(enda istorica in )ers"ri * act"ri si + ta%lo"ri 1**8-l*1.

arc/eaa reorientarea deli%erata a teatr"l"i alecsandrinian spre drama si este

sin("ra realiata dintr-o proiectata trilo(ie olde, 'ap"snean", Despot. #"

e2emplaritatea, ca in ca"l altor scrieri istorice ale sale, ci ori(inalitatea

persona"l"i, c" ins"siri &a4ara din rind si o %io(ra5e &tes"ta c" intimplari

e2traordinare, moti)eaa opti"nea dramat"r("l"i, care-si plaseaa din p"nct"l depornire opera s"% semn"l romantism"l"i. Alecsandri a parc"rs literat"ra istorica,

de la 6rec/e la sincai, de "nde a e2tras date necesare inc/e(arii ta%lo"l"i de

epoca si caracteriarii personaelor, doar do"a dintre acestea, 7i"%ar si Ana, 5ind

in)entate de el.

In tesat"ra piesei pot 5 detectate in"ente ale teatr"l"i romantic, indeose%i

/"(olian, "cat in acel moment pe scenele noastre, dar si ale cel"i s/a9espearian,alat"ri de "rme ale "nei recente traditii a"to/tone :;a)an si Vidra


2/7

colindase pe la c"rtile e"ropene, soseste la (ranita oldo)ei /otarit sa oc"pe

tron"l acesteia si c/iar sa eli%eree &$ianta si patria (receasca. Plan"rile ii sint

4a)oriate de nem"lt"mirea "nei parti a %oierimii 4ata de domnia l"i 'ap"snean".

Vor%irea sed"catoare si per(ament"l ce-i atesta no%letea ii desc/id inimile

%oierilor si casa l"i otoc. Doar Tomsa se arata %an"itor si ostil.

Primit la c"rte, Despot cisti(a simpatia Doamnei, a carei r"da pretinde a 5, dar

'ap"snean", pre)enit de aliat"l sa" Si(ism"nd, ii desci4reaa plan"rile de ""rpare

si /otaraste sa-l s"prime. Despot s"pra)iet"ieste celor trei incercari, "ltima data

e)adind din temnita tra)estit in )esmintele ne%"n"l"i aspirant la tron 7i"%ar-Voda,

si ca"ta adapost la prieten"l sa", palatin"l 'aslci. Prin isc"sinta si de)otament"l

7arminei, sotia acest"ia, scapa de trimisii l"i 'ap"snean", sim"lind moartea, sicisti(a noi aliati in sc/im%"l "nor promisi"ni %anesti si politice. 7onict"l pentr"

tron dintre Despot si 'ap"snean", de)oltat in primele trei acte, se reol)a in a4ara

scenei. Plaiesii "matate si 'im%a-D"lce, a"nsi strai la c"rte, re"ma si

comenteaa in5mplarile s"r)enite= %ir"inta l"i Despot, a"tat de mercenari si de

tradarea l"i otoc, insca"narea l"i, politica antinationala si antipop"lara etc.

In act"l al IV-lea este lansat si d"s cam prea (ra%nic la c"lminatie al doilea

conict principal, intre Despot, a"ns domn, si tara. 6rcat pe tron, Despot se

im%ata de p"tere si n"-si tine nici "na din 4a(ad"ieli. El re4"a sa se casatoreasca

c" 5ica l"i ooc, asa c"m promisese, r"ineaa tara si o in4e"deaa mai m"lt 4ata

de t"rci, pro)ocind reactia popor"l"i.Toate 4ortele tarii se coalieaa impotri)a sa si

se strin( in "r"l l"i Tomsa.

6ltim"l act ad"ce sol"tionarea t"t"ror conictelor, c" accent"area notei de

senational. in)ins de Tomsa, Despot pierde spriin"l l"i I.as9i si, e)ent"al, pe al l"i

ooc, cind cele do"a 4emei care-l i"%ea" c" pasi"ne, 7armina si Ana, descopera

ca a" 4ost tradate. I?e prima o "cide sot"l ei, pe a do"a d"rerea de a-l 5 pierd"t pe

Despot care, cr"tat de Tomsa, este asasinat de 7i"%ar, a"ns cal"(ar 4anatic.

II. Drama romantic@ Despot Vod are ca tem@ oldo)a n perioada de

decadenB@, de d"p@ Cte4an cel are i S4nt.

S"%iect"l este prel"at de Vasile Alecsandri din cronica l"i Fri(ore 6rec/e.


3/7

Despot, "n a)ent"rier din 7reta, i ns"ete, la moartea l"i Iaco% Geraclit,

poreclit Despot"l, o serie de doc"mente, prin care ca"t@ s@ se dea drept

descendent din 4amilia Paleolo(ilor, adic@ a mp@raBilor din $ianB. El c"treier@

E"ropa pe la di4eritele c"rBi princiare, nr"dite c" 4amilia Paleolo(ilor, c@"tnd"-i

"n rost. Despot )ine n oldo)a, la c"rtea l"i Ale2andr" '@p"nean"l, spre ancerca s@ o%Bin@ domnia. Ale2andr" '@p"nean"l este el ns"i "n ari)ist, care se

c@s@torise c" 5ica l"i Petr" ;are, spre a a)ea acces la tron. El nBele(e c@ Despot

este "n am%iBios, "n )iclean i de aceea ncearc@ s@ I nl@t"re prin di4erite

procedee caracteristice epocii. Ii d@ s@ c@l@reasc@ "n cal s@l%atic, care omorse pe

toBi cei ce a" ncercat s@-1 ncalece. Despot este "n ca)aler isc"sit n artaec/itaBiei

El m%lnete cal"l i sare peste id"l c"rBii domneti, strnind admiraBia %oierilor,

dar mai ales $ Anei, 5ica )ornic"l"i otoc, n casa c@r"ia 4"sese in)itat s@ stea.7aracter"l de pretendent la tron al l"i Despot pro)enea din 4apt"l c@ Cte4an cel

are s-a c@s@torit c" aria de an(op, descendent@ din 4amilia Paleolo(ilor. De

aceea el se d@ drept r"d@ c" doamna ;"2andra, prin care Ale2andr" '@p"nean"l

de)enise domn. Ale2andr" '@p"nean"l c/eam@ o sl"(@ credincioas@ i-i d@ o

sticl"B@ c" otra)@, ca s@ o toarne n )in"l l"i Despot. Despot are ns@ "n antidot

ntr-"n inel i scap@. '@p"nean"l trece la "n atac 4@Bi as"pra pretendent"l"i i-1

ar"nc@ n nc/isoare, 5indc@ %oierii, n 4r"nte c" )ornic"l otoc, )@d n el "n )iitor

(inere al )ornic"l"i, "n domn 4a)ora%il lor. Din nc/isoare, Despot scap@ printr-"n

)icle"( pop"lar, p"s pe seama l"i P@cal@. El i sp"ne l"i 7i"%@r Vod@, "n 4el de

m@sc@rici de la 7"rtea domneasc@, c@ a 4ost nc/is, 5indc@ n" )rea s@ 5e domn.

7i"%@r Vod@ sc/im%@ /ainele c" Despot, iar acesta nal@ pe panici i 4"(e la

castel"l prieten"l"i s@" 'as9i. Intre timp, potri)it nBele(erii, 'as9i pre(@tise o

armat@ de mercenari, c" care Despot s@ ia domnia oldo)ei.

Ale2andr" '@p"nean"l trimite ostai cond"i de Toma 7alai%acan"l s@-1 ia pe

Despot din castel"l l"i 'as9i. Despot ns@ le oac@ o 4ars@, pre4@cnd"-se mort,

pentr" ca Ale2andr" '@p"nean"l s@ n"-i ia m@s"ri de ap@rare i ast4el oastea, c"

care )ine, s@ lo)easc@ prin s"rprindere.

Hn act"l al patr"lea, Despot este domn n cetatea S"ce)ei. El 4ace o serie de

a%""ri, ca s@-i ntreBin@ armata de mercenari, c" care, de 4apt, prad@ oldo)a. El

nem"lB"mete popor"l prin %ir"ri mari, cler"l prin e4"irea m@n@stirilor i a

%isericilor de odoare, pe %oieri 5indc@ n" le d@ pri)ile(iile dorite. otoc tr@iete

deam@(irea de a 5 respins de Despot, ca socr". Despot )isea@ ac"m o c@s@torie

c" o prinBes@ str@in@, care s@-1 a"te s@ 4ac@ o coaliBie e"ropean@ i s@ eli%eree


4/7

$ianB"l. Se )isea@ mp@rat. Este treit din )isele de m@rire de oastea, ad"s@ de

%oier"l patriot Toma. Ac"m %oierii n"-1 mai spriin@, iar 'as9i a@ c@ soBia sa,

7armina, l-a nelat c" Despot i-l )a p@r@si c" mercenarii l"i. Despot r@mne

sin("r n 4aBa l"i Toma, care-1 iart@, 5indc@ n" i-a omort copil"l l"at ostatec.

Despot este ns@ "cis de 7i"%@r Vod@. inal"l este moraliator, 5indc@ Ana, 5ica)ornic"l"i otoc, cade leinat@ pe piept"l l"i Despot. De aceea Toma rostete

c")intele= Mooace aa vrea Dumnezeu, acel ce-i vinde ara i perde neamul

su!.

7aracter"l romantic al dramei este dat de 4apt"l c@ eroii, tema, s"%iect"l a" o

str"ct"r@ a4ecti)@. ntre '@p"nean"l i Despot e2ist@ o "r@ de moarte. Ana i

7armina l i"%esc pe Despot pn@ la moarte. oti)aBia actelor eroilor este a4ecti)@.

Procedeele romantice ca otr@)irea l"i Despot, 4arsa c" moartea l"i Despot,tra)esti"l, adic@ sc/im%area /ainelor c" 7i"%@r Vod@, s"nt 4olosite de a"tor c"

m"lt@ ndemnare. onolo("rile l"i Despot, care-i arat@ (nd"rile, 4olosirea

analiei psi/olo(ice, pro%lematica social@ a%ordat@, caracterele tipice ale %oierilor

da" dramei i o pro4"nd@ not@ de realism. 7lasicism"l este preent n" n"mai prin

5nal"l moraliator, ci i prin caracter"l (eneral-"man al eroilor. Despot este

a)ent"rier"l, otoc intri(ant"l, '@p"nean"l tiran"l, Toma patriot"l.

Sintea estetic@ este realiat@ ns@ pe o str"ct"r@ predominant romantic@.

7aracteriarea l"i Despot-Vod@

DESPT,despo i, s. m.1.(n antichitate i n evul mediu) Conductor cu puteri discre ionare; tiran.

i(.Persoan excesiv de autoritar, care, n ac iunile sale, nu ine seama de al ii, care vrea s- i

impun cu orice pre voin a. 2.(n Imperiul Biantin) !uvernator autonom al unei provincii, al unui inut.

Piesa &Despot-Vod@J de V. Alecsandri intr@ in rind"l reali@rilor de seam@ din

domenti"l dramei istorice romneti, mai ales prin ima(inea persona"l"i principal,

constr"it pe o sc/em@ romantic@, alc@t"it din l"mini i "m%re, calit@Bi i de4ect,

atit"dinea sa scenic@ 5ind moti)at@ in toate sec)enBele ce-i pre(@tesc i "sti5c@

att ascensi"nea, ct i c@derea.

Persona"l care domin@ prim-plan"l acBi"nii este Despot, 5("r@ din istoria

oldo)ei care l-a atras pe Alecsandri, pe de o parte, pentr" c@ i p"tea ser)i "nmodel romantic i , pe de alt@ parte, deoarece i permitea i strec"rarea "nei


5/7

an"mite atit"dini persoanle 4aB@ de realitatea contemporan@ l"i. Despot-Vod@ 4ace

parte din 4amilia marilor personae romantice ale literat"rii "ni)ersale. El i

p@r@sete Bara in c@"tarea (loriei. El ins"i se de5nete c" mndrie "n &pr%ea( din

l"me, "n )nt"rat str@inKJ.

&i" de pescar din 7reta, p"rtat in %or"l me"> Prin Spania, 'e/ia, Fermania i

ranBa> 7"-a mea soBie Spada, c" sora mea SpereanBaJ, el este "n a)ent"rier

4oarte c"nosc"t in secol"l al LVI-lea. El e contient de 5rea-i a)entr"iere@, dar i

de "n destin pe care tre%"ie s@-l "rmee i in care are incredere.

7a orice persona romantic, Despot este constr"it din contraste, 5ind o

persoanlitate p"ternic@, mai ales am%iBia i setea de m@rire i determin@ toate

acBi"nile. 7opleit de propri"-i e", pe care-l e2alt@ :in monolo("ri Ci lim%@ ml@dioas@J, Despot sosete in oldo)a decis &s@ de)in@

domnitor :&K "r a 5 e", Despot, st@pn acestei B@riJ Aici s"nt, partea cel"i ce tie a ice= Vrea"M E"

)rea"MK E timp"l> OM oldo)o, "niBi noi amndoi,> S@ 4acem )is"ri, plan"ri i 4apte

de eroiJ. Plan"rile i am%iBiile sale s"nt no%ile i c"ceritoare, el se )isea@

desc/i@tor al l"ptei antiotomane= &S@ ter(em "milinBa din 4r"ntea cretineasc@>

S@ li%er@m $ianBa i patria (receasc@J.

Inteli(ent i diplomat, %"n orator, c"raos, perse)eretn i )iclean, 4r"mos la c/ip,

Despot i sed"ce pe toBi. El se 4olosete de toate miloacele pentr" atin(erea Bel"l"i

s@". 7" int"iBie psi/olo(ic@ si("r@, el 4ace promisi"ni potri)ite t"t"ror celor de care

are ne)oie in atin(erea scop"rilor sale. In 4aBa l"i '@p"nean" pare ser)il, (ata s@-l

sl"easc@ c" credinB@ pe Doamna ;"2andra o cti(@ o4erind"-i "n crin Ana este

impresionat@ de priceperea i c"ra"l l"i in a inc@leca "n cal n@r@)a i se

indr@(ostete de el oBoc, in perspecti)a c@s@toriei c" 5ica sa, este ncntat c@

&Domnind, el )a 5 %raB"l, iar cap"l )oi 5 e"MJ. 7a "n ade)@rat maeestr" al artei


6/7

oratorice, Despot mn"iete c" mare a%ilitate c")intele, p"tnd 5, d"p@ sit"aBie,

patetic, sentimental, de)otat oldo)ei :&Vrea" (loria oldo)ii i-a ei neatrnareJP"terea

co)rete "ni)ersal"l dreptJ. Despot cade prin c/iar ns"irile l"i, prin ideal"rile

l"i "topice, irealia%ile pentr" oldo)a acel"i timp. El este n4rnt de rnd"ieleile

str@)ec/i ale B@rii pe care n" le-a respecta= &Dar Despot c" p@cat"l a dat mna

4r@Beasc@, >El rde c" p@(nii de le(ea cretineasc@,> Icoane i potire el le topete-n %ani> i )rea pe toBi romBnii s@-i 4ac@ l"teraniJ.

;@mas sin(r", p@r@sit de %oieri, de cei pe care i-a tr@dat d"p@ ce l-a" a"tat,

este r@st"rnat de popor.

$oierii, in 4r"nte c" Toma, )@d in Despot "n spoliator i "n papista ce tre%"ie

inl@t"rat prin moarte, d"p@ o%icei"l p@mint"l"i toma il ac"@ pentr" tr@darea

B@rii= &Aceast@ Bar@ te-a primit la piept> T", Despot, ai )nd"t-o l"i erdinand

(erman"l, l"i Si(ism"nd polon"l, l"i Soliman s"ltan"l, > 'a toBi d"manii care Bi-a"

4ost de a"torMJ.

oti)ele c@derii accelerate a l"i Despot ar 5 do"@, am%ele tri%"tare sl@%ici"nilor

str"ct"rii sale intime= pe de o parte incapacitatea de a se ridica la in@lBimea

destin"l"i pe care i-l as"m@, iar pe de alt@ parte, conict"l creat in realBiile c" cei

din "r"l s@", c" ins@i credinBa popor"l"i, persona"l m"lB"mind"-se s@-ia"tocontemple ima(inea de domnitor c" deplin@ i "nic@ p"tere.


7/7

Pn@ la "rm@, Despot este "cis de 4anatic"l 7i"%@r, ca s"% p"terea "n"i destin

implaca%il. Dar el r@mne demn in 4aBa morBii, n" se teme, se simte copleit de

4atalitae, ins@ n" se "milete. Disc"rs"l pe care-l Bine este impresionant prin

no%leBea ideal"rilor pe care i le prop"sese= &Visnd neatrnarea, )roit-am prin

romni> S@ da" lo)iri de moarte d"manilor p@(ni> >K> > VreBi moartea meaQKS"nt (ataM 6cideBiMJ.

7i"%@r ne%"n"l e2prim@ esenBa c@derii l"i Despot= &Ai )r"t s@ "cii le(eaQK

oriM 'e(ea te "cideMJ.

Prin Despot Alecsandri a creat "n ero" romantic, tip"l ""rpator"l"i a)ent"rier,

in care p"lsea@ patos"l romantic, s"rprins intr-o dramatic@ %atere a 5rii l"i

contradictorii, intre in@lBare i c@dere. Pri)it in e)ol"Bia teatr"l"i romnesc,persona"l l"i Alecsandri este o i%nd@, el r@mine "n persona )ia%il.

despot voda

Documents