Descriere: Scala a fost elaborata ca un instrument unidimensional, pentru abordarea singuratatii

Descriere: Scala a fost elaborata ca un instrument unidimensional, pentru abordarea singuratatii. Aceasta concepe singuratatea ca pe o reactie emotionala negativa fata de sesizarea unei discrepante intre nivelul dorit al contactelor sociale, respectiv nivelul realizat al acestora. Reprezinta de departe instrumentul cel mai des utilizat in abordarea singuratatii, fiind tradus in numeroase limbi 838f55i si adaptat pentru un numar si mai impresionant de tari. Scala prezinta si o treia versiune, creata de catre Russell si Cutrona, cu scopul de a evita dificultatile de intelegere generate ocazional de formularile mai greoaie a celei de a doua variante a scalei. Astfel, Scala de singuratate UCLA ( versiunea 3) poate fi aplicata si altor subiecti, decat celor cu un anumit grad de pregatire intelectuala, intelegerea intrebarilor fiind mai facila. Consistenta interna: Un coeficient de .94 a fost calculat pentru versiunea a doua in urma aplicarii ei unui grup de 237 studenti. Shaver si Brennan (citati de Vargha, 2005 ) consemneaza ca alti autori au obtinut rezultate similare. Fidelitatea: Corelatia test-retest, calculata de catre Cutrona (citat de Vargha, 2005) in urma reaplicarii versiunii revizuite dupa 7 luni, pe un grup de studenti in primul an, deci o populatie care prezinta oscilatii dintre cele mai mari ale dinamici relatiilor interpersonale, a fost de .73. Aceasta valoare poate fi considerata satisfacatoare. Validitatea: Versiunea revizuita a scalei UCLA coreleaza semnificativ cu masuratori ale depresiei si anxietatii, coeficientii variind aproximativ intre .30 si .50. Se raporteaza, de asemenea, corelatii pozitive cu timpul petrecut de unul singur (.41) , cu numarul cinelor servite de unul singur (.34), respectiv cu numarul serilor la sfarsit de saptamana fara companie (.44). Corelatii negative s-au evidentiat cu frecventa activitatilor sociale (-.28) si cu numarul prietenilor apropiati (-.44). Studiile lui Russell si colab. (citat de Barrett, 2003) au demonstrat convingator, ca in timp ce diferite scale de personalitate si de dispozitie afectiva au putut acoperi o parte din varianta scalei UCLA, aceasta din urma nu este totusi redundanta cu alte masuratori. Relatia dintre scorurile UCLA si variabilele sociale s-a pastrat chiar si atunci, cand a fost eliminata influenta variabilelor de personalitate si de dispozitie. De altfel numarul studiilor de validare ale scalei UCLA este impresionant. Tabelul prezentat in Anexa 2, nu prezinta decat o selectie a acestora. Cramer si Barry (citati de Siewert, 2001) au pus in evidenta faptul, ca Scala de singuratate UCLA prezinta cel mai elevat nivel al consistentei interne, in comparatie cu alte sase dintre cele mai des utilizate scale de singuratate, ceea ce explica in opinia autorilor optiunea majoritatii cercetatorilor aplecati asupra studiului singuratatii pentru acest instrument. Mod de administrare Subiectii sunt invitati sa completeze scala pe baza urmatorului instructaj: "Indicati cat de des simtiti starile descrise in propozitiile ce urmeaza. Incercuiti numarul corespunzator." Pentru fiecare dintre itemi, subiectul are la dispozitie cate patru variante de raspuns: "Niciodata"-1 punct; "Rareori"-2 puncte; "Uneori"- 3 puncte; "Adesea"- 4 puncte. Scorurile inregistrate la itemii 1, 4, 5, 6, 10, 15, 16, 19 si 20 se inverseaza inainte de a intra in calculul sumei punctelor. Punctajul final poate varia intre 20 si 80 de puncte, scorurile superioare fiind reprezentative pentru sentimentul mai puternic al singuratatii.