descrierea metodologiei plan de lucru.odt

7/22/2019 descrierea metodologiei plan de lucru.odt

1/16

Tehnologia si planul de lucru pentru:"MODERNIZAREASTRAZILOR PENTRU IMBUNATATIREA CONFORTULUI ,,.

Semnalizarea punctului de lucru. Trasarea lucrrilor.

Este prima faza nainte de nceperea propriu zisa a executarii lucrarii.Trasarea pe teren se va face,cu reperi din beton armat fixati n afara acestora pentru

a nu fi influentat de executarea lucrarilor.Se vor trasa pe teren cu aparatul topo: axele constructiilor, zona de decopertare,

axul lucrarilor.Se vor fixa reperi de nivel i cote 0,00 pentru fiecare obiect.

Terasamente. Transportul apei la punctul de lucru, Nivelarea patului autogrederul

Udarea mecanica cu autocisternaCompactarea patului cu rulou compresor

Sunt materializate pe teren punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar varfurilede unghi prin borne de beton, legate de reperi amplasati in afara amprizei strazii.Pichetajul esteinsotit si de o retea de reperi de nivelment stabilit, din borne de beton, amplasati in afara zoneistrazii cel putin cate doi reperi pe km.

Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profol in lungde aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial.

Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axului drumului, se materializeaza prin tarusi sisabloane urmatoarele:

-inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax, de-a lungul axului drumului;-punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza);-inclinarea taluzelor.

Pamntul adus pe platforma este mprastiat si nivelat pe ntreaga latime a platformei (sau a

benzii de lucru) n grosimea optima de compactare stabilita, urmarind realizarea unui profillongitudinal pe ct posibil paralel cu profilul definitiv.

Suprafata fiecarui strat intermediar, care va avea grosimea optima de compactare, va fiplana si va avea o panta transversala de 35% catre exterior.

FUNDATIE DIN BALASTTransportul apei la punctul de lucru

Strat de fundatie din balast

Transportul balastului cu autobasculanta


2/16

Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul intr-unul sau mai multestraturi in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de compactarestabilita pe tronsonul experimental.

Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si panteiprevazute in proiect.

Stropirea va fi uniforma evitndu-se supraumezirea locala.

Compactarea straturilor de fundatie se face in atelierul de compactare stabilit petronsonul experimental respectndu-se componenta atelierului, viteza utilajelor decompactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.

Pe strazile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime aplatformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile defundatie astfel ca straturile de fundatie sa fie permanent incadrate de acostamenteasigurndu-se si masurile de evacuare a apelor .

Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau ramndupa compactare se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza. Suprafetele cudenivelari mai mari de 2 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza dinnou.

STRAT DE PIATRA SPARTA

MODUL DE LUCRU

FUNDATII DE PIATR SPART SI/SAU DE PIATR SPART AMESTEC OPTIMAL.

Fundatia din piatr spart amestec optimal 0-63 se realizeaz ntr-un singur strat a crui grosimeeste cea din proiect.

Fundatia din piatr spart 40-80, se realizeaz n dou straturi, un strat inferior deminimum 10 cm de balast si un strat superior din piatr spart de 12 cm, conform prevederilorSTAS 6400-84 .

Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de form sau realizarea unormsuri de mbunttire a protectiei patului, iar acesta este constituit din pmnturi coezive, stratulde fundatie din piatr spart amestec optimal 0-63 se va realiza n mod obligatoriu pe un substrat

de fundatie care poate fi:- substrat izolator de nisip de 7 cm grosime dup cilindrare;- substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dup cilindrare.

Pentru executia fundatiilor din piatr spart se utilizeaz urmtoarele agregate:a. Pentru fundatie din piatr spart mare, 40-80:

- balast 0-63 mm n stratul inferior;- piatr spart 40-80 mm n stratul superior;- split 16-25 mm pentru mpnarea stratului superior;- nisip gruntos sau savur 0-8 mm ca material de protectie.

b. Pentru fundatie din piatr spart amestec optimal 0-63 mm- nisip 0-4 mm pentru realizarea substratului, n cazul cnd pmntul din patul

drumului este coeziv si nu se prevede executia unui strat de form sau balast 0-63mm, pentru substratul drenant;- piatr spart amestec optimal 0-63 mm.

Nisipul gruntos sau savura ca material de protectie nu se utilizeaz cnd stratul superior


3/16

este de macadam sau de beton de ciment.Piatra sparta amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-

25, 25-40 si 40-63, fie direct de la concasare.Piatra sparta mare se asterne, numai dup receptia stratului inferior de balast, care, prealabilasternerii, va fi umezit.

Piatra sparta se asterne si se compacteaz la uscat n reprize. Pn la nclestarea pietreisparte, compactarea se execut cu cilindri compresori netezi de 6 t dup care operatiunea secontinu cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10-14 tone. Numrul de treceri a atelieruluide compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental.

Dup terminarea cilindrrii, piatra sparta se mpneaz cu split 16-25, care secompacteaz si apoi urmeaz umplerea prin nnoroire a golurilor rmase dupmpnare, cu savur 0-8 sau cu nisip.

Pn la asternerea stratului imediat superior, stratul de fundatie din piatr spart mare astfelexecutat, se acoper cu material de protectie (nisip gruntos sau savur).

n cazul cnd stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se mai faceumplerea golurilor si protectia stratului de fundatie din piatr spart mare.

Anrobat bituminos AB2.

AgregateSe va folosi un amestec de agregate concasate sau agregate naturale, care vor fiamestecate in proportii determinate. Conditiile de admisibilitate pentru diferite sorturi deagregate sunt stabilite de urmatoarele documente de referinta:

SR 662/2002, tabel 5 pentru nisip natural si tabelul 10 pentru pietris naturalconcasat SR 667-2001, tabelul 10 pentru nisip de concasare si tabelul 8 pentru criblur. Cerintele pentru verificarea calitatii, cat si pentru caracteristicileagregatelor care trebuie verificate, periodic sau la fiecare expeditie, inainte de a fi

aprovizionat pe santier, sunt stabilite prin urmatoarele documente de referinta: SR 662/2002, capitolul 3, pentru nisip si pietris natural SR 667-2001, capitolul 3, pentru nisip de concasare si criblura

Tipurile si sorturile de agregate care se utilizeaza la straturile de baza bituminoase,sunt date mai jos:

Agregate de balastieraNisip natural, sort 0 4 sau 0 8Nisip natural, sort 4 8Pietris, sort 8 31.5Agregate de cariera

Nisip de concasare, sort 0 3Criblura, sorturile 8 16 si 16 25Granulatia se determina prin utilizarea sitelor cu ochiuri patrate, conform prevederilor SREN 933-2/1998.Conditiile pentru verificarea calitatii, la fel, ca si caracteristicile care se verifica la agregate, inafara de cele deja mentionate, mai sus, sunt prevazute de SR 7970/2001.

Filer Mineral

Prin filer, se intelege, in general, toate particulele minerale, mai mici de 0,09 mm, care suntincluse in mixtura asfaltica. Totusi, acest paragraf se refera la filerul de calcar sau la creta

macinata, numit, de asemenea, in acest caiet, filer de aport, care este prelucrat, prinmijloace specifice si aprovizionat pe santier, pentru a fi inclus in compozitia mixturii. Filerulde aport, trebuie sa indeplineasca conditiile STAS 539/79.


4/16

Conditiile de verificare a calitatii, la fel ca si caracteristicile care se verifica la filer, periodicsau la fiecare lot aprovizionat, sunt, de asemenea, prevazute in STAS 539/79. Trebuierespectate si conditiile SR 7970/2001.

Lianti bituminosi

Liantii bituminosi care se utilizeaza la straturile de baza bituminoase, sunt:. Bitum neparafinos pentru drumuri, tip D 60/80;

. Bitum aditivat tip D 60/80a;

A. Bitumul neparafinos pentru drumuri si bitumul aditivat trebuie sa respecte conditiile decalitate prevazute de SR 754/1997

B. Bitum aditivat tip D 60/80a sau D 80/100a, se bazeaza pe bitumul neparafinos pentrudrumuri, tip D 60/80 sau D 80/100, in care, in general, este adaugat un produs anti -decojire.

Compozitia Mixtuilor

A. Reteta mixturi asfaltice si reteta de amestec.Se stabileste de un laborator autorizat.

AB2 agregate de tip grosier, corespunzand Tipului C de mixtura, al SR 7970/2001

Mijloacele de transport

Camioanele vor avea o capacitate minima de incarcare de 22,0 metri cubi si un numar

suficient de axe pentru a evita deteriorarea drumurilor existente.Camioanele folosite pentru transportul mixturilor asfaltice trebuie sa aibe bene curate,netede si bine reglate, care au fost acoperite cu o cantitate minima de solutie de sapun,solutie de var sau alt material aprobat , pentru a preveni ca mixtura sa adere la suprafetelede asezare. Solutia antiaderenta nu trebuie sa formeze balti pe suprafata de asezare abenei camionului. Folosirea de solutii care contin carburant diesel sau alti solventicontaminatori, nu va fi permisa.Fiecare camion trebuie sa aibe o prelata din panza de cort sau din alt material potrivit cudimensiui potrivite pentru a proteja mixtura de conditiile atmosferice. Prelatele vor fifolosite de fiecare data cand se transporta mixturi asfaltice.

Repartizatoarele de asfaltRepartizatoarele (finisoarele) de asfalt trebuie sa fie utilaje de sine statatoare cu container,dotate cu un ecran automatizat sau ansamblu de tragere, incalzit daca este nevoie, sicapabil sa imprastie si sa finiseze betonul asfaltic pe latimile de banda, potrivit profilelortransversale tip aplicabile si la grosimea din detaliile de executie. Finisorul trebuie sa fieechipat cu buncar de stocare, avand o capacitate suficienta pentru o raspandire uniforma.Buncarul trebuie ca fie echipat cu un sistem de distributie pentru a plasa mixtura uniform infata grinzii repartizatoare. Pentru extensia grinzii repartizatoare, cu mai mult de un picior(300mm), grinda se va prelungi in concordanta. Grinda sau dispozitivul de asterneretrebuie sa produca efectiv o suprafata finisata, de uniformitatea ceruta si cu textura fara

rupturi, impingeri sau scobituri in mixtura. La asternerea mixturii, finisorul trebuie sa fiecapabil sa opereze la vitezele inainte, constante, cu o asternere satisfacatoare a mixturii.Echipamentul folosit pentru acostamente si pentru constructii similare trebuie sa fie capabil


5/16

sa imprastie si sa finiseze straturile la latimile indicate in plansele de executie.

Utilajele de compactare

Toti compactorii lisi, compactorii vibratori sau alte utilaje folosite la compactarea mixturilorasfaltice trebuie sa fie in conditii de lucru satisfacatoare. Toti compactorii trebuie sa fiecapabili sa se intoarca fara a lasa urme, iar tamburii de otel trebuie sa fie echipati cu

razuitor. Compactorii pe pneuri trebuie sa fie auto-propulsati, de tip oscilator si echipati cupneuri netede de marimi egale, cu diametru si rata a deformarilor egale, toate mentinute laaceeasi presiune de umflare. Contractantul trebuie sa tina evidenta referitoare la marimeapneurilor, presiune si incarcare. Compactorii avand tamburi lisi trebuie sa aibe un sistempentru umezirea fiecarui tambur. Compactorii trebuie sa fie de marimi adecvate si in numarsuficient pentru a asigura compactarea specificata.

Transportul

Capacitatea de transport trebuie sa fie corelata cu productivitatea finisorului de asfalt si cu

distanta de transport, astfel incat, odata inceputa asternerea, finisorul sa fie alimentatcontinu cu mixtura.Mixtura trebuie sa fie livrata pe drum, la temperatura specificata, benele camioanelor va fiizolate si prelatele vor fi fixate sigur.

Asternerea si nivelarea

Conditii atmosferice

Mixtura asfaltica nu trebuie asternuat: (1) cand temperatura aerului sau temperaturasuprafetei pe care se asterne mixtura sunt mai mici de 10 0 C , (2) pe orice suprafata uda

sau inghetata, (3) cand conditiile de vreme impiedica o asternere sau finisare adecvata amixturii, sau (4) intre 1 Octombrie si 1 Aprilie.AsternereaSuprafata amorsata sau stratul anterior executat trebuie curatat de toate mizeriile,gramezile de pamant sau orice alt material strain, inainte de asternerea mixturii asfaltice.Mixtura, cand este livrata la finisorul de asfalt, trebuie sa aibe o temperatura, care sa seincadreze in valorile de temperatura din Tabelul de mai jos.

Tabelul

Tipul de liant Temperatura minima deasternere 0C

Temperatura minima la compactare 0CINCEPUT SFARSIT

D60/80 140 135 100D60/80a 145 140 110

Daca sunt prezenti bulgari sau s-a format o crusta de mixtura, intreaga incarcatura trebuierespinsa. Finisorul trebuie sa opereze la viteza care da cele mai bune rezultate. Rata delivrare a mixturii la finisor trebuie sa fie coordonata pentru a asigura, unde este practicabil,o rata uniforma de asternere fara intreruperi in functionarea finisorului.

Grosimea si latimea fiecarui strat trebuie sa fie in conformitate cu profilul transversal tip dinplansele de executie. Contractantul poate alege sa execute fiecare strat din mai multereprize; dar nici un strat individual nu trebuie sa aibe o grosime compactata mai mica de 5

cm si mai mare de 120 mm, iar stratul urmator nu se va aplica mai devreme, decat 24 ore,dupa terminarea primului strat.Pentru parti carosabile avand latimea de 5 la 7 m inclusiv, imbracamintea de beton asfaltic


6/16

trebuie asternuta in benzi de aproximativ o jumatate din latimea totala a partii carosabile,iar latimea completa trebuie sa fie terminata cat mai carand posibil. Daca nu este altfelpermis, o singura banda din oricare strat trebuie cexecutata la lungimea, care poate fiterminata la intreaga latime a carosabilului, intr-o zi operationala.Nu vor fi admise segregari la manipularea mixturii la statie, in camion sau in timpuloperatiei de asternere pe patul drumului. Toate straturile trebuie racordate corespunzator,

chiar si manual daca este necasar, in tranzitia de la cotele stratului bituminos ce seexecuta, la cotele de pe poduri sau de la sfarsitul proiectului, pentru a realiza o suprafatade racordare uniforma, neteda, fara neregularitati. Atunci cand numai stratul de deasuprase continua peste pod, straturile inferioare trebuie racordate.

Daca mixtura asfaltica a stratului de baza se asterne in mai mult de un singur strat, fiecarestrat trebuie compactat asa cum este specificat si lasat sa se raceasca la temperaturamediului ambiant, inainte de asternerea urmatorului strat. Contractantul trebuie sa tinatraficul inchis pe betonul asfaltic, pana cand acesta s-a racit suficient pentru a preveniiesirea liantului bituminos la suprafata, amprentarea sau deformarea suprafetei sauruperea marginilor si in orice caz, pana cand suprafata betonului asfaltic are mai putin de

60

0

C.Rosturi

Rosturile transversale trebuie sa fie realizate cu orice metoda care poate produce osectiune dens, verticala, care s fie asigurat, la reluarea asternerii. Atunci cand ramaneo margine transversala verticala in acest stadiu si se deschide circulatia, trebuie sa seexecute o pana de tranzitie, potrivit aprobarii date de Inginer. Rostul format, cand mixturanoua este asternuta, trebuie sa fie compact, bine inchis, iar inclinarea, linia si texturasuprafetei nou asternute trebuie sa fie conforma cu cea a suprafetei cu care se leaga.Daca Inginerul considera necesar, rosturile transversale vor fi colmatate cu un strat usorde bitum lichid. Manipularea manuala a mixturii trebuie redusa la minimum, pentru a evita

o textura nefinisata n suprafata. Asternerea mixturii asfaltice trebuie sa fie pe cat posibilcontinua, iar compactorii nu vor trece peste capete neprotejate, decat daca se va intarziaasternerea de mixturi in plus, cu un timp suficient pentru a permite mixturii sa se raceasca.

Rosturile longitudinale trebuie realizate folosind o placa de margine fixata pe ambele partiale finisorului. Aceste placi trebuie sa fie reglabile si placa din afara trebuie asezata la ununghi de aproximativ 45 grade fata de suprafata patului drumului si intr-o pozitie, astfel casa compacteze usor mixtura. Placa din interior sau alte materiale asternute pentru rosturilelongitudinale, trebuie sa fie perpendiculare pe patul drumului. Cand se asterne primabanda, daca mixtura de la rostul longitudinal tinde sa cada, se va crea o margine verticalaprintr-o compactare usoara cu spatele greblei. Trebuie data atentie obtinerii unui rostlongitudinal legat si inchis, prin asternerea mixturii calde, intr-o modalitate care sa asigurecompactarea maxima in aceasta zona. Daca se considera necesara, o inchidere a rostuluilongitudinal, se va aplica o peicula subtire din material bituminos, pe fata expusa arostului, inainte de executia rostului. Densitatea minima a tuturor straturile bituminoase depe partea carosabila, in limita a 150 mm de la rostul longitudinal, inclusiv zona din parteacarosabila marginala, de la rostul cu acostamentul, nu va fi mai mica decat densitateaspecificata. Neregularitatile din marginile benzii asternute trebuie corectate prinindepartare sau adaos de mixtura, inainte ca suprafata sa fie compactata.

Rosturile longitudinale din fiecare strat trebuie sa fie decalate cu aproximativ 150 mm fatade rostul din stratul de dedesubt; oricum, rosturile din stratul de rulare, trebuie sa segaseasca pe linia care desparte benzile de circulatie sau pe o alta latime ceruta, din afara

benzi de circulatie. Latimea trebuie ajustata astfel incat marcajul drumului sa nu cada perosturile longitudinale.


7/16

CompactareaDupa de mixtura asfaltica a fost asternuta si neregularitatile suprafetei corectate, aceastava fi compactata in profunzime si uniform, prin cilindrare. Pe sectiunile de proba,mijloacele de compactare, etalonul de compactare si efortul folosit pe sectiunea de probapentru a stabili efortul de compactare, nu trebuie sa fie diminuate, in nici un fel, decat dacao noua sectiune de proba este ceruta de Contractant si sunt stabilite rezultate

satisfacatoare. Compactarea trebuie sa inceapa, cat mai repede, dupa asternerea mixturii.Tipul si numarul compactorilor trebuie sa fie suficient pentru obtinerea gradului decompactare cerut, in intervalul cat mixtura poate fi lucrata. Un compactor pe pneuri trebuiefolosit ca mijloc de compactare initial sau intermediar, pe orice strat asternut ca strat demargine sau de nivelare. Compactarea trebuie terminata inainte ca temperatura suprafeteide mixtura sa scada sub 80 0C.Trebuie evitata orice inlocuire, care poate surveni din cauza pornirii, opririi sau schimbariidirectiei compactorului sau din alte cauze. Suprafetele de rulare trebuie sa fir corectateimediat prin folosirea de greble si adaosuri de mixtura proaspata, cand este nevoie.Trebuie data atentie, pentru ca compactarea sa nu modifice linia sau inclinarea marginilorbetonului asfaltic. Daca este necesar sa se previna aderarea mixturii la compactori, rotile

compactorului vor fi mentinute umede cu apa sau cu apa amestecata cu cantitati mici dedetergent sau alte materiale aprobate. Excesul de lichid nu va fi permis. Nu se va folosi caagent de udare, carburanti disel, ulei sau alte produse daunatoare. In lungul cofrajelor,bordurilor, conductelor, peretilor sau altor locuri neaccesibile pentru compactor, mixturatrebuie compactata puternic cu maiuri de mana incalzite, grinda finisoare sau cu maiurimecanice. In spatiile inguste inaccesibile pentru utilajele cu latimi obisnuite se va folosi uncompactor de santuri.

Orice mixtura care nu este bine fixata si este fisurata, amestecata cu mizerie sau care estedeteriorata in vre-un fel, va fi indepartata si inlocuita cu mixtura fierbinte noua, care trebuiecompactata in conformitate cu suprafetele inconjuratoare. Orice suprafata care prezinta un

exces sau deficit de liant bituminos trebuie indepartata si inlocuita.Exceptand cazul cand nu este specificat altfel, compactarea trebuie sa continue, panacand toate urmele lasate de compactori sunt eliminate si densitatea minima ceruta prinacest caiet de sarcini este atinsa. Densitatea aplicabila va fi determinata de Inginer pentrua corespunde cu metoda de determinare de la reteta de lucru.

STRAT DE UZURA DIN BA16/BAR16

Curatirea partii carosabile in vederea asternerii stratului din beton asfaltic BA16

Amorsarea suprafetei cu emulsie

Imbracaminte de beton asfaltic de 6cm grosime cu asternere mecanica

Procurare beton asfaltic BA 16Procurare dressing pentru inchiderea suprafetelor

Transport beton asfaltic BA16 + dressing

Transport rutier emulsie bituminoasa cationica

Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autocamioanele cu


8/16

bene metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare.

Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cuacesta (motorina, pacura, etc.) este interzisa.

Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinata dedebitul de functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice, iar numarul lor este de asa

natura incat sa nu avem intreruperi.

Autobasculantele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va fi intinsa laterminarea incarcarii, oricare ar fi distanta de transport si conditiile atmosferice.

Pregatirea stratului suport

Inainte de asternerea mixturii, stratul suport se remediaza si se reprofileaza dacaeste cazul, apoi se curata si se amorseaza .In acest scop se procedeaza in felul urmator:

- se verifica cotele stratului suport conform proiectului de executie ;

- se aduce stratul suport la cotele prevazute in proiect prin aplicarea unuistrat de egalizare din mixtura asfaltica sau prin frezare ;

- se remediaza defectiunile existente , conform reglementarilor in vigoare sise rezolva problemele privind drenarea apelor ;

- se curata temeinic stratul suport prin degajarea acostamentelor cu lamaautogrederelor si prin maturarea mecanica a partii carosabile.

- se amorseaza stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoasa

Amorsarea

La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratulsuport cu emulsie bituminosa cationica cu rupere rapida. Amorsarea stratului suport serealizeaza mecanizat cu autoraspanditorul de emulsie sau cu un dispozitiv special pentruasigurarea uniformitatii si a dozajelor prescrise. Stratul suport se va amorsa obligatoriu inurmatoarele cazuri:

- strat de legatura pe stratul de baza din mixtura bituminoasa;

- strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa lainterval mai mare de trei zile de la executia stratului de legatura. Dupaamorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea emulsiei cationice.

In functie de compactitatea stratului suport se va folosi un amorsaj cu 0,3-0,5kg/mp bitum pur.

Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectivainaintea asternerii mixturii bituminoase.

Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturilor bituminoase.

Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta maximala de 100 m, in filmcontinuu.Suprafata stratului suport pe care se aplica stratul de mixturi asfaltice trebuie safie uscata.


9/16

Punerea in opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu ajutorul unui finisorcapabil de a le repartiza fara sa produca segregarea lor, respectand profilele si grosimilefixate.

In vederea asigurarii calitatii la punerea in opera a mixturilor asfaltice trebuiesa se respecte urmatoarele:

- temperatura mixturii asfaltice la asternere ;

- grosimea constanta a stratului asternut ;

- parametrii geometrici ai stratului depus ( inaltime , latime ) trebuierespectati conform documentatiei de executie

- senzorul de nivel trebuie sa se afle pe patina de ghidare iar pozitionarealui sa se faca inainte de inceperea lucrului

- incalzirea grinzii se va face ori de cite ori este nevoie , dar nu modexcesiv ( 15-30 min. inainte de inceperea turnarii).

- trebuie sa se evite o intrerupere a aprovizionarii cu material , deoarecegrinda nivelatoare se afunda in material afectand planeitatea suprafetei .

Temperatura de asternere

Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la temperaturipeste +10 oC, in perioada martie-octombrie, in conformitate cu pevederilelegale in vigoare.

De asemenea, executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie.

Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipulliantului, temperaturile conform sr 174.

Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii in buncarul finisorului.

Temperatura se va fixa definitiv in timpul punerii la punct a modului decompactare pentru a obtine compactarea optima.

Mixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul12 vor fi refuzate.

Aceste mixturi trebuie evacuate din santier, ele neputand fi reincalzite la fatalocului. In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc inbuncarul finisorului ca urmare a unei pene.

Grosimea stratului de asternere

Verificarea cotelor stratului suport conform proiectului de executie

In cazul in care stratul support este constituit din imbracaminti existente,

aducerea acestuia la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeazadupa caz fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica , fieprin frezare.


10/16

Cantitatea de mixtura asfaltica necesara pentru egalizare se determina prinscaderea volumului de mixtura al stratului de legatura sau uzura constanta dinvolumul total al mixturii asfaltice calculat conform cotelor din proiectul deexecutie .

Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face pentru:

stratul de uzura intr-o singura asternere;

stratul de legatura intr-o singura asternere sau mai multe asterneri succesivefunctie de grosimile de asternere, cu conditia realizarii gradului de compactareprescris prin caietul de sarcini;

Punerea in opera

Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport pregatit conform secificatiilordin prezentul caiet de sarcini, se efectueaza numai mecanizat, curepartizatoare finisoare prevazute cu palpator si sistem de nivelare automatcare sa asigure precompactarea mixturii.

Mixtura asfaltica trebuie asternuta uniform si continuu, pe fiecare strat, petoata lungimea unei benzi programata a se executa in ziua respectiva.

Asternerea se face pe intreaga latime a caii de rulare, atunci cand acest lucrunu este posibil, Antreprenorul propune dirigintelui latimea benzilor deasternere si pozitia rosturilor longitudinale.

Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire amixturilor, de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle.

Antreprenorul trebuie sa dispuna de un lucrator calificat pentru a corectaimediat dupa asternere si inainte de orice compactare denivelarile flagrante cuajutorul unui aport de material proaspat depus cu lopata, in fata esalonului deasternere.

In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficientamixtura pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului.

Rosturi longitudinale si transversale

Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse.

Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseascasuprapus rostului longitudinal al stratului imediat inferior, indiferent dacaacesta din urma este in stratul de legatura sau in stratul de baza, realizat dinmixtura asfaltica sau dintr-un material tratat cu liant hidraulic.

Rosturile care separa mixturile bituminoase de la o zi la alta trebuie sa fierealizate in asa fel incat sa asigure o tranzitie perfecta si continuua intresuprafetele vechi si noi.


11/16

Marginea vechii benzi va fi taiata cu ajutorul un taietor de rost si badijonata cuemulsie de bitum.

Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu unmetru.

Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga latime eliminand o lungimede banda de cca. 50 cm.

Suprafata proaspat creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie de bituminainte de realizarea benzii noi.

COMPACTAREA

Mixturile asfaltice sunt compactate in scopul cresterii densitatii si reduceriivolumului de goluri continut in masa materialului pus in opera.

. La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii care sa asigurecaracteristici tehnice si gradul de compactare pentru fiecare mixtura in parte.

Atelierul de compactare va fi propus de Antreprenor si aprobat de Inginerullucrarii dupa incercarile de etalonare in timpul primelor zile ale punerii inopera.

Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune Inginerului spre aprobare:

- sarcina fiecarui utilaj;

- planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pecat posibil constant, in fiecare punct al stratului;

- viteza de mers a fiecarui utilaj;

- presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si 9 bari;

- temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului fixatin articolul precedent.

Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut , se determina, la inceputullucrarilor, pe un sector experimental, numarul optim de treceri alecompactoarelor ce trebuiesc utilizate, in functie de performantele acestora, detipul mixturii si de grosimea stratului .

Lucrarile experimentale se fac inainte de inceperea asternerii stratului pentrulucrarea respectiva, utilizand mixtura asfaltica preparata in conditii similare cucele pentru productia curenta.

Metoda propusa va fi satisfacatoare daca se permite sa se atinga in cel putin95% din masuratorile efectuate un grad de compactare 100% ; cele 5%masuratori (restante) nu vor trebui sa aibe o compactitate inferioara valorii de95% .Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de numarulpunctelor de asternere.


12/16

executata ca sa se obtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice,de deformabilitate si suprafatare (deflexiuni caracteristice).

Operatia de compactare se realizeaza cu compactoare cu pneuri si/saucompactoare cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare.

Rosturile transversale se compacteaza inclinat sau, de preferat,perpendicular pe axul drumului, la inceput prin suprapunerea ruloului peasfaltul proaspat doar cca 15-20 cm, continuand progresiv, pas cu pas, panala compactarea intregii zone calde cu toata latimea ruloului.

Lucrari de betoane . La turnarea betonului se vor respecta urmtoarele reguli generale :

- cofrajele de lemn care vor veni n contact cu betonul proaspt vor fi udate cu apcu 2 3 ore nainte de turnarea betonului , dar apa rmas n denivelri va fi nlturat ;

- din mijlocul de transport descrcarea betonului se va face cu jgheaburi sau directn lucrare ;

- dac betonul adus la locul de pus n lucrare nu se ncadreaz n limitele deconsisten admis sau reprezint segregri, va fi refuzat , fiind interzis punerea lui nlucrare, se damite mbuntirea consistente numai prin folosirea unui superplastifiant ;

- nlimea de cdere liber a betonului nu trebuie s fie mai mare de 3,0 m ncazul elementelor cu nlime de maxim 1,0 1,5 m ;

- betonul trebuie s fie ntins uniform n lungul elementului urmrindu-serealizarea de straturi orizontale de maxim 50 cm nlime i turnarea unui strat nainte denceperea prizei betonului turnat anterior ;

- se va urmri comportarea i meninerea poziiei iniiale a cofrajelor i susinereaacestora , lundu se msuri operative de remediere n cazul unor deplasri sau cedri ;

- betonarea se va face continuu, pn la rosturile de lucru prevzute ;

- durata maxim admis a ntreruperilor de betonare , pentru care nu estenecesar luarea unor msuri speciale la reluarea turnrii, nu trebuie s depeasc timpulde ncepere a prizei betonului ; n lipsa unor determinri de laborator aceasta se vaconsidera de 2 ore de la prepararea betonului n cazul cimenturilor cu adaosuri respectiv 1,5 ore n cazul cimenturilor fr adaos ;

- n cazul cnd s-a produs o ntrerupere de betonare mai mare, eroarea turnriieste permis numai dup pregtirea suprafeelor, conform cap. Rostul de lucru ;

- instalarea podinilor pentru circulaia lucrrilor i mijloacelor de transport local albetonului pe planeele betonate precum i depozitarea pe ele a unor schele , cofraje sauarmturi este permis numai dup (24 - 48) ore, n funcie de temperatura mediului i tipulde ciment utilizat ( de exemplu : 24 ore dac temperatura este de 200C i se folosete

ciment de tip I de clasa mai mare de 32,5 ) ;- betonul va fi astfel compactat nct s conin o cantitate minim de aer oclus ;- compactarea betonului este obligatorie i se poate face prin diferite procedee,

funcie de consistena betonului, tipul cimentuluietc. n general compactarea mecanic abetonului se face prin vibrare.

Se admite compactarea manual ( cu maiul , vergele sau ipci, n paralel dupcaz cu ciocnirea cofrajelor) n urmtoarele cazuri :

- introducerea n beton a vibratorului nu este posibil din cauza dimensiunilorseciunii sau desimii armturii i nu se poate aplica eficient vibrarea extern ;

- ntreruperea funcionrii vibratorului din diferite motive, caz n care betonareatrebuie s continue pn la poziia corespunztoare a unui rost ;

- se prevede prin reglementri speciale (beton fluid, betoane monogranulare) ;- betonul trebuie compactat numai atta timp ct este lucrabil.


13/16

- n msura n care este posibil se vor evita rosturile de lucru, organizndu seexecuia astfel nct betonarea s se fac fr ntrerupere la nivelul respectiv sau ntredou rosturi de dilatare. Cnd rosturile de lucru nu pot fi evitate poziia lor trebuierestabilit prin proiect sau procedura de execuie.

- Numrul rosturilor trebuie s fie minim pentru c ele pot avea rezisten maimic la ntindere i forfecare n comparaie cu restul structurii n cazul n care rosturile sunt

tratate necorespunztor. De asemenea exist riscul de diminuare a impermeabilitii nrost .- Rosturile de lucru vor fi realizate inndu-se seama de urmtoarele cerine :a) suprafaa rosturilor de lucrub) tratarea rosturilor de lucru :- splarea cu jet de ap i aer sub presiune dup sfritul prizei betonului (cca. 5

ore de betonare, funcie de rezultatele ncercrilor de laborator) ;- nainte de betonare suprafaa rostului de lucru va fi bine curat ndeprtndu-

se betonul ce nu a fost bine compactat i/sau se va freca cu peria de srm pentru anltura pojghia de lapte de ciment i oricare alte impuriti dup care se va uda ;

- naintea betonrii betonului mai vechi trebuie uscat la suprafa i lsat s

absoarb apa dup regula betonul trebuie s fie saturat dar suprafaa zvntat .Cerinele enunate trebuie s fie ndeplinite i n cazul rosturilor

neintenionate ce au aprut ca urmare a condiiilor climaterice, din cauza unordefeciuni, nelivrri la timp a betonului.

REALIZARE MARCAJE RUTIERE LONGIT SIMPLE DUBLE CUINTRERUPERI SAU CONTINUE EXEC MEC VOPSEA EMAIL,MICROBILE STICLA.

nainte de nceperea lucrrilor de marcaj, se va executa un sector de proba n lungime

de minim 200m.Marcajele rutiere, realizate dinvopsea de marcaj alb, ecologic, monocomponent,

solubila in apa, trebuie sa garanteze vizibilitatea n orice condiii atat pe timp de zi cat si petimp de noapte.

Vopseaua va fi aplicata pe amorsa corespunztoare.

La execuia marcajelor cu vopsea, suprafaa prii carosabile trebuie sa fie uscat iartemperatura mediului ambiant s fie de min. +150C.

Trasarea marcajelor

Trasarea punctelor va fi fcut pe partea carosabila folosind mijloacele de trasarecorespunztoare;

- Suprafeele vor fi bine curate i uscate nainte de nceperea aplicriimarcajului;

- Suprafeele marcate anterior vor fi curate mecanic;

- Amorsa i vopseaua vor fi aplicate conform instruciunilor productorului.

Consultantul va verifica trasarea nainte de a se face marcajul final.

La execuia marcajului rutier, se va ine seama de urmtoarele:

- Tipul mbrcminii rutiere i rugozitatea suprafeei;


14/16

- Cartea marcajului (filmul marcajului);

- Tehnologia de marcaj (pre-marcaj, pregtire utilaj, pregtire suprafa,pregtire vopsea)

- Dozaj de vopsea, dozaj de microbile

Execuia lucrrilor se face conform instruciunilor productorului, astfel:

- pre-semnalizarea sectorului

- marcarea

- pozare conuri pentru protecia vopselei ude

- protejarea vopselei ude mpotriva deteriorrii marcajului pn la uscare;

- recuperarea conurilor.

Operaiunea de marcaj va fi semnalizat cu indicatoare i mijloace de

avertizare luminoase.Oprirea lucrrilor de marcaj trebuie s se fac n condiii care s nu periclitezecontinuitatea traficului rutier.

n timpul executrii marcajului rutier se fac verificri ale dozajului de vopsea imicrobile .

Betoane trotuare si borduri.La turnarea betonului se vor respecta urmtoarele reguli generale :

- cofrajele de lemn care vor veni n contact cu betonul proaspt vor fi udate cu apcu 2 3 ore nainte i imediat de turnarea betonului , dar apa rmas n denivelri va finlturat ;

- din mijlocul de transport descrcarea betonului se va face cu jgheaburi saudirect n lucrare ;

- dac betonul adus la locul de pus n lucrare nu se ncadreaz n limitele deconsisten admis sau reprezint segregri, va fi refuzat , fiind interzis punerea lui nlucrare, se damite mbuntirea consistente numai prin folosirea unui superplastifiant

- nlimea de cdere liber a betonului nu trebuie s fie mai mare de 3,0 m ncazul elementelor cu nlime de maxim 1,0 1,5 m ;

- betonul trebuie s fie ntins uniform n lungul elementului urmrindu-se

realizarea de straturi orizontale de maxim 50 cm nlime i turnarea unui strat nainte denceperea prizei betonului turnat anterior ;

- se va urmri comportarea i meninerea poziiei iniiale a cofrajelor i susinereaacestora , lundu se msuri operative de remediere n cazul unor deplasri sau cedri ;

- betonarea se va face continuu, pn la rosturile de lucru prevzute ;- durata maxim admis a ntreruperilor de betonare , pentru care nu este

necesar luarea unor msuri speciale la reluarea turnrii, nu trebuie s depeasc timpulde ncepere a prizei betonului ; n lipsa unor determinri de laborator aceasat se vaconsidera de 2 ore de la prepararea betonului n cazul cimenturilor cu adaosuri respectiv 1,5 ore n cazul cimenturilor fr adaos ;

- n cazul cnd s-a produs o ntrerupere de betonare mai mare, eroarea turnriieste permis numai dup pregtirea suprafeelor ;

- instalarea podinilor pentru circulaia lucrrilor i mijloacelor de transport local albetonului pe planeele betonate precum i depozitarea pe ele a unor schele , cofraje sau


15/16

armturi este permis numai dup (24 - 48) ore, n funcie de temperatura mediului i tipulde ciment utilizat ( de exemplu : 24 ore dac temperatura este de 200C i se foloseteciment de tip I de clasa mai mare de 32,5 cm ) ;

- betonul va fi astfel compactat nct s conin o cantitate minim de aer oclus ;- compactarea betonului este obligatorie i se poate face prin diferite procedee,

funcie de consistena betonului, tipul cimentuluietc. n general compactarea mecanic a

betonului se face prin vibrare.Se admite compactarea manual ( cu maiul , vergele sau ipci, n paralel dupcaz cu ciocnirea cofrajelor) n urmtoarele cazuri :

- introducerea n beton a vibratorului nu este posibil din cauza dimensiunilorseciunii sau desimii armturii i nu se poate aplica eficient vibrarea extern ;

- ntreruperea funcionrii vibratorului din diferite motive, caz n care betonareatrebuie s continue pn la poziia corespunztoare a unui rost ;

- se prevede prin reglementri speciale (beton fluid, betoane monogranulare) ;- betonul trebuie compactat numai atta timp ct este lucrabil.- n msura n care este posibil se vor evita rosturile de lucru, organizndu se

execuia astfel nct betonarea s se fac fr ntrerupere la nivelul respectiv sau ntre

dou rosturi de dilatare. Cnd rosturile de lucru nu pot fi evitate poziia lor trebuierestabilit prin proiect sau procedura de execuie.

- Numrul rosturilor trebuie s fie minim pentru c ele pot avea rezisten maimic la ntindere i forfecare n comparaie cu restul structurii n cazul n care rosturile sunttratate necorespunztor. De asemenea exist riscul de diminuare a impermeabilitii nrost cu consecine n reducerea gradului de protecie n potriva coroziunii armturii.

b) tratarea rosturilor de lucru :- splarea cu jet de ap i aer sub presiune dup sfritul prizei betonului (cca. 5

ore de betonare, funcie de rezultatele ncercrilor de laborator) ;- nainte de betonare suprafaa rostului de lucru va fi bine curat ndeprtndu-

se betonul ce nu a fost bine compactat i/sau se va freca cu peria de srm pentru anltura pojghia de lapte de ciment i oricare alte impuriti dup care se va uda ;

- naintea betonrii betonului mai vechi trebuie uscat la suprafa i lsat sabsoarb apa dup regula betonul trebuie s fie saturat dar suprafaa zvntat .

Cerinele enunate trebuie s fie ndeplinite i n cazul rosturilor neintenionate ce au aprut ca urmare a condiiilor climaterice, din cauza unordefeciuni, nelivrri la timp a betonului.

Lucrari pregatitoare la executia montajului bordurilor se va face numai dupaefectuarea urmatoarelor operatii:

Receptionarea lucrarilor de terasamente ( patul de fundare bordurii din piatra

sparta ), in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizareaacestor lucruri.

Verificarea topo la cota finala a patului de pozare a betonului, intocmireainregistrarilor de calitate (procese verbale de receptie calitativa pe faze delucrari conform caiet de sarcini ).

. Transportul bordurilor.Bordurile se transporta cu autocamioane .

Bordurile se vor depozita in spatii amenajate, se vor incarca si descarca dinautovehicule cu mijloace mecanice ,fara a fi rostogolite sau aruncate.

Asternerea si nivelarea betonului .Asternerea si nivelarea betonului pentru fundatia bordurii se executa inconformitate cu caietul de sarcini .


16/16

Betonul trebuie sa respecte reteta stabilita si vizata de consultanta,tasarea stabilita in caietul de sarcini, pentru a fi usor manevrabil si pentru apermite compactarea mecanica . Cantitatea de apa necesara pentruasigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laborator tinindseama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.Stropirea va fi uniforma evitindu-se supraumezirea.

Responsabilul topo va verifica si transmite cotele si trasarea longitudinala a betonuluide poza si a bordurilor .

Montarea bordurilor .Transportul bordurilor din deposit la locul de punere in opera se executa mecanizat

avand grija pentru a pastra integritatea acestora .Pe tronsoane delimitate cu ajutorul sforii se pozeaza bordurile la cota si se va

respecta linearitatea fetei vazute a bordurii .In situatia in care burdura nu se aseaza corespunzator se mai completeaza cu beton

de aceeasi marca , care se compacteaza corespunzator .Pentru pazarea bordurii se vor folosi ciocane , rangi mici si bucati de cauciuc ,

pentru protejarea muchiilor si a fetei vazute .Maistrul coordinator va verifica permanent linearitatea si incadrarea in cotele

transmise de responsabilul topo .Rosturile dintre borduri se vor mata cu mortar de ciment M100 conform caietului

de sarcini ..Betonul de poza si mortarul M100 in special pe timpul verii va fi udat in

permanenta pana la atingerea marcii din proiect.

descrierea metodologiei plan de lucru.odt

Documents