barometrul de consum cultural 2007 - culturadata.ro · ministerul culturii având ca scop...
TRANSCRIPT
12
BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2007
cultural ºi sfârºte prin analiza “culturii” - înþeleasã ca 1.INTRODUCERE
mod de viaþã ºi þesut micro-social.
Barometrul Cultural este o cercetare sociologicã
proiectatã ºi realizatã de cãtre Centrul de Studii ºi
1.1. Obiectivele Cercetãrii ºi Descrierea Cercetãri în Domeniul Culturii ºi finanþatã de cãtre
Ministerul Culturii având ca scop descrierea ºi analiza Metodologiei. Note Explicative, Delimitãri,
peisajului consumului cultural din Romania, atât la nivel Avertismentede infrastructurã, cât ºi la nivel de comportamente
individuale. Prima cercetare de acest fel a fost realizatã Acest studiu adoptã ca obiect de interes, într-o manierã în anul 2005, urmatã de Barometrul Cultural 2006. În integratã, circuitul bunului cultural de la zona de anul 2007 a fost efectuatã a treia anchetã sociologicã de „producþie”, mergând prin instituþii de distribuþie (de acest fel. Cercetarea constã dintr-un sondaj exemplu biblioteci, teatre, cãmine culturale, sãli de reprezentativ la nivel naþional pentru populaþia de expoziþie etc) ºi ajungînd la consumatori. La aceasta am peste 15 ani, pe un eºantion de 1600 de subiecþi, marja adãugat componenta legatã de dezirabilitatea de eroare fiind de +/- 2,8%. Culegerea datelor, instituþiilor culturale, potrivit gusturilor populaþiei. O efectuarea bazei de date ºi raportul preliminar au fost altã diferenþã faþã de alte studii ar fi concentrarea efectuate de cãtre Centrul de Sociologie Urbanã ºi efortului de colectare a datelor nu atît în jurul Regionalã (CURS SRL). instituþiilor, cât în jurul audienþei, morfologiei
Miza acestui studiu este multiplã. În primul rând s-a gusturilor culturale ºi a „predispoziþiilor cultivate”. urmãrit identificarea unor zone critice ale consumului Spiritul cercetãrii este inspirat de lucrãrile sociologului cultural, demers util pentru fundamentarea unor francez Pierre Bourdieu (vezi figura 1), deºi la politici relevante din punct de vedere social ºi cultural. conceperea cercetãrii am þinut cont îndeosebi de La nivel de intenþie, proiectul de cercetare este unul de criticile aduse teoriilor sale. lungã duratã, CSCDC încercând sã suplineascã lipsa
cronicã de date empirice despre sectorul cultural din 1.1.1 Obiectivele cercetãrii ºi descrierea Romania prin reluarea anualã a cercetãrii. Avantajul metodologieireluãrii anuale a cercetãrii constã din acumularea de
date empirice care sã permitã analiza mai rafinatã a Obiectivele generale ale cercetãrii au fost: (1) dinamicii gusturilor culturale din Romania, datele mãsurarea gradului de adecvare a infrastructurii de putând fi valorificate ºi prin analize comparative cu alte distribuþie a bunurilor culturale; (2) mãsurarea tãri. În al treilea rând, acest studiu este un element nou consumului ºi participãrii culturale; (3) mãsurarea în seria cercetãrilor deja efectuate despre piaþa nevoilor culturale ale populaþiei pe tipurile de industrii culturalã, sectorul cultural ºi consumul cultural în culturale, creative ºi de entertainment. Subiectele pe România prin conturarea unei zone de cercetare care încercãm sã le propunem prin acest proiect multi-transdisciplinare care începe cu preocupãri privind anual al Barometrului Cultural sunt centrate în jurul “cultura” - înþeleasã ca excelenþã artisticã ºi creativã, unor întrebãri precum: Variazã consumul cultural în continuã cu infrastructura ºi economia sectorului funcþie de clasã, gen, generaþie, regiune sau educaþie?
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2006
03
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
cultural ºi sfârºte prin analiza “culturii” - înþeleasã ca 1.INTRODUCERE
mod de viaþã ºi þesut micro-social.
Barometrul Cultural este o cercetare sociologicã
proiectatã ºi realizatã de cãtre Centrul de Studii ºi
1.1. Obiectivele Cercetãrii ºi Descrierea Cercetãri în Domeniul Culturii ºi finanþatã de cãtre
Ministerul Culturii având ca scop descrierea ºi analiza Metodologiei. Note Explicative, Delimitãri,
peisajului consumului cultural din Romania, atât la nivel Avertismentede infrastructurã, cât ºi la nivel de comportamente
individuale. Prima cercetare de acest fel a fost realizatã Acest studiu adoptã ca obiect de interes, într-o manierã în anul 2005, urmatã de Barometrul Cultural 2006. În integratã, circuitul bunului cultural de la zona de anul 2007 a fost efectuatã a treia anchetã sociologicã de „producþie”, mergând prin instituþii de distribuþie (de acest fel. Cercetarea constã dintr-un sondaj exemplu biblioteci, teatre, cãmine culturale, sãli de reprezentativ la nivel naþional pentru populaþia de expoziþie etc) ºi ajungînd la consumatori. La aceasta am peste 15 ani, pe un eºantion de 1600 de subiecþi, marja adãugat componenta legatã de dezirabilitatea de eroare fiind de +/- 2,8%. Culegerea datelor, instituþiilor culturale, potrivit gusturilor populaþiei. O efectuarea bazei de date ºi raportul preliminar au fost altã diferenþã faþã de alte studii ar fi concentrarea efectuate de cãtre Centrul de Sociologie Urbanã ºi efortului de colectare a datelor nu atît în jurul Regionalã (CURS SRL). instituþiilor, cât în jurul audienþei, morfologiei
Miza acestui studiu este multiplã. În primul rând s-a gusturilor culturale ºi a „predispoziþiilor cultivate”. urmãrit identificarea unor zone critice ale consumului Spiritul cercetãrii este inspirat de lucrãrile sociologului cultural, demers util pentru fundamentarea unor francez Pierre Bourdieu (vezi figura 1), deºi la politici relevante din punct de vedere social ºi cultural. conceperea cercetãrii am þinut cont îndeosebi de La nivel de intenþie, proiectul de cercetare este unul de criticile aduse teoriilor sale. lungã duratã, CSCDC încercând sã suplineascã lipsa
cronicã de date empirice despre sectorul cultural din 1.1.1 Obiectivele cercetãrii ºi descrierea Romania prin reluarea anualã a cercetãrii. Avantajul metodologieireluãrii anuale a cercetãrii constã din acumularea de
date empirice care sã permitã analiza mai rafinatã a Obiectivele generale ale cercetãrii au fost: (1) dinamicii gusturilor culturale din Romania, datele mãsurarea gradului de adecvare a infrastructurii de putând fi valorificate ºi prin analize comparative cu alte distribuþie a bunurilor culturale; (2) mãsurarea tãri. În al treilea rând, acest studiu este un element nou consumului ºi participãrii culturale; (3) mãsurarea în seria cercetãrilor deja efectuate despre piaþa nevoilor culturale ale populaþiei pe tipurile de industrii culturalã, sectorul cultural ºi consumul cultural în culturale, creative ºi de entertainment. Subiectele pe România prin conturarea unei zone de cercetare care încercãm sã le propunem prin acest proiect multi-transdisciplinare care începe cu preocupãri privind anual al Barometrului Cultural sunt centrate în jurul “cultura” - înþeleasã ca excelenþã artisticã ºi creativã, unor întrebãri precum: Variazã consumul cultural în continuã cu infrastructura ºi economia sectorului funcþie de clasã, gen, generaþie, regiune sau educaþie?
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2006
03
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
stabili punctul de pornire pentru „metoda itinerariilor” 2) Soluþia prezentatã la punctul anterior nu a fost
(the random route method) de selecþie a gospodãriilor. adoptatã întrucât a) presupune o combinaþie de selecþie
Calculul pasului statistic pentru selecþia aleatoare (din liste electorale cu pas statistic) cu selecþie
gospodãriilor: s-a calculat ca raport dintre numãrul nealeatoare (pe cote), încãlcându-se astfel cerinþa
interviurilor de realizat într-o secþie de votare (circa 7) stipulatã în Documentaþia de Atribuire potrivit cãreia
ºi numãrul total de gospodãrii cu persoane de peste 15 selecþia respondenþilor în eºantion trebuie sã respecte
de ani (estimat ca raport între numãrul de persoane în principiile selecþiei aleatoare.
secþia de votare ºi numãrul mediu de persoane adulte în 3) Chiar dacã Beneficiarul ar fi fost de acord cu o astfel
gospodãrie: 2). soluþie (i.e., o combinaþie de selecþie aleatoare ºi
Selecþia gospodãriilor ºi persoanelor: selecþia selecþie nealeatoare), utilizarea listelor electorale ridicã
gospodãriilor a fost realizatã prin metoda itinerariilor, o serie de probleme. Astfel, din îndelungata noastrã
(the random route method), cu pas statistic pornind de experienþã de teren listele electorale sunt adeseori
la adresa secþiei de votare, numãrând unitãþile de locuit, incomplete ºi neactualizate. De altfel, acest lucru a fost
apartament sau casã. În fiecare gospodãrie a fost remarcat ºi la cele mai recente consultãri electorale
selectat un singur respondent, cu vârstã de 15 ani ºi (i.e., Referendumul din 19 mai, 2007 ºi alegerile pentru
peste, dupã metoda primei zile de naºtere (first Parlamentul european din 25 octombrie, 2007).
birthday method). Mai exact, în gospodãriile selectate a Finalmente ºi extrem de important, la ultimele alegeri
fost intervievatã persoana de 15 ani ºi peste, a cãrei zi generale (din 2004) s-a hotãrât transferarea listelor
de naºtere este cea mai apropiatã de data de 1, electorale de la Primãrii la Judecãtorii, fãcându-le
îndiferent de lunã. Spre exemplu, presupunând cã într- practic inaccesibile.
o gospodãrie erau trei persoane cu vârste de 15 ani ºi
peste, ale cãror zile de naºtere erau în 6 mai, 18 iulie ºi 1.1.2. Note explicative, delimitãri, avertismente29 septembrie, persoana care a fost intervievatã a fost
cea a cãrei datã de naºtere este 6, întrucât aceastã datã Termenul de „consum cultural” trebuie privit în sensul este cea mai apropiatã de data de 1. de frecvenþã a lecturii, a vizionãrii de spectacol,
A fost folositã metoda drumului aleator în locul preferinþe ºi gusturi etc. Este orientat atât cãtre cultura selecþiei cvasi-aleatoare din listele electorale din „de masã” (care, credem, nu trebuie privitã critic, mai urmãtoarele motive: ales în perspectiva politicilor culturale), cât ºi pentru 1) Listele electorale cuprind numai persoanele care cultura „înaltã”. Opþiunea folosirii conceptului de teoretic au 18 ani ºi peste, în vreme ce, potrivit „consum” este adecvatã, câtã vreme putem vorbi de o Documentaþiei de Atribuire, acest studiu trebuie sã aibã economie a culturii, de o cerere ºi o oferta ale acesteia.în vedere populaþia României cu vârste de 15 ani ºi Nu avem scopul de a stabili „clase” sociale sau culturale, peste. Cu alte cuvinte, utilizând doar listele electorale de a pune etichete, ci doar de a prezenta date nu am fi putut selecta respondenþi cu vârste între 15 ºi reprezentative la nivel naþional. Orice sondaj de opinie 18 ani. O soluþie ar fi putut consta în selecþia aleatoare a are critici ºi demersul nostru sociologic este privit critic persoanelor de 18 ani ºi peste din listele electorale ºi de noi înºine. Aproape orice opinie poate fi înregistratã, selecþia pe cote a persoanelor cu vârste cuprinse între comparatã, mãsuratã. Am mãsurat nu numai date de 15 ºi 17 ani.
Care este dinamica participãrii ºi a consumului cultural a) un numãr de 1276 de cazuri la nivel naþional;
din Romania? Care sînt obstacolele care reduc accessul acest eºantion la nivel naþional este reprezentativ
la culturã? Sunt legate de distribuþia geograficã? De pentru populaþia României cu vârste de 15 ani;
lipsa informaþiei? De costuri? Cum schimbã marja de eroare este de +/-2,8% la un nivel de
globalizarea pieþei culturale consumul cultural în încredere de 95%;
România? b) un numãr de 374 de cazuri în plus (boost) în
Muncipiul Bucureºti. Împreunã cu numãrul de
Temele propuse spre analizã în 2007 sunt urmãtoarele: interviuri alocat iniþial Muncipiului Bucureºti în
cstarea infrastructurii pentru culturã potrivit eºantionul naþional, se poate ajunge la un numãr de
accesibilitãþii, rãspândirii geografice, diferenþe peste 400 de cazuri suplimentare pe Bucureºti,
regionale; solicitate iniþial de Beneficiar. Mai exact, în baza de
crelaþia dintre stratificarea socialã, straficare date a sondajului sunt în total 508 interviuri
culturalã ºi capitalul cultural; realizate în Municipiul Bucureºti. Marja de eroarea a
ce-culture ºi tehnologiile noi de comunicare; sub-eºantionului de 508 respondenþi cu vârste de
cconsumul de culturã scrisã; 15 ani ºi peste, din Bucureºti, este de +/-4,35% la
ctipologii de consumatori culturali ºi profilele lor; un nivel de încredere de 95%;
ccomportamentul de consum cultural pe fiecare Universul de eºantionare: populaþia Romaniei, cu vârste
sector (teatru, film, patrimoniu); de peste 15 de ani.
catitudinea populaþiei privitoare la finanþarea Volumul eºantionului la nivel naþional: 1226 de
restaurãrii patrimoniului cultural; respondenþi; marja de eroare este de +/-2,8% la un
ccomportamentul celor care merg la bibliotecã: nivel de încredere de 95%;
nevoi, satisfacþii, interacþiuni; Eºantionul a fost probabilist, bistadial, cu stratificare
cglobalizarea pieþei de produse culturale ºi consumul dupã regiunea istoricã (8 regiuni) ºi mediul de rezidenþã
cultural din România; (urban/rural). Alte criterii de stratificare au fost: tipul
ccomparaþii cu alte þãri, privind consumul cultural. satului în cadrul comunei ºi mãrimea localitãþilor
urbane (sub 30.000 locuitori, 30-100.000 locuitori
Pentru realizarea acestui studiu, CURS a trebuit sã 100-200.000 locuitori ºi peste 200.000 locuitori).
efectuat un sondaj de opinie, pe un eºantion de minim Selecþia localitãþilor ºi a punctelor de eºantionare -
1100 de persoane, reprezentativ la nivel naþional secþii de votare - a fost aleatoare. Selecþia ultimã a
pentru populaþia României cu vârste de 15 ani ºi peste. subiecþilor a fost de asemenea aleatoare.
A fost inclus un eºantion suplimentar care sã conducã în Selecþia secþiilor de votare: secþiile de votare sunt
final la un numãr de 400 de cazuri la nivelul unitãþi administrative în interiorul localitãþilor care
Municipiului Bucureºti. cuprind între 1000 ºi 2500 de votanþi. Secþiile de votare
au fost selectate aleator în fiecare localitate. În În final sondajul s-a efectuat pe un eºantion total de
localitãþile mari, secþiile de votare au fost selectate în 1600 de persoane cu vârste de 15 ani ºi peste, în
aºa fel încât sã reprezinte atât zonele de centru cât ºi perioada 12-27 decembrie 2007. Eºantionul total a
cele de periferie. Secþiile de votare au fost alese pentru a cuprins:
05
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
04
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
stabili punctul de pornire pentru „metoda itinerariilor” 2) Soluþia prezentatã la punctul anterior nu a fost
(the random route method) de selecþie a gospodãriilor. adoptatã întrucât a) presupune o combinaþie de selecþie
Calculul pasului statistic pentru selecþia aleatoare (din liste electorale cu pas statistic) cu selecþie
gospodãriilor: s-a calculat ca raport dintre numãrul nealeatoare (pe cote), încãlcându-se astfel cerinþa
interviurilor de realizat într-o secþie de votare (circa 7) stipulatã în Documentaþia de Atribuire potrivit cãreia
ºi numãrul total de gospodãrii cu persoane de peste 15 selecþia respondenþilor în eºantion trebuie sã respecte
de ani (estimat ca raport între numãrul de persoane în principiile selecþiei aleatoare.
secþia de votare ºi numãrul mediu de persoane adulte în 3) Chiar dacã Beneficiarul ar fi fost de acord cu o astfel
gospodãrie: 2). soluþie (i.e., o combinaþie de selecþie aleatoare ºi
Selecþia gospodãriilor ºi persoanelor: selecþia selecþie nealeatoare), utilizarea listelor electorale ridicã
gospodãriilor a fost realizatã prin metoda itinerariilor, o serie de probleme. Astfel, din îndelungata noastrã
(the random route method), cu pas statistic pornind de experienþã de teren listele electorale sunt adeseori
la adresa secþiei de votare, numãrând unitãþile de locuit, incomplete ºi neactualizate. De altfel, acest lucru a fost
apartament sau casã. În fiecare gospodãrie a fost remarcat ºi la cele mai recente consultãri electorale
selectat un singur respondent, cu vârstã de 15 ani ºi (i.e., Referendumul din 19 mai, 2007 ºi alegerile pentru
peste, dupã metoda primei zile de naºtere (first Parlamentul european din 25 octombrie, 2007).
birthday method). Mai exact, în gospodãriile selectate a Finalmente ºi extrem de important, la ultimele alegeri
fost intervievatã persoana de 15 ani ºi peste, a cãrei zi generale (din 2004) s-a hotãrât transferarea listelor
de naºtere este cea mai apropiatã de data de 1, electorale de la Primãrii la Judecãtorii, fãcându-le
îndiferent de lunã. Spre exemplu, presupunând cã într- practic inaccesibile.
o gospodãrie erau trei persoane cu vârste de 15 ani ºi
peste, ale cãror zile de naºtere erau în 6 mai, 18 iulie ºi 1.1.2. Note explicative, delimitãri, avertismente29 septembrie, persoana care a fost intervievatã a fost
cea a cãrei datã de naºtere este 6, întrucât aceastã datã Termenul de „consum cultural” trebuie privit în sensul este cea mai apropiatã de data de 1. de frecvenþã a lecturii, a vizionãrii de spectacol,
A fost folositã metoda drumului aleator în locul preferinþe ºi gusturi etc. Este orientat atât cãtre cultura selecþiei cvasi-aleatoare din listele electorale din „de masã” (care, credem, nu trebuie privitã critic, mai urmãtoarele motive: ales în perspectiva politicilor culturale), cât ºi pentru 1) Listele electorale cuprind numai persoanele care cultura „înaltã”. Opþiunea folosirii conceptului de teoretic au 18 ani ºi peste, în vreme ce, potrivit „consum” este adecvatã, câtã vreme putem vorbi de o Documentaþiei de Atribuire, acest studiu trebuie sã aibã economie a culturii, de o cerere ºi o oferta ale acesteia.în vedere populaþia României cu vârste de 15 ani ºi Nu avem scopul de a stabili „clase” sociale sau culturale, peste. Cu alte cuvinte, utilizând doar listele electorale de a pune etichete, ci doar de a prezenta date nu am fi putut selecta respondenþi cu vârste între 15 ºi reprezentative la nivel naþional. Orice sondaj de opinie 18 ani. O soluþie ar fi putut consta în selecþia aleatoare a are critici ºi demersul nostru sociologic este privit critic persoanelor de 18 ani ºi peste din listele electorale ºi de noi înºine. Aproape orice opinie poate fi înregistratã, selecþia pe cote a persoanelor cu vârste cuprinse între comparatã, mãsuratã. Am mãsurat nu numai date de 15 ºi 17 ani.
Care este dinamica participãrii ºi a consumului cultural a) un numãr de 1276 de cazuri la nivel naþional;
din Romania? Care sînt obstacolele care reduc accessul acest eºantion la nivel naþional este reprezentativ
la culturã? Sunt legate de distribuþia geograficã? De pentru populaþia României cu vârste de 15 ani;
lipsa informaþiei? De costuri? Cum schimbã marja de eroare este de +/-2,8% la un nivel de
globalizarea pieþei culturale consumul cultural în încredere de 95%;
România? b) un numãr de 374 de cazuri în plus (boost) în
Muncipiul Bucureºti. Împreunã cu numãrul de
Temele propuse spre analizã în 2007 sunt urmãtoarele: interviuri alocat iniþial Muncipiului Bucureºti în
cstarea infrastructurii pentru culturã potrivit eºantionul naþional, se poate ajunge la un numãr de
accesibilitãþii, rãspândirii geografice, diferenþe peste 400 de cazuri suplimentare pe Bucureºti,
regionale; solicitate iniþial de Beneficiar. Mai exact, în baza de
crelaþia dintre stratificarea socialã, straficare date a sondajului sunt în total 508 interviuri
culturalã ºi capitalul cultural; realizate în Municipiul Bucureºti. Marja de eroarea a
ce-culture ºi tehnologiile noi de comunicare; sub-eºantionului de 508 respondenþi cu vârste de
cconsumul de culturã scrisã; 15 ani ºi peste, din Bucureºti, este de +/-4,35% la
ctipologii de consumatori culturali ºi profilele lor; un nivel de încredere de 95%;
ccomportamentul de consum cultural pe fiecare Universul de eºantionare: populaþia Romaniei, cu vârste
sector (teatru, film, patrimoniu); de peste 15 de ani.
catitudinea populaþiei privitoare la finanþarea Volumul eºantionului la nivel naþional: 1226 de
restaurãrii patrimoniului cultural; respondenþi; marja de eroare este de +/-2,8% la un
ccomportamentul celor care merg la bibliotecã: nivel de încredere de 95%;
nevoi, satisfacþii, interacþiuni; Eºantionul a fost probabilist, bistadial, cu stratificare
cglobalizarea pieþei de produse culturale ºi consumul dupã regiunea istoricã (8 regiuni) ºi mediul de rezidenþã
cultural din România; (urban/rural). Alte criterii de stratificare au fost: tipul
ccomparaþii cu alte þãri, privind consumul cultural. satului în cadrul comunei ºi mãrimea localitãþilor
urbane (sub 30.000 locuitori, 30-100.000 locuitori
Pentru realizarea acestui studiu, CURS a trebuit sã 100-200.000 locuitori ºi peste 200.000 locuitori).
efectuat un sondaj de opinie, pe un eºantion de minim Selecþia localitãþilor ºi a punctelor de eºantionare -
1100 de persoane, reprezentativ la nivel naþional secþii de votare - a fost aleatoare. Selecþia ultimã a
pentru populaþia României cu vârste de 15 ani ºi peste. subiecþilor a fost de asemenea aleatoare.
A fost inclus un eºantion suplimentar care sã conducã în Selecþia secþiilor de votare: secþiile de votare sunt
final la un numãr de 400 de cazuri la nivelul unitãþi administrative în interiorul localitãþilor care
Municipiului Bucureºti. cuprind între 1000 ºi 2500 de votanþi. Secþiile de votare
au fost selectate aleator în fiecare localitate. În În final sondajul s-a efectuat pe un eºantion total de
localitãþile mari, secþiile de votare au fost selectate în 1600 de persoane cu vârste de 15 ani ºi peste, în
aºa fel încât sã reprezinte atât zonele de centru cât ºi perioada 12-27 decembrie 2007. Eºantionul total a
cele de periferie. Secþiile de votare au fost alese pentru a cuprins:
05
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
04
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
opinie, dar ºi unele factuale, de exemplu „Cîte cãrþi aveþi „Rãspunsurile multiple” sînt cele în care
în casã?”. Acest sondaj trebuie privit numai sub umbrela respondenþii au exprimat mai multe preferinþe, nu
unui demers de mãsurare. numai una. Sã ne imaginãm o întrebare de genul „Pe
„Notorietatea” nu este acelaºi lucru cu „a avea care marcã de automobil o apreciaþi ca fiind de
cunoºtinþã despre”. Sã ne imaginãm o întrebare simplã: calitate?”. În general, respondenþii au mai multe
„Numiþi, vã rog, un oraº din România”. Dacã unii rãspunsuri. Nu existã doar rãspunsuri de genul marca X
respondenþi numesc „Cluj-Napoca” nu înseamnã cã nu versus marca Y, decît foarte rar (la cei „fideli”).
au auzit de „Timiºoara”. În cazul acestui studiu, testele Rãspunsurile sînt cel mai adesea: „ºi marca X ºi marca Y
de „notorietate” aratã doar care sunt cei mai „pomeniþi” ºi marca Z” etc. Analizele rãspunsurilor multiple
autori. Intereseazã, de asemenea, cei care nu spun presupun proceduri mai complexe. Se iau în seamã
„nimic”, aºa-ziºii non-connaisseurs. Adesea sînt foarte toate preferinþele exprimate ºi nu numai prima. Este
puþini, în jur de marja de eroare a eºantionului. cauza unor diferenþe pe care le putem observa la
Revenind la exemplul dat mai devreme, ne putem analize de rãspunsuri simple, în comparaþie cu cele de
imagina un numãr mic de persoane care nu rãspunsuri multiple, la aceeaºi întrebare.
menþioneazã nici un oraº la o întrebare aºa simplã. Datele trebuie, totuºi, privite în sens statistic. Un
Portretele „statistice”, sau aºa numitele „profiluri” procent de 9%, raportat la populaþia României, poate
sînt aproximãri probabilistice ale unor însuºiri pe care însemna aproape 2 milioane de persoane. Astfel cã este
le are o persoanã (care ar avea un anumit nefuncþional sã se tragã concluzii alarmiste cînd este
comportament) ºi care (persoana) le-ar întruni cel mai vorba de procente mici (diferenþa între „mic” ºi „mare”
probabil. Nu sînt descrieri de persoane ºi nu sînt poate fi „relativã”).
exclusiviste, doar aproximãri. Un portret de acest fel al CSCDC stã la dispoziþia celor interesaþi cu idei ºi
cititorului de filozofie, un exemplu imaginar, care ar expertizã pentru analize suplimentare, pe domenii de
arãta cã tineri de la oraº preferã o astfel de lecturã, nu activitate.
înseamnã cã exclude populaþiile de alte vârste ºi de la
sate, ci doar cã, mai degrabã, ar fi un tînãr din mediul
ruban cel care ar face acest lucru. Diferenþele între
categorii pot fi chiar mici, dar nu ignorabile. Cei
neincluºi în astfel de portrete nu înseamnã cã nu
existã, ci doar cã sînt mai puþini probabil, la nivel
statistic.
Termenii de „regiune istoricã” ºi cel de „regiune de
dezvoltare” sînt încetãþeniþi în practicã, iar analiza
CSCDC îi utilizeazã ca atare, ca repere consacrate.
„Regiunile de dezvoltare” sînt stabilite prin Legea nr.
151 din 15 iulie 1998 privind dezvoltarea regionalã în
România ºi nu includ neapãrat tipologii bazate pe
similitudini culturale ºi istorice.
07
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
06
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
Figura 1. Design-ul cercetãrii
opinie, dar ºi unele factuale, de exemplu „Cîte cãrþi aveþi „Rãspunsurile multiple” sînt cele în care
în casã?”. Acest sondaj trebuie privit numai sub umbrela respondenþii au exprimat mai multe preferinþe, nu
unui demers de mãsurare. numai una. Sã ne imaginãm o întrebare de genul „Pe
„Notorietatea” nu este acelaºi lucru cu „a avea care marcã de automobil o apreciaþi ca fiind de
cunoºtinþã despre”. Sã ne imaginãm o întrebare simplã: calitate?”. În general, respondenþii au mai multe
„Numiþi, vã rog, un oraº din România”. Dacã unii rãspunsuri. Nu existã doar rãspunsuri de genul marca X
respondenþi numesc „Cluj-Napoca” nu înseamnã cã nu versus marca Y, decît foarte rar (la cei „fideli”).
au auzit de „Timiºoara”. În cazul acestui studiu, testele Rãspunsurile sînt cel mai adesea: „ºi marca X ºi marca Y
de „notorietate” aratã doar care sunt cei mai „pomeniþi” ºi marca Z” etc. Analizele rãspunsurilor multiple
autori. Intereseazã, de asemenea, cei care nu spun presupun proceduri mai complexe. Se iau în seamã
„nimic”, aºa-ziºii non-connaisseurs. Adesea sînt foarte toate preferinþele exprimate ºi nu numai prima. Este
puþini, în jur de marja de eroare a eºantionului. cauza unor diferenþe pe care le putem observa la
Revenind la exemplul dat mai devreme, ne putem analize de rãspunsuri simple, în comparaþie cu cele de
imagina un numãr mic de persoane care nu rãspunsuri multiple, la aceeaºi întrebare.
menþioneazã nici un oraº la o întrebare aºa simplã. Datele trebuie, totuºi, privite în sens statistic. Un
Portretele „statistice”, sau aºa numitele „profiluri” procent de 9%, raportat la populaþia României, poate
sînt aproximãri probabilistice ale unor însuºiri pe care însemna aproape 2 milioane de persoane. Astfel cã este
le are o persoanã (care ar avea un anumit nefuncþional sã se tragã concluzii alarmiste cînd este
comportament) ºi care (persoana) le-ar întruni cel mai vorba de procente mici (diferenþa între „mic” ºi „mare”
probabil. Nu sînt descrieri de persoane ºi nu sînt poate fi „relativã”).
exclusiviste, doar aproximãri. Un portret de acest fel al CSCDC stã la dispoziþia celor interesaþi cu idei ºi
cititorului de filozofie, un exemplu imaginar, care ar expertizã pentru analize suplimentare, pe domenii de
arãta cã tineri de la oraº preferã o astfel de lecturã, nu activitate.
înseamnã cã exclude populaþiile de alte vârste ºi de la
sate, ci doar cã, mai degrabã, ar fi un tînãr din mediul
ruban cel care ar face acest lucru. Diferenþele între
categorii pot fi chiar mici, dar nu ignorabile. Cei
neincluºi în astfel de portrete nu înseamnã cã nu
existã, ci doar cã sînt mai puþini probabil, la nivel
statistic.
Termenii de „regiune istoricã” ºi cel de „regiune de
dezvoltare” sînt încetãþeniþi în practicã, iar analiza
CSCDC îi utilizeazã ca atare, ca repere consacrate.
„Regiunile de dezvoltare” sînt stabilite prin Legea nr.
151 din 15 iulie 1998 privind dezvoltarea regionalã în
România ºi nu includ neapãrat tipologii bazate pe
similitudini culturale ºi istorice.
07
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
06
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
Figura 1. Design-ul cercetãrii
Instituþii / Ofertanþi de culturã / Distribuitori de accesorii Procent respondenþi care declarã ca au în localitate…
2006 2007
Cãmine culturale / case de culturã 83.90% 79.88%
Bibliotecã 77.40% 75.13%
Discoteci / Cluburi 79.30% 71.69%
Stadion 72.40% 68.44%
Centre Xerox 70.70% 67.56%
Librãrii 62.60% 65.31%
Chioºcuri de distribuire a presei 67.10% 65.00%
Benzinãrii cu magazine 63.70% 62.81%
Internet cafe - uri, sãli de Internet ºi jocuri 60.30% 60.69%
Obiective de patrimoniu (monumente istorice, mãnãstiri istorice, obiective arheologice, cetãþi) 66.10% 60.56%
Papetãrii (magazine care vînd caiete, rechizite, etc.) 71.30% 60.44%
Sãli de sport 65.70% 57.19%
Muzee 55.70% 53.50%
Centre de închiriere audio / video 53.30% 52.06%
Magazine de artizanat 52.80% 50.50%
Sãli de expoziþii 49.60% 49.81%
Cinematografe 50.10% 46.38%
Teatre 48.40% 46.00%
Teatru de opera/ operetã, filarmonicã 42.60% 41.25%
2.1. Infrarstructura de Distribuþie a Culturii
O scãdere semnificativã faþã de anul trecut s-a înregistrat la „sãli de sport”, „papetãrii”, ºi o alta la „stadioane”. Dacã anul
trecut se înregistrase faþã de 2005 o scãdere la „librãrii”, observãm o creºtere de peste 4 procente a celor care afirmã cã
au astfel de magazine în localitatea unde locuiesc.
Ca ºi pînã acum, cele mai rãspîndite locuri unde poate fi consumatã cultura ramîn „cãminele culturale” ºi
„bibliotecile”. Comparativ cu situaþia europeanã, datele indicã o absenþã notabilã a cinematografelor din dotarea
localitãþilor. Datele comparative europene indicã, de asemenea, un numãr mare de biblioteci în þãrile foste socialiste.
Figura 2.1. Diferenþele regionale de infrastructurã culturalã ( bazate pe scorurile generale pentru
infrastructurã-o medie a rãspunsurilor înregistrate)
Datele culese în 2007 referitoare la existenþa punctelor unde se distribuie bunuri culturale, întãresc imaginea unei
dezvoltãri inegale a infrastructurii pentru culturã pe teritoriul Romaniei. Acestea confirmã datele din 2005 ºi 2006.
09
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
08
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
Instituþii / Ofertanþi de culturã / Distribuitori de accesorii Procent respondenþi care declarã ca au în localitate…
2006 2007
Cãmine culturale / case de culturã 83.90% 79.88%
Bibliotecã 77.40% 75.13%
Discoteci / Cluburi 79.30% 71.69%
Stadion 72.40% 68.44%
Centre Xerox 70.70% 67.56%
Librãrii 62.60% 65.31%
Chioºcuri de distribuire a presei 67.10% 65.00%
Benzinãrii cu magazine 63.70% 62.81%
Internet cafe - uri, sãli de Internet ºi jocuri 60.30% 60.69%
Obiective de patrimoniu (monumente istorice, mãnãstiri istorice, obiective arheologice, cetãþi) 66.10% 60.56%
Papetãrii (magazine care vînd caiete, rechizite, etc.) 71.30% 60.44%
Sãli de sport 65.70% 57.19%
Muzee 55.70% 53.50%
Centre de închiriere audio / video 53.30% 52.06%
Magazine de artizanat 52.80% 50.50%
Sãli de expoziþii 49.60% 49.81%
Cinematografe 50.10% 46.38%
Teatre 48.40% 46.00%
Teatru de opera/ operetã, filarmonicã 42.60% 41.25%
2.1. Infrarstructura de Distribuþie a Culturii
O scãdere semnificativã faþã de anul trecut s-a înregistrat la „sãli de sport”, „papetãrii”, ºi o alta la „stadioane”. Dacã anul
trecut se înregistrase faþã de 2005 o scãdere la „librãrii”, observãm o creºtere de peste 4 procente a celor care afirmã cã
au astfel de magazine în localitatea unde locuiesc.
Ca ºi pînã acum, cele mai rãspîndite locuri unde poate fi consumatã cultura ramîn „cãminele culturale” ºi
„bibliotecile”. Comparativ cu situaþia europeanã, datele indicã o absenþã notabilã a cinematografelor din dotarea
localitãþilor. Datele comparative europene indicã, de asemenea, un numãr mare de biblioteci în þãrile foste socialiste.
Figura 2.1. Diferenþele regionale de infrastructurã culturalã ( bazate pe scorurile generale pentru
infrastructurã-o medie a rãspunsurilor înregistrate)
Datele culese în 2007 referitoare la existenþa punctelor unde se distribuie bunuri culturale, întãresc imaginea unei
dezvoltãri inegale a infrastructurii pentru culturã pe teritoriul Romaniei. Acestea confirmã datele din 2005 ºi 2006.
09
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
08
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
Se poate afirma cã, în general, populaþia percepe utilitatea punctelor de distribuþie a bunurilor culturale ºi utilitatea
instiþiilor de culturã. Acesta concluzie întãreºte pe cele reieºite din studiile anterioare, ºi contrazice percepþia, întâlnitã
adesea la nivelui discursului public despre instituþiile culturale, cã acestea sînt o „povarã” ºi o „marfã” nevandabilã. Dacã
utilizãm ca reper în analizã „regula majoritãþii”, datele par sã sugereze cã principalul criteriu utilizat de subiecþi în
aprecierea nevoii de instituþii ºi ofertanþi de culturã (în ordine descrescãtoare, „chioºcuri de distribuire a presei”, „librãrii
etc.) este criteriul „participãrii culturale nemediate” (nevoia de a citi presa, nevoia de a participa în culturã etc).
Populaþia pare sã „cearã” acele elemente de infrastructurã care lipsesc din dotare curentã (muzee, teatre) însã aceastã
tendinþã ar putea fi determinatã de „dezirabilitatea socialã” puternicã a acestor instituþii de culturã. În contextul
rãspândirii foarte mari a „cãminelor culturale” ºi „bibliotecilor”, nevoia crescutã de astfel de instituþii ar trebui privitã ca o
evaluare indirectã a activitãþii lor. Altfel spus, „avem biblioteci dar sunt prost dotate”, „avem camine culturale dar n-
avem activitãþi culturale în aceste instituþii”. Astfel, este nevoie de o gestionare ºi de o vizibilitate mult mai mare a
activitãþilor lor. De asemenea, ar trebui concepute politici culturale care sã implice aceste instituþii.
2.2. Infrastructura Cultural Domesticã
Consumul privat de bunuri culturale este în continuare dominat de „televizor”. Faþã de anii trecuþi, dotarea cu cablu TV
pare sã fi crescut. Conexiunea de internet este disponibilã, prin reþelele de cablu TV este disponibilã chiar mai multor
esponeþi decît cei posesori de PC. Este de remarcat tendinþa pozitivã întregistratã la segmentul posesorilor de PC, dacã
în 2005 doar o treime din populaþie avea acces sau era posesoare de calculator, acum deja peste 41 de procente afirmã
cã au în dotarea locuinþei PC, fapt ce semnificã întegrarea utilizãrii calculatoarelor în practicile cotidiene. Mai mult, PC-ul
este folosit ca suport pentru redarea fiºierelor multimedia ºi pentru accesul la massmedia (filme, muzicã, jocuri pe
calculator, televiziune sau radio prin internet).
În ciuda rãspîndirii CD-playerelor ºi DVD-urilor, casetofoanele încã au o pondere importantã în practicile cotidiene.
Aceasta se poate datora unei relative „inerþii sociale” cât ºi accesului inegal al celor din mediul rural faþã de cei din mediul
urban, la astfel de bunuri.
da nu NS/NR
Va este necesar chiosc de distributie a presei? 80.3% 13.3% 6.5%
Va sunt necesare librarii? 76.4% 16.9% 6.7%
Va sunt necesare camine culturale? 72.1% 21.0% 6.9%
Va sunt necesare sarbatori specifice,festivaluri? 71.3% 20.7% 8.0%
Va este necesar talcioc? 70.3% 22.3% 7.4%
Va este necesara biblioteca? 69.1% 23.9% 7.0%
Va sunt necesare papetarii? 69.0% 23.2% 7.8%
Va sunt necesare sali de spectacole? 68.2% 24.9% 6.9%
Va sunt necesare benzinarii cu magazine? 66.7% 26.3% 7.0%
Va sunt necesare teatre? 61.9% 30.9% 7.3%
Va sunt necesare cinematografe? 61.8% 30.8% 7.4%
Va sunt necesare muzee? 61.0% 31.8% 7.3%
Va sunt necesare sali de expozitii? 58.6% 34.2% 7.2%
Va sunt necesare magazine de artizanat? 56.1% 36.2% 7.7%
Va sunt necesare centre de inchiriere audio,video? 51.7% 40.7% 7.6%
Tabelul 2.2. Nevoile populaþiei în ceea ce priveºte infrastructura publicã
2.1.1. Nevoia de infrastructurã publicã
da
Aveti acasa televizor? 96.69%
Aveti acasa cablu TV? 79.19%
Aveti acasa radio? 78.75%
Aveti acasa casetofon? 53.81%
Aveti acasa dictionare de limbi straine? 53.19%
Aveti acasa conexiune Internet rapida,cablu,retea? 52.88%
Aveti acasa aparate foto? 44.13%
Aveti acasa calculator, PC? 41.25%
Aveti acasa enciclopedii,dictionare cu caracter general? 39.38%
Aveti acasa DVD player? 31.44%
Aveti acasa CD player? 31.44%
Aveti acasa dictionare cu caracter special? 29.00%
Aveti acasa conexiune Internet Dial-up? 23.64%
Aveti acasa antena simpla TV? 22.25%
Aveti acasa videoplayer? 18.44%
Aveti acasa antena satelit? 17.75%
Aveti acasa camere de luat vederi? 14.31%
Aveti acasa pick-up? 13.75%
Aveti acasa instrumente muzicale? 13.13%
Tabelul 2.3. Accesul la resurse de infrastructurã culturalã domesticã
11
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
10
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
Se poate afirma cã, în general, populaþia percepe utilitatea punctelor de distribuþie a bunurilor culturale ºi utilitatea
instiþiilor de culturã. Acesta concluzie întãreºte pe cele reieºite din studiile anterioare, ºi contrazice percepþia, întâlnitã
adesea la nivelui discursului public despre instituþiile culturale, cã acestea sînt o „povarã” ºi o „marfã” nevandabilã. Dacã
utilizãm ca reper în analizã „regula majoritãþii”, datele par sã sugereze cã principalul criteriu utilizat de subiecþi în
aprecierea nevoii de instituþii ºi ofertanþi de culturã (în ordine descrescãtoare, „chioºcuri de distribuire a presei”, „librãrii
etc.) este criteriul „participãrii culturale nemediate” (nevoia de a citi presa, nevoia de a participa în culturã etc).
Populaþia pare sã „cearã” acele elemente de infrastructurã care lipsesc din dotare curentã (muzee, teatre) însã aceastã
tendinþã ar putea fi determinatã de „dezirabilitatea socialã” puternicã a acestor instituþii de culturã. În contextul
rãspândirii foarte mari a „cãminelor culturale” ºi „bibliotecilor”, nevoia crescutã de astfel de instituþii ar trebui privitã ca o
evaluare indirectã a activitãþii lor. Altfel spus, „avem biblioteci dar sunt prost dotate”, „avem camine culturale dar n-
avem activitãþi culturale în aceste instituþii”. Astfel, este nevoie de o gestionare ºi de o vizibilitate mult mai mare a
activitãþilor lor. De asemenea, ar trebui concepute politici culturale care sã implice aceste instituþii.
2.2. Infrastructura Cultural Domesticã
Consumul privat de bunuri culturale este în continuare dominat de „televizor”. Faþã de anii trecuþi, dotarea cu cablu TV
pare sã fi crescut. Conexiunea de internet este disponibilã, prin reþelele de cablu TV este disponibilã chiar mai multor
esponeþi decît cei posesori de PC. Este de remarcat tendinþa pozitivã întregistratã la segmentul posesorilor de PC, dacã
în 2005 doar o treime din populaþie avea acces sau era posesoare de calculator, acum deja peste 41 de procente afirmã
cã au în dotarea locuinþei PC, fapt ce semnificã întegrarea utilizãrii calculatoarelor în practicile cotidiene. Mai mult, PC-ul
este folosit ca suport pentru redarea fiºierelor multimedia ºi pentru accesul la massmedia (filme, muzicã, jocuri pe
calculator, televiziune sau radio prin internet).
În ciuda rãspîndirii CD-playerelor ºi DVD-urilor, casetofoanele încã au o pondere importantã în practicile cotidiene.
Aceasta se poate datora unei relative „inerþii sociale” cât ºi accesului inegal al celor din mediul rural faþã de cei din mediul
urban, la astfel de bunuri.
da nu NS/NR
Va este necesar chiosc de distributie a presei? 80.3% 13.3% 6.5%
Va sunt necesare librarii? 76.4% 16.9% 6.7%
Va sunt necesare camine culturale? 72.1% 21.0% 6.9%
Va sunt necesare sarbatori specifice,festivaluri? 71.3% 20.7% 8.0%
Va este necesar talcioc? 70.3% 22.3% 7.4%
Va este necesara biblioteca? 69.1% 23.9% 7.0%
Va sunt necesare papetarii? 69.0% 23.2% 7.8%
Va sunt necesare sali de spectacole? 68.2% 24.9% 6.9%
Va sunt necesare benzinarii cu magazine? 66.7% 26.3% 7.0%
Va sunt necesare teatre? 61.9% 30.9% 7.3%
Va sunt necesare cinematografe? 61.8% 30.8% 7.4%
Va sunt necesare muzee? 61.0% 31.8% 7.3%
Va sunt necesare sali de expozitii? 58.6% 34.2% 7.2%
Va sunt necesare magazine de artizanat? 56.1% 36.2% 7.7%
Va sunt necesare centre de inchiriere audio,video? 51.7% 40.7% 7.6%
Tabelul 2.2. Nevoile populaþiei în ceea ce priveºte infrastructura publicã
2.1.1. Nevoia de infrastructurã publicã
da
Aveti acasa televizor? 96.69%
Aveti acasa cablu TV? 79.19%
Aveti acasa radio? 78.75%
Aveti acasa casetofon? 53.81%
Aveti acasa dictionare de limbi straine? 53.19%
Aveti acasa conexiune Internet rapida,cablu,retea? 52.88%
Aveti acasa aparate foto? 44.13%
Aveti acasa calculator, PC? 41.25%
Aveti acasa enciclopedii,dictionare cu caracter general? 39.38%
Aveti acasa DVD player? 31.44%
Aveti acasa CD player? 31.44%
Aveti acasa dictionare cu caracter special? 29.00%
Aveti acasa conexiune Internet Dial-up? 23.64%
Aveti acasa antena simpla TV? 22.25%
Aveti acasa videoplayer? 18.44%
Aveti acasa antena satelit? 17.75%
Aveti acasa camere de luat vederi? 14.31%
Aveti acasa pick-up? 13.75%
Aveti acasa instrumente muzicale? 13.13%
Tabelul 2.3. Accesul la resurse de infrastructurã culturalã domesticã
11
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
10
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
2.2.1. Cheltuieli medii pentru culturã
În medie, o familie în România cheltuieºte, dupã o estimare) 94,1 RON lunar pentru culturã. Analiza statisticã a
rãspunsurilor indicã o distribuþie anormalã. Suma celor care nu alocã deloc resurse este disproporþionat de mare.
3. NOTORIETATEA UNOR PERSONALITÃÞI CULTURALE (CAPITALUL CULTURAL)
Ca ºi în anii trecuþi, am inclus ºi modulul de „notorietate pentru personalitãþi culturale” (române ºi strãine) din literaturã,
picturã, muzicã simfonicã sau operã, regie de film. Intereseazã aici „competenþa culturalã” a populaþiei cei care pot
numi oameni de culturã din categoriile amintite, indiferent cine sunt aceºtia, dar ºi categoria de non-connaiseurs - cei
care chiar nu pot numi un autor. Menþionãm cã nu vorbim de cât de cunoscuþi sunt aceºti autori, nici de un top al
preferinþelor, nici dacã sunt în viaþã sau nu, ci de un top al notorietãþii (care sînt primele nume amintite atunci cînd
întrebãm de un scriitor, un pictor etc.). Ranguri-Barometrul Cultural.
Scriitori români 2005 Scriitori români 2006 Scriitori români 2006
Mihai Eminescu 1 Mihai Eminescu 1 Mihai Eminescu 1
Mihail Sadoveanu 2 Mihail Sadoveanu 2 Ion Creanga 2
Ion Creangã 3 Ion Creangã 3 Mihail Sadoveanu 3
Liviu Rebreanu 4 Liviu Rebreanu 4 Liviu Rebreanu 4
Marin Preda 5 Ion Luca Caragiale 5 Ioan Luca Caragiale 5
Ioan Slavici 6 Marin Preda 6 George Cosbuc 6
George Coºbuc 7 Ioan Slavici 7 Ioan Slavici 7
I.L. Caragiale 8 George Coºbuc 8 Marin Preda 8
Vasile Alecsandri 9 Lucian Blaga 9 Vasile Alecsandri 9
Tudor Arghezi 10 Vasile Alecsandri 10 Lucian Blaga 10
Lucian Blaga 11 Mircea Eliade 11 Tudor Arghezi 11
Mircea Eliade 12 Camil Petrescu 12 Mircea Eliade 12
George Cãlinescu 13 Tudor Arghezi 13 Camil Petrescu 13
Nichita Stãnescu 14 Nichita Stãnescu 14 Adrian Paunescu 14
Adrian Pãunescu 15 George Bacovia 15 George Bacovia 15
Camil Petrescu 16 Mircea Cãrtãrescu 16 George Calinescu 16
Octavian Goga 17 George Cãlinescu 17 Octavian Goga 17
George Bacovia 18 Octavian Goga 18 Mircea Cartarescu 18
Mircea Cãrtãrescu 19 Adrian Pãunescu 19 Nichita Stanescu 19
Nicolae Iorga 20 Radu Tudoran 20 Nicolae Iorga 20
Zaharia Stancu 21 Nicolae Labiº 21 Ion Barbu 21
Ion Minulescu 22 Ion Barbu 22 Emil Cioran 22
Marin Sorescu 23 V.P. Bengescu 23 Nicolae Labis 23
Cezar Petrescu 24 Pavel Coruþ 24 Radu Tudoran 24
Emil Cioran 25 Marin Sorescu 25 Barbu Stefanescu Delavrancea 25
Ana Blandiana 26 Zaharia Stancu 26 Cezar Petrescu 26
Barbu ªtefãnescu Delavrancea 27 George Topârceanu 27 Ion Minulescu 27
Tabelul 3.1. Cele mai întâlnite nume de scriitori ai literaturii române (în ordine descrescãtoare): „Numiþi,
vã rog, doi scriitori romani:”.
Figura 2.2. Ce procent din veniturile familiei aþi cheltuit pe activitãþi
culturale în ultima lunã ?
13
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
12
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
2.2.1. Cheltuieli medii pentru culturã
În medie, o familie în România cheltuieºte, dupã o estimare) 94,1 RON lunar pentru culturã. Analiza statisticã a
rãspunsurilor indicã o distribuþie anormalã. Suma celor care nu alocã deloc resurse este disproporþionat de mare.
3. NOTORIETATEA UNOR PERSONALITÃÞI CULTURALE (CAPITALUL CULTURAL)
Ca ºi în anii trecuþi, am inclus ºi modulul de „notorietate pentru personalitãþi culturale” (române ºi strãine) din literaturã,
picturã, muzicã simfonicã sau operã, regie de film. Intereseazã aici „competenþa culturalã” a populaþiei cei care pot
numi oameni de culturã din categoriile amintite, indiferent cine sunt aceºtia, dar ºi categoria de non-connaiseurs - cei
care chiar nu pot numi un autor. Menþionãm cã nu vorbim de cât de cunoscuþi sunt aceºti autori, nici de un top al
preferinþelor, nici dacã sunt în viaþã sau nu, ci de un top al notorietãþii (care sînt primele nume amintite atunci cînd
întrebãm de un scriitor, un pictor etc.). Ranguri-Barometrul Cultural.
Scriitori români 2005 Scriitori români 2006 Scriitori români 2006
Mihai Eminescu 1 Mihai Eminescu 1 Mihai Eminescu 1
Mihail Sadoveanu 2 Mihail Sadoveanu 2 Ion Creanga 2
Ion Creangã 3 Ion Creangã 3 Mihail Sadoveanu 3
Liviu Rebreanu 4 Liviu Rebreanu 4 Liviu Rebreanu 4
Marin Preda 5 Ion Luca Caragiale 5 Ioan Luca Caragiale 5
Ioan Slavici 6 Marin Preda 6 George Cosbuc 6
George Coºbuc 7 Ioan Slavici 7 Ioan Slavici 7
I.L. Caragiale 8 George Coºbuc 8 Marin Preda 8
Vasile Alecsandri 9 Lucian Blaga 9 Vasile Alecsandri 9
Tudor Arghezi 10 Vasile Alecsandri 10 Lucian Blaga 10
Lucian Blaga 11 Mircea Eliade 11 Tudor Arghezi 11
Mircea Eliade 12 Camil Petrescu 12 Mircea Eliade 12
George Cãlinescu 13 Tudor Arghezi 13 Camil Petrescu 13
Nichita Stãnescu 14 Nichita Stãnescu 14 Adrian Paunescu 14
Adrian Pãunescu 15 George Bacovia 15 George Bacovia 15
Camil Petrescu 16 Mircea Cãrtãrescu 16 George Calinescu 16
Octavian Goga 17 George Cãlinescu 17 Octavian Goga 17
George Bacovia 18 Octavian Goga 18 Mircea Cartarescu 18
Mircea Cãrtãrescu 19 Adrian Pãunescu 19 Nichita Stanescu 19
Nicolae Iorga 20 Radu Tudoran 20 Nicolae Iorga 20
Zaharia Stancu 21 Nicolae Labiº 21 Ion Barbu 21
Ion Minulescu 22 Ion Barbu 22 Emil Cioran 22
Marin Sorescu 23 V.P. Bengescu 23 Nicolae Labis 23
Cezar Petrescu 24 Pavel Coruþ 24 Radu Tudoran 24
Emil Cioran 25 Marin Sorescu 25 Barbu Stefanescu Delavrancea 25
Ana Blandiana 26 Zaharia Stancu 26 Cezar Petrescu 26
Barbu ªtefãnescu Delavrancea 27 George Topârceanu 27 Ion Minulescu 27
Tabelul 3.1. Cele mai întâlnite nume de scriitori ai literaturii române (în ordine descrescãtoare): „Numiþi,
vã rog, doi scriitori romani:”.
Figura 2.2. Ce procent din veniturile familiei aþi cheltuit pe activitãþi
culturale în ultima lunã ?
13
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
12
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
Este de presupus cã notorietatea grupului aflat pe primele zece poziþii ale topului este datã cu preponderenþã de
frecvenþa cu care sunt citaþi/comentaþi în manualele ºcolare. O observaþie interesantã este cã deºi pe prima poziþie se
aflã un poet, restul poziþiilor pînã la locul 8 este ocupat de autori de prozã. În primele 20 de locuri nu se gãsesc decât trei
autori în viaþã ºi aceºtia undeva printre ultimii în clasament. Situarea lui Mircea Cãrtãrescu înaintea lui Adrian Pãunescu
surprinde o notorietate în creºtere datoratã mediatizãrii de la televiziune în 2006, ceea ce nu s-a mai întîmplat iarãºi în
2007. De observat cã aproape 16% din respondeþi nu au ºtiut sã numeascã un autor de literaturã român, iar sub 1.5% au
refuzat sã rãspundã. Peste 177 de scriitori au fost numiþi. Trebuie însã menþionat cã peste 57% nu au rãspuns la aceastã întrebare. În
primele 15 poziþii se gãsesc doar doi autori contemporani, ambii autori de ”literaturã de consum”. Aproximativ jumãtate
dintre scriitorii strãini amintiþi sunt autori de literaturã de aventuri (cu toate sub-speciile). Observaþia care se impune
aici este ca notorietatea nu trebuie tradusã ºi printr-o cunoaºtere a operei autorilor numiþi de cãtre respondenþi.
Scriitori strãini Ranguri – Barometrul Cultural 2006 Scriitori strãini Ranguri – Barometrul Cultural 2007
William Shakespeare 1 Alexandre Dumas 1
Alexandre Dumas 2 William Shakespeare 2
Lev Tolstoi 3 Lev Tolstoi 3
Sandra Brown 4 Jules Verne 4
Fiodor Dostoievski 5 Honore De Balzac 5
Jules Verne 6 F M Dostoievski 6
Victor Hugo 7 Victor Hugo 7
Honore de Balzac 8 Charles Dickens 8
Mark Twain 9 Mark Twain 9
Paulo Coelho 10 Paul Coelho 10
Hanri Beyle Stendhal 11 Stendhal 11
Ernest Hemingway 12 Petofi Sandor 12
Dan Brown 13 Sandra Brown 13
Charles Dickens 14 Ernest Hemingway 14
Petofi Sandor 15 Hans Christian Andersen 15
Karl May 16 A P Cehov 16
Immanuel Kant 17 Agatha Christie 17
Goethe Yohann 18 Emile Zola 18
Emile Zola 19 Puskin 19
Hans Christian Andersen 20 Thomas Mann 20
Franz Kafka 21 Fratii Grimm 21
Gabriel Garcia Marquez 22 Ady Endre 22
Dante Alighieri 23 Albert Camus 23
Walter Scott 24 Sven Hassel 24
Thomas Hardy 25 Moliere 25
Jack London 26 Dan Brown 26
Thomas Mann 27 Franz Kafka 27
Puskin Alexandr 28 Goethe 28
James Clavell 29 Gogol 29
Tabelul 3.3. pictorilor români ºi strãini: "Numiþi, vã rog, un pictor român/strãin
Tabelul 3.2. Cele mai întâlnite nume de scriitori strãini (în ordine descrescãtoare)
De menþionat cã „intrãrile” au avut o ierarhie aproape identicã celor de anii trecuþi. Din nou publicul nu pare sã
recepteze operele artiºtilor contemporani români sau strãini. Deºi Muzeul Naþional de Artã Contemporanã - de exemplu
- este o instituþie foarte activã, la fel ca alte câteva galerii specializate din Bucuresti ºi din þarã, arta contemporanã pare
sa nu beneficieze de o popularizare care sã o facã mai vizibilã la nivelul întregii populaþii.
2006 2007
Pictori români Ranguri Pictori strãini Ranguri Pictori români Ranguri Pictori strãini Ranguri
Nicolae Grigorescu 1 Pablo Picasso 1 Nicolae Grigorescu 1 Pablo Picasso 1
Stefan Luchian 2 Vincent van Gogh 2 Stefan Luchian 2 Vincent van Gogh 2
Nicolae Tonitza 3 Leonardo da Vinci 3 Nicolae Tonitza 3 Leonardo Da Vinci 3
Theodor Aman 4 Michelangelo Buonarroti 4 Theodor Aman 4 Rembrandt 4
Sabin Bãlaºa 5 Rembrandt 5 Theodor Pallady 5 Michelangelo 5
Corneliu Baba 6 Salvador Dali 6 Sabin Balasa 6 Salvador Dali 6
Ion Andreescu 7 Claude Monet 7 Ion Andreescu 7 Jean Monet 7
Grigore Alexandrescu 8 Raffaello Sanzio 8 Corneliu Baba 8 Rafael 8
Constantin Brâncuºi 9 Francisco de Goya 9 Constantin Brancusi 9 Francisco de Goya 9
Camil Ressu 10 Peter Paul Rubens 10 Alexandru Ciucurencu 10 Rubens 10
Bãncila Octav 11 Henri Matisse 11 Gheorghe Petrascu 11 Auguste Renoir 11
Ion Tuculescu 12 Auguste Renoir 12 Gheorghe Tatarescu 12 Mihaly Munkacsy 12
Amedeo Modigliani 13 Octav Bancila 13 Botticelli 13
El Greco 14 Tizian 14
Paul Gauguin 15 Velasquez 15
Paul Cezanne 16 Amedeo Modigliani 16
Henri de Toulouse Lautrec 17
NS 43.50% NS 53.20% NS/NR 43.25 NS/NR 58.25
Dintre „compozitorii români” de operã ºi/sau muzicã simfonicã, cei mai menþionaþi sunt:
c George Enescu (37,63%);
c Ciprian Porumbescu (7,5%);
c Au fost ºi menþionãri care nu se potriveau cateogriei: Marius Moga, Antonio Vivaldi, Ludwig van Beethoven;
De reþinut cã 52,62% dintre respondenþi nu au menþionat nimic.
În cazul „compozitorilor strãini”, cei mai menþionaþi au fost:
c Wolfgang Amadeus Mozart (11,75%);
c Ludwig van Beethoven (9,5%);
c Johann Sebastian Bach (4,32%);
c Giuseppe Verdi (3,5%);
c S-au înregistrat 61,69% non-rãspunsuri.
În ce priveºte „regizorii români”, cei mai notorii (în ordine descrescãtoare) pentru respondeþi sînt: Segiu Nicolaescu,
Cristian Mungiu, Liviu Ciulei, Dan Piþa, Lucian Pintilie, Cristian Nemescu, Mircea Daneliuc, Nae Caranfil, Cristi Puiu, Geo
Saizescu, Corneliu Porumboiu, Iura Luncasu, Alexandru Darie, Andrei Blaier, Mircea Veroiu, Tudor Giurgiu. Andrei
15
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
14
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
Este de presupus cã notorietatea grupului aflat pe primele zece poziþii ale topului este datã cu preponderenþã de
frecvenþa cu care sunt citaþi/comentaþi în manualele ºcolare. O observaþie interesantã este cã deºi pe prima poziþie se
aflã un poet, restul poziþiilor pînã la locul 8 este ocupat de autori de prozã. În primele 20 de locuri nu se gãsesc decât trei
autori în viaþã ºi aceºtia undeva printre ultimii în clasament. Situarea lui Mircea Cãrtãrescu înaintea lui Adrian Pãunescu
surprinde o notorietate în creºtere datoratã mediatizãrii de la televiziune în 2006, ceea ce nu s-a mai întîmplat iarãºi în
2007. De observat cã aproape 16% din respondeþi nu au ºtiut sã numeascã un autor de literaturã român, iar sub 1.5% au
refuzat sã rãspundã. Peste 177 de scriitori au fost numiþi. Trebuie însã menþionat cã peste 57% nu au rãspuns la aceastã întrebare. În
primele 15 poziþii se gãsesc doar doi autori contemporani, ambii autori de ”literaturã de consum”. Aproximativ jumãtate
dintre scriitorii strãini amintiþi sunt autori de literaturã de aventuri (cu toate sub-speciile). Observaþia care se impune
aici este ca notorietatea nu trebuie tradusã ºi printr-o cunoaºtere a operei autorilor numiþi de cãtre respondenþi.
Scriitori strãini Ranguri – Barometrul Cultural 2006 Scriitori strãini Ranguri – Barometrul Cultural 2007
William Shakespeare 1 Alexandre Dumas 1
Alexandre Dumas 2 William Shakespeare 2
Lev Tolstoi 3 Lev Tolstoi 3
Sandra Brown 4 Jules Verne 4
Fiodor Dostoievski 5 Honore De Balzac 5
Jules Verne 6 F M Dostoievski 6
Victor Hugo 7 Victor Hugo 7
Honore de Balzac 8 Charles Dickens 8
Mark Twain 9 Mark Twain 9
Paulo Coelho 10 Paul Coelho 10
Hanri Beyle Stendhal 11 Stendhal 11
Ernest Hemingway 12 Petofi Sandor 12
Dan Brown 13 Sandra Brown 13
Charles Dickens 14 Ernest Hemingway 14
Petofi Sandor 15 Hans Christian Andersen 15
Karl May 16 A P Cehov 16
Immanuel Kant 17 Agatha Christie 17
Goethe Yohann 18 Emile Zola 18
Emile Zola 19 Puskin 19
Hans Christian Andersen 20 Thomas Mann 20
Franz Kafka 21 Fratii Grimm 21
Gabriel Garcia Marquez 22 Ady Endre 22
Dante Alighieri 23 Albert Camus 23
Walter Scott 24 Sven Hassel 24
Thomas Hardy 25 Moliere 25
Jack London 26 Dan Brown 26
Thomas Mann 27 Franz Kafka 27
Puskin Alexandr 28 Goethe 28
James Clavell 29 Gogol 29
Tabelul 3.3. pictorilor români ºi strãini: "Numiþi, vã rog, un pictor român/strãin
Tabelul 3.2. Cele mai întâlnite nume de scriitori strãini (în ordine descrescãtoare)
De menþionat cã „intrãrile” au avut o ierarhie aproape identicã celor de anii trecuþi. Din nou publicul nu pare sã
recepteze operele artiºtilor contemporani români sau strãini. Deºi Muzeul Naþional de Artã Contemporanã - de exemplu
- este o instituþie foarte activã, la fel ca alte câteva galerii specializate din Bucuresti ºi din þarã, arta contemporanã pare
sa nu beneficieze de o popularizare care sã o facã mai vizibilã la nivelul întregii populaþii.
2006 2007
Pictori români Ranguri Pictori strãini Ranguri Pictori români Ranguri Pictori strãini Ranguri
Nicolae Grigorescu 1 Pablo Picasso 1 Nicolae Grigorescu 1 Pablo Picasso 1
Stefan Luchian 2 Vincent van Gogh 2 Stefan Luchian 2 Vincent van Gogh 2
Nicolae Tonitza 3 Leonardo da Vinci 3 Nicolae Tonitza 3 Leonardo Da Vinci 3
Theodor Aman 4 Michelangelo Buonarroti 4 Theodor Aman 4 Rembrandt 4
Sabin Bãlaºa 5 Rembrandt 5 Theodor Pallady 5 Michelangelo 5
Corneliu Baba 6 Salvador Dali 6 Sabin Balasa 6 Salvador Dali 6
Ion Andreescu 7 Claude Monet 7 Ion Andreescu 7 Jean Monet 7
Grigore Alexandrescu 8 Raffaello Sanzio 8 Corneliu Baba 8 Rafael 8
Constantin Brâncuºi 9 Francisco de Goya 9 Constantin Brancusi 9 Francisco de Goya 9
Camil Ressu 10 Peter Paul Rubens 10 Alexandru Ciucurencu 10 Rubens 10
Bãncila Octav 11 Henri Matisse 11 Gheorghe Petrascu 11 Auguste Renoir 11
Ion Tuculescu 12 Auguste Renoir 12 Gheorghe Tatarescu 12 Mihaly Munkacsy 12
Amedeo Modigliani 13 Octav Bancila 13 Botticelli 13
El Greco 14 Tizian 14
Paul Gauguin 15 Velasquez 15
Paul Cezanne 16 Amedeo Modigliani 16
Henri de Toulouse Lautrec 17
NS 43.50% NS 53.20% NS/NR 43.25 NS/NR 58.25
Dintre „compozitorii români” de operã ºi/sau muzicã simfonicã, cei mai menþionaþi sunt:
c George Enescu (37,63%);
c Ciprian Porumbescu (7,5%);
c Au fost ºi menþionãri care nu se potriveau cateogriei: Marius Moga, Antonio Vivaldi, Ludwig van Beethoven;
De reþinut cã 52,62% dintre respondenþi nu au menþionat nimic.
În cazul „compozitorilor strãini”, cei mai menþionaþi au fost:
c Wolfgang Amadeus Mozart (11,75%);
c Ludwig van Beethoven (9,5%);
c Johann Sebastian Bach (4,32%);
c Giuseppe Verdi (3,5%);
c S-au înregistrat 61,69% non-rãspunsuri.
În ce priveºte „regizorii români”, cei mai notorii (în ordine descrescãtoare) pentru respondeþi sînt: Segiu Nicolaescu,
Cristian Mungiu, Liviu Ciulei, Dan Piþa, Lucian Pintilie, Cristian Nemescu, Mircea Daneliuc, Nae Caranfil, Cristi Puiu, Geo
Saizescu, Corneliu Porumboiu, Iura Luncasu, Alexandru Darie, Andrei Blaier, Mircea Veroiu, Tudor Giurgiu. Andrei
15
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
14
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
ªerban, Corneliu Porumboiu, Mircea Daneliuc ºi Cristi Puiu. Faþã de rangurile de anii trecuþi, este vizibilã creºterea
abruptã ºi spectaculoasã a notorietãþii celor mai tineri ºi cu succesele internaþionale de mare anvergurã (ex. Mungiu,
Puiu, Nemescu).
Dintre „regizorii strãini”, au fost menþionaþi, dupã cum urmeazã: Steven Spielberg, Francis Ford Coppola, Mel Gibson,
Franco Zefirreli, Alfred Hitchcock, Martin Scorsese ºi James Cameron într-o ordine aproape identicã cu cele de anii
trecuþi. Pentru acestã categorie, cel mai frecvent menþionat a fost Steven Spieleberg (6,5%). Procentele de non-
rãspunsuri au fost mari (45% în cazul categoriei „regizori români” ºi 79% pentru categoria „regizori strãini”). Una dintre
explicaþiile care pot fi aduse aici este legatã de lipsa aproape totalã a emisiunilor de tip info-cinema din grila
televiziunilor comerciale. De asemenea, emisiunea de acest tip ce ruleazã pe postul naþional de televiziune este fixata în
grilã la o orã mai greu accesibilã publicului larg. O altã explicaþie ar fi cã un numãr încã redus din populaþie este alcãtuit
de un public atent la informaþii de genul: „regizor”, „producãtor” etc. Rafinamentul în selecþia filmelor þine însã ºi de
oferta mediaticã a acestora.
În analiza „capitalului cultural” pot intra mai multe variabile: nivelul de educaþie al subiecþilor, preferinþele de consum,
comportamentul de consum (frecvenþa achiziþiilor, a vizitelor la un obiectiv de interes cultural etc.) ºi testul de
notorietate. Acesta din urmã, aratã o distribuþie inegalã a capitalului cultural în România. Am notat de la 0 la 11
rãspunsurile la întrebãrile legate de notorietate. Dacã au ºtiut sã numeascã pe cineva din domeniile alese, au primit cîte 1
punct la fiecare întrebare. Apoi au fost adãugate variabila „ce procent din venitul familiei cheltuiþi pentru culturã” ºi cea
de educaþie, realizîndu-se un indicator al capitalului cultural mai complex. Iatã cum se distribuie acest indicator la toatã
populaþia þãrii, în mediul urban, în mediul rural ºi în Bucureºti:
Pe o scalã de la 0 la 13, „capitalul cultural” are valoare medie de 6,98.
Distribuþia are tendinþa de a se grupa la valorile inferioare.
Distribuþia scade la mijlocul valorilor pentru ca apoi sã aibã o creºtere relativã.
c Avem populaþie „ignorantã”, 35% din respondenþi având un scor de maxim 6 puncte.
c Populaþie „cultã”, 18% avînd valori peste 8.
Clasa culturalã de „mijloc” cuprinde aproximativ 42% dintre respondenþi.
Pe o scalã de la 0 la 13, „capitalul cultural” are valoare medie de 7,6.
Distribuþia are tendinþa de a se grupa la valorile inferioare.
Distribuþia este mai puþin aproape de una normalã, avînd o tendinþã clarã de a se grupa în partea „de jos” a scalei.
Ar fi de concluzionat cã în România existã un clivaj al categoriilor de populaþie dupã „capitalul cultural”:
c Avem populaþie „ignorantã”, 30% din respondenþi având un scor de maxim 6 puncte.
c Populaþie „cultã”, 34% avînd valori peste 8.
Clasa culturalã de „mijloc” cuprinde aproximativ 36% dintre respondenþi.
3.1. Analiza Distribuþiei Capitalului Cultural (gradul de “culturalizare” a populaþiei)
La întreaga populaþiei României
La populaþia urbanã
Figura 3.1. Distribuþia scorului „capitalului cultural” în România
în comparaþie cu distribuþia normalã
Figura 3.2. Distribuþia scorului „capitalului cultural” în
România urbanã în comparaþie cu distribuþia normalã
17
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
16
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
ªerban, Corneliu Porumboiu, Mircea Daneliuc ºi Cristi Puiu. Faþã de rangurile de anii trecuþi, este vizibilã creºterea
abruptã ºi spectaculoasã a notorietãþii celor mai tineri ºi cu succesele internaþionale de mare anvergurã (ex. Mungiu,
Puiu, Nemescu).
Dintre „regizorii strãini”, au fost menþionaþi, dupã cum urmeazã: Steven Spielberg, Francis Ford Coppola, Mel Gibson,
Franco Zefirreli, Alfred Hitchcock, Martin Scorsese ºi James Cameron într-o ordine aproape identicã cu cele de anii
trecuþi. Pentru acestã categorie, cel mai frecvent menþionat a fost Steven Spieleberg (6,5%). Procentele de non-
rãspunsuri au fost mari (45% în cazul categoriei „regizori români” ºi 79% pentru categoria „regizori strãini”). Una dintre
explicaþiile care pot fi aduse aici este legatã de lipsa aproape totalã a emisiunilor de tip info-cinema din grila
televiziunilor comerciale. De asemenea, emisiunea de acest tip ce ruleazã pe postul naþional de televiziune este fixata în
grilã la o orã mai greu accesibilã publicului larg. O altã explicaþie ar fi cã un numãr încã redus din populaþie este alcãtuit
de un public atent la informaþii de genul: „regizor”, „producãtor” etc. Rafinamentul în selecþia filmelor þine însã ºi de
oferta mediaticã a acestora.
În analiza „capitalului cultural” pot intra mai multe variabile: nivelul de educaþie al subiecþilor, preferinþele de consum,
comportamentul de consum (frecvenþa achiziþiilor, a vizitelor la un obiectiv de interes cultural etc.) ºi testul de
notorietate. Acesta din urmã, aratã o distribuþie inegalã a capitalului cultural în România. Am notat de la 0 la 11
rãspunsurile la întrebãrile legate de notorietate. Dacã au ºtiut sã numeascã pe cineva din domeniile alese, au primit cîte 1
punct la fiecare întrebare. Apoi au fost adãugate variabila „ce procent din venitul familiei cheltuiþi pentru culturã” ºi cea
de educaþie, realizîndu-se un indicator al capitalului cultural mai complex. Iatã cum se distribuie acest indicator la toatã
populaþia þãrii, în mediul urban, în mediul rural ºi în Bucureºti:
Pe o scalã de la 0 la 13, „capitalul cultural” are valoare medie de 6,98.
Distribuþia are tendinþa de a se grupa la valorile inferioare.
Distribuþia scade la mijlocul valorilor pentru ca apoi sã aibã o creºtere relativã.
c Avem populaþie „ignorantã”, 35% din respondenþi având un scor de maxim 6 puncte.
c Populaþie „cultã”, 18% avînd valori peste 8.
Clasa culturalã de „mijloc” cuprinde aproximativ 42% dintre respondenþi.
Pe o scalã de la 0 la 13, „capitalul cultural” are valoare medie de 7,6.
Distribuþia are tendinþa de a se grupa la valorile inferioare.
Distribuþia este mai puþin aproape de una normalã, avînd o tendinþã clarã de a se grupa în partea „de jos” a scalei.
Ar fi de concluzionat cã în România existã un clivaj al categoriilor de populaþie dupã „capitalul cultural”:
c Avem populaþie „ignorantã”, 30% din respondenþi având un scor de maxim 6 puncte.
c Populaþie „cultã”, 34% avînd valori peste 8.
Clasa culturalã de „mijloc” cuprinde aproximativ 36% dintre respondenþi.
3.1. Analiza Distribuþiei Capitalului Cultural (gradul de “culturalizare” a populaþiei)
La întreaga populaþiei României
La populaþia urbanã
Figura 3.1. Distribuþia scorului „capitalului cultural” în România
în comparaþie cu distribuþia normalã
Figura 3.2. Distribuþia scorului „capitalului cultural” în
România urbanã în comparaþie cu distribuþia normalã
17
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
16
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
Am efectuat o analizã statisticã a rãspunsurilor la întrebãrile de capital cultural, încercând astfel sã aproximãm gradul
de culturalizare al populaþiei. Ceea ce ar fi de menþionat este faptul cã lipseºte o clasã culturalã de mijloc. Valorile cele
mai scãzute au ponderea cea mai mare în populaþie.
La populaþia ruralã
La populaþia bucureºteanã
Pe o scalã de la 0 la 13, „capitalul cultural” are valoare medie de 5,7.
Distribuþia are tendinþa de a se grupa la valorile superioare.
Distribuþia este mai aproape de una normalã.
c Avem populaþie „ignorantã”, 57,9% din respondenþi având un scor de maxim 6 puncte.
c Populaþie „cultã”, 11,1% avînd valori peste 8.
Clasa culturalã de „mijloc” cuprinde aproximativ 31% dintre respondenþi.
Pe o scalã de la 0 la 13, „capitalul cultural” are valoare medie de 7,4, mai micã decît media populaþiei urbane în general.
Distribuþia are tendinþa de a se grupa la valorile superioare.
Distribuþia este mai aproape de una normalã.
c Avem populaþie „ignorantã”, 33% din respondenþi având un scor de maxim 6 puncte.
c Populaþie „cultã”, 40,6% avînd valori peste 8.
Clasa culturalã de „mijloc” cuprinde aproximativ 26,4% dintre respondenþi
Figura 3.3. Distribuþia scorului „capitalului
cultural” în România ruralã în comparaþie cu
distribuþia normalã
Figura 3.4. Distribuþia scorului „capitalului cultural” în
Bucureºti în comparaþie cu distribuþia normalã
4. PREFERINÞE DE CONSUM ªI PROFILE ALE UNOR CONSUMATORI (DUPÃ PREFERINÞÃ SAU
COMPORTAMENT DE CONSUM)
Portret statistic pentru cei care au peste 100 de cãrþi:
Portret statistic al celor care au sub 20 cãrþi:
c Aceºtia sunt de la oraº, cu venit mediu, dar din gospodãrii cu venit ridicat, ºtiu limbi strãine, sunt mai degrabã
bãrbaþi, cu vârstã medie sau ridicatã.
c Nu se uitã la ºtiri ºi la talk-showuri, dar se uitã la alte emisiuni. Folosesc PC-ul ºi Internetul în mod regulat.
cPortret statistic pentru cei care au între 20 ºi 100 de cãrþi:
c Aceºtia sunt de la oraº, cu venit mediu, provin din gospodãrii cu venit mediu, ºtiu limba englezã, de vârstã medie
sau tineri.
c Se uitã la ºtiri ºi la talk-showuri, la filme, dar se uitã ºi la alte emisiuni. Folosesc PC-ul ºi Internetul în mod regulat.
Aceºtia sînt din oraºe medii sau mici, cu venit mediu sau redus, cu familii mari, de vârstã medie sau tineri. Se uitã mult la
televizor, ºi preferã filmele documentare. Surprinzãtor, poate, nivelul de educaþie nu a fost o variabilã predictor cu
semnificaþie statisticã pentru numãrul de achiziþii de cãrþi în ultimul an.
Figura 4.1. Cultura scrisã
19
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
18
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
Am efectuat o analizã statisticã a rãspunsurilor la întrebãrile de capital cultural, încercând astfel sã aproximãm gradul
de culturalizare al populaþiei. Ceea ce ar fi de menþionat este faptul cã lipseºte o clasã culturalã de mijloc. Valorile cele
mai scãzute au ponderea cea mai mare în populaþie.
La populaþia ruralã
La populaþia bucureºteanã
Pe o scalã de la 0 la 13, „capitalul cultural” are valoare medie de 5,7.
Distribuþia are tendinþa de a se grupa la valorile superioare.
Distribuþia este mai aproape de una normalã.
c Avem populaþie „ignorantã”, 57,9% din respondenþi având un scor de maxim 6 puncte.
c Populaþie „cultã”, 11,1% avînd valori peste 8.
Clasa culturalã de „mijloc” cuprinde aproximativ 31% dintre respondenþi.
Pe o scalã de la 0 la 13, „capitalul cultural” are valoare medie de 7,4, mai micã decît media populaþiei urbane în general.
Distribuþia are tendinþa de a se grupa la valorile superioare.
Distribuþia este mai aproape de una normalã.
c Avem populaþie „ignorantã”, 33% din respondenþi având un scor de maxim 6 puncte.
c Populaþie „cultã”, 40,6% avînd valori peste 8.
Clasa culturalã de „mijloc” cuprinde aproximativ 26,4% dintre respondenþi
Figura 3.3. Distribuþia scorului „capitalului
cultural” în România ruralã în comparaþie cu
distribuþia normalã
Figura 3.4. Distribuþia scorului „capitalului cultural” în
Bucureºti în comparaþie cu distribuþia normalã
4. PREFERINÞE DE CONSUM ªI PROFILE ALE UNOR CONSUMATORI (DUPÃ PREFERINÞÃ SAU
COMPORTAMENT DE CONSUM)
Portret statistic pentru cei care au peste 100 de cãrþi:
Portret statistic al celor care au sub 20 cãrþi:
c Aceºtia sunt de la oraº, cu venit mediu, dar din gospodãrii cu venit ridicat, ºtiu limbi strãine, sunt mai degrabã
bãrbaþi, cu vârstã medie sau ridicatã.
c Nu se uitã la ºtiri ºi la talk-showuri, dar se uitã la alte emisiuni. Folosesc PC-ul ºi Internetul în mod regulat.
cPortret statistic pentru cei care au între 20 ºi 100 de cãrþi:
c Aceºtia sunt de la oraº, cu venit mediu, provin din gospodãrii cu venit mediu, ºtiu limba englezã, de vârstã medie
sau tineri.
c Se uitã la ºtiri ºi la talk-showuri, la filme, dar se uitã ºi la alte emisiuni. Folosesc PC-ul ºi Internetul în mod regulat.
Aceºtia sînt din oraºe medii sau mici, cu venit mediu sau redus, cu familii mari, de vârstã medie sau tineri. Se uitã mult la
televizor, ºi preferã filmele documentare. Surprinzãtor, poate, nivelul de educaþie nu a fost o variabilã predictor cu
semnificaþie statisticã pentru numãrul de achiziþii de cãrþi în ultimul an.
Figura 4.1. Cultura scrisã
19
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
18
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
Preferinþele muzicale se menþin în ordinea de anul trecut.Cei mai mulþi preferã muzica popularã, apoi uºoarã
româneascã, urmeazã manelele, muzica uºoarã strãinã ºi muzica pop strãinã. Procentele din populaþie care preferã un
tip de muzicã sau altul sînt prezentate alãturat. Profilul celui care preferã muzica popularã include ºi persoane din
mediul rural, dar ºi din urban, persoane cu venit ridicat, dar ºi cu venit scãzut etc.
Figura 4.3. Profilul statistic al ascultãtorului de muzicã simfonicã
Profilul statistic al ascultãtorului de muzicã simfonicã
Profilul statistic al ascultãtorilor de manele
O persoanã „boemã”, care deþine multe cãrþi, nu numai de interes general, care este poliglotã, interesatã de culturã ºi
care viziteazã frecvent expoziþii, galerii, muzee. Este femeie, mai degrabã de naþionalitate românã, deºi apartenenþa la
populaþiile maghiare este un determinant semnificativ statistic. Nu pare interesat(ã) de politicã ºi nici de comunicaþiile
moderne.
contureazã oarecum ºi alte trasãturi faþã de stereotipurile din spaþiul public:
O persoanã tânãrã, de naþionalitate românã, mai degrabã bãrbat. Apartenenþa la comunitatea rromã este ºi ea un
predictor semnificativ. Este mai degrabã bãrbat, este din mediul urban, cu nivel al educaþiei mediu ºi nu provine din
familii cu membrii cu nivel superior de educaþie. Are aparaturã modernã în casã, se uita la televizor, fiind un mare
consumator media. Nu achiziþioneazã cãrþi ºi nu îºi aloca bani pentru achizitii sau alte forme de consum cultural.
este apropiat imaginii „consacrate”:
Figura 4.5. Profilul statistic al ascultãtorului de muzicã simfonicã
Figura 4.4. Profilul statistic al ascultãtorului de manele
21
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
20
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
Preferinþele muzicale se menþin în ordinea de anul trecut.Cei mai mulþi preferã muzica popularã, apoi uºoarã
româneascã, urmeazã manelele, muzica uºoarã strãinã ºi muzica pop strãinã. Procentele din populaþie care preferã un
tip de muzicã sau altul sînt prezentate alãturat. Profilul celui care preferã muzica popularã include ºi persoane din
mediul rural, dar ºi din urban, persoane cu venit ridicat, dar ºi cu venit scãzut etc.
Figura 4.3. Profilul statistic al ascultãtorului de muzicã simfonicã
Profilul statistic al ascultãtorului de muzicã simfonicã
Profilul statistic al ascultãtorilor de manele
O persoanã „boemã”, care deþine multe cãrþi, nu numai de interes general, care este poliglotã, interesatã de culturã ºi
care viziteazã frecvent expoziþii, galerii, muzee. Este femeie, mai degrabã de naþionalitate românã, deºi apartenenþa la
populaþiile maghiare este un determinant semnificativ statistic. Nu pare interesat(ã) de politicã ºi nici de comunicaþiile
moderne.
contureazã oarecum ºi alte trasãturi faþã de stereotipurile din spaþiul public:
O persoanã tânãrã, de naþionalitate românã, mai degrabã bãrbat. Apartenenþa la comunitatea rromã este ºi ea un
predictor semnificativ. Este mai degrabã bãrbat, este din mediul urban, cu nivel al educaþiei mediu ºi nu provine din
familii cu membrii cu nivel superior de educaþie. Are aparaturã modernã în casã, se uita la televizor, fiind un mare
consumator media. Nu achiziþioneazã cãrþi ºi nu îºi aloca bani pentru achizitii sau alte forme de consum cultural.
este apropiat imaginii „consacrate”:
Figura 4.5. Profilul statistic al ascultãtorului de muzicã simfonicã
Figura 4.4. Profilul statistic al ascultãtorului de manele
21
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
20
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
O listã a filmelor preferate de cei mai mulþi se prezintã dupã cum apare în figura alãturatã. În ce priveºte aceastã ordine,
ea nu s-a schimbat cu mult faþã de cea prezentatã în Barometrele de consum cultural 2005 ºi 2006. Populaþia pare
interesatã de filme comerciale (comedii, poliþiste, romantice). Trebuie remarcat cã aproximativ 1 din 10 cetãþeni se
declarã interesaþi de filme documentare ºi istorice, genuri cu conþinut cultural ridicat.
Respondenþi au fost întrebaþi cât de des se uitã la televizor, ascultã radio, navigheazã pe internet, se joacã jocuri video pe
computer, citesc cãrþi sau ascultã muzicã. Apoi, în privinþa vizionãrii de programe TV, au fost întrebaþi cât de des se uitã
la diversele programe de televiziune (ºtiri, dezbateri politice, filme, seriale, telenovele, divertisment, transmisii sortive,
talk-show-uri, desene animate, documentare ºi emisiuni culturale).
niciodata 1-2 ori pe
luna
1-2 ori pe
saptamana
sub o ora pe
zi
1-3 ore zilnic peste 3 ore
zilnic
NS,NR Total
Cat de des va uitati la
televizor?
1.6% 1.2% 2.7% 9.2% 41.9% 43.1% 0.4% 100.0%
Cat de des ascultati radio? 18.5% 6.4% 6.1% 20.8% 23.8% 23.5% 0.9% 100.0%
Cat de des jucati jocuri
video pe calculator?
72.9% 6.2% 4.9% 5.1% 5.0% 3.6% 2.3% 100.0%
Cat de des cititi
carti,articole,reviste de
specialitate?
41.0% 15.6% 13.9% 11.9% 12.8% 3.5% 1.3% 100.0%
Cat de des ascultati
muzica?
16.5% 4.6% 8.4% 19.4% 28.2% 22.3% 0.8% 100.0%
Tabelul 4.1. Consumul general de mass-media
Figura 4.6. Genuri de filme preferate
Cifrele indicã ierarhii similare cu cele din anii trecuþi din punctul de vedere al frecvenþei folosirii instituþiilor culturale.
Activitãþile culturale preferate în Romania sunt, în ordine: 1)Sãrbãtorile/evenimentele locale; 2) Spectacolele de
divertisment/muzicã; 3)Muzee ºi expoziþii; 4) Cinematograf; 5) Teatru
Activitãþile preferate de europeni în 2002, erau, conform Eurostat: 1)Cinematograful; 2) Mersul la bibliotecã;
3)Vizitarea monumentelor; 4)Muzee ºi expoziþii; 5) Spectacole de muzicã.
Figura 4.7. Frecventarea instituþiilor de spectacol, a locurilor de reuniuni ºi a locaþiilor de fãcut cumpãrãturi
23
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
22
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
O listã a filmelor preferate de cei mai mulþi se prezintã dupã cum apare în figura alãturatã. În ce priveºte aceastã ordine,
ea nu s-a schimbat cu mult faþã de cea prezentatã în Barometrele de consum cultural 2005 ºi 2006. Populaþia pare
interesatã de filme comerciale (comedii, poliþiste, romantice). Trebuie remarcat cã aproximativ 1 din 10 cetãþeni se
declarã interesaþi de filme documentare ºi istorice, genuri cu conþinut cultural ridicat.
Respondenþi au fost întrebaþi cât de des se uitã la televizor, ascultã radio, navigheazã pe internet, se joacã jocuri video pe
computer, citesc cãrþi sau ascultã muzicã. Apoi, în privinþa vizionãrii de programe TV, au fost întrebaþi cât de des se uitã
la diversele programe de televiziune (ºtiri, dezbateri politice, filme, seriale, telenovele, divertisment, transmisii sortive,
talk-show-uri, desene animate, documentare ºi emisiuni culturale).
niciodata 1-2 ori pe
luna
1-2 ori pe
saptamana
sub o ora pe
zi
1-3 ore zilnic peste 3 ore
zilnic
NS,NR Total
Cat de des va uitati la
televizor?
1.6% 1.2% 2.7% 9.2% 41.9% 43.1% 0.4% 100.0%
Cat de des ascultati radio? 18.5% 6.4% 6.1% 20.8% 23.8% 23.5% 0.9% 100.0%
Cat de des jucati jocuri
video pe calculator?
72.9% 6.2% 4.9% 5.1% 5.0% 3.6% 2.3% 100.0%
Cat de des cititi
carti,articole,reviste de
specialitate?
41.0% 15.6% 13.9% 11.9% 12.8% 3.5% 1.3% 100.0%
Cat de des ascultati
muzica?
16.5% 4.6% 8.4% 19.4% 28.2% 22.3% 0.8% 100.0%
Tabelul 4.1. Consumul general de mass-media
Figura 4.6. Genuri de filme preferate
Cifrele indicã ierarhii similare cu cele din anii trecuþi din punctul de vedere al frecvenþei folosirii instituþiilor culturale.
Activitãþile culturale preferate în Romania sunt, în ordine: 1)Sãrbãtorile/evenimentele locale; 2) Spectacolele de
divertisment/muzicã; 3)Muzee ºi expoziþii; 4) Cinematograf; 5) Teatru
Activitãþile preferate de europeni în 2002, erau, conform Eurostat: 1)Cinematograful; 2) Mersul la bibliotecã;
3)Vizitarea monumentelor; 4)Muzee ºi expoziþii; 5) Spectacole de muzicã.
Figura 4.7. Frecventarea instituþiilor de spectacol, a locurilor de reuniuni ºi a locaþiilor de fãcut cumpãrãturi
23
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
22
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
Figura 4.8. Portret probabilist al spectatorului de teatru
Figura 4.9. Portret probabilist al spectatorului de operã
Figura 4.10. Portret probabilist al spectatorului, în general
25
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
24
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
Figura 4.8. Portret probabilist al spectatorului de teatru
Figura 4.9. Portret probabilist al spectatorului de operã
Figura 4.10. Portret probabilist al spectatorului, în general
25
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
24
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
Timbrele, cãrþile, numismatica, reviste vechi ºi fotografiile reprezinte tipurile de colecþie cele mai rãspîndite printre cei
9% români care au pasiunea de a colecþiona obiecte.
5. COLECÞIONARI 6. PATRIMONIUL CULTURAL (VIZITARE, ATAªAMENT)
Publicul muzeelor este, ca întotdeauna, unul fidel ºi care face vizite repetate. Reprezintã mai mult de 13% din totalul
populaþiei ºi este prezent la evenimentele organizate de muzee. Vizitatorii de patrimoniu reprezintã 33% din populaþie.
În general, cei care au vizitat un sit cultural în ultimul an au fost de douã-trei ori la un obiectiv de patrimoniu
(monumente istorice, mãnãstiri istorice, obiective arheologice, cetãþi) în ultimul an. O analizã mai detaliatã aratã totuºi
diferenþieri mari pe categorii de populaþie ºi trebuie þinut cont cã peste 66% nu au vizitat deloc astfel de obiective în
ultimele 12 luni. Dintre cei care au vizitat muzee, cei mai mulþi au fost ultima oarã la muzee de de istorie sau de artã. Iatã
cum se distribuie rãspunsurile la populaþia vizitatoare de muzee, în funcþie de tipul acestora.
Figura 6.1. Frecvenþa de vizitare a muzeelor, tipuri de muzee vizitate
Cei 33,3% care au vizitat
Figura 5.1. Procentul din populaþie care colecþioneazã ºi distribuþia tipurilor de colecþii printre aceºtia
27
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
26
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
Timbrele, cãrþile, numismatica, reviste vechi ºi fotografiile reprezinte tipurile de colecþie cele mai rãspîndite printre cei
9% români care au pasiunea de a colecþiona obiecte.
5. COLECÞIONARI 6. PATRIMONIUL CULTURAL (VIZITARE, ATAªAMENT)
Publicul muzeelor este, ca întotdeauna, unul fidel ºi care face vizite repetate. Reprezintã mai mult de 13% din totalul
populaþiei ºi este prezent la evenimentele organizate de muzee. Vizitatorii de patrimoniu reprezintã 33% din populaþie.
În general, cei care au vizitat un sit cultural în ultimul an au fost de douã-trei ori la un obiectiv de patrimoniu
(monumente istorice, mãnãstiri istorice, obiective arheologice, cetãþi) în ultimul an. O analizã mai detaliatã aratã totuºi
diferenþieri mari pe categorii de populaþie ºi trebuie þinut cont cã peste 66% nu au vizitat deloc astfel de obiective în
ultimele 12 luni. Dintre cei care au vizitat muzee, cei mai mulþi au fost ultima oarã la muzee de de istorie sau de artã. Iatã
cum se distribuie rãspunsurile la populaþia vizitatoare de muzee, în funcþie de tipul acestora.
Figura 6.1. Frecvenþa de vizitare a muzeelor, tipuri de muzee vizitate
Cei 33,3% care au vizitat
Figura 5.1. Procentul din populaþie care colecþioneazã ºi distribuþia tipurilor de colecþii printre aceºtia
27
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
26
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
niciodata o data de mai multe ori NS,NR
% % % %
In Bucuresti, ati vizitat vreodata Muzeul National de Istorie? 62.4% 22.4% 12.1% 3.1%
In Bucuresti, ati vizitat vreodata Muzeul de Stiinte Naturale? 59.9% 22.9% 14.0% 3.3%
In Bucuresti, ati vizitat vreodata Muzeul National de Arta? 71.9% 16.0% 8.7% 3.4%
In Bucuresti, ati vizitat vreodata Muzeul National de Arta Contemporana? 79.5% 11.2% 5.3% 4.0%
In Bucuresti, ati vizitat vreodata Muzeul Taranului Roman? 66.0% 19.1% 11.3% 3.6%
In Bucuresti, ati vizitat vreodata Muzeul Satului? 60.9% 21.3% 14.6% 3.1%
In Bucuresti, ati vizitat vreodata Muzeul de Istorie si Arta al Municipiului Bucuresti? 77.8% 11.7% 6.4% 4.1%
In Bucuresti, ati vizitat vreodata altceva? 78.9% 3.1% 1.6% 16.4%
Tabelul 6.1 Muzee vizitate în Bucureºti: “dar în Bucureºti, aþi vizitat vreodatã…”
Între primele 5 muzee, diferenþa statisticã este nesemnificativã. (Cu alte cuvinte, existã sub 5% ºanse ca ele sã difere ca
interes de vizitare pentru populaþie, aºa cum a fost ea eºantionatã). Deci, cifrele sînt pur orientative (frecvenþe
absolute) ºi nu constituie un „top” cu certitudinea 100%.
Peste 60% dintre cei chestionaþi nu au vizitat un muzeu în Bucureºti vreodatã.
Pot exista confuzii între diferitele muzee, datoritã numelui ºi notorietãþii diferite ale fiecãruia dintre ele. Acest sondaj
de opinie publicã nu a acoperit acest aspect.
În ce priveºte vizitarea muzeelor din proximitatea localitãþii respondenþilor, doar 17% declarã ca au vizitat astfel de
obiective.
Cît despre obiectivele de patrimoniu, situaþia diferã: 44% au vizitat astfele de obiective în proximitate, iar 28% le-au
vizitat de cel puþin o datã în ultimele 12 luni.
În privinþa ataºamentului faþã de patrimoniu din proximitate, am folosit o suitã de întrebãri, care încearcã sã aproximeze
ataºamentul comunitãþilor locale pentru restaurearea, valorificarea economicã ºi socialã a patrimoniului.
A doua întrebare este: „Sã presupunem cã ar exista o propunere de restaurare / reparare a acestui obiectiv dar care ar
presupune contribuþie materialã (bani, materiale, forþã de muncã voluntarã) din partea locuitorilor. Credeþi ca aceasta
idee este ...?” cu variantele de rãspuns, cu % din totalul populaþiei.
o foarte proastã (4%);
o proastã (6 %);
o aºa ºi aºa (21%)
o bunã (41%);
o foarte bunã, cu 14%;
o 14% non-rãspunsuri.
Cei 48.4% care au declarat cã este o idee bunã sau foarte bunã au mai fost întrebaþi dacã ar fi dispuºi sã plãteascã o
sumã de bani.
o 67% au rãspuns cã da;
o 24% au declarat cã nu;
o 9% nu ºtiu.
o Sumele pe care le-ar da variazã între 5000 ROL ºi 10 milioane ROL, cu o medie de 750 000 ROL. Cele
mai menþionate sume sînt: 100 000 ROL, 500 000 ROL ºi cea de 1 milion ROL.
O altã întrebare s-a referit la opinia respondenþilor despre cine ar trebui sã fie cel mai responsabil pentru îngrijirea,
administrarea obiectivelor de patrimoniu. Distribuþia variantele de rãspuns a fost urmãtoarea (am ales varianta de
rãspuns „multiplu”: se putea alege, de exemplu, ºi Biserica ºi Ministerul Culturii ºi Cultelor):
Figura 6.2. Percepþia privind responsabilitatea administrãrii obiectivelor de patrimoniu
29
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
28
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
niciodata o data de mai multe ori NS,NR
% % % %
In Bucuresti, ati vizitat vreodata Muzeul National de Istorie? 62.4% 22.4% 12.1% 3.1%
In Bucuresti, ati vizitat vreodata Muzeul de Stiinte Naturale? 59.9% 22.9% 14.0% 3.3%
In Bucuresti, ati vizitat vreodata Muzeul National de Arta? 71.9% 16.0% 8.7% 3.4%
In Bucuresti, ati vizitat vreodata Muzeul National de Arta Contemporana? 79.5% 11.2% 5.3% 4.0%
In Bucuresti, ati vizitat vreodata Muzeul Taranului Roman? 66.0% 19.1% 11.3% 3.6%
In Bucuresti, ati vizitat vreodata Muzeul Satului? 60.9% 21.3% 14.6% 3.1%
In Bucuresti, ati vizitat vreodata Muzeul de Istorie si Arta al Municipiului Bucuresti? 77.8% 11.7% 6.4% 4.1%
In Bucuresti, ati vizitat vreodata altceva? 78.9% 3.1% 1.6% 16.4%
Tabelul 6.1 Muzee vizitate în Bucureºti: “dar în Bucureºti, aþi vizitat vreodatã…”
Între primele 5 muzee, diferenþa statisticã este nesemnificativã. (Cu alte cuvinte, existã sub 5% ºanse ca ele sã difere ca
interes de vizitare pentru populaþie, aºa cum a fost ea eºantionatã). Deci, cifrele sînt pur orientative (frecvenþe
absolute) ºi nu constituie un „top” cu certitudinea 100%.
Peste 60% dintre cei chestionaþi nu au vizitat un muzeu în Bucureºti vreodatã.
Pot exista confuzii între diferitele muzee, datoritã numelui ºi notorietãþii diferite ale fiecãruia dintre ele. Acest sondaj
de opinie publicã nu a acoperit acest aspect.
În ce priveºte vizitarea muzeelor din proximitatea localitãþii respondenþilor, doar 17% declarã ca au vizitat astfel de
obiective.
Cît despre obiectivele de patrimoniu, situaþia diferã: 44% au vizitat astfele de obiective în proximitate, iar 28% le-au
vizitat de cel puþin o datã în ultimele 12 luni.
În privinþa ataºamentului faþã de patrimoniu din proximitate, am folosit o suitã de întrebãri, care încearcã sã aproximeze
ataºamentul comunitãþilor locale pentru restaurearea, valorificarea economicã ºi socialã a patrimoniului.
A doua întrebare este: „Sã presupunem cã ar exista o propunere de restaurare / reparare a acestui obiectiv dar care ar
presupune contribuþie materialã (bani, materiale, forþã de muncã voluntarã) din partea locuitorilor. Credeþi ca aceasta
idee este ...?” cu variantele de rãspuns, cu % din totalul populaþiei.
o foarte proastã (4%);
o proastã (6 %);
o aºa ºi aºa (21%)
o bunã (41%);
o foarte bunã, cu 14%;
o 14% non-rãspunsuri.
Cei 48.4% care au declarat cã este o idee bunã sau foarte bunã au mai fost întrebaþi dacã ar fi dispuºi sã plãteascã o
sumã de bani.
o 67% au rãspuns cã da;
o 24% au declarat cã nu;
o 9% nu ºtiu.
o Sumele pe care le-ar da variazã între 5000 ROL ºi 10 milioane ROL, cu o medie de 750 000 ROL. Cele
mai menþionate sume sînt: 100 000 ROL, 500 000 ROL ºi cea de 1 milion ROL.
O altã întrebare s-a referit la opinia respondenþilor despre cine ar trebui sã fie cel mai responsabil pentru îngrijirea,
administrarea obiectivelor de patrimoniu. Distribuþia variantele de rãspuns a fost urmãtoarea (am ales varianta de
rãspuns „multiplu”: se putea alege, de exemplu, ºi Biserica ºi Ministerul Culturii ºi Cultelor):
Figura 6.2. Percepþia privind responsabilitatea administrãrii obiectivelor de patrimoniu
29
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
28
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
respondeþii din eºantion (incluzînd suprareprezentarea 7. CONCLUZII
bucureºtenilor, analizatã însã ponderat) aratã un
„rafinament” în evaluarea filmelor preferate. Regizori Punctele de distribuþie a culturii scrise (chioºcuri de
precum Cristian Mungiu, Cristi Puiu, Cristina Nemescu distribuire a presei, librãrii, biblioteci) sînt cerute de
sau Corneliu Porumboiu au cãpãtat notorietate foarte populaþie. Acest lucru infirma percepþia cã internetul
mare. Cînd 72% nu au numit un regizor strãin de film, înlocuieºte tiparul. Populaþia pare sã „cearã” acele
este greu de imaginat cã cinematografia ºi-a definit un elemente de infrastructurã care lipsesc din dotare
public cunoscãtor mare. curentã (muzee, teatre) însã aceastã tendinþã ar putea fi
De asemenea, muzica simfonicã (larg cunoscutã sub determinatã de „dezirabilitatea socialã” puternicã a
eticheta de „clasicã”) îºi defineºte un public cu opinii acestor instituþii de culturã.
cristalizate, încã mic.În contextul rãspândirii foarte mari a „cãminelor
Toate aceste teste de notorietate aratã un clivaj culturale” ºi „bibliotecilor”, nevoia crescutã de astfel de
destul de mare între cunoscãtorii de elitã (aproape instituþii ar trebui privitã ca o evaluare indirectã a
jumatate din locuitorii oraºelor mari ºi foarte mari) ºi cei activitãþii lor. Altfel spus, „avem biblioteci dar sunt
mai puþin cunosctori. O „clasã mijlocie” culturalã încã prost dotate”, „avem camine culturale dar n-avem
nu e formatã consistent.activitãþi culturale în aceste instituþii”. Astfel, este
Românii încã preferã ºtirile ºi filmele la TV. Probabil nevoie de o gestionare diferitã ºi de o vizibilitate mult
cã cercul ofertei ºi cererii de emisiuni TV se mai mare a activitãþilor lor. De asemenea, ar trebui
autoalimenteazã, însã este clar cã televiziunile concepute politici culturale care sã implice aceste
comerciale rãspund în cea mai mare parte cererii ºi instituþii.
ierarhiei de gusturi ale publicului larg. Consumul privat de bunuri culturale este în
Dacã în þãrile UE sînt preferate, în ordine, mersul la continuare dominat de „televizor” ºi „radio”. De
cinematograf, la biblioteci ºi vizitarea de monumente, asemenea, se observã ºi un acces ridicat la o informaþie
acest sondaj aratã, ca ºi anul trecut, preferinþa tv diversã, fapt surpris de accesul crescut la „cablu tv”.
românilor pentru sãrbãtori locale, spectacole ºi, Calculatoarele au cãpãtat o pondere însemnatã între
probabil, muzee.elementele de infrastructurã culturalã domesticã, una
Dintre cei care au vizitat muzee (66% din populaþie), din trei persoane avînd acces la astfel de bunuri, fapt ce
cei mai mulþi au fost ultima oarã la muzee de istorie sau semnificã integrarea utilizãrii calculatoarelor în
de artã.practicile cotidiene.
Este de presupus cã notorietatea grupului aflat pe
***primele zece poziþii ale topului este datã cu
preponderenþã de frecvenþa cu care sunt
BUCUREªTIUL atrage foarte mulþi absolvenþi de citaþi/comentaþi în manualele ºcolare. O observaþie
facultate, adicã populaþie cu consum cultural ridicat. interesantã este cã deºi pe prima poziþie se aflã un poet,
Media „capitalului cultural” a bucureºtenilor este 7.04. restul poziþiilor pînã la locul 8 este ocupat de autori de
Cei cu un capital cultural „înalt” (peste 9) reprezintã 45% prozã.
din respondenþii din capitalã. Pe de altã parte, puþin mai mult de un sfert din
Distribuþia scorului este aproape egalã pentru Preferinþele muzicale se menþin în ordinea de anul
rãspunsurile de la 0 la 9. trecut.
Portret statistic pentru cei care au cumpãrat peste 20 de c Cei mai mulþi preferã muzica popularã, apoi
cãrþi: uºoarã româneascã, urmeazã manelele, muzica
c Aceºtia sunt de la oraº, cu venit mediu, dar din uºoarã strãinã ºi muzica pop strãinã.
gospodãrii cu venit ridicat, ºtiu limbi strãine, sunt c Procentele din populaþie care preferã un tip de
mai degrabã bãrbaþi, cu vârstã medie sau ridicatã. muzicã sau altul sunt prezentate alãturat.
c Nu se uitã la ºtiri ºi la talk-showuri, dar se uitã la c Profilul celor care preferã muzica popularã
include ºi persoane din mediul rural, dar ºi din alte emisiuni. Folosesc PC-ul ºi Internetul în mod
urban, persoane cu venit ridicat, dar ºi cu venit regulat.
scãzut etc.Portret statistic pentru cei care au cumpãrat între 10 ºi
c 4,6% au declarat cã nu ascultã muzicã, iar 20 de cãrþi:
ponderea celor care nu au rãspuns (NS/NR) a fost c Aceºtia sunt de la oraº, cu venit mediu, provin din
de 16,8%.gospodãrii cu venit mediu, ºtiu limba englezã, de
Acest profil sintetizeazã trãsãturile dominante ale vârstã medie sau tineri.
ascultãtorului de muzicã simfonicã, aºa cum au reieºit c Se uitã la ºtiri ºi la talk-showuri, la filme, dar se
dintr-o analizã statisticã multicriterialã. Profilul uitã ºi la alte emisiuni. Folosesc PC-ul ºi Internetul
statistic al ascultãtorului de muzicã simfonicã este în mod regulat.
apropiat imaginii „consacrate”: Portret statistic al celor care au cumpãrat între 1 ºi 10
O persoanã „boemã”, care deþine multe cãrþi, nu cãrþi:
numai de interes general, care este poliglotã, interesatã cAceºtia sunt din oraºe medii sau mici, cu venit
de culturã ºi care viziteazã frecvent expoziþii, galerii, mediu sau redus, cu familii mari, de vârstã medie
muzee. Este femeie, mai degrabã de naþionalitate sau tineri. Se uitã mult la televizor, ºi preferã filmele
românã, deºi apartenenþa la populaþiile maghiare este documentare.
un determinant semnificativ statistic. Nu pare La fel ca anul trecut, cele mai preferate cãrþi sunt:
interesat(ã) de politicã ºi nici de comunicaþiile moderne.cCele de dragoste;
Profilul statistic al ascultãtorului de manele cCele de aventurã;
contureazã, oarecum, ºi alte trãsãturi faþã de cPoliþiste;
stereotipurile din spaþiul public: cClasicii români;
O persoanã tânãrã, de naþionalitate românã, mai cRomanele istorice;
degrabã bãrbat. Apartenenþa la comunitatea rromã este cClasicii internaþionali;
ºi ea un predictor semnificativ. Este mai degrabã cScience-fiction.bãrbat. Este din mediul urban, cu nivel al educaþiei 35% au declarat cã nu citesc literaturã. Rãmâne mediu ºi nu provine din familii cu membri cu nivel preponderentã literatura „de consum” (reunim sub superior de educaþie. Are aparaturã modernã în casã, se aceastã umbrelã romanul de dragoste, pe cel de uitã la televizor, fiind de fapt un mare consumator aventurã ºi literatura poliþistã) cu peste jumãtate din media. Nu achiziþioneazã cãrþi ºi nu îºi alocã bani opþiuni. pentru achiziþii sau alte forme de consum cultural.
31
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
30
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
respondeþii din eºantion (incluzînd suprareprezentarea 7. CONCLUZII
bucureºtenilor, analizatã însã ponderat) aratã un
„rafinament” în evaluarea filmelor preferate. Regizori Punctele de distribuþie a culturii scrise (chioºcuri de
precum Cristian Mungiu, Cristi Puiu, Cristina Nemescu distribuire a presei, librãrii, biblioteci) sînt cerute de
sau Corneliu Porumboiu au cãpãtat notorietate foarte populaþie. Acest lucru infirma percepþia cã internetul
mare. Cînd 72% nu au numit un regizor strãin de film, înlocuieºte tiparul. Populaþia pare sã „cearã” acele
este greu de imaginat cã cinematografia ºi-a definit un elemente de infrastructurã care lipsesc din dotare
public cunoscãtor mare. curentã (muzee, teatre) însã aceastã tendinþã ar putea fi
De asemenea, muzica simfonicã (larg cunoscutã sub determinatã de „dezirabilitatea socialã” puternicã a
eticheta de „clasicã”) îºi defineºte un public cu opinii acestor instituþii de culturã.
cristalizate, încã mic.În contextul rãspândirii foarte mari a „cãminelor
Toate aceste teste de notorietate aratã un clivaj culturale” ºi „bibliotecilor”, nevoia crescutã de astfel de
destul de mare între cunoscãtorii de elitã (aproape instituþii ar trebui privitã ca o evaluare indirectã a
jumatate din locuitorii oraºelor mari ºi foarte mari) ºi cei activitãþii lor. Altfel spus, „avem biblioteci dar sunt
mai puþin cunosctori. O „clasã mijlocie” culturalã încã prost dotate”, „avem camine culturale dar n-avem
nu e formatã consistent.activitãþi culturale în aceste instituþii”. Astfel, este
Românii încã preferã ºtirile ºi filmele la TV. Probabil nevoie de o gestionare diferitã ºi de o vizibilitate mult
cã cercul ofertei ºi cererii de emisiuni TV se mai mare a activitãþilor lor. De asemenea, ar trebui
autoalimenteazã, însã este clar cã televiziunile concepute politici culturale care sã implice aceste
comerciale rãspund în cea mai mare parte cererii ºi instituþii.
ierarhiei de gusturi ale publicului larg. Consumul privat de bunuri culturale este în
Dacã în þãrile UE sînt preferate, în ordine, mersul la continuare dominat de „televizor” ºi „radio”. De
cinematograf, la biblioteci ºi vizitarea de monumente, asemenea, se observã ºi un acces ridicat la o informaþie
acest sondaj aratã, ca ºi anul trecut, preferinþa tv diversã, fapt surpris de accesul crescut la „cablu tv”.
românilor pentru sãrbãtori locale, spectacole ºi, Calculatoarele au cãpãtat o pondere însemnatã între
probabil, muzee.elementele de infrastructurã culturalã domesticã, una
Dintre cei care au vizitat muzee (66% din populaþie), din trei persoane avînd acces la astfel de bunuri, fapt ce
cei mai mulþi au fost ultima oarã la muzee de istorie sau semnificã integrarea utilizãrii calculatoarelor în
de artã.practicile cotidiene.
Este de presupus cã notorietatea grupului aflat pe
***primele zece poziþii ale topului este datã cu
preponderenþã de frecvenþa cu care sunt
BUCUREªTIUL atrage foarte mulþi absolvenþi de citaþi/comentaþi în manualele ºcolare. O observaþie
facultate, adicã populaþie cu consum cultural ridicat. interesantã este cã deºi pe prima poziþie se aflã un poet,
Media „capitalului cultural” a bucureºtenilor este 7.04. restul poziþiilor pînã la locul 8 este ocupat de autori de
Cei cu un capital cultural „înalt” (peste 9) reprezintã 45% prozã.
din respondenþii din capitalã. Pe de altã parte, puþin mai mult de un sfert din
Distribuþia scorului este aproape egalã pentru Preferinþele muzicale se menþin în ordinea de anul
rãspunsurile de la 0 la 9. trecut.
Portret statistic pentru cei care au cumpãrat peste 20 de c Cei mai mulþi preferã muzica popularã, apoi
cãrþi: uºoarã româneascã, urmeazã manelele, muzica
c Aceºtia sunt de la oraº, cu venit mediu, dar din uºoarã strãinã ºi muzica pop strãinã.
gospodãrii cu venit ridicat, ºtiu limbi strãine, sunt c Procentele din populaþie care preferã un tip de
mai degrabã bãrbaþi, cu vârstã medie sau ridicatã. muzicã sau altul sunt prezentate alãturat.
c Nu se uitã la ºtiri ºi la talk-showuri, dar se uitã la c Profilul celor care preferã muzica popularã
include ºi persoane din mediul rural, dar ºi din alte emisiuni. Folosesc PC-ul ºi Internetul în mod
urban, persoane cu venit ridicat, dar ºi cu venit regulat.
scãzut etc.Portret statistic pentru cei care au cumpãrat între 10 ºi
c 4,6% au declarat cã nu ascultã muzicã, iar 20 de cãrþi:
ponderea celor care nu au rãspuns (NS/NR) a fost c Aceºtia sunt de la oraº, cu venit mediu, provin din
de 16,8%.gospodãrii cu venit mediu, ºtiu limba englezã, de
Acest profil sintetizeazã trãsãturile dominante ale vârstã medie sau tineri.
ascultãtorului de muzicã simfonicã, aºa cum au reieºit c Se uitã la ºtiri ºi la talk-showuri, la filme, dar se
dintr-o analizã statisticã multicriterialã. Profilul uitã ºi la alte emisiuni. Folosesc PC-ul ºi Internetul
statistic al ascultãtorului de muzicã simfonicã este în mod regulat.
apropiat imaginii „consacrate”: Portret statistic al celor care au cumpãrat între 1 ºi 10
O persoanã „boemã”, care deþine multe cãrþi, nu cãrþi:
numai de interes general, care este poliglotã, interesatã cAceºtia sunt din oraºe medii sau mici, cu venit
de culturã ºi care viziteazã frecvent expoziþii, galerii, mediu sau redus, cu familii mari, de vârstã medie
muzee. Este femeie, mai degrabã de naþionalitate sau tineri. Se uitã mult la televizor, ºi preferã filmele
românã, deºi apartenenþa la populaþiile maghiare este documentare.
un determinant semnificativ statistic. Nu pare La fel ca anul trecut, cele mai preferate cãrþi sunt:
interesat(ã) de politicã ºi nici de comunicaþiile moderne.cCele de dragoste;
Profilul statistic al ascultãtorului de manele cCele de aventurã;
contureazã, oarecum, ºi alte trãsãturi faþã de cPoliþiste;
stereotipurile din spaþiul public: cClasicii români;
O persoanã tânãrã, de naþionalitate românã, mai cRomanele istorice;
degrabã bãrbat. Apartenenþa la comunitatea rromã este cClasicii internaþionali;
ºi ea un predictor semnificativ. Este mai degrabã cScience-fiction.bãrbat. Este din mediul urban, cu nivel al educaþiei 35% au declarat cã nu citesc literaturã. Rãmâne mediu ºi nu provine din familii cu membri cu nivel preponderentã literatura „de consum” (reunim sub superior de educaþie. Are aparaturã modernã în casã, se aceastã umbrelã romanul de dragoste, pe cel de uitã la televizor, fiind de fapt un mare consumator aventurã ºi literatura poliþistã) cu peste jumãtate din media. Nu achiziþioneazã cãrþi ºi nu îºi alocã bani opþiuni. pentru achiziþii sau alte forme de consum cultural.
31
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
30
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
O listã a filmelor preferate de cei mai mulþi se c Este bãrbat, de la oraº (care poate fi o localitate
prezintã dupã cum apare în figura alãturatã. În ce chiar micã);
priveºte aceastã ordine, ea nu s-a schimbat cu mult faþã c Nivelul de educaþie este ridicat sau mediu spre
de cea prezentatã în Barometrul de Consum Cultural ridicat, cu venit mediu ºi din familie cu venit mediu;
2005. Populaþia pare interesatã de filme comerciale c Are buget alocat pentru consum cultural, deºi
(comedii, poliþiste, romantice). Trebuie remarcat cã mic (3-500.000 ROL/ lunar);
aproximativ 1 din 10 cetãþeni se declarã interesaþi de c Are multe cãrþi în casã;
filme documentare ºi istorice, genuri cu conþinut c Este român sau maghiar (deºi apartenenþa la
cultural ridicat. 12,1% dintre respondenþi nu vizioneazã comunitatea maghiarã nu este un predictor
filme, iar 12% nu au rãspuns (NS/NR). puternic);
Respondenþi au fost întrebaþi cât de des se uitã la c Are familie;
televizor, ascultã radio, navigheazã pe internet, se c Are bunuri de folosinþã îndelungatã acasã, sunt
joacã jocuri video pe computer, citesc cãrþi sau ascultã moderne ºi le foloseºte;
muzicã. Apoi, în privinþa vizionãrii de programe TV, au c Foloseºte des internetul ºi chiar pentru consum
fost întrebaþi cât de des se uitã la diversele programe de multimedia (muzicã, filme);
televiziune (ºtiri, dezbateri politice, filme, seriale, c Cunoaºte limbi strãine;
telenovele, divertisment, transmisii sportive, talk- c Se uitã la ºtiri, mai puþin la talk-show-uri politice.
show-uri, desene animate, documentare ºi emisiuni În ceea ce priveºte consumul de emisiuni TV, cele culturale). mai vizionate emisiuni sunt:
În ceea ce priveºte consumul de emisiuni TV, cele c ªtirile (77% se uitã zilnic);mai vizionate emisiuni sunt: c Filmele difuzate de televiziuni (38% se uitã zilnic);
c ªtirile (77% se uitã zilnic); c Serialele ºi telenovelele (27% se uitã zilnic);c Filmele difuzate de televiziuni (38% se uitã zilnic); c Dezbaterile politice (21% se uitã zilnic);c Serialele ºi telenovelele (27% se uitã zilnic); c Transmisiunile sau emisiunile sportive (14% se c Dezbaterile politice (21% se uitã zilnic); uitã zilnic);
c Transmisiunile sau emisiunile sportive (14% se c Emisiunile de divertisment (12% se uitã zilnic);uitã zilnic); c Talk-show-uri (8% se uitã zilnic);c Emisiunile de divertisment (12% se uitã zilnic); c Documentarele (7% se uitã zilnic);c Talk-show-uri (8% se uitã zilnic); c Emisiunile culturale (6% se uitã zilnic);c Documentarele (7% se uitã zilnic); c Filmele de desene animate (6% se uitã zilnic);c Emisiunile culturale (6% se uitã zilnic); 44% au declarat cã nu se uitã deloc la emisiuni culturale, c Filmele de desene animate (6% se uitã zilnic); 26% se uitã rar la aceste emisiuni (de câteva ori pe lunã),
44% au declarat cã nu se uitã deloc la emisiuni culturale, iar 21% se uitã de câteva ori pe sãptãmânã la astfel de
26% se uitã rar la aceste emisiuni (de câteva ori pe lunã), emisiuni.
iar 21% se uitã de câteva ori pe sãptãmânã la astfel de Un profil statistic al celui care se uitã zilnic la emisiuni. emisiuni culturale aratã urmãtoarele:
Un profil statistic al celui care se uitã zilnic la c Este bãrbat, de la oraº (care poate fi o localitate emisiuni culturale aratã urmãtoarele: chiar micã);
c Nivelul de educaþie este ridicat sau mediu spre populaþia vizitatoare de muzee, în funcþie de tipul
ridicat, cu venit mediu ºi din familie cu venit mediu; acestora.
c Are buget alocat pentru consum cultural, deºi Vizitatorii de situri de patrimoniu reprezintã 28%
mic (3-500.000 ROL/ lunar); din populaþie. În general, cei care au vizitat un sit de
c Are multe cãrþi în casã; patrimoniu în ultimul an au fost de douã-trei ori la un
c Este român sau maghiar (deºi apartenenþa la obiectiv de patrimoniu (monumente istorice, mãnãstiri
comunitatea maghiarã nu este un predictor istorice, obiective arheologice, cetãþi) în ultimul an. O
puternic); analizã mai detaliatã aratã totuºi diferenþieri mari pe
c Are familie; categorii de populaþie, ºi trebuie þinut cont cã peste 63%
c Are bunuri de folosinþã îndelungatã acasã, sunt nu au vizitat deloc astfel de obiective în ultimele 12 luni.
moderne ºi le foloseºte; În privinþa ataºamentului faþã de patrimoniu din
c Foloseºte des internetul ºi chiar pentru consum proximitate, am folosit o suitã de întrebãri, care
multimedia (muzicã, filme); încearcã sã aproximeze ataºamentul comunitãþilor
c Cunoaºte limbi strãine; locale pentru restaurarea, valorificarea economicã ºi
c Se uitã la ºtiri, mai puþin la talk-show-uri politice. socialã a patrimoniului.
Publicul muzeelor este unul fidel, care face vizite Am pus întrebarea: „Sã presupunem cã existã o
repetate. Aproximativ un sfert din populaþia României, propunere de restaurare/reparare a acestui obiectiv dar
mai precis ceva mai mult de 23%, a vizitat muzee în care ar presupune o contribuþie materialã (bani,
ultimul an. Dintre cei care au vizitat muzee (59% din materiale, forþã de muncã voluntarã) din partea
populaþie), cei mai mulþi au fost ultima oarã la muzee de locuitorilor. Credeþi ca aceasta idee este ...?” cu
istorie sau de artã. Iatã cum se distribuie rãspunsurile la variantele de rãspuns, cu % din totalul populaþiei.
populaþia vizitatoare de muzee, în funcþie de tipul c foarte proastã (3%);
acestora. c proastã (8 %);
Vizitatorii de situri de patrimoniu reprezintã 28% c aºa ºi aºa (28%)
din populaþie. În general, cei care au vizitat un sit de c bunã (32%);
patrimoniu în ultimul an au fost de douã-trei ori la un c foarte bunã, cu 15%;
obiectiv de patrimoniu (monumente istorice, mãnãstiri c 14% non-rãspunsuri
istorice, obiective arheologice, cetãþi) în ultimul an. O Cei 48.4% care au declarat cã este o idee bunã sau foarte
analizã mai detaliatã aratã totuºi diferenþieri mari pe bunã au mai fost întrebaþi dacã ar fi dispuºi sã plãteascã
categorii de populaþie, ºi trebuie þinut cont cã peste 63% o sumã de bani.
nu au vizitat deloc astfel de obiective în ultimele 12 luni. c 73% au rãspuns cã da;
Publicul muzeelor este unul fidel, care face vizite c 22% au declarat cã nu;
repetate. Aproximativ un sfert din populaþia României, c 5% nu ºtiu.
mai precis ceva mai mult de 23%, a vizitat muzee în Sumele pe care le-ar da variazã între 5000 ROL ºi 70
ultimul an. Dintre cei care au vizitat muzee (59% din milioane ROL, cu o medie de 390 000 ROL. Cele mai
populaþie), cei mai mulþi au fost ultima oarã la muzee de menþionate sume sunt: 100 000 ROL, 500 000 ROL ºi
istorie sau de artã. Iatã cum se distribuie rãspunsurile la cea de 1 milion ROL.
33
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
32
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
O listã a filmelor preferate de cei mai mulþi se c Este bãrbat, de la oraº (care poate fi o localitate
prezintã dupã cum apare în figura alãturatã. În ce chiar micã);
priveºte aceastã ordine, ea nu s-a schimbat cu mult faþã c Nivelul de educaþie este ridicat sau mediu spre
de cea prezentatã în Barometrul de Consum Cultural ridicat, cu venit mediu ºi din familie cu venit mediu;
2005. Populaþia pare interesatã de filme comerciale c Are buget alocat pentru consum cultural, deºi
(comedii, poliþiste, romantice). Trebuie remarcat cã mic (3-500.000 ROL/ lunar);
aproximativ 1 din 10 cetãþeni se declarã interesaþi de c Are multe cãrþi în casã;
filme documentare ºi istorice, genuri cu conþinut c Este român sau maghiar (deºi apartenenþa la
cultural ridicat. 12,1% dintre respondenþi nu vizioneazã comunitatea maghiarã nu este un predictor
filme, iar 12% nu au rãspuns (NS/NR). puternic);
Respondenþi au fost întrebaþi cât de des se uitã la c Are familie;
televizor, ascultã radio, navigheazã pe internet, se c Are bunuri de folosinþã îndelungatã acasã, sunt
joacã jocuri video pe computer, citesc cãrþi sau ascultã moderne ºi le foloseºte;
muzicã. Apoi, în privinþa vizionãrii de programe TV, au c Foloseºte des internetul ºi chiar pentru consum
fost întrebaþi cât de des se uitã la diversele programe de multimedia (muzicã, filme);
televiziune (ºtiri, dezbateri politice, filme, seriale, c Cunoaºte limbi strãine;
telenovele, divertisment, transmisii sportive, talk- c Se uitã la ºtiri, mai puþin la talk-show-uri politice.
show-uri, desene animate, documentare ºi emisiuni În ceea ce priveºte consumul de emisiuni TV, cele culturale). mai vizionate emisiuni sunt:
În ceea ce priveºte consumul de emisiuni TV, cele c ªtirile (77% se uitã zilnic);mai vizionate emisiuni sunt: c Filmele difuzate de televiziuni (38% se uitã zilnic);
c ªtirile (77% se uitã zilnic); c Serialele ºi telenovelele (27% se uitã zilnic);c Filmele difuzate de televiziuni (38% se uitã zilnic); c Dezbaterile politice (21% se uitã zilnic);c Serialele ºi telenovelele (27% se uitã zilnic); c Transmisiunile sau emisiunile sportive (14% se c Dezbaterile politice (21% se uitã zilnic); uitã zilnic);
c Transmisiunile sau emisiunile sportive (14% se c Emisiunile de divertisment (12% se uitã zilnic);uitã zilnic); c Talk-show-uri (8% se uitã zilnic);c Emisiunile de divertisment (12% se uitã zilnic); c Documentarele (7% se uitã zilnic);c Talk-show-uri (8% se uitã zilnic); c Emisiunile culturale (6% se uitã zilnic);c Documentarele (7% se uitã zilnic); c Filmele de desene animate (6% se uitã zilnic);c Emisiunile culturale (6% se uitã zilnic); 44% au declarat cã nu se uitã deloc la emisiuni culturale, c Filmele de desene animate (6% se uitã zilnic); 26% se uitã rar la aceste emisiuni (de câteva ori pe lunã),
44% au declarat cã nu se uitã deloc la emisiuni culturale, iar 21% se uitã de câteva ori pe sãptãmânã la astfel de
26% se uitã rar la aceste emisiuni (de câteva ori pe lunã), emisiuni.
iar 21% se uitã de câteva ori pe sãptãmânã la astfel de Un profil statistic al celui care se uitã zilnic la emisiuni. emisiuni culturale aratã urmãtoarele:
Un profil statistic al celui care se uitã zilnic la c Este bãrbat, de la oraº (care poate fi o localitate emisiuni culturale aratã urmãtoarele: chiar micã);
c Nivelul de educaþie este ridicat sau mediu spre populaþia vizitatoare de muzee, în funcþie de tipul
ridicat, cu venit mediu ºi din familie cu venit mediu; acestora.
c Are buget alocat pentru consum cultural, deºi Vizitatorii de situri de patrimoniu reprezintã 28%
mic (3-500.000 ROL/ lunar); din populaþie. În general, cei care au vizitat un sit de
c Are multe cãrþi în casã; patrimoniu în ultimul an au fost de douã-trei ori la un
c Este român sau maghiar (deºi apartenenþa la obiectiv de patrimoniu (monumente istorice, mãnãstiri
comunitatea maghiarã nu este un predictor istorice, obiective arheologice, cetãþi) în ultimul an. O
puternic); analizã mai detaliatã aratã totuºi diferenþieri mari pe
c Are familie; categorii de populaþie, ºi trebuie þinut cont cã peste 63%
c Are bunuri de folosinþã îndelungatã acasã, sunt nu au vizitat deloc astfel de obiective în ultimele 12 luni.
moderne ºi le foloseºte; În privinþa ataºamentului faþã de patrimoniu din
c Foloseºte des internetul ºi chiar pentru consum proximitate, am folosit o suitã de întrebãri, care
multimedia (muzicã, filme); încearcã sã aproximeze ataºamentul comunitãþilor
c Cunoaºte limbi strãine; locale pentru restaurarea, valorificarea economicã ºi
c Se uitã la ºtiri, mai puþin la talk-show-uri politice. socialã a patrimoniului.
Publicul muzeelor este unul fidel, care face vizite Am pus întrebarea: „Sã presupunem cã existã o
repetate. Aproximativ un sfert din populaþia României, propunere de restaurare/reparare a acestui obiectiv dar
mai precis ceva mai mult de 23%, a vizitat muzee în care ar presupune o contribuþie materialã (bani,
ultimul an. Dintre cei care au vizitat muzee (59% din materiale, forþã de muncã voluntarã) din partea
populaþie), cei mai mulþi au fost ultima oarã la muzee de locuitorilor. Credeþi ca aceasta idee este ...?” cu
istorie sau de artã. Iatã cum se distribuie rãspunsurile la variantele de rãspuns, cu % din totalul populaþiei.
populaþia vizitatoare de muzee, în funcþie de tipul c foarte proastã (3%);
acestora. c proastã (8 %);
Vizitatorii de situri de patrimoniu reprezintã 28% c aºa ºi aºa (28%)
din populaþie. În general, cei care au vizitat un sit de c bunã (32%);
patrimoniu în ultimul an au fost de douã-trei ori la un c foarte bunã, cu 15%;
obiectiv de patrimoniu (monumente istorice, mãnãstiri c 14% non-rãspunsuri
istorice, obiective arheologice, cetãþi) în ultimul an. O Cei 48.4% care au declarat cã este o idee bunã sau foarte
analizã mai detaliatã aratã totuºi diferenþieri mari pe bunã au mai fost întrebaþi dacã ar fi dispuºi sã plãteascã
categorii de populaþie, ºi trebuie þinut cont cã peste 63% o sumã de bani.
nu au vizitat deloc astfel de obiective în ultimele 12 luni. c 73% au rãspuns cã da;
Publicul muzeelor este unul fidel, care face vizite c 22% au declarat cã nu;
repetate. Aproximativ un sfert din populaþia României, c 5% nu ºtiu.
mai precis ceva mai mult de 23%, a vizitat muzee în Sumele pe care le-ar da variazã între 5000 ROL ºi 70
ultimul an. Dintre cei care au vizitat muzee (59% din milioane ROL, cu o medie de 390 000 ROL. Cele mai
populaþie), cei mai mulþi au fost ultima oarã la muzee de menþionate sume sunt: 100 000 ROL, 500 000 ROL ºi
istorie sau de artã. Iatã cum se distribuie rãspunsurile la cea de 1 milion ROL.
33
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
32
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007
În privinþa ataºamentului faþã de patrimoniu din TURISMUL CULTURAL
proximitate, am folosit o suitã de întrebãri, care
încearcã sã aproximeze ataºamentul comunitãþilor Destinaþiile Concediului de Odihnã
locale pentru restaurarea, valorificarea economicã ºi
socialã a patrimoniului. Secþiunea modularã a „Barometrului” din 2006 a avut ca
Am pus întrebarea: „Sã presupunem cã existã o temã de interes turismul, ca parte importantã a
propunere de restaurare/reparare a acestui obiectiv dar comportamentului de „consum cultural”. Am folosit
care ar presupune o contribuþie materialã (bani, întrebãri legate de:
materiale, forþã de muncã voluntarã) din partea c Locul petrecerii ultimului concediu/ ultima
locuitorilor. Credeþi ca aceasta idee este ...?” cu vacanþã;
variantele de rãspuns, cu % din totalul populaþiei: c Cum s-au pregãtit respondenþii pentru deplasare
c foarte proastã (3%); (buget, planificare, transport);
c proastã (8 %); c Cu cine au cãlãtorit;
c aºa ºi aºa (28%) c Ce activitãþi au avut acolo, inclusiv turism
c bunã (32%); cultural;
c foarte bunã, cu 15%; c Cum îºi reprezintã concediul ºi nevoile de
c 14% non-rãspunsuri vacanþã.
Cei 48.4% care au declarat cã este o idee bunã sau foarte 34 % din respondenþi au avut ultimul concediu în 2006.
bunã au mai fost întrebaþi dacã ar fi dispuºi sã plãteascã 9% au avut ultimul concediu în 2005, iar 3% în 2004.
o sumã de bani: 28% au declarat cã au avut concediu ultima oarã înainte
c 73% au rãspuns cã da; de 2004. 26% au fost non-rãspunsuri.
c 22% au declarat cã nu;
c 5% nu ºtiu.
Sumele pe care le-ar da variazã între 5000 ROL ºi 70
milioane ROL, cu o medie de 390 000 ROL. Cele mai
menþionate sume sunt: 100 000 ROL, 500 000 ROL ºi
cea de 1 milion ROL.
Ce
ntr
ul
de S
tu
dii
þi
Ce
rc
etã
ri
în D
om
en
iu
l C
ultu
rii
34
BAROMETRUL
DE CONSUM
CULTURAL
2007