EdituraNAPOCA STARPiala Mihai Yiteazulnt.34/35, ap. 19

tel. / fax: 0264 / 432. S 47mobil: 0740/167461

@ Autorul,20t2

rsBN 978- 97 3-647 -922_9

STELUTATODEA

DESCOPERA-TIDIAVTAI\TTULINTERIOR!

EdituraNAPOCA STAR2012

$i tot aici, murlumesc rudelor din toate pd4'e qi prieten'or.?-Ly . Multrumesc bunei prietene Bianca, cea care a cititcartea delaF gt m-a lncuralat mereu.

Apoi, am deosebitb recunogtinfi fatfi de prietenere mele desufl et: Adriana, Aurora, Dorothea, lvlaria, Mioan,Marinela, Eta, faldde tofi profesorii qi maegtrii cu care am interus[ronut a"_u iunguttimpului.

Tufuror, celor pomenili aici, ca gi celor care armai fi trebuitadduga[i,le mulfumesc pentru cdrdura ior autenticd qi prietenia lorplind de iubire.

Md inchin qi mulfumesc au smerenie qi recunoqtinfd BunuluiDumnezeu qi universului pentru bucuria depiina d;-;:,trrrt u,iiun.ucu Intregul.

Cuprins

MULTUMIRI.................. ......"....5

nnnre1A... .'...'..'1o

Capitolul rsuNTEM CEEA CE GANDIM $I CREDEM CA SUNTEM............... 13

r. SchimbAndu-li gAndurile, i1i schimbi viala.........'.'........'.....'..... 13z. Idee qi p[rere..... ............. 183. Preocupare gi grij[.... ...'..254. Forfe invizibile - inten[ia qi hotdrArea ....'.............295. Clipa prezenti sau cum ne influenleazd timpul liniar viata..'...33

Capitolul zFORMAREA PERSOANEI $I TRINITATEA EXISTEMEI ..... "....'.. SZ

r. Dezvoltarea fizicd, intelectual[ qi spiritual5 ...........37z. ConstrAngeri primite din societate................. ...-...453. Cum ne influen[eazd religia ...............474. Cum suntem manipulafi 2ilnic.......... .'....'..........'.'.495. invali si gAndeqti pozitiv........ .....'...'.51

Capitolul 3 ^

DESPRE CATEVA TREPTE ALE SCHIMBARII.......................'....... 54r. CAnd a sosit momentul potrivit....... '...'.....'......'...'.54z. Sd ne asumim responsabilitatea deciziilor.............'.....'......"..'.573. Da!i-v[ voie sX plAnge1i...... .'..'.'.'.......634. Succesul qi insuccesu1.................. ..'....665. Dezvoltarea conqtiin!ei................ .......69

Capitolul6P{.]"TEREA CEA MARE E iN NOI.............

r. Arternanra ioieu"nt - ti""iiil:ii.:...................:...:...:..:..........i:3e. Puterea nemdsurati a subconqtientului . .............::............:.... ,r"3. Cum sd folosim puterea subconqtientului

in favoarea noaslrd?..................:.......4. Defineli intregut p"t"rii"ip.;il;;i;id;;;..............:............r;5. Inteligenfa corpului...........:..............-......_...-.:..:.:.::::.:....::.:......r,

Capitolul TUN EDIFICIU MIC, O IMENSITATE DE PROCESE .....................12or. Corpul nostru - un miracol................

z. Con^exiunea dintre corp gi minte........ """"""""12o3. sindtatea rizicd-qi pu-tJrJ;;;ili.:::..:.....::....:...::..:......:..:..:..:.. f;4. Procesul imbolnlvirii .........................5. Energia qi risipa energiei in connici'.. """""""""729..133

Capitolul8DRUMUL SPRE A FI IMPECABILI............

r. Nevoia-de siguran{i rizicleipsiiiil........:............:..........:.:.:.... i3;z. Cum oblinem tot ceea ce n-e dorim.....3. cum sx schimbim starea a.,pirii.....:::::..::::.::::.:::::..:.::..:...::::i134. Cum ne cre5m propria realitaie..........5. singura retalie;""it - ;;;;;il;tr".....:.........:...........::::::. dg

Capitolul gPoRNrTr CU HOTARARI pE CALEA SCHTMBARTT .................... 16gt. 9uT putefi opera schimpgi in viala voastrd........................... ,OSz. A obline tot ce-fi doreqti fdrd efort'......

3. Creierul $i;.l; ioud emisfere .............. """""""'1674. Problemele de viald qi aori"tu l; ;i;#;;;....................:. .,..:i35. Sinele uman sau ego-ul...................*.--.-.....:.::......:...:.....:: ,15

( l;rpitolul roAS UMATI-VA RESPONSABILITATE $I CREDIMA .................... TBO

r. Conqtiin[a gi stdrile modificate de-congtiin1[...........'....'.'........r8oz. Autosugestia sau autohipnoza ..........185:1. Bliminarea temerilor qi fobiilor...' .....L874. Intenlia creeazd atenlia focalizatI.... ............'......-.r925. Cum s[ ne pistrdm energia... '........'.'196

Olpitolul rrlr I,ISURSELE INEPUIZABILE ALE FIIMEI NOASTRE .'.............. 20 1

t. Ridicarea nivelului de conqtiin{e.............".. '.....'..201z. Aplicd acum alchimia emotrionale'........'.."'... .......2o4g. Idei forfi, puterea cuvAntului '........'........ .......'..'. 2114. Respectul de sine este iubirea de sine ................'2145. GAndind sdndtos pentru vigoare qi energie .........2t6

Clapitolul rzASICUATI RATIUNEACUIUBIREA ..'..22o

r. Exersa[i sindtos pentru vigoare qi energie..'. ......22oz. Ruga{i-vd sinitos pentru vigoare qi energie.... ..'..2223. A lua hotlrAri mai inlelepte ........'.'...... ..'.............2254.Trezirea conqtiin{ei ..'...2275. De la conqtiint[ la supraconqtiin]i......." .'...'.'.....'234

Capitolul r3s,q. rnernalN LEGILE SI lN RITMURILE UNIVERSULUI........... 236

r. Ritmul Universului .'..".236z. Ce ne face sd imbitrdnim '................24t3. A schimba obiqnuin{ele naturii..'. ..'2444. Tinerelea, bdtrAnelea qi moartea ....2465. E bine acolo? '..'.......'..'.2476. Moartea priviti ca o victorie ............252

llibliografie .......255

PRBFATA

. Viafa pare foarte complicatl pentru foarte mulfi dintrenoi, un mister greu de descifrat^.G6ndirea, stimulatE mereu de agenli externi, ca qi depropriile noastre propensiuni psihofizioroli.., tina, ,a co-ptic.percepfia noastrd asupra vielii. omur, prins in ua.t.lut un.i n,oi .ur.nu mai {ine seama de varorile etice, morar. ri rpirit ui.,-utJrur.ut.sau in continui confruntare, deseori, iqi ignora;il;iJ;:ii auripropriul destin. A uitat.de-a.lungui timpurui .a u..*ra fri.." ,.giseqte chiar in interiorur_rui qi ci,-er, omul are ori.erd;;iirnirur"u

de.a-qi deztolta potenfiarul p.tro"j. pentru aceasta, fiecare dintrenoi.sd ne oprim penq o cripl gi sd cuget[m, si ne stabilim clar ce nelorp de la propri a viati, qi se'trecem";u t.na.itate ra materiarizareadorinlelor noastre.

Mintea - zicem,,in mod obiqnuit, comun _, este locul undese elaboreaz' toate g'ndurile noastre, ideile, .on..p1iil. iialriri'.noastre' Mintea este, de fapt, func{ia organicd u rr.i.*rui, Ju,i a.potenlialul gi valoarea proceseror -p" "ir" re genereazd _ ceea cenu.1im inteligenJ', ralionalitate, Dar qi de ?elul .u.

"*"r.d_,cultivdm gi educdm aceastd func{ie u un.i materii speciar arcdtuite giorganizate.Desigur, line de noi sb ne dezvoltdm inteligenfa, s_o facemactivd qi roditoare. Este nevoie sd fie curtiv ataprinr"r# conqtienteqi consistente, de duratd,

1lelry 7 intAri puterea minfii, pentru a oorienta in direclia n.r.rura gi doritr. oiiri... aceasta prin voinfi giprintr-un studiu regulat qi temeinic.Apoi, buna ?ngrijire a stdrii de s'n'tate este o condifieesenJials pentru bundstarea corpurui fizic, careeste - dupd cum binegtim - vehiculul nostru in aceasid cdhtorie prin via{d.

10L1)

Partea spiritualS a vie{ii, acea componentd imponderabildcare ne di chemare gi avAnt, incredere qi forfd nebdnuite, este necesarsd fie dezvoltati cu convingere qi s[ fie doveditd in apreciereaminunilor qi frumuselilor naturii, in iubirea de sine gi faJa deaproapele nostru.

Doar atunci cind vom reugi si ne dezvoltlm toate celetrei laturi ale viefii; (1) latura mentali a fiinfei, (2) latura flzicil afiintei Si (3) latura spirituala a fiinfei, doar atunci vom reuqi si neinfelegem viafa pe deplin, s[ cunoaqtem adevirurile care oguverneazl. Infelegerea nu vine din procesul propriu-zis al gdndirii,ci din procesul mult mai complex al trdirii acelor adeviruri, pdn6 ceele devin tot atilt de fireqti precum respiratia.

Cdutitorii spirituali au curajul sd pund in practicd aceste idei,experimente azd starea de congtiinld unificat5 cu intregul, cu fo4auniversali a Creafiei naturale qi umane, cu tot ceea ce existi dejaimprejur qi poate sd mai fie.

Sti in puterea minfii noastre ca fiecare sd devenimciut[torii gi constructorii propriului destin! Diamantul este innoi. Totul este si alegem calea,,luptitorului impecabil".

Aceasti carte pune accentul pe aceste adevdruri,experimentate cu mintea gi cu inima, exprimate simplu qi cu intreagasinceritate a fiinlei mele. Aceste adevdruri nu se oblin doar prinasocierea unor piese disparate de c6tre intelect, din experien{aproprie, din lecturi sau din poveqtile altora, ci prin trlirea emoJionaliaddncd, prin vibrafia trupului, a intregii fiinle. Ceea ce conteazdpentru dezvoltarea noastrd lduntricd este nu c6t de multe idei amacumulat in minte, ci cdt de multe dintre acestea le punem in practicdcu ajutorul cunoaqterii intuitive a realitS{ii din afard, dar gi a realitd{iinoastre interioare.

Aceste adevdrui, pentru cd sunt mai multe, care seaghrtineazd in ceea ce vrem) dorim Si putem sd facem, nu pot fiobfinute qi stip6nite decdt printr-o schimbare totald a aqezdrii fiinteinoastre in contextul viejii concrete. Abia atunci ?nlelegerea corectdvine de la sine, iar direcJia fundamentalb in via!5 este ascendenti.

Altfel, iluzia schimbdrii este. dominantd, inrocuieqte obseruarea giintelegerea procesului manifestirii renlitdlii di; d;;:ulirur"upersoanei. Iluzia schimbdrii inseamnd deci dominanla ii.ii,-ffiuiu,gi automanipularea, situalii care sdricesc ji veqtejesc fiin(a umand.

Caftea aceasta vd ajutl sd descoperitri meandrele proprieidumneavoastri fiinfe, vA, aritA.e put.r.u ,ti in credinfd, hotdr're qiinfelegere' cd aceastd putere d; diamant se gdseqte in fiinfadumneavoastrd, ca ,1 a* al perfecfunii Creafiei, de aceea vdl"d:?Tlu $r vd ajutd cu sfaturi ra ui ..ti.aEi uiLtu-p..r,t r'u nimplinifi qi fericili.

L213

Capitolul rSLINTEM CEEACE GANDIM

$r CREDEM CA SUrVrsNr

Acestea sunt seminlele care trebuie semdnqte:Iubirea, adevdrul, cunoa$terea Si bundtatea,Iar recolta constd dinBucurie, abundentrd qi dinpace.

Andrew Carnegie

r. SchimbAndu-1i gflndurile, iF schimbi viafa

in fala problemelor de tot felul, omul cauti rdspunsurile tnalara lui.

Evident omul este mai bine preg[tit pentru act\vttateamateriald, activitate pe care o percepe cu cele cinci simfuri. De mici,anr fost inv1fpli si ne canalizdm aten[ia ?nspre exterior: cAnd erambebelugi qi ne era foame sctnceam, iar mama s[rea s[ ne hrdneascd;cind ne era sete gi eram agitalr, cineva ne dbdea ap[' Astfel, am fostobiqnuili sb ne canalizdm aten{ia la exterior, sI cdutim acolorlspunsul la trebuin{ele noastre, aqteptdnd ca altcineva s[ ni lerezolve.

Pe m[sura avansdrii in vdrsti gi a dezvoltirii nevoilor, pentrua-qi imbogdli existenJa, omul trebuie s6-pi intoarc5 privirea citreinteriorul siu, unde igi va gdsi cea mai mare putere.

Omul puternic Si adevdrat trebuie sd fie tn mdsurd Si sd seobiSnuiascd sd-Si controleze gdndurile, sentimentele Siacliunile.

jdndurile suntfascicule mici de energie care, prin emiteyealor, se propagd tn ultivers, d, uide primim inapoi cardspuns exact in sensul a ceea ce am emis'.

Mulli dintre noi nu ddm atenfie Ia caritateag'ndurilor pe carele emitem ?n univers. Dar e bine s6 qtim cdjtotu,qi, r;,iiror"ogdndurilor determind c alitate a vielii.

I?f:::t O.uternic!,.disciptinatd, pe care oricine si_o poatel:rt:::"ffu urmdrireq zilnicd a gdndurilor Si educarea lor,I poafeJace miracole.

I ?::::::, s:4!trdieqti viala ta cet mai tnatt nivet, ai grijd deI propriile gdnduri, ca de cele mai mari posesiuni.

Fiecare dinhe,noi are obligalia sd_qi clarifice scopul invia[d,sd-qi stabileascd un ideal gi sa poinearc d, ra materiarizareaidealuluisdtr.

Totul fn via{d se modeleazd, se contureazd Si ia o formd tnfunclie de idealul nostru. Dacd idecilur nostru este un idearmdrel si nobil, vom obyine rezurtate pe mdsurd, fn schimb,dacd idealul nostru nu este nici mare, nici nobil, doarmdrunt, materiql, atunci tot ceea ce facem, ceea ce simlim,ceeq ce gdndim vafi expresia acestei mediocritdli.

$i nu se cade atunci sd ne mirim c6 suntem limita(i qinefericili!? Este dovedit: ne vom crea gi vom obtrine exact ideaiul pecare ni l-am propus.

Vd dau aici un_ exemplu pe ca{e l_am citit intr_o carte gi caremi-a rdmas adAnc inrdddcinafin minte.lom a gdsit un olr de vultur Si l_a pus fn cuibarul uneigdini de curte. puiur de vurtur a iesit din iu oaia ,u puii ai giina sia crescut tmpreund cu aceStia.

t P1ale,^f.av.,,S,pune pot si vei putea,Editura Curtea veche, Bucureqti, 2001,pag.92. Dr. Norman vincent Feare (18g8-1993) a fost ronauto*ilJrtitotorurpentru Religie qi Sdndtate. - o clinici rerigio-psihiatrica - 9i "i-,""iu"iGuideposts, care a alut un tiraj de peste patu iiilioane a. "r,".p't*.

^-'

t415

Toatd viala lui, vulturul a /dcut ceea ce /dceau si puii de1yiirfi, crezdnd cd este pui de curte. Scurma pdmdntul dupd viermi Siitt,s'ttcle, cloncdnea Si cotcoddcea, dddea din aripi Si zbura un pic

1n'in aer.

Anii au trecut qi vulturul a tmbdtrdnitfoarte tare. Intr-o zi, at,izul o pasdre splendidd deasupra lui, pe cerul fird nori. Aceasta1ilunu tntr-o gralioasd mdrelie printre curenlii puternici, bdffindin:al din aripile sale viguroase, uSor aurii.

Bdtrdnul vultur privea in sus cu veneralie.

- Cine este acesta? ", a intrebat el.- Acesta este vulturul, regele pdsdrilor, i-a spw o ordtanie.

l,)l uparline Cerului. Noi aparlinem Pdmdntului. Noi suntem gdini.in altd zi, vulturul ajunse Ia marginea unui lac Si cdnd s-a

tqilccat sd bea apd Si-a vdzut imaginea oglinditd in lac, uitdndu-setttui bine Si-a dat seama cd seamdnd foarte mult cu acea pasdre

li'umoasd pe care a vdzut-o plandnd pe cerul senin qi a inleles pe locut el este vultur si poate sd iSi ia zborul in inaltul cerului. S-arntdntat in zbor Si a experimentat senzalia de libertate oferitd dezborul deasupra pdmdntului. A zburat departe, Si mai departe,bucurdndu-se de belia zborului Si nu a mai revenit niciodatd inapoilu viala duvd tnainte ca pasdre a pdmdntului..,

Suntem ceea ce gAndim cd suntem?

Da. Din aceastd poveste putem in{elege ci noi oamenii neducem via{a in modul in care credem ci suntem.

Suntem ceea ce gdndim cd suntem, dar avem posibilitatea dea ne tmbundtdlii viala schimbdndu-ne calitatea gdndurilornoastre, deoarece gdndul aduce dupd sine glcomportamentul nostru, iar dacd noi nu suntem mullumili derezultatele oblinute, avem oricdnd libertatea Si puterea de agdndi intr-un mod diferit. Atunci Si rezultatele vorfi diferite.

Cel pulin in mintea noasti avem libertatea deplini de a neplanta ce gdnduri vrem/dorim gi in urma gdndurilor oblinem acelerezultate - bune sau rele, pozitive sau negative - pe care le-amproiectat. Pentru aceasta nu avem nevoie de niciun ajutor din afard.

Putem si ne schimbdm gdndur'e instantaneu qi oricdnd considerdm.Numai cd gi acest fapt se dob^ndeqte, se educi, se Oete.min' prinexerci{iu volitiv, congtient gi responsabil.cunoagterea acestor principii simple ne oferd o putere uriaqd,care vine din interiorur nostru atunfi cdnd congtie

"tiiai "a*putemclddi destinul aga cum aspirdm.In minte se

loJes.c mereu gdnduri dupd g6ndu ri, frrdca noi sdintervenim intr-un

Ft Si,fir? .A"iu"m p.rmanent control asupra aceea ce se intamprb in acer miraculos loc al fiin(e nourt . Fut"n' inrar? ?u:- contror asupra a ceea ce ne inhodu."-'.onqti."i'r,,irt". sraici alegerea ne apa4ine. De exempru, auzim ra qtiri reratarea unuiaccident orib' qi mintea noastrd i"..f. s5 prerucreze, s[ emit6g'nduri: puteam sd fiu eu acolo...ruuiin.uu'"p.;p,J.:. {i astfelincepem s6 ne ?ngrijordm, ne traieiseaza nori o" tiama qicompasiune, dar qi sentimentur de rinigte cd nu am fost noi in aceadramaticd situalie. Iat6, teleco-unou'1.t.vizorurui este in m6nanoastra gi nu ne opregte nimeni s5 schimbdm canarur sau sa stingemtelevizorul, -deci

putem face ceva .u .a n" ocrotim fiinfa de atacurinegative, de agen{i stresanli. putem renunfa sd reception'masemenea qtiri gi s6 hecem sd citim o carte pe care noi o ale,gem, s6nlivim un peisaj, sd dezvortdm o air.urie, rd admirdm o floare sau sdalintdm pisica in somnul ei dulce ruu gt iouqia cdinelui. in acest fellii.":ltl sclavii g,ndurilor rele qi gr".t. O. noxe, pi n. aa_ ,.u_ucd doar noi aleqem cet n ea ce vrem sd facem gi sd g6ndim.

I:r::, cee.a ce credem cd suntem. Dacd gdndurile noastresunt negative vom trdi experienla unor necazuri, iar dacdgdndurile noastre sunt pozitive vom avea gesturi pozitive,vom avea parte de bucurii de viatd.

ME intreba cineva, intr_o zi:- Cat dureazdpdndpot si fiu fericit?

.. - P6ni itri schimbi gdndul cd eqti nefericit,Gdndind cd eqti fericit reuqJqti si_1i aduci qi stareaexperimentare.

i-am rdspuns.de fericire in

L6

Putem folosi gAndurile ca nigte anne care se intorc pentru arrc distruge sau le putem transforma in instrumente pe care le putemlirlosi pentru a ne aduce putere, bucurie qi pace in via{a noastrS.

I Suntem, .fiecare, stdpdnul gdndurilor noastre Si creatorul

I reatitayt fiW"i noastre gi caracterului nostru. NoiI determindm pi ddm forma persoanei care suntem SiI destinului nostru.

Ce sunt, atunci, g6ndurile?Poate ci fiecare dintre noi avem o defini1ie, o incercare de

cxplicafie. Dar cel mai la indemdnd, ca sd ne verificim op{iunea, estedicJionarul. DEX-ul ne spune c[ g6ndul este procesul de gdndire saurczultatul procesului de gdndire. Deci gdndul este gi procesul degdndire qirezultatul procesului de gAndire; procesul pi rezultatul suntinterconectate gi intraconectate, deci nu sunt separate qi nu suntncapSrat legate de realitatea imediati. Chiar dic{ionarul ne poartiprin destule meandre: g6ndul : idee, cuget, preocupare, obsesie,inchipuire, intenlie, pldnuire, convingere, pdrere, voie, ndzuinld etc.l)cci, gdndul poate fr un proiect, o fnchipuire sau poate deveni ungest, o acliune.

De aici rezulti ci ceea ce emitem ca gind putem obfineca rezultat.

Depinde daci il consumdm in interior, il stingem sau ilarnplific[m, sau ii dim drumul imediat, il supunem analize| adicdlltor gAnduri, ca s6-l evaludm intr-un scop, si ne fie de folos.

Dup[ cum amv6zut, gdndurile mai pot fi denumite gi idei qipdreri, qi preocupdri, qi griji, qi intenfii gi hotir6ri. Depinde de fiecarecurn iqi percepe gi concepe propria realitate pe care o triieqte gi cucare se confiunti.

Imaterialitatea aceasta a gdndurilor noastre este totuSi oenergie - invizibild, o forld materiald a fiinlei noastre -,care poatefi constructivd sael distructivd.

17

z. fdee qi pirere

Aceste cuvinte pot si pard sinonime, dar se diferenfiazi. $iunul qi altul sunt produs ar g'ndirii, al procesului de reflectaregeneruIuatd. a reariti\ii sau (doar) de refleclie gruli"uraa iealitdtriiinterioare ori, dup6 caz, exterioare. Icpea, ca proclus general qiabstract, poate fi oprimd.form[ a g'ndurui, * iruri,.#nu.*"neapdrat nevoie s6 fie emis6, formulatd cu ajutorur cuvinteror. E oinstantaneitate a congtiin1ei noastre. sar: .rt..uc eaforma mentis de racare plecdm pentou a ,,formula,, pdrerea. in oidin., aufa-.. u_ac,ceptat ideea ne putem. expnma parerea. Ideea poate,a$-ail, sd nuaibS.contur, dup6 cum qi p'rerea pout. n redusi L o ,t an fg"rur. O*gdnd, adicd la iluz ie, la tni hipuire'.

llgfiur", c.oncept, pdrere, iluzie, inchipuire _ ideea sauIp_:::::, ^demohate

sau nu, abandonai sau exprimate inI i"ijl1!",:

i1, atftudini sunt produsut gdndirii si constiinleiI i?!t!i;.ir,percepliei, at ra1ionatitdyii si sensibititiyii, atI oto-psrhicului noslru fn impact cu realitatea.

FdrI ?ndoiali existd o realitate interioari, bio_psihic[,putemic individual', care marche azd procesut Ei proauruigLoi.ii,dupd cum existd o lalitaje .","tiou.eiiio"p.,rd",rta, oui."ri#, rupde care suntem reactivi gi cu care ,u.rt._ inairp.nruUlii" ,rp"*.ifoarte diferite qi diferen{iate de ra persoana la persoand, o. ruf,tuEi.la situafie.Sd reflect'm asupra acestor criterii. o s5 precdm de ra unulprimar: fiecare om se nagte cu o dozdde inteligenfu cuttivaUitq Oecinimeni nu este exclus ab initio de la o suma infinitd de ganse.Trebuie doar ca fiecare sd ig-i descop".. u..urte inteligen{d, iar cdndqi-a descoperit interigen!a, adicdputinla r.n."iue qi ;;*,t";, ,l'pout.inqela mai pufin gi poate mai grzu sr cnd't pradFt .to, ,pur. o"".ao.cineva.

I 2::::,::::"rc nectar deoarece ei trdiesc cu ictei sau pdreriI {:ur::.1rtpr:

ei, pdreri care cel mai adesea nu sunt il, lor,I au|ost acceptate din mediul extern.

1819

De exemplu, pbrinfii ne-au spus deseori cd nu am fostcunrinfi, profesorii ci nu am inv6(at destul, religia ne arati cI avempircate. Iat[, ajungem astfel si credem cd nu suntem suficient de buni

;i ci ne-am n[scut probabil cu multe lipsuri.Auzind toate aceste lucruri destul de des, sfbrqim prin a

rlcveni ceea ce vor alfii: pirintrii, societatea, religia, fiindu-ne apoitlcstul de greu sd ne rupem de aceste tipare mentale qi emofionale,pcntru a merge liberi in g6ndire pi in fapte mai departe. $i fiindcetrrati lumea este centratd mai ales asupra defectelor, care ne suntriooase in eviden!5 mai mult decAt caliti{ile, ajungem sd necompoft[m sub acest fel de tipar, confirm6ndu-ne qi nou[ c5 nu am fibuni de nimic gi ci avem mereu ghinion. Cafl dintre voi nu serccunosc in astfel de tipare de gdndire qi de comportament, care pernulli ii urmdregte intreaga via[6, ftrd sd gtie cum si rupd acestetipare, imprimate qi permise de societate, de religie, 9i mai pu{inccnzurate sau combdtute.

De aceea, in filme, la televiziune sunt ardtate multe sceneinlticoqbtoare. Am vdzut o scen[ din filmul numit ,Nbscut pentru arnuri", care infrliqa cum sunt antrenali in lupte tineri pentru a-gionrori partenerul. Principiul era cd din ring nu iegea doar unul viu,colilalt murea. Pe ecran, unul lovea cu pumnalul in inima celuilalt,iar sdngele tAqnea ca din ffint6nd. Totul era parci notmal, viu. Filmulora difuzat seara la o ord c6nd copii nu dorm inc6. $i ce puteau eipricepe? Ce sb ?nv[! eu om mare din asta? Nu era cd binele invingerlul, nicidecum, decAt cd sunt in realitate asemenea ipostaze; ba, mairnult, mesajul remanent era cd societatea este preocupatd sd nemanipuleze prin fricb qi teroare, ci oric6nd ni se poate petrece la fel.in fond, ni se arita c[ iubirea este invinsd de urd.

Chiar de mici, mulli dintre noi am fost inv6{a!i sd nu nearitbm sentimentele de iubire fala de cineva, acest fapt fiind un gestclc slibiciune. S[ ne ?ntrebdm: cafl bbrbatri se pot uita in ochi uneiIcmei ca s6-i spun[ simplu qi sincer, curat gi adevdrat: ,,Te iubesc"!Cei mai mulli o vor face cu destuld ffistAceald, cu relinere' Noi, ceimai mulfi, nu am fost inva{aJi suficient s5 propagdm iubirea, si odovedim mereu qi dezinteresat.

vreau si incerca{i un exerciliu, indiferent dac[ suntefi b'rbatsau femeie" Statri in !3t1 .o1tinzii, privifi_va in o.t i ii- rpi,*li_"asincer: ,,Md iubesc! Md iubeicr nra iuu.r.,'! Repetafi acest exercifiusimplu ori de c6te ori vd spdla{i di.i;;t; pe fa!i,,o sd vedefi c6 vdveli transform a, v eli deveni acele fi inle iuiitur. ii' inr.iie"*l'**t.qi hotdrdte, sdndtoase qi puternice care vfdoriri ,a nti. o?.-a-

"ai*itisd fifi cu adevdrat!Doar invdldnd sd te iubeSti pe tine, vei reuSi sd_i iubeSti peal\ii. Doar reuqind sd te ieii pe tine, vei reuSi sd_i ierli peakii.Dacd t\i accepli inteligenla, raliunea Si simlirea, clacd teaccepli pe tine, vei deveni crar, aisorut'"tor' i ijriadjnamicd, puternicd, implinitd Sf respeiatd Adicd; te veidescoperi autentic, nu_te vor mai inteiesa pdrerile celorlal1i,vei fi deodatd liber ( narc preconcep,teie pe care li irlriiilsusit de lq atlii. Toli norii carr_yi iarrui, mintea vordispdrea.

Fii tu insufi! Fii.tu insifir prea adesea ne identificdm inpreconcepte care au ajuns sd ne defineascd ""r*r.*f qipersonalitatea.

, Pu.d nu eqti.suti.la suti mul{umit cu ceea ce sim{i sau crezidespre tine, nu este niciodati pr"utarii'ra o iei de la capdt.,.r"nr,.til;fe

qi fi schimbdri in "..u ce gdndeqti p"n*u a obline

I::::.:: ::.:chimbi oricdnd vechiut tipar de gdndire pentru aI "r!::i,.:!, ylzultate, noi, mutlumitoare, cire sd te'incdnte,I dar ltne minte: ieSi din obisnuit, pentru a obtrinte alte!rezultate!

Este vorba de un antrenament. in primul r6nd, schimbi_lipdrerea despre tine, chiar dac6 egti o pe.soand de succes. pentruaceasta, foloseqte in fie1a1e_ dimineala gi seara c6nd i{i aminteqtiurmdtoarea afirma{ie pozitivd:,,Sunt mai mult dec6t cred, tiria giputerea Universului sunt in mine!'0.

2021,

O sd vedeli cd atdt starea c0t 9i atitudinea voastrd se vorsclrimba chiar din primele zile cirnd incepeli sI folosili acesteirl'irrr,a!ii, iar dacd le veli folosi pe o durat6 mai indelungati de timp,lczultatele vor fi miraculoase, indiferent pe ce plan al vie{iiirrtcnlionali s[ face{i schimbdri. Sund cumva ciudat, dar veli observar.rit

se adund mai multd incredere in voi, cd veli reuSi pe toateplanurile vielii voastre, cd totul se va schimba, rela\iile cuceilal1i, rezultatele zilnice, sdndtatea voastrd se vaimbundtdlii, viala voastrd va fi transformatd din toatepunctele de vedere.increderea tn sine este cea care ne clddeSte ca oameni!

Daci v-am treztt cutiozitatea, atunci vreau sb subliniez cdsunteti pe drumul cel bun, deoarece curiozitatea este scdnteia care

lnrneSte motorul cunoasterii, dar acest motor are nevoie mereu de

,,combustibil", de o serie de surse ale cunoapterii, pe care le gdsitriacum qi ca surse gtiin{ifice, validate, qi ca surse spirituale, int6mplate.

$tiin{a gi spiritualitatea merg mf,nI in minI, fiecare per:alea ei, dar in final ambele demonstreazd acelaqi lucru, degi cu altemetode: gtiin{a cu metode gtiinfifice, statistice, experimentale, care sepot replica; spiritualitatea cu metode neconven{ionale, cu triiri 9iintAmpldri reconfi rmate.

De prea multe ori nu putem nega ceea ce se intdmpld, chiardacd nu putem explica cum s-q intdmplat! $tiinla estepragmaticd, pe cdnd spiritualitatea este tematicd.

Psihologia - ca qtiintd eminamente despre om qi a omului - ainventat acum o serie de metode care ajuti pe fiecare dintre cei caredoresc s6 pomeasca pe calea cunoaqterii de sine qi c6tre dezvoltarea

personala. lati, a\icautat destul in exterior, a\i ctezutdestul ci ceilaltiva pot oferi fericirea sau c6 ceilalli sunt rdspunzStori de eqecurilevoastre.

indreptatri-vd atenlia inspre interiorul vostru, iar c6nd ve{iinlelege clar ceea ce este important pentru voi, a{i gasit qi drumulcare duce larealizareavrerilor Ei scopurilor voastre!