Dermatozele profesionale

Dezvoltarea ştiinţei şi industriei, aplicarea în practică a unor noi substanţe chimice şi mulţi alţi factori au dus la aceea, că în ultimii ani în toate ţările, mai ales în cele industrial dezvoltate, s-a majorat cu mult numărul de persoane cu boli profesionale.Când cauzele apariţiei şi evoluţiei bolii cutanate sunt diferiţi factori de producere, atunci dermatoza se consideră profesională.

Bolnavii cu boli profesionale cutanate, precum şi cei cu alte boli profesionale, trebuie să beneficieze de facilităţi reglementate de legislaţie.

La reprezentanţii unor profesii apar aşa-numitele stigmate profesionale, care trebuie deosebite de bolile cutanate profesionale. Astfel, la mineri în piele se impregnează praful de cărbune; la exploratorii forestieri apar fisuri, excoriaţii; la zugravi se poate colora pielea; la muncitorii terasieri, tăietori de lemne se observă bătături; la marinari şi ţărani pigmentarea pielii apare sub acţiunea razelor solare; la lăcătuşi pigmentarea este cauzată de uleiuri; la persoanele, care lucrează cu argint metalic, apare argiria (pielea se colorează în albastru-cenuşiu); la oţelari, fierari, turnători apar te-langiectazii. Stigmatele profesionale nu duc la incapacitate de muncă.1. Bolile cutanate profesionale provocate de factorii chimici condiţionează apariţia celor mai multe patologii profesionale.Epidermitele. Se manifestă prin uscarea bruscă a pielii, prin descuamare, dureri, uneori fisuri adânci, fără fenomene inflamatorii pronunţate şi induraţia pielii. Ele apar predominant pe mâini ca rezultat al acţiunii îndelungate a solvenţilor chimici, emulsiilor refrigerente şi a unor substanţe degresante (benzină, gaz lampant, acetonă,). în majoritatea cazurilor epidermitele nu duc la pierderea capacităţii de muncă şi dispar după încetarea contactului cu excitantul, dar reapar în condiţiile muncii prestate anterior.

Dermatita de contact (nealergică). Apare ca urmare a acţiunii substanţelor chimice excitante şi reprezintă cel mai mare grup de dermatoze profesionale. Boala se caracterizează prin eritem, edem, arsuri, uneori prin formarea unor bule de diferite dimensiuni, care se sparg uşor, punând în evidenţă suprafeţe de zemuire abundentă. Dermatita de contact se dezvoltă pe locul atingerii pielii cu excitanţi şi nu se răspândeşte în afara acestor limite, focarele sunt bine delimitate. Factorii etio-logici pot fi: unii dizolvanţi organici, acizi, unele emulsii, baze, vopsele, lacuri şi alte substanţe chimice, numărul cărora este în continuă creştere. De cele mai multe ori este afectată pielea mâinilor, feţei, gâtului. Dermatita de contact dispare la încetarea contactului cu excitantul.Foliculita de ulei. Apare pe locul contactului cu uleiurile minerale ori cu salopeta murdară. Se îmbolnăvesc în special bărbaţii, mai ales cei care au un păr des pe tegument. Este afectată mai frecvent pielea antebraţelor şi coapselor, mai rar pielea abdomenului şi feselor. La debutul bolii colecţiile de ulei, praf şi scuame cornoase în ostiumul foliculilor piloşi sunt reprezentate în formă de puncte negre. Apoi în regiunea unor foliculi apar papule inflamatorii de mărimea unui bob de linte, semănând cu acneea. în caz de infectare cu stafilococi foliculii se pot transforma în furuncule. Dermatoza se întâlneşte la şoferi, persoane care au contact cu produsele petroliere, cărbune etc.Ulceraţiile profesionale, vegetaţiile verucoase.Ulcerele superficiale, puţin dureroase, de o formă rotundă sau ovală, acoperite cu cruste hemoragice, cu marginile ridicate şi cu o coroană inflamatorie apar de obicei la contactul cu soluţiile chimice ori cu praful unor substanţe excitante pe porţiunile lezate ale pielii (tăieturi, exco-riaţii, fisuri etc.).Aspectul lor e atât de caracteristic, încât ele au o denumire specială de „puişori". Localizarea tipică a ulceraţiilor profesionale sunt degetele mâinilor, mâinile, antebraţele, mai rar coapsele, gambele. După disparaţia lor rămân cicatrice atrofice de culoare albă.Dermatozele profesionale alergice. Din acest grup fac parte dermatita profesională alergică, care apare ca rezultat al contactului repetat cu alergenii din sfera de producere şi eczema profesională, evoluţia căreia depinde de starea generală a organismului (starea sistemului nervos, prezenţa bolilor

gastrointestinale şi ale ficatului, tulburări endocrine, infecţii piococice şi micotice asociate etc.), care favorizează predispunerea la o stare alergică.în dermatita alergică probele cutanate cu substanţa care a provocat boala de regulă sunt pozitive, iar cu ceilalţi alergeni negative. în eczemă, de obicei, se determină o sensibilizare polivalentă.

Clinic dermatita alergică seamănă cu dermatita de contact, dar spre deosebire de ultima, erupţiile nu au hotare bine conturate şi nu se mărginesc cu suprafaţa intrată în contact cu excitantul chimic. La înlăturarea alergenului boala se tratează repede, dar recidivează la reluarea muncii.Eczema profesională evoluează cronic, timp îndelungat, prezintă recidive sub acţiunea nu numai a excitanţilor de producere, ci şi a celor casnici. Dacă în momentul de debut eczema profesională se localizează pe porţiunile de piele care intră în contact cu alergenul, apoi ulterior erupţiile se răspândesc şi pe alte suprafeţe, chiar şi la distanţă de focar. Treptat suprafeţele afectate se îngroaşă, devin aspre, apare lichenizarea şi se formează fisuri. Recidivele periodice sunt însoţite de acu-tizare, de intensificarea erupţiilor şi inflamaţiei, apariţia edemului, zemuirii şi a pruritului.Toxicodermiile şi urticaria profesională nu se deosebesc clinic de toxicoder-miile şi urticaria obişnuită, descrise anterior. Alergenul nimereşte în organism prin tractul gastrointestinal, prin respiraţie etc., dar nu prin piele. Schimbarea condiţiilor de muncă, adică înlăturarea contactului cu alergenul, duce repede la vindecare. Arsurile profesionale chimice apar de cele mai dese ori ca rezultat al incidentelor la locul de muncă, ca urmare a nerespectării regulilor de protecţie şi securitate a muncii.

2.Bolile profesionale provocate de factorii fizici. Această patologie se mai întâlneşte în acele sfere de producere, unde predomină munca manuală. La persoanele neobişnuite cu munca fizică, prin folosirea instrumentelor cu mânere neprelucrate etc., poate să apară o dermatita mecanică, care e însoţită de eritem, edem şi apariţia bulelor („bătături"), care deseori se sparg, descoperind o eroziune superficială ori ex-coriaţie de culoare roşie, asocierea fisurilor dureroase şi instalarea unui proces purulent duc la incapacitate de muncă temporară.Dermatita profesională solară poate apărea la constructori, agricultori şi la persoanele altor profesii, care muncesc în condiţii de insolaţie. Maladia apare după câteva ore de insolaţie. Se poate observa dermatita de gradul I (eritem şi edem) şi de gradul II, când se formează bule. Dermatita solară, de regulă, e însoţită de o ascensiune termică a corpului, dureri de cap, vertij, greţuri, tulburări ale somnului şi ale poftei de mâncare. Perioada acută durează câteva zile, după care urmează o descua-mare abundentă, apoi o coloraţie brună a suprafeţelor expuse iradierii (bronzării). Dacă pielea e bronzată o iradiere repetată nu mai provoacă o reacţie bruscă, deoarece pielea hiperpigmentată (aglomerare de melanină) ecranează razele ultraviolete ale spectrului solar.Nerespectarea regulilor igienice în timpul lucrului cu sursele de substanţe radioactive şi radiaţia ionizantă, încălcări în timpul controlului dozimetric, accidentele pot duce la apariţia bolii actinice tabloul clinic al căreia este identic cu cel al bolii actinice neprofesionale.

3.Bolile cutanate profesionale provocatede agenţii infecţioşi.Toate infecţiile cutanate pot fi considerate profesionale în condiţiile când infectarea se produce în timpul muncii.Rujetul porcin (erizipeloid, boala Rosenbach). Afecţiunea este provocată de bacilul rujetului porcin (Bac. rhisiopathiac suiş), deşi de boala aceasta suferă multe animale domestice şi ea este cea mai răspândită boală infecţioasă profesională. De rujet se îmbolnăvesc mai frecvent lucrătorii combinatelor de carne, fabricilor de conserve şi de peşte, adică persoanele care au contact cu carnea de animale, peşte, pasăre, cu pieile, gelatina etc. Agentul bolii pătrunde în organism prin pielea lezată (de obicei în urma înţepăturilor ori tăieturilor cu oase).După o perioadă de incubaţie (de la câteva ore până la câteva zile) în locul pătrunderii agentului (pe pielea mâinilor, mai des pe degete, mai rar pe picioare) apare un edem dureros bine conturat, eritem însoţit de arsuri şi dureri. Eritemul are o culoare ba roşie-aprinsă, ba roz-palidă. Pe locul afectat deseori apar papule, vezicule, uneori bule. La majoritatea bolnavilor în proces sunt implicate articulaţiile, însoţite de edemul lor şi al membrelor, dureri acute, mărirea ganglionilor limfatici regionali şi febră. Apoi eritemul capătă o culoare cianotică. Afecţiunea se rezolvă după

câteva zile, dar poate să capete şi un caracter cronic. Imunitatea nu se menţine, sunt posibile infectările repetate.

Nodulii mulgătorilor se consideră o boală profesională a mulgătorilor. Ea poate apărea la fel şi la zootehnicieni, veterinari. Perioada de incubaţie e de 3-4 zile.Ele-mentele se localizează pe pielea degetelor mâinilor, antebraţe, mai rar pe faţă. Apar una sau câteva papule dure, de mărimea unui bob de mazăre, semisferice, de culoare roşie-cianotică cu ombilicare centrală. Pe locul depresiunii apare o crustă întunecată uscată; după căderea ei temporar se menţine o hiperpigmentare. Papulele evoluează pe un fond edematos, hiperemiat. în centrul lor uneori se formează vezicule cu un conţinut purulent. Erupţiile persistă de la 1-3 săptămâni până la câteva luni. După tratarea papulelor rămân cicatrice. Fără asocieri purulente boala evoluează benign, starea generală menţinându-se bună. La vacile bolnave erupţiile sunt situate pe pielea ugerului şi a mameloanelor. în ultimii ani în legătură cu introducerea mulsului mecanizat boala se înregistrează cu mult mai rar.

Micozele profesionale. Personalul medical, care deserveşte bolnavii cu micoze, veterinarii, care au contact cu animalele bolnave, zootehnicienii, ţăranii, crescătorii de vite, personalul frizeriilor şi băilor, microbiologii, laboranţii, personalul vivariilor etc. pot contacta diferite micoze (tricofiţie, microsporie, favus, epidermofiţie, rub-romicoză, candidoză, actinomicoză, sporotricoză etc.), care în asemenea cazuri se consideră micoze profesionale. Contaminrea se produce de obicei când nu se respectă restricţiile de activitate în procesul lucrului cu oamenii şi cu animalele bolnave. Tabloul clinic al acestor afecţiuni nu se deosebeşte de cel cu caracter neprofesional.

Tratamentul prevede în primul rând sistarea contactului cu factorii excitanţi, inclusiv şi alergenii profesionali, ceea ce de la sine contribuie la ameliorarea stării sau la însănătoşire. Stigmatele profesionale nu necesită metode de tratament speciale. Tratarea dermatozelor profesionale (alergice şi nealergice) şi a eczemelor profesionale se efectuează conform aceloraşi principii ca şi cele neprofesionaile.în foliculitele uleioase se folosesc: apa caldă cu săpun şi soluţie agitantă ori unguent de sulf de 5%. Per os se prescrie vitamina A câte 100 000-150 000 UA pe zi.în rujetul porcin se administrează antibiotice (de exemplu, eritromicina câte 0,3 g de 4-5 ori pe zi), injecţii de penicilină câte 600 000-800 000 UA pe zi în decurs de 5-7 zile, sulfamide câte 0,2 g de 3-4 ori pe zi; extern raze ultraviolete, unguent de ihtiol sau hioxizon.La nodulii mulgătorilor extern se foloseşte soluţia CastellanLBolnavii de mela-nodermie toxică se transferă la altă activitate care exclude contactul cu hidrocarburile (de dorit la aer liber) şi folosirea acidului ascorbinic.

Profilaxia dermatozelor cutanate profesionale

O mare însemnătate în profilaxia dermatozelor profesionale o au examenele medicale periodice care permit depistarea bolnavilor în stadiile timpurii ale afecţiunii. Examinarea persoanelor care urmează a fi angajate în câmpul muncii ajută la depistarea celor care prezintă contraindicaţii spre o anumită activitate, mai ales a celor cu antecedente alergice neprofesionale.Mijloacele individuale de protecţie presupun respectarea strictă a securităţii muncii, folosirea sistematică a mijloacelor individuale de protecţie (salopete, mănuşi, unguente şi paste de protecţie etc.), a detergenţilor. E necesară prelucrarea imediată a microtraumelor, în acest scop secţiile sunt dotate cu truse farmaceutice de prim ajutor, se organizează instruirea celor ce muncesc, posturi sanitare. O mare însemnătate au cursurile sistematice de instruire a muncitorilor şi personalului tehnico-ingine-resc.

Dintre multiplele mijloace de protecţie se bucură de apreciere crema siliconică de 10%.în profilaxia dermatitelor profesionale un rol însemnat îl are educarea medicală (lecţii, conversaţii, postere, standuri, agende informative etc.).

Pentru fiecare bolnav cu dermatoză profesională se completează un formular, care este expediat la secţia de medicină preventivă, unde o comisie de medici, reprezentanţi ai administraţiei, a sindicatelor studiază minuţios cauzele îmbolnăvirii, iau măsuri pentru înlăturarea lor şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă.Prin urmare, pentru prevenirea dermatozelor profesionale (îndeosebi a dermatitelor alergice profesionale şi eczemei) e nevoie de respectarea următoarelor principii:1) excluderea alergenilor;2) înlocuirea substanţelor care posedă proprietăţi alergice, cu altele mai puţin alergice;3) excluderea poluării şi a alergenilor prin perfecţionarea procesului de producţie;4) inactivarea alergenilor;5) mecanizarea, ermetizarea şi automatizarea procesului tehnologic;6) perfecţionarea utilajului;7) folosirea hainelor şi a altor materiale protectoare;8) informarea şi educarea medicală;9) respectarea cu stricteţe a legilor, care interzic folosirea substanţelor sensibili-zante şi excitante în producţie.