depunere plan de reorganizare -...
TRANSCRIPT
TRIBUNALUL HUNEDOARA - Sectia Comerciala si de Contencios Administrativ si FiscalDOSAR NR. 9050/97/2008Debitoare: S.C. AGRO COMPANY S.R.L.(in insolventa, in insolvency, en procedure collective)Judecator-sindic: Dragan Ioan
Planul de Reorganizare
a activitatii debitoarei S.C. AGRO COMPANY S.R.L.
propus de S.P. EURO QUALITY INSOLVENCY S.P.R.L.
si creditorul SC AGRO COMPANY NOJAG SRL-in insolventa
1. S.P. EURO QUALITY INSOLVENCY S.P.R.L.Prin asociat coordonator
Muntean Viorel
2. S.C. AGRO COMPANY NOJAG S.R.L.-in insolventa
DEVAAUGUST 2011
1
PLAN DE REORGANIZARE A DEBITORULUI S.C. AGRO COMPANY SRL - Deva
C U P R I N S
1. Introducere ............................................................................................................................
1.1. Definitii....................................................................................................................
1.2. Informatii generale asupra procedurii de insolventa a debitorului SC AGRO
COMPANY SRL .......................................................................................................................
1.3. Temei juridic al planului de reorganizare ……………………………...............
1.4. Scopul planului de reorganizare ……………….…...........................................
1.5. Prezentarea planului de reorganizare..................................................................
1.6. Corelarea planului de reorganizare al debitoarei in insolventa cu planul de
reorganizare al SC Agro Company Nojag SRL – in insolventa............................................
2. Informatii generale despre debitorul S.C. Agro Company S.R.L – in insolventa ……...
2.1. Date de identificare a societătii debitoare…………………………………........
2.2. Structura actionariatului la momentul declararii procedurii de insolventa si
modificari ulterioare ……………………………………………………………………….....
2.3. Scurt istoric al activitatii societatii debitoare ………………………………….
2.4. Piete pe care actioneaza …………………………………………………………
2.5. Managementul societatii ………………………………………………………...
3. Analiza activitatii economico – financiare a debitoarei in intervalul 2006 – 30.06.2011
3.1. Prezentarea generala a activului societatii.................…………………………..
3.2. Prezentarea generala a pasivului societatii.................…………………………..
3.3. Calculul activului net, pe fiecare perioada a intervalului...……….……………
4. Analiza structurala comparativa a bilantului cu ajutorul ratelor.........…………………
4.1. Analiza ratelor de structura ale activului bilantier..........………………………
4.2. Analiza ratelor de structura ale pasivului bilantier..........………………………
4.3. Analiza indicatorilor de lichiditate...............................………………………….
4.4. Analiza indicatorilor de solvabilitate si indatorare.....................……………....
4.5. Analiza ratelor de gestiune............................................................………………
5. Analiza rezultatelor financiare ale societatii debitoare..…………………………………2
5.1. Analiza comparativa a contului de profit si pierderi..........................................
5.2. Analiza indicatorilor de rentabilitate....................................................................
5.3. Analiza pasivului debitoarei..................................................................................
6. Surse de finantare pe perioada reorganizarii ………………………………………………
6.1. Finantarea prin cesionarea partilor sociale detinute de SC AGRO COMPANY
SRL la SC AGRO COMPANY NOJAG SRL .....................................................................................
6.2. Finantare prin aportul in numerar al asociatului cesionar..……………………
6.3. Finantare in sistem de “credit furnizor”................................................................
6.4. Finantare prin recuperarea de creante .................................................................
6.5. Finantare prin vanzarea unora dintre active …………………………………….
6.5.1.Vanzarea activului “Ferma Turdas” (contract novatie).........................
6.5.2.Vanzarea altor active, dupa caz ...............................................................
6.6. Finantare prin aporturi ale altor investitori potentiali …………………………
6.6.1. Aport de capital din partea unor potentiali investitori (fonduri de
investitii) cu modificarea temporara a structurii actionariatului .....................................................
6.6.2. Aport de capital cu modificarea definitiva a actionariatului ..............
6.7. Finantare prin apelarea la credit bancar ……...…………………………………
7. Previzionarea situatiilor financiare ale societatii debitoare pe perioada reorganizarii …
7.1. Contul de profit si pierderi ………………………………………………………
7.2. Previzionarea recuperarii creantelor detinute......................................................
7.3. Situatia fluxurilor de numerar …………………………………………………..
7.4. Masuri alternative pentru sustinerea fluxurilor de numerar previzionate …..
8. Perspectivele de redresare în raport cu posibilitătile si specificul activitătii debitoarei, cu
mijloacele financiare disponibile si cu cererea pietei fată de oferta debitorului ………………....
8.1. Aspecte economico-sociale ........................................................................................
8.2. Necesitatea si avantajele reorganizarii judiciare fată de procedura falimentului
8.3. Avantajele reorganizării pentru de creditorii societatii in insolventa ....................
8.4. Situatia economică a debitoarei la data depunerii planului de reorganizare ......
8.5. Studiu de piata, referitor la piata căreia se adresează debitoarea .........................8.5.1. Aria pietei produselor debitoarei..............................................................
8.5.2. Structura si capacitatea pietei ..................................................................
8.5.3. Cererea, oferta si preturile........................................................................
9. Măsuri concordante cu interesele creditorilor şi ale asociaţilor/acţionarilor, precum şi cu 3
ordinea publică, inclusiv în ceea ce priveşte modalitatea de selecţie, desemnare şi înlocuire a
administratorilor şi directorilor ................................................................................................................
9.1.Obtinerea de resurse financiare pentru relansarea activitatii debitoarei................
9.1.1.Cesionarea de parti sociale detinute de SC AGRO COMPANY SRL la
SC AGRO COMPANY NOJAG SRL catre asociatul SC AGRO COMPANY AGREGATE SRL......
9.1.2. Majorarea capitalului social al SC AGRO COMPANY NOJAG SRL......
9.2. Fuziunea societatiilor aflate in reorganizare. Modificarea formei juridice si a
structurii actionariatului...........................................................................................................................
9.3. Infuzie de capital aportat de catre asociatul cesionar.............................................
9.4. Recuperarea creantelor societatii in insolventa.......................................................
9.5. Vanzarea de active .....................................................................................................
9.5.1.Vanzarea cativului – Ferma Turdas. Contract de novatie...........................
9.5.2.Vanzarea altor active ale societatii................................................................
9.6. Repunerea in termen a contractelor de creditare pe termen lung .......................
9.7. Reducerea dobanzilor bancare.................................................................................
9.8. Majorarea capitalului social prin conversia creantelor in actiuni (cu acordul
creditorilor in cauza).................................................................................................................................
9.9. Modificarea structurii actionariatului in urma conversiei creantelor in
actiuni.........................................................................................................................................................
10. Măsuri adecvate pentru punerea planului de reorganizare judiciară in practica ...........
10.1. Păstrarea, în întregime sau în parte, de către debitor, a conducerii activităţii
sale, inclusiv dreptul de dispoziţie asupra bunurilor din averea sa, cu supravegherea activităţii
sale de către un administrator desemnat în condiţiile legii ...................................................................
10.2. Obţinerea de resurse financiare pentru susţinerea realizării planului şi sursele
de provenienţă ale acestora ..........................................................................................................
10.3. Modificarea actului constitutiv al debitorului......................................................
11. Masuri organizatorice si de management. Perspectivele fortei de munca ........................
12. Tratamentul categoriilor de creante inscrise la masa credala ...........................................
12.1. Tratamentul creantelor nedefavorizate ………………………….........................
12.2. Situatia creantelor defavorizate ..............................................................................
12.3. Tratamentul creantelor furnizorilor indispensabili .............................................
4
13. Programul de plata a creantelor ............................................................................................
13.1. Plata creantelor curente ..........................................................................................
13.2. Plata creantelor din tabelul definitiv .....................................................................
13.3. Categoriile de creanţe chirografare, care aparţin furnizorilor fără de care
activitatea debitorului nu se poate desfăşura şi care nu pot fi înlocuiţi ..............................................
13.4. Despăgubiri ce urmează a fi oferite, în comparatie cu valoarea estimativă, ce
ar putea fi primită, prin distribuire, în caz de faliment .......................................................................
13.5. Program alternativ de plata a creantelor in cazul aplicarii masurilor
concordante de la cap. 9.5. .......................................................................................................................
14. Plata onorariului administratorului judiciar .......................................................................
15. Termenul de executare a planului ........................................................................................
16. Descarcarea de raspundere a debitoarei .............................................................................
17. Controlul aplicarii planului ....................................................................................................
18. Modificarea planului ...............................................................................................................
19. Alte mentiuni ............................................................................................................................
5
1. INTRODUCERE
1.1. Definitii
Ori de cate ori vor fi folosite in prezentul plan de reorganizare, cu exceptia cazului in care sunt definite altfel decat in cadrul acestuia, sau cu exceptia cazului in care contextul necesita alta interpretare, termenii definiti in continuare vor avea aceleasi intelesuri, dupa cum urmeaza:
a) S.C. Agro Company S.R.L. (“Debitoarea”, “Debitorul”, “Societatea”, “Compania” ) – societatea aflata in procedura de insolventa, cu sediul in Deva, Str. Santuhalm, nr. 123, jud. Hunedoara, CUI RO 2116860, numar de ordine la Registrul Comertului J20/1584/1992.
b) Planul de reorganizare (“Planul de reorganizare” sau “planul”) – prezentul plan, care indica perspectivele de redresare in raport cu posibilitatile si specificul activitatii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului, incluzand si programul de plata a creantelor.
c) Programul de plata a creantelor (programul de plati sau graficul de plati) – cuprinde modalitatea prin care debitorul se obliga sa acopere creantele creditorilor in perioada de reorganizare judiciara, prin raportare la tabelul definitiv de creante si la fluxurile de numerar aferente perioadei de aplicare a planului de reorganizare. Modul de acoperire a creantelor inscrise in tabelul definitiv este detaliat in programul de plati din cadrul planului.
d) Categoria de creante defavorizate (creanta defavorizata) – este prezumata a fi categoria de creante pentru care planul de reorganizare prevede cel putin una dintre modificarile urmatoare pentru oricare dintre creantele categoriei respective (art. 3, pct. 21 din Legea 85/2006 privind procedura insolventei):
- o reducere a cuantumului creantei;- o reducere a garantiilor sau altor accesorii, cum ar fi reesalonarea platilor in defavoarea
creditorului;- valoarea actualizata cu dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, daca nu este
stabilit altfel prin contractul privind creanta respectiva sau prin legi speciale, este mai mica decat valoarea la care a fost inscrisa in tabelul definitiv de creante.
e) creante nedefavorizate – creante ce se vor achita in termen de 30 de zile de la confirmarea planului ori in conformitate cu contractele de credit sau leasing din care rezulta.
1.2. Informatii generale asupra procedurii de insolventa a SC AGRO COMPANY SRL
Procedura insolventei impotriva debitoarei SC Agro Company SRL - in insolventa a fost deschisa prin sentinta 1008/F din data de 12.11.2009, pronuntata de judecatorul sindic, in dosar nr. 9050/97/2008, al Tribunalului Hunedoara, la cererea creditoarei SC SM Commercio Carni e Bestiame SRL.
Debitoarea in cauza nu a formulat contestatie impotriva cererii de deschidere a procedurii, astfel ca prin hotararea de deschidere nu i-au fost ridicate acesteia drepturile de administrare a societatii.
6
Prin aceeasi hotarare de deschidere a procedurii a fost numit ca administrator judiciar provizoriu SP Euro Quality Insolvency SPRL, numar de inscriere in registrul formelor de organizare 0300, care a fost confirmat de catre prima adunare a creditorilor din data de 19.02.2010 si de judecatorul sindic.
Prin Hotararea Adunarii Generale a Asociatilor nr. 122/07.01.2010 a fost numit in calitate de administrator special al debitoarei dl. Gergely Vilhelm.
De la data deschiderii procedurii si pana in prezent debitoarea se regaseste in perioada de observatie, din cadrul procedurii generale de insolventa, pe baza propunerii administratorului judiciar, de continuare a procedurii, conform art. 54 alin. 1 din lege.
Tabelul definitiv de creante a fost afisat la grefa Tribunalului Hunedoara la data de 18.07.2011, data de la care curge termenul de depunere a planului de reorganizare.
In tabelul definitiv de creante sunt inscrisi un numar de 139 de creditori, impartiti in patru categorii de creante (garantate, bugetare, salariale si chirografare), creanta totala de la masa credala fiind de 68.359.364,92 lei. La aceasta se adauga si creantele curente, reprezentand cheltuieli de functionare a societatii pe perioada de observatie si cheltuieli cu procedura de insolventa.
1.3. Temei juridic al planului de reorganizare
Cadrul legal al reorganizarii societatilor comerciale este prevazut de Sectiunile 5 si 6 din Legea nr. 85/2006, privind procedura insolventei. Administratorul judiciar al SC Agro Comapny SRL Deva, SP euro Quality Insolvency SPRL, propune prezentul plan potrivit prevederilor art. 94 alin. 1 lit. b din acelasi act normativ, care ii da administratorului judiciar aceasta posibilitate, cu conditia sa isi fi exprimat aceasta intentie pana la votarea raportului prevazut de art. 59 alin. 2 din lege.
Intentia SP Euro Quality Insolvency SPRL a fost exprimata prin adresa nr. 661/29.07.2011, inregistrata la Tribunalul Hunedoara la data de 29.07.2011 (anexa nr. 1), iar termenul in care trebuie sa fie propus planul de reorganizare de catre administratorul judiciar este prevazut tot de art. 94 alin. 1 lit.b. din lege, respectiv, in termen de 30 de zile de la data afisarii tabelului definitiv de creante, care a fost inregistrat la Tribunalul Hunedoara in data de 18.07.2011.
De asemenea, planul administratorului judiciar este sustinut si de creditorul, care, conform art. 94 alin. 1 lit. c din Legea nr. 85/2006, si-a exprimat intentia potrivit legii.
1.4. Scopul planului de reorganizare
Scopul principal al planului de reorganizare este acoperirea pasivului debitorului în insolvenţă, reintegrarea debitorului în activitatea economica si relansarea activitătii de productie a carnii si a produselor din carne în conditii de rentabilitate.
Procedura insolventei, instituită de Legea 85/2006, conferă prioritate reorganizării judiciare, fată de faliment, respectiv acordă prioritate salvării societăţii aflate în dificultate financiară, prin reorganizare, inclusiv restructurare economică şi, numai în subsidiar, în condiţiile eşecului planului de reorganizare, recurgerea la procedura falimentului, pentru satisfacerea intereselor creditorilor.
7
1.5. Prezentarea planului de reorganizare
Planul de reorganizare al SC Agro Company SRL este propus in temeiul art. 94 alin. 1 lit. b si c din Legea nr. 85/2006 de administratorul judiciar SP Euro Quality Insolvency SPRL si creditorul detinand mai mult de 20% din totalul creantelor SC Agro Company Nojag SRL – in insolventa.
Pe baza informatiilor furnizate de debitoare si de a caror corectitudine raspunde, potrivit legii, planul propus in cele ce urmeaza a fost intocmit de administratorul judiciar SP Euro Quality Insolvency SPRL, pe baza intentiei exprimate prin adresa nr. 661/29.07.2011.
Planul este sustinut si de creditorul SC Agro Company Nojag SRL – in insolventa, prin administratorul judiciar Cabinet Individual de Insolventa Holhos Grigore care, fiind, si el, in aceeasi situatie, a intocmit un plan de reorganizare corelat cu cel al SC Agro Company SRL Deva.
Corelarea celor doua planuri de reorganizare priveste, in primul rand, adoptarea simultana a masurii de reorganizare judiciara prin fuziunea celor doua societati in insolventa si modificarea formei juridice in societate pe actiuni, aceasta reprezentand masura principala a planului prin care se sting creantele reciproce dintre ele, precum si acele creante ale acelorasi creditori inscrisi in ambele tabele definitive, datorita garantiilor incrucisate de care au beneficiat (aici incadrandu-se creantele bancare).
Planul prevede deci, ca varianta principala fuziunea ambelor debitoare (sect. 9.2), celelalte masuri de restructurare si reorganizare fiind prezentate in sectiunile:
- 9.1.1. Cesionarea de parti sociale detinute de SC Agro Company SRL la SC Agro Company Nojag SRL catre asociatul SC Agro Company Agregate SRL;
- 9.3. Infuzie de capital aportat de catre asociatul cesionar;- 9.2. Modificarea formei de juridice in societate pe actiuni;- 9.4. Recuperarea creantelor societatii in insolventa;- 9.5.1. Vanzarea cativului – Ferma Turdas (Contract de novatie);- 9.5.2. Vanzarea altor active (dupa caz);- 9.6. Repunerea in termen a contractelor de creditare pe termen lung;- 9.7. Reducerea dobanzilor bancare;- 9.8. Majorarea capitalului social prin conversia creantelor in actiuni;- 9.9. Majorarea capitalului prin aportul unor potentiali investitori;- 10. Masuri adecvate pentru punerea planului de reorganizare in practica;- 11. Masuri organizatorice si de management;- 12.1. Tratamentul creantelor nedefavorizate;- 12.2. Situatia creantelor defavorizate;- 12.3. Tratamentul creantelor furnizorilor indispensabili;- 13.1. Programul de plata a creantelor curente;- 13.2. Programul de plati al creantelor din tabelul definitiv;- 13.5. Program alternativ de plata in cazul aplicarii masurilor concordante - sect. 9.5.- 15. Termenul de executie;- 16. Descarcarea de raspundere a debitoarei ;- 17. Controlul aplicarii planului;- 18. Modificarea planului;Perspectivele de reorganizare ale debitorului in raport cu scopul propus si posibilitatile
actuale si cele viitoare in ceea ce priveste piata specifica, sunt prezentate in cadrul prezentului plan de reorganizare.
8
Masurile pentru implementarea planului de reorganizare judiciara a S.C. Agro Company S.R.L. sunt cele prevazute de art. 95 alin. 6 lit. A, B, H din Legea nr. 85/2006.
Avand in vedere programul de plati propus de administratorul judiciar, patru categoriile de creante inscrise in tabelul definitiv vor fi platite prin plan, potrivit legii, integral:
- Categoria creantelor garantate;- Categoria creantelor salariale;- Categoria creantelor bugetare;- Categoria creantelor chirografare prioritare.Prin programul de plati prevazut in planul de reorganizare o singura categorie de creante este
defavorizata, nefiind platita integral, iar creanta detinuta de catre SC Agro Company Nojag SRL – in insolventa, are grad de acoperire zero, in urma aplicarii planului de reorganizare.
1.6. Corelarea planului de reorganizare al debitoarei in insolventa cu planul de reorganizare al SC Agro Company Nojag SRL – in insolventa
Planul propus este in stransa corelatie cu planul de reorganizare al SC Agro Company Nojag SRL – in insolventa, cu care debitoarea se afla in relatii de afiliere, fiind asociatul unic al acesteia si avand raporturi comerciale directe ce au generat creante si datorii reciproce, garantii reciproce, furnizori comuni, clienti comuni, dar si aceleasi interese ale asociatilor.
De aceea, reorganizarea independenta a fiecareia dintre cele doua debitoare este imposibila, ambele planuri prevazand ca masura principala de reorganizare fuziunea lor.
Pentru a se realiza masura capitala preconizata au fost corelate cele doua planuri de reorganizare, urmand a fi propuse si votate simultan si confirmate in acelasi timp, spre a se asigura punerea in aplicare a proiectului de fuziune, ca masura prioritara a ambelor planuri de reorganizare.
2. INFORMATII GENERALE DESPRE DEBITORUL S.C. AGRO COMPANY S.R.L – IN INSOLVENTA
2.1. Date de identificare a societăţii debitoare
S.C. Agro Company S.R.L. este persoana juridica romana, cu capital integral roman si are sediul în Deva, str. Santuhalm, nr. 123, jud. Hunedoara, Cod Unic de Înregistrare RO 2116860, fiind înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Hunedoara sub nr. J20/1584/1992. In prezent se regaseste sub incidenta Legii nr. 85/2006, conform Sentintei comerciale nr. 1008/F/2009, pronunţată, la data de 12.11.2009, în dosarul nr. 9050/97/2008, aflat pe rolul Tribunalului Hunedoara.
Obiectul de activitatePrincipalul obiect de activitate al societatii conform clasificarii CAEN REV 2 sub care îsi
desfăsoară activitatea societatea este 1013 – Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de pasare), iar activitatiile secundare desfasurate sunt: 1011 - prelucrarea si conservarea carnii, 1012 –
9
prelucrarea si conservarea carnii de pasare, 1085 – fabricarea de mancaruri preparate, 1089 – fabricarea altor produse alimentare, 4632 – comert cu ridicata al carnii si produselor din carne s.a.
Capitalul socialCapitalul social al SC Agro Company SRL este în valoare de 2.000.000 lei (RON), format
din 200.000 părti sociale, fiecare în valoare nominală de 10 lei (RON).
2.2. Structura actionariatului la momentul declararii procedurii de insolventa si modificari ulterioare
La data deschiderii procedurii, societatea avea doi asociaţi: GERGELY VILHEM, detinând 199.999 părti sociale, reprezentand 99,9995% din capitalul social, si TAKACS IOSIF, deţinând 1 parte socială, reprezentând 0,0005% din capitalul social.
Dupa deschiderea procedurii insolventei nu au fost inregistrate modificari ale structurii actionariatului prezentat.
2.3. Scurt istoric al activitatii societatii debitoare
S.C. Agro Company S.R.L. a fost înfiintată în 1992, ca societate cu răspundere limitată, persoana juridica romana, cu capital integral roman, cu sediul în Deva, str. Santuhalm, nr. 123, jud. Hunedoara, Cod Unic de Înregistrare RO 2116860, fiind înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Hunedoara sub nr. J20/1584/1992, având asociati pe Gergely P. Vilhem, Gergely V. Vilhem Vilmos, Takacs Iosif, Tusa I. Ioan Csaba, Sebestyen P. Peter si Sarkozi A. Francisc, si a desfasurat, conform CAEN Rev.1, urmatoarele activitati principale: 1511 -Productia, prelucrarea si conservarea carnii (exclusiv carnea de pasare), 1513 -Produse pe baza de carne (inclusiv din carne de pasare), 5222 -comert cu amanuntul al carnii si al produselor din carne si 5132 Comert cu ridicata al carnii si mezelurilor.
În anul 2000, luna ianuarie, asociatul Sebestyen P. Peter s-a retras din societate, cesionand asociatului Gergely P. Vilhem partea sociala detinuta la SC Agro Company SRL, iar in luna februarie 2005, asociatul Gergely P. Vilhem, primeste partea sociala detinuta de catre Sarkozi A. Francisc. In urma cesiunilor ce au avut loc in luna noiembrie 2009 dl Gergely P. Vilhem devine asociat unic prin primirea partilor sociale detinute de Gergely V. Vilhem Vilmos si Takacs Iosif, pentru ca in luna decembrie 2009 asociatul Gergely P. Vilhem sa ii cesioneze, fostului asociat, Takacs Iosif o parte sociala, ramanand in aceasta formula pana la momentul deschiderii procedurii generale de insolventa.
Daca la infiintarea societatii, aceasta avea patru obiecte principale de activitate, in anul 2002, si-a modificat activitatea principala, ramanand doar 1511 - Productia, prelucrarea si conservarea carnii (exclusiv carnea de pasare), restul fiind trecute in randul activitatilor secundare de activitate.
2.4. Piete pe care actioneaza
Principalele produse comercializate de către S.C. Agro Company SRL sunt: preparatele din carne, atat crude, coapte cat si afumate, cremwursti, virsli, polonezi, parizere, salamuri, toba,
10
semipreparate, sunci, peste afumat, salata de icre, peste afumat, peste marinat, peste congelat, conserve de legume, carne, peste, mixte, pate, ciorbe si produse vegetale.
Societatea comerciala Agro Company SRL activeaza pe piata prin depozite proprii, situate in Patrauti, jud. Suceava, Istrita de Jos, jud. Buzau, Bucuresti, Brasov, Pitesti si prin reteaua de magazine Edy & Norbi Connenc SRL, prin lantul de supermarket-uri Real Hypermarket Romania si Metro Cash & Carry Romania, cat si prin intermediul distribuitorilor zonali care livreaza produsele companiei in judetele Hunedoara, Arad, Caras Severin, Timis, Alba, Cluj, Bistrita Nasaud, Constanta, Salaj, Buzau, Bacau, Vaslui, Dolj.Prin masurile manageriale vizand ridicarea volumului desfacerilor, se vor redeschide depozitele proprii ale societatii din: Salaj, Constanta, Bistrita Nasaud, Cluj, Hunedoara, Dolj, Vaslui, Bacau, Buzau.
2.5. Managementul societatii
De la infiintarea societatii, in anul 1992, si pana la deschiderea procedurii insolventei, la 12.11.2009, societatea debitoare a fost administrata de administratori numiti de adunarea generala a asociatilor, dupa cum urmeaza :
- Gergely P. Vilhem, Gergely V. Vilhem Vilmos, Takacs Iosif, Tusa I. Ioan Csaba, Sebestyen P. Peter si Sarkozi A. Francisc - de la infiintare si pana la 03.07.1998;- Gergely P. Vilhem, Tusa I. Ioan Csaba, Sebestyen P. Peter si Sarkozi A. Francisc - de la 03.07.1998 si pana in 11.02.2002;- Gergely P. Vilhem - de la 11.02.2002 si pana in 07.01.2010;- Gergely P. Vilhem - 07.01.2010 – si pana prezent - administrator special.
Cheltuielile efectuate in perioada de functionare au fost dispuse fara o analiza a necesitatii si rentabilitatii efectuarii lor si, mai ales, fara a se stabili o prioritate a cheltuielilor, astfel ca activitatea de gestiune a societatii a fost de-a dreptul haotica si fara o viziune de perspectiva.
Strategia gresita de dezvoltare brusca a firmei, prin pornirea mai multor investitii in acelasi timp si toate prin credite bancare si leasing, a dus la un grad de indatorare ridicat si a atras dupa sine imposibilitatea achitarii datoriilor curente, cresterea obligatiilor fata de furnizori si a obligatiilor bugetare, iar faptul ca nu s-au luat masuri de reducere a cheltuielilor si de redimensionare a personalului la volumul activitatii societatii, au sporit pierderile financiare de la o luna la alta si de la un an la celalalt. Astfel actul de management a disparut sau s-a rezumat la incercarea de a acoperi cheltuielile efectuate prin diverse masuri, de cele mai multe ori neeficiente si conjuncturale.
Dupa deschiderea procedurii insolventei, intrucat nu s-a dispus ridicarea dreptului de administrare, s-a solicitat de catre administratorul judiciar numirea unui administrator special, iar prin hotararea adunarii generale a asociatilor nr. 122/07.01.2010 a fost numit administratorul special in persoana domnului Gergely P. Vilhem, care a asigurat managementul debitoarei pe durata perioadei de observatie, sub supravegherea administratorului judiciar,
Pe durata de implementare a planului de reorganizare, managementul va fi asigurat de către administratorul special desemnat de asociati, sub supravegherea administratorului judiciar.
11
3. ANALIZA ACTIVITATII ECONOMICO - FINANCIARE A DEBITOAREI IN INTERVALUL 2006 – 30.06.2011
3.1. Prezentarea generala a activului societatii
Analiza economico-financiara a societatii la 30.06.2011
Pentru efectuarea analizei economico financiare a societatii s-a pornit de la ultimii trei ani de functionare a societatii, inainte de data intrarii in insolventa si pe perioada de observatie, respectiv pe intervalul 2006 pana la 30.06.2011, analiza efectuata pe baza indicatorilor de bilant urmarind sa scoata in evidenta principalele aspecte ale activitatii desfasurate de societate.
Situatia patrimoniala a societatii in intervalul 2006 – 30.06.2011 se prezinta astfel (in lei):
Denumire indicatori 31-Dec-2006 31-Dec - 2007 31-Dec-2008 31-Dec-2009 31 -Dec- 2010 30 Iunie 2011
Imobilizari necorporale 107.415 247.694 198.314 133.399 78.622 57.401
Imobilizari corporale 21.384.359 43.020.249 48.342.230 44.843.385 40.442.840 39.430.379
Imobilizari financiare 1.028.929 1.034.103 1.142.666 1.039.298 1.031.614 1.031.614
Total active imobilizate 22.520.703 44.302.046 49.683.210 46.016.082 41.553.076 40.519.394
Stocuri 5.660.465 6.170.260 8.231.020 2.083.395 2.440.185 1.276.083
Creante 9.115.656 12.975.321 20.519.662 16.125.172 18.431.695 19.607.387
Disponibilitati 1.114.140 7.206.730 3.558.177 674.409 999.360 173.433
Total active circulante 15.890.261 26.352.311 32.308.859 18.882.976 21.871.240 21.056.903
Cheltuieli in avans 371.817 1.112.664 8.749 384 384 384
TOTAL ACTIV 38.782.781 71.767.021 82.000.818 64.899.442 63.424.700 61.576.681
Datorii care trebuie platite intr-o perioada de pana la un an
25.053.036 46.808.551 59.239.844 62.540.252 68.299.099 70.228.970
Datorii care trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an
4.145.082 11.531.753 8.909.102 4.551.222 3.714.012 3.526.752
Total datorii 29.198.118 58.340.304 68.148.946 67.091.474 72.013.111 73.755.722
Capital social 2.000.000 2.000.000 2.000.000 2.000.000 2.000.000 2.000.000
Rezerve din reevaluare 954.424 954.424 963.814 963.814 963.814 963.814
Rezerve 2.668.783 4.841.781 4.852.322 4.852.322 4.852.322 4.852.322
Profitul sau pierdere reportata 2.139.133 544.006 646.680 646.680 -14.897.718 -20.796.590
Profitul sau piederea exercitiului 2.277.577 577.872 113.216 -15.544.398 -5.898.872 -3.340.876
Repartizarea profitului 2.277.577 577.872 113.216 - - -
Total capitaluri proprii 7.762.340 8.340.211 8.462.816 -7.081.582 -12.980.454 -16.321.330
Venituri inreg.in avans 1.822.323 5.086.506 5.389.056 4.889.550 4.392.043 4.142.289
TOTAL PASIV 38.782.781 71.767.021 82.000.818 64.899.442 63.424.700 61.576.681
12
ACTIVUL BILANTULUI
Din datele de mai sus se poate constata componenta activului societatii, respectiv:- active imobilizate;- active circulante;- cheltuieli inregistrate in avans.
Active imobilizateIn componentele activelor imobilizate sunt cuprinse:
- imobilizari necorporale;- imobilizari corporale;- imobilizari financiare.
Imobilizari necorporale
Structura si evolutia imobilizarilor necorporale pe intervalul cuprins intre 2006- 30.06.2011 este prezentata in tabelul de mai jos (in lei):
Valoarea de intrare 31 Dec 2006 31 Dec 2007 31 Dec 2008 31 Dec 2009 31 Dec 2010 30.iunie 2011
Concesiuni,brevete,licente 114.051 119.142 128.543 144.121 144.121 144.121
Cheltuieli de dezvoltare - 212.071 231.703 231.703 231.703 231.703
Total val.intrare 114.051 331.213 360.246 375.824 375.824 375.824
Amortizarea cumulata 31 Dec 2006 31 Dec 2007 31 Dec 2008 31 Dec 2009 31 Dec 2010 30 Iunie 2011
Concesiuni, brevete, licente 6.636 46.352 84.982 124.382 138.066 138.740
Cheltuieli dezvoltare - 37.167 76.950 118.043 159.136 179.683
Valoarea ramasa 107.415 247.694 198.314 133.399 78.622 57.401
In perioada supusa analizei imobilizarile necorporale au cunoscut o crestere pe intreaga perioada, de la 114.051 lei cat era in anul 2006 la 375.824 lei la 30.06.2011, procentul de crestere fiind de 329% la valoarea de intrare, referitor la valoarea ramasa se constata ca, dupa o crestere in anul 2007, urmeaza reducerea sa ca urmare a calculului amortizarii. In structura lor aceste imobilizari contin:
- program informatic PRODIGY – MERLIN;- liceente windows;- antivirus;- sistem windows;- in categoria cheltuielilor de dezvoltare este cuprinsa consultanta S.A.P.A.R.D., acordata de
MVS PROJECT CONSULT SRL pentru accesarea fondurilor SAPARD.
Imobilizari corporale
Evolutia imobilizarilor corporale pe intervalul supus analizei este prezentata in tabelul de mai jos:
13
Valoarea de intrare 31 Dec 2006 31 Dec 2007 31 Dec 2008 31 Dec 2009 31 Dec 2010 30 Iunie 2011
Terenuri 331.519 431.692 431.692 431.692 431.692 431.692
Constructii 1.935.866 2.549.238 12.824.588 12.964.332 12.964.332 12.964.332
Echipamente tehn., instalatii 12.373.760 22.126.865 23.279.098 23.746.648 23.746.648 23.746.648
Aparate de masura si control 874.392 945.034 950.287 954.611 954.611 954.611
Mijloace de transport 10.115.957 17.389.781 18.064.360 10.372.750 6.728.180 6.728.180
Animale si plantatii - - 1.840 1.840 1.840 1.840
Mobilier, birotica 78.808 255.540 255.540 288.720 288.720 288.720
Imobilizari corporale in curs 1.774.269 10.320.542 10.686.115 15.602.795 15.602.795 15.602.795
Avansuri imobil.corporale 192.267 151.879 24.304 32.560 32.560 32.560
Total imobilizari corporale 27.676.838 54.170.571 66.517.824 64.395.948 60.751.378 60.751.378
Amortizare cumulata
Amortizarea constructiilor 166.115 228.010 486.385 815.470 1.161.600 1.334.665
Amort.instal, mijloace transp. 6.107.650 10.892.410 17.644.979 18.680.670 19.076.522 19.909.555
Amort.altor.imob.corporale 18.714 29.902 44.230 56.423 70.416 76.779
Total amortizare 6.292.479 11.150.322 18.175.594 19.552.563 20.308.538 21.320.999
Valoare ramasa imobil.corporale
21.384.359 43.020.249 48.342.230 44.843.385 40.442.840 39.430.379
In cadrul imobilizarilor corporale prezentate mai sus, aferente perioadei 2007-30.06.2011, ponderea principala la 30.06.2011 o detin “Echipamentele tehnice, instalatiile” cu un procent de 39,08% din total imobilizari corporale la valoarea de intrare, urmate de “Imobilizari corporale in curs” cu 25,68% si “Constructii” cu 11,07%.
Cresterea imobilizarilor corporale in intervalul analizat se structureaza astfel:
CONSTRUCTII
In anul 2007 s-a realizat o crestere a valorii de intrare cu 613.372 lei care s-a localizat in urmatoarele obiective:
- Cladire Depozit Braila receptionata in 16.10.2007 la o valoare de intrare de 75.000 lei;- Imobil Comuna Patrauti, jud. Suceava receptioant in 31.12.2007 la o valoare de intrare de
192.754 lei;- Cladire Magazin Vita receptioant in 31.12.2007 la o valoare de intrare de 165.058 lei;- Cladire Depozit Arges receptionat in 31.12.2007 la o valoare de intrare de 150.712 lei;- Gard imprejmuire tabla receptionat in 31.12.2007 cu o valoare de intrare de 9.684 lei;- Racord drum platforma betonata receptionat in 31.12.2007 cu o valoare de intrare de
20.164 lei;
In anul 2008 s-a realizat o crestere a valorii de intrare a constructiilor cu suma de 10.275.350 lei si s-a localizat in urmatoarele obiective:
- Cladire Fabrica Noua Santuhalm receptionata in 04.10.2008 cu o valoare de intrare de 9.425.390 lei;
- Cladire Buzau receptionata in 04.10.2008 cu o valoare de intrare de 441.802 lei;- Gard imprejmuire Buzau receptionat in 04.10.2008 cu o valoare de intrare de 9.260 lei;
14
- Racord drum si platforma betonata receptionat in 04.10.2008 cu o valoare de intrare de 26.274 lei;
- Cladire Depozit Braila receptionat in 04.10.2008 cu o valoare de intrare de 279.950 lei;- Gard imprejmuire Braila receptionat in 04.10.2008 cu o valoare de intrare de 30.866 lei;- Platforma betonata Braila receptionat in 04.10.2008 cu o valoare de intrare de 50.955 lei;- Cladire Magazin Hateg receptionat in 31.12.2008 cu o valoare de intrare de 3.997 lei;- Cladire Magazin Hunedoara, receptionat in 31.12.2008 cu o valoare de intrare de 4.989 lei;- Hale ingrasare porci si filtru sanitar receptionat in 31.12.2008 cu o valoare de intrare de
1.868 lei;
In anul 2009 s-a realizat o crestere a valorii constructiilor cu suma de 139.744 lei, fiind determinata de urmatoarele:
INTRARI constructii in valoare de 350.000 lei localizate astfel:- Hala ingrasare porci receptionata in 14.08.2009 cu o valoare de intrare de 31.325 lei;- Cladire Birouri si vestiare Turdas receptionata in 14.08.2009 cu o valoare de intrare de
318.675 lei.IESIRI constructii la valoarea de inventar de 210.257 lei localizate astfel:- Cladire Magazin Vita la valoarea de inventar de 34.249 lei;- Imobil Valisoara nr.125 la valoarea de inventar de 10.950 lei;- Cladire Magazin Vita la valoarea de inventar de 165.058 lei.
In anul 2010 si semestrul I 2011 nu au fost intrari sau iesiri in categoria constructii.
ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE- in anul 2007 s-a realizat o crestere a valorii de inventar a echiamentelor tehnologice cu
9.753.105 lei localizata in intrari de echipamente tehnologice la valoarea de inventar de 9.888.391 lei localizate pe : agregate frigorifice, celula de fierbere si afumare, cutere, dezumidificator, excavator, injector, linie de mare capacitate de tocat, masina de umplut sub vid,vitrine frigorifice etc., si iesiri in valoare de inventar de 135.286 lei reprezentand vitrine frigorifice;
- in anul 2008 cresterea valorii de inventar a echipamentelor tehnologice a fost de 1.152.233 lei si s-a localizat pe urmatoarele echipamente: malaxor Seydelman, celula de fierbere si afumare, masina de ambalat la caserole, instalatii de refrigerare, agregate frigorifice etc.;
- in anul 2009 s-a realizat o usoara crestere in suma de 139.744 lei, iar in anul 2010 si semestrul I 2011 nu s-au produs modificari in sensul intrarii sau iesirii de echipamente tehnologice.
APARATE DE MASURA SI CONTROL - in anul 2007 s-a realizat o usoara crestere la valoarea de inventar de 70.642 lei reprezentand
cantare aeriene de 600 kg;- in anul 2008 cresterea a fost de 5.253 lei si a reprezentat intrari de cantar animale mici,
sistem supraveghere video si retea calculatoare si iesiri in suma de 8.500 lei reprezentand cantar animale mici;
- in anul 2009 cresterea a fost de 4.324 lei si a reprezentat intrarea a doua balante precizie;- in anul 2010 si semestrul I 2011 nu au avut loc intrari de aparate de masura si control;
MIJLOACE DE TRANSPORT- in anul 2007 s-a realizat o crestere a valorii de intrare a mijloacelor de transport in suma de
7.273.824 lei, localizata pe mijloace de transport frigorifice pentru transport marfa;
15
- in anul 2008 cresterea a fost de 674.579 lei si reprezinta intrari de mijloace de transport in suma de 775.556 lei si iesiri in suma de 100.978 lei;
- in anul 2009 s-a redus valoarea de inventar a mijloacelor de transport cu suma de 7.691.610 lei, reprezentand iesiri de mijloace de transport, acelasi trend descrescator este si in anul 2010 in suma de 3.644.570 lei urmare a ridicarii masinilor cumparate in leasing.
IMOBILIZARI CORPORALE IN CURSImobilizarile corporale in curs reprezinta investitiile efectuate de societate care nu au fost
finalizate si receptionate, in acest sens valoarea imobilizarilor la data de 30.06.2011 in suma de 15.602.795 lei prezinta urmatoarea structura:
- amenajare fabrica noua 1.774.130 lei - investitii depozite Iasi si Craiova 11.891 lei; - investitii balastiera 6.759.587 lei; - laborator uzinal 44.547 lei; - amenajare cladire administrativa 1.736.861 lei; - incinerator 110.606 lei; - baza productie Turdas 4.939.404 lei; - instalatii frigorifice auto 89.712 lei; - alte investitii 113.326 lei.
Imobilizari financiare
Evolutia imobilizarilor financiare pe intervalul amintit se prezinta astfel (in lei):
Denumire indicator 31 Dec 2006 31 Dec 2007 31 Dec 2008 31 Dec 2009 31 Dec 2010 30 Iunie 2011
Actiuni detinute entitati afiliate 1.000.000 1.000.000 1.000.000 1.000.000 1.000.000 1.000.000
Interese de participare 130 130 130 130 130 130
Alte imprumuturi 28.799 33.973 142.536 39.168 31.484 31.484
TOTAL 1.028.929 1.034.103 1.142.666 1.039.298 1.031.614 1.031.614
Imobilizarile financiare au avut, pe intreaga perioada, o valoare relativ constanta cu mici fluctuatii, iar in valoarea acestora la 30.06.2011 este cuprinsa in structura:
- actiuni detinute la entitatile afiliate – SC Agro Company SRL a participat la constituirea capitalului social al SC Agro Compay Nojag SRL si detine 100.000 parti sociale cu o valoare nominala de 10 lei;
Active circulante
Activele circulante ale societatii sunt grupate pe urmatoarele categorii: stocuri, creante, disponibilitati
16
Stocuri
Evolutia stocurilor in intervalul cuprins intre anii 2006 si 30 iunie 2011 precum si situatia detaliata a acestora se prezinta in tabelul urmator (in lei):
Denumire stocuri 31 Dec 2006 31 Dec 2007 31 Dec 2008 31 Dec 2009 31 Dec 2010 30 Iunie 2011
Materii prime 2.305.090 1.684.212 1.370.815 437.585 230.025 70.212
Materiale auxiliare 191.617 342.197 479.496 197.474 245.429 198.066
Combustibil 28.530 28.428 17.412 20.869 - 2.130
Piese de schimb 62.077 114.992 93.720 42.196 41.299 44.949
Alte materiale consumabile 355.473 586.777 548.360 264.620 164.573 161.448
Obiecte de inventar 226.576 779.929 301.529 269.340 263.272 261.749
Semifabricate 158.768 865.725 2.471.754 196.924 406.825 77.981
Produse finite 1.108.413 1.094.967 2.557.581 599.084 797.299 132.251
Animale si pasari - 85.000 90.030 - - -
Marfuri 458.030 581.158 279.596 19.162 204.547 263.920
Ambalaje 887 729 14.497 33.313 84.088 63.377
Avansuri pt cumparari stocuri 765.004 6.146 6.230 2.828 2.828 -
Total 5.660.465 6.170.260 8.231.020 2.083.395 2.440.185 1.276.083
Stocurile societatii au cunoscut pe perioada de mai sus o evolutie fluctuanta, in sensul ca in prima parte a intervalului respectiv in anul 2008, comparativ cu anul 2006, au crescut cu 45% pentru ca in a doua parte sa se diminueze ajungand pana la valoarea de 1.276.083 lei in semestrul I 2011, scadere determinata de reducerea productiei, valoarea stocului de produse finite si semifabricate reducandu-se de la 2.557.581 lei cat era in anul 2008 pana la 132.251 lei la produse finite, acelasi trend l-au urmat si valoarea stocurilor la celelalete grupe.
Creante
Creantele societatii pe intervalul mai sus mentionat se prezinta in structura conform datelor din tabelul de mai jos (in lei):
Denumire 31 Dec 2006 31 Dec 2007 31 Dec 2008 31 Dec 2009 31 Dec 2010 30 Iunie 2011
Creante comerciale 6.769.677 9.922.330 11.945.826 14.480.922 16.847.367 18.104.522
Alte creante in leg. cu personalul 90.394 76.662 121.023 45.589 68.974 72.899
Contr.angajator asig..sanatate 6.915 - - - - -
Dec.entitati afiliate 23.830 - - - - -
Creante cu bugetul de stat - 221.012 - - 94.060 94.060
Debitori 2.224.840 2.755.317 8.452.813 1.598.661 1.421.294 1.335.906
Total 9.115.656 12.975.321 20.519.662 16.125.172 18.431.695 19.607.387
La data de 30.06.2011, valoarea creantelor societatii se ridica la suma de 19.607.387 lei, conform datelor din evidentele contabile ale societatii, iar in cadrul acestora ponderea principala o
17
reprezinta creantele comerciale cu un procent de 92,33% urmate de valoarea debitorilor cu 6,81%, urmate de creantele bugetare 0,48% si care reprezinta, conform evidentei contabile, impozit pe profit achitat in plus, precum si alte creante in legatura cu salariatii in procent de 0,37%.
Structura creantelor comerciale a caror valoare, la data de 30.06.11, se ridica la suma de 18.104.522 lei se prezinta astfel (in lei):
Denumire client Suma Procent
APOLLO SA 100.000 0,55%
ARGIROM INTERNATIONAL 614.582 3,39%
IOSIDOR SRL 444.290 2,45%
ROCO&CLEAN 2005 SRL 170.905 0,94%
AGROCOMPANY NOJAG 570.702 3,15%
TRIDENT TRANS SRL 204.499 1,13%
SPAR SRL 618.195 3,41%
STARCARN SRL 518.110 2,86%
MOBI CONFORT SRL 191.710 1,06%
REAL HYPERMARKET 108.395 0,60%
ALFA CARM SRL 144.113 0,80%
EUROSMART SRL 185.854 1,03%
EDY&NORBI CONNENC SRL 8.095.240 44,71%
SELGROS 231.995 1,28%
ALEX BETON VILY SRL 352.444 1,95%
VLAMELI EXPERT SRL 228.913 1,26%
AGRO&ONY DISTRIBUTION SRL 162.824 0,91%
AGRO SHOP GYMSZ SRL 164.092 0,91%
ALSIM FRUCT SRL 155.236 0,86%
BARNI SRL 112.730 0,62%
ECHIPA AGRO DISTRIBUTIE 127.295 0,70%
Alti clienti 4.602.398 25,43%
TOTAL 18.104.522 100,00%
Structura pozitiei “Debitori” a caror valoare, la data de 30.06.2011, se ridica la suma de 1.335.906 ron este urmatoarea (in lei):
Denumire debitor Suma Procent
IRIS PRODCOM SRL 13.521 1,01%
DORIDO SRL 17.671 1,32%
PRIMARIA CERTEJ 13.932 1,04%
CHEQUE DEJEUNER 10.141 0,76%
RELAX BAU SRL 53.154 3,98%
MURESAN AUREL 29.436 2,20%
EDY&NORBI SRL 286.710 21,46%
18
ALEX BETON SRL 441.273 33,03%
POPA GHE 14.793 1,10%
GRECU BOGDAN 22.472 1,68%
BOTA IOAN 16.668 1,26%
AVRAMESCU C-TIN 48.400 3,63%
BURLACU M 26.338 1,98%
IANOS I. 31.881 2,39%
SZABO A. 43.552 3,26%
SZASZ I. 34.710 2,60%
NICU I. 12.059 0,90%
Alti debitori 219.195 16,40%
TOTAL 1.335.906 100,00%
Disponibilitati
Situatia disponibilitatilor pe intervalul supus analizei prezinta urmatoarea structura (in lei):
Denumire 31 Dec.2006 31 Dec 2007 31 Dec 2008 31 Dec 2009 31 Dec 2010 30 Iunie 2011
Conturi in banci in lei 446.090 575.247 1.123.363 202.644 768.879 21.029
Conturi in banci in valuta 16.410 143.274 10.538 - 5.487 33.449
Sume in curs de decontare 3.067 843.273 81.329 235.097 234.810 38.616
Casa in lei 641.434 5.599.758 2.587.362 229.740 673.275 76.764
Casa in valuta 5.921 6.998 132 132 132 132
Alte valori 1.218 38.179 - 244.547 4.796 8.777 3.443
Avansuri de trezorerie - - - 2.000 - -
Total 1.114.140 7.206.730 3.558.177 674.409 999.360 173.433
Din tabelul de mai sus, se poate constata ca valoarea disponibilitatilor a cunoscut o crestere de la 1.114.140 lei, cat era la nivelul anului 2006, la 7.206.730 in anul 2007, urmand apoi un trend fluctuant, pentru ca la finele lunii iunie 2011 sa atinga cifra de 173.433 lei; in structura disponibilitatilor la 30.06.2011, ponderea o reprezinta numerarul in casa in procent de 44,26% din total, urmat de disponibilitatile bancare in lei si valuta cu 31,41%, sumele in curs de decontare cu 22,26%, alte valori cu 1,99 %.
3.2. Prezentarea generala a pasivului societatii
PASIVUL BILANTULUI
Pasivul bilantului reflecta sursele de finantare a elementelor din activ si poate fi structurat in: capitalul propriu si datoriile societatii.
19
CAPITALUL PROPRIU
Capitalul propriu al societatii a cunoscut in intervalul de mai sus o crestere in primii trei ani, de la 7.762.340 lei in anul 2006, pana la 8.462.816 lei in anul 2008, deci cu un procent de crestere de 9%, pentru ca in urmatoarea parte a intervalului sa scada pana la minus 16.321.330 in semestrul I 2011. Capitalul propriu are urmatoarea structura :
Capitalul social
Capitalul social al SC Agro Company SRL este in suma de 2.000.000 lei si este impartit in 200.000 parti sociale cu o valoare nominala de 10 lei, fiind depus de :
GERGELY VILHEM 199.999 parti sociale aport 1.999.990 lei 99,9995%TAKACS IOSIF 1 parte sociala aport 10 lei 0,0005%
Rezerve din reevaluare care la inceputul anului 2006 au avut valoarea de 954.424 lei, valoare care se mentine pana la sfarsitul anului 2007, cu o usoara crestere in anul 2008 ajungand la suma de 963.814 lei care se mentine constanta pana la finele semestrului I 2011;
Rezervele societatii privite in structura se prezinta astfel (in lei):
Denumire 31 Dec 2006 31 Dec 2007 31 Dec 2008 31 Dec 2009 31 Dec 2010 30 Iunie 2011
Rezerve legale 293.682 327.548 338.089 338.089 338.089 338.089
Rezerve pt actiuni proprii 616.424 2.755.556 2.755.556 2.755.556 2.755.556 2.755.556
Alte rezerve 1.758.677 1.758.677 1.758.677 1.758.677 1.758.677 1.758.677
Total 2.668.782 4.841.781 4.852.322 4.852.322 4.852.322 4.852.322
Profitul obtinut de societate in intervalul analizat are o evolutie nefavorabila diminuandu-se de la cifra de 2.277.577 lei cat a fost la finele anului 2006, la 577.872 lei in 2007 deci cu o scadere cu 1.699.705 lei, la 113.216 lei la finele anului 2008 cu o scadere cu 464.656 lei pentru ca incepand cu anul 2009 societatea sa inregistreze pierderi care in anul 2009 se cifreaza la 15.544.398 lei, in anul 2010 sunt de 5.898.872 lei, in semestrul I 2011 sunt de 3.340.876 lei;
Rezultatul reportat in aniul 2006 societatea a repartizat profitul realizat pe alte rezerve, iar in anul 2008 profitul aferent anului 2007 a ramas nerepartizat la fel ca si profitul anului 2008, in anul 2010 rezultatul reportat este negativ societatea inregistrand pierderi la fel ca si in anii urmatori.
DATORIILE SOCIETATII
Situatia datoriilor societatii in structura pe intervalul cuprins intre 2006 – 30 iunie 2011 se prezinta astfel (in lei):
Denumire 31 Dec 2006 31 Dec 2007 31 Dec 2008 31 Dec 2009 31 Dec 2010 30 Iunie 2011
Credite bancare termen lung 3.155.212 6.249.333 5.482.785 4.723.425 14.105.405 14.105.405
Credite bancare termen scurt 6.215.173 6.814.704 7.967.486 9.026.377 - -
20
Leasing si dobanda leasing 3.716.792 8.747.734 5.914.531 1.129.970 - -
Furnizori si conturi asimilate 13.930.161 34.462.863 47.416.182 46.687.134 51.349.619 52.252.715
Obligatii salariale 330.463 426.278 389.411 211.237 215.772 250.973
Contrib.asigurari sociale 126.418 157.911 131.744 702.028 1.214.440 1.539.297
Contrib.fond sanatate 68.155 34.939 -21.764 89.801 196.529 278.165
Contrib fond somaj 11.671 14.399 2.917 9.633 22.836 23.585
Alte datorii sociale - 1.307 1.150 6.133 10.770 13.388
T.V.A. De plata 323.045 182.101 735.965 2.759.698 2.986.451 3.088.016
Impozit profit 184.530 - - - 110.560 - -
Impozit pe salarii 30.576 33.479 31.427 98.555 197.588 249.979
Fonduri speciale - - - 24.563 13.850 2.041
Asociati conturi curente 1.058.298 1.001.441 826 382.104 82.817 188.356
Alte datorii 47.624 213.815 96.286 1.351.376 1.617.034 1.763.802
Total datorii 29.198.118 58.340.304 68.148.946 67.091.474 72.013.111 73.755.722
Dupa cum se observa din tabelul de mai sus, datoriile societatii au cunoscut o evolutie fluctuanta, in sensul cresterii accentuate in anul 2007 cu 200% fata de anul 2006, la fel si in anul 2008 au crescut cu 17% comparativ cu anul 2007, pentru ca in anul 2009 sa cunoasca o reducere cu 2%, urmand apoi din nou tendinta crescatoare, astfel incat la finele semestrului I 2011 sa ajunga la suma de 73.755.722 lei.
Creditele pe termen lung au cunoscut o evolutie ascendenta, de la 3.155.202 lei cat erau la finele anului 2006, cu un procent de 10,81% din datoriile totale, s-au ridicat la suma de 6.249.333 lei, la finele anului 2007, reprezentand 10,71% din valoarea totala a datoriilor, la finele anului 2008 acestea s-au diminuat la valoarea de 5.482.785 lei, deci o reducere cu 765.548 lei, reprezentand 8,05% in ponderea datoriilor totale, pentru ca in anul 2010, respectiv semestru I 2011, acestea sa se cumuleze cu creditele pe termen scurt, atingand valoarea de 14.105.405 lei, deci un procent de 19,12% din datoriile totale.
Creditul pe termen scurt contractat pentru finantarea capitalului de lucru a cunoscut o crestere, de la 6.215.173 lei cat a fost la finele anului 2006, cu un procent de 21,29% din datoriile totale, la suma de 9.026.377 lei cat a fost 2009, pentru ca in 2010 acestea sa se cumuleze cu creditele pe termen lung.
In structura situatia creditelor la data de 30.06.2011 se prezinta astfel:
Nr.contract credit/data
Fel credit Suma contractata Sold 30.06.2011 Restant la 30.06.11 RON
Total credit de plata la 30.06.2011
63/05.03.2001 Linie credit 3.200.000 EURO 0 9.425.236,17 9.425.236,17
312/61165/1/2005 Sapard 2005 2.322.700 RON 0 85.797,00 85.797,00
231/49623/2006 Sapard 2006 2.400.000 RON 1.910.828,02 305.732,40 2.216.560,42
233/49623/2006 Sapard ipotecar 2.500.000 RON 1.990.445,76 387.365,20 2.377.810,96
Total 3.901.273,78 10.204.130,77
21
Leasingul a cunoscut in prima parte a intervalului de timp analizat o crestere de la 3.716.792 lei cat a fost la finele anului 2006, pana la 8.747.734 lei la finele anului 2007, ceea ce reprezinta o crestere cu 5.030.942 lei, iar daca in anul 2006 ponderea acestuia in datoriile totale a fost de 12,73%, la finele lui 2007 a ajuns la 14,99%, pentru ca la finele lui 2008 sa se cifreze la 5.914.531, deci un procent de 8,68 %, iar in anul 2009 acestea s-au diminuat la 1.129.970 lei urmare a faptului ca societatile de leasing au ridicat masinile.
Furnizori. Obligatiile fata de furnizori, atat cei comerciali, cat si cei de imobilizari, au cunoscut o crestere de la o perioada la alta, de la 13.930.161 lei, cat au fost in anul 2006, au ajuns la 52.252.715 lei la semestrul I 2011. In structura principalii furnizori la 30.06.2011 se prezinta astfel (in lei):
Denumire furnizor Suma ProcentAgro Company Nojag SRL 28.151.488 53,88%Carmistin SRL 1.525.125 2,92%Ropini SRL 933.859 1,79%Marchand SRL 890.713 1,70%Smithfield SRL 970.685 1,86%Rompetrol 686.686 1,28%Starcarn SRL 889.046 1,70%Unicom Intercarn SRL 524.570 1,00%Kunland Trade 2.077.998 3,98%Boglio Trading 997.889 1,91%Comercio Carni 580.110 1,11%Horeco 809.422 1,55%Unicom Intercarm 789.730 1,51%Unicredit Leasing 727.286 1,39%Alti furnizori 11.716.208 22,42%Total 52.252.715 100,00%
3.3. Calculul activului net, pe fiecare perioada a intervalului
22
Denumire indicator 2006 2007 2008 2009 2010 30 Iunie 2011
Total activ 38.782.781 71.767.021 82.000.818 64.899.442 63.424.700 61.576.681
Total datorii 29.198.118 58.340.304 68.148.946 67.091.474 72.013.111 73.755.722
Subventii pt. investitii 1.822.323 5.086.506 5.389.056 4.889.550 4.392.043 4.142.289
Activ net (1-2-3) 7.762.340 8.340.211 8.462.816 -7.081.582 -12.980.454 -16.321.330
4. ANALIZA STRUCTURALA COMPARATIVA A BILANTULUI CU AJUTORUL RATELOR
4.1. Analiza ratelor de structura ale activului bilantier
Denumire indicator 2006 2007 2008 2009 2010 30.06.2011
Rata activelor imobilizate 58,07 % 61,73 % 60,59 % 70,90% 65,52% 65,80%
- rata imobilizarilor corporale 55,14 % 59,94 % 58,95 % 69,10% 63,77% 64,03%
- rata imobilizarilor necorporale 0,28 % 0,35 % 0,24 % 0,21% 0,12% 0,09%
- rata imobilizarilor financiare 2,65 % 1,44 % 1,40 % 1,59% 1,63% 1,68%
Rata activelor circulante 40,97 % 36,72 % 39,40 % 29,10% 34,48% 34,20%
- rata stocurilor 14,60 % 8,60 % 10,04 % 3,21% 3,85% 2,07%
- rata creantelor 23,50 % 18,09 % 25,02 % 24,85% 29,06% 31,84%
- rata disponibilitati banesti 2,87 % 10,03 % 4,34 % 1,04% 1,57% 0,29%
Rata chelt.inregistrate in avans 0,96 % 1,55 % 0,01 % - - -
Rata activelor imobilizate se calculeaza ca raport procentual intre activele imobilizate si totalul activului. Acest indicator masoara gradul de investire a capitalului si reflecta ponderea elementelor patrimoniale aflate permanent in patrimoniu in activul total.
Rata imobilizarilor corporale se calculeaza ca raport procentual intre imobilizarile corporale si total activ. Se poate constata ca imobilizarile corporale ocupa cea mai mare pondere in cadrul imobilizarilor, osciland intre 55,14%, cat este in 2006, pana la 69,10% in anul 2009, coborand apoi catre 64,03% in semestrul I 2010.
Rata imobilizarilor necorporale se calculeaza ca raport procentual intre imobilizarile necorporale si total activ. Valoarea acestui indicator este foarte mica raportat la activ.
23
Rata imobilizarilor financiare se calculeaza ca raport intre imobilizarile financiare si total activ. Valoarea lui porneste de la 2,65% in anul 2006, urmand ca aceasta sa scada, ca urmare a cresterii valorii activului total pe seama imobilizarilor corporale.
Rata activelor circulante se calculeaza ca raport intre activele circulante si activul total. Valoarea indicatorului este oscilanta in interval analizat.
Rata stocurilor a avut o tendinta fluctuanta pe intreaga perioada, osciland intre 14,60% in anul 2006, pana la 2,07% in semestrul I 2011, ceea ce denota un volum redus al stocurilor datorat reducerii activitatii societatii.
Rata creantelor este calculata ca raport procentual intre valoarea creantelor si activul total. Se constata ca ponderea este ridicata, ceea ce reflecta neincasarea productiei facturate, lucru intarit si de valoarea ratei disponibilitatilor banesti, care ajunge la 0,29% la finele semestrului I 2011.
4.2. Analiza ratelor de structura ale pasivului
In tabelul de mai jos se prezinta valorile ratelor de structura a pasivului bilantier, inregistrate de societate pe intervalul supus analizei:
Denumire indicator 2006 2007 2008 2009 2010 30.06.2011
Rata de structura capitalului propriu 20,01 % 11,62 % 10,32 % -10,91% -20,47% -26,51%
Rata de structura a datoriilor 75,29 % 81,29 % 83,11 % 103,38% 113,54% 119,78%
- Rata datoriilor pe termen scurt 64,60 % 65,22 % 72,24 % 96,36% 107,69% 114,05%
- Rata datoriilor pe termen lung si mediu 10,69 % 16,07 % 10,87 % 7,02% 5,85% 5,73%
Rata subventiilor pentru investitii 4,70 % 7,09 % 6,57 % 7,53% 6,92% 6,73%
Rata stabilitatii financiare 30,70 % 27,69 % 21,19 % -3,90% -14,61% -20,78%
Din datele de mai sus, se poate constata ca societatea se afla intr-o situatie dezavantajoasa, in sensul ca rata capitalului propriu, in intervalul mentionat, cunoaste o evolutie descrescatoare, de la 20,01% cat era in 2006, ajunge la -26,51% la 30.06.2011. In fapt, activitatea societatii este finantata aproape in totalitate pe seama resurselor imprumutate. In cadrul datoriilor se poate constata ca ponderea insemnata o detin datoriile pe termen scurt, care au crescut de la 64,60% in anul 2006, pana la 114,05% in semestrul I 2011.
Rata stabilitatii financiare se calculeaza ca raport intre capitalul permanent (capitalul propriu plus datoriile pe termen mediu si lung) si total pasiv. In cadrul societatii analizate acesta cunoaste o reducere, de la 30,70% cat era in 2006, pana la minus 20,78% la nivelul semstrului I 2011. Valoarea minima a acestui indicator, care ofera o stabilitate acceptabila pentru o firma, este de 50%. Acest indicator ar trebui sa aiba o tendinta de crestere, acesta ducand la cresterea ponderii capitalului permanent in totalul surselor de finantare si sa ofere societatii o siguranta in privinta finantarii, in cazul de fata situatia este negativa, acesta scazand de la an la an.
24
4.3. Analiza indicatorilor de lichiditate
Indicatorul de lichiditate reflecta posibilitatea societatii de a isi achita obligatiile contractate, respectiv proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani. In cadrul analizei se utilizeaza urmatorii indicatori ai ratei de lichiditate:
Denumire indicator 2006 2007 2008 2009 2010 30.06.2011
Rata lichiditatii curente 0,63 0,56 0,54 0,30 0,32 0,30
Rata lichiditatii redusa 0,40 0,43 0,41 0,27 0,28 0,28
Rata lichiditatii imediate 0,04 0,15 0,06 0,01 0,01 0,00
Rata lichiditatii curente se calculeaza ca raport intre Activele curente/Datorii curente. Valoarea acestui indicator se considera a fi acceptabila daca este de 2, ori, in cazul de fata, se poate constata ca societatea are o lichiditate curenta foarte redusa, respectiv 0,63 in anul 2006, iar tendinta acesteia este descrescatoare, ajungand pana la 0,30 in sem I 2011, deci se ingreuneaza posibilitatea ca din activele curente sa poata fii onorate obligatiile curente.
Rata lichiditatii reduse se calculeaza ca raport intre (Activele curente – stocuri)/ Datorii curente si reprezinta capacitatea societatii de a-si onora obligatiile din activele circulante, care pot fi transformate rapid in disponibilitati necesare achitarii obligatiilor. Valoarea acestui indicator este cuprinsa intre 0,40 in anul 2006, cu tendinta descrescatoare pana la 0,30. Se considera ca are o marime corespunatoare acest indicator atunci cand este mai mare de 1,5, ori, in cazul de fata, are o valoare mult sub cea optima.
Rata lichiditatii imediate este calculata ca si raport intre Disponibilitati/ Datorii pe termen scurt. Valoarea optima a cestui indicator este considerata a fi in jurul cifrei 1, ori, in cazul de fata, se constata ca valorea sa se apropie de zero ceea ce reflecta o lichiditate imediata foarte redusa.
4.4. Analiza indicatorilor de solvabilitate si indatorare
Indicatorii de solvabilitate reflecta capacitatea unui agent economic de a-si onora la timp obligatiile fata de creditori. La societatea analizata indicatorii de solvabilitate si indatorare se prezinta asfel:
Denumire indicator 2006 2007 2008 2009 2010 30.06.2011
Solvabilitatea patrimoniala 20,01% 11,62% 10,32% -10,91% -20,47% -26,51%
Rata solvabilitatii generale 154,80 % 153,32 % 138,42 % 103,77% 92,86% 87,68%
Rata indatorarii 75,28 % 81,29 % 83,10 % 103,38% 113,54% 119,78%
Rata autonomiei financiare 65,19 % 33,42 % 37,18 % - - -
Solvabilitatea patrimoniala este calculata ca raport intre „Capitalul propriu/Total pasiv” si reprezinta gradul in care unitatea face fata obligatiilor de plata. Valoarea indicatorului este
25
considerata buna cand depaseste 30%. Valorile foarte mici ale acestui indicator reflecta o solvabilitate scazuta, care oscileaza intre 20,01% in anul 2006, scazand pana la o valoare negativa de 26,51% in semestrul I 2011 urmarea valorii negative a capitalurilor proprii.
Rata solvabilitatii generale se calculeaza in procente ca raport intre „Total active/Datorii curente” si reflecta modul in care activele totale reusesc sa acopere datoriile curente ale societatii. In cazul de fata, se constata ca activele totale reusesc sa acopere datoriile curente, dar in timp acest indicator se deterioreaza in sensul reducerii sale de la 154,80% in anul 2006, la 87,68% in semstrul I 2011, tendinta sa fiind de scadere in timp.
Rata de indatorare se calculeaza in procente ca raport intre „Datorii totale/Total active” si reflecta o crestere in timp a gradului de indatorare, de la 75,28 % cat era in 2006, la 119,78 % in iunie 2011.
Rata autonomiei financiare se calculeaza procentual ca raport intre „Capitalul propriu/ Capitaluri permanente”. O autonomie financiara este cu atat mai favorabila cu cat valoarea indicatorului se apropie de unitate, ori, in cazul de fata, se constata ca acest indicator are un trend descendent in 2007 reducandu-se de la 65,19% la 33,42 %, urmata apoi de o usoara crestere in 2008 la 37,18 %, urmand ca in 2009 sa ajunga negativ. Deci, societatea nu are nicio autonomie financiara.
4.5. Analiza ratelor de gestiune
Ratele de gestiune reflecta viteza cu care stocurile trec prin toate fazele, pana in momentul in care se transforma din nou in disponibiltati banesti, acesti indicatorii caracterizand politica comerciala a firmei.
Se constata o activitate favorabila atunci cand viteza de rotataie a activelor si, in special, a activelor circulante este in crestere, deoarece favorizeaza cresterea profitului, urmare a rulajului sporit a activelor.
Eficienta utilizarii activelor circulante de care dispune agentul economic este apreciat prin indicatorii care au la baza procesul de transformare a capitalului in cadrul unui circuit, pornind de la masa monetara cu care se achizitioneaza materii prime, materiale, energie, servicii cu tertii, care la randul lor sunt transformate in produse finite, produse care intra la comercializare si apoi se transforma din nou in masa monetara.
Indicatorii care exprima eficienta utilizarii activelor circulante si valorile realizate de agentul economic sunt prezentate in tabelul de mai jos (in zile):
Denumire indicator 2006 2007 2008 2009 2010 30.06.2011
Viteza de rotatie a activelor circulante 52,40 63,02 82,57 99,09 265,03 877,78
Viteza de rotatie a stocurilor 20,07 20,30 23,64 10,93 29,57 53,19
Durata de recuperare a creantelor 32,33 42,70 58,93 83,44 220,28 806.17
Viteza de rotatie a activelor circulante se calculeaza ca raport intre activele circulante si cifra de afaceri, inmultit cu 360 Aceasta reflecta circuitul masei monetare din bani – in marfa – in bani.
26
Indicatorul cunoaste pe perioada analizata o crestere de la 52,40 zile in anul 2006, pana la 877,78 zile in sem I 2011, deci circuitul mai sus amintit s-a deteriorat pe perioada analizata.
Viteza de rotatie a stocurilor reflecta numarul de zile necesar ca stocurile sa se transforme in marfa si apoi in bani. Se calculeaza ca raport intre stocul mediu si cifra de afaceri, inmultit cu 360 zile. In cazul de fata se cunosate o evolutie constanta in primii trei ani a acestui indicator, respectiv reinoirea stocurilor se face in medie la 20 zile, deteriorandu-se in anul 2011 cand acesta creste la 53,19 zile.
Durata de recuperare a creantelor reflecta numar de zile de la livrarea marfii pana la incasarea banilor, indicator calculat ca raport intre soldul creantelor si cifra de afaceri multiplicat cu 360 zile. Aceasta durata, daca la inceputul intervalului se localiza la 32,33 zile, a cunoscut o evolutie negativa, in sensul ca la 30.06.2011 recuperarea creantelor se facea la 806,17 zile.
5. ANALIZA REZULTATELOR FINANCIARE ALE SOCIETATII DEBITOARE
5.1. Analiza comparativa a contului de profit si pierderi
Contul de profit si pierderi reflecta situatia economico-financiara a societatii si concretizeaza modul in care societatea a utilizat sursele proprii si imprumutate aflate la dispozitia sa, respectiv eficienta cu care a utilizat aceste resurse. In acest sens, pe perioada analizata, respectiv anul 2006 pana la 30 Iunie 2011, contul de profit si pierderi se prezinta in tabelul de mai jos (in lei):
Indicatori 31 Dec 2006 31 Dec 2007 31 Dec 2008 31 Dec 2009 31 Dec 2010 30 Iunie 2011
Venituri din exploatare 104.027.364 106.505.662 129.624.072 67.860.412 31.410.824 7.781.336
Din care Cifra de afaceri 101.507.263 109.370.150 125.344.272 69.552.182 30.120.782 8.755.744
Cheltuieli exploatare 100.794.460 102.995.225 124.791.212 78.367.965 35.297.592 11.064.236
Profit (Pierdere) exploatare 3.232.904 3.510.437 4.832.860 (10.507.553) (3.886.768) (3.282.900)
Venituri financiare 1.176.933 -70.640 -993.696 -1.857.866 -1.272.503 -58.020
Cheltuieli financiare 1.635.545 2.762.478 3.700.312 3.178.979) 1.995.604 -44
Profit(Pierdere) financiara ( 458.612) (2.833.118) (4.694.008) (5.036.845) (5.882.372) (57.976)
Chelt.extraordinara 5.405 - - - - -
Profit(Pierdere)extrord. (5.405) - - - - -
Venituri totale 105.204.297 106.435.022 128.630.376 66.002.546 30.138.321 7.723.316
Cheltuieli totale 102.435.410 105.757.703 128.491.524 81.546.944 36.020.693 11.064.192
Profit(pierdere)totala 2.768.887 673.319 138.852 ( 15.544.398) (5.882.372) (3.340.876)
Profit net( pierdere) 2.277.577 577.872 113.216 (15.544.398) (5.882.372) (3.340.876)
27
Din tabelul de mai sus, se constata ca societatea a realizat o activitate profitabila in primii trei ani din intervalul supus analizei, astfel realizand profit din exploatare, care a avut o tendinta crescatoare, de la 3.232.904 lei in anul 2006 a crescut pana la 4.832.860 lei in anul 2008 pe fondul cresterii veniturilor din exploatare, care in 2008 au crescut cu 25% comparativ cu anul 2006. In schimb in urmatorii trei ani activitatea din exploatare s-a incheiat cu pierderi, de la 10.507.553 lei in anul 2009, la 3.886.768 lei in anul 2010 si la 3.282.900 lei in semestrul I 2011.
Facand referire la profitul total, se poate constata ca valoarea acestuia este influentata de cheltuielile financiare, urmare a creditelor bancare contractate de societate pentru investitii si pentru sustinerea productiei.
5.2. Analiza indicatorilor de rentabilitate
Indicatorii de rentabilitate reflecta eficienta cu care au fost cheltuite resursele materiale si umane de catre societate, pe perioada analizata, in aceasta analiza utilizandu-se indicatorii din tabelul de mai jos:
Denumire indicatori 2006 2007 2008 2009 2010 30.06.2011
Rata profitului 2,24% 0,52 % 0,09 % - - -
Rentabilitatea capitalului 113,87% 28,89 % 5,66 % - - -
Rata rentabilitatii economice 7,14 % 0,94 % 0,16 % - - -
Rata rentabilitatii financiare 35,67 % 8,12 % 1,64 % - - -
Rata profitului calculata ca raport intre „Profitul net / Cifra de afaceri”, calculata procentual, si reflecta profitul net realizat la 100 lei cifra de afaceri. Din datele de mai sus se constata o alterare a ratei profitului net in sensul diminuarii acestuia, de la 2,24% in anul 2006, ajungand la pierdere in anul 2009 si in perioadele urmatoare.
Rentabilitatea capitalului se calculeaza procentual ca raport intre: „Profitul net/ Capital social” si reflecta profitul net obtinut la 100 lei capital investit. Avand in vedere valoarea acestui indicator din intervalul de mai sus, se poate constata ca daca in 2006 valoarea profitului net la 100 lei capital social era de 113,87 in anii urmatori indicatorul cunoaste o depreciere determinata de scaderea profitului net, deprecierea ajungand la 28,89 % in anul 2007, 5,66 % in anul 2008 si la pierdere in anul 2009 si in anii urmatori din cadrul perioadei.
Rata rentabilitatii economice se calculeaza ca raport intre „Profitul brut/Activul total” calculat procentual si reflecta profitul brut realizat la 100 lei active totale. Valoarea acestui indicator cunoaste o diminuare in intervalul analizat, de la 7,14 % in anul 2006, la pierdere in semestrul I 2010.
Rata rentabilitatii financiare se calculeaza ca raport intre „Profitul brut/Capitaluri proprii”, calculat procentual, si reflecta profitul brut realizat la 100 lei capitaluri proprii. Valoarea acestui indicator cunoaste o descrestere de la 35,67 % in anul 2006, pana la pierdere in sem I 2011.
28
5.3. Analiza pasivului debitoarei
Pasivul societatii
La data de 30.06.2011 datoriile societatii erau in valoare de 73.755.722 lei din care :- datorii inscrise in tabelul definitiv in suma de 68.359.364,92 lei;- datorii nascute pe perioada de observatie si neachitate la data de 30.06.2011 in suma de 5.396.357,08 lei.
Tabelul definitiv al creditorilor
In urma solutionarii tuturor contestatiilor, administratorul judiciar a intocmit tabelul definitiv al creditorilor care a fost depus si afisat la sediul Tribunalului Hunedoara in data de 18.07.2011.
Tabelul definitiv al creditorilor a caror valoare se ridica la suma de 68.359.364,92 lei este structurat functie de categoriile de creante, astfel:
- creante garantate 7.109.854,81 lei 10,4007%- creante bugetare 2.504.432,41 lei 3,6636%- creante chirografare 58.740.827,70 lei 85,9295%- creante salariale 4.250,00 lei 0,0062%
Datorii nascute pe perioada de observatie si neachitate pana la data de 30.06.2011
In perioada de observatie societatea debitoare a desfasurat activitate normala, fapt ce a generat datorii care au fost inregistrate in evidenta contabila la data de 30.06.2011, valoarea acestor datorii se ridica la suma de 5.396.357,08 lei, compuse din:
- datorii catre banci, reprezentand rate si dobanzi bancare,- datorii catre furnizori,- datorii catre bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale,- datorii salariale,- si alte datorii.
6. SURSE DE FINANTARE PE PERIOADA REORGANIZARII
Analizand rezultatele economico-finanicare ale debitoarei si evaluarea patrimoniului acesteia si raportand analizele realizate la necesitatea finantarii imediate a activitatii curente a societatii cu capital de lucru, am apreciat ca nu pot fi identificate surse interne imediate care sa asigure relansarea productiei si implicit cresterea veniturilor societatii.
Eventuale variante de vanzare de active pe care le avem in vedere in executarea planului, presupun, pe langa anumite demersuri cu durata in timp, si o vanzare sub valoarea garantiilor de care sunt afectate mai toate activele societatii, asa incat planul presupune o abordare a finantarii prin identificarea unor surse externe si imediate care sa asigure cash-flowul necesar sustinerii activitatii.
29
De asemenea, au fost cautate de autorul planului surse de finantare si in alti potentiali investitori din membrii grupului de interes economic, avand in vedere ca societatea in insolventa este parte a unui grup economic organizat pe criterii de familie si care au multiple lagaturi si interdependente, dupa cum s-a cautat finantare prin intermediul creditului furnizor, prin incheierea unor contracte comerciale de furnizare materii prime si materiale, indispensabile productiei curente cu acei creditori inscrisi in tabelul de creanta, carora li se asigura un tratament mai favorabil, in schimbul sustinerii productiei, cu plata pretului la termene convenite cu administratorul judiciar.
6.1. Finantarea prin cesionarea partilor sociale detinute de SC AGRO COMPANY SRL la SC AGRO COMPANY NOJAG SRL
Este prima sursa de finantare avuta in vedere prin planul de reorganizare, respectiv finantarea prin cesionarea partilor sociale detinute de SC Agro Company SRL la SC Agro Company Nojag SRL, in calitate de asociat unic, 100.000 parti sociale cu o valoare nominala de 10 lei fiecare, in valoare totala de 1.000.000 lei.
Cesiunea partilor sociale se face la valoarea nominala inregistrata in evidentele contabile a societatii si la Oficiul Registrului Comertului, respectiv 1.000.000 lei, plata urmand a se face in 6 (sase) transe pe baza unui contract de cesiune creanta (anexa nr. 3), care prevede pe langa plata in rate a pretului partilor sociale si o conditie rezolutorie care desfiinteaza contractul de cesiune in cazul neplatii uneia sau mai multor rate la termenul convenit.
Administratorul judiciar a propus aceasta prima sursa de finantare avand in vedere acordul cesionarului SC Agro Company Agregate SRL ce are ca asociati persoane fizice din interiorul grupului de interes, printre care si Gergely Vilhem si Takacs Iosif. Totodata, cesionarul are potenta financiara de a sustine plata pretului partilor sociale cesionate, avand in exploatare un important zacamant de balast si pietris necesar realizarii lucrarilor la autostrada Deva-Orastie, si pentru care exista contract de livrare cu executantul lucrarilor.
Administratorul judiciar a propus prin plan aceasta masura de vanzare a unor bunuri de natura partilor sociale intrucat acestea nu au niciun rol in realizarea planului de reorganizare si nici in activitatea curenta, iar pe de alta parte, mentinerea dreptului de proprietate a societatii debitoare a partilor sociale detinute la o alta societate in insolventa, nu ar fi de natura sa atraga alti investitori care sa manifeste interes in conditiile in care se regasesc cele doua debitoare in insolventa.
In plus, valorificarea catre terti a partilor sociale in discutie nu s-ar putea realiza, in actualele conditii financiare ale celor doua societati afiliate, la valoarea nominala, asa ca, pe langa faptul constituirii primei surse de finantare a debitoarei in insolventa, masura propusa realizeaza si obiectul valorificarii superioare a partilor sociale detinute de SC Agro Company SRL, respectand si principiul maximizarii averii debitoarei.
Rezulta, de altfel, din capitolul privind studiul pietei faptul ca in tara se gasesc capacitati de productie peste nivelul cererilor, productia fiind supradimensionata, iar cererea este limitata in conditiile actuale de criza financiara.
De aceea administratorul judiciar a apreciat ca aceasta solutie este cea dintai si singura masura credibila in privinta finantarii, care sa asigure un scop necesar si imediat, adica relansarea productiei si cresterea veniturilor, masura propusa asigurand, in acelasi timp, si functionalitatea societatii in care debitoarea este asociat unic, avand in vedere ca ulterior cesiunii este prevazut si fuziunea dintre cele doua societati in insolventa si modificarea formei juridice.
30
6.2. Finantare prin aportul in numerar al asociatului cesionar
Avand in vedere ca SC Agro Company Agregate SRL devine asociat al debitoarei in insolventa, are interesul sa sustina financiar activitatea acesteia si dupa preluarea dreptului de proprietate asupra partilor sociale prin plata integrala a pretului acestora, fiind stabilita, ca si conditie de cesiune, acordarea de imprumuturi, fara dobanda, pe diverse perioade de timp, insa toate dincolo de durata planului de reorganizare.
Aceasta este cea de a doua masura de finantare avuta in vedere prin planul de reorganizare si care este credibila fata de urmatoarele imprejurari:
- asociatul cesionar preia partile sociale detinute de Agro Company SRL in capitalul social al SC Agro Company Nojag SRL, devenind asociat unic al societatii, in conditiile in care cunoste ca impotriva ambelor societati este deschisa procedura insolventei de peste un an;
- asociatul cesionar si-a manifestat interesul de finantare a planului de reorganizare si dorinta de a readuce in circuitul comercial a societatii a carui asociat unic devine, cunoscand raporturile si interdependenta intre cele doua societati aflate in grup;
- finantarea din aceasta sursa urmareste cresterea continua a productiei societatii in insolventa pana la nivelul la care sa-si asigure cash-flowul necesar activitatii curente si un flux financiar pozitiv, realizand profit din care sa inceapa plata creantelor potrivit programului de plati;
- obtinerea finantarii din aceasta sursa nu presupune conditii speciale ce ar trebui indeplinite in prealabil si nici avize, aprobari, autorizatii, garantii din partea vreunui organism sau persoana implicata in procedura, ci doar votarea planului si confirmarea de catre judecatorul sindic. Avem in vedere faptul ca transmiterea dreptului de proprietate asupra partilor sociale nu se realizeaza decat dupa votarea planului de catre creditori si confirmarea lui de catre judecatorul sindic, astfel ca votarea planului implica aprobarea vanzarii valorilor mobiliare detinute de societatea in insolventa;
- imprumutul ce se va acorda de cesionarul partilor sociale, SC Agro Company Agregate SRL, contribuie in egala masura si la finantarea celeilalte debitoare in insolventa, membra a grupului.
Anexat planului de reorganizare se regasesc atat contractele de cesiune parti sociale, cat si cel de finantare (imprumut) incheiate intre debitoarea in insolventa si cesionar. (anexele nr. 3 si 4)
6.3. Finantarea in sistem de “credit furnizor”
Masura preconizata de administratorul judiciar la acest capitol are in vedere creditarea societatii in insolventa de catre o parte din creditorii inscrisi in tabelul definitiv, care sunt si furnizori de materii prime si materiale indispensabile procesului de productie, prin livrarea materiilor prime si a materialelor necesare debitoarei in insolventa, cu plata pretului la un termen convenit cu administratorul judiciar, de cel putin 30 de zile.
Creditorilor astfel indentificati li se vor asigura un tratament privilegiat al creantelor lor din tabelul de creante, astfel ca, prin graficul de plati, este prevazut ca, deodata cu plata creantelor curente ale furnizorilor indispensabili de dupa aprobarea planului, sa se faca si platile pentru creantele din tabel, fiind considerate prioritare.
De altfel, pentru acea categorie de creditori, care asigura finantarea prin “credit furnizor” este prevazuta plata integrala a creantelor lor, ce le detin in tabelul definitiv.
Aceasta masura propusa prin plan, asigura aprovizionarea cu materiile prime si materialele necesare realizarii comenzilor zilnice, preconizate a fi in continua crestere, cu plata pretului pentru materiile prime si materiale respective doar dupa incasarea productiei finite livrate de debitoarea in insolventa.
31
In acest sens, administratorul judiciar a urmarit punerea in acord a contractelor de aprovizionare cu cele de desfacere a productiei, astfel incat sa poata opera finantarea prin creditarea la furnizor, prevazuta in acest capitol.
Totodata, s-a cerut acordul creditorilor-furnizori, incheindu-se cu acestia contracte pe toata durata planului, plata creantelor din tabel fiind conditionata de executarea contractelor de furnizare in acest sistem.(anexa nr. 5)
Aceasta sursa de finantare este eficienta pentru debitoarea in insolventa intrucat nu trebuie sa sustina costuri suplimentare procesului de productie si, totodata, si pentru furnizorii de materii prime, care, pe langa rulajul ce-l realizeaza in perioada de executie a planului, isi incaseaza integral creantele inscrise in tabel.
6.4. Finantarea prin recuperarea de creante
La data de 30.06.2011, conform bilantului contabil si a balantei de verificare, societatea in insolventa inregistra creante de recuperat de la debitori, in cuantum de 19.698.183,46 lei.
Recuperarea acestor creante asigura nu numai resurse financiare pentru activitatea productiva a societatii, dar si pentru achitarea creantelor din tabelul definitiv de creante.
In scopul recuperarii creantelor SC Agro Company SRL, planul de reorganizare are in vedere folosirea tuturor parghiilor legale pentru recuperarea acestora, intr-un grad cat mai ridicat.
Astfel, administratorul judiciar propune, ca masuri in realizarea scopului urmarit, urmatoarele :
- continuarea procedurilor judiciare, inclusiv a masurilor de executare silita, pentru debitorii impotriva carora s-au initiat actiuni de recuperari de creante sau proceduri prealabile;
- angajarea unor persoane specializate in recuperare de creante, cu plata unui comision la recuperarea sumelor;
- continuarea furnizarii de produse pentru acei debitori care sunt de acord sa-si achite, deodata cu plata creantelor curente, si facturile restante, in mod esalonat;
- acordarea de esalonari pentru creditorii ce consimt de buna-voie sa-si achite obligatiile de plata, precum si alte facilitati si renuntarea la accesorii;
- deschiderea procedurii de insolventa pentru acei creditori care nu detin bunuri urmaribile sau care nu pot fi executati silit;
- formularea de declaratii de creanta in toate dosarele de procedura declansate sau care se deschid la cererea societatii in insolventa, precum si inregistrarea la instanta de cereri in antrenarea raspunderii administratorilor;
- formularea de plangeri penale, unde este cazul, precum si de actiuni oblice, pauliene si in anularea actelor frauduloase ale debitorilor.
In mod special este tratata recuperarea creantelor societatii in insolventa de la societatile din grup, respectiv SC Edy & Norbi Connenc SRL si SC Alex Beton Vily SRL. Astfel, SC Edy & Norbi Connenc SRL, debitor care se afla in grupul de interes economic al SC Agro Company SRL si care asigura o desfacere in procent de 40% din productia finala a debitoarei in insolventa, la data intocmirii planului, are un debit de achitat in cuantum de 8.382.050 lei.
De aceea, planul prevede recuperarea treptata a creantei, fata de faptul ca ea nu poate fi achitata integral, dintr-o data si tinand cont de faptul ca, in acest caz, declansarea procedurii falimentului impotriva debitoarei nu ar asigura recuperarea decat intr-un procent infim a creantelor detinute de debitoarea in insolventa, dupa cum o procedura contencioasa finalizata cu executarea silita nu ar putea fi un succes din cauza lipsei bunurilor urmaribile. In plus, ambele proceduri ar presupune o durata semnificativa in timp, fiind preferabila varianta recuperarii treptate, dar sigure a
32
creantei, pe baza unui acord al platilor si al identificarii sursei de plata a datoriilor acestuia. (anexa nr. 6)
Astfel, planul prevede cesiunea tuturor veniturilor pe care acest debitor le va realiza din contractul de catering cu SC Strabag SA si SC Straco Grup SRL, executanti ai autostrazii in judetul Hunedoara, pana la concurenta sumei datorate.
Aceasi procedura de recuperare a creantei a fost prevazuta si pentru cealalta societate din grupul de interese economice, respectiv Alex Beton Vily SRL, care inregistreaza o datorie fata de debitul de 793.717,00 lei, conform balantei contabile la 30.06.2011. (anexa nr. 7)
Si pentru aceasta creanta a fost incheiata o conventie de esalonare a platii, insa termenul fixat este mult mai scurt, de doar 18 rate lunare, in cuantum de 45.000,00 lei, platibil incepand cu data confirmarii planului de reorganizare, suma pe care debitoarea in cauza are potentialul sa o plateasca avand in vedere ca si aceasta a incheiat cu unul dintre executantii autostrazii Deva-Orastie, pentru agregate si materiale, necesare executiei lucrarilor.
Din sumele astfel recuperate, se vor asigura, in primele sase luni de executie a planului, finantarea activitatii curente, dupa care se va trece la plata creditorilor din tabelul de creante.
6.5. Finantare prin vanzarea unora dintre active
Asa cum am aratat in capitolul privind analiza elementelor de activ patrimonial ale debitoarei in insolventa, aceasta detine in patrimoniu active patrimoniale ce pot atrage interesul investitorilor, fiind exprimate astfel de intentii de achizitionare a unor bunuri de acest gen, astfel ca masura de finantare propusa este intemeiata tocmai pe intentiile primite din partea unor posibili ofertanti. Aceasta reprezinta o sursa de finantare viabila si are in vedere, pe de o parte neutilizarea unor active patrimoniale (ca de exemplu Ferma Turdas, activ care implica pe moment doar costuri suportate de societate), iar pe de alta parte faptul ca principalele active productive ale societatii Agro Company SRL, ca si a celeilalte debitoare SC Agro Company Nojag SRL, nu sunt folosite la intreaga capacitate, iar in urma fuziunii celor doua societati, prin aplicarea planului de reorganizare, societatea rezultata din fuziune va avea un excedent de capacitati de productie.
Desigur, planul prevede cresterea substantiala a productiei societatii ce va rezulta din fuziune, insa in acelasi timp este foarte greu de anticipat cand si, mai ales, daca activele productive vor functiona la intreaga lor capacitate, motiv pentru care autorul planului propune mai intai, ca o masura de finantare, vanzarea activului neproductiv, la data intocmirii planului (Ferma Turdas), si ca o masura alternativa, aplicabila doar in situatia in care variantele de finantare anterioare nu sunt suficiente pentru sustinerea planului de reorganizare, vanzarea uneia dintre cele doua fabrici de productie.
In cele de mai jos sunt tratate diferentiat aspectele concrete de finantare prin vanzarea de mijloace fixe la care ne-am referit.
6.5.1.Vanzarea activului “Ferma Turdas” (contract novatie)
Administratorul judiciar propune vanzarea acestui activ din patrimoniul debitoarei in insolventa avand in vedere scopul pentru care a fost achizitionat acest activ si imposibilitatea realizarii lui, in conditiile insolventei in care se gaseste societatea, dar mai ales ca acest activ nu este o sursa de venituri, ci dimpotriva, atrage doar cheltuieli, ce incarca pasivul societatii.
Activul fiind ipotecat in favoarea CEC Bank Alba Iulia, o eventuala vanzare a acestuia ar presupune ca in primul rand sa fie satisfacut creditorul ipotecar, insa la data intocmirii planului de
33
reorganizare, in conditiile pietei imobiliare locale, nu s-ar putea obtine un pret care sa acopere integral creanta ipotecara a CEC Bank Alba Iulia. In plus, activul a suferit modernizari, dupa ce a fost achizitionat de debitoarea in insolventa, iar materialele necesare invelitorilor (acoperisul celor zece grajduri) au fost achizitionate printr-un contract de vanzare cumparare ce prevede transmiterea dreptului de proprietate asupra panourilor tip sandwich, doar la data achitarii integrale a pretului, situatie in care neachitarea pretului implica dreptul vanzatorului de a-si recupera materialele respective, folosite la acoperisul grajdurilor.
Prin urmare vanzarea activului presupune ca din pret sa se poate recupera atat creanta garantata cat si costul panourilor tip sandwich din invelitori, pentru ca sa se poata achita pretul furnizorului.
In acelasi timp se are in vedere si eventualitatea folosirii unui procent din eventualul pret al vanzarii pentru finantarea cresterii productiei, daca cerintele de piata o impun si se va gasi, pentru partea din pret ce i se cuvine creditoarei garantate CEC Bank Alba Iulia, folosit in scopul creditarii productiei, o alta garantie care sa acopere partea de creanta nedistribuita creditorului in discutie, in urma vanzarii activului.
Cum aceasta varianta nu este posibila a fi indeplinita intr-un termen foarte scurt, administratorul judiciar a prevazut si o varianta alternativa, cu acordul creditorului garantat, prin care sa fie schimbat debitorul obligatiei de restituire a creditului fata de CEC Bank Alba Iulia, in urma caruia sa fie stinsa aceasta creanta din tabelul definitiv si in acelasi timp obligatia de plata a panourilor din acoperis sa treaca la noul proprietar, ce preia si obligatia restituirii creditului catre CEC Bank.
In acest scop se va incheia un contract de novatie intre debitoare, CEC Bank Alba Iulia si viitorul proprietar al activului “Ferma Turdas”, administratorul judiciar avand deja discutii in acest sens cu o alta societate din interiorul grupului de interes economic (SC Agro Company Agregate SRL).
Date fiind criteriile de organizare pe interese de familie a grupului economic, administratorul judiciar va stabili, prin contractul de novatie, obligatia viitorului proprietar de a produce si livra cu prioritate porci vii catre societatea in insolventa, la preturi preferentiale, acestea constituind una dintre conditiile incheierii contractului de novatie.
6.5.2. Vanzarea altor active, dupa caz
Aceasta masura de finantare este subsidiara celei de la punctul 6.5.1. din plan, fiind o varianta alternativa, care se combina si se completeaza cu celelalte modalitati de finantare a planului de reorganizare prevazute pana aici. Ea presupune adaptarea si completarea planului cu masuri si actiuni care nu pot fi preconizate in acest stadiu al procedurii si care privesc alegerea, in functie de caz, a uneia sau alteia dintre cele doua fabrici de productie, din Santuhalm sau Nojag, apartinand societatii debitoare in urma fuziunii acesteia cu firma inrudita, Agro Company Nojag SRL.
Desigur, in momentul redactarii planului administratorul judiciar are in vedere in primul rand vanzarea in caz de necesitate de finantare a activului Nojag, constand in abator si fabrica de productie, optiunea fiind intemeiata pe capacitatea de productie mai mare a fabricii din Deva si, implicit, a potentialului sporit de a produce venituri pentru plata creantelor inscrise la masa credala.
De asemenea, s-a avut in vedere si faptul ca au existat firme interesate de achizitionarea unui abator de genul celui la care ne referim, insa varianta propusa nu exclude si eventualitatea vanzarii activului Santuhalm, urmand ca abatorul si fabrica din Nojag sa ramana in patrimoniu, acest lucru intamplandu-se daca se va impune ca necesitate recurgere la vanzarea de active pentru finantarea planului de reorganizare si stingerea in acest mod a creantelor prevazute in plan.
34
Fiind o masura alternativa de finantare, aplicabila doar in situatia in care programul de plati prevazut in plan este in pericol de a nu fi realizat (situatie ce atrage falimentul societatii) are drept scop prevenirea falimentului din cauza nerespectarii scadentelor platilor conforme programului de plati aprobat prin plan si satisfacerea intereselor creditorilor inscrisi la masa credala privitor la stingerea tuturor creantelor conform planului aprobat.
In acelasi timp, aplicarea masurilor de finantare alernativa din acest subcapitol poate fi initiata si daca interesele concordante ale creditorilor si ale debitoarei in reorganizare o cer, respectiv, se doreste scurtarea perioadei de reorganizare pentru iesirea din insolventa in scopuri investitionale, respectiv, de dezvoltare a societatii prin alte mijloace ce nu pot fi angajate in situatia de insolventa in care se regaseste debitoarea, pe perioada planului de reorganizare.
Aprobarea vanzarii unuia sau altuia dintre active, ca alternativa de finantare subsidiara, se considera ca fiind indeplinita prin insasi votarea planului de catre creditori, alegerea urmand a se face de catre administratorul judiciar, pe baza ofertelor primite si numai daca sunt satisfacute deopotriva interesele creditorilor prevazute in planul de reorganizare si cele ale debitoarei in insolventa.
Masura alternativa de finantare amintita aici poate fi aplicata si inainte de vanzarea sau novatia privind activul: “ferma Turdas”, devenind astfel masura principala de finantare, in schimbul primei variante si urmarind maximizarea averii debitoarei, prin valorificarea bunului la valoarea ce satisface interesele cat mai multor creditori.
Competenta de aprobare a schimbarii prioritatii, ca si cea de alegere a activului ce se va valorifica pentru realizarea planului, in conditiile prezentei subsectiuni, va fi a administratorului judiciar, insotita de avizarea prealabila a comitetului creditorilor.
6.6. Finantare prin aportul altor investitori potentiali
Este o alta varianta alternativa a planului de reorganizare propus de administratorul judiciar, viabila in cazul in care finantarea planului nu va putea fi asigurata din sursele de finantare prezentate in sectiunile din acest capitol. Acesta varianta va fi pusa in aplicatie doar in situatia in care sursele de finantare prevazute la sectiunile 6.1 – 6.5 nu pot fi valorificate, sau sunt insuficiente plata creantelor conform planului. Are aplicabilitate doar daca pe parcursul executarii planului se vor identifica investitori interesati a participa la sustinerea financiara a societatii in reorganizare, pe perioada prevazuta in plan, in conditiile descrise in cele ce urmeaza, cu mentiunea ca oricare dintre variantele urmatoare va fi adoptata in functie de optiunile investitorului, si doar in conditiile in care acestea asigura sursele necesare platii creantelor din planul de reorganizare.
Antrenarea variantei de finantare din partea unor potentiali investitori se va face doar dupa epuizarea masurilor din celelalte surse la care ne-am referit in cele de mai sus, sau in cazul de esec total sau partial al acestora, fiind o masura extrema care implica si masuri structurale la nivel de actionariat, precum si restrictii de administrare si management impuse de eventuali investitori, masura previzionata de administratorul judiciar fiind posibila de realizat in doua variante:
6.6.1. Aport de capital din partea unor potentiali investitori (fonduri de investitii) cu modificare temporara a structurii actionariatului
Aceasta masura de finantare, desi probabila, va fi totusi posibila si a fost luata in calcul de propunatorul planului de reorganizare in conditiile in care unele fonduri de investitii din strainatate
35
au dovedit interes in a analiza perspectivele de redresare ale societatii in cauza, si a sprijinii redresarea cu fondurile necesare, in conditiile in care se poate face dovada repunerii debitoarei in insolventa in circuitul comercial in care s-a aflat anterior deschiderii procedurii.
De aceea s-a luat in calcul si aceasta varianta de finantare care presupune, pe langa acordul potentialului investitor sau fondului, si acordul actionarului societatii care, in schimbul punerii la dispozitie a capitalului de lucru din partea investitorului, la nivelul convenit cu actionarii, sa fie de acord a ceda o parte din actiunile lor, pe o perioada de timp convenita cu investitorul, care aporteaza astfel capitalul convenit in schimbul unui procent din actiunile detinute de actionari. Investitorul devine astfel actionar al societatii, participa la administrarea acesteia si managementul ei, imediat ce procedura va fi inchisa si imparte profitul cu actionarii societatii, conform celor convenite in scris.
Desigur, varianta descrisa este conditionata de atitudinea actionarilor, insa este sustinuta de propunatori ca fiind o varianta alternativa viabila, daca avem in vedere ca toti actionarii actualei societati isi doresc ca in ultima instanta sa nu piarda integral actiunile lor si sa poata fi sprijiniti pe o durata limitata in timp de catre investitori (fond de investitii) care pe durata prevazuta devin actionari, exercitandu-si toate drepturile, inclusiv cel de a culege dividende, din care sa-si realizeze profit pentru capitalul investit.
Masura nu presupune costuri suplimentare ca si in cazul creditelor bancare, ci implica doar impartirea rezultatelor pozitive ale societatii, si acestea doar dupa data inchiderii procedurii de reorganizare a societatii.
De asemenea, prin anterenarea si punerea ei in executare se urmareste stingerea acelor creante prevazute a fi platite prin plan, astfel ca intersele creditorilor pot fi satisfacute folosind si aceasta metoda.
Trebuie mentionat, totodata, ca modificarea actului constitutiv in scopul aportarii capitalului de catre potentiali investitori, presupune un acord care trebuie sa fie confirmat de administratorul judiciar si comitetul creditorilor, inainte de a fi pus in executare. De asemenea, se impune si precizarea ca in niciun caz capitalul aportat de investitori nu poate fi folosit de actionari dacat in interesul procedurii, adica pentru singerea creantelor ori alte masuri investitionale, din care sa rezulte venituri necesare stingerii creantelor creditorilor societatii in reorganizare.
Dupa primirea acordului din partea administratorului judicar si comitetului creditorilor, conventia actionarilor cu investitorul poate fi dusa la indeplinire prin inregistrarea la Oficiul Registrului Comertului. Prin acelasi act se va urmari si stabilirea modului de administrare valabil dupa inchiderea procedurii. Pana atunci administratorul special isi pastreaza functia si isi indeplineste atributiile legale.
6.6.2. Aport de capital cu modificarea definitiva a actionariatului
Cea de a doua varianta din cadrul prezentei sectiuni are in vedere modificarea definitiva a structurii actionariatului si se realizeaza prin emiterea de titluri de valoare de catre debitoare, respectiv de actiuni, deodata cu majorarea capitalului societatii in reorganizare, corespunzator actiunilor emise.
Planul de reorganizare prevede ca actiunile emise de catre debitoare, prin intermediul administratorului judiciar, cu acordul comitetului creditorilor, sa acopere partea din creantele prevazute a fi platite prin plan si pentru care nu mai sunt resurse de achitare, ori achitarea lor nu se mai poate realiza conform programului de plati cuprins in planul de reorganizare.
Masura priveste deci interesul major al creditorilor de a-si recupera creantele si in acelesi timp mentinerea in functiune a societatii in reorganizare, in urma infuziei de capital ce presupune emisiunea de titluri de valoare.
36
Pentru punerea in executare a acestei variante de finantare este necesara adaptarea si completarea planului de reorganizare cu situatia la zi a resturilor creantelor ramase de achitat dupa aplicarea masurilor anterioare si, implicit, o noua aprobare a adaptarilor survenite, de catre adunarea creditorilor si confirmarea de judecatorul sindic. Pana la data confirmarii planului adaptat, in modul aici descris, se va prezenta si acordul investitorilor dispusi a subscrie actiunile emise, acord pe baza caruia acest investitor/investitori vor primi titlurile de valoare emise de debitoarea in insolventa, cu modificarile structurii actiunilor in concordanta cu cele rezultate din emisiunea de actiuni.
Aceasta varianta de finantare are in vedere strategia planului de reorganizare in concordanta cu care in prima jumatate a duratei legale de executare a planului de reorganizare, procentul de recuperare a creantelor prevazute de programul de plati este mai mic, iar dupa scurgerea a 18 luni din termen, sunt prevazute plati majorate pentru creantele din tabel si cele curente. In acest mod s-a urmarit a nu se sufoca societatea in reorganizare din cauza unor plati insuportabile la inceputul perioadei de reorganizare, si totodata, de a sprijini programul de plati si in eventualitatea in care plata este executata intocmai in prima jumatate, iar dificultatile pot aparea in a doua jumatate de executare a planului de reorganizare.
Desigur, masura este posibila a fi aprobata si deodata cu prelungirea duratei planului de reorganizare cu inca un an, asa incat sa nu se ajunga la lichidarea societatii si nici in situatia neindestularii creantelor creditorilor inscrisi la masa credala.
De asemenea, aceasta masura de finantare poate fi folosita si in combinatie, cu si dupa aplicarea masurilor de transformare a creantelor in actiuni, masura prevazuta la sectiunea 9.8.
6.7. Finantarea prin apelarea la credit bancar
Aceasta varianta a fost previzionata de catre propunatorii planului pentru situatia in care aplicarea oricaror variante de finantare anterioare nu reusesc, in sensul ca din sursele de finantare avute in vedere la propunerea planului nu se poate asigura disponibilul necesar acoperirii intregului pasiv al debitoarei in reorganizare, precum si in situatia in care unele din sursele de finantare propuse nu au putut fi valorificate, ori valorificarea lor presupune o durata mai mare in timp si, implicit, nerespectarea programului de plati.
Varianta de finantare prin contractarea de noi credite bancare nu implica adaptarea corespunzatoare a planului de reorganizare, decat in situatia in care creditul contractat ar modifica graficul de plati sau aplicarea acestei variante ar presupune adaptarea si completarea planului cu elemente ce nu pot fi previzionate la momentul redactarii lui.
Varianta propusa in aceasta sectiune poate fi combinata cu oricare dintre sursele de finantare enumerate in sectiunile anterioare si chiar insotita de modificari structurale si organizatorice ale debitoarei in reorganizare, modificari neprevizionate in acest moment, insa, care vor fi supuse aprobarii creditorilor si confirmate de judecatorul sindic, in cazul adaptarii si completarii planului.
Oricum aceasta ultima varianta de finantare nu va fi folosita decat, daca finantatorul bancar ales accepta creditarea in conditiile restituirii creditului, cel putin in cea mai mare parte, dupa inchiderea procedurii, iar prin aplicarea variantei de finantare in discutie se vor putea stinge creantele din plan ramase inca neindestulate.
In niciun caz nu se va apela la o astfel de sursa de finantare daca nu exista certitudinea ca activitatea societatii poate continua si dupa acordarea creditului si ca nu se va ajunge la declansarea procedurii falimentului, ca urmare a neindeplinirii obligatiilor de plata prevazute in planul de reorganizare propus.
37
7. PREVIZIONAREA SITUATIILOR FINANCIARE ALE SOCIETATII DEBITOARE
PE PERIOADA REORGANIZARII
7.1. Contul de profit si pierderi
In realizarea planului de reorganizare s-a prognozat obtinerea de venituri de catre societatea in insolventa imediat dupa obtinerea capitalului de lucru din masura cesiunii partilor sociale si a recuperarii de creante, ca si din majorarea de capital a societatii aflata in afiliere, astfel ca aceasta constituie o premisa a relansarii productiei din care societatea sa obtina venituri.
Veniturile preconizate a se realiza in primele sase luni de la confirmarea planului servesc exclusiv acoperirii cheltuielilor curente si recapitalizarii treptate, de la luna la luna, astfel ca dupa primele sase luni de executare a planului sa se poata trece la achitarea treptata a datoriilor din perioada de observatie si, de asemenea, a celor din tabelul definitiv.
S-a previzionat astfel sporirea veniturilor societatii astfel ca in primele sase luni sa fie rentabilizata rata de productie trecandu-se pe profit, dupa care la fiecare trimestru sunt prevazute cresteri de venituri de 5% fata de trimestrul anterior.
Evaluand specificul activitatii de producere si vanzare a produselor din carne si observand curba ascendenta a vanzarilor din trimestrul patru a fiecarui an, previziunea veniturilor pentru trimestrul patru a fiecarui an este cu 20% mai mare decat a trimestrului anterior, asigurand astfel cresterea de la care s-a pornit ca baza de calcul in primul trimestru a anului urmator.
Corespunzator prognozei veniturilor, am previzionat si cheltuielile acelorasi perioade din contul de profit si pierderi, urmarind ajustarea lor pe principii de rentabilitate maxima, astfel ca sporirea veniturilor lunare sa nu se raporteze la acelasi grad de crestere a cheltuielilor.
S-a urmarit astfel crearea disponibilului in sume sporite de la luna la luna, din care sa se poata face platile prevazute in programul de plati, platile din perioada de observatie, precum si cheltuielile de lichidare, inclusiv onorariul administratorului.
Pe ani de executare a planului sunt prevazute venituri de 71.117.066 lei in primul an, 98.792.268 lei in al doilea an, 137.237.278 lei in al treilea an, in timp ce cheltuielile aferente veniturilor previzionate sunt de 68.325.169 in primul an, 89.124.747 in doilea an, 121.058.663 in al treilea an.
Rezulta din cele de mai sus ca proiectul contului de profit si pierderi poate asigura obtinerea disponibilitatiilor financiare necesare pentru respectarea graficului de plati, in sensul de a se achita 2.345.193 in primul an, 8.113.193 in al doilea an, 13.580.890 in al treilea an.
7.2. Previzionarea recuperarii creantelor detinute
Asa cum am prezentat la sectiunea 6.4, in evidentele contabile ale debitoarei sunt inregistrate creante in cunatum de 19.698.183,46 lei la data de 30.06.2011.
Avand in vedere ca recuperarea de creante este prevazuta ca fiind o sursa de finanatare a activitatii si pentru sustinerea programului de plati, administratorul judiciar a prevazut masurile necesare recuperarii creantelor societatii in insolventa, care sunt descrise pe larg la sectiunea 9.4.
38
Ca urmare a acestor masuri se preconizeaza recuperarea in intregime a creantelor detinute de societatea in insolventa fata de firmele din grup, respectiv SC Edy&Noribi Connenc SRL in cuantum de 8.382.050 lei intr-un termen de 3 ani in mod esalonat conform conventiei din anexa nr. 6, precum si fata de SC Alex Beton Vily SRL, in cuantum de 793.717 lei in 6 rate egale, incepand cu data confirmarii planului, astfel ca suma recuperata de la debitorii din grupul de interese economic este de 9.175.767 lei, ceea ce reprezinta 46,58% din total creante detinute.
Ar ramane de recuperat creante in cuantum de 10.522.416 lei de la restul debitorilor societatii, administratorul propunandu-si ca din aceasta suma sa recupereze cel putin un procent de 50%, ceea ce ar reprezenta 5.261.208 lei, care impreuna cu creanta recuperata de la firmele din grup totalizeza 14.436.975 lei ceea ce inseamna un procent de recuperare de 73,29% din totalul creantelor.
Previziunea recuperarii creantelor in procentul aratat este posibila pe durata planului de reorganizare si are in vedere si onorariul stimulator acordat administratorului judiciar pentru creantele recuperate prin masurile stabilite prin plan.
7.3. Situatia fluxurilor de numerar
Fluxurile de numerar sunt prezentate sintetic in anexa nr. 9 a panului de reorganizare si cuprind, pe langa veniturile din bugetul de venituri si cheltuieli, si celelalte surse prevazute a sustine fluxurile de numerar pe toata durata planului.
Dupa cum se poate observa din continutul anexei la care ne-am referit, ele acopera toate platile prevazute in programul de plati, precum si platile curente si cheltuielile procedurii.
7.4. Masuri alternative pentru sustinerea fluxurilor de numerar previzionate
Planul prevede pe langa sursa de venituri din activitate si masuri alternative de sustinere a fluxurilor de numerar previzionate a acoperi creantele din programul de plati in activitatea de productie.
In primul rand s-a incheiat contract de cesiune a partilor sociale, sub conditia suspensiva a confirmarii planului, din vanzarea carora rezulta un aport la fluxul de numerar de 1.000.000 lei, in primele 6 (sase) luni de executare a planului de reorganizare, care va fi folosit exclusiv pentru relansarea productiei.
Apoi, s-au prevazut masuri care sa asigure, pe langa disponibilul financiar rezultat din activitatea comerciala a societatii, si cash-flow-ul necesar achitarii creantelor din programul de plati.
Astfel s-au prevazut masuri constand in esalonarea datoriilor in cuantum de 8.382.050 lei de la SC Edy & Norbi Connenc SRL, recuperandu-se lunar suma de 50.000 lei, in primele 6 (sase) luni de executare a planului, in cuantum de 80.000 lei in urmatoarele 10 (zece) luni, si 365.000 lei incepamd cu luna a 17-a (saptesprezece) si pana in luna 36 (treizecisisase).
La fel creanta datorata de SC Alex Beton Vily SRL, in cuantum de 793.717 lei, se va recupera in transe egale de 132.286,27 lei, in primele 6 (sase) luni.
39
Totodata, s-a estimat recuperarea a 50% din creantele detinute la alti clienti, care datoreaza in totalitate suma de 10.522.416 lei. Din ceasta se preconizeaza a se recupereaza suma de 5.261.208 lei, in doi ani, respectiv 2.630.604 lei pe an.
Apoi, din valorificarea ori incheierea contractului de novatie pentru activul Turdas, se mai preconizeaza a se incasa sumele necesare acoperirii creantei creditorului garantat CEC Bank, inclusiv cea curenta, astfel ca, in fluxul de numerar este prevazut si pretul de valorificare ori de novatie, de cel putin 3.751.147 lei.
In acelasi timp, s-a previzionat, pe baza unui contract de imprumut cu actionara SC Agro Company Agregate SRL, acordarea cu titlu de imprumut fara dobanda, a sumei de 10.000.000 lei.
Ca masura alternativa de sustinere a fluxurilor de numerar sunt prevazute, in caz de nevoie, si vanzarea uneia sau alteia dintre fabricile de productie, din care se pot obtine preturi de cel putin 95.000.000 lei pentru activul Nojag si de cel putin 135.000.000 lei pentru activul Fabrica de carne Deva, aceste masuri fiind adoptate in caz de nevoie, incepand cu a doua jumatate a perioadei de executare a planului de reorganizare.
De asemenea, este prevazut ca alternativa viabila masura aportului de capital al unor investitori potentiali, cu sau fara acordul actionarilor prezenti, din care sa se asigure stingerea creantelor din programul de plati.
Rezumand cele de mai sus, pe ani de executare a planului, se poate constata faptul ca masurile alternative de sustinere a fluxului de numerar, suplimenteaza veniturile obtinute conform contului de profit si pierderi cu urmatoarele surse de finantare:
-1.000.000 lei – primele 2 (doua) trimestre de executare a planului de reorganizare – prin vanzarea de parti sociale;- 8.320.050 lei – recuperarea de creante de la SC Edy & Norbi Connenc SRL – in 12 (douasprezece) trimestre;- 793.717 lei – recuperarea de creante de la SC Alex Beton Vily SRL – in primele 2 (doua) trimestre;- 10.522.416 lei – recuperarea de creante de la alti clienti, in primele 8 (opt) trimestre;- 3.751.147 lei – vanzarea activului Turdas – primele 4 (patru) trimestre;- 10.000.000 lei – imprumut fara dobanda de la asociatul SC Agro Company Agregate SRL;- 95.000.000 lei – vanzare activ Nojag.
Prin urmare, pe langa veniturile obtinute din activitatea acomerciala previzionata prin buget s-au prevazut surse alternative pentru fluxul de numerar necesar sustinerii programului de plati, in cuntum de 127.188.122 lei, apreciate de administratorul judiciar ca fiind viabile.
Oricum, daca doar 50% din aceste surse pot fi antrenate pe durata planului de reoganizare, asigura plata integrala a creantelor din programul de plati, inclusiv creantele din procedura, precum si cheltuielile de procedura, respectiv plata onorariului administratorului judiciar.
8. PERSPECTIVELE DE REDRESARE IN RAPORT CU POSIBILITATILE SI SPECIFICUL ACTIVITATII DEBITOAREI, CU MIJLOACELE FINANCIARE DISPONIBILE SI CU CEREREA PIETEI FATA DE OFERTA DEBITORULUI
40
8.1. Aspecte economico-sociale
Din analizele realizate prin prezentul plan, la capitolele 3, 4 si 5, a rezultat o situatie financiara si economica dificila a debitoarei in insolventa, la data deschiderii procedurii, care a fost amplificata, in perioada de observatie, prin pierderile inregistrate datorita nivelului scazut al productiei, determinat de reducerea treptata a cererii de produse, dar si a neincasarii creantelor societatii, care se ridica la finele primului trimestru din acest an la 19.698.183 lei.
Un asemenea procent de nerecuperare a creantelor proprii ce se aproprie de pragul de 5 milioane de Euro, a generat, la randul sau, un grad corespunzator de indatorare fata de banci, buget si terti creditori, care pe fondul caderii pietei imobiliare si a surplusului de capacitati de productie in industrializarea carnii, nu vor putea sa-si realizeze creantele printr-o eventuala procedura a falimentului.
Ca atare, singura varianta posibila pentru relansarea rapida a activitatilor comerciale din obiectul de activitate a debitoarei o reprezinta infuzia de capital din sursele aratate la cap. 6 si reorganizarea activitatii pe baza unui plan de reorganizare in procedura de insolventa.
In schimb, procedura reorganizării judiciare permite societătii aflate în dificultăti financiare să-si continue activitatea, să se redreseze si să se reintegreze în circuitul economic. Planul de reorganizare propus indica perspectivele de redresare, în raport cu posibilitătile de finantare previzionate si specificul activitătii debitorului, precum si cu cererea pietei fată de oferta debitorului.
Implementarea planului de reorganizare presupune îndeplinirea unor masuri de restructurare, reorganizare structurala si organizatorica, cât si respectarea programului de plată a creantelor, in mod integral.
Din punct de vedere social, reorganizarea judiciară a debitoarei implica măsuri de revizuire a organigramei actuale si posibilitatea crearii de noi locuri de muncă, ca efect al relansării activitătii debitoarei, numai pentru activitatea de desfacere a produselor societatii prin retele proprii fiind prevazuta infiintarea a peste 100 de locuri de munca.
De asemenea, gradul de ocupare a fortei de munca din zona permite identificarea si selectarea de personal salariat calificat si, totodata, corespunzator cerintelor de relansare a activitatilor economice a debitoarei si eficientizarea imediata a activitatii desfasurate.
Din cele precizate mai sus, este evident ca intrarea in faliment ar avea consecinte nefaste pentru toti participantii la procedura si salariati, dupa cum aplicarea planului de reorganizare ar da o sansa tuturor de a-si incasa creantele, integral sau in masura prevazuta in plan, societatea ramanand un contribuabil important la bugetul de stat si partener de afaceri al altor comercianti.
8.2. Necesitatea si avantajele reorganizării judiciare fată de procedura falimentului
Necesitatea reorganizarii judiciare a societatii in insolventa reiese, nu doar, din situatia patrimoniala grava a acesteia, ci si din faptul ca deficitul din activul net patrimonial nu poate fi acoperit prin valorificarea bunurilor din patrimoniu.
Din punct de vedere patrimonial, din valorificarea activelor aflate în patrimoniul debitoarei, nu s-ar putea recupera decât o parte a sumelor din tabelul creantelor, iar creditorii (in special cei chirografari, dar chiar si bugetari) nu ar mai putea fi îndestulati, avand in vedere faptul ca bunurile debitoarei sunt grevate de sarcini in favoarea creditorilor garantati, care, nici ei nu si-ar acoperii integral creantele in caz de faliment.
Mentionăm faptul că valoarea de piată este “una estimată pentru care o proprietate va fi 41
schimbată, la data evaluării, între un cumpărător decis şi un vânzător hotărât, într-o tranzacţie cu preţ determinat obiectiv, după o activitate de marketing corespunzătoare, în care părţile implicate au acţionat în cunoştinţă de cauză, prudent şi fără constrângere.”
Valorificarea activelor societătii debitoare, într-o procedură de faliment, se realizează în conditii speciale, care nu permit obtinerea, în schimbul activelor societătii debitoare, a valorii de piată a acestora, ci mai degraba, mult apropiata pretului de vanzare fortata, “de chilipir”, cum s-ar spune intr-un limbaj mai putin economic.
Principalele premise de la care am pornit in ideea reorganizarii judiciare a debitoarei sunt, pe langa cele aratate mai sus, si următoarele:
a). capacitatea debitoarei de a relua si mentine o activitate generatoare de lichidităti, dupa infuzia de capital ce o presupune planul de reorganizare;b). reinnodarea unor relatii comerciale anterioare si de traditie, cu posibilitati de mentinere a acestora si pe durata reorganizării;c). modificarea contextului economic pe durata implementării planului de reorganizare, prin iesirea din perioada de criza economico-financiară actuală, ceea ce confera atat certitudinea finantarii de catre investitori interesati, cat si posibilitatea de extindere a activitătii pe alte piete; d). baza materială, experienta în domeniul de activitate ii permit debitoarei să-si desfăsoare activitatea ;e). sprijinul financiar, pe durata planului, confirmat scris de firmele din grupul de interes economic, prin incheierea de contracte in acest scop, pe baza dovedirii unor surse viabile de finantare.
Procedura de reorganizare a societătii debitoare, avand ca fundament cesionarea partilor sociale pe care SC Agro Company SRL le detine la SC Agro Company Nojag SRL, urmata de fuziunea celor doua societati si aportul in numerar al asociatului cesionar, precum si finantarea in sistem “credit furnizor”, ca si antrenarea celorlalte masuri privind: finantarea din recuperarea creantelor detinute de societatea in insolventa, finantarea prin potentiali investitori si conversia creantelor in actiuni, asigura acoperirea a patru categorii de creante inscrise la masa credala, pe cand, in eventualitatea falimentului debitoarei, nu s-ar acoperi integral nici macar creantele creditorilor garantati din valorificarea bunurilor societatii debitoare, dupa cum am aratat in cele de mai sus.
In plus, societatea ramanand in functiune isi pastreaza si calitatea de contribuabil important la bugetul de stat, ca si de partener de afaceri a celor mai muti dintre creditori, dar si a tertelor persoane fizice si juridice asigurand, in celasi timp, si acoperirea unei parti semnificative a cererii de produse alimentare din carne si derivate ale acestora pentru populatia din judet, ca si din alte judete din tara in care isi desface produsele, prin intermediul depozitelor ce si-au stabilit locatia in zonele respective.
8.3. Avantajele reorganizarii pentru creditorii societatii in insolventa
Am aratat mai sus ca, in cazul procedurii falimentului, din valorificarea activelor debitoarei nu s-ar putea acoperi nici macar creantele creditorilor garantati, procentul de acoperire al acestora fiind nesemnificativ, daca avem in vedere ca din valorificarea bunurilor afectate de garantii se acopera si cheltuielile de paza, conservare si lichidare a acestora.
In consecinta intrarea in faliment a debitoarei nu ar acorda nici unuia dintre creditorii din tabelul definitiv de creante posibilitatea de a recupera, creanta sa, toate fondurile obtinute din
42
valorificarea bunurilor in procedura de faliment si recuperarea creantelor fiind insuficiente acoperirii macar a uneia dintre categoriile de creante inscrise in tabelul definitiv, aspect ce este confirmat printr-o evaluare comandata de administratorul judiciar si intocmita de un evaluator atestat ANEVAR SC Quantum Evaluari SRL Deva, din care rezulta ca valoarea de valorificare in caz de faliment este de 9.558.194 lei, echivalent a 2.230.097 euro, ceea ce este mai putin de jumatate din valoarea creantei a BCR, unul dintre creditorii choirografari (anexa nr.19).
Ca atare, intr-o asemenea varianta creditorii chirografari si bugetari trebuie sa aiba in vedere imposibilitatea evidenta de a obtine indestularea creantelor din valorificarea bunurilor debitoarei in insolventa.
In schimb, reorganizarea propusa pe baza planului de fata, preconizeaza variante multiple de abordare a restructurarii debitoarei, fiecare dintre acestea prevazand plata integrala a patru categorii de creante inscrise la masa credala, si, oricum, in oricare dintre variantele propuse, un anume grad de recuperare si a creantelor defavorizate dintre creditorii inscrisi in tabelul definitiv.
Planul de reorganizare propus este fundamentat pe modificarea structurii de capital, in trei variante, schimbarea formei juridice, infuzie de capital din partea actionarilor sau a altor investitori interesati, fiecare dintre variante prevazand plata integrala a creantelor din tabelul definitiv pentru patru categorii de creante si partiala pentru creantele defavorizate.
Realizarea planului de reorganizare şi continuarea procedurii reorganizării sunt măsuri menite, prin finalitatea lor, să satisfacă atât interesele creditorilor, cărora urmează să li se acopere creantele, interesele debitoarei, care îsi continua activitatea, precum si interesele partenerilor de afaceri ai debitoarei, dintre care foarte multi sunt si creditori inscrisi la masa credala.
Avantajele de ordin economic şi social ale reorganizării sunt evidente, fată de faliment, care ar avea consecinte negative, atât în ce priveste debitoarea, cât si în ce priveste alte entitati juridice aflate in diverse raporturi cu societatea debitoare si, in primul rand, creditorii acesteia inscrisi la masa credala.
Acoperirea integrala a creantelor detinute de patru categorii de creante prevazute in programul de plati, ca si plata in parte a creantelor chirografare defavorizate, sunt avantaje pe care creditorii implicati in procedura nu le-ar putea obtine in cazul in care impotriva debitoarei s-ar deschide falimentul.
8.4. Situatia economică a debitoarei la data depunerii planului de reorganizare
In prima jumatate a anului 2011, SC Agro Company SRL a inregistrat o cifra de afaceri de 8.755.744 lei, avand un numar mediu de salariati de 162, iar livrarile zilnice au coborat la o medie de 3 tone.
Pierderea cumulata in 6 luni se ridica la valoare de 3.340.876 lei din care 3.282.900 lei pierdere din exploatare. Pierderile inregistrate se datoreaza nedepasirii pragului de rentabilitate. Volumul vanzarilor a fost mic, iar cel al cheltuielilor fixe foarte mare.
Vanzarile au scazut drastic datorita rezilierii contractelor de vanzare cumparare cu o serie de distribuitori care au inregistrat intarzieri mari la plata creantelor: Vlamely Expert SRL Brasov - 228.913 lei, Echipa Agro Distrib SRL Arges – 111.765 lei, Sagitarius Bucuresti – 83.596 lei, Alsim Fruct SRL Timisoara – 148.980 lei, PRO Q Timisoara - 75.112 lei, Soriram & Bogdi SRL Deva – 29.371 lei, Andudeni Impex SRL Tg Jiu – 41.079 lei, Eurosmart Line SRL Galati - 47.516 lei.
In prezent se lucreaza intens la relansarea vanzarilor prin reluarea distribuirii produselor prin reteaua proprie si prin aducerea unei echipe noi la vanzari, echipa formata din directori zonali de
43
vanzari si agenti de vanzari specializati in distributia de carne si produse din carne. Acestia sunt coordonati de un director de vanzari pe tara, toti platiti in functie de valorile vandute si incasate.
In primele etape au fost redeschide depozitele din Bucuresti, Arges si Brasov. In 11.08.2011 s-a livrat prima comanda de aprox. 3 tone catre noul depozit din Bucuresti iar in saptamana 15-19.08.2010 se preconizeaza primele comenzi de la depozitele din Arges si Brasov, graficul de de desfacere convenit cu echipa de vanzare preconizand cresterea desfacerii la nivelul a 10 tone zilnic, pana la finele lunii august si in continuare sporirea lunara cu 10 tone pana la finele anului, cand se estimeaza desfacerea a 40 de tone produse pe zi.
Depozitele ramase dupa inchiderea si externalizarea celorlalte sunt cele din Buzau si Suceava, care vor fi reorganizate de catre noua echipa de vanzari.
Prin masurile manageriale luate in privinta desfacerii, dar si antrenarea creditorilor – furnizori indispensabili se creaza premisele necesare relansarii productiei si a desfacerilor, existand deja indicii ca cererea primita prin agentii de vanzarii depaseste in prezent previziunile in privinta aprovizionarii cu materiale prime si materiale si productiei realizate in perioada de intocmire a planului.
8.5. Studiu de piata, referitor la piata căreia i se adresează debitoarea
8.5.1. Aria pietei produselor debitoarei
Teritoriul geografic în interiorul căruia sunt comercializate produsele
S.C. AGRO COMPANY SRL produce si comercializeaza preparate din carne, atat crude, coapte cat si afumate: cremwursti, virsli, polonezi, parizere, salamuri, toba, semipreparate, sunci, conserve de legume, carne, , mixte, pate, ciorbe, si produse vegetale.
Societatea comerciala Agro Company SRL activeaza pe piata prin depozite proprii, situate in Patrauti, jud. Suceava, Istrita de Jos, jud. Buzau, Bucuresti, Brasov, Pitesti si prin reteaua de magazine Edy & Norbi Connect SRL, prin lantul de supermarket-uri Real Hypermarket Romania si Metro Cash& Carry Romania, cat si prin intermediul distribuitorilor zonali care livreaza produsele companiei in judetele Hunedoara, Arad, Caras Severin, Timis, Alba, Cluj, Bistrita Nasaud, Constanta, Salaj, Buzau, Bacau, Vaslui, Dolj.Prin masurile manageriale vizand ridicarea volumului desfacerilor, se vor redeschide depozitele proprii ale societatii din: Salaj, Constanta, Bistrita Nasaud, Cluj, Hunedoara, Dolj, Vaslui, Bacau, Buzau.
8.5.2. Structura si capacitatea pietei
Structura pieţei interne
În ceea ce priveşte piaţa producătorilor autohtoni, aceasta este bine delimitată, concurentii directi ai SC AGRO COMPANY SRL in insolventa fiind: Elit Cugir, Vericom Bucuresti, C+C Resita, Cristim Bucuresti, Caroli Pitesti, Agra’s Alba, Fox Bucuresti, Meda Bucuresti, Gepetto Constanta, Unicarm Satu Mare, Cosarom Pascani, Galco Galati, Carniprod Tulcea, Agil Timisoara, Meda Bucuresti, Sergiana Brasov, Carmolimp Brasov, Ferma Zootehnica Baia Mare, Cetina Baia Mare, Banat Bun Resita, Olas Prod Craiova, Spack Olt, Aldis Calarasi.
44
Dintre acesti producatori, doar o parte activeaza la nivel national, altii, cu capacitati de productie mai mica, sunt prezenti pe piata zonala, fiind cunoscuti doar pe plan local.
Capacitatiile de productie ce le constituie cele doua fabrici de productie din Deva si Nojag si abatorul de animale, ce se regasesc in patrimoniul viitoarei firme rezultata din fuziune, situeaza debitoarea in insolventa printre producatorii cu cele mai mari capacitati de productie, care, in acelasi timp, sunt si la un nivel tehnologic superior, ce asigura calitate corespunzatoare produselor fabricate de societate.
Capacitatea pieţei naţionale
Pe piata bunurilor de larg consum toate sectoarele au inregistrat scaderi in primul semestru al anului 2010 comparativ cu aceeasi perioada a anului 2009, atat in volum cat si in valoare. Tigarile, bauturile si categoriile non-alimentare au fost cele mai afectate.
Principalele categorii de bunuri alimentare au inregistrat scaderi semnificative ale valorii vanzarilor in prima jumatate a anului 2010 comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.
Scaderea valorica la o rata mai mare decat cea in volum pentru bunurile alimentare de baza indica atat activitatea promotional intensificata a producatorilor din ultima perioada, dar si o tendinta de orientare a consumatorului catre retaileri sau produse mai ieftine. In urma unei cresteri accelerate, comertul modern a inregistrat o evolutie descendenta din punctul de vedere al volumului de vanzari realizat la inceputul acestui an; comertul traditional a scazut la o rata mai mare decat cel modern.
Desi comertul modern a cunoscut o dezvoltare accelerata in ultimii ani, comertul traditional ramane dominant in alegerea consumatorilor pentru achizitia de produse alimentare (66% in primul semestru din 2010).
Magazinele traditionale sunt preferate de consumatori pentru achizitiile de carne procesata, 77% din vanzarile categoriei provenind din acest sector. In prima jumatate a anului 2010, consumatorii au cheltuit – in medie – 89.65 lei per capita pentru achizitia de produse din carne procesata. Bucuresti este regiunea cu cel mai mare consum per capita, populatia din aceasta regiune cheltuind – in medie – cel mai mult pentru achizitia produselor din carne procesata in comparatie cu celelalte regiuni. La cealalta extrema, Moldova este regiunea cu cel mai scazut consum de produse din carne procesata, consumatorii din aceasta regiune orientandu-se mai mult spre produsele mai ieftine.
Dintre categoriile de produse din carne procesata existente pe piata din Romania, segmentele salam, parizer, carnati, cremwursti si specialitatile au realizat aproape 80% din volumul total al produselor comercializate din aceasta categorie. Importanta categoriilor din punctul de vedere al volumului de vanzari difera in cele doua canale de distributie: comert modern si comert traditional. Astfel, carnea proaspata procesata (mici, carne tocata, carnati proaspeti) cumuleaza 26% din vanzarile categoriei in marile lanturi de magazine, peste 90% dintre aceste produse fiind comercializate sub egida marcilor private. In comertul traditional, salamul este segmentul cu cea mai mare pondere din punctul de vedere al vanzarilor si se mentine constant in prima jumatate a anului 2010, in timp ce specialitatile scad ca pondere in categorie in prima jumatate a anului 2010.
Ca aspecte generale asupra evolutiei principalelor segmente ale categoriei la inceputul anului 2010, se evidentiaza o crestere a ponderii produselor crud-uscate (care reprezinta 4% din volumul vanzarilor de produse din carne procesata in sem.I/2010), desi produsele fiert-afumate, dublu-afumate, afumate si uscate sunt in continuare dominante. Produsele din carne de porc predomina pe piata produselor din carne procesata (49% in volum vanzari, sem. I/2010), fiind urmata de produsele din pui/pasare.
45
Pentru achizitia produselor din carne proaspata procesata, este preferat comertul modern, acesta reprezentand 74% din volumul total al vanzarilor acestor produse. Categoriile de produse clasice (salam, parizer, carnati, cremwursti) sunt achizitionate cu preponderenta din comertul traditional. Se evidentiaza o pondere in crestere in prima jumatate a anului 2010 a volumului de vanzari in comertul modern pentru produse crud/uscate, specialitati si sunca.
8.5.3. Cererea, oferta si preturile pietei
Cererea si oferta pietei
Pe categorii de produse, la inceputul anului 2010 s-au remarcat doua tendinte majore: pe de o parte, concentrarea vanzarilor pe retetele clasice intr-o piata cu o varietate mare de produse, iar pe de alta parte o tendinta de consolidare a produselor premium (specialitati).
De asemenea, o alta caracteristica importanta care a marcat aceasta perioada a fost orientarea consumatorilor catre segmentele de pret economic si mediu, in functie de specificul fiecarei categorii de produse, precum si o activitate promotionala intensificata a competitorilor.
In categoria salam, retetele traditionale (salam taranesc, salam cu sunca taranesc, salam rustic) sunt segmente care s-au dezvoltat in ultima perioada. Ca alternativa la salamul crud/uscat, vanzarile pentru salam uscat s-au dublat in ultimul an, avand un pret mediu cu 20% mai scazut fata de produsele crud/uscate. In aceasta categorie s-a evidentiat cea mai intensa activitate promotionala a competitorilor, peste 50% din vanzarile de salam in comertul modern reprezentand produse aflate la promotie.
Vanzarile produselor din segmentele de pret economic si mediu (10 – 14.99 ron si 15 – 19.99 ron) au crescut in 2010 in detrimentul segmentelor premium si super-premium.
In categoria parizer, desi este inca un segment cu o cota de piata mica (0.3%), mortadella este o oportunitate de dezvoltare pentru producatori, pe piata existand in acest moment un portofoliu restrans de produse; in primul semestru al anului 2010, vanzarile pentru acest tip de produse au crescut cu 8.4%.
Aceeasi orientare catre retetele traditionale se evidentiaza si in acest segment, parizerul traditional si parizerul taranesc de pui / porc fiind produsele care au inregistrat cea mai mare crestere a vanzarilor in primul semestru al anului 2010. Retetele clasice de parizer (pui, porc, piept de pui), reprezentand 70% din consumul total de parizer, isi mentin pozitia in cadrul categoriei.
Comparativ cu celelalte segmente, activitatea promotionala a producatorilor pentru produsele parizer este foarte redusa, fiind si segmentul cu cel mai scazut nivel de pret din categorie (12.39 lei/kg pret mediu in sem.I/2010). Orientarea consumatorilor catre segmentele de pret economic si mediu a fost mai pronuntata in 2010 (43% din vanzarile totale). Tipurile de produse care s-au dezvoltat din punct de vedere al volumului de vanzari in primul semestru al anului 2010 au fost: sunca afumata, sunca de casa, sunca de porc, sunca de curcan, pui/pasare, sunca presata.
Sunca este singura categorie care a inregistrat cresteri pe segmentele de pret mediu si premium in prima parte a anului 2010.
Cremwursti: In 2010, se contureaza o activitate promotionala mai accentuata in acest segment, comparativ cu anii precedenti.
Ca tendinte majore in ceea ce priveste orientarea consumatorilor in segmentele de pret, se evidentiaza scaderea volumului de vanzari pentru segmentul de pret premium, concomitent cu cresteri semnificative ale vanzarilor pe segmentul de pret economic (10.00-14.99ron/kg).
Cremwurstii de pui (clasici sau polonezi) au reprezentat alegerea consumatorilor in detrimentul cremwurstilor de porc si vita.
46
Ca si in cazul categoriei Salam, si in categoria carnati produsele cruduscate sunt in continua dezvoltare: in primul semestru al anului 2010, segmentul carnati crud/uscati a cunoscut o amploare semnificativa (+29% vs. sem. I/2009), in special pentru Ghiudem, Babic si Carnati Picanti.
In acest moment, carnatii crud/uscati cumuleaza o cota de piata de 4% din totalul vanzarilor de carnati.
Produsele de carnati fiert-afumati care au cunoscut o crestere semnificativa a vanzarilor in 2010 sunt: carnatii de gratar, carnatii semiafumati si carnatii trandafir.
Segmentul specialitati a inregistrat scaderi semnificative ale volumului de vanzari in prima jumatate a anului 2010 (-11%), fiind si segmentul cu cel mai ridicat nivel de pret din categorie (22.49 lei/kg, pretul mediu al categoriei practicat in sem.I/2010).
Majoritatea categoriilor de produse din gama specialitatilor au fost afectate de scaderea volumului de vanzari; singurele produse care au inregistrat cresteri ale volumului de vanzari au fost: specialitatile crud/uscate, specialitate vita si cotletul. In acest context, se remarca migrarea consumatorilor catre segmentul de pret economic (<14.99ron/kg).
In acest context al pietei, in care migrarea consumatorilor catre segmentele de pret economic si mediu este de remarcat, se evidentiaza – la polul opus – o mentinere a pozitiei produselor crud-uscate, care au cunoscut de-a lungul timpului o dezvoltare intr-un ritm constant. Desi vanzarile pentru produsele crud/uscate au cunoscut un usor declin al volumului de vanzari pe parcursul anului 2010 comparativ cu 2009, segmentul isi mentine aceeasi pozitie in piata (4% cota de piata). Consumatorii produselor crud/uscate nu au migrat spre alte tipuri de produse, insa se observa o migrare catre segmentul de pret mediu si catre produsele aflate in promotie.
In primul semestru al acestui an, vanzarile pentru produsele crud uscate aflate in promotie reprezinta 15% din vanzarile categoriei in comertul modern.
Pretul a constituit o componenta importanta in evolutia categoriei in 2010, perioada in care s-a evidentiat o migrare a consumatorilor catre segmentele de pret economic si mediu in detrimentul segmentelor premium/superpremium si o intensificare a activitatilor promotionale (o crestere de 26% a vanzarilor pentru produse promo in sem.I/2010). Desi se observa o usoara tendinta de crestere a activitatii promotionale si in comertul traditional, aceasta ramane – totusi – o caracteristica a competitiei din comertul modern, reprezentand 10% din volumul total al vanzarilor categoriei. Promotia 2+1 gratis a dominat activitatea promotionala din acest canal in anul 2010.
In categoria produselor din carne procesata, marcile private ocupa un loc semnificativ in alegerea consumatorilor, cumuland 26% din vanzarile categoriei in primul semestru din 2010.
Cel mai bine vandut segment din comertul modern (carnea proaspata procesata) este dominat de produsele marci private, acestea reprezentand 94% din totalul vanzarilor segmentului. De asemenea, marcile private au o importanta semnificativa in segmentul parizer, 38% din vanzarile acestei categorii in comertul modern fiind pentru produse marca privata, precum si in carnati (cota de piata de 24% a marcilor private in acest segment).
Categoriile salam, specialitati, cremwursti si sunca sunt segmente de oportunitate pentru marcile private, categorii importante din punctul de vedere al volumului de vanzari in care marcile private detin inca o pondere scazuta.
Dezvoltarea marcilor private este explicabila si prin nivelul pretului practicat, situandu-se sub pretul mediu al categoriei. Produsele marca privata din categoria parizer sunt comercializate cu un pret mediu/kg la nivelul de 60% din pretul produselor de brand, marcile private avand si cea mai mare cota de piata in acest segment (38% in sem.I/2010). In prima jumatate a anului 2010, piata produselor din carne procesata este dominata in continuare de vanzarile realizate in comertul traditional, caracteristicile acestui canal – in afara proximitatii – fiind vanzarile pentru gramaje mici (92% dintre produsele vandute in comertul traditional sunt pentru produse vrac si produse cu gramaj variabil), precum si fragmentarea regionala a competitiei. Cresterea importantei comertului modern
47
din ultimii ani se observa si pentru carnea procesata, insa la o rata de crestere mai mica decat in cazul altor bunuri de larg consum. In comertul modern se evidentiaza o orientare a consumatorilor catre gramajele mai mari care aduc un avantaj din punctul de vedere al pretului platit per kg. In acelasi timp, activitatile promotionale intensificate in acest canal (10% din vanzarile totale) si ponderea marcilor private (26% din totalul vanzarilor) reprezinta caracteristici importante ale comertului modern.
Preţurile pieţei
Pe piaţa internă, respectiv in ce priveste concurentii pe care i-am enumerat la punctul 8.5.2, preţurile produselor sunt prezentate in tabelul de mai jos.
DENUMIRE VERICOM ELIT CRIS
TIM FOX MEDA
GEPET
O Dif
pretDif pret
Dif pret
Dif pret
Dif pret Dif pret
Specialitati U.M.Pret fara tva
Pret fara tva
Pret fara tva
Pret fara tva
Pret fara tva
Pret fara tva
silver vs
agro com-pany
elit vs
agro com-pany
cristim vs
agro company
fox vs
agro com-pany
meda vs
agro com-pany
gepeto vs agro com-pany
Muschi Condimentat Kg 0.00 17.20 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 17.2 0.0 0.0 0.0 0.0
Muschi File Kg 19.40 16.70 2.24 19.27 22.50 16.10 2.1 -0.6 -15.1 2.0 5.2 -1.2Muschi File Haiducesc Kg 18.20 0.00 0.00 18.73 0.00 0.00 18.2 0.0 0.0 18.7 0.0 0.0
Muschi Tiganesc Kg 17.90 16.20 22.72 18.09 19.90 16.80 1.2 -0.5 6.0 1.4 3.2 0.1
Muschi Tiganesc Tra-
ditionalKg 18.50 0.00 19.25 0.00 0.00 0.00 18.5 0.0 19.3 0.0 0.0 0.0
Pastrama Cur-can Kg 0.00 19.90 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 19.9 0.0 0.0 0.0 0.0
Pastrama Porc Kg 17.50 16.30 0.00 16.05 18.50 16.10 17.5 16.3 0.0 16.1 18.5 16.1Pastrama
Casa Kg 17.60 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 2.1 -15.5 -15.5 -15.5 -15.5 -15.5
Pastrama Taraneasca Kg 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Rulada Arde-leneasca Kg 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Rulada Porc Extra Kg 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Rulada Piept Porc Kg 20.20 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 20.2 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Specialitate Bacon Kg 0.00 15.30 0.00 0.00 0.00 17.00 0.0 15.3 0.0 0.0 0.0 17.0
Sunca Rulou Kg 0.00 15.40 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 15.4 0.0 0.0 0.0 0.0Piept Presat Kg 0.00 17.40 0.00 17.01 16.50 0.00 -15.1 2.3 -15.1 1.9 1.4 -15.1
Piept Taranesc Kg 22.00 14.10 0.00 0.00 0.00 0.00 22.0 14.1 0.0 0.0 0.0 0.0
Sunca De Kg 16.30 0.00 0.00 16.50 0.00 0.00 0.8 -15.5 -15.5 1.0 -15.5 -15.5
48
CasaSunca Elit Kg 0.00 15.40 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 15.4 0.0 0.0 0.0 0.0
Sunca Pizza Kg 0.00 10.10 0.00 16.50 10.50 0.00 0.0 10.1 0.0 16.5 10.5 0.0Sunca Piept
Pui Kg 14.50 14.20 15.07 0.00 15.50 13.60 1.5 1.2 2.1 -13.0 2.5 0.6
Sunca Piept Pui Presata Kg 0.00 15.20 0.00 14.84 0.00 0.00 -13.3 1.9 -13.3 1.5 -13.3 -13.3
Sunca Poiana Kg 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0Sunca Porc Kg 0.00 12.20 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 12.2 0.0 0.0 0.0 0.0Sunca Praga Kg 16.60 17.10 17.85 14.98 18.50 15.80 0.1 0.6 1.4 -1.5 2.0 -0.7Sunca Praga Poliamida Kg 0.00 15.40 0.00 17.13 0.00 0.00 0.0 15.4 0.0 17.1 0.0 0.0
Sunca Presata Kg 0.00 14.80 14.96 0.00 0.00 13.20 -13.0 1.8 2.0 -13.0 -13.0 0.2Sunca
Haiduceasca Kg 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Sunca Mozaic de Pui Kg 20.30 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 20.3 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Sunca Mozaic Kg 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0Sunca York Kg 0.00 13.50 0.00 0.00 0.00 0.00 -12.1 1.4 -12.1 -12.1 -12.1 -12.1Sunculita
Taraneasca Kg 15.90 15.40 15.90 14.98 14.90 15.40 0.9 0.4 0.9 0.0 -0.1 0.4
Carnati Impe-
riali 200 g Buc 0.00 4.60 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 4.6 0.0 0.0 0.0 0.0
Carnati Plai 200g Buc 0.00 4.60 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 4.6 0.0 0.0 0.0 0.0
Salam Ardele-nesc Kg 0.00 22.70 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 22.7 0.0 0.0 0.0 0.0
Salam Chori-zo Kg 0.00 0.00 23.04 0.00 0.00 0.00 -24.5 -24.5 -1.5 -24.5 -24.5 -24.5
Salam Crud Elit Kg 0.00 22.30 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 22.3 0.0 0.0 0.0 0.0
Salam Crud Uscat Kg 0.00 22.30 0.00 0.00 0.00 0.00 -22.5 -0.2 -22.5 -22.5 -22.5 -22.5
Salam Flo-rentin Kg 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Salam Imperi-al Kg 0.00 22.30 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 22.3 0.0 0.0 0.0 0.0
Carnati sticks 200 gr. Buc 0.00 5.90 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 5.9 0.0 0.0 0.0 0.0
Salam Mini Banatean Kg 0.00 22.30 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 22.3 0.0 0.0 0.0 0.0
Salam Paltinis Kg 0.00 22.30 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 22.3 0.0 0.0 0.0 0.0Salam Regal Kg 0.00 22.30 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 22.3 0.0 0.0 0.0 0.0Salam Sinaia Kg 0.00 22.30 28.44 0.00 0.00 0.00 -22.5 -0.2 5.9 -22.5 -22.5 -22.5Produse Afu-
mate
Ciolane Af.Semide-
zosateKg 12.90 12.50 0.00 13.66 0.00 12.00 1.9 1.5 -11.0 2.7 -11.0 1.0
Ciolane Extra Afumate Kg 9.90 9.90 0.00 0.00 0.00 0.00 1.9 1.9 -8.0 -8.0 -8.0 -8.0
Coaste Afu-mate Kg 7.70 7.70 0.00 0.00 0.00 0.00 0.2 0.2 -7.5 -7.5 -7.5 -7.5
Coaste Intregi Afumate Kg 11.90 11.70 0.00 11.89 0.00 0.00 2.0 1.8 -9.9 2.0 -9.9 -9.9
Cozi Porc Afumate Kg 6.40 6.50 0.00 0.00 0.00 0.00 -0.1 0.0 -6.5 -6.5 -6.5 -6.5
Gusa Fiarta si Afumata Kg 0.00 10.10 9.86 0.00 0.00 9.70 -8.0 2.1 1.9 -8.0 -8.0 1.7
Oase Garf Afumate Kg 0.00 4.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -4.6 -0.6 -4.6 -4.6 -4.6 -4.6
49
Picioruse Afumate Kg 0.00 4.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -4.5 -0.5 -4.5 -4.5 -4.5 -4.5
Slaninuta Taraneasca Kg 12.90 0.00 0.00 11.77 0.00 0.00 12.9 0.0 0.0 11.8 0.0 0.0
Slanina Fiarta si Afumata Kg 0.00 11.10 0.00 0.00 0.00 0.0 11.1 0.0 0.0 0.0 0.0
Slanina Afu-mata Kg 10.00 9.60 9.80 9.63 0.00 9.70 1.5 1.1 1.3 1.1 -8.5 1.2
Slanina cu Boia Kg 0.00 9.60 0.00 0.00 0.00 0.00 -9.5 0.1 -9.5 -9.5 -9.5 -9.5
Produse proaspete
Caltabos 270 g Buc 0.00 3.10 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 3.1 0.0 0.0 0.0 0.0
Caltabos memb. natu-
ralaKg 0.00 11.40 0.00 0.00 0.00 10.70 -8.3 3.1 -8.3 -8.3 -8.3 2.4
Drob extra Kg 0.00 13.20 0.00 0.00 13.40 0.00 -9.0 4.2 -9.0 -9.0 4.4 -9.0Leber 270 gr Buc 0.00 3.10 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 3.1 0.0 0.0 0.0 0.0Leber memb
Naturala Kg 0.00 10.30 0.00 9.62 0.00 0.00 -8.3 2.0 -8.3 1.3 -8.3 -8.3
Pate 150 g Buc 0.00 1.70 1.52 0.00 0.00 0.00 -1.3 0.4 0.2 -1.3 -1.3 -1.3Toba Kg 0.00 9.50 12.00 10.38 0.00 8.50 -8.5 1.0 3.5 1.9 -8.5 0.0
Toba 270 g Buc 0.00 3.10 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 3.1 0.0 0.0 0.0 0.0Toba Extra Kg 12.90 11.70 0.00 12.84 13.20 10.70 2.0 0.8 -10.9 1.9 2.3 -0.2Pate vegetal
150 g Buc 0.00 1.73 1.69 0.00 0.00 0.00 -1.3 0.4 0.4 -1.3 -1.3 -1.3
Pate vegetal cu ceapa 150
gBuc 0.00 1.70 1.69 0.00 0.00 0.00 -1.3 0.4 0.4 -1.3 -1.3 -1.3
Pate vegetal cu ardei 150 g Buc 0.00 1.70 1.69 0.00 0.00 0.00 -1.3 0.4 0.4 -1.3 -1.3 -1.3
Carne Semipreparata
pg vidKg 0.00 9.80 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 9.8 0.0 0.0 0.0 0.0
Carne Semipreparata
pungaKg 0.00 5.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -9.2 -4.2 -9.2 -9.2 -9.2 -9.2
Carnati Proaspeti Kg 11.90 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -0.1 -12.0 -12.0 -12.0 -12.0 -12.0
Mici Kg 10.90 10.80 10.19 0.00 0.00 12.20 -1.1 -1.2 -1.8 -12.0 -12.0 0.2Carnati Cabanos Kg 0.00 9.80 14.74 0.00 12.00 12.80 -12.7 -2.9 2.0 -12.7 -0.7 0.1
Cabanos Elit Kg 0.00 12.80 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 12.8 0.0 0.0 0.0 0.0Carnaciori De Casa Subtiri Kg 0.00 13.60 0.00 0.00 10.90 0.00 -12.4 1.2 -12.4 -12.4 -1.5 -12.4
Carnati Arde-lenesti Kg 13.80 14.20 0.00 12.84 0.00 0.00 1.3 1.7 -12.5 0.3 -12.5 -12.5
Carnati Cu Sunca Kg 0.00 10.70 0.00 13.53 0.00 0.00 -10.3 0.4 -10.3 3.2 -10.3 -10.3
Carnati De Casa Afumati Kg 14.90 16.40 0.00 11.54 0.00 12.30 3.9 5.4 -11.0 0.5 -11.0 1.3
Carnati De Casa Grosi Kg 0.00 12.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 12.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Carnati De Gratar Kg 0.00 13.20 12.15 14.69 0.00 11.80 0.0 13.2 12.2 14.7 0.0 11.8
Carnati Delice Kg 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0Carnati Elit Kg 0.00 15.40 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 15.4 0.0 0.0 0.0 0.0
Carnati Muntenesti Kg 0.00 9.50 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 9.5 0.0 0.0 0.0 0.0
Carnati Muntenia Kg 0.00 7.30 0.00 0.00 8.60 0.00 -5.9 1.4 -5.9 -5.9 2.7 -5.9
50
Carnati Olten-esti Kg 13.40 13.00 14.88 13.82 13.40 14.00 13.4 13.0 14.9 13.8 13.4 14.0
Carnati de casa Picanti Kg 0.00 16.70 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 16.7 0.0 0.0 0.0 0.0
Carnati Popu-lari Kg 0.00 9.60 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 9.6 0.0 0.0 0.0 0.0
Carnati Poiana Kg 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Carnati Porc Kg 0.00 8.10 0.00 0.00 0.00 0.00 -10.7 -2.6 -10.7 -10.7 -10.7 -10.7Carnati semi-
afumati Kg 14.40 15.20 15.89 13.11 14.40 13.10 14.4 15.2 15.9 13.1 14.4 13.1
Carnati Taranesc Kg 14.50 10.90 0.00 12.92 12.90 10.80 0.0 -3.6 -14.5 -1.6 -1.6 -3.7
Carnati Grill Kg 0.00 14.90 0.00 0.00 11.30 0.00 -13.7 1.2 -13.7 -13.7 -2.4 -13.7Carnati Porc
Afumati Kg 0.00 12.10 0.00 11.77 0.00 0.00 0.0 12.1 0.0 11.8 0.0 0.0
Carnati Porc extra Kg 0.00 12.10 0.00 0.00 0.00 0.00 -12.0 0.1 -12.0 -12.0 -12.0 -12.0
Carnati Tradi-tionali Kg 0.00 14.20 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 14.2 0.0 0.0 0.0 0.0
Carnati Trandafir Kg 0.00 9.90 0.00 10.02 0.00 0.00 0.0 9.9 0.0 10.0 0.0 0.0
Carnati Trandafir Ex-
traKg 9.90 12.20 0.00 0.00 0.00 0.00 2.4 4.7 -7.5 -7.5 -7.5 -7.5
Salamuri Salam Ba-
natean Kg 0.00 18.50 0.00 24.68 0.00 0.00 -22.5 -4.0 -22.5 2.2 -22.5 -22.5
Salam Bu-curesti Kg 0.00 11.60 0.00 0.00 11.00 0.00 -9.2 2.4 -9.2 -9.2 1.8 -9.2
Salam Cana-dian Kg 0.00 13.10 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 13.1 0.0 0.0 0.0 0.0
Salam Cana-dian Extra Kg 0.00 14.30 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 14.3 0.0 0.0 0.0 0.0
Salam Cu Sunca
TaranescKg 0.00 12.50 0.00 11.07 0.00 0.00 -12.5 0.0 -12.5 -1.4 -12.5 -12.5
Salam Cu Sunca
Taranesc Ex-tra
Kg 0.00 17.50 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 17.5 0.0 0.0 0.0 0.0
Salam D'Alba Kg 0.00 16.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 16.0 0.0 0.0 0.0 0.0Salam De
Sunca Kg 0.00 11.00 12.08 0.00 0.00 0.00 0.0 11.0 12.1 0.0 0.0 0.0
Salam Demisec Kg 0.00 15.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 15.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Salam Dumb-rava Kg 0.00 8.40 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 8.4 0.0 0.0 0.0 0.0
Salam Elit Kg 0.00 12.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 12.0 0.0 0.0 0.0 0.0Salam Italian Kg 11.70 10.30 13.58 10.38 10.30 10.00 2.0 0.6 3.9 0.7 0.6 0.3Salam Poiana Kg 0.00 14.30 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 14.3 0.0 0.0 0.0 0.0Salam Popu-
lar Kg 0.00 9.50 0.00 0.00 0.00 0.00 -7.9 1.6 -7.9 -7.9 -7.9 -7.9
Salam Porc Kg 11.80 10.70 0.00 10.82 0.00 10.80 11.8 10.7 0.0 10.8 0.0 10.8Salam Porc
Extra Kg 14.20 13.20 14.36 0.00 14.00 0.00 3.2 2.2 3.4 -11.0 3.0 -11.0
Salam Rustic Kg 14.20 12.00 14.24 0.00 0.00 10.80 0.7 -1.5 0.7 -13.5 -13.5 -2.7Salam
Taranesc Kg 16.50 8.60 13.16 0.00 0.00 14.00 16.5 8.6 13.2 0.0 0.0 14.0
Salam Casa Kg 13.20 0.00 0.00 10.82 9.40 0.00 13.2 0.0 0.0 10.8 9.4 0.0Salam Torpe-
do Kg 13.20 11.50 0.00 11.77 0.00 11.00 1.5 -0.2 -11.7 0.1 -11.7 -0.7
51
Salam Turist Kg 0.00 8.50 0.00 10.82 0.00 0.00 0.0 8.5 0.0 10.8 0.0 0.0Salam Vara Kg 11.80 8.40 0.00 10.82 0.00 10.10 0.7 -2.7 -11.1 -0.3 -11.1 -1.0Salam Vara
Elit Kg 0.00 10.80 0.00 0.00 10.40 0.00 0.0 10.8 0.0 0.0 10.4 0.0
Salam Vara Uscat Kg 0.00 14.30 0.00 0.00 12.70 16.20 -13.3 1.0 -13.3 -13.3 -0.6 2.9
Salam Victo-ria Kg 13.30 13.70 12.50 12.75 0.00 11.70 0.7 1.1 -0.1 0.2 -12.6 -0.9
Salam Victo-ria afumat Kg 13.50 14.30 0.00 0.00 13.90 0.00 0.0 0.8 -13.5 -13.5 0.4 -13.5
Salam Victo-ria Extra Kg 0.00 11.70 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 11.7 0.0 0.0 0.0 0.0
Salam Victo-ria Gastro Kg 0.00 0.00 12.40 0.00 13.80 0.00 0.0 0.0 12.4 0.0 13.8 0.0
Cremwursti Cremwursti
Elit Kg 0.00 11.10 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 11.1 0.0 0.0 0.0 0.0
Cremwursti Porc Kg 11.50 0.00 11.56 11.57 10.60 12.20 0.5 -11.0 0.6 0.6 -0.4 1.2
Cremwursti Piept Pui Ex-
traKg 13.90 13.80 14.56 13.53 11.90 0.00 13.9 13.8 14.6 13.5 11.9 0.0
Cremwursti Piept Pui Kg 12.80 13.20 16.85 15.21 10.90 13.60 0.3 0.7 4.4 2.7 -1.6 1.1
Polonez Porc Kg 10.50 12.10 0.00 0.00 10.50 11.20 0.6 2.2 -9.9 -9.9 0.6 1.3Polonez Piept
Pui Kg 11.40 12.10 0.00 0.00 11.50 12.00 0.9 1.6 -10.5 -10.5 1.0 1.5
Virsli Kg 0.00 11.90 0.00 0.00 11.50 0.00 -14.5 -2.6 -14.5 -14.5 -3.0 -14.5Parizere
Parizer Pasare Kg 0.00 8.50 0.00 10.91 0.00 0.00 0.0 8.5 0.0 10.9 0.0 0.0Parizer Porc Kg 0.00 8.50 8.88 9.29 0.00 9.00 -7.5 1.0 1.4 1.8 -7.5 1.5Parizer Porc ELIT 0,5 KG Buc 0.00 7.10 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 7.1 0.0 0.0 0.0 0.0
Parizer Pre-mia Kg 0.00 10.70 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 10.7 0.0 0.0 0.0 0.0
Parizer Pui ELIT 0,5 KG Buc 0.00 7.10 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 7.1 0.0 0.0 0.0 0.0
Parizer Extra Kg 0.00 10.40 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 10.4 0.0 0.0 0.0 0.0Parizer Piept
Pui Extra Kg 0.00 10.90 11.13 0.00 0.00 0.00 0.0 10.9 11.1 0.0 0.0 0.0
Parizer Piept Pui Kg 11.40 0.00 11.13 12.00 10.80 11.70 0.7 -10.7 0.4 1.3 0.1 1.0
Parizer cu Sunca Kg 10.90 10.70 12.09 11.77 0.00 0.00 1.0 0.8 2.2 1.9 -9.9 -9.9
Parizer pui premia Kg 0.00 10.90 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 10.9 0.0 0.0 0.0 0.0
Parizer Afu-mat Kg 9.80 0.00 10.33 0.00 9.60 0.00 9.8 0.0 10.3 0.0 9.6 0.0
Parizer Taranesc Kg 11.20 0.00 11.00 10.70 9.90 0.00 11.2 0.0 11.0 10.7 9.9 0.0
Parizer Tradi-tional Kg 0.00 10.80 11.00 0.00 0.00 0.00 -9.9 0.9 1.1 -9.9 -9.9 -9.9
Parizer Vita Extra Kg 0.00 9.60 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 9.6 0.0 0.0 0.0 0.0
Din compararea preturilor din tabelul de mai sus, rezulta ca SC Agro Company SRL are preturi comparabile sau chiar mai bune decat cele ale concurentei, pe care am analizat-o in cele de mai sus.
52
9. MĂSURI CONCORDANTE CU INTERESELE CREDITORILOR ŞI ALE ASOCIAŢILOR/ACŢIONARILOR, PRECUM ŞI CU ORDINEA PUBLICĂ, INCLUSIV ÎN CEEA CE PRIVEŞTE MODALITATEA DE SELECŢIE, DESEMNARE ŞI ÎNLOCUIRE A ADMINISTRATORILOR ŞI DIRECTORILOR
Masurile prevazute in acest capitol stabilesc mijloacele concrete de antrenare a resurselor financiare identificate la Capitolul 6, in acord cu interesele prioritare ale creditorilor si totodata ale asiciatiilor/actionarilor, precum si cu prevederile legale in vigoare, prevazand si modalitatea de desemnare si inlocuire a administratorilor si directorilor.
La elaborarea planului de reorganizare s-a pornit de la constatarea ca intrarea societatii in procedura de faliment nu ar asigura plata integrala a niciuneia dintre categoriile de creante inscrise la masa credala, intrucat evaluarea patrimoniului in conditiile actuale de criza, atesta ca vanzarea fortata a bunurilor, elemente de patrimoniu, s-ar putea face doar la pretul la care din valorificare nu s-ar satisface nici creantele creditorilor garantati, astfel ca masurile propuse prin plan satisfac integral interesele majoritatii categoriilor de creante, masurile propuse fiind circumscrise acestui scop.
9.1. Obtinerea de resurse financiare pentru relansarea activitatii debitoarei
9.1.1. Cesionarea partilor sociale detinute de SC AGRO COMPANY SRL la SC AGRO COMPANY NOJAG SRL catre asociatul SC AGRO COMPANY AGREGATE SRL
Aceasta masura a fost prevazuta pentru a se asigura prima sursa de finantare necesara relansarii productiei, prin incheierea unui contract de cesiune a partilor sociale, intre cedentul SC Agro Company SRL si cesionarul SC Agro Company Agregate SRL. (anexa nr. 3)
Contractul a fost incheiat pentru toate partile sociale detinute de societate, pretul partilor sociale fiind stabilit la valoarea lor nominala, adica 1.000.000 lei, care urmeaza a se plati in 6 (sase) rate lunare a cate 166.667 lei fiecare.
Transferul dreptului de proprietate asupra partilor sociale este afectat de conditia suspensiva a aprobarii planului de reorganizare de adunarea creditorilor si confirmarea lui de catre judecatorul sindic, situatie in care, la Oficiul Registrului Comertului si in alte acte publice, nu va fi reflectat efectul translativ al contractului, daca planul de reorganizare propus nu va putea fi pus in aplicare.
Totodata, prin contract s-a prevazut si conditia suspensiva a platii ratelor din pret de aprobarea si confirmarea planului.
Dupa aprobarea planului si confirmarea lui de catre judecatorul sindic, contractul de cesiune impreuna cu planul de reorganizare va fi depus, prin grija administratorului judiciar la Oficiul Registrului Comertului, operandu-se stramutarea dreptului de proprietate de la societatea in reorganizare la societatea cesionara, SC Agro Company Agregate SRL, care va deveni astfel asociat unic al celeilalte debitoare in insolventa, coautoarea planului.
53
In acest timp, se va opera si hotararea de schimbare a administratorului special al SC Agro Company Nojag SRL, conform hotararii asocialtului unic, adoptata in conformitate cu contractul de cesiune a partilor sociale. (anexa nr. 12)
9.1.2. Majorarea capitalului social al SC Agro Company Nojag SRL
Anterior cesiunii partilor sociale, conditionata asa cum am aratat, de aprobare a planului, se inregistreaza la Oficiul Registrului Comertului actul aditional la actul constitutiv al SC Agro Company Nojag SRL, incheiat intre acelesi parti din contractul de cesiune a partilor sociale, respectiv SC Agro Company SRL si SC Agro Company Agregate SRL, prin care se prevede cooptarea in societate a asociatului cesionar SC Agro Company Agregate SRL prin majorarea capitalului social cu 100.000 lei (anexa nr. 13), urmarindu-se prin aceasta, scurtarea termenului de inregistrare a mentiunii cesiunii partilor sociale, in sensul ca in urma cooptarii in societate a noului asociat, ce urmeaza a fi si asociat cesionar, se evita termenul de 30 zile de la publicarea in Monitorul Oficial, pentru inregistrarea mentiunii transferului dreptului de proprietate a partilor sociale.
S-a avut in vedere aceasta operatiune suplimentara pentru a scurta cu cel putin 30 zile implinirea conditiei suspensive, de care este afectat termenul de plata a ratelor pretului partilor sociale de catre asociatul cesionar, masura din aceasta sectiune fiind prevazuta in planul de reorganizare al ambelor societati in insolventa.
Ca urmare a masurii de mai sus, de la data inregistrarii cesiunii partilor sociale catre SC Agro Company Agregate SRL, acesta are obligatia de a efectua plata ratelor din pret, fiind astfel asigurata sursa de finantare prevazuta in plan, in acelasi ritm cu cresterea productiei si a desfacerii.
Aceasta masura se aplica concomitent cu cele de la sectiunile 9.4. si 9.5. din prezentul capitol, fiind urmata de fuziunea celor doua societati in insolventa.
9.2. Fuziunea societatiilor aflate in reorganizare. Modificarea formei juridice si a structurii actionariatului
Aceasta masura de modificare a structurii actionariatului, a formei juridice a societatii si a elementelor organizatorice ale celor doua societati, aflate amandoua in procedura reorganizarii, este prevazuta deopotriva in ambele planuri de reorganizare, motiv pentru care administratorul societatii Agro Company Nojag SRL in insolventa a subscris la planul intocmit de administratorul judiciar al SC Agro Company SRL, sustinandu-l ca si creditor al acesteia.
Ambii administratori judiciari ce au eleborat planul de reorganizare ale celor doua debitoare in insolventa au analizat situatia creantelor reciproce dintre ele, generata de acordarea reciproca de garantii pentru creditele contractate de fiecare, precum si multitudinea de creditori comuni ce ii au inscrisi la masa credala a ambelor societati, caracteristici care confirma interferenta si interdependenta celor doua debitoare in insolventa, gasind imposibila reorganizarea uneia dintre ele, daca cealalta ar fi supusa procedurii falimentului.
Aceasta pentru ca acei creditori care se gasesc deopotriva in ambele tabele definitive de creanta, ar incerca sa-si indestuleze mai intai creantele din firma in functiune, fata de care nu au calitatea de creditoare, decat in considerarea garantiilor oferite de aceasta, nerenuntand nici la creanta inscrisa in tabelul de creante al celeilalte debitoare ce ar fi supusa procedurii falimentului.
Este cazul creditorilor bancari BCR, CEC Bank SA si MKB Romexterra Bank SA, inscrisi in ambele tabele definitive de creante, si care in urma fuziunii raman inscrisi in tabelul cumulat doar cu
54
creante garantate, indiferent de tabelul in care a aparut intai inscrisi in aceasta categorie, stingandu-se totodata creante in cuantum de 19.280.994,20 lei din categoria creantelor bancare (garantate), urmand ca in urma aplicarii planului, cele doua societati bancare sa-si recupereze integral creantele, ca de altfel si ceilalti creditori bancari.
In acelasi timp, prin fuziune se elimina creantele si datoriile reciproce dintre cele doua societati inrudite, astfel ca tabelul definitiv cumulat in urma fuziunii ar fi degravat de 39.004.643,61 lei, ceea ce reprezinta echivalentul a aproape 1.000.000 euro, la care se adauga si creantele obtinute din fonduri SAPARD si pentru care este inscris la masa credala Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, cu creante insumand 9.796.479,44 lei in tabelul cumulat, care se va achita doar in caz de faliment, fiind prevazuta ca obligatie de plata a societatii rezultate din fuziune, in ultima luna a termenului planului, si acesta sub conditia deschiderii procedurii falimentului, astfel ca in caz de reorganizare suma se considera stinsa in urma executarii planului.
Din cele de mai sus reiese ca fuziunea societatiilor in insolventa este o masura benefica ambelor debitoare si asociatilor acestora, dar in primul rand creditorilor inscrisi la masa credala, pentru faptul ca in urma operatiunii de fuziune se sting creante din cele doua tabele definitive, in cuantum de 68.702.225,10 lei, reprezentand 52,57% din totalul creantelor inscrise in cele doua tabele definitive de 130.683.636 lei, ramanand ca prin executarea in continuare a planului sa fie stinse creante in cuantum de 61.981.410,93 lei, ceea ce reprezinta doar 47,43% din tabelele definitive cumulate ale celor doua debitoare.
Prin aceasta masura nu sunt defavotizati decat debitoarele in cauza, care nu recupereaza nimic in urma fuziunii, nici macar acele creante curente, ce le-ar putea primi in caz de faliment, iar un numar de patru categorii (garantate, bugetare, salariale si chirografare nedefavorizate) vor fi satisfacute la nivelul creantelor inscrise la masa credala, singura categorie ce nu isi recupereaza in totalitate creantele este cea a creditorilor chirografari defavorizati, ale caror creante sunt tratate la sectiunea 12.2 a planului.
Prin urmare, masura fuziunii societatiilor in insolventa este a treia, dar cea mai importanta modificare structurala a actionariatului societatii, presupunand pe langa fuziunea celor doua societati, si schimbarea formei juridice a societatii, prin transformarea ei in societate pe actiuni, astfel ca aceasta se va denumi SC Agro Company SA.
Fuziunea se realizeaza prin absorbirea SC Agro Company Nojag SRL de catre SC Agro Company SRL, pe baza proiectului de fuziune aprobat ca anexa nr. 14 la acest plan, urmand ca el sa fie propus in forma reactualizata in momentul fuziunii spre aprobare comitetului creditorilor celor doua societati in insolventa.
Proiectul de fuziune se aproba in acest mod, pe baza prevederilor art. 95 lit. D si I, combinat cu art. 95 alin. 7 din Legea nr. 85/2006, avand in vedere calitatea de creditor al unuia dintre propunatorii planului, in speta SC Agro Company Nojag SRL, si posibilitatea modificarii actelor constitutive ale ambelor societati in insolventa, fara acordul statutar al asociatilor/actionarilor debitoarelor.
Dat fiind faptul ca intre data intocmirii planului si data fuziunii efective ale celor doua societati in insolventa, dupa aprobarea si confirmarea planului fiecareia dintre ele, va fi un interval semnificativ de timp, proiectul de fuziune aprobat de prezentul plan va fi reactualizat la data fuziunii si aprobat de comitetul cerditorilor celor doua societati in insolventa, conform datelor si informatiilor puse la dispozitie de administratorul judiciar, in conformitate cu evidentele contabile ale societatii.
Oricum, fuziunea presupune preluarea drepturilor si obligatiilor societatii absorbite (SC Agro Company Nojag SRL) de catre societatea absorbanta (SC Agro Company SA), care va raspunde, cu patrimoniul rezultat in urma fuziunii, de indeplinirea tuturor obligatiilor celor doua societati supuse fuziunii.
55
Totodata, societatea absorbanta va putea prelua si drepturile societatii absorbite, pe care la va exercita in nume propriu, fiindu-i transmise, prin proiectul de fuziune,si accesoriile si garantiile drepturilor patrimoniale preluate.
Dupa inregistrarea proiectului de fuziune la Oficiul Registrului Comertului, societatea va fi administrata de administratorul special, in persoana d-lui. Gergely P. Vilhelm, sub supravegherea administratorilor judiciari, care in urma fuziunii vor fi administratorii judiciari ai celor doua societati fuzionate, respectiv SP Euro Quality Insolvency IPURL si Cabinet Individual de Insolventa Holhos Grigore.
Ca efect al fuziunii, se modifica si structura capitalului social si a actionariatului, in sensul ca societatea pe actiuni va avea capitalul social majorat cu valoarea capitalului social al societatii absorbite, adica 1.100.000 lei, totalul capitalului social fiind in cuantum de 3.100.000 lei, impartit in 310.000 actiuni, a 10 lei fiecare, apartinand actionarilor societatii dupa cum urmeaza:
1) Gergely P. Vilhem – cu un nr. de 199.999 actiuni, numerotate de la 1 la 199.999, in valoare de 10 lei fiecare, cu o valoare totala de 1.999.990 lei, reprezentand 64,5158 % din capitalul social;
2) Takacs Iosif – cu un nr. de 1 actiune, numerotata cu 200.000, in valoare de 10 lei, cu o valoare totala de 10 lei, reprezentand 0,003 % din capitalul social;
3) SC Agro Company Agregate SRL – cu un nr. de 110.000 actiuni, numerotate de la 200.001 la 310.000, in valoare de 10 lei fiecare, cu o valoare totala de 1.100.000 lei, reprezentand 35,4839 % din capitalul social;Corespunzator modificarii formei juridice, structura actionariatului, capitalului social si a
administrarii societatii, se modifica si actul constitutiv al societatii in forma prevazuta in anexa nr. 15, ce reprezinta actul constitutiv al societatii pe actiuni.
Urmare a fuziunii celor doua societati se va alcatui un tabel definitiv cumulat, din care vor fi inlaturate, considerandu-se a fi stinse, prin fuziune, creantele reciproce ale celor doua societati fuzionate, respectiv suma de 34.033.757,07 lei din tabelul SC Agro Company SRL si suma de 4.970.886,54 lei din tabelul SC Agro Company Nojag SRL.
De asemenea, creditorii bancari pentru a caror creanta s-au acordat imprumuturi vor fi inscrisi in tabelul cu creantele admise, fara conditii si sarcini, la categoria creantelor garantate, cu cuantumuri corespunzatoare creantelor declarate la masa credala a debitoarei creditului acordat.
Creditorii chirografari, ce sunt comuni ambelor debitoare, se vor inscrie in tabel cu o valoare insumata din ambele tabele definitive.
La fel se va proceda si cu creantele bugetare, pentru acei creditori bugetari comuni debitoarelor in insolventa.
In urma ajustarii tabelului definitiv cumulat, acesta va avea cuprinsi creditorii si creantele prevazute in anexa nr. 16 a planului de reorganizare. in cuantul total de 61.981.410,83 lei
Din analiza comparativa a acestui tabel definitiv de creante cumulat, cu totalul creantelor din tabelele definitive ale celor doua debitoare, din anexa nr. 16a, se poate constata stingerea, prin fuziune, a creantelor insumand 68.702.225,10 lei, reprezentand 52,57% din totalul creantelor inregistrate asupra celor doua debitoare, ce confirma odata in plus oportunitatea masurii si eficienta ei financiare asupra societatii rezultate din fuziune, ca si pentru creditorii din tabelul de creante cumulat.
Daca la cele de mai sus adaugam si creantele nascute pe perioada de observatie, intre cele doua debitore in cuantum total de 4.817.059,9 lei, se poate constata stingerea prin masura fuziunii a datoriei insumand 73.519.285 lei, care nu pot fi achitate niciun caz prin orice alta masura de reoragnizare judiciara.
56
9.3. Infuzie de capital aportat de catre asociatul cesionar
Avand in vedere contractul incheiat pentru cesiunea partilor sociale detinute de debitoarea SC Agro Company SRL la SC Agro Company Nojag SRL catre asociatul cesionar SC Agro Company Agregate SRL, precum si faptul ca acesta a fost incheiat in conditii in care actionarul cesionar a dovedit ca are asigurat o sursa de finantare, constand in contracte de furnizare materiale (balast, pietris, nisip) catre constructorul autostrazii Deva-Orastie, contracte din care realizeaza lunar venituri ce pot fi acordate cu titlu de imprumut societatii in insolventa, cu termen mediu si fara dobanda.
Administratorul judiciar a incheiat separat de contractul de cesiune, un contract de imprumut, cu asociatul cesionar SC Agro Company Agregate SRL, prin care acesta din urma s-a obligat sa imprumute lunar sumele de bani solicitate de societatea al carui actionar a devenit, pentru sustinerea activitatii acesteia.
Aceste sume vor fi folosite in scopul cresterii ritmice a volumului productiei si a desfacerii, asigurand volumul de lucru necesar ridicarii productiei la nivelul necesar realizarii de profit, prin care sa se poata incepe achitarea platilor prevazute in programul de plati.
Contractul de imprumut este anexa nr. 4 la prezentul plan de reorganizare, si are ca termen de restituire a tuturor sumelor, acordate in modul aratat, dupa implinirea termenului pentru implinirea planului de reorganizare, chiar daca acesta ar urma sa fie prelungit pe o perioada de 4 (patru) ani.
Asociatul cesionar este de acord sa sustina in acest mod activitatea curenta societatii in care a devenit actionar, deoarece in caz de faliment s-a prevazut o clauza speciala in contractul de inchiriere, prin care, la data formularii unei cereri de faliment din partea oricarui participant la procedura, toate creditele acordate de asociatul cesionar, devin scadente prin efectul inregistrarii cererii de faliment, iar societatea aflata in reorganizare are obligatia sa le restituie ca si cheltuiala curenta, nascuta dupa data deschiderii procedurii, conform art. 123 pct. 3 din Legea nr. 85/2006.
Creditul este prevazut a fi fara dobanda pe toata durata procedurii, insa in caz de antrenare a clauzei de restituire, despre care am aratat mai sus, determinata de formularea unei cereri de faliment, societatea in reorganizare are obligatia sa achite dobanda legala pentru sumele ce i-au fost puse la dispozitie pe toata durata folosirii lor de catre societatea in insolventa.
9.4. Recuperarea creantelor societatii in insolventa
Exceptand creantele reciproce dintre cele doua societati supuse fiziunii, SC Agro Company SRL are de incasat, conform bilantului contabil la data de 30.06.2011, creante insumand 19.698.183 lei, din care 10.522.416 lei, reprezentand 53,42%, sunt creante de recuperat de la terti, in timp ce 9.175.767 lei, reprezentand 46,58%, sunt creante de recuperat de la alte societati din grupul de interes economic, SC Edy & Norbi Connenc SRL, cu suma de 8.382.050 lei, si SC Alex Beton Vily SRL, cu suma de 793.717 lei, si reprezinta contravaloarea produselor livrate si neachitate.
Prin plan, administratorul judiciar propune masuri de recuperare intr-un procent cat mai ridicat, ce se aproprie de pragul de 5.000.000 euro, din recuperare urmand a se asigura o alta sursa de finantare alternativa a activitatii curente a societatii, dar si disponibilul financiar necesar pentru plata creantelor prevazute in programul de plati.
Luand in considerare ponderea creantelor de recuperat de la cealalta societatea a grupului, SC Edy & Norbi Connenc SRL si SC Alex Beton Vily SRL, s-a acordat o atentie deosebita acestora, incheindu-se in acest scop, contracte de esalonare a platilor pe toata durata planului de reorganizare, luandu-se in considerare, pe de o parte, ca eventualele masuri de executare silita ori deschiderea procedurii falimentului, nu ar asigura recuperarea intergrala a creantei, din lipsa bunurilor
57
valorificabile din patrimoniul debitoarelor, iar pe de alta parte, si cel mai important lucru, faptul ca si aceaste societati sunt antrenata in serviciile prestate constructorilor autostrazii, pe baza unui contract de catering pentru prepararea alimentelor necesare personalului salariat al constructorilor autostrazii, in cazul primei societati, si furnizarea de agregate, in cazul celei de a doua.
Potrivit contractelor incheiat de SC Edy & Norbi Connenc SRL cu SC Agro Company SRL, prin administratorul judiciar (anexa nr. 6), acesta a cesionat toate veniturile din contractul de catering acesteia din urma, astfel ca exista sanse reale ca creantele sa fie recuperate integral pe perioada executarii planului. La fel si in cazul SC Alex Beton Vily SRL, cealalta debitoare din grupul de interes, s-a incheiat un contract de esalonare a datoriei, din anexa nr. 7, prin care creanta se va recupera in termen de 6 (sase) luni de la confirmarea planului.
Avand in vedere situatia de mai sus, precum si faptul ca, prin masurile manageriale convenite cu directorul de vanzari si echipa sa de distributie, s-a acceptat reluarea raporturilor comerciale cu acei clienti, debitori ai societatii, care isi asuma obligatia ca deodata cu achitarea pretului produselor livrate periodic de societatea in insolventa, sa achite si din debitele restante, cota procentuala cuvenita.
Administratorul judiciar apreciaza ca din creantele fata de clienti, exceptand cele doua firme din grup, se poate recupera cel putin 50 %, respectiv 5.261.208 lei, care insumata cu creanta ce va fi recuperata de la societatile din grup, SC Edy & Norbi Connenc SRL si SC Alex Beton Vily SRL, atinge cifra de 14.436.975 lei, ce reprezinta 73,29% din totalul creantelor inregistrate la data de 30.06.2011. Pe aceste procente de recuperare se intemeiaza prognoza cresterii continue a productiei si desfacerii, cat si plata creantelor prevazute in programul de plati.
Desigur nu sunt lipsite de importanta masurile luate deja de administratorul judiciar, adica de recuperare a creantelor pe calea actiunii in justitie, de executare silita si chiar a procedurii de insolventa, insa, prin aceste mijloace, recuperarea se intinde pe o durata de timp mai mare, si uneori devine imposibila, dar declararea ca insolvabili a respectivilor creditori urmariti silit, atrage si consecinte pozitive in privinta recuperarii T.V.A.-ului si eventual a impozitului pe profit datorat de societate, astfel ca si atare masuri pot aduce un oarecare grad de beneficiu societatii in insolventa.
9.5. Vanzarea de active
9.5.1. Vanzarea activului - Ferma Turdas. Contract de novatie
Din analiza efectuata de administratorul judiciar a rezultat ca nu toate activele societatii au fost si sunt generatoare de venituri.
S-au identificat si active care au determinat pierderi si costuri suplimentare in sarcina societatii, printre acestea aflandu-se si activul Ferma Turdas, achizitionata de societate in anul 2004 in scopul de infiinta o ferma zootehnica, respectiv, o crescatorie de porci. (anexa nr. 17)
Activul este compus din 10 grajduri, cu o capacitate de 3.000 de porci fiecare, anexe si teren aferent in suprafata de 140.188 m², societatea debitoare facand unele demersuri pentru readucerea grajdurilor, grav deteriorate la data cumpararii, in stare de folosire, in sensul ca au fost reacoperite cu panouri tip sandwich si s-au realizat unele lucrari de refacere instalatii, canalizari, izolatii, s.a..
Scopul achizitiei nu a fost realizat din lipsa de capital, astfel ca nici macar panourile tip sandwich nu au fost achitate furnizorului, acestea fiind predate, pe baza unui contract de vanzare cumparare cu clauza de transfer al proprietatii la data platii pretului, in custodie, pana la chitarea pretului.
58
Astfel, pentru punerea in functiune erau necesare fonduri pentru achitarea pretului invelitorilor, pentru unele lucrari de amenajari interioare a grajdurilor si pentru populare, cuantumul investitiilor necesare in scopul punerii in functiune a fermei fiind apreciat de administatorul judiciar la suma de 500.000 euro, pe care societatea in cauza nu a avut-o si nu o poate procura intr-un termen apropiat.
De aceea, si pentru faptul ca prin nefolosire grajdurile se degradeaza in timp, incarcandu-se totodata si cheltuielile cu amortismente, impozite si altele, s-a prevazut vanzarea activului in cauza, din pret urmand a se achita in parte creanta garantata, iar o parte din pret sa fie folosita ca si capital de lucru, in scopul dezvoltarii productiei si satisfacerii ofertei.
Vanzarea activului trebuie sa asigure obtinerea unui pret corespunzator satisfacerii creantei garantate a creditoarei CEC Bank SA, inclusiv accesoriile din perioada de observatie si, de asemenea, pretul elementelor de acoperis achizitionate de debitoarea in insolventa, insa neachitate.
Se are in vedere astfel ca, in situatia in care furnizorul elementelor de acoperis nu-si recupereaza pretul, poate pretinde restituirea lor si astfel s-ar ajunge la o reducere substantiala a valorii garantiei si, implicit, a activului, fiind afectati toti creditorii inscrisi la masa credala si, de asemenea, influenteaza negativ procedura de reorganizare.
Masura vanzarii ca si modalitate, desi prevazuta prin plan, se va realiza efectiv dupa identificarea ofertantului care accepta conditiile impuse de administratorul judiciar, si se obtine avizul comitetului creditorilor, pentru pret si conditiile vanzarii.
Apreciind ca, in actualele conditii de criza, este posibil sa nu se poata gasi solicitanti pentru cumpararea activului, prin plan se prevede si o masura alternativa de inchiriere a unui contract de novatie in care sa fie implicat si creditorul CEC Bank SA si prin care sa fie inlocuit debitorul obligatei din contractul de credit nr. 153/18.04.2007 incheiata cu CEC Bank SA, cu o alta firma, eventual din interiorul grupului de interes economic si care sa preia obligatia de restituire a creditului catre CEC Bank SA deodata cu dreptul proprietatii asupra activului, afectat de contractul de ipoteca.
Totodata, copermutantul va trebui sa achite si pretul elementelor de acoperis ale grajdurilor, prin incheierea unor raporturi directe cu furnizorul panourilor respective.
Aceasta masura a fost analizata de administratorul judiciar cu membrii grupului de interes economic si exista acord pentru a se incheia contractul de novatie cu una dintre societatiile din grup, respectiv SC Agro Company Agregate SRL (anexa nr. 18), cu conditia ca, dupa amenajarea grajdurilor in scopul productiei si popularea lor, sa acorde exclusivitate de vanzare a productiei de porci societatii rezultate din fuziune, care va asigura astfel folosirea la capacitate a abatorului din Nojag si totodata materia prima necesara prelucrarii produselor din carne la preturile sub niveluri practicate pe piata.
Incheierea contractului de novatie in conditiile propuse se considera acceptata prin aprobarea planului, ramanand ca pe parcursul executarii lui sa fie identificat investitorul care accepta preluarea activului deodata cu preluarea debitului de platit catre creditorul inscris la masa credala CEC Bank SA.
Conditiile de creditare vor fi stabilite de CEC Bank SA si copermutant, societatea in insolventa fiind eliberata de obligatia de restituire a creditului catre CEC Bank SA si totodata avand obligatia de a efectua toate demersurile necesare de transfer al proprietatii asupra activului.
9.5.2. Vanzarea altor active ale societatii
59
In scopul satisfacerii intereselor creditorilor de recuperare a creantelor inscrise la masa credala, planul prevede si posibilitatea vanzarii a oricaror alte active productive pe durata de executare a planuului.
Sunt avute in vedere, astfel, fabrica de produse din carne din Santuhalm si/sau abatorul si fabrica de produse din carne din Nojag, ambele fiind cuprinse in patrimoniul societatii rezultate din fuziune.
Vanzarea acestor active se poate face doar dupa inregistrarea fuziunii acestor societati si numai daca din vanzare s-ar satisface, dintr-o data cea mai mare parte a creantelor inscrise la masa credala si doar atunci cand exista pericolul ca programul de plati aprobat prin plan sa nu fie respectat ori chiar s-au inregistrat intarzieri.
Decizia de vanzare apartine comitetului creditorilor, la propunerea administratorilor judiciari si pe baza ofertelor de pret scrise, prin care potentialul investitor se obliga sa achite pretul in modul acceptat de creditori.
Alegerea unuia sau altuia dintre active se va face in functie de interesul investitorului si conditiile de pret obtinute, precum si tinand seama de creantele ce se pot acoperi prin valorificare.
Pana la data adoptarii unei decizii de vanzare a oricarora dintre active, administratorul judiciar va incheia contracte cu actionarii persoane fizice ai societatii rezultate din fuziune, prin care acei actionari care detin drept de proprietate asupra anumitor suprafete de teren, aflata in incinta fabricilor de productie ale debitoarei in insolventa, si pe care s-au edificat constructiile in cauza, sa constituie drept de superficie si eventuale servituti de trecere pe durata existentei constructiilor, contra unei despagubiri anuale, astfel ca, in caz de instrainare a vreuneia dintre active, sa se poata asigura dobanditorului dreptului de a folosi terenul aferent, prin intabularea in cartea funciara a dreptului de superficie astfel constituit.
In caz de instrainare a imobilelor se instraineaza si dreptul accesoriu de superficie intabulat in cartea funciara, acesta fiind valabil pe toata durata existantei constructiilor.
9.6. Repunerea in termen a contractelor de creditare pe termen lung
Din analiza administratorului judiciar a rezultat ca societatea in insolventa a apelat, in strategia sa de dezvoltare, la creditarea investitiilor de catre societati bancare, cu care a incheiat contracte de credit pe termen scurt, mediu si lung. Este cazul societatilor bancare inscrise in tabelul de creante, si fata de care, in cea mai mare parte, nu si-a achitat obligatiile scadente, de plata a ratelor si dobanzilor, conform termenelor convenite. Ca atare, in mod justificat, societatile bancare au declarat scadente creditele astfel contractate, si s-au inscris in tabelul de creante cu sumele corespunzatoare ratelor si dobanzilor acelor credite.
Prin planul de reorganizare se prevede plata integrala a creantelor garantate in termenul prevazut pentru realizarea planului, conform programului de plati, si tinand seama de faptul ca, creantele rezultate pe perioada de observatie se considera creante curente, si ca atare, se platesc fara a fi trecute in tabelul definitiv, ci din cash-flow-ul realizat de societate.
Fac exceptie de la regula mentionata la alineatul precedent creantele rezultate din contractele de creditare incheiate cu BCR, nr. 233/49623/15.12.2006 pentru suma de 2.500.000 lei a carei termen de rambursare a fost prevazut initial, pe durata a 15 ani, adica pana in decembrie 2021, si contractul de credit nr. 232/49623/15.12.2006, pentru suma de 2.400.000 lei, al carui termen de rambursare a fost prevazut pentru un termen de 15 ani, adica pana in decembrie 2021,
Pentru cele doua contracte mai sus mentionate, planul propune, in conformitate cu art. 97 din Legea nr. 85/2006, repunerea in termenul initial de executare a contractelor la scadentele negociate
60
de parti, respectiv decembrie 2021 pentru contractul nr. 233/49623/15.12.2006 si decembrie 2021 pentru contractul nr. 232/49623/15.12.2006, iar pentru contractul nr. 82/2007 al SC Agro Company Nojag SRL pana in 2022, suma contractata fiin de 2.368.087 lei
Ca urmare, pe perioada reorganizarii judiciare, se vor achita din creantele sus mentionate doar ratele scadente si dobanzile aferente, incepand cu data confirmarii planului de catre judecatorul sindic, si pana la data inchiderii procedurii reorganizarii, contractele urmand sa se execute in totalitate conform termenelor initiale.
In acest timp, ratele restante si dobanzile restante de la data deschiderii procedurii sunt cuprinse in programul de plati, intrucat acestea fac parte din creanta inscrisa in tabelul definitiv, iar ratele neachitate si dobanzile aferente, pe perioada de observatie, se vor achita pe dutata de executare a planului, conform celor mentionate la sectiunea 13.1 din plan.
Masura repunerii in termenele initiale a contractelor de credit nu afecteaza dreptul creditorilor garantati, acestia urmand a-si incasa integral creantele pe perioada procedurii reorganizarii, impreuna cu accesorile la care au dreptul, iar dupa inchiderea procedurii urmeaza sa-si incaseze partea din credit cu accesorii, conform celor convenite cu beneficiarul, la incheierea contractului de creditare.
9.7. Reducerea dobanzilor bancare
In conformitate cu art. 95 alin. 6 lit. c din Legea nr. 85/2006, planul de reorganizare propune modificarea tuturor dobanzilor bancare prevazute in contractele ce reprezinta izvorul creantelor inscrise de banci la masa credala, la o rata corespunzatoare dobanzii ROBOR, majorata cu 2,5 puncte procentuale, care se calculeaza astfel:pentru primele 6 (sase) luni ale fiecarui an calendaristic se va aplica dobanda ROBOR de la data de 1 ianuarie, publicata pe site-ul B.N.R (www.bnr.ro), la care se adauga 2,5 puncte procentuale, urmand ca pentru perioada ianuarie-iunie a fiecarui an sa se aplice aceasta dobanda;pentru perioada ultimelor 6 (sase) luni ale fiecarui an calendaristic se va aplica dobanda ROBOR de la data de 1 iulie, publicata pe site-ul B.N.R (www.bnr.ro), la care se adauga 2,5 puncte procentuale, urmand ca pentru perioada iulie-decembrie a fiecarui an sa se aplice aceasta dobanda;pentru perioada de la data confirmarii planului si pana la finele anului in curs se va aplica dobanda ROBOR de la ziua urmatoare aprobarii planului de reorganizare, publicata pe site-ul B.N.R (www.bnr.ro), la care se adauga 2,5 puncte procentuale.
Dobanzile mai sus prevazute se aplica tuturor contractelor de credit, incheiate de debitoarea in insolventa cu creditorii bancari BCR, CEC Bank Sucursala Alba, Corporate Recovery Management SRL.
Dobanzile si accesorile datorate pe perioada anterioara perioadei de reorganizare judiciara se calculeaza si se platesc conform actelor din care acestea rezulta.
Pe perioada planului de reorganizare nu sunt aplicabile niciuna dintre clauzele contractelor de credit, ce prevad dobanzi penalizatoare, majorari de intarziere sau alte asemenea, singurele accesori ce se adauga creditelor acordate de societatile bancare fiind dobanzile stabilite in aceasta sectiune, si modificate la inceputul fiecarui trimestru, in functie de dobanda ROBOR, asa cum s-a prevazut mai sus.
Creditele nerambursate integral pana la inchiderea procedurii reorganizarii, si pentru care sunt prevazute termene de plata initiale dincolo de termenul de executare ale planului, se vor restitui conform contractelor initiale si in conditiile stabilite in acele contracte, ori in modul in care partile hotarasc dupa inchiderea procedurii.
61
9.8. Majorarea capitalului social prin conversia creantelor in actiuni (cu acordul creditorilor in cauza)
Este varianta alternativa, ca urmare a ineficietei, totale sau partiale, a masurilor prevazute la sectiunile 9.1. - 9.7. si se aplica daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) programul de plati stabilit prin plan nu poate fi respectat;b) a fost inregistrata la Oficiul Registrului Comertului fuziunea celor doua debitoare in
insolventa;c) prin infuzia de capital convenita cu actionarul SC Agro Company Agregate SRL nu se
realizeaza satisfacerea nevoilor societatii in concordanta cu masurile planului de reorganizare;d) continuarea procedurii nu ar acoperi creantele ramase de plata pana la implinirea
termenului de executare a planului de reorganizare.Pentru acest caz, planul de reorganizare prevede conversia partiala a creantelor in actiuni si
majorarea capitalului social al debitoarei prin emisiunea de titluri de valoare constand in actiuni noi, corespunzator valorii creantelor detinute de creditorii ce au formulat accept scris pentru conversia creantelor lor in actiuni.
Majorarea in acest mod a capitalului priveste creantele din tabelul definitiv detinute de creditorii acceptanti ai conversiei, mai putin cei bugetari. Majorarea de capital se calculeaza prin conversia creantelor din programul de plati a acceptantilor, neachitate la data conversiei, astfel ca valoarea majorata a capitalului social va fi suma acelor creante si a capitalului social rezultat in urma fuziunii.
La aceeasi data se considera achitate creantele acelor creditori, la nivelul stabilit prin tabelul definitiv de creante, conform art. 137 al. 2 din Legea nr. 85/2006.
Ca rezultat al aplicarii masurii de majorare a capitalului prin conversia creantelor in actiuni si majorarea, in acest mod, a capitalului social, creantele pentru care s-a acceptat transformarea in actiuni pot fi cesionate potentialilor investitori, altii decat actualii actionari, inainte de inregistrarea modificarii actelor constitutive, ori prin cesionarea actiunilor primite in schimbul creantelor, dupa inregistrarea majorarii capitalului social la Oficiul Registrului Comertului, functie de optiunea investitorului.
Masurile concordante prevazute in prezentul subcapitol sunt intemeiate pe dispozitiile art. 95 alin. 6 lit. I si J din Legea nr. 85/2006 si vor fi duse la indeplinire de catre administratorul judiciar, prin inregistrarea modificarilor actului constitutiv la registrul comertului, in baza prezentului plan de reorganizare, fara acordul actionarilor societatii debitoare.
Prin acceptarea preluarii unor creante convertite in actiuni, ori a actiunilor astfel dobandite, creantele respective se considera stinse fata de societatea in reorganizare la nivelul prevazut in tabelul definitiv de creante.
Ca urmare a aplicarii variantei de conversie in actiunii, nu vor mai fi mentinute in programul de plati creantele pentru care a intervenit conversia in actiuni, urmand a se modifica compozitia graficului de plati.
Totodata, se vor urmari masurile concordante prevazute in sectiunea 11, care vor fi puse imediat in aplicare, de catre administratorul judiciar si participantii implicati in procedura de insolventa, in privinta managementului si a masurilor organizatorice si structurale cerute de investitorul - actionar majoritar.
62
9.9. Modificarea structurii actionariatului in urma conversiei creantelor in actiuni si/sau a infuziei de capital din partea unor potentiali investitori
In varianta aplicarii masurilor prevazute in sectiunea anterioara se emit noi actiuni in raport de cuantumul creantelor a caror titulari au acceptat conversia lor in actiuni, astfel ca actiunile emise in schimbul creantelor sunt subscrise de creditorii acceptanti, prin insasi cererea de acceptare a conversiei, confirmata de administratorul judiciar, in baza carora devin actionari ai societatii pentru partea de capital egala cu valoarea creantelor transformate in actiuni.
Actiunile emise in acest mod se numeroteaza in continuare, de la nr. 310.001, fiind de valoare egala cu cele deja inregistrate, iar structura actionariatului se modifica in acor cu majorarea capitalului si numarului de actiuni emise si subscrise. Nu pot fi subscrise decat creantele egale cu multiplu de 10, iar cele care nu sunt divizibile la 10, se rotunjesc in jos, astfel ca aceasta conditie sa fie respectata pentru toate actiunile emise.
Sarcina efectuarii demersurilor necesare emisiunii de actiuni, subscrierii si inscrierii lor la Oficiul Registrului Comertului, pe numele titularilor creantelor convertite, ori a cesionarilor acestora, daca este cazul, revine administratorului judiciar.
Ca urmare a majorarii capitalului social cu creantele convertite in actiuni, se modifica si structura actionariatului in mod corespunzator, iar actul constitutiv al societatii este modificat si el, conform anexei nr. 19.
Acest drept de conversie a creantelor in actiuni il au si succesorii in drept ai titularilor creantelor inscrise in programul de plati, si de asemenea, cesionarii acestora, ce au notificat administratorul judiciar si au cerut judecatorului sindic aprobarea substituirii in tabelul de creante si programul de plati.
Modificarea actului constitutiv al societatii pe actiuni rezultata din fuziune se va face si in cazul aplicarii masurilor prevazute la sectiunea 6.6., privind infuzia de capital din partea unor potentiali investitori.
Masura de finantare a planului de reorganizare prin infuzie de capital priveste doua variante.Prima varianta presupune antrenarea uneia/unor fonduri de investitii, care manifesta interes
pentru implicarea cu fonduri financiare in realizarea planului, astfel ca negociaza cu administratorul judiciar si actionarii conditiile finantarii, inclusiv cuantumul sumelor investite si termenul.
Masura presupune si acordul actionarilor pentru realizarea finantarii, urmad sa se incheie, pe durata determinata, un acord de finantare, ce poate prevedea inclusiv si modificarea actelor constitutive, cu consimtamantul actionarilor societatii in reorganizare.
Desigur, daca acest acord nu se va realiza, se poate recurge la masura alternativa de emisiune de actiuni, cu majorare de capital, fara acordul statutar al actionarilor. In acest scop se va adapta si completa planul, tinand cont de acreantele achitate pana la acea data si cele ramase, ca si de necesarul de investitii pentru continuarea activitatii societatii, urmand ca majorarea de capital si emisiunea de actiuni sa acopere intreaga creanta ramasa de achitat conform programului de plati, care va fi si el adaptat.
Modificarea in acest mod a actelor constitutive depinde doar de votul creditorilor, cu ocazia completarii si adoptarii planului si de acordul investitorului care subscrie actiunile pe baza unui angajament scris, prealabil emiterii de actiuni.
Nu este necesar consimtamantul actionarilor pentru modificarea in aceasta modalitate a actului constitutiv, conform art. 95 alin. 7din Legea nr. 85/2006, interesul urmarit fiind cel al investitorului si creditorilor ale caror creante nu au fost achitate pana la data aplicarii masurii.
63
10. MĂSURI ADECVATE PENTRU PUNEREA PLANULUI DE REORGANIZARE JUDICIARĂ IN PRACTICA
10.1. Pastrarea, in intregime sau in parte, de catre debitor, a conducerii activitatii sale, inclusiv dreptul de dispozitie asupra bunurilor din averea sa, cu supravegherea activitatii sale de catre un administrator desemnat in conditiile legii
In urma confirmarii planului de reorganizare, debitorul îsi va conduce activitatea, prin administratorul special, sub controlul administratorului judiciar si, în conformitate cu planul confirmat, pana la închiderea procedurii de către judecătorul sindic si luarea măsurilor de reinsertie a debitorului în activitatea comerciala.
Supravegherea activitatii de administratori se va face dupa fuziune de ambii administratori judiciari, zilnic, prin vizarea prealabila a tuturor actelor si operatiunilor economice si comerciale ale debitoarei, neputandu-se efectua nicio operatiune fara avizarea ei de administratorii judiciari.
S.C. Agro Company S.R.L., prin organele de conducere, isi pastreaza dreptul de dispozitie asupra bunurilor din averea sa, sub supravegherea administratorului judiciar, pana la iesirea din insolventa.
Controlul respectarii planului de reorganizare este efectuat de judecătorul-sindic, la solicitarea creditorilor, administratorului special, sau administratorului judiciar, precum si de comitetul creditorilor, prin analizarea rapoartelor perioadice de activitate, depuse de administratorul judiciar. In cazul nerespectarii sau neconformarii actelor de administrare masurilor prevazute in planul de reorganizare, oricare dintre persoanele de mai sus poate cere judecatorului sindic sa dispuna intrarea în faliment a debitorului, in temeiul art.105 al Legii nr.85/2006, privind procedura insolventei.
Administratorul judiciar va asigura controlul implementarii planului, prin supravegherea activitătii debitorului, solicitarea de rapoarte, situatii privind încasarile si platile efectuate , precum si previzionarea încasarilor si platilor pentru perioada imediat urmatoare, va sesiza comitetul creditorilor si judecătorul sindic, cu privire la orice abateri de la planul de reorganizare, va efectua distribuirea sumelor încasate în cursul procedurii si va depune rapoarte de activitate lunare, inclusiv cu privire la situatiile financiare ale debitoarei. Administratorul judiciar, împreuna cu persoanele de specialitate implicate în procedura, va sprijini debitoarea în elaborarea si aplicarea strategiilor optime economice si juridice, asigurand, prin activitatea sa, succesul planului de reorganizare si reinsertia debitorului în activitatea economică.
Administratorul special poate fi inlocuit in cazul in care actionarii societatii rezultate din fuziune hotarasc in acest sens.
De asemenea, aceeasi regula se aplica si in eventualitatea modificarii structurii actionariatului si a formei juridice, prevazute la pct. 6.6., 9.2. si 9.9., de mai sus, ca alternative la eventualul esec al primelor masuri.
64
10.2 Obtinerea de resurse financiare pentru sustinerea realizarii planului si sursele de provenienta ale acestora
Asa cum am aratat si la Capitolul 6 (surse de finantare pe perioda reorganizarii), planul de reorganizare se intemeiaza pe multiple si variate surse de finantare, necesare in intregime. Acestea sunt surse externe, ce au in vedere in primul rand sprijinul financiar, pe care il pot acorda firmele din grupul de interes economic, societatii debitoare in cauza.
Analizand sursele de finantare identificate la intocmire planului, precum si previzionand posibilitatea atrageii unor surse pe parcursul executaraii lui, propunatorul planului le-a enumerat la capitolul 6 unde a aratat cum se finanteaza societatea in insolventa pe durata planului.
Astfel in concordanta cu cele dezvoltate la Capitolul 6 sursele de finantare si provenienta acestora sunt urmatoarele:
a. SC Agro Company Agregate SRL - societate aflata in raport de afiliere cu debitoarele in insolventa, care obtine resurse pentru sprijinirea financiara a planului, din contractarea zacamantului de balast si pietrisuri de la Turdas cu constructorii autostrazii Deva-Orastie, avand licenta si permis pt exploatarea acestora.
Finantarea se asigura prin:- majorarea capitalului Agro Company Nojag SRL in urma cooptarii in aceasta societate
comerciala, cu suma de 100.000 lel;- plata pretului partilor sociale achizitionate din capitalul subscris la Agro Company Nojag
SRL, de la debitoarea in insolventa, cu sume de 1.000.000 lei;- imprumutul acordat pe baza de contract de finantare pe toata durata planului, functie de
nevoile de dezvoltare ale productiei debitoarei in insolventa, in mod esalonat, in cuantum estimat de 10.000.000 lei.
b. Vanzarea unora dintre activele societatii in scopul platii creantelor din programul de plati si asigurarii capitalului de lucru:
- vanzarea activului Ferma Turdas, sau incheiarea unui contract de novatie cu stingerea creantelor CEC Bank in conditiile sectiunii 9.5.1, pretul de vanzare fiind propus a fi de 5.600.000 lei.
- vanzarea altor active ale societatii conform subsectiunii 9.5.2., are in vedere vanzare fabricii din Nojag sau a fabricii din Deva, la preturi ce vor fi stabilite prin evaluare.
c. recuperarea de creante ale societatii, in cuantum de 14.436.975, sens in care:- suma de 8.382.050 lei se va recupera integral de la firma din grupul de interes economic SC
Edy & Norbi Connenc SRLin termen de 36 luni;- suma de 793.717 lei se va recupera integral de la firma din grupul de interes economic SC
Alex Beton Vily SRL in termen de 6 luni;- suma de 5.261.208 lei se va recupera integral de la terti, in termen de 24 luni.
d. credit furnizor – este asigurat de creditorii furniozori indispensabili din categoria creantelor chirografare prioritare, care asigura finantarea prin livrare de materii prime si materiale, cu plata pretului la 40 zile de la livrare;
e. investitori potentiali ori fondurile de investitii – pot fi atrasi in conditiile sustinerii financiare cu capitalul necesar acoperii in parte a creantelor, si asigurarii cresterii productiei pe o perioada limitata, 3-5 ani, dincolo de durata planului, in conditiile convenite cu actionarii;
65
f. alti potentiali investitori - prin preluare de actiuni de la actionari, in schimbul finantarii societatii;- prin conversia in actiuni a creantelor si/sau cesiunea acestora, urmarindu-se stingerea
datoriilor din tabelul de creante.- prin subscrierea de capital, in urma emisiunii de actiuni, ce va urma sa fie aprobata.
g. contractarea de credit banca – se va aplica in caz de necesitate si functie de situatia executarii planului si intereselor creditorilor, neputand fi previzionate conditiile de contractare a unor atare surse la momentul redactarii planului.
Asa cum sa aratat si in capitolul la care ne-am referit, si s-a prevazut printre masurile din cap. 9, antrenarea surselor de finantare enumerate in cele de mai sus, este posibila concomitent pentru primele patru surse si, in mod alternativ, prin adaptarea si completerea planului pentru sursele altenative, in cazul in care se dovedeste, pe parcursul executarii planului ca nu sunt suficiente primele surse de finantare in scopul stingerii datoriilor societatii.
10.3. Modificarea actului constitutiv al debitorului
Prin planul de reorganizare propus s-au prevazut modificari succesive ale actului constitutiv al societatii, unele cu acordul asociatilor/actionarilor, altele fara acordul acestora, ci in temeiul art. 95 alin.7 din Legea 85/2006.
Astfel, sunt prevazute a fi modificate actele constitutive, ca efect al masurilor concordante in interesul creditorilor, in cap. 9, in urmatoarele situatii:
a. pentru cesionare capitalului social al SC Agro Company SRL detinute in capitalul social al SC Agro Company Nojag SRL, catre asociatul cedent SC Agro Company Agregate SRL, conform contractului de cesiune din anexa nr. 3. Ca urmare se modifica si actul constitutiv prin cooptarea in societate a SC Agro Company Agregate SRL (anexa nr. 20) si apoi, in urma cesiunii, se revine la actul constitutiv cu un singur asociat, respectiv SC Agro Company Agregate SRL (anexa nr. 21).
b. pentru fuziunea societatiilor aflate in reroganizare, modificarea formei juridice si structurii actionariatului, conform anexei nr. 15.
c. pentru majorarea capitalului social ca urmare a infuziei de capital al unor potentiali investitori, in conditiile convenite cu actionarii societatii pe o durata:
- limitata in timp, in cazul aplicarii variantei de finantare de la subsectiunea 6.6.1.- nelimitata in timp, in cazul aplicarii variantei de finantare prevazuta la subsectiunea 6.6.2.d. pentru conversia in actiuni a creantelor a caror titulari consimt la operatiunea conversiei,
pe durata nelimitata si fara acordul statutar al actionarilor.
Pentru primele patru situatii de modificare a actului constitutiv al societatii este necesar acordul asociatilor/actionarilor, acestia exprimandu-si deja acordul pentru modificarea actelor in caz de cesiune si fuziune, respectiv, aplicarea masurilor de la lit a-b de mai sus, urmand sa consimta, in functie de situatie, si la aplicarea masurilor de punctul c, la momentul discutarii si aplicatrii prin plan a acestor masuri.
66
In cazul ultimei situatii de modificare, cea de la lit „d”, nu este necesar acordul pe modificare a actului constitutiv al asociatilor/actionarilor, ci doar hotararile creditorilor in cauza, detinatori ai creantelor pe care consimt sa le transforme in actiuni.
Aplicarea modificarilor din aceasta sectiune se face in concordanta cu masurile stabilite in celelalte capitole ale planului de reorganizare.
11. MASURI ORGANIZATORICE SI DE MANAGEMENT. PERSPECTIVELE FORTEI DE MUNCA
Conform dispoziţiilor art. 103 din lege, „în urma confirmării unui plan de reorganizare, debitorul isi va conduce activitatea sub supravegherea administratorului judiciar si în conformitate cu planul confirmat, pana când judecătorul-sindic va dispune, motivat, fie încheierea procedurii insolvenţei şi luarea tuturor măsurilor pentru reinserţia debitorului în activitatea comercială, fie încetarea reorganizării şi trecerea la faliment, în condiţiile art.107 şi următoarele.
Pe parcursul reorganizării, debitorul va fi condus de administratorul special, sub supravegherea administratorului judiciar. Actionarii, asociaţii şi membrii cu răspundere limitată nu au dreptul de a interveni în conducerea activităţii ori în administrarea averii debitorului, cu excepţia şi în limita cazurilor expres şi limitativ prevăzute de lege şi în planul de reorganizare."
Reorganizarea activitatii debitorului are in vedere:- Continuarea activitatii normale de exploatare, printr-o restructurare a activitatii si o
valorificare mai eficienta a resurselor materiale si umane detinute, precum si a pozitiei ocupate pe piata specifica;
- Profesionalizarea afacerii (la nivel de sortimentatie, layout al magazinelor, gestionare si eficientizare a stocurilor) si diversificarea surselor de aprovizionare;
- Negocierea cu principalii furnizori a unor termene de plata mai mari, de natura sa asigure debitoarei un fond de rulment minim;
- Extinderea activitatii in zone in care puterea de cumparare este favorabila activitatii societatii;
- Diversificarea produselor comercializate prin identificarea de noi furnizori si noi segmente de piata;
- Imbunatatirea serviciilor pentru client, procese de remodelare si rebranding, dezvoltarea de noi concepte de magazine;
- Finantarea activitatii societatii de catre terte persoane interesate de activitatea debitoarei.
Masuri de natura manageriala privesc, in primul rand, organizarea si ordinea interna a societatii debitoare, dar si identificarea de noi clienti pentru activitatea desfasurata de societate, prin intensificarea activitatilor de promovare si publicitate a produselor oferite, implementarea unor noi politici manageriale ce implica schimbari in structura personalului prin angajarea unor persoane motivate si, totodata, masuri pentru responsabilizarea si salarizarea personalului existent in functie de criteriile de performanta ce vor fi instituite pentru fiecare loc de munca.
Masurile de natura tehnico-organizatorica privesc mentinerea numarului de personal la limita necesara desfasurarii activitatii in conditii de eficienta, gestionarea adecvata a tuturor bunurilor si asigurarea integritatii acestora; cresterea responsabilitatii prin constientizarea fiecarui angajat asupra situatiei existente si a solutiilor de redresare a societatii, implementarea unei
67
discipline ferme, in scopul indeplinirii cu strictete a atributiilor ce revin fiecarui angajat si eliminarea oricaror fapte ori actiuni generatoare de pierderi pentru societate.
Masurile de natura economico-financiara si de management au in vedere controlul foarte riguros al costurilor de exploatare, masuri prompte de inlaturare a eventualelor pierderi in momentul sesizarii lor, recuperarea creantelor, pastrarea relatiilor comerciale cu clientii buni-platnici si identificarea de noi clienti pentru produsele oferite de societate, asigurarea unor servicii la un nivel de calitate ridicat, urmarirea permananta a evolutiei economice si a schimbarilor din mediul economic pentru a anticipa nevoile clientilor si pentru a adapta oferta acestor necesitati.
In anul deschiderii procedurii insolventei, 2009, SC Agro Company SRL avea un numar de 367 salariati, pentru ca, in urma mai multor reduceri succesive de personal, la data de 31.07.2011 societatea sa mai aiba un numar de 177 salariati. Acest numar de salariati este distribuit pe compartimente, dupa cum urmeaza: Preparate -47 salariati, Bucatarie- 2 salariati, Transare+ depozit congelate- 10 salariati, Desfacere- 25 salariati, TESA - 27 salariati, Intretinere+ Constructii +Paza - 11 salariati, Depozit Vita- 1 salariat, Depozit Suceava - 2 salariati, Depozit Bucuresti- 1 salariat, Depozit Buzau - 6 salariati, Depozit Galati (Braila)- 1 salariat. La acestea se adauga un numar de 3 salariati cu timp partial( fractiuni de norma) si un numar de 14 salariati ale caror contracte individuale de munca sunt suspendate pe perioada concediului pentru ingrijirea copilului.
Desi s-a urmat o curba descendenta pe perioada de observatie in ceea ce priveste numarul de personal salariat al societatii, masurile organizatorice si de management, ca si cele economico financiare, privesc dezvoltarea productiei si refacerea retelei comerciale de desfacere a produselor fabricate de debitoarea in insolventa. Ca atare, societatea va angaja personal atat in sectorul productiv pe masura cresterii volumului de productie, cat si in desfacerea acesteia, in concordanta cu volumul de produse ce trebuie desfacut si raza teritoriala in care se actioneaza prin retele de depozite si magazine. In acest mod se preconizeaza reangajarea a circa 100 de salariati in reteaua de desfacere, progresiv, pe masura ce activitatea se dezvolta, ajungandu-se ca la un volum de peste 40 de tone/zi productie desfacuta sa se foloseasca un numar de peste 100 de angajati in desfacere.
Aceasta sporire brusca a numarului de personal in desfaceri are in vedere termenul scurt de indeplinire a acestor atributii fata de perisabilitatea produselor din carne. Totodata se va spori si numarul de personal din productie, urmarindu-se folosirea eficienta a personalului administrativ si tehnico productiv, astfel ca personalul tesa sa nu suporte modificari importante in perioada imediat urmatoare.
Estimarile planului, asa cum sunt corelate cu bugetul de venituri si cheltuieli, preconizeaza ca, pana in trimestrul trei al anului doi de executare al planului, personalul va creste cu 150 de persoane.
12. TRATAMENTUL CATEGORIILOR DE CREANTE INSCRISE LA MASA CREDALA
Potrivit art.95 alin. 5 din Legea 85/2006, planul va mentiona si categoriile de creanţe care nu sunt defavorizate, tratamentul categoriilor de creanţe defavorizate, si despăgubiri ce urmează a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creanţe, în comparaţie cu valoarea ce ar fi primită prin distribuire în caz de faliment.
In acest scop, precizam ca in tabelul de creante definitiv sunt inscrise 4 categorii de creante, ce pot exercita drepturile lor privind votarea planului în conformitate cu art. 100 alin.3 din legea 85/2006. Aceste categorii de creante sunt :
1. Creante garantate – art. 100 alin.3 lit.a din Legea nr. 85/2006, in cuantum de 7.109.854,81 lei reprezentand 10,4007% din totalul creantelor din tabelul definitiv;
68
2. Creante salariale – art.100 alin.3 lit.b din Legea nr. 85/2006, in cuantum de 4.250,00lei reprezentand 0.0062% din totalul creantelor din tabelul definitiv;
3. Creante bugetare – art.100 alin.3 lit.c din Legea nr. 85/2006, in cuantum de 2.504.432,41 lei reprezentand 3.6636% din totalul creantelor din tabelul definitiv;
4. Creante chirografare - art. 100 alin. 3 lit. e din legea nr. 85/2006, in cuantum de 53.514.502,16 lei reprezentand 78.2840% din totalul creantelor din tabelul definitiv.
5. Pe langa acestea, in plan s-a prevazut, ca si categorie separata din cadrul categoriei Creantelor chirografare, categoria creantelor care apartin furnizorilor - fara de care activitatea debitoarei nu se poate desfasura si care nu pot fi inlocuiti (sectiunea 13.3.), prevazute de art. 96 al. 1 din Legea nr. 85/2006, in cuantum de 5.266.325,54 lei reprezentand 7.6453% din totalul creantelor din tabelul definitiv.
La sumele prevazute mai sus se vor adauga creantele acelorasi categorii de creditori din tabelul de creante al SC Agro Company Nojag SRL, dupa inregistrarea fuziunii debitoarelor, astfel ca in tabelul cumulat al creantelor, dupa fuziunea debitoarelor in insolventa, vor fi cuprinse categorii de creante in cunatumul prevazut in anexa nr. 16.
12.1. Tratamentul creantelor nedefavorizate
În această categorie se includ creanţele garantate, prevăzute de art. 100, alin. 3, lit. a din Legea nr. 85/2006, creanţele salariale, prevăzute de art. 100, alin. 3, lit. b din Legea nr. 85/2006, creantele bugetare, prevăzute de art. 100 alin. 3 lit. c Legea nr.85/2006, creanţele chirografare prioritare, prevăzute de art. 96 alin. 1 din Legea nr. 85/2006.
Având în vedere angajamentul asumat de unii dintre actionari, privind infuzia de capital prevazuta la sectiunea 6.2., pentru aceasta varianta de finantare, dar si interesul altor investitori ce ofera surse de finantare, in variantele alternative, prevazute ca surse de finantare la sectiunea 6.6., creantele asupra debitoarei in insolventa, mentionate mai sus, precum si cele curente, nu sunt defavorizate prin prezentul plan de reorganizare judiciara.
Prin programul de plăti se propune acoperirea integrală a creantelor din cele patru categorii, prin efectuarea platilor previzionate a se efectua incepand cu luna a sasea de la confirmarea planului.
Recuperand integral creantele asupra debitoarei in insolventa, inauntrul termenului de realizare a planului de reorganizare, cele patru categorii de creante sunt nedefavorizate.
12.2. Situatia creantelor defavorizate
În conformitate cu prevederile art.3 pct.21 din Lege, “categoria de creanţe defavorizate este prezumată a fi categoria de creante pentru care planul de reorganizare prevede cel puţin una dintre modificarile urmatoare pentru oricare dintre creantele categoriei respective:
a) o reducere a cuantumului creantei; b) o reducere a garanţiilor sau a altor accesorii, cum ar fi reesalonarea platilor în defavoarea
creditorului;c) valoarea actualizata cu dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, daca nu este
stabilit altfel prin contractul privind creanta respectiva sau prin legi speciale, este mai mica decat valoarea la care a fost inscrisa în tabelul definitiv de creante.
69
În condiţiile în care, după cum am arătat, societatea în insolvenţă, în conformitate cu prevederile prezentului plan de reorganizare, va proceda la acoperirea în procent de 100% a patru categorii de creanţe înscrise în tabelul definitiv de creanţe si că, în speţă, doar o categorie de creanţe este defavorizată, respectiv cea a creditorilor chirografari, care recupereaza un procent redus din creantele inscrise la masa credala, de 10 %.
Un tratament mai putin favorabil este acordat prin plan creantei detinute de SC Agro Company Nojag SRL, in cuantum de 34.033.757,07 lei, din categoria creantelor creantelor chirografare, reprezentand 57,9388 % din aceasta categorie inscrisa in tabel, si a celei curente, in cuantum de 4.817.059,90 lei, a aceluiasi creditor, in total 38.850.816,97 lei, pentru care gradul de recuperare este zero.
Planul nu prevede nicio plata a acestui creditor, desi in caz de faliment al debitoarei s-ar fi achitat cel putin creanta curenta, conform art. 64 al. 6 coroborat cu art. 123 pct. 3 din Legea nr. 85/2006, respectiv 4.817.059,90 lei, suma pe care acest creditor ar recupera-o in caz de faliment.
Prin urmare, comparativ cu ceilalti creditori chirografari defavorizati, ce isi recupereaza 10% din creantele inscrise in tabel, SC Agro Company Nojag SRL primeste un tratament mai putin favorabil prin plan, acesta exprimandu-si acordul pentru aplicarea acestui tratament, chiar daca nu-si recupereaza nici macar creantele curente (anexa nr. 22).
Cum creantele curente s-ar fi recuperat integral in procedura falimentului, se poate constata, deci, ca acest creditor se afla in situatia de exceptie prevazuta de art. 100 al. 5 din Legea nr. 85/2006, in sensul ca, desi face parte din grupul de interes economic, are dreptul la votarea planului, fiindca primeste mai putin decat in cazul falimentului, adica nu recupereaza prin plan nicio parte din creantele sale.
La sumele prevazute mai sus se vor adauga creantele aceleiasi categorii de creditori din tabelul de creante al SC Agro Company Nojag SRL, dupa inregistrarea fuziunii debitoarelor.
12.3. Tratamentul creantelor furnizorilor indispensabili
Dupa cum am aratat, un tratament diferentiat si o calificare distincta se aplica acelor creante nascute dupa data deschiderii procedurii si care apartin furnizorilor de materii prime si materiale indispensabile productiei, categorie stabilita conform art. 96 alin. 1 din Legea nr. 85/2006.
Este legal ca aceste creante, ce reprezinta creante nascute inainte de data deschiderii procedurii si care consta in pretul materiilor prime si materialelor, fara de care functionarea societatii debitoare nu ar fi posibila, sa fie tratate preferential si sa fie achitate cu prioritate, in urma adoptarii planului de reorganizare a debitoarei.
Aceasta categorie a fost stabilita pentru creditorii care asigura materii prime si materiale in perioada de executare a planului de reorganizare, mentionati in lista din anexa nr. 23, intocmita de debitoare si confirmata de administratorul judiciar, in conformitate cu art. 96 al. 1 din Legea nr. 85/2006.
De aceea, tratamentul creantelor acestor creditori furnizori au fost tratate favorabil si, totodata, avandu-se in vedere ca furnizorii in cauza au acceptat sa livreze materii prime si materiale si pe perioada de observatie, inregistrandu-se astfel cu creante fata de debitoarea in insolventa.
Aceasta categorie de creanta se multiplica corespunzator numarului si cuantumului creantelor din aceeasi categorie cuprinsa in planul de reorganizare al SC Agro Company Nojag SRL – in insolventa, dupa operarea fuziunii dintre cele doua societati in reorganizare.
70
13. PROGRAMUL DE PLATA AL CREANTELOR
13.1. Plata creantelor curente
Creantele curente sunt acele creante nascute dupa data deschiderii procedurii si care se platesc conform actelor din care rezulta, fara inscriere in tabelul de creante.
Volumul creantelor curente inregistrate in evidentele contabile ale societatii conform bilantului de la 30.06.2011 este de 5.396.357,08 lei si reprezinta datorii furnizori, datorii bugete si alte datorii.
Din acestea prin masura fuziunii se sting datoriile fata de SC Agro Company Nojag SRL, in cuantum 4.249.703,58 lei, ramanand de plata 1.146.653,50 lei. Aceste creante curente se vor achita din cash flow-ul obtinut de societate pe durata executarii planului de reorganizare.
Pentru celelalte creante, care au luat sau vor lua nastere dupa data de 30.06.2009, se va urmarii respectarea termenului de plata legal sau a termenului convenit cu furnizorii.
13.2. Plata creantelor din tabelul definitiv
Plata creantelor din tabelul definitiv este prevazuta in programul de plati din anexa nr. 11. De mentionat ca prin programul de plata s-a tinut seama de imposibilitatea de a obtine veniturile necesare achitarii vreunei datorii din prima luna de executare a planului, ca atare platile creantelor incep din al treilea trimestru de executare a planului, urmarindu-se ca in primele sase luni de la confirmare sa se asigure recapitalizarea societatii si dezvoltarea productiei si a desfacerii.
In acelasi spirit de a se asigura o crestere treptata a platilor, s-a prevazut si pentru urmatoarele patru trimestre plati corespunzatoare bugetului de venituri si cheltuieli, adica in cuantumuri mai mici, urmand ca volumul platilor sa sporeasca incepand cu a doua jumatate a duratei de executare a planului.
Programul de plata asigura platile creantelor conform tratamentului acordat fiecarei categorii de creante, prevazut la cap. 12 din plan, in sensul ca se vor achita integral patru categorii de creante, singura categorie ce nu se achita integral fiind cea a creditorilor chirografari defavorizati al carei tratament este prevazut la sect. 12.2.
13.3. Categoriile de creante care apartin furnizorilor fara de care activitatea debitoarei nu se poate desfasura si care nu pot fi inlocuiti
Aceste creante apartin furnizorilor de materii si materiale enumerati in anexa nr. 23, intocmita de administratorul special si confirmata de administratorul judiciar.
S-a avut in vedere imposibilitatea inlocuirii furnizorilor prin prisma termenului de plata acceptat de creditorii in cauza, care a fost fixat dincolo de termenele legale si cele ce se pratica pe piata carnii, unde termenele de plata sunt scurte datorita perisabilitatii produselor si faptului ca acestea trebuie vandute in termene foarte scurte de la fabricarea lor.
Administratorul judiciar confirma ca, exceptand creditorii inscrisi in categoria celor chirografari prioritari pentru creantele din tabelul definitiv, niciun alt furnizor nu a acceptat
71
termenele de plata impuse de administratorul judiciar, pentru a asigura pe perioada de reorganizare si sursa de finantare credit furnizor.
Plata acestor creante chirografare prioritare se face conform actelor din care rezulta, pentru cele curente, si in concordanta cu programul de plati, pentru cele din tabelul definitiv. De mentionat ca nici acestea nu primesc in primele sase luni de executare a planului nicio plata pentru creantele restante, iar incepand cu trimestrul trei de la confirmare se achita creantele din tabel conform programului de plati, deodata cu platile curente din perioada de observatie.
Pana la finele planului de reorganizare vor fi stinse fata de aceasta categorie de creditori atat creantele curente cat si cele din programul de plati.
13.4. Despagubiri ce urmeaza a fi oferite, în comparatie cu valoarea estimativa, ce ar putea fi primita, prin distribuire, în caz de faliment
Consideram ca, în cazul debitoarei in insolventa de fata, reorganizarea judiciara este singura cale prin care creditorii isi pot recupera creanţele în modul cel mai avantajos si, in mod cert, sumele recuperate le vor depasi pe cele ce s-ar obtine printr-o procedura de faliment declansata in perioada imediat urmatoare.
Din analiza efectuata cu privire la posibilitatea de valorificare a activelor, a reiesit ca veniturile realizate din vanzarea acestora, apreciate a se ridica la cca 25.000.000 lei, nu ar putea acoperi nici macar creantele garantate in cuantum de 28.567.172,28 lei.
Prin urmare, fata de faptul ca planul de reorganizare prevede plata integrala a patru dintre categoriile de creante din tabelul definitiv, si avand in vedere ca si pentru varianta alternativa sunt prevazute modalitati de stingere in totalitate sau in parte a celor mai multe dintre aceste creante, apreciem ca despagubirile ce urmeaza a fi oferite creditorilor in procedura reorganizarii sunt incomparabil superioare celor estimate a fi primite prin distribuire, in caz de faliment.
14. PLATA ONORARIULUI ADMINISTRATORULUI JUDICIAR
Onorariul de succes al administratorului judiciar, dupa intrarea in vigoare a planului de reorganizare a fost stabilit în cadrul adunarii creditorilor din data de 19.02.2010 si este in procent de 10% din valoarea creantelor efectiv stinse din activitate/valorificare bunuri si 10% din creantele recuperate de la debitori.
Onorariul astfel stabilit de adunarea creditorilor a fost confirmat de judecatorul sindic, prin incheiere.
Potrivit art. 4 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, toate cheltuielile aferente procedurii instituite prin legea mentionata, vor fi suportate din averea debitorului.
Avand in vedere prevederile mentionate mai sus si cele ale art. 102 alin. 4 al legii, precum si decizia judecatorului sindic, onorariul administratorului judiciar se va achita din averea debitoarei, functie de cuantumul creantelor recuperate de creditorii din tabelul definitiv de creante si de momentul recuperarii lor, plata urmand a se face dupa si in functie de sumele distribuite creditorilor din contul unic de lichidare al debitoarei in insolventa, la care se adauga si creantele stinse in urma aplicarii masurilor din planul de reorganizare propus de administatorul judiciar, indiferent de modalitatea stingerii lor, ci tinand cont doar daca acesta este rezultatul aplicarii masurilor din planul de reorganizare.
72
De asemenea, administratorul judiciar este indreptatit la onorariul de succes si pentru creantele recuperate de la debitori, daca creantele sunt recuperate prin masurile prevazute in planul de reorganizare, iar recuperarea lor se situeaza pe perioada executarii planului.
Pe de alta parte, data fiind fuziunea celor doua societati in insolventa si prevederile sectiunii 9.10 din plan, din care rezulta ca societatea este administrata prin intermediul a doua forme de exercitare a profesiei: SP Euro Quality Insolvency SPRL si Cabinet Individual de Insolventa Holhos Grigore, care conduc planul de reorganizare, planul prevede plata onorariului in procentele prevazute la aliniatul 1 de mai sus, conform conventiei administratorilor judiciari din anexa nr. 24 si functie de criteriile de mai sus.
15. TERMENUL DE EXECUTARE A PLANULUI
Termenul de executare a planului este prevazut la 3 ani de la data confirmarii lui de judecatorul sindic.
Termenul poate fi prelungit, in conditiile art. 95 al. 4 din Legea nr. 85/2006, cu inca cel mult un an, daca prelungirea este aprobata de creditori in primele 18 luni de la confirmarea planului.
Prezentul plan va fi considerat ca fiind executat la data stingerii ultimei creante inscrise in programul de plati, inclusiv onorariul administratorului judiciar.
In oricare dintre variantele prevazute mai sus, poate fi cerut judecatorului sindic, de catre partea interesata, sa constate plata tuturor creantelor de la masa credala si inchiderea procedurii chiar inainte de implinirea oricaruia dintre termenele alternative previzionate mai sus.
16. DESCARCAREA DE RASPUNDERE A DEBITOAREI
Potrivit art.137 alin.2 din Legea nr.85/2006, privind procedura insolventei, la data confirmarii planului de reorganizare, debitorul este descarcat de diferenta dintre valoarea obligatiilor, pe care le avea înainte de confirmarea planului si cea prevazuta în plan.
Descarcarea de raspundere a debitorului şi membrilor organelor de conducere nu va opera decat în momentul inchiderii procedurii de insolventa deschisa impotriva debitoarei, in condiţiile în care nu se va constata, pe parcursul derularii procedurii, ca sunt incidente în cauza prevederile art. 138 si urmatoarele din Legea nr. 85/2006, privind antrenarea raspunderii juridice a membrilor organelor de conducere sau a altor persoane.
17. CONTROLUL APLICARII PLANULUI
Pe perioada executarii planului de reorganizare, administratorul judiciar supravegheaza conformitatea actiunilor si masurilor intreprinse de administratorul special si de conducerea executiva, cu planul confirmat.
De asemenea, acesta verifica indeplinirea fara intarziere a schimbarilor de structura prevazute in plan si efectuarea distribuirilor in conformitate cu graficul de plati stabilit.
73
Totodata, comitetul creditorilor, in compozitia rezultata in urma fuziunii cu membri compatibili ai celor doua debitoare, va primi spre analiza, in sedintele lunare, raportul administratorului judiciar, care se va referi si la masurile concordante cu prevederile planului de reorganizare, precum si eventuale abateri de la masurile stabilite prin plan.
Administratorul judiciar va trebui sa prezinte trimestrial rapoarte comitetului creditorilor, asupra situatiei financiare a averii debitorului, care se aproba in sedinta de comitet si apoi se inregistreaza la grefa tribunalului. Rapoartele astfel aprobate vor fi notificate de catre debitor sau administatorul judiciar tuturor creditorilor, in vederea consultarii lor.
De asemenea, administratorul judiciar va prezenta si situatia cheltuielilor efectuate pentru bunul mers al activitatii, in vederea recuperarii acestora, potrivit art. 102 alin. 4 din Legea nr. 85/2006, care va fi avizata de comitetul creditorilor.
Comitetul creditorilor va putea convoca adunarea generala a creditorilor dupa fiecare sedinta de analiza financiara, pentru a prezenta masurile luate de debitor si/sau de administratorul judiciar, precum si efectele acestora si sa propuna, motivat, si alte masuri.
Daca debitorul nu se conformeaza planului, sau desfasurarea activitatii aduce pierderi averii sale, administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori, precum si administratorul special pot solicita, oricand, judecatorului sindic, sa aprobe intrarea in faliment, in conditiile art. 107 si urmatoarele din Legea nr. 85/2006.
18. MODIFICAREA PLANULUI
In conformitate cu art. 101 alin. 5 din Legea nr. 85/2006, modificarea planului de reorganizare se poate face oricand pe parcursul procedurii, cu respectarea conditiilor de vot si de confirmare prevazute de lege. Modificarea planului nu poate fi propusa de debitor, intrucat acesta a contestat starea de insolventa ceruta a fi constatata de creditori.
Planul de reorganizare propus de administratorul judiciar si creditoare prevede posibilitatea modificarii, completarii si adaptarii planului pentru variantele alternative prevazute la capitolul 6 si 9, precum si acele masuri si capitole din plan care trebuie modificate sau completate, in primele 18 luni de la confirmare.
Planul modificat va intra in vigoare la data confirmarii lui de catre judecatorul sindic.
19. ALTE MENTIUNI
Prezentul plan de reorganizare este insotit de urmatoarele anexe, care fac parte integranta din plan:Anexa nr. 1 – Adresa nr. 661/29.07.2011 a Euro Quality Insolvency SPRL; Anexa nr. 2 – Adresa nr. ___/______ a Cabinet de Insolventa Holhos Grigore; Anexa nr. 3 – Contract cesiune parti sociale;Anexa nr. 4 – Contract imprumut incheiat intre SC Agro Company SRL si SC Agro Company
Agregate SRL;Anexa nr. 5 – Contract de furnizare materii prime si materiale;
74
Anexa nr. 6 – Acord esalonare plati incheiat intre SC Agro Company SRL si SC Edy & Norbi Connenc SRL;
Anexa nr. 7 – Acord esalonare plati incheiat intre SC Agro Company SRL si SC Alex Beton Vily SRL;
Anexa nr. 8 – Contul de profit si pierderi;Anexa nr. 9 – Fluxul de numerar;Anexa nr. 10 – Masuri alternative pentru sustinerea fluxului de numerar;Anexa nr. 11 – Programul de plati al creantelor;Anexa nr. 12 – Hotararea asociatului unic de numire a administratorului special la SC Agro
Company SRL;Anexa nr. 13 – Hotararea asociatului de majorare a capitalului prin cooptare de asociat;Anexa nr. 14 – Proiect fuziune a SC Agro Company SRL si SC Agro Company Nojag SRL;Anexa nr. 15 – Act constitutiv a SC Agro Company SA;Anexa nr. 16 – Tabel definitiv cumulat in urma fuziunii;Anexa nr. 16a – Tabel total creante din cele doua tebele definitive ale celor doua debitoare in
insolventa (cuprinde si creantele stinse in urma fuziunii);Anexa nr. 17 – Contract achizitie Ferma Turdas;Anexa nr. 18 – Hotarare asociati SC Agro Company Agregate SRL pentru incheierea unui contract
de novatie prin care sa preia contractul nr. 153/2007 incheiat intre CEC Bank si SC Agro Company SRL;
Anexa nr. 19 – Evaluarea patrimoniului intocmite de SC Quantum Evaluari SRL Deva;Anexa nr. 20 – Act constitutiv actualizat SC Agro Company Nojag SRL (majorare capital prin
cooptare asociat);Anexa nr. 21 – Act constitutiv SC Agro Company Nojag SRL (in urma cesiunii);Anexa nr. 22 – Acord pentru aplicarea prin plan a unui tratament mai defavorabil decat pentru
ceilalti creditori chirografari;Anexa nr. 23 – Tabel furnizori indispensabili;Anexa nr. 24 – Conventie administrator judiciar privind administrarea si onorariile.
Administrator judiciar CreditorSP EURO QUALITY INSOLVENCY SPRL S.C. AGRO COMPANY NOJAG
prin asociat coordonator S.R.L.-in insolventa Muntean Viorel
75