Ce este dependenta de alcool

Elementul esential al dependentei de orice substanta il constiutie un grup de simptome cognitive, comportamentale si fiziologice indicand ca individul continua uzul substantei in ciuda aparitiei unor probleme importante in legatura cu substanta. Exista un pattern de autoadministrare repetata care duce de regula la toleranta, abstinenta si la un comportament de luare compulsiva a drogului. Dorinta ardenta este posibil sa fie experimentata de cei mai multi indivizi cu dependenta de o substanta, daca nu chiar de toti.

Toleranta este definita ca necesitatea de cantitati tot mai mari de substanta pentru a ajunge la efectul dorit. Ea se mai poate manifesta si ca resimitirea unui efect diminuat considerabil prin continuarea uzului aceleiasi cantitati de substanta.

Abstinenta este o modificare dezadaptativa de comportament cu concomitente fiziologice si cognitive care survine cand concentratiile sanguine sau tisulare ale unei substante se diminueaza la acel individ care a mentinut un uz prelungit de cantitati mari de substanta. Dupa dezvoltarea simptomelor neplacute de abstinenta, este posibil ca persoana sa ia substanta pentru a-si usura simptomele sau pentru a le evita, facand de regula uz de substanta toata ziua, incepand curand dupa trezire.

Dependenta fiziologica de alcool este indicata de prezenta simptomelor de toleranta sau abstinenta. Abstinenta de alcool se caracterizeaza prin dezvoltarea de simptome de abstinenta (hiperactivitate vegetativa, tremor marcat al mainilor, insomnie, agitatie psihomotorie, anxietate, greata, voma) in decurs de 12 ore sau mai mult dupa reducerea aportului urmand unei ingestii prelungite si excesive de alcool. Odata ce se dezvolta un pattern de uz compulsiv, indivizii cu dependenta pot dedica perioade substantiale de timp obtinerii si consumarii bauturilor alcoolice. Acesti indivizi continua sa faca uz de alcool in ciuda evidentei de consecinte adverse psihologice sau somatice (depresie, maladie hepatica, etc.).

In consecinta alcoolismul sau dependenta de alcool este consumul de bautura alcoolica, ocazional sau periodic, indiferent de mijloace sau consecinte asupra persoanei sau familiei, cu scopul schimbarii starii de dispozitie sau acela de a evita starile neplacute fizice sau psihice cauzate de sevraj.

De cele mai multe ori, persoanele care consuma abuziv alcool sau cele dependente de alcool neaga sau refuza discutiile referitoare la consumul si problemele cauzate de dependenta de alcool. Consumul de alcool poate cauza in timp dependenta psihica si dependenta fizica.

Semne ale dependentei psihice:

-starile de indispozitie (frustrare, anxietate, stari depresive) sunt inlaturate prin consum;

-anticiparea consumului, planificarea consumului si a ocaziilor de a consuma;

-evocarea cu placere a momentelor de consum, memoria momentelor placute;

-in fata unor situatii limita sau a unor momente cu mare presiune emotionala (deces, boala, divort, pierdere, castig, euforie) dependentul se gandeste automat la consumul de alcool.

Semne ale dependentei fizice:

-in lipsa consumului apare tremuratul matinal al mainilor si palmelor;

-dificultati de coordonare a miscarilor, probleme de echilibru si de mers;

-transpiratie, stare de greata si/sau varsaturi;

-durere de cap, tensiune, probleme cardiace;

-tulburari de somn;

-alte semne specifice sevrajului alcoolic.

Toate acestea dispar sau se amelioreaza imediat ce persoana consuma bautura alcoolica.

Consumul de substante in general si cel de alcool in special, parcurge mai multe etape:

oconsumul experimental, in care individul consuma substanta din curiozitate (ex. la o petrecere);oconsum regulat, in care individul consuma substanta la diversele intalniri cu colegii, cunostintele, prietenii;oconsum devenit preocupare, in care individul obisnuieste sa consume alcool in multe situatii si cautarea acestor situatii devine in sine un scop;odependenta, este faza in care intregul comportament este controlat de nevoia organismului de a consuma alcool.Persoana nu mai este libera, este controlata de substanta!

Indiferent daca este sub forma de bere, vin sau lichior, bauturile alcoolice sunt substante chimice care afecteaza activitatea mentala, emotionala si comportamentala.Retineti caalcoolul este un drog puternic!!!Deoarece bauturile alcoolice sunt atat de comune si accesibile in cultura noastra, uitam ca alcoolul este un drog cu efecte similare drogurilor interzise.Alcoolul devine astfel un risc din ce in ce mai mare pentru ca poate fi acceptat si incurajat de catre cei din anturaj si cel putin temporar ii poate face sa para si sa se simta mai mari. Consumul de alcool devine deci un comportament format pe baza invatarii sociale.

Alcoolismul are nenumarate efecte atat asupra persoanei in cauza cat si asupra celor din jur, si vorbim de efecte ce tin de sfera psihologica dar si de efecte fizice. Abuzul de alcool este cauza celor mai multe accidentari, inclusiv accidentele de masina, de pilda. O treime dinaccidentele mortale sunt legate de consumul de alcool, fara a mai numara miile de raniti rezultati in fiecare an.Consumul de alcool, chiar si in cantitati moderate creste foarte mult riscul de a avea raporturi sexuale neprotejate, crescand astfel riscul de imbolnaviri. In unele cazuri apar "efecte" mai complicate, din sfera sarcinilor nedorite.

Un alt efect neplacut, periculos atat pentru persoana cat si pentru ceilalti, este violenta si agresivitatea. Sub influenta consumului de alcool poti interpreta gresit o remarca sau un gest, ceea ce poate duce la comportamente agresive si violenta.

Asupra organismului, consumul de alcool are efecte multiple:

Alcoolul actioneaza in organism ca factor de stres: creste tesiunea arteriala, sunt eliberate in sange, mai multe substante ca: lipide, zaharuri, cortizon.

Organismul foloseste energie pentru inlaturarea alcoolului din organism, energie care ar fi fost necesara pentru buna lor functionare. Metabolizarea alcoolului la nivelul ficatului, "fura" 80% din oxigenul necesar functionarii acestui organ. Astfel alcoolul devine un "parazit metabolic". Celulele cardiace si cele nervoase, au cel mai ridicat consum de oxigen si sufera cel mai mult sub influenta alcoolului.

Abuzul de alcool, consumul matinal "pe stomacul gol", duce la malnutritie. Organismul este lipsit de proteine, substante minerale si vitamine. Pe langa reducerea aportului acestor elemente importante din hrana, excesul de etanol are ca efect reducerea progresiva a capacitatii intestinului subtire de a resorbi substante importante ca: vitamina B1, acidul folic, iar mai tarziu sodiu si apa.

Produsii de inalta toxicitate rezultati din descompunerea alcoolului (de ex. acetaldehida) afecteaza celulele nervoase.

Incapacitatea progresiva a intestinului subtire de a absorbi substante vitale bunei functionari a organismului (vitamine in special A si C, saruri minerale), cauzeaza in timp tulburari nervoase si tulburari cu origine somatica. Pierderea calciului, a fosfatilor si a vitaminei D ca urmare a consumului de alcool, duce la pierderea masei osoase si la cresterea pericolului de fracturare. Inflamatiile mucoaselor gastrice si duodenale, precum si fisurile la nivelul inferior al esofagului duc la sangerari grave. Consumul permanent de alcool creste de zece ori mai mult riscul de imbolnavire de cancer esofagian.

Sub incidenta suferintei intra si muschiul cardiac. Imbolnavirea acestui muschi se numeste cardiomiopatie. De patru ori mai multi alcoolici mor din cauza tulburarilor cardiace decat de ciroza.

Cele mai frecvente complicatii somatice determinate de consumul de alcool sunt: gastritele toxice, ulcerele, pancreatita, diabetul zaharat, hepatita cronica, ciroza hepatica, polinevrita periferica, convulsiile, accidentele vasculare cerebrale si miocardice.

O alta serie de efecte sunt cele asupra creierului, sistemului nervos si psihicului. Initial si in doze mici se produce un efect stimulator (creste debitul verbal, dispar inhibitiile, creste gradul de iritabilitate nervoasa) asupra psihicului. Acesta mai este numita si faza euforica sau excitanta a consumului. Consumat in doze mai mari insa, alcoolul, are efect inhibitor (reactii slabe la stimuli durerosi, capacitate de discernamant slaba, atentie si memorie alterate). Efectele psihologice ale consumului de alcool pot crea impresia depasirii starilor de teama si inhibare, poate sa faca singuratatea mai suportabila, pot diminua sentimentele de inferioritate.

Alcoolul produce insa distrugerea treptata a neuronilor iar asta se observa in timp mai ales de catre persoanele apropiate alcoolicului. Aceasta reducere a numarului neuronilor cauzeaza si reducerea performantelor creierului, vizibile in scaderea functiei memoriei (apar lacune de memorie), a capacitatii de gandire, de intelegere, pierderea simtului critic si a discernamantului. Iar consumul abuziv poate provoca in timp leziuni organice la nivelul sistemului nervos central ce pot provoca pana la convulsii, delirium tremens sau la dementa. Dependentul de alcool manifesta o raceala emotionala, o alterare treptata a sentimentelor, indispozitii frecvente si schimbari bruste a opiniilor.

Mai pot sa apara:

neliniste interioara, iritabilitate;

tulburari de somn, cosmaruri;

depresie, frica, complexe de inferioritate ascunse uneori in spatele unei fatade de grandomanie;

lipsa de vointa, promite dar nu-si tine promisiunea;

izolarea si reducerea sferelor de interes;

lipsa igienei corporale, decadere fizica si psihica.

Dependenta de alcool cauzeaza in timp alterarea sentimentelor si relatiilor cu membrii familiei, tulburarea relatiilor interpersonale la servici si in cercul de prieteni, reducerea sentimentelor de responsabilitate, neglijarea educatiei copiiilor, intarzierea si absenta de la locul de munca, accidente de munca si de circulatie, delicventa, divort, pierderea locuintei si a locului de munca.

Intrucat suntem diferiti, avem feluri diferite de a bea. Abuzul si dependenta de alcool sufera modificari de la unul la celalalt functie de de frecventa si cantitatea care se bea, de motivatia consumului si de perioada de pauza dintre perioadele de consum.

Profesorul E. M. Jellinek, in 1960, a studiat comportamentul de consum al alcoolicilor si a descris cinci tipuri de bautori:

1.Bautorii de tip ALFA- Motivul principal al consumului: relaxare, destresare, evadarea din stari de dispozitie neplacute. Acestia consuma alcool pentru a se usura, incercand sa-si rezolve prin aceasta deferite probleme. In aceasta forma inca exista control asupra consumului de alcool dar progresiv se poate instala dependenta. Exemple: consumul unui paharel inainte de dans, inaintea unei intalniri importante, seara acasa in fata televizorului, etc.

2.Bautorii de tip BETA- Motivul principal al consumului: obisnuinta de a asocia orice situatie/eveniment cu consumul de alcool. Acestia consuma frecvent alcool, cu diferite ocazii, fara a fi inca instalata dependenta. Totusi pot aparea anumite acuze legate de complicatii organice datorate abuzului de alcool (boli de ficat, de stomac, etc.) Exemple: consuma alcool la nunti, botezuri, petreceri, sarbatori, aniversari, etc.

3.Bautorii de tip GAMA- Motivul principal al consumului: nevoia psihica si fizica de consum, in lipsa consumului apar stari psihice si fizice neplacute (depresie, iritabilitate, nervozitate, melancolie, agresivitate, agitatie psiho-motorie, dureri si indispozitii fizice). Acestia sunt dependenti de alcool in primul rand psihic, dar si fizic. Nu mai pot controla cantitatea de alcool consumata (dupa primele pahare isi pierd masura, consuma in continuare, apare starea de ebrietate). Exemple: consuma pe parcursul unei zile cu diferite ocazii, mai ales dimineata pentru inlaturarea simptomelor neplacute (tremurul mainilor, greutatea vorbiri, pierdera echilibrului) si seara pentru a putea avea un somn cat de cat confortabil.

4.Bautorii de tip DELTA- Motivul principal al consumului: nevoia fizica de a consuma alcool, obisnuinta. Acestia sunt dependenti de alcool in primul rand fizic. Pot pastra o perioada mai lunga controlul asupra cantitatii de alcool consumata (nu se imbata tare, dar nici nu pot renunta). De pilda: obiceiul zilnic, ca dupa serviciu, cu colegii sa bea 2 beri la barul din cartier.

5.Bautorii de tip EPSILON (periodici)- Motivul principal al consumului: decopensare, lipsa capacitatii de a mentine un echilibru, stare de epuizare sau de depasire a resurselor functionale fizice si psihice. Acestia sunt dependenti de alcool consumand necontrolat timp de cateva zile, avand, insa si perioade mai lungi fara consum abuziv. Ca lungime de timp pauzele dintre episoadele de consum pot varia intre cateva saptamani pana la 5-6 luni de zile. Exemplu: dupa o pauza de 6 luni de zile, de revelion se incepe consumul si tine 1-2 saptamani, persoana fiind aproape permanent in stare de ebrietate.

O alta categorisire a consumatorilor de alcool poate fi:

1.Consumatori"sclavi ai grupului"- cei care nu pot spune NU grupului de apartenenta; care doresc prin adoptarea acestui comportament sa fie acceptati sau sa isi castige o anumita pozitie in grup: Beau fiindca si prietenii mei o fac; Beau fiindca altfel ceilalti vor rade de mine!

2.Consumatorisclavi ai propriei imagini- persoane care recurg la acest comportament pentru a-si crea sau mentine o anumita imagine. Beau fiindca asta fac barbatii!; Beau fiindca voi fi mai puternic si mai interesant!

3.Consumatorisclavi ai propriilor slabiciuni- persoane care consuma alcool fiindca cred ca acesta le va rezolva problemele. Am o groaza de probleme pe care nu stiu sa le rezolv! ; Beau fiindca imi place!

Dependenta de o substanta, in general, parcurge mai multe etape pana se produce ca atare. Etapele consumului sunt:

consumul experimental, in care individul consuma substanta din curiozitate (ex. la o petrecere);

consum regulat, in care individul consuma substanta la diversele intalniri cu colegii, cunostintele, prietenii;

consum devenit preocupare, in care individul obisnuieste sa consume alcool, droguri, tutun in multe situatii si cautarea acestor situatii devine in sine un scop;

dependenta, este faza in care intregul comportament este controlat de nevoia organismului de a fuma sau consuma alcool sau droguri.Persoana nu mai este libera, este controlata de substanta!

S-au facut numeroase studii pe persoanele dependente de alcool iar cercetatorul E.M. Jellinek a elaborat o descriere sintetica a evolutiei dependentei de alcool. Acesta prezinta evolutia alcoolismului in patru faze:

1.Faza pre-alcoolica

2.Faza de debut

3.Faza critica

4.Faza cronica

In faza pre-alcoolica alcoolul este consumat ocazional,la petreceri, sarbatori, protocoale, etc. In acest stadiu nu exista dependenta fizica si psihica. Dependenta se poate crea ori prin consum de alcool repetat (insa multi consumatori in exces nu depasesc niciodata acest punct) ori crescand cantitatea de alcool din ce in ce mai mult cu fiecare ocazie de consum.

In cea de-a doua faza, numita faza de debut, sunt "asigurate" de catre consumator toate conditiile pentru dezvoltarea dependentei.Consumatorul manifesta urmatoarele simptome: amnezie, consum de alcool pentru efectul in sine, acunderea alcoolului, preocupare fata de alcool, sorbirea cu sete a primului pahar, sentiment de vinovatie privind alcoolul, evitarea conversatiei pe tema alcoolului, aparitia amneziilor dupa aproape fiecare consum.

In faza critica, cea de-a treia, dependenta de alcool este deja instalata,iar alcoolicul manifesta deja urmatoarele:

-pierderea controlului, persoana nu mai poate controla voluntar cantitatea de bautura consumata, se pierde simtul masurii, se consuma pana la betie, ebrietate, intoxicatie, coma alcoolical;

-rationalizarea si justificarea consumului, negarea bolii;

-grupul de consumatori devine o sursa importanta pentru respect si stima de sine;

-comportament agresiv, remuscare si sentimentul de vina persistenta;

-modificarea comportamentului, tulburari de comportament;

-intreruperea relatiilor sociale;

-pierderea serviciului, incapacitatea de a prelua sarcini si responsabilitati;

-pierderea interesului pentru activitati casnice, hobbyuri, alte activitati;

-re-interpretarea relatiilor personale;

-auto-compatimire marcata, stari depresive;

-gandire irationala - crede fapte sau lucruri fara fundament real, interpretare negativa;

-protejarea bauturii, neglijarea hranei, a igienei corporale si a aspectului fizic;

-prima spitalizare, probleme medicale in urma complicatiilor date de consum;

-gelozia alcoolica, scaderea capacitatii sexuale, impotenta;

-consum matinal de alcool.

In ultima faza a dependentei, faza cronica,se considera de obicei ca din acest punct, nu mai exista cale de intoarcere la "bautul controlat". In acest stadiu dependenta se manifesta prin:

-consum permanent de alcool - de unul singur sau in compania prietenilor de pahar;

-deteriorare etica - sistemul de valori s-a modificat;

-deteriorare reversibila a gandirii;

-deteriorare sociala prin compania consumatorilor;

-inlocuirea oricarei bauturi cu alcool;

-tremuraturi, consum pentru evitarea sevrajului;

-refuzul de a accepta starea de degradare fizica si psihica;

-psihoze alcoolice determinate de consumul de alcool: betia patologica, delirium tremens, halucinoza alcoolica, gelozia obsesiva a alcoolicului, encefalopatia Wernicke, sindromul Korsakov.

xista mai multe instrumente de masurare a consumului de alcool. Vom prezenta in continuare cateva dintre ele.Chestionarul AUDIT(Alcohol Use Disorders Identification Test) este un chestionar destinat masurarii alcoolismului in populatie, compus din 10 itemi. Chestionarul a fost proiectat si realizat sub auspiciile Organizatiei Mondiale a Sanatatii in anul 1989, pentru depistarea in masa a consumului riscant de alcool (asa cum este el definit de ICD-10). Este recomandat pentru a fi folosit in institutiile medicale din sistemul ingrijirilor primare de sanatate. Chestionarul se utilizeaza prin metoda completarii de catre pacient. In structura chestionarului sunt inclusi: 3 itemi referitori la cantitatea si frecventa consumului de alcool, 3 itemi referitori la dependenta de alcool si 4 itemi pentru evidentierea problemelor medicale si psiho-sociale generate de consumul excesiv de alcool. Fiecare item este cotat cu valori cuprinse intre 0 si 4 puncte. Scorul minim este de 0 puncte, iar scorul maxim este de 40 puncte. Cu cat scorurile sunt mai mari, cu atat cresc consumul si dependenta de alcool. Chestionarul nu identifica, nu detecteaza problemele din trecut ale pacientului, referindu-se la ultimul ande viata.Un alt instrument de identificare a bolii alcoolismului estechestionarul MAST. Dezvoltat in 1971, testul MAST (Michigan Alcohol Screening Test), este una dintre cele mai vechi si mai precise unelte de screening pentru alcoolism disponibila astazi, eficienta in identificarea consumatorilor dependenti cu o precizie de pana la 98%. cele 24 de intrebari care se regasesc in testul MAST vizeaza autoevaluarea de catre pacient a problemelor sale sociale, profesionale si familiale care sunt asociate cu consumul frecvent de alcool. Testul a fost special construit pentru screening, pentru a evidentia, din populatia generala, pe acei indivizi care au o problema in legatura cu consumul de alcool. Exista doua dezavantaje majore ale folosirii testului MAST in comparatie cu alte teste de screening pentru alcoolism folosite astazi. Primul este legat de durata de timp necesara completarii chestionarului, care fiind destul de lunga il face mai putin convenabil pentru aplicare in situatii de triaj, de prim ajutor, sau de asistenta in sistem de urgenta. Celalalt dezavantaj se refera la faptul ca itemii testului fac referire si pun accent mai mult si mai degraba pe problemele intampinate de-alungul duratei de viata a pacientului decat pe problemele sale curente. Aceasta inseamna ca acest test este mai putin probabil sa detecteze fazele incipiente ale alcoolismului.Testul CAGE(Cut-down; Annoyed; Guilty; Eye-opener) este un instrument de screening pe cat de vechi pe atat de popular. Este un test foarte scurt, cu numai patru intrebari care diagnosticheaza problemele cu alcoolul considerand intreaga istorie de viata a pacientului. CAGE a aparut pentru ca desi sunt disponibile sute de teste ce pot fi folosite in screening-ul pentru alcoolism, inclusiv unele foarte elaborate, cu pana la 100 de itemi, a fost nevoie sa fie dezvoltate teste scurte si foarte scurte de screening pentru a incuraja folosirea lor in cabinetele medicale de medicina de familie si nu numai sau in situatii de triaj, de prim ajutor, ori de asistenta in sistem de urgenta. Dispensarele, cabinetele medicilor de familie si centrele de urgenta pot oferi cea mai buna oportunitate de screening pentru pacientii alcoolici dar studiile arata ca, chiar si la pacientii cu simptome clasice, abuzul de alcool este identificat doar in 30% din cazuri in special din cauza aglomeratiei si a programului incarcat. Testele mai scurte nu pot fi la fel de exacte sau de sensibile ca cele mai lungi dar ele ajuta mult in evidentierea consumului nociv de alcool sau a dependentei de alcool care poate fi apoi evaluata in continuare cu multe alte teste mai elaborate. Deoarece negarea insoteste, de obicei, probleme de abuz de alcool, testul CAGE, la fel ca cele mai multe teste de screening de alcool, pune intrebari cu privire la problemele asociate mai degraba cu consumul, decat cu cantitatea de alcool consumata. Doua raspunsuri "DA" la testul CAGE indica probleme cu alcoolul.Se considera ca tratamentul celor care abuzeaza de alcool este dificil, deoarece consumul prelungit al acestuia conduce la dereglari ale sistemului nervos central, consecintele facandu-se simtite atat la nivelul procesarii informatiei, cat si in planul echilibrului emotional. Netratate, aceste efecte conduc la cresterea abuziva si compulsiva a consumului care afecteaza toate sectoarele vietii psihice si devine unica strategie de a face fata tulburarilor emotionale si situatiilor stresante specifice vietii cotidiene.

Sunt subminate astfel toate resursele adaptative ale persoanei: forta ego-ului, vointa, suporturile sociale, locul de munca, starea sanatatii si capacitatea de rezolvare de probleme. Rezistenta emotionala a consumatorului scade foarte mult, reactiile sale afective capatand un caracter imprevizibil din cauza tulburarilor de natura neurologica. Pacientul se identifica tot mai mult cu rolul social de consumator de substante, structura sa psihica devenind tot mai rezistenta la schimbare.

Din acest motiv, consumatorii de alcool reprezinta unul dintre cele mai expuse grupuri de risc la situatiile de criza psihologica. Desi acesti subiecti resimt o serie de efecte negative in urma abuzului de substante, ei sunt ambivalenti fata de terapie si, de regula, nu doresc in mod real sa-si modifice comportamentul. Aceasta ambivalenta se manifesta si in cazul pacientilor care au fost internati fortat pentru dezintoxicare.

O categorie aparte o formeaza acei pacienti care se prezinta la terapie la dorinta altei persoane (membrii familiei) sau pentru alte probleme psihopatologice. Acestia au tendinta de a nega sau minimaliza problema abuzului, fapt ce creeaza dificultati suplimentare pentru terapeut.

Abstinenta (renuntarea totala la consumul de alcool) este singura solutie pentru iesirea din dependenta.

Alcoolismul se poate trata prin:

1. consiliere psihologica sau psihoterapie;

2. asistenta medicala - cura de dezalcoolizare;

3. tratament post-cura prin internarea intr-un centru de recuperare;

4. participarea regulata la grupuri de sprijin pentru dependentii de alcool.

Psihoterapia(consilierea psihologica) poate fi primul pas in tratamentul alcoolismului si consta intr-o discutie confidentiala intre bolnav si terapeut. In cadrul sedintei de consiliere se poate discuta despre problema dependentei, posibilele cauze ale acesteia, evolutia ei si mai ales despre modalitatile de tratament ale dependentei. Consilierea psihologica ajuta persoana sa inteleaga mai bine cauzele, aspectele fizice si psihce ale dependentei, sa dobandeasca incredere si motivatie puternica pentru a parcurge un program de tratament cu scopul de a renunta la consumul de alcool si pentru a mentine abstinenta se pot urma diverse directii de recuperare si metode de tratament.

Una dintre problemele mari cu care se confrunta psihoterapia atunci cand este folosita ca instrument de lupta imptriva alcoolismului este rezistenta pe care o opune clientul actului terapeutic. Rezistentele reprezinta comportamente care vin in contradictie cu obiectivele terapiei si au menirea de a contribui la conservarea vechilor structuri psihice dezadaptative. Acestea se manifesta prin neparticipare sau participare limitata la terapie. Pacientii pot raspunde monosilabic si superficial, nu-si indeplinesc sarcinile trasate de catre terapeut pentru indeplinirea scopului si nu-si modifica stilul de viata. Uneori, ei evita sa discute problema reala, orientand conversatia intr-o alta directie: problema mea reala este relatia cu prietenul meu".

Rezistentele se pot manifesta si prin tentativele de a face din terapeut un aliat sau, dimpotriva, prin abordarea lui cu ostilitate. Terapeutul care lucreaza cu astfel de subiecti se afla intr-o situatie conflictuala: in cazul in care il abordeaza pe pacient mai autoritar, acesta se va retrage si va abandona terapia, iar in cazul in care cauta sa formeze o relatie terapeutica calda si apropiata, risca sa valideze comportamentul patologic al acestuia.

Unii teoreticieni sunt de parere ca prima sarcina a terapeutului consta in crearea unui cadru constructiv de colaborare si in elaborarea unui plan de actiune. Acesta nu trebuie sa ignore datele clinice, dar nici sa-1 blameze pe pacient, tratandu-1 cu respect si intelegere, fara a ezita insa sa abordeze subiecte neconvenabile. Cu alte cuvinte, atitudinea terapeutului trebuie sa realizeze un echilibru intre acceptare si actiunile in directia schimbarii. Desi pacientii care au probleme cu abuzul nu sunt la inceput dispusi sa discute aceasta problema cu terapeutul, ei vor accepta sa abordeze alte aspecte care ii deranjeaza. Concentrandu-se asupra problemelor pacientilor, terapeutul le va demonstra astfel faptul ca ii pasa de situatia lor in calitate de persoane si nu neaparat ca alcoolici. Acest tip de abordare contribuie la realizarea unei bune relatii terapeutice, pacientul devenind tot mai dispus sa faca dezvaluiri cu privire la problemele sale legate de alcool.

Enumeram in continuare cateva din situatiile de criza pe care le poate experimenta un alcoolic: consumarea unor supradoze si suicidul, pierderea locuintei, disparitia de la domiciliu, pierderea locului de munca, pierderea unei relatii apropiate, afectiunile medicale, probleme cu legislatia in vigoare. In lucrul cu o persoana aflata in oricare din aceste situatii psihoterapia are rol hotarator pentru succes.

Dezalcoolizareaeste necesara persoanelor care se afla in faza critica sau in faza cronica a dependentei de alcool. De obicei dezalcoolizarea se realizeaza in sectiile de dezalcoolizare ale spitalelor de psihiatrie si dureaza aproximativ 14-17 zile. In aceasta perioada pacientului i se administreaza o medicatie pentru tratamentul sevrajului, reechilibrarea functiilor respiratorie si cardiaca, corectarea hipoglicemiei, tratamentul complicatiilor sau al bolilor asociate (hepatita, infectii acute sau cronice, tulburari neurologice, etc.). Acest tratament medicamentos se adreseaza in special ameliorarii dependentei fizice. Dupa perioada de spitalizare se recomanda continuarea tratamentului prin consiliere psihologica si/sau internare in centre de tratament, pentru tratamentul dependentei psihice.

Alcoolismul si toxicomaniile sunt afectiuni psihice cu o larga raspandire sociala, care determina o stare de deficienta psihica specifica, marcata mai ales prin dependenta bolnavului fata de toxic. Prin gravitatea tulburarilor de personalitate pe care le determina, aceste droguri afecteaza si sensul moral al comportamentului social al individului, ducand la aparitia unor manifestari antisociale de tip aberant. In mecanismele sociogenetice ale toxicomaniilor, un rol deosebit au carentele educationale, frustrarile afective, starile complexuale, mediile familiale dezorganizate, presiunile in educatia copiilor, exemplul rau, lipsa de control psihoeducational in perioadele de criza psihobiologica.

O etapa mult mai grea si anevoioasa este, in dezintoxicare, prevenirea recaderilor. Aici sarcina terapeutilor se indreapta spre abordarea psihologica a bolnavilor, in primul rand, prin cresterea motivatiei bolnavului pentru mentinerea abstinentei, obtinuta prin tratamentul anterior. Exista o strategie referitoare la comportamentul bolnavului in raport cu ocaziile intempestive pentru consumul de alcool dar si cu impulsurile pentru reluarea consumului, provenite din conditionarea reflexa a unor situatii anterioare in care bolnavul era obisnuit sa consume alcool (de ex. la sfarsitul zilei, dupa parcarea masinii in garaj, cocktail-uri, vizite "la tara", la prieteni "cu cazan de tuica", etc), astfel de situatii trebuie incluse intr-o lista specifica pentru pacientul respectiv, care va trebui sa evite momentele respective sau sa le compenseze prin "contramasuri".

In ultimii ani au aparut in Romaniacentrele de tratament si recuperare post-curace ofera celor asistati cure de tratament cu o durata cuprinsa intre 2-6 luni, in care se asigura asistenta medicala, psihologica, sociala si spirituala. In terapia acestor centre se pune accent pe recuperarea psihologica si comportamentala. Aici pacientul poate dobandi in cateva luni cunostinte suficiente despre dependenta si isi poate dezvolta aptitudini pentru a putea ajunge la o abstinenta stabila si durabila. Principalul instrument terapeutic este psihoterapia de grup, urmata de ergoterapie, psihoterapie si consiliere individuala. O astfel de organizatie esteCrucea Albastra din Romania.