4

ANIM IX.Nr. 2.459.

se

R OM A

10 BANI EXEMPLARUL

1A..r1A_Lti: ITV r_Ut..)_A_m

V1NEM. 4 (16) OCTOIIRE 1885.

AB ONA M ENTELE :In Capital& : Pentrn 1 an 30 ; 6 lunT 15 Id ; 3 lud 8 Id.In Districte : 1 an 36 la ; 6 lunl 18 lei ; 3 Inni 10 lei.In StrUnitate : 1 au 48 lei ; 6 luni 24 leT ; 3 luni 12 lei.

Director : D. AUG. LAURIANMINIMIllaartaga,AWS1.6f.a

Pentru Abonamente, Anunciurl si Reclame a se adresa:In Romfinia : La adrninistratiane, Passagitil Roman, No. 3 bis, BucureTtl ; la corespondentil ziarului din judete.In Paris : La Socilté Barns, place du Bourse, 8.In Viena La Heinrich Schalek, I Wollzeile, 14, Biuroul central de anunturi pentru Austro-Ungaria.In Hambarg: La Adolf Steiner, Giinsemarkt, 58, Biuroul central de anunturi pentru Germania.

ANUNCIURILE :Linia mici pa pagina IV 10 badReclame pa pagina II-a 5 lei Reclame pe pagina III-a 2 lei.

Scrisorile nefrancate e refuni, Articolii nepublicati nu se inapoiazt.Pentru insertii i reclame, redactiunea nu este responsabilA.

STIRI TELEGRAFICEdin ziarele amMu

Berlin, 12 Octobre.Serbia si Grecia aü prirnit dela puterile o-

rientale cornunicarea, cA Poarta are mAnA li-berA apere efectivul posesiunilor saleeventual cu forta armata. Se va admite Uni-rea CelOr donA Bulgaril, insA cu o mal ac-centuatä dependenta de Turcia.

Filipopol, 12 Octobre.Dela granitA vine stirea, cA Turcil 41 con-

cantreazá trupelela Uskiub, unde aü trimesajutoare si in zilele din urma. Alegerea pune-tului de concentrare, ce este situat tot asadeparte de granita shbeascA ca si de cea bul-garA, face a se admite cA Turcil se preparAla un atac de aci sail se asteaptA la un atacdin partea adversariler. Se asigurA cA Bul-gari nu vor lua de loc ofensiva, nicl contraTurciei, nid a Serbiel.

Cele mal multe din relatiile intrate in pu7blicitate din Rumelia orientalA prin Bucu-réstl, Atena, etc., nu corespund faptelor. Esteneesact ca in ostire se simte lipsa de muni-tiunl, ca soldatil ar fi rAti imbrAcatl si cA vaurma o mare lipsA de heal, de oare ce in-treOnerea ostiri costA pe zi 600,000 francs.Starea finantelor bulgare e foarte bunA si catprivesce in special intretinerea ostiri, apolintre locuitorl doinneste un mare zel patrio-tic ; cel mal multi oficerl rumelioti servescfAra leafd.

Sofia, 12 Octobre.Din Filipopol se anuntA cA acolo se for-

meazA un corp de Amazoane sub comanda e-roinel doamna Vlasta.

Uskiub, 12 Octobre.Garnizoana din Salonic sosesce maine aid;

o parte din ea pleaca poimdine la Kuma-novo, altala Pristine. Kumanovo i défileuldela Gileane se intAresc puternic. In Salo-nic aü reinas numal done companil de Ni-zarnl. Se inroleazd Arnautl pentru un corpde voluntarl, dar fArA resultat, neflind banl.

Belgrad, 12 Octobre.GuVernul bulgar se silesce a se intelege cu

cel shb. Garasanin a prima o scrisoare a lulKarawelow, In care acesta se roagA ca Ser-bia sa nu intreprindA nimic contra Bulgarielcad atunci Bulgaria ar fi pierduta. Bulgarinu se vor lupta contra Serbiel ; el se vor re-trage dinaintea ol carel ostirls6rbe. AceastAdeclaratie a produs aid mare sensatie. Suntindoell cri KarawelaW se va tine de cuvênt.

Se poate admite ca Sigur, ea Serbia nu vaface iritbiC ce ar putea turhura pacea in Eu-ropa, inainte de'terminarea Conferintel. Nidun oin nu e permis sa treacA granite, pAnADU va fi evident, daca Couferinta s'a gAnditsi la Serbia. Numal atuncl se va decide ca ede Meat. In casul cAnd la Conferentä nu seva fi corespuns asteptArile regelul Milan siale guvernului sal, este a se admite ca sigurAo actiune din partea Serbiel.

Nis, 12 Octobre.MiscArile de trupe in directia spre Akpa-

lanka si Leskovatz ail inceput. Guvernul bul-gar e nelinistit, cad locuitoril din Sofia fugla Rilo de frica Serbilor. Peste noapte catevastrade aü fost alarinate de stirea cA ostireashbeascA ar fi trecut granita si stA numaldouA ceasuri departe de Sofia. Guvernul arede gändSA recheme peprintul Alexandru dinFilipopol.

Nis, 12 OctobreEmigratil. serbl Peko Pavlovicl si Pasici

aú adresat o proclamatie catre Sêrbi, incare chiamA pe popor la revolutie. PasiciadunA Iii Vidin voluntarl si promite sA spri-jineascA revolutia cu el. Primele exemplaredin proclamatie s'ail gAsit in Zaicear.

Belgrad, 12 OctobreAsta-z1 a sosit din Nis ordiaul ministrulul

de resboiii, sa fie gate dol-spre-zece telegra-fisti pentru serviciul telegrafic de campaniela Nig. DupA amiazI deja a sosit ordin, catot1 dOl-spre-zece telegrafisti O. fie Mercurlla Nis.

Toate trupele concentrate in jurulail prima ordinul sa piece la grauitA, insdast-fel, in cat fie-care divisiune a prirnit altloc de destinatie j deel ostirea se va impartidealungul granitel.

Circuld sgomotul, cà ierl s'ar fi insemnataliantä ofensiva ï defensivä intre Serbia

ul Grecia. Fapt este, ca insdrcinatul de afa-cerl al Greciel, d. Nassos, s'a dus azi noap-te la ministerul de Externe, unde a coufe-rit pd.nd dimineatà prin telegraf cu Garasa-nin, care era la aparatul teleprafi,, din Nis.

Viena, 12 OctobreAid a sosit din Sofia fostul ministru de

finante bulgar, d. Nakaef intr'o misiuneconfidentiald a priutulul Bulgariel.

Belgrad, 13 OctobreAstA-zI s'a lAtit vestea cà regele va pu-

blica JoI manifestul de resboiii. Cel patioivirea unor asemenea sgomote este caracte-risticd pen tru dispositiunea resboinicd a po-pulatiel de aid, ce se manifesta in toate for-inele. Fete din casele cele mal bune rail decusut.si dres haine §i rufe din magazi a mi-litarA ; mal in toate zilele vin donatiunl illbeat de la Sêrbil cari locuesc in strAinAtate,a§a si din Viena. Un student sêrb din Londraa trimis guvernulul 10 lire sterlinge, tot cáta avut.

Belgrad, 13 OctobreCu toate; degmintirile, miscarea revolu-

tionará din AP-i.ruia creste pe zi ce merge.

In zilele din urmA ail fost incAerArI sAnge-roase intre insurgentil i trupele regulateturcesti, rernèind mal mull) mortl si rani°de ambele pârti. Cu deosebire tarI i pericu-loase sunt bandele albaneze in pAdurile din-tre Salonic i Wadeni. Turcia i incordeazdfortele spre a aduna cdt mal multe trupe.

Constantinopole, 13 OctobreFoile oficioase de aid , anun Id cd reunirea

ambasadorilor in conferentd .sub presedinta1M Said- pap, ministru de Externe, isl va in-cepe discutiunile in aceste zile. Goltz-pasasi KahIer-pasa aU conferit azI en marelevizir.

Nis, 12 Octobretirile din Sofia asigurA c guvernul lul

Karavelow se gAseste in mare incurcAturA.CetAtenimea de acolo este toatA in contraconduitel guvernulul, care fArA drept si tre-buinta a invrAjbit pe Bulgaria cu Serbia.In Sofia d'abia sunt douebatalioane i donebateril. Tunurile bulgare de asediù suntincA la !tusciuk ,si Sistow.

4.041°

Sorriciul ttlgrific 1311111

Paris 14 Octombre«Ziarul oficial» publicA numele d.d. d

Con touly ca ministru plenipotentiar la Bu-curestl, Millet la Belgrad, Lavertujon laMexico, si Reverseaux ca delegat in com i-siunea dunAreanA.

Atena 14 Octombre§tirea demisiunil ministrulul marinel e

confirmatd. D. Roma era in neintelegerecu colegil sdI din minister in priviuta ces-tiunil pregdtirilor

Circuld stirea cà el va fi inlocuit prin d.Bubulis, fost ministru al marinel.

Pdrerea generala e cd Rusia ar preferirestabilirea Statulul quo ante de cat intin-derea Greciel spre Nord.

DupA evaluArile oficiale, mobilisarea arpermite sA pue pe picior 70000 oarneul a-proape

I4ondra 14 OctombreLord Salisbury, a auuutat ua alegerile

engleze von avea loc pe la 17 Noembre.Viena, 14 Octombre.

Camera deputafilor. Ministrul de finantea fault espunerea bugetulul 1886. Cheltue-lile aú fost de 513582710 florinl, veniturilede 506,939.788 fl. Deficitul este decl de664 922 11. Dar observAnd cA o sumA de6903878 a fost menitA la constructiuneadru-murilor de tier si la lucrdrile marl, se cons-tatd cA bugetul regulat al anulul 1886 da, unescedent de 200956 fiorini.

Ministrul va acoperi prin sumele disponi-bile actualmente in casele statulul, ast-felIn eAt sA nu devie trebuincios nid un impru-mut pentru 1886.

(Havas).11111111W-.._.

A se vedea ultime tlrl pe pagina

Bucuresci, 3 Octobre

deplinirea acestor sarcini, färd sämai rmân5. putinta, chiar dad', '1am presupune pe deplin cunosa-tor de codicele comunal §i de oactivitate esceptionala, de a se in-griji de ce constitue in speciegospoddria oomunei.

Trista stare in care se gäsescecomuna rurala, cu scoala, cu bise-rica, cu siinRatea, cu bunulcu sIguranta avereT, etc., suspindtiinguitor in contra organisäril. ac-tuale. Acest suspin ram auzit noide mult. Ne pare bine cil. l'audcef de la canna statului si se lio-täresc a'l lecui.

Legislatiunea noasträ, mai in in-tregul eI, nu este combinatil pebaza unei esperiente serios fäcuteasupra vieii poporului roman. Le-giuitorul nostru a procedat maitot-d'a-una de la o teorie oare-care, de multe ori copiind un textsträin, färd dea munca dea studia, in realitateaviata acestui popor, pentru care sefac atatea protestäri de o dragostenemärginitä. De aci o multime denepotriveli §i de erori, cari tin lu-mea in confusiune, pe loc §i inpagubä. i sr" nu se creadá cä gre-selile dintr'o lege sunt niste greselinumai de teorie ; aceste greseli aüefecte reale foarte mari ; ele se res-platesc uneori cu pagube asa de

cari primejduesc însäi exis-tenla Uflul stat.

Din acest punct de privire ac-tuala lege cornunald, unde se vedemai mult grija politica, de cum säse aleagä consiliul comunal si cinesä nu measdi pe prima r, de cat grijade interesele fundamentale ale uneicomunitäti, este un document in-tristätor de capacitatea noasträ. or-ganisatoare.

Luand cu pläcere act de ceia cene spune Vointa Nationalci in a-ceastä privintä , asteptdm textulnouei organisdri, pentru a vedea dece idei este insufletitä aceastä or-ganisare si cum sunt codificate clan-sele. Panä atund vom zice tutulor :Porniti de la studiul vietii reale aacestui popor, pe care cu toti dorirns5. 'I facem fericit ; cu inte-legere trebuintele §i criutati prin le-giuirile ce 'i le croillsä '1" satisracetiaceste trebuinte. Altmintee, Parla-ment §i mini§tri, pierdeti vremeain zadar, märill confusiunea realdcu grärnadirea legilor rele peste altelegi rele, aduceti pagube cad potsá aducd chiar ruina statului. Poli-tica este o sciintä esperimentalä.Cine nu stie sä observe, säconstate,sä gäseascd remediul i s. '1 aplicecum trebue, nu mai fad, politicä,cad rèù mult aduce natiunii lul,dar bine de loc.

In zilele trecute, organul de cä-petenie al partidului de la guvern,criticand actuala lege comunald,mai ales in organisatia ce o da co-munei rurale, ne instiinta guver-nul va presinta, in sesiunea apro-piatä a corpurilor legiuitoare, unproiect care sa modifice in sensulunei mai bune gospodärii aceastälege.

Am citit cu bucurie aceastä veste;asteptärn cu nerabdare proiectul.Aceastä reform'', este unul din punc-tele de cäpetenie ale programeinoastre; si cum sä nu ne bucurdmcand auzim cá cei de la guverninteleg cat de motivatä era cerereanoasträ i cautä 55, o satisfacd insensul ideilor noastre.

Noi am combdtut actuala orga-nisatiune comunalä, mai ales inceea ce privesce comuna ruralä,ardtând cä aceastä organisatiune s'aingrijit mai mult de satisfacereaunei teorii politice, de cat de bunaadministrare a intereselor vitaleale säteanului Prin marea grämallde atributiunl date primarului ru-ral, care de multe oft d'abia stie aciti, s'a adus o zdpLicealä in admi-nistratiunea comunei in pagubaintereselor celor mai de cdpetenie.Primarul devenit, gratie acesteiorganisdri, ultimul agent esecutival puterii centrale, cu o multimede sarcini venite de pe la diferitedepartamente, este absorbit de in-

scoalei de silviculturd. Nu s'a Meat nici orand, i onoarea e satisfAcutd.

Patru farmacisti din Capitald (trei romaniun german) s'ad angajat sd dea bolna-

vilor societath functionarilor publicl medica-mente cu 30°Jo maT ieftine decat se vêndobicinuit.

A-seard incd nu se terminase procesulcdpitanului Botea i serjentului-maior PetreNicolag. Pe cdpitan Al apdrd d. Gr. Pau-cescu, iar pe serjent d. Atanasiad.

Azi se deschide, intre Buzda i Joita, hallaBoboc.

O decisiune ministeriald caseazd concur-sul tinut la Iasi pentru ocuparea catedreide limba germand de la scoala centrald defete de acolo si se va tine un nog concursin termenul legal.

Dupd informatiile Romanului comisiuneade recensemant din plasa Glavaciocul (Vlasca)a evaluat la 14 lei venitul fie-cdrui pogondin comunele acestor plAT. Aceastd eva-luare este pest.i mdsurd de mare, cdd sciuteste cd pogonul din aceastd plasd nu poatefi evaluat niel cu 7 lei la venitul net.

De acea un nurndr considerabil de tdranidin aceastä plasg s'ag adresat comisiunii deapel din Vlasca, ardland enormitAtile comi-siunii de recensemAnt.

-111:011-

CRONICA ZILEI

Se zice cd ministerul de rdsboig va recom-pensa pe toVI pomplerli §1 milltarIT earl s'andistins cu pretul vietif lor la incendiul din

intêmplat In noaptea de 27 spre 28Sept embre.

Azi, la 5 ore d. am., se deschide, la facul-tatea de litere, cursul de filosofie Profe-sor d. T. Maiorescu.

medicinale, flori ri ierburi medicinale, nuclsoard i scortisoard, floare de nucsoard, so-fran, vanilie i ciuin.

Citim in Nafiunea de la 1 Octobre un-mdloarele :

Sunt cate-va zile, semnalaserdm uneledin relele de cart' sufere instructiunea pu-blicd, i ziceam cd activitatea d-lth minis-tru actual, pe care ne facem o placere a orecunoaste este zAddrnicitd de oamenii cariil inconjoard, cd consiliul permanent maicu seamg lasd malt de dorit.

EI bine, Romania Libera gdseste cA, vor-bind ast-fel, Natiunea .este In contra zieerecu cuvintele : «Hoii la puscdrie, rCA nd-raviti la caranting i oamenil cinsati la lu-cru», rostite in camera deputatilor de d.Dumitru BrAtianu.

Niel chiar membril consiliulth permanentn'ar putea spune unde este aci contra zi-cere. Convie confrati nostri de la RomaniaLibera cd ar fi facia mai bine sg tacd.

Nu vrem sd relevdm modal cum confra-tif nostrr aü rezumat articolul noslru. Cinene-a citit pe amindoi va putea judeca co--

recteta Nariunii Aceastd notitd contine Msg.o insinuatiune malitioasg, pe care o relevdm,

cerem de la onestitatea d-lui D. BrAtianu sdvorbeascd limpede, spre a fi inteles de toatd.lumea.

Alaltdierl a mai murit un soldat din cei26 rdniti cu prilejul focului de la grajduriled-lui Roznovanu din Iasi. In total sunt darpang acum sase morti.

Bugetul comitetuhrl portulal GalaÇi pe1885-86 se cifreazg ast fel :

Capitalul consemnat din fondul de jume-tate la sutd pand la lAprilie 1885 1,082,169

Procente 104,339Venitul perceperii taxei . . 240,000Capital si venitul total . .7777Cheltuelile pe an sunt de 53,676 lei. Cu

asa frumos venit ce are portal Galai, VoceaCovurtuiului intreabd pe guvern care admi-nistreazd acest venit, de ce nu face imbund-tAtirl in acest port, de ce lasd stradele dinregiunea portului in noroaiele cele mai marl

dacd n'a sosit timpul a veni in ajutorulcomunei cu o parte din acest fond spre aface pavagiul si a 's1 complecta ecleragiul ?

Oasele Domnith Map., fundatoarea ase-zamintelor Brancovenesti, vor fi in curandtransportate din paraclisul vechei Mitropoliidin TArgoviste, la frumos restaurata bisericdce 'I poartg numele.

Sculptorul Georgescu a fost insdrcinat sdfacd un sicriu de artd, pentru renadsitelebine fAcAtoarei Domnite. Acest sicrig e dejagata.

StrAmutarea se va face cu paradd reli-gioasd.

Ierl-dimineatd a fost un duel, langg BA-neasa, intre un locotenent i un elev al

MembriI Societttpi elevilor sclraci se vorintruni In adunare generald in ziva de 6Octobre ora 1 p. m., la scoala de bAetlCalist (langa biserica Delea noA). La or-dinea zilel e darea de searnd anuald despremersul societAtei, numirea comisiunii pentruluarea socotelelor, alegerea noului comitet

alte cestiuni.

EVENIIIENTELE DE PESTE DUNARE

Organul prirOlui Bicmarck, NorddeutscheAllgemeine Zeitung , caracterizA situatiuneamomentang din peninsula baleanicd prinurmAtoarele cuvinte : «Autoritatea puterilorsemnatare ale tractatultil din Berlin, earlmerg strans Inpreund, poarta o luptd greaeste adevdrat, dar pand acum cu succescontra subcurentului sovinist, ce tinde sAinpingä barca situatiunii drept spre stancaconflictului rdsboinic. Paralel cu miscdrilede trupe ale Serbilor, Grecilor i Bulgari-lor, se iatl de cdtre Poartd intinse disposi-tiuni militare, ce sunt un comentar foarteinteles al avertismentelor, pe cari le faccabinetele la Belgrad, Atena, etc.,

Dintr'o relatie telegraficd a tGazetel deColonia, asupra and convorbirl cu primalministru bulgar, Karawelow, reproducemurmAtoarele : Ministru bulgar a zis cd U-nirea e asiguratd, insd cat privesce inten-tiunile Rusiei de a destitui pe printul Ale-xandra, puterile nu trebue sd. uite, cd. decand cu ultimele evenimente popularitatealui Alexandra a crescut foarte malt, edprintul i poporul sunt cu total uniti, pecand autoritatea Rusiel a scAzut. Daca pu-terile ar voi sd recunoascg Unirea numalcu conditiunea inlaturdri lui Alexandra,atuncl Bulgarii, earl acum all cunoscut malbine calitAtile escelinte ale prinWlui, s'aropune energic unei asemenea tentative. Incasul cand Alexandra, fatd cu cererile pu-tendon, ar voi sd renunte la tron din mAri-nimie, spre a feri pe Bulgari de complica-tiuni, Bulgarii n'ar primi aceastd abdicareei ar cere de la printul sd. remae la densii.Unirea i printul sunt nedespArtiti.

Pe langd articulele tolerate mai naintela import s'a mat permis intrarea liberd intard i acestora :

Anason i anason stelat, cafea crudd, ca-cao in boabe i uscat, ceaifi, chimeon, chi-men, cassia lignea, cui§oare, coconart, ca-pere murate si in otet, compoturl de dife-rite fructe, crupe, orez, strugurl de Malaga,smochine in cutii i in sad, piper negru§i alb, piper lung (ranzisoarA), piper deCayenna, rAddcind de piper, ienibaharmicsunele, orzisor, foi de dafin, NIA degraü si alte cereale, roscove, curmale, le-gume conservate in genere, mdsline, trufeproaspete i conservate, fructe in zahdr,otet, spirt, etc., magiunuri de fructe, fa-sole de tabac, seminte de flori si legumede camp si de grAdind, seminte de conar

mustar, seminte de susan i trifoia, se-mi* de iarbd (gazon) i enupere, radacinf

Dupg cum se scrie din Berlin, in cercu-rile diplomatice de acolo se crede egcererea uneT desarmAii, ce are de &id sg.adreseze Poarta guvernului sArbesc, ar fi denatal% numal sd aprindg i mai reg focal.Sant temeri cd SArbii vor merge spre Ko-ssovo, chiar si dacg s'ar teme sd. fie biruitide Turd, increzêndu-se ed. Europa aropri pe Turcia sd-si urmAreascd victoriaeventuald pang pe teritoriul sArb. AtatPoarta, cat si diplomatia ved cum stag lu-crurile in Serbia, unde propaganda revolu-tionard creazg regeliff o positiune foartegrea, Mcat nu poate sta linistit, ehiar dacapersonal ar cere aceasta. Personaje politicefoarte serioase esprimd in Berlin temereaed in cele din uring complicatiunile voraduce o intervenire militarg a Rusiel.

Din Constantinopol se scrie cä i acolodomneste o dispositiune foarte rdsboinied Marmatd si in popor. Mai rdg se vor complicalucrurile daca nu se va plAti trupelor soldacuvenitd. In cercurile turcescl se crede caun ce sigur, cd Serbia doreste sd pue manape districtul Cossovo, iar Grecia pe Ianitza

cd amenintd o catastrofä generald, dacaTurcia nu va face o incordare extremg.

Nowoe Wremja este informatd din Stem-bul, cA aci a fost in realitate un complot cuscop de a resturna pe Sultana! Abdul-Harnidsi a pune pe tron pe Murad, care std. inchisintr'un palat sub pretext O. ar suferi dealienatiune mintala. Complotul a fost desco-

0 fltOIANTA L1BERA

perit la limp de Mavrogheni-pasa, medieulSultanuhri. Capil conspiratorilor an seapatcu fuga. Se zice ce ex-Sultanut Mnrad vati exilat in Arabia, de unde putinise maT intore eu

DECRETEPrim Aria comunel urbane din Braila e autorizataeumpere imobilul mostenitordor Nedeku Flos-

neagu, care s'a adjudecat definitiv asupra comunelde trihunalul local.

D. Gr. Britlasanu, actual revisor scolar al judo-RomanatT, este destituit din fleet post si dat

S'a acordat d-lul Sergid de Tatistcheff, lost se-.cretar la arnbasada al M. S. Impératululdreptul de a purta medalia Virtutea mi1ita0 deargint, pentru CA In calitate de sub-oficer In al

4-lea regiment de }insert de Mariopole, a fost deordonanta la adjutantul general de Totleben, eu

ocasia resboiuluT 1877- 1878.

t Locotenentul-colonel Greceanu Nicolae, coman-dantul regimentulul 4 calarasT, s'a lnain tat in gra-dul de colonel; numindu-se comandant al regimen-tulu 7 calarasT, la vacanta lasata prin trecerea co-loneluluT Beler Arnold ca comandant al regimen-tuluT 2 rosiorT.

DIN AFARAFranta

Acuna vine si organul Oportunistilor "Re-publique Française, s. pledeze pentru o in-telegere a tuturor Republicanilot cu privirela balotajurile viitoare., Pretutindeni-scrienumita foae - unde .se vor faee b.alotajuel,Republicanii ag majoritatea. DecT triumfulnostru e sigur, daca vom merge la luptadisciplinaÇ i uniT. Cine dintre Republicaniar fi contra concordiel, contra disciplirtel,s'ar face eulpabil de.inalta. trädare. Intele-gerea trebue sa se facà pretutinderil repede ;

..ar fi o lipsa de circumspecOe daca am as-tepta zilele din urrna spre a ne emi asupranumelor. De unde ar veni obstacolul ? As-tazI nu exist niel Radicali, nici .Moderati,niel Oportunisti sag Intransigenti. Ca si la 24si 16 Maig, acum mutt numal Republicanl,insulletiti a merge irnpreunä si a voi acelaslucru : de a sdrobi Reactiunea, care indras-nesce sa's1 ridice capul.

Singura foae republicana, care canta n seopune euvêntuluT de Unire, este.../ournaI desDébats, organul Centrului stang. Se vede càaceasta partida TO face ilusrunea ea va pu-tea juca un rol influent alitturT cu monarhis-til In Camera viitoare.

o comunicare din izvor oficios a ziaru-lui Temps spune ea unul dintre principaliTaranjatorT ai scandalurilor dela redactia zia-rulul Gaulois este un agent de ,asigurare, cunumele Hermance. Acest individ fusese ares-tat deja la 1880,.pentru cä lipise pe ziduriafisuri revolutionare eu inscriptiunea :iasea Henri V! Traiaseit regele !, Hermance;care este un visitator zelos al societatilotcatolice, a fost unul dintre aranjatori mee-tingurilor anarhiste in fata esplanadei Inva-lizilor. El s'a arestat in momentul cand eseadin biuroul ziarulul Gaulois, de unde se vedecA hie instrnctiuni.

Cestiunea EgipteanaDe ettnd eu Mcurcilturile din peninsula

balcanica nu se mai vorbesce mult nici de

FOITA ROMANIEI LIOERE"- 3 Octobre -

GRO IA TEAT ALA

afacerile din Valea Nilulut. care pana nei,tjedea asa de mutt de lueru puterilor cilio-pene. Acum Correspomloga di¡Londra anunta ci1 Rusia a adresat la 14Septembre o nota Portii in eestiunea egip-teana, in care se accentuiaza caracterul in-ternational al cestiuniT si se adauge, eh nupoate fi vorba despre un aranjament, In-eheiat numaT intre Turcia si Anglia, ea eelprivitor Ia ülsula Cipru. Se zice cil Poarta,drept rOspuns la aceasta notkadat ordinambasadorilor sèl din Viena, Berlin si Pe-tersburg sI designeze guvernelor respec-tive ea baza a negoeierilor anglo-turee;intain, recunoasterea drepturilor de suve-ranitale ale Sultanului in Egipt si al doi-lea privilegiele castigate aeolo de toate pu-terile.

Teatrul National.-Lucia de Lammermoor (operiin 3 acte) mdzica de Donizetti. - Hamlet, tragedieIn 6 acte de W.Shakespeare. - Fehaeina Blanduziel,piesa In versurl (Ire! acte) de V. Alecsandri.

Inainte de toat.e, voiesc a constata cumse serie istoria in materie de teatru. Ziarelecare ag vorbit. de prima represintatie a Lurie' i,an spes ca aeeasta e »prima opera cantatain limba noastra, de artisti romani." Ce enun' mutt., am eitit o telegramii. triiinisti deRegina Leria in care, dupä ee o fe-licita de succes, se arata neeonsolata carl'a putut asista la represintarea »primeiopere romane."

l'e eat 'nff-adue aminte, anul trecut s'aeAntal, pe scena TeatruluT National, Lindade c hamounix, in romaneste, eu ait.itT ro-tufla aproape tot cu aceleasi persoane ca

Lucia estimp. Despre ziare nu ni mir ;eat pentru telegrama Reginel, perrnisa crede ea i s'a imprimat gresit textul, card.M S. era presenta s'a aplaudat la represin-tatia J.indei, - prima opera cantata de ro-Mt1 ii7, limba romaneasea.

Afacerea CarolinelorIata dupa corespondentul din Madrid al

lui Le Temps starea cestiunei insulelor Ca-roline si Palaos la 10 Octoinbre :

"In principig, libertatea de emnéreigde navigatiune si Inlesnirt pentru stabilireade deposite de carbuni sag a unei statiuninavale sunt puncte perfect convenite.

Gernmnia uii ia asupra'sl s obtina con-simtirea Anglieï i partieiparea el la conven-tiunea care va consacra aceSte avantagepentru eomereiul strein in general si efile-yafavori speciale pentru Germania.

Schimbul actual de comunicatiuni MireBerlin, Madrid si Vatican, conferintele lii

Berlin intre contele Benomar i printul Bis-mark, si la Madrid intre nuntiul papal, ET-duayen, Solins si Canovas, ait de object nu-mai de a determina limitele mediatiunelPapel' care, departe 'de a fi parasita, va fidin contra in cat-va inregistrarea formuleldecisa Intre guvernele spaniol si germanpentru a permite de a se afirma fata eu o-positiunea cil suveranitutea spaniola a lost.recunoseuta, precum prioritatea ocupa-rel insulei Yap de catre bastimentele casti-lane.

In fapt, Germania va recunoasce suvera-nitatatea spaniola, nu retroactiv, dar numaide la afirmarea sa prin ocuparea efectivàa insulei Yap, (And Papa se va fi pronuntatasupra cestiunel inca In desbateri, daca. o-cuparea insuleT Yap atrage cu dernsa afie-marea drepturilor Spaniel asupra restuluiArchipelaguluT.

Resultatul intrevorbirilor va fi annntal n-ficial in saplit, mana viitoare.,

PARTEA

Viermil. +eel noul

Ialii,durA V. Coy observatiunilepe care le face d. inspector dorne-nial Radian auspra vermilor .care

in unele prirti ale judetultilCovurhfi. §i cari aü priphdit câm-purl' intregi de s6m6nrituri.

Cititorii no§tri §tiú cí tot astfel(1 viermi s'ati arrttat §i in judetulIt:annicu-Srtrat.

Insecta care ataca secara pe domeniulTulueesti, cultivat de d. Topali, se phiamaNoctuela tritici, din marea familie a Noctue-tide lor, erdinul Lepidoptereliar. Aceasta Noc-tuela ..ataclt radacinele cerealelor. Omizile(larvele) rftan Zioa,ascunse si nu ies decat noaptea. In timpul zilel rateaza firul de

La 1 Septembre (an. c.) in articolul Tea-trul Nafional, serieain textual aceste randuri:

Infiintarea Operil romane nu e un lucru red ; dincontra, era o cerinta destul de logica, din multepunch: de vedere, dar maT ales din acela al gk-siril inijloculuT de prodnctiune pe seena si de Ina-intare a elementelor Ce ne da, orT ar trebui sà nedea Conservidorul. Poateta daca aceista din iirmainstitutinne era mal bine organizatA, si de or fi fostinaT de aproape Wald' in seama ; - daca, 1ntr'uncuvênt, nu era lasata pe mane d-lul Vachruan s'aaltora,--de sigur ca putea deveni, conform menirilel, o adeverata pepiniera, de unde teatrul sa'sl re-colteze yoeile trebuincioase operd. Prin elder fortelucrurilor, de,multe orl In deafer& de silinta i vo-iota, celor mal mart de la Conservator, s'ad doban-dit cate-va rezultate, de si .nesatisficetoare, In sec-tiunea muzicala.

Aceste rezultate, In cea: maT mare parte esite invoia intamplariT, nu me impedica totusT sa crez ca.putead Ii indoite, dace Conservatorul n'ar fi fóst capane acum aproape un camp irdelenit.

Aprobarea ce fie-care trebuie sa dam inceputultdde Opera romaneasca din vidoarea slagiune, nu meImpedica insa d'a ine fi gandit i asupra modaluI d'afi al acestul inceput, si, din acest din urma punct devedere, consider intreprinderea ca neoportuna.

WA de ce.Cu toate neajunsurile de care sufera, eu toate

greseli.e marl ce facut si se fac Inca, en toate edsub o alta Directiune am fi avid de inregistrat re-sultate mult mal Imbucuratoare, eu to.ite aCestea,Teatrul National, fie din mersul sed fatal spre pro-gres, in acord cii celeralte progrese ale institntill-nilor noastre, tie din ingrijirea inteinplatoare a u-nora din artisti, nerabdatorI de a muilei, a mers

Patriotismul...

',A5,21e1MS,111.1L`f

la coletul radacinei, il brag in sol si 'I rod»Roaderea se fae -d'a-una in painanyuci-o-data la supra ...,:" Larva in complecla eldesvoltare este huigN de 45 milimetre, grOsade 9 milimetre, are corpul cilindrie, neted,lins si lueitor, de coloare cenusie verzie. l'espate este liniata eu doull HMI' albicioase, iarpe fie-care inel a corpulid are 10 punetenegre, dispuse in 4 randuri, doua d'alungulspinarii, iar done pe partite laterale. pune-tele negre liCe partite laterale sum dispusecate 3. iar eele de 1)e spate cate douè. Inlierareipturct negru se MIA on ;fir de phr.

Noetuela are douè genemitiunI pe an :

una in Maid si alta in August. Cand tin,-pill este favorabil, fluturii &pun -ouéle inAugust si in Septembre avetn prima gene-ratiune de omizi, care dupa. ce rod cerea-lele, se îngroap, feêiidni celule in Omani.In primavara viitoare se metamorfosenza.Iluturii nase, produe a1le.ou6,,thu earl' ies o-mizi, si in acelas mod rod cerealele prima.-vara. Fluturele Noctuelei are aripele brunecent0i, eu pene obscure si carari albe. Ala-t mi. eu Noctuela eerealelor (tritici), nat ura-listii mai disting Noctuela exclamationes, cevatilma plantele de grildina si Nortuela se-getum, care atactt sfeelele.

In tot casul inseetele sunt 6 adevOrathplaga pentru agricultura. Cultura patnintu-lul incearea in fie-care an perderi enormedin causa insectelor. Beatia cultura permiledesvoltarea lor. Murdaria pilmantului prinlipsa de asolamente !-,d rotatimd regulate ;reaua lui prepamtiune ; Semanatul neintre-rupt :de grag dupa grail 00 de seearli dupitsecara ; lipsa de a tilfillugi.si a grapa Jere--nul energie ; in fine lasarea in sol a piruluisi a paielor de cereale, In earl insectele isifac culcus si .depun ouOle, sunt atatea causeimediate a desvoltareI lor. Acesta tocmaTeste casul ,pe anosia D-lui Topali. Secarad sale atacata de Noctuela .este semanatäin miriste de secara din anul trecut neogo-Oa. Secara semilnata in prelitura,' adiettin porumbiste, este neatacata, aiAt este.deadev6rat eh a semana- grail dupa, _grad orisecara dupa secarl, adica plante antipatice,este un pericol.pentru agrieultura. Dar de(Ate ori nu s'a recomandat proprietarilornostri sa introduca buna agricultura, asola-menté si rotatiuni regulate, sa prepare so-lul bine, etc. ; in zadar a foSt si este.

Mi s'a spus ea d. Topah cand a vOzutNoctuelai A, adus pe popa si a Mont aylti-azma ; mai bine si mai modern ar ft tbstsa fl. adus un administrator capabil a 'Iface araturi adanci, a 'T curati pamantulde pir si teate buruenele ee '1 napadese; a'i introduce asolamente si rotatiuni sistema-tice, inteun euvant a 'T face agricultura mo-dernh. Sistemul de eultura al tOranilor l'arngäsit superior, fiind-ca ca el nu pun nici-o-data grail dupa grail, 'ori secara dupil se-mill, curn face d. Topali, ei tot-d'a-una ladansii panea alba vine in prasitura.

La Turcil din Dobrogia sistemul lor decultura este mult mat' rational ea al multoradin maril nostril proprietari ce exploateazapOmOtul in mod vitreg. la adevOr Turculface. nii.daz .(ogor) toamna, ún loc odihnit de3 ant, primh-vara ará, seamanil gran arnautsi grapeaza ; in Julie face iar nadaz Si inprima-vara anului al 2-le pune orz, dupa cemai ar a. o data si grapeaza..In fine .in anulal 3-lea, dupà done araturi si o grapaturh,pune in. Duph recolta. inului Omar-Ant seodihneste iar 3 ant. lath' dar -un asolamenttrienal desnd de rational, basat-pe repao-sul solului in lipsa de ingrAtAm'ant, spre ase da satisfacere legii de restitufiune. Pen-tru ce oare maril nostril cultiyatori nu fliceel putin asa de oare-ce intinderile de care.dispun sunt mari sfinsis,1 se plang eh, dacand pot face buna agricultura la noi, causaeste lipsa de brate si intinderile prea marl,

. Intinderea atacata la Tulue0i si Odaiaeste ea de 50 Wet Ciorile ce vin din pa-durea Statului si din stuful Bratesului andistills inseeta aproape complect. Se mai

inainte ea suCcese artistiee individuate ; de alt.&parte parasirea feeriilor, in contra ciirora m'am ri-dicat cu toata energia puterilor mele, este un sen1 nde ridicare, or cat de mica, in civettil cultural alpubliculul, ajuns in tine sa nu maT faca un chefdeplin .si netarmurit Iii fata unor asemnea 'nimicurl si papnseril. Sper ca strigoii, frandadrif des-

felele tatuluf i altele asemenea, nu vormat fi scoase de Sub stratul de praf al arhivel tea-trnlul, sub care inca de mult ar fi trebuit sa. se odih-neasca.

Dar dace represintarea cator-va capod'opere,ne mangaie de noianul .stupiditatilor de tot soitiliaduse pe scene Teatrului National, aceasta nu in-semneaza cA teatrul nostru e atat de tare si In-temeiat, Meat sa. nu 'T pese de coucurentlt si derival chiar in case lui. Astfel, ca cestiune de opor-tunitate, era mal.bine AA asteptarn anT, sadam traid regulat,si sigur teatrului romanese, s'apolsA vedem de opera. In acest rastimp, nimenT nuimpedica pe Directiune sa continue si Sa inmulteas-ca. incerearile anilor din lima, insa introduse cum-Olaf, nu Intronate ca acum, In aceeasT cinsterang, cu base scenel noastre, drama si cognedia.

Mal e InCA ceva.Ori cand s'ar fi infiintat, lii Wall regula, Opera

romaneasca, ar fi fost prudent si drept ca sa nufie trantita pe spalele Societatei Dramatice, astfelca rih nl A. nu priveasca pe drama si comedie ;sa nu se Intample; eu alte vorbe, ea nereusindopera, .orT faeCnd fiasco, cornplet, or find pritnitau indiforenta. simtitä, - sil traga in ruina el si

sectiunea dramatica a teatrulul, aceea pentru a ca.reia infiintare ail fast atatea lupte, si pentrucareia sustinere trebue sa ne silim maT mult.

lata ce aveam de zis asupra Operel. In eolo ni .mic nu nie va impedica d'a aplauda reusita acestellatreprinderT, s's aduce elogil initiatorilor...

WISIXDSIENSIrMIL4N121P

poate oare zice eit cioara este o pasare va-thinatoare? Noi putem afirma ca- este maiInuit folositoare de eat vattimittoare agri-culturel.

larvele de Nortuele se ingroapain Omani ca sa petreaca peste iarnä, not'putem recomanda proprietarilor eu lanuriatacate sa. se grabeasca a ara pamOntul in-festat adane, spre a scoate larvele afar* easil le manânee ciorile ; sa grapeze in urmilsolul spre a- 'I eurhti de murdarie. In fine,deca sunt practici ca Englesii, pot duceMrduri de paserT (gliini, gaste) pe Ian, ea sAmanance ceea ce mai lasa ciorile.

AceaSta pentru present, iar in viitor aso-lamentele i rotatiunile regulate.

4100-

STATISTICA VITELOR IN ROMANIA

Vitele presinta o importanta extra-ordir-narti pentru tèrile agrieole. Ele serva pe de2o parie a satisface eele mai insemnate tre-beinte ale omului, cum stint nutrimentulimbracarnintea,iar pe de alla ne ajuta ineultura pamentului oferindu-ne, fortele lortisice, alimenteaztt comertul i indristrielec:)ntribue puternie la proPasirea tOriT prinprodusele lor utile.

Pentru Romania mai cu seama, unde cul-tura prineipala e. agricultura, unde instru-rnentele agricole stmt. foarte rar intrebuin-tate, unde totul se face mai numai prinbratele muneitorulul si prin vite, produc-tiunea .acestor din urma'nierita o atentiuneen total deosebita.

Dam aei .dupa. C. Financ." cate-va no-tite statistice asupra vitelor in Romania, sish vedem mischred ce aceastit rarnura deavatie a tOrii a avut la diferite perioade.

Duna o statistica administrativa ce s'afacut in 1884, nurnèrul total al vitelor dinRomania afara de Bucuresci se ridica la8,697,581 'capete. Din acestea, 632,881 arfi caT; 2,376,066 boi bivoli, 4,654,776 01,244,925 capre, 886,441 ramatori si 2,482asini. Aceste vite se repartesc ast-fel pejudet.e :

ca BOY I Uiyofl One

Doljiti 25,299 131,602 559,683Constant: 31,183 -63,303 499,191lalomita 49,009 92,932 257,737Teleorm. 37,743 118,064 262,718Romanatl 25,658 82,938 217,507\Tiara 29,589 77,361 204,908Ilfov 35,732 82,137 192,572MehedintT 46,520 82,433 135,728

29,443 50,067 203,4116,688 82,531 134,245

16,008 81,007 152,29414,853 60,450 101,18314,436 98,633 145,20913,894 70,016 89,49610,907 65,400 56,08810,659 9C,526 88,068,638 54,527 43,6058,585 63,362 110,0008,3748,2148,0448,7077,6057,2116,7696,4556,4036,2945,5575,007

TulceaGorjuBuzedR.-SaratPrahova[Tambov.CovurlulBotosanTRomanVelceaBacadArgesIasiPutnaOltTecucidVaslulTutovaSuceavaNeamtuPaleiMuscel

Capra Ritatorl AxinT

11,255 78,189 6516,205 6,270 850

1,960 49,578 1473,956 28,355 -2,469 39,740 2425,645 37,692 -4,824 37,907 -

27,222 42,951 -24,198 11,828 42227,087 64,036 1767,249 17,163 19

1,418 16,631 -7,612 25,254 437,682 35,123 231,509 14,314 20

724 35,158 -536 16,337 -

48,625 31,298 --79,417 56,38 5,170 29,943 -86,714 141,177 9,942 41,970 11982;072 110,000 314 18,225 -54,340 63,907 3,813 13,623 -58,171 125,399 3,398 28,421 19148,494 55,006 7,918 20,528 26

62,212 54,394 1,410 23,023 2956,601 50,779 2,570 11,293 3

57,169 66,451 714 11,451 --69,41 84,333 930 19,795 -51,636 54,648 1,169 19,135 2144,055 .88,588 7,546 15,381 86

Din acest tablog resulta cA judetul celmai bogat in vite este Doljiul. Aci se cultivamna mult de cat orT in ce judet bivoli, boT,Of, ramatori. In al doilea rand vine Cons-tanta, apoi Ialomita , TeleorMan , Roma-nati, etc.

Facend acum o comparatie Intre num6-rul vitelor la 1860, 1873 si 1884, avem

CaT . . .

Rol si bivoll .OT

Capre . . .

Raniatorl . .

Asint i catarlTotal .

461,073 1389713,147 51738rt2,607,594 1,832,7264,411816,:87 4,190,965 4,654,776

409,736 244,1,051,130 804,269

925

886,4416,714 2,4e

8,947,334 8,409,570 8,697,571

Se vede prin urmare cA numarul viretorin loc d'a cresce in timpul de la 1860 pan6la 1884 a Aescrescut din contra eu aproaps300 mil eapete. In deosebi, boil si bivolit,carl sunt factoril eel mai importano in a.gricultura noastra sunt cu deosebireJo sec.dere. In a doua liuie vin ramiltoril care dela 1,051,130 ad cazut la 886,441 capete,

Singuri. cail ofera un mic spor de 70,000capete, dupit un timp de 20 ant Cu Mate &s-

tar, daea..consideram proportiunea in care acreseut trebnintéle noaslre in ee privescevitele, faptul ea anual trebue sh importamcai din Rusia Austro-Ungaria pentru matcrate milioane, trebue sa recunoascem chsOntem foarte inapoiati in aceasta ramurhde productiune i ea e îievoi d'a se luaserioase rasurT pentru inibunalatirea el.

411-01,14-

ECOURI STREINECrearea until port minter rus

Gazetta de Saint-Petersboury spunenisterul marineT o stt supuna in curênd eon-siliulul imperiului proectul de creatiune laSevastopol a unuT port militar care va in-locui pe acela de la Nicolaef.

Doctorul Ferran

Raportul medicilor delegati pentru a su-praveghea experientele de inoculatiune aledoctorulul Ferran, in cate-va localitati de-semnate de autoritati, este defavorabil sis-temului Ferran. Conclusiunile acestul re-port sunt absolut contrarii celor ale primelcomisiuni trimisit in luna Iunig la Valenta.

-Noui delegatl declara ea inoculatiuneteste periculoasa i poate servi de propagati-une epidemiel.

Doctorii Ferran sit Jimeno s'at 'labors laTortosa pentru a continua studiile lor delaboratoriú. ET se pregatesc sa publice dohvolume earl vor contine o statistica a re-sultatelor obtinute, i o expunere a modu-lui lor de cultura a baccilulul pentru obti-nerea vaceinului anti-choleric.

Fxplorarea cOmpurilor de bAtAlie din Albania

Colonelul Stoffel, fost atasat militar al am-basadeT FrancieT la Berlin, se afla la Scu-tari. El culege materiale pentru un uvragiude istorie militara i 's1 propune sa vizi-

teze In acest scop vechile campuri de bi-thlie din Albania. D. Stoffel s'a adresat gu-vernatorulul general, rugandu'l sh procuremijloacele de a strabate Albania fail a fi

nelinist it.

Proectul de cAsittorie al printulul Bulgarlel

Duna o telegramä a tut Daily-Chronicle,ar li vorba despre maritagiul printului A-lexandru al Bulgariei eu printesa Victoria,a dorm fiicà a printului imperial al Germa-nieT. Acest proiect de unire, dorit de printulimperial, ar fi combatut de d. de Bismarck.

Din Asia Central&Dupa un raport primit la Petersburg

de la generalul Komarot, sefiT triburilorcari ocup stepele dintre Afghanistan si Per-sia aü tinut in zilele din urma, la Meshed,o intrunire in urma atria atacurile indrep-tate contra caravanelo ruse care transpor-tit la Askabad i Mero provisiunile si ma-terialele pentru consructiunea drumulul defer, ag devenit mai dese. Aceste imprejurAriag obligat pe generalul Komarofpropie trupele de fruntaria persana.

N'am de schimbat niel macar o virguladin liniile de mai sus; ea cestitme de opor7tunita'e si de oryanizare, sustin din nog cainfiintarea unel stagiuni de Opera. este unpellet)! pentru basa primel scene romane,- Drama si Comedia, dup. cum repre-sintarea Operetel, este o 'scildere artistica,daunatoare pentru progresul unicultd nostruTeatru..

Acorn proectul e realizat. 'MT remâne decisA cercetez, de azi inaiete, nu atat succe-sal maT mult sag putin esplicat al Operilronlane dar maT eu seam& grija ee se de-pune pentru Drama i Comedie, eat si pro-gresul ori .regresul acestor din urrna ramuriale artel dramatice.

Despre Tepresintarea Lucid no se poatevorbi cu intusiasmul aiurator din primulmoment, dar niel cu räceala de judecata ee'sf ia mint atunel cand caldura sufragiuluiuniversal e temperata. Nu pot zice, buni-oara, ea un confrate de la Romania : toutva pour le inieux dansle meilleur des Mon-des possibles" --; niel nu e drept :sa con-sider pe Lucia noastra, ea pe un superbeoneert vocal dat de d-ra Carlota beria."Este tolusi un drum de mijloc, - eel ade-vèrat - ea inceput, imp romana de o-pera a debutat mai bine decal. ne.asteptam,

asa eh actualit artisti ce posedhm, potdestul de bine sa Ord locul, pana vom a-yearn altii mai bunl. nimie mal mull;

aplaudain din loath inima, liber orleine -sa aplaude si mai adane decat dinMgr& dar sh nu intram in amanunte,

Aei 'ne rattieim de la norma de judecathpotrività .. aceasta imprejurare.

Cand d. D. Butculeseu a luat initiatived'a se realiza prima expositiune a Coope-ratorilor romani" - ne-am dus cu totil sAvedeni desvelite, in fosta Gradina Base-rraombia",e. sfiicioasele produse ale industriel

Afara de d-ra Lelia, ale carel eualitatide cantareath sunt cunuscule consacratede mutt, putem considera opera romana caacelas grad de intusiasm i bucurie, curntoata lumea a privit expositia Cooperato-rilor roinani", i sa '1 warn de asemeneainaintare renume.

* *

Reluarea tragediel Hamlet a fost piesa

aleash pentru desehiderea stagiunil de

Drama. si Comedie.Dad,. este adevarat ca ed nu s'a pulal

represinta o piesa not* nu mai am nimicde adliogat, mat ales ea Hamlet este unuldin succesele reale ale stagiunil trecute. VU

lueru doar 'mi sta pe iMma : de ce Luciasi nu Hamlet sA deschiza stagiunée? -»Cestiune de politete" - s'a ris alias);opera find mosafirel in Teatrul Sa000,tragedia 'T-a acordat protimisire.' S'es-tiune de paguba morala i materialV

susSti iamnel6A. de ee.10"o lerimal repprescinnlajle aLuauelei adat ampelsette

earn 1500 lei; aceasta ca Pa"

eit se p ulan:eertiieaoni

Abt Incertegiuml a' tancdsaoi udsie n, :derev epalriigtneuear.

unRelepsraelsiiiitaiareli,ativ pdiee:areitkLIflet , d'inainIes8 log 0cup8U

ROMANIA LIBERA 3

Ineenditirl

Se telegrafiaza din Philadephia ca tipo-grafia Croker, de la San-Francisco, a fostdistrusa prin un incendid. Cincl pompieriati petit in flacari. Perderile materiale suntevaluate la 500,000 dolari.

Un ineendid a distrus o mare fabrica detesaturi din Lille. Focul s'a declarat in ur-ma explosiuneT unuT cazan de vaporl. Fo-chistul a fost omorat

Perderile sunt considerabile §i acest si-nistru lasa fail de lucru pe un mare nu-er de lueratori.-----

Din Columbia

o depese din Panama anunta publicareauntii decret relativ la stabilirea de vanil peisthm eu ineeperea de la 1 Decembreviitor.

Asociatiunea ,Knights of Labor'Conductorii de tranvaiuri din Saint-Louis

continua Cu greva. Se zice ca grevistii suntsustinuti de asociatiunea uvriera »Knightsof Labor' sag tovarasi de lucru." Dele-gatii acestel asociatiuni, foarte puternicain State le-Unite si Canada, tin in acest mo-ment un congres la Hamilton (Canada).Dupa raportul citit in una din sedintelecongresului, asociatiunea num6ra aderentlOM in Anglia; si Belgia.

NumiIrul lor s'a marit in timpul anuluitrecut cu 75"/o i asociatiurrea numërti acum111,395 membri impartiti in iruiO gruperespanditi In diferite tërf. Raportul reco-manda lucratorilor sit nu primeasca de catlueru de opt ore pe zi, lasand de o cam-data la o parte cestiunea de augmentare asalarielor.

dati , ni( I flU va primi de astä-datí srt intre Comitetul Teatrelor.Dad threa, n'ar fi avut decrtt sdprimeascrt locul pe care i-1 ofereaconsiliul comunal. Nu poate primi,cci e mult de lucru §i gred delucrat, in starea actuald a TeatruluiNational. Acolo trebuesc oamenicart' nu numai sd inteleaga menireaTeatrului National dar sí §tie a'lduce cdtre aceastd menire, dându'l §io bund administratie a intereselor.Pentru aceasta nu e destul cornpe-tinta ; mai trebue §i timp. D. Lau-rian nu dispune nid de una, nicI decel-alt. AI altora trebue sä fie lo-cul in acest comitet.

Maine, 4 Octobre, Academia Ro-n-land tine §edintrt publica.

In aceastrt §edintil d. V. A. Ure-chid va citi noua sa scriere dra-=tied Martial.

Juriul pentru catedra de Istoriaantid §i Epigrafie, vacantd la Uni-versitatea din Ia§i, se compune din

Ha§ded , Ureche , Tocilescu,Cernrttescu, Francudi, Sulu si Ma-iorescu.

SCOALA LIBERAstiitqe politiee si administrative din Bueuresel

(Prograina cursurilor)Anul tar 1885-1886

Lunl, de la orele 7-8 Economiade d. G. Pa lade ; i de la orele 8- 9 Drep-tul Civil anul 11-a, de d. N. Budisteanu.

Marti, de la orele 7-8 Dreptul Adminis-trativ fi Constitutional, de d. I. Atanasiade ;§i de la orele 8-9 Sciinte Financiare, de d.N. At. Popovici.

Mercuri de la o. ele 7-8 Dreptul Coiner-cial de d. Em. Protopopescu-Pake ; si de laorele 8-9 Dreptul Penal si Procedura sa,de d. Ramniceanu.

Jol, ,de la orele 7 -8 Procedura Civild,de d. I. Radoi ; si de la 8-9 Medicina Le-yalit, de d. Petrini Paul.

Vinerl, de la brele 7-8 Comptabilitateade d, N. Kirilov ; i de la orele 8-9 Drep-tul Civil III-a, de d. Fundateanu.

Samblita de la orele 7-8 Dreptul Inter-national, de N. At. Popovici; si de la orele8-9 Dreptul Civil anul I-iii, de d. T. TOjuvara.

Domnit care voesc a urma cursurile acestet cóIeatitt cet vecht cat si ceT not, sunt invitatt prin ackitaa se prezenta la facultate spre a se Inscrie.

Inscrierile se fac tu toate zilele de la orele 6-7V,seara.

Cursurile Incep de Lunt 7 Octumbre curent la orafixate prin programa de mat sus.

Directore, Em. Protopopescu rakeSecreter. /J. Traian Fortan.

-*He-

La Internatul central de fete dinBucuresci s'ad primit bursiere in-tâile 26 concurente, duprt clasifi-earea juriului esaminator.

Suplinitor la catedra de limbagermanrt de la gimnasiul real dinCraiova este numit d. Dunchi, unelvelian care vorbesce bine roma-n esce.

MAI NOUUnele ziare din Capitalä vorbesc

eu oare-care siguranta despre nu-mirea d-lui Laurian In Comitetultea trelor.

Aceste ziare sunt rert informate.D. Laurian nici n'a dorit veo-

Se zice cd trupele concentrate indiferite tabere nu vor pleca p'acasdnici la 10 Octobre, termen deja pre-lungit.

tepte lunI intregi, degeaba, totremâne fard gaz.

Condicele nu se gäsesc, cand lecautä, §i cand se gäsesc in fine re-gistrele, scrisorile intrate fostregistrate.

Astfel merg lucrurile la Compa-nia de gaz, de când a plecat d. Ro-bert Fish.

Biuroul din strada Nola e o ade-vèratd sinecurd, numai pentru ochiilumei. Pentru ori-ce lucru de ni-mic trebue sä iei birjä. §i s tedue! la Usina de la Filaret, de undeaseminea te intorci fár nid o is-pravä.

Astäzi se tinela Universitate con-curs pentru ocuparea de 9 burse deinterni, vacante la scoala NormaletSuperzoarei din Bucuresci, din care7 la Facultatea de Sciinte, §i 2 laFacultatea de Litere.

Sâmbdta trecutd s'a tinut la Lon-dra meetingul actionarilor §i de-tentorilor de bunurl ale societäteicalei ferate Rusciuc-Varna, si s'aaprobat vénzarea liniel ceitre gu-vernal bulgar eu 44u/2 milioanefranci i,780,000 lire sterlilige).

Din aceastd sumd se vor scddea280,000 1. str. pentru d. BaronHirsch §i alte scopuri, dar nidrestul de 1,500,000 1. str. nu seva rèSpunde actionarilor in nume-rar, ei se va asigura in veniturileguvernului bulgar.

Foile engleze criticd aceastd de-cisiune §i cred, crt s'ar fi putut obtine conditiuni mai hune, dad s'armai fi fost adästat, fiind-crt dupatratatul din Berlin, Bulgaria e sub-stituitd in datoriile aferente ale Tur-ciei, pe care era datoare a le sa-tisface intocmai.

d'a pletti notele ei in aur, i d'acontinua regulat afacerile de es-compt, precum §i d'a da credittuturor institutelor financiare dintarri.

-*Hu-

Seiici felegrafic al shmhei 1:lbere°

15 Octonthre 1885.

Paris, 14 Octombre.«Le Temps» crede cà Turcia va primi

mandatul sà restabileasci «statul quo ante»in Bumelia cu ajutorul a niste comisarleuropent.

Atena, 14 OctombreCircuPi stirea cà Cretanii alTi proclamat

unirea CreteI cu Grecia.Berlin 14 Octombre

«Gazeta Crucil» zice c numirile ContelulHatzfeldt in calitate de ambasador la Londrasi a coutelui de Munster in aceiasi calitatela Paris vor avea loc in luna lui Noembre.

Rome 14 OctombreBuletinul sanitar de la 13: orasul Palermo

41 mortI.

Banca Nationald a României pu-blicrt situatiunea c samara' pe zioade 29 Septembre trecut, din careestragem urmatoarele cifre :

La Activ: Monetd metalicd de lei3:3,862,652, in bilete hipotecare25,763,840, imprumuturi garantateen efecte publice 29,928,296, Fon-duri publice 8,964,161, Efecte fondde reserva 945,351, ¡mobil de lei1,271,4,27, Cheltueli de adminis-tratiune 1'12,980, compturi curente22,420,308.

La Pasiv : Capital 12,000,000,bilete de bancä in circulatiune94,940,540 (rap. cu 101,546,03.0 dinse'ptdmâna precedentA).

Actiunile BánceI Nationale labursa de ieriaü fost oferitii cu 1025franci §i vândute cu 1000.

Negligentd mai mare deal dom-nesce la Usina de gaz din capitald,rare ori s'a mai pomenit la o ad-ministratie mare.

Toatd cancelaria e läsatd pe rnâ-na unui amploiat-ovrei §i a unuipuit de ovrei de vr'o 12 ani.

Directorul e tot-d'auna absent inora§ sad ocupat 9i nu prirnesce."tieful plombierilor nu poate cleat

imiteze pe st.pân, i lipsesce§i d-lui când II mull%

Când din intAmplare put' mânape unul d'ai d-lor, se scuzd cä suntatât de ocupati cu instaldri noui,Meat n'ad timp, §i când comandg,cine-va o instalare de gaz, sad mon-tare de tijtiri, lämpi sad brate ,

poate sä. scrie scrisori, poate s.reclame verbal, poate sä noteze incondica de comänzi, poate sä a§-

din 72! - a expus pe una din cele maimarl isbande ale artei rOmane, sa fie psal-

.modiatet in fata unor band goale, - aceastaca paguba. moralä.

In adevèr, dupa fie-ce act, se acentuaimpresia rea, la vederea pustiulul ce era insala de sus 'Ana jos. lnsusi Manolescu, pecare l'arn vèzut anul trecut, in mal multerepresintatiuni, unul acelas, 'Area acumcal se micsorase increderea convingereamal cu seama in scenele de importanta aleultimelor acte. Ed unul, (And am citit peafi§ : Hamlet, mi-am zis : iata ocasiuneabine nemerita d'a constata daci artistiTnoastri ingrijesc unul i acelasT rol, dince in ee mai mull, de la o stagiune la alta,pana cand va putea stabili, definitiv §i in-variabil, o creatiune. Consideratiunea eaartistul se afla de asta-data, inteo stare su-fleteasca cu deosebire deprimata, rnt ho-titrasce sa nu fac nici o comparatiune intreManolescu-Hamlet de anul trecut, i intreeel de Duminica. 'MI rezerv aceasta placerela o aka ocaziune.

Cu toate acestea, Iii anume scene, artistula avut destula putere asupra lui insui, §iIli le-a infatisat cu acelasl relief ea in pri-inele serl ale acestel meritoase creaOuni asa. Notez scena portretelor, i isbucnireadin tabloul represintatiel."

Afara de Laert, infOsat acum de d.Cestescu, toate cele-falte roluri at fost ti-nute de aceleasT persoane carele-ad creat,§i, cu foarte mid neajunsuri, cu aceiasi ta-ne ori slabiciune ca si altá data. Supun lusàapreeiereT d-nel Aristita R. Manolescu ur-matoarea observare: nu gaseste d-sa, --hind data situatia mintala a Ofeliel,-ca a

(Hams).

SOCIETATEA PRESEICONVOCARE

In conformitate cu art. 19 din statute,d-nil membril ai Socieidtel Presei sunt con-vocati in adunare generald ordinard, pentruziva de Duminica 6 (18) Octobre curent, ora2 dupd amiazi, in localul redactiel ourierulFinanciar.

Alaltderi ad sosit in Odessa 12oficeri ru§i, care se intorcead dinBulgaria.

Consiliul de administratie.

SP=Crl".43.COLMTeatrul National. - Jot Octombre, Girofti-

dirofla (pentru a doua oare).Teatrul Dacia. - Jot 3 Octombrie, Partida de

Conan,/ >ei Pdcatele Bdrbafilor.

Sala Bosse]. In curAn(1 Oprreta france.:41.

Ministru de finance al Serbiei,D. Vukasin Petrovici a sosit laNi§, pentru a incheia cu represen-tantii consortiului din Viena (siBerlin) dd. Hahn si dr. Rappaportconventiunea definitiva in privintaimprumutului intreg de 25 mili-oane.

Banca Nationald a Serbiei a pri-mit ajutoare de la Ministru de fi-nance, care ad pus'o in positiune,

NOTITE LITERARE

Domuipara-Doctor CUTARIDA,reintorcndu-se din Constantinopol, anunte pe Ono-rabila sa clientele, et continue a da consultatiumde la orele 1 -3 p. rn., in toate zilele la domiciliulseì1 strada Cosma, No. 16.

Ull relfer absolvental facultitit de drept si ha-calaureatd , dispun6nd de

cite-va ore, doresce a prepare elevI de ort-cedoritorit se vor adresa In administratiunea acestutziar.

De arenda ehiar de acum] moktiaRotiire01, din distric-

tul Vlasca.- A se adresa (1-lui loan Culoglu,strada Pitar-Mosu, No. 2, BueurestI.

De Inchiriatcu done etaje, 12 In-

aped d, stapint, deosehitbuceterie, grajd si pimnite,

strada Pitar-Mosu, No. 15 ; /ate Casi No. 10, sase1nckperl, plus dependinte , pentru conditie tot laNo. 15, aceialI stradA.

VIN NEGRUde Orevita i Golu-Drincea

Vechit de 4 ani, calitate superioara tu-tulor altor vinurt 15 fr. vadra iALB DE DRAGASIANI

Spitalul, Revistit medicate ce apare odatit pelung, Nr. 9 Septembre) are acest sumar :

Cestiunt la ordinea zilet, Cerceterile mint asu-pra nature coreel de d. A. Pallauz.- Facerea Igemelare, copil In presentatia pelvienA, positiaII-a, al II-lea copil In presentatia cranienA positia I.- Eolampsie. Facerea I. gemilarg. Eclampsie. Oh-servatiunt culese de d. dr. C. Vasiliu. - Strangu-latiunea interne, la un monorchid, fenomene de o-clusie intestinal& Ilidrocel al cordonulut. Operatie.Vindecarea.- Observatie culeasg de d. I. Mihalcea.- Hidatide. Cisticerd al creerulut i Edocartidecronici (Asistolie). - Observatie culease de d. dr.C. Vasiliu. - Spitalul rural Slatina. Raport stiin-tific pe anul 1884 de d. dr. V. Bian. - Din zia-rele strAine. - Diverse.

De inchiriat Casele din strada Grivitel No. 29.A se adresa In strada Plevnel 60.

din recolta annluT 1881. - 15 fr. vadra la

PAUN POPESCU & C".Strada Lipsettni, 11S1.

CASA DE SCHIMB

C. STERIU & C°1".No. 19, STRADA LIPSCANI, No. 19.

CURSUL BUCURESCIPe ziva de 'lit Octombrie 1885, ora 10.

56/0 Imprumutul Comunal50/0 Scrisurl Funciare Urbane . .5°,14 n Rurale .50/0 Renta Romine perpetui. .

W/o , amortisabill6014 Scrisurt Funciare Urbane. .60/4 Oblig de Stat (cony. Rurale) .

7°/4 , Câlle Ferate Rom.7°4 Scrisurl Funciare Urbane .

7O/o , Rurale70/o Imprumutul Stern8°/o Oppenheim . .

Oblig. CaseT Pensiun. (Nom. 300)Impr. cu prime orasul Bucureset .

Actiunl Credit Mobiliar, ConstructiunT, Nationale, Dacia-Rominia, Bence Nationale

Fiorini Valuta Austriacglard GermaneBilete Francese

, EngleseRuble RusestiAur contra Argint i Bilete . .

Cump. Vend.

72'4 73'/481 811/485'/4 861/685y, 8690 90'/489 89 Ye87'/4 871/4- -97 971/4

1000/4 101'/4

-210 215

31 32- -135 146- -246 2511000 1025200 202123 12499i/o 10025 2/0/4240 2601266 1285

NB. Cursul de mat sus este In molted& de aur so-cotit dupe cursul fisculuT. Cupoane se aquitit RUAscitzement.

Adresa pentru telegrame : STERIU.

INSTITUTUL METEOROLOGIC DIN BUCURESCI

!Melia atmosferic pc ziva de i/is Octombre 1885

STATIUNI

BucureactT.-SeverinBalotaSlatinaGiurgiuConstants,SulinaGalattBrailaCraiova

Observatiunl de sal dimineatik 8 oreBarometru Temperatura ,i Vêntul Starea

Obsery. VariM. gCoiner. Varist. o Direct. g4 Cerulu

766.9 + 6.4 13.5 +1.4 1,210 ESE 4 ceate766.2 -I- 6.7 13 0 +0.2 96 - - acoper.766 9 + 6.6 14.8 +4.2 86j S 5 noms765 8 + 4.6 15.2 +3.3 88 NE 4 acoper766.7 + 5.7 12.3 +0.8 77 NE 3 f. senin767.6 + 4.9 19.2 +1.4 98 E 1 senin.768.7 + 8.3 18.9 +1.3 81 E 1 f. senin762.81+ 8 3 14.0 0 0 78 N 2 ,766 61 + 6.7 14 5 +1.4 88 -- - senin.765 61-1- 5.8 14.7 +31, 92 __ ,

_

In 24 de ore Obser. de ert sere la 8 ore

lax EStareaT e m %Aid

t!, D1r.o. g cerul.

25211723262323262821

91212

121

1516119

13

763.8763.5767.9794.9764 6764.0763.0764.5763 9762.7

14.815.614.814.216.918.017.016.418.16.0

NESE

.NE-SW

SW

1 Lseniti1 senin5 f.senin24

12

ObservatiunI: Starea mid : la Constanta linistite, la Sulina usoare.Directorul Observ. St. Hepites.

NOTA,- Indicerile barometruluT sunt reduse la 0 zero grade si la nivelul meriT. Temperatureeste date In grade centigrade. Variatiunea barometrice i temperatice se socotesce pe intervalulde 24orela 8 ore dimineata. Umezeala relative este date In procente. TAna vêntulut se socotestedela 0 pang la 9. Apa 9A:innate din ploae sad zepadi se socotesee In milimetri de grosime.

doua esire, in marea seenä a nebunieT, afost prea calculata, prea mult complicatitintarzietoare, tocmaT in vederea efectului cetintise artista ?

D-na Nottara al (Axel rol e nial multascultátor de cat vorbitor, n'a avut destulamiseare i espresiune In fisionomie maT alesin scena eu Hamlet din act.. III, anumepe cand Gertruda, stand jos, primeste infata crudele apostrofe ale fiului sn. D. Cos-tescu a fost de sigur cu mult maT putin in-duiosat In voce si sdrobit in totalul 1010-sariT de cat o fi fost Laert in fata Ofeliel.De d-nil P. Velescu (Regele) i Panu (Po-lonius) nu am nimic de zis, pentru cuvèn-tul ca d-lor aU dat de mult publicului totce ad putut da. Amu e eu neputinta caprimul WO mai mladieze vocea, ori sa'sigaseasca cheia cu care se ()Nine varietateain accentuarea cuvintelor in &ask s'a fra-zelor in period ; iar secundului 'T-ar trebui,dupà parerea mea, o renastere, pentru casa apuce mai bine drumul convingeril

migalelii artistice.-D-luT Petrescu, carejuca pe actorul, observ cä nu tot-d'aunaradicarea peste mêsura a diapasonulul vo-eel, este cel mai nemerit rnijloc d'a zicebine ; o parte din recitarea sa trebuia spusamal oblu. Observarile pe care Hamlet. leface, cu putin inainte, asupra arteT come-dianulul, trebuiad sá profite d-lui Petrescu,si inca la multi altii din Teatrul National.

Nu n1 6 pot opri d'a atrage atentia celorin drept« asupra costumelor de pe figu-ranti, ba chiar de pe »unele role' maT ra-sarite. TotT i toate nu erad o curte a re-gelui Danemarcil, ci mai mult o grupa de

sfintI si de sfinte, din eel zugräviti pe zi-durile bisericilor de prin sate.

In tabloul II, soldatii din garda regeluis'aa lovit in capete la esire, nu sciaü incotro s'apuce. Adresez acest neajuns d-luidirector de scena.

* *Fatittina Blanduziei e a treia »piesa ju-

cata in aetuala stagiune ; a fost aleasa caprim- num6r de abonament.

Aceasta poeind a d-lui Alecsandri a fostde atMea ori represintala don't ani d'aran-dul, in cat Mal nu cred sa fie cine-va, caresa nu fi ascultat i aplaudat frurnoaseleversuri ce sunt brodate pe scheletul in-tociniril dramatice. De alta parte, produc-tiunea poetului nostru e tiptirita in edituraSocec, i autorul a mal indreptat unele in-corectiunl de vers, de constructiune si de

acceunetrLarea d-lui Alecsandri, judecata amà-nunit incli de la primele represintatiuni, arènias i va sta Inca in repertoriul Teatru-lui National, ca o pretioasa bucata literal*si ea una din ,piesele" mai de valoare alepoetulul. Gasee necesar totusl a nu treeeCu vederea un taut. caraeteristie, petreedl .la reoresintatiunea acestel poeme Marteatrecu

E vorba de o scadere simtita in intusi-asmul eu care publicul primea altit-datayalurile de poesie ce se revèrsad de pescena. Care sa fie cauza ?

Este prea adev6rat ea o piesä, ori-cat defrumoasä, nu obtine tot aceleasi salve deaplause la cele din uvula ca si la cele d'art,taid represintari. Cu toate acestea e o me-die i in aceasta imprejutare. Pentru o mai numal dupa doul ani!

buna lamurire iad pe Hamlet de exempluDe si sala era goala, manifestatia spectato-rilor a fost tot sgomotoasa in fata unorscene anumite-dupa cum in \red' ya fi-pe cand la FtIntana Blanduziel, pot zice elde la caldura si focul primelor represintaripana la cea de Martea trecuta e o deose-bire uimitoare.

Ea esplic lucrul In urmatorul mod :Uncle sunt conditiunile ce trebuie sä in-

truneasca o lucrare curat literara, altelesunt acelea Wit de care o lucrare literarit-dramatica nu poate träi necontenit in r6s-fatarea primului moment,. Fantana Blandu-ziet, despartita ea literatura si ea intoemiredramatica, e cu desavarsire convingkoarein aceasta ordine de idei. Poema e eu multsuperioara intocmirei scenice pe care o îm-braca. Meritul literar si poetic al yersuri-lor, frumusetea limbei, a comparatiilor s'aavênturilor inaripate, ce constituese podoabaacestel poeme a d-lui Alexandri, lasa cumult in urmà conceptiunea dramatic* ac-tiunea, inlantuirea scenelor, acea technic*in fine, propria adearatelor piese de teatru.

Cand aceste din urma insusiri exista inputerea lor, apoi meritul literar vine in aldoilea plan; pe cand daca sunt slabe, eutoata poesia ce le Imbracit, lucrarea e su-pusa actiunii timpului. Negresit cA o piesae neperitoare intrunind ainandou6 acestecategorii de cualitati.

Asa 'ml esplic aplausele nesfarsite ce sa-lutat !a inceput unele tirade si comparatiidin Kintana Blanduziet, precum 'mT esplicdestul de lamurit aprobarea cumpatata sidreapta din urina. i aceasta constatare vine

.

Jocul interpretilor a fost poate mal bunea ori and. D. Nottara (Horatid) sa aratatcu deosebire amanuutit i ingrijit ea gestsi, In genere, ca miscarl; asemenea, dictiu-nea'i corecta, bine si esact accentuata, -maT ales in oda la Hebé, - face ',din d-saun fruntas intre artistiT Teatrului National.'MT place a constata particulara ingrijire cea depus artistul pentru presentarea din nodeu acest rol, una din creatiunile sale carel'ad elasat acolo unde merita. Dou6 detalilfoarte importante, - cu deosebire in tea-trul nostru,-sunt de notat injocul d-lui Not-tara : scie s'asculte, odata intrat in scena,nu mal esista pentru d-sa nimic i nirilenTin fata scenel, e cu totul dat actiunil piesei,izolata de public.

D-na Ar. R.-Manolescu (Getta) a jucatcu aeelas metod, recunoscut de toti, ea sianiT trecutT ; d-na Nottara (Neera) a reusitmaT bine ea alt.& data in scena de la fereas-tra (act. III); d. lulian (Posthum) vesel siOM de vervá ca tot-d'auna ; d. Manolescujuca, maT mult din complesenta, pe Gallus.

Toti eei-l'alti "neschimbati, In apu-cat sa fie....

Aseara, prima represintatie de Operetd.In viitoarea Cronica, vorbind de Oirofié-

Girofia, void cauta sa arat mal pe larg pa-rerea ce am asupra acestul soid de piese,

adevèrata ciuma in pläpandul nostruteatru.

4E11=

Sphinx.

taml To: tumgmzot

iii-IOTEL FIESCHI

A

BUCURESCIDir SITUAT I N CENTRUL OR A IILUI114

:',40 7, Strada )elaril 7.

E, Se gttsesce apartamente pentru familiI cu anul §i cu luna3

acu preturi forte moderate. Camere de la fr. 1-5 pe zi.3 La etagiul III-lea °MI frum6se cu fr. 25 pe lunà.

' Salon de dant pentru balurT, nunti si adunärt. lit3

rir.1=41. g' -V " i- laggrARAWAOLMEN

ROMANIA LIBERA

[restaurant]

loillac,h 1011M1 Strada Co-vaci, No.

Deposit de vinur1 indigene si streine

De vhizareeasele dinstr. Stirbeiti-

Vodà. No. 128, compuse din4 camere pentru sap'an

grädin5., cu pomi rodi-torl. Doritoril se vor adresaIii calea RahoveI, No. 116.

DE INCHIRIATCamere si apartamente mo-

bilate in Strada Lipscani No.81 cu luna §i anu in cea malbun5. curAtenie §i serviciti, cupreturl scAzute de la 20 leicamera pe lunl i 'Ana la 50lel pIätii inainte pe 15 zile.

DE ARENDATo moard cu douè petre de fa-

cdd, pe apa Teleorman, pe mosiaCioroaiea längl Alexandria, distr.Teleorman, este de arendat chiarde arum, doritoril se vor adresaa proprietara., Strada Sculpturel,la D-na Zmaranda Furculescu.

Detélliara o pereche de case pe

hal strada Roselor 19.aprópe de scoala Militarâ i cheiulDêmbovitel. Adresa la d-na M.V.

11H1111111111111111111Z

=11111111111111111111 llllllll 1 lllllll 111111111111111111111111111.1111111111111111111111111111 lllllllll 11111111111111111111111111

Ilt11111111111111111111111

1111111111111111111~11111111111M11111111111111111111M11111 llllll 111111111111111111fl lllll 1111111111111111111111111111

111121 MIIHU111111M

Itt

MEII1C,11,BUCURESCI

7. 5, STRA DA VESTEI=111111111 11111111111111111111111111111111i11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 1111111111111111111

nuilimununnfiludi

Prinieste spre efectuare tot fe/u/de

LUCRARI TIPOGRAFTE DE EX S;1 MERANTILEPRECtim :

BONURI, CECURI, COMPTURI,

POLITE, FACTURI, REGISTRE

CONTRACTE 2, Pt\