-----DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMICPUNCTUL PE EUROPA

“ Fiecare om reîncepeistoria lumii, fiecare omo încheie”

A. von Arnim

c my b

c my b

Într-o econo-mie care are libertateade a permite succesulfiec@ruia, dar }i aceeade a e}ua tot pe contpropriu, aceast@ dis-persie a deciziilor las@întotdeauna loc între-b@rilor. Ce trebuie s@faci ca s@ ai succes,

prima întrebare. A doua, cine }i ce poate dao orientare pentru a lua decizia cea maibun@. Dac@, la prima întrebare, r@spunsurilesunt numeroase }i individuale, la a doua,aceste r@spunsuri au început s@ se adune }is@ curg@, încet, încet, spre b@ncile centrale.Prin jocul pârghiilor monetare, al modific@riidobânzii la credite }i depozite, a cursului va-lutar, b@ncile centrale au influen]at, în ace}tiani, fundamental, afacerile }i profiturile. Aufost vedete institu]ionale incontestabile, aleultimilor ani, institu]iile care au reu}it s@aduc@ cre}tere economic@ }i stabilitate pre-]urilor. Cazul Federal Reserve, cu succesulincontestabil al stabilit@]ii pre]urilor }i men-]inerea cre}terii economice, este emblematicpentru ultimii 20 de ani. {i Banca Na]ional@a intrat în logica aceasta a reu}itelor insti-tu]ionale, în ultimii ani, aplicând bine lec]iareducerii infla]iei }i stimul@rii economice, celpu]in pân@ la un punct. În aceste condi]ii deincertitudine de pia]@, pe de o parte, }i de-cizii în sensul cre}terii economice, pe de alt@parte, b@ncile centrale au devenit vedete, iardeciziile lor au început s@ fie considerate cadeterminante pentru tot ceea ce urmeaz@. Si-gur, aici diferen]ele între Federal Reserve }ialte b@nci centrale este major@. Banca centra-l@ american@ a adus cre}teri spectaculoase pie-]elor americane }i a}tept@rile pie]ei sunt enorme.

continuare ^n pagina 5

nr. 140 anul 3 vineri, 2 noiembrie 2007 0,50 RON

M$n@stirea Gouvernetou, construit@ ^n secolul XVII, Creta

Emil DAVID

Organiza]ia interna]ional@a muncii

pag. 6Cornelia Iord@nescu

Evolu]ii la burs@

pag. 7Decebal N. Tod@ri]@Pia]a muncii

pag. 2Cornelia Iord@nescu

Fonduri europene

pag. 8Ileana Ilie

Hai s@ ne referenduim!

Imaginea s@pt@m$nii

În cele câteva zile de la sfâr-}it de s@pt@mân@, pe care le-amavut relativ libere, am f@cut câteva„drumuri de pl@cere”, la Paris, laSaint-Malo, la Mont-Saint-Michel.Parisul l-am reg@sit a}a cum îl}tiam. Adic@, luminos chiar într-o ziîntunecat@, cu o forfot@ teribil@,lumea afluind cam dup@ 8,30 dimi-nea]a }i pân@ spre orele 23, ca }icum „ar fi ie}it de la un meci, dela un stadion cu 100 de mii delocuri”, cu metroul s@u func]ionaldar, într-un sens, având un anume

grad de uzur@. {i înc@. Parisul l-amreg@sit cu demonstra]iile, mitingu-rile }i grevele sale desf@}urateaproape zilnic, multe dintre acesteaconcentrate în cartierul Montpar-nasse – „De ce oare Prim@riaaprob@ toate grevele, doar în acestcartier?, se întreba un }ofer de taxi– ceea ce aproape c@ paralizeaz@ omare parte din ora}, printre altelef@când practic imposibil traficuldinspre „Gare de Montparnasse”spre „Gare de l’Est”.

continuare ^n paginila 4

continuare ^n pagina 2

Itinerar francez

Iulia NAGY

Demografie

pag. 6

B@ncile centrale ca superinstitu]ii

Detalii de octombrie… (III)

continuare ^n pagina 5

Gara Montparnasse, Paris

dr. Sorin BURNETE

Procapitalism }i antiamericanism în Europa (III)

{tim, ast@zi, cu destul de mult@ certitudine, c@ Europa este,în marea ei majoritate, procapitalist@, cel pu]in prin prismadeclara]iilor, a sondajelor de opinie, a articolelor de pres@ etc.Cet@]enii ei se pronun]@, îns@, împotriva modelului american decapitalism, pe care îl consider@ incompatibil cu tradi]iile }i cul-tura Europei. Cum poate fi în]eleas@ aceast@ atitudine? Izvor@}teea dintr-o judecat@ ra]ional@, sau este doar o form@ de ameri-canofobie, sentiment de altfel, destul de r@spândit pe b@trânulnostru continent? De ce resping cet@]enii Europei modelul ame-rican de capitalism, care s-a dovedit a fi, totu}i, cel mai eficientîn crearea de prosperitate, }i c@ruia europenii cu greu i-ar puteaopune un substitut, de vreme ce nu exist@ un model europeanunic de capitalism, ci mai multe?

Indiferent cum am r@spunde la întreb@rile de mai sus, vomfi angrena]i imediat într-o alt@ disput@, nu mai pu]in aprig@ decâtistorica confruntare dintre capitalism }i socialism. În func]ie der@spuns, ne vom plasa într-una din taberele ce se înfrunt@ înr@zboiul actual al globaliz@rii.

Dan POPESCU

Palatul Victoria, sediul guvernului

Dan SUCIU

Îmi cer scuze pentru acest barbarism lingvistic, dar de cenu l-a} folosi, într-o vreme }i într-o lume în care ciomagul maimult sau mai pu]in electoral a devenit cheia de bolt@ a mai tu-turor enigmelor, aranjamentelor }i ambi]iilor politice…

Realitatea ne confirm@: suntem ]ara referendum-urilor în cas-cad@, cu }i f@r@ temei, cu }i f@r@ subiecte de substan]@. 2007va r@mâne anul a dou@ referendum-uri (deocamdat@!), pe cât deinutile, pe atât de ratate din start. Primul – pentru c@ avea doarmiza atacului la persoan@ }i a înver}un@rii partizane. Al doilea –aflat în plin@ preg@tire de artilerie – pentru c@ este atât de ce]os}i ambiguu, încât promite s@ nu duc@ la nici un rezultat concret.Consecin]a previzibil@ a acestor dou@ demonstra]ii de for]@: chel-tuieli uria}e, timp irosit, efort birocratic de dimensiuni nemaintâl-nite. Altfel spus – zarv@ mare }i costuri uria}e pentru tran}area unordispute are nu privesc prezentul }i viitorul vie]ii românului simplu.

Spre o mai deplin@ limpezire a sensului acestui demers dedimensiuni na]ionale, c@ut@m în DEX: „referendum – form@ de con-sultare a aleg@torilor sau a tuturor cet@]enilor majori ai unei ]@riasupra unor probleme politice, de stat, interna]ionale etc., DE ODEOSEBIT~ IMPORTAN[~ (s.n.), care const@ în exprimarea des-chis@, prin „da” sau „nu”, a pozi]iei în problema care face obiec-tul acestei consult@ri”.

drd. Lia - Alexandra BALTADORpag. 3

Pentru dezvoltaredurabil@

ROM#NIA PIA[A MUNCII VINERI 2 NOIEMBRIE 20072

urmare din pagina 1De ce va fi fost vital pentru

România zilelor noastre s@-}i demit@pre}edintele ales prin sufragiu na]io-nal, sau de ce trebuie chemat acumromânul s@-}i dea cu p@rerea asupra„urgen]ei” na]ionale pe care o repre-zint@ votul uninominal, v@ l@s@m sin-guri s@ v@ r@spunde]i, stima]i cititori.

În ce ne prive}te, dac@ tot tre-buie s@ tr@im într-o infla]ie galopant@de referendum-uri, putem cel multsugera câteva teme de stringent@ ac-tualitate care, eventual, ar fi pututface subiectul consult@rii na]ionale.

Ce zice]i de dilema atât de fier-binte azi: republic@ parlamentar@ ver-sus republic@ preziden]ial@? Poate c@tran}area ei ar fi fost }i semnalul

atât de doritei reformul@ri a claseipolitice române}ti.

Sau de ce nu se consider@ ne-cesar s@ fie întrebat@ na]ia dac@ estesau nu de acord cu instalarea scutu-lui antirachet@, sau cu participareaarmat@ a României în conflicte regio-nale }i interna]ionale?

O alt@ chestiune evocat@ cu strin-gen]@ este cea a regionaliz@rii Româ-niei. Popula]ia ar trebui consultat@,înainte de a fi pus@ în fa]a faptuluiîmplinit, în ce m@sur@ redesenarea geo-grafiei politice a ]@rii corespunde inte-reselor reale ale dezvolt@rii econo-mice locale }i nu ambi]iilor sterpe cuiz na]ionalist.

Ce s@ mai vorbim de temele eco-nomice de pregnant interes na]ionalpe care s-ar putea dezvolta nu unul,ci mai multe referendum-uri! Ce sta-tut mai avantajos poate s@-}i asume

România în Comunitatea European@?Pe ce ne vom axa preponderent îndezvoltarea viitoare a ]@rii, valorifi-când integral poten]ialul ei specific?Pân@ unde poate merge gradul deîndatorare extern@ a României? Cevindem }i ce nu, cu folos real, m@-surabil pentru ]ar@, }i nu exclusivpentru investitorii str@ini?

Desigur, la enumerarea atâtorposibile teme de dezbatere public@ sepoate obiecta c@ o ]ar@ nu se con-duce prin repetate consult@ri popu-lare, decât cu pre]ul unor blocaje de-cizionale, c@, practic, rezultatul scru-tinului din debutul ciclului electoralvalideaz@ forma]iunile politice }i pro-gramele de guvernare care au câ}-tigat acest drept la urne. Ce rol }i cer@spundere decizional@ mai are unguvern nevoit s@ apeleze, }i când tre-buie, }i când nu trebuie, la opiniaaleg@torului român?

Perfect de acord cu aceast@opinie, dar ideile sugerate de noi vi-zeaz@ o cu totul alt@ tr@s@tur@ a de-mocra]iei: capacitatea, maturitatea gu-vernan]ilor ei în a discerne între te-me majore }i dispute derizorii. Pentruc@, dac@ tot ne-am obi}nuit s@ che-m@m poporul s@ decid@ în chestiuniminore, de ce i-am r@pi dreptul de ase pronun]a în problemele care ]inde via]a lui de fiecare zi, de securi-tatea personal@ a individului (alimen-tar@, existen]ial@, moral@ }.a.m.d.)?

Din acest punct de vedere, mise pare simptomatic faptul c@ pro-blemele economice, cele care deter-min@, pân@ la urm@, locul }i rolul Ro-mâniei într-o lume globalizat@ }i glo-balizant@, au fost alungate din ariadezbaterilor publice.

Transformat@, f@r@ voia ei, într-un ring al hot@rârilor politice f@r@sens }i reguli prestabilite, Românias-a v@zut, dintr-o dat@, în afara te-

melor }i priorit@]ilor economice ma-jore europene. Risipindu-}i cu non}a-lan]@ valorile }i poten]ialul, tratândcu dispre] performan]ele pe planuleficien]ei }i productivit@]ii, economiaromâneasc@ a ajuns, dup@ expresiadur@, dar inspirat@, a unui confrate îngazet@ria de specialitate, un fel de„pacient în cârje” al unor „infirmierii”unde se administreaz@ doar calmante}i somnifere, în loc s@-}i trateze bo-lile în „spitale” moderne, cu mijloaceradicale.

Dac@ strategia noastr@ de dez-voltare s-ar acorda perfect cu struc-tura bugetului european în perspec-tiv@, am putea deslu}i mai clar prio-rit@]ile }i am avea }ansa de a ne t@iao „felie” mai consistent@ din aloca-]iile bugetare }i fondurile structuraleale UE care, de pild@, vor fi în viitorconcentrate mai puternic pe educa]ie,cercetare }tiin]ific@ }i dezvoltare teh-nologic@.

Dac@ ne-am îng@dui r@gazul s@analiz@m tendin]ele interna]ionale dinpoliticile agricole, am constata c@ lo-cul supraproduc]iei a fost luat de sub-ven]iile masive din acest sector vitalpentru omenire, de tensiuni pe pia]@}i cre}teri de pre]uri. Poate exista ooportunitate mai fericit@ pentru o ]ar@cu poten]ial agricol de calitate, pre-cum România?

Sunt doar câteva teme de reflec-]ie, care ar putea deveni argumentemajore în strategia economic@ a ]@riinoastre, cu condi]ia ca aceasta s@ fiecroit@ profesional }i responsabil, iarnu „dup@ ureche”.

„Conducerea economic@ nu poatefi oper@ de improviza]ie }i nici deamatorism, c@ci economia este un me-canism foarte complex }i cu foartemare influen]@ asupra vie]ii oame-nilor. Totodat@, experien]a umanit@]ii,atât de divers@ în timp }i spa]iu,

necesit@ a fi cercetat@ }i extrase dinea concluziile adecvate. Nu-i nimic maid@un@tor decât înlocuirea cunoa}teriiveritabile a realit@]ii cu dogme pre-fabricate, fie ele vechi, fie ele noi,sau schimbarea unor dogme cu altedogme. Este necesar s@ ne gândimla problemele economice cu maxi-mum de discern@mânt, spre a g@sidrumul s@n@tos }i a nu ne expune înviitor unor noi suferin]e economice,sociale }i politice. În acest scop,între altele, cunoa}terea temeinic@ aintereselor economice }i a dinamiciilor, ca }i luarea corect@ în considera-re a acestora constituie o condi]ie debaz@. În orice concep]ie, teorie, pro-gram economic trebuie v@zut, pe ba-za unei examin@ri aprofundate, ce in-terese exprim@ }i cui folosesc. {iaceasta f@r@ nici un menajament (…)Am convingerea c@ numai exercitareaprofund@ }i real@ a democra]iei des-chise a vie]ii economice, în deplin@cuno}tin]@ de cauz@ }i sinceritate,poate gr@bi rezolvarea marilor pro-bleme care ne stau în fa]@”. Am re-produs cuvintele vizionare, pline deadev@r }i bun sim] ale regretatuluiacademician N. N. Constantinescu. Eleerau formulate la începutul deceniu-lui trecut, adic@ în debutul unei tran-zi]ii care ar fi fost, pentru to]i ro-mânii, mai scurt@, mai suportabil@ }imai fericit@, dac@ n-am fi r@mas surzila asemenea sfaturi în]elepte.

Azi, la aproape dou@ deceniidistan]@ de aceste îndemnuri ale unuieconomist ilustru }i apolitic, putemspune c@ o expresie viabil@ a „demo-cra]iei deschise a vie]ii economice”este, poate fi referendum-ul. De cenu-l folosim pentru a asigura partici-parea creatoare a cet@]enilor la optimi-zarea tranzi]iei, }i-l demonetiz@m în su-biecte derizorii, r@mâne înc@ una dinmultele dileme ale României europene.

Emil DAVID

Hai s@ ne referenduim!

Palatul Cotroceni

În timp ce clasicii }i neoclasicii con-siderau c@ reducerea sau dispari]ia }o-majului ]ine de nivelul salariului real (cucât scade mai mult salariul, cu atât maimult cre}te gradul de ocupare, pân@ laocuparea deplin@), Keynes consider@ c@sc@derea salariului nu reduce nivelul }o-majului, ci îl cre}te, pentru c@ duce lareducerea cererii. De aceea, cre}tereagradului de ocupare }i reducerea }oma-jului s-ar putea ob]ine numai prin inter-ven]ia statului, prin intermediul politiciifiscale }i a politicii monetare. Aceast@interven]ie ar trebui s@ aib@ drept scoprelansarea cererii globale, stimulareaconsumului }i stimularea investi]iilor, laun nivel la care produc]ia ce ar fi fur-nizat@ de excedentul de for]@ de munc@în cazul în care aceasta ar fi angajat@s@ poat@ fi acoperit de noul nivel alinvesti]iilor }i consumului. În acest con-text, e nevoie de credite ieftine – cares@ impulsioneze investi]iile - }i de oemisiune suplimentar@ de bani – cares@ satisfac@ preferin]a pentru lichidit@]i.Cheltuielile statului trebuie s@ duc@, înspecial, la m@rirea tendin]ei de consuma celor cu venituri mici, care sunt mult

mai numero}i decât cei cu veniturile mari}i consum@ mai mult. Interven]ia sta-tului nu ar urma s@ duc@ la ocupareadeplin@ }i dispari]ia }omajului, Keynesfiind convins c@ orice echilibru eco-nomic este posibil numai la un anumitnivel de subocupare }i, deci, de }omaj.

Teoria lui Keynes s-a dovedit co-rect@, aplicarea principiilor ei ducând lasc@derea }omajului. Îns@, aceast@ sc@-dere a fost, din p@cate, înso]it@ decre}terea infla]iei, ceea ce a însemnatreducerea puterii de cump@rare pentrulucr@tori. Aceste fenomene au pus pro-blema rela]iei dintre rata }omajului }imodificarea procentual@ a salariilor, res-pectiv dintre rata }omajului }i rata in-fla]iei. Aceste rela]ii sunt exprimatesintetic de curba lui Phillips, care arat@c@ nu este posibil, simultan, s@ ob]inemîntr-o economie atât stabilitatea pre]u-rilor/infla]iei, cât }i sc@derea }omajului.Reducerea }omajului presupune o infla-]ie mai mare, în timp ce reducerea in-fla]iei are drept efect cre}terea }omaju-lui. Curba lui Phillips pune în eviden]@faptul c@ interven]ia statului nu poate]inti ambele fenomene negative (infla]ia}i }omajul) în acela}i timp, fiind nevoiede alegeri care de cele mai multe orisunt foarte dificile, datorit@ implica]iilorlor sociale. În acest sens, Heyne deexemplu, arat@ c@ tendin]a de ocuparecomplet@ a for]ei de munc@ antreneaz@cre}terea salariilor }i a pre]urilor, iar ocu-parea complet@ apare mai degrab@ ca ositua]ie de risc, decât ca o situa]ie de dorit.

În contextul discu]iilor despre ra-portul dintre }omaj }i infla]ie, Milton Fried-man, reprezentant al }colii de la Chi-

cago (monetarismul), consider@ c@ }o-majul este util }i justificat, în limiteleunei rate naturale a }omajului, rat@ ac@rei existen]@ este o condi]ie pentruechilibrul economic. Dup@ Friedman,rata natural@ a }omajului corespundesitua]iei economice în care nu exist@ in-fla]ie. Monetari}tii consider@ c@ }omerii,în cadrul ratei naturale de }omaj, seafl@ voluntar în acea situa]ie, fie pentruc@ ofertele de serviciu pe care le-auprimit nu au fost la un nivel de sala-rizare egal sau superior celui a}teptatde muncitor (}omaj de c@utare), caz încare acesta continu@ s@ caute, fie pen-tru c@ nivelul dominant al salariilor estemic }i muncitorul prefer@ temporar s@nu se angajeze, în a}teptarea „unor vre-muri mai bune” (}omaj de a}teptare).

{omajul de c@utare poate fi redusprin interven]ia statului, dac@ acestapune la dispozi]ia }omerilor sistemeperforate de c@utare, care reduc timpulnecesar c@ut@rii (servicii specializate decalitate în Agen]iile de Ocuparea For]eide Munc@), sau dac@ reduce stimulen-tele financiare pentru perioada de }o-maj, care permit }omerului s@-}i pre-lungeasc@ c@utarea.

Încercând s@ rezolve divergen]edintre cele dou@ mari }coli de gândireeconomic@, Malinvaud arat@ c@ în eco-nomie exist@ atât }omajul clasic (}oma-jul voluntar), cât }i }omajul keynesian.{omajul clasic caracterizeaz@ situa]iile încare productivitatea marginal@ este maimic@ decât salariul real, iar }omajulkeynesian se produce ca fenomen eco-nomic }i social, atunci când pe pia]a bu-nurilor economice exist@ o subcerere.

În concluzie, putem spune c@toate marile }coli de gândire econo-mic@ au fost preocupate de problemaechilibrului }i dezechilibrului ce vizeaz@pia]a muncii, dar în mod diferit, în prin-cipal în func]ie de stadiul dezvolt@riigândirii economice }i – mai ales – înfunc]ie de starea economiei }i gravita-tea dezechilibrelor care au ap@rut.

Teoria economic@ modern@ tra-

teaz@ }omajul ca pe un dezechilibru alpie]ei for]ei de munc@, dezechilibru care– de la Keynes încoace – este foarteclar c@ are cauze importante atât îninteriorul pie]ei muncii, cât }i în inte-riorul celorlalte pie]e, unele ]inând atâtde starea }i structura economic@ la unmoment dat, cât }i de deciziile indivi-duale }i colective ale „ofertei de for]@de munc@”, respectiv a oamenilor.

Echilibru }i dezechilibru în pia]a for]ei de munc@ (II)

Cornelia IORD~NESCU

J. M. Keynes

VINERI 2 NOIEMBRIE 2007 3STRATEGII

În vederea asigur@rii unui nivel detrai ridicat pentru genera]iile actuale }i vii-toare ale Europei, Uniunea European@ a ela-borat o viziune proprie asupra progresu-lui uman, care integreaz@ nevoile imediate}i cele pe termen lung, nevoile locale }iglobale, pornind de la premisa c@ trebu-in]ele economice, sociale }i cele privindocrotirea mediului sunt inseparabile }i inter-dependente. Din acest motiv, se consider@c@, la nivelul uniunii, politicile comunitare nupot realiza, individual, obiectivele dezvolt@riidurabile, ci se impune implicarea întregiisociet@]i. Necesitatea acestei implic@ri colec-tive apare ca urmare a faptului c@ realiza-rea progresului uman nu poate avea locdecât în m@sura în care se realizeaz@ oschimbare profund@ a mentalit@]ii, a com-portamentelor de consum }i de produc]ie,a structurilor economice }i sociale.

Enun]area dezvolt@rii durabile, caobiectiv fundamental al Uniunii Europene,a avut loc în cadrul Tratatului de la Am-sterdam, în anul 1997. Ulterior, în cadrulsummit-ului de la Göteborg, desf@}urat îniunie 2001, liderii uniunii au lansat, laini]iativa Comisiei Europene, prima Strategiede Dezvoltare Durabil@ a U.E., care cuprin-dea dou@ p@r]i. Prima parte se referea lacontracararea unor fenomene }i tendin]enegative, care împiedic@ transpunerea dez-volt@rii durabile. Priorit@]ile avute în vede-re se refereau la:- combaterea modific@rilor climatice;- asigurarea unui transport durabil;- înl@turarea unor amenin]@ri legate des@n@tatea public@, cum ar fi poluarea chi-mic@, alimente nesigure }i boli infec]ioase;- utilizarea resurselor naturale într-un modmai responsabil }i stoparea reducerii bio-diversit@]ii;- combaterea s@r@ciei }i a excluziunii sociale - solu]ionarea provoc@rii unei popula]ii îm-b@trânite.

Cea de-a doua parte a acestei stra-tegii prevedea revizuirea modului în caresunt elaborate politicile comunitare. Seimpunea o nou@ abordare a procesului deelaborare a politicilor, care s@ asigure capoliticile economice, sociale }i de medius@ fie convergente. În acest sens, ComisiaEuropean@ trebuie s@ supun@ orice ini]iativ@unei proceduri de evaluare a impactului pecare respectiva politic@ îl va avea, în con-textul unei dezvolt@ri durabile. În plus, s-ainsistat }i asupra dimensiunii globale pecare dezvoltarea durabil@ o implic@, con-siderându-se c@ Uniunea European@ poateaduce o contribu]ie important@ în reduce-rea decalajelor, prin intermediul Programului

de asisten]@ oficial@ de dezvoltare (OfficialDevelopment Assistance - ODA).

Prin aceast@ prim@ strategie de dez-voltare durabil@ a Uniunii Europene, se adu-cea o nou@ dimensiune Strategiei de laLisabona, care prevedea ca spa]iul comu-nitar s@ devin@ cea mai performant@ eco-nomie, bazat@ pe cunoa}tere, pân@ în 2010,o dimensiune ce prive}te mediul încon-jur@tor. Astfel, Strategia de la Lisabona }iStrategia de Dezvoltare Durabil@ devin stra-tegii complementare, capabile s@ permit@implementarea dezvolt@rii durabile la nive-lul U.E., la care se adaug@ }i alte progra-me }i angajamente, cum ar fi cele pre-v@zute la Summit-ul de la Johannesburg,adoptarea Obiectivelor Milenare ale Dez-volt@rii, cre}terea ajutoarelor oficiale }i lua-rea în considerare a nevoilor specifice pecare statele în curs de dezvoltare le au încadrul comer]ului interna]ional.

Evolu]iile ulterioare, care, pe de oparte, se refer@ la extinderea uniunii, înanul 2004, de la 15 la 25 de state mem-bre, iar pe de alt@ parte ]in de apari]ia unornoi pericole }i provoc@ri, au determinatnecesitatea elabor@rii unei noi strategii dedezvoltare durabil@. Aceasta cuprinde o deli-mitare mai clar@ a responsabilit@]ilor, oimplicare mai vast@ a tuturor categoriilorde persoane, o integrare mai accentuat@a dimensiunii interna]ionale }i modalit@]i deimplementare }i monitorizare mai eficien-te, cu scopul de a permite o îmbun@t@]irecontinu@ a condi]iilor de via]@, atât pentrugenera]iile prezente cât }i pentru cele vii-toare. Noua strategie de dezvoltare dura-bil@ a Uniunii Europene a fost adoptat@ încadrul Consiliului European din iunie 2006.Obiectivul general al acesteia este de aidentifica }i dezvolta m@suri capabile s@determine îmbun@t@]irea condi]iilor de via]@a celor aproximativ 500.000 de europeni,ceea ce ar presupune realizarea prospe-rit@]ii economice, protec]ia mediului încon-jur@tor }i a coeziunii sociale. Aceste dezi-derate pot fi atinse prin crearea unor comu-nit@]i durabile, care s@ asigure un mana-gement eficient al resurselor }i prin utili-zarea poten]ialului inova]ional, existent înplan ecologic }i economic.

Noua strategie de dezvoltare durabil@con]ine ]inte }i m@suri concrete, menite s@contracareze }apte provoc@ri prioritare, pân@în anul 2010, referitoare la:1. Schimb@ri climatice }i energie curat@;2. Transport durabil;3. Consum }i produc]ie durabile;4. Conservarea }i managementul resurse-lor naturale;5. S@n@tate public@;6. Incluziunea social@, demografia }i mi-gra]ia;7. S@r@cia global@ }i provoc@rile dezvolt@riidurabile.

De remarcat includerea dezvolt@riidurabile, ca unul dintre obiectivele UniuniiEuropene, în cadrul Tratatul de instituirea unei Constitu]ii pentru Europa, care îns@a fost respins, în urma unui referendumde c@tre Fran]a }i, mai apoi, Olanda, în2005. La articolul I-3, se specifica: ”Uniuneaac]ioneaz@ pentru dezvoltarea durabil@ aEuropei, bazat@ pe o cre}tere economic@echilibrat@, pe o economie social@ de pia]@

foarte competitiv@, vizând ocuparea deplin@a for]ei de munc@ }i progresul social }i unînalt nivel de protec]ie }i de îmbun@t@]irea calit@]ii mediului. Uniunea promoveaz@progresul }tiin]ific }i tehnic. Combate exclu-derea social@ }i discrimin@rile }i promo-veaz@ justi]ia }i protec]ia social@, egalitateaîntre femei }i b@rba]i, solidaritatea întregenera]ii }i protec]ia drepturilor copilului.Promoveaz@ coeziunea economic@, social@}i teritorial@, precum }i solidaritatea întrestatele membre. Uniunea respect@ bog@]iadiversit@]ii sale culturale }i lingvistice }ivegheaz@ la p@strarea }i dezvoltarea patri-moniului cultural european.”

Pornind de la definirea dezvolt@riidurabile, care “încearc@ aflarea unui echi-libru al interac]iunii a patru sisteme: eco-nomic, uman, ambiental }i tehnologic, nive-lul optim corespunzând acelei dezvolt@ri delung@ durat@, care poate fi sus]inut@ deacestea”, putem diferen]ia urm@toareleobiective ale Uniunii Europene:- obiective de natur@ economic@: un modelde societate întemeiat pe dezvoltarea dura-bil@, consecin]@ a cre}terii economice echi-librate, cu o pia]@ unic@, un grad cât mai ri-dicat de ocupare a for]ei de munc@, de com-petitivitate, precum }i al nivelului de trai;- obiective de natur@ social@: promovareacoeziunii sociale: acest principiu, reflectatîn special din punctul de vedere social }iteritorial, con]ine ca element constitutivnecesitatea elimin@rii treptate a discre-pan]elor între anumite categorii sociale(coeziunea social@), }i între nivelul de dez-voltare al statelor }i regiunilor acestora, pescara general@ a uniunii (coeziunea terito-rial@). În acest sens, politica de dezvolta-re regional@ aprofundat@ de UniuneaEuropean@ reprezint@ concretizarea aces-tui principiu. Sus]inerea protec]iei sociale;obiectivul combaterii discrimin@rii }i exclu-derii cuprinde men]ionarea }anselor egalepentru to]i, a egalit@]ii de gen, a solidarit@]iiîntre genera]ii }i a respectului drepturilorcopilului. Totodat@, crearea unui spa]iu allibert@]ii, justi]iei }i securit@]ii;

- obiective ambientale, ce vizeaz@ protec]iamediului înconjur@tor. - obiective tehnologice, sus]inute prin dez-voltarea }tiin]ific@ }i tehnologic@.

La acestea se adaug@ }i un obiectivde natur@ politico-interna]ional@. Se remarc@faptul c@, în ceea ce prive}te rela]iile exter-ne, sunt înscrise o serie de valori pe careUniunea European@ le va promova pe planinterna]ional: pacea, securitatea, dezvolta-rea durabil@, solidaritatea }i respectul întrepopoare, comer]ul liber }i echitabil, eradi-carea s@r@ciei }i protec]ia drepturilor omu-lui, în special a drepturilor copilului. Suntmen]ionate ca obiective respectarea strict@}i dezvoltarea dreptului interna]ional, pre-cum }i respectarea principiilor CarteiNa]iunilor Unite.

Pentru a putea atinge aceste obiec-tive, România a elaborat Strategia Na]ionalǎpentru Dezvoltare Durabilǎ. Punctul centralal discu]iilor pe aceast@ tem@ se refereaula guvernarea global@ (Global Governance)}i a cadrului institu]ional necesar unei dez-volt@ri durabile. A}a-numitele procesele de„follow-up” implic@ opera]ionalizarea rezul-tatelor conferin]eor interna]ionale centratepe domeniul dezvolt@rii durabile, monito-rizarea }i evaluarea obiectivelor }i m@surilor,acordarea de facto a unui rol politic }i deconducere mai important ConsiliuluiEconomic }i Social al Na]iunilor Unite(ECOSOC). Pornind de la prevederileConferin]ei de la Rio de Janeiro }i ]inândcont de aceste recomand@ri, GuvernulRomâniei a adoptat, în iulie 1999, "StrategiaNa]ional@ pentru Dezvoltare Durabil@", reali-zat@ în cadrul Programului Na]iunilor Unitepentru Dezvoltare (PNUD), de c@tre un grupde lucru al Guvernului, asistat de CentrulNa]ional de Dezvoltare Durabil@. În cadrulunei }edin]e organizate pentru a definiobiectivele }i direc]iile principale de ac]iuneale Strategiei Na]ionale pentru DezvoltareDurabil@ de c@tre Comisia pentru elabora-rea acesteia, desf@}urat@ la 21 mai 2003,la Bucure}ti, pre}edintele din acea perioa-da, Ion Iliescu afirma: ”Ceea ce dorim, în

acest moment, este formarea unei adev@rate“Alian]e Na]ionale pentru Dezvoltare Du-rabil@”, capabil@ s@ asigure continuitatea,coeren]a }i consisten]a proceselor de dez-voltare economic@ }i social@, independen]asau, dac@ dori]i, decuplarea lor de cicluri-le electorale, crearea }i p@strarea consen-sului în privin]a obiectivelor strategice pecare le vom formula împreun@, în proce-sul de elaborare a strategiei”. Strategia tre-buie s@ fie un proiect deschis, capabil s@r@spund@ rapid schimb@rilor de mediu eco-nomic, conjuncturilor interne }i externe,constrângerilor existente }i celor generatede noul statut al României, acela de mem-br@ cu drepturi depline a comunit@]ii euro-pene }i euro-atlantice. Orizontul de timp alstrategiei este de cca 25 de ani. Totodat@,trebuie luate în considerare constrângerileinterne, dintre care amintim: resursele natu-rale (energetice, sol etc.), resursele demo-grafice (natalitatea în sc@dere, îmb@trânireapopula]iei, migra]ia for]ei de munc@), deca-lajele economico-sociale: nivelul producti-vit@]ii, s@r@cie, nivel tehnologic, gradul decultur@ }i instruire, nivelul de dezvoltareora}-sat; ponderea foarte ridicat@ a popu-la]iei rurale, fenomene naturale }i meteo-rologice extreme, cu poten]ial catastrofic,la care se adaug@ }i constrângerile exter-ne, privind: concuren]a pe pie]ele globali-zate, pozi]ii monopoliste în domeniile: cu-noa}terii; cercet@rii }tiin]ifice; al noilor teh-nologii informatice }i comunica]ionale, dete-riorarea mediului la nivel global, amenin]@rineconven]ionale de gen terorist, adâncireapolariz@rilor sociale }i cognitive, la scar@global@.

Toate aceste obiective propuse suntîn m@sur@ s@ contracareze o parte dintretendin]ele negative }i provoc@rile cu carese confrunt@ omenirea, în ansamblul s@u.Transpunerea lor în practic@ revine auto-rit@]ilor na]ionale, regionale }i locale, dar}i fiec@ruia dintre noi. În acest sens, tre-buie revizuit@ atitudinea noastr@ fa]@ demediul înconjur@tor, dar }i fa]@ de seme-nii no}tri, prezen]i sau viitori.

Pentru dezvoltare durabil@

drd. Lia - Alexandra BALTADOR

urmare din pagina 1Am trecut, îns@, repede peste de-

zagremente, r@mânând cu imensa pl@-cere a plimb@rii agale pe Champs-Elisée, bulevard unic, cred eu, în lume,prin ambian]a }i grandoarea sa atât depl@cute, prin „mi}carea natural@ }iliber@” pe care o sim]i la fiecare pas,prin rafinamentul firmelor }i luminiloracestora, chiar dac@ doar unele dintrefirme – este drept, cele mai multe – seafl@ în topul mondial. Am trecut pestedezagremente, r@mânând cu discu]iileeminamente „fonice”, „muzicale”, gra-seiate într-o gam@ armonic@ înalt@, cuparizienii, pe care îi apreciez în moddeosebit, întrucât îi }tiu adapta]i la unritm de via]@ extrem de vivace. Cuaceea}i bucurie, am reg@sit }i Saint-Malo-ul }i Mont-Saint-Michel-ul, ames-teca]i – eu }i so]ia mea – în mul]imeade turi}ti care, în cazul Saint-Malo-ului,admira urbea piratului înnobilat RobertSurcouff }i a lui Jacques Cartier, prin-tre altele descoperitorul }i exploratorulCanadei. Iar în cazul Mont-Saint-Michel-ului admira, tot printre altele, universulde basm al unor str@du]e comercialecochete, omletele renumite de la „MerePoulard” }i, mai important, m@n@stirea,celebra m@n@stire, parc@ ie}it@ din mij-locul apelor Atlanticului, }i care, întimp, a avut, în mai multe rânduri, des-tina]ii contrare: m@n@stire, un timp, în-chisoare, o vreme }.a.

Am vorbit, mai pu]in, despre agri-cultura Fran]ei, chestiune, îns@, aici demare însemn@tate. Deviza în aceste zileera „reînnoirea leg@turilor cu Europa”,unul dintre principalele angajamenteluate de Michael Barnier, ministrul fran-

cez al Agriculturii }i Pescuitului. „Aniicare vin sunt importan]i pentru agricul-tura Fran]ei, spunea domnul Barnier.Sunt crize ce trebuie gestionate, darintr@m }i într-o epoc@ nou@, cu pers-pective noi”. Printre asemenea noi per-spective, putem releva „chestiunea eco-logic@, întrucât agricultorii sunt primiiviza]i”, precum }i problemele „Europei”}i ale mondializ@rii. S@ men]ion@m c@un bilan] PAC (Politici Agricole Co-mune) este prev@zut pentru 2008, iar,pân@ atunci, din p@cate, „chestiunea agri-col@” continu@ s@ divizeze }i OMC-ul.Sub acest aspect, pre}edintele Sarkozya fost deosebit de clar, într-o scrisoareadresat@ ministrului Agriculturii }i Pes-cuitului: „Nimic }i nimeni nu trebuie s@se îndoiasc@ de determinarea noastr@ îna sus]ine agricultura francez@ }i pescui-tul francez”. Printre cei care, în primulrând, „nu trebuie s@ se îndoiasc@” suntcei peste 1 milion }i jum@tate de femei}i de b@rba]i ocupa]i cu prec@dere înpescuit }i zootehnie, care se afl@, actu-almente, într-o relativ@ dificultate. Deexemplu, mul]i pescari întâmpin@ greu-t@]i, iar numero}i cresc@tori de anima-le se confrunt@ cu nesiguran]a, venitu-rile lor scad, în vreme ce pre]ul nu-tri]iei animalelor cre}te, exist@ }i bolileetc. Rolul politicii, în acest sens - ar@taMichel Barnier - este „de a asigura unprogres colectiv”. „Un progres ce nupoate trece, îns@, decât prin Europa”.„Destinul agriculturii noastre nu estena]ional, ci european”, mai afirma celcare a fost ministru francez pentru Afa-ceri europene, între 1995 }i 1997, }iministru francez de Externe, în 2004 }i2005. „Trebuie s@ favoriz@m agriculturabio, dar s@ }i realiz@m pe câmp un bunraport între agricultura «productivist@»}i cea bio”. De fapt, ne gândim noi, înviziunea francez@, agricultorii trebuie s@r@mân@ ceea ce sunt, dar }i s@ tr@iasc@cu timpul lor, odat@ cu timpul european}i cu cel mondial…

…{i în Fran]a, lumea, cu prec@-dere copiii, se preg@te}te de Hallowen,eveniment relativ integrat în sistemuls@rb@torilor franceze, dar este mai multvorba de nostimade, decât de tradi]ii.Tradi]iile bretone, franceze r@mân, chiar

dac@ Hallowen-ul î}i diminueaz@, în timp,importan]a, „zburd@lnicia”. Aici abund@,realmente abund@, „faptele”, într-un felsau altul, de tradi]ie. {i înc@. Se m@-nânc@ mult pe}te, multe fructe de mare,vin ro}u se bea mai ales cel de Bor-deaux, iar cel alb de diferite soiuri }iani. Sunt numero}i cunosc@tori care num@nânc@ oricum }i care asociaz@, cuargumente bine întemeiate, unei anumi-te mânc@ri, doar un anume fel de vin,un anume soi, recolta din anul X sau Y.De aceea, se vorbe}te foarte mult de „artavinului” }i nu de „b@utur@”. Cu apeleminerale se întâmpl@ cam acela}i lucru,dar „trebuie p@strate propor]iile”…

{i, ca s@ redau mai bine, maisemnificativ spiritul actual francez, ^nspe]@ de solidaritate trebuie s@ ar@t c@în 24 octombrie, miercuri (diminea]a,pân@ spre prânz, mai eram înc@ înRennes), în ora}ul amintit urma s@ aibeloc o mare manifesta]ie studen]easc@,organizat@ de „Réseau Universités SansFrontieres” pentru a o sprijini pe doam-na Mina Hamidouni, de 23 de ani, stu-dent@ la „Rennes 2”, în a-}i legaliza}ederea în Fran]a. De na]ionalitate co-moreian@, familia ei locuie}te acum laMayotte, teritoriu francez, iar ea estem@ritat@, de 2 ani, cu un francez…Plecat@ ^n Comore mai mult timp }irevenit@ în Fran]a cu acte false, elibe-rate, îns@, chiar de guvernul din Como-re, Mina a denun]at acest trafic como-reian autorit@]ilor franceze, f@când cere-re pentru a ob]ine statutul de refugiat.Din Comore, îns@, a primit un mandatde arestare, sub motivul „tr@d@rii înal-telor autorit@]i”, iar din partea autori-t@]ilor franceze a primit o depe}@ încare scrie c@ este obligat@ s@ p@r@-seasc@ Fran]a într-un termen foartescurt. Dosarul Minei se afl@ în „proce-dur@ de apel la Nantes”, ora} nu depar-te de Rennes. Studen]ii, îns@, reuni]i de„Réseau Universités Sans Frontieres”,consider@ ferm c@ este necesar }i ur-gent ca Mina Hamidouni s@ poat@ s@înve]e }i s@ tr@iasc@ în Fran]a. De undedemonstra]ia amintit@…

…Îmi iau „la revedere” de la studen-]i, dup@ prima parte a derul@rii cursu-rilor mele, stabilim fronturi de lucru,ofer repere mai certe celor ce dorescs@-}i fac@ stagiul la Sibiu }i „à bien-tôt”. Dup@ o }edere la Viena, de câtevaore, vineri diminea]a, cu o s@pt@mân@în urm@, adic@, ajungem la Media} }i,repede, repede, apoi, la Sibiu…

ITINERAR FRANCEZ VINERI 2 NOIEMBRIE 20074

c my bc my b

c my bc my b

Paris, Champs-Élisée

Mont-Saint Michel

Dan POPESCU

Detalii de octombrie… (III)

Georges Chevalier, Lannion, un colŃ de piaŃă, 1920

Jules Gervais-Courtellemont, Pescari din Douarnenée (1912)

Georges Chevalier, Oameni din Finistère, 1920

VINERI 2 NOIEMBRIE 2007 5

c my bc my b

c my bc my b

EVOLU[II CONTEMPORANE INSTITU[II MONETARE

urmare din pagina 1Termenul de ”r@zboi” nu mi se pare

de loc exagerat în acest context; estedimpotriv@, cât se poate de potrivit pen-tru a desemna, literalmente, extraordina-ra încle}tare dintre adep]ii celor dou@pozi]ii. Asist@m, din p@cate, nu la con-frunt@ri de idei, ci la adev@rate r@zboaiede strad@. ”Centrul ora}ului Seattle a fostasediat de o armat@ de gueril@, deschisdeclarat@ împotriva comer]ului liber” –suna un titlu din Washington Post, întimpul violen]elor de la summit-ul OMCdin 1999. A}adar, dup@ unii, cei care seopun globaliz@rii sunt, de fapt, adversariai comer]ului liber. Aceast@ idee esteîns@ vehement comb@tut@ de c@tre parti-zanii anti-globalizare, care sus]in exactcontrariul. ”Miza globaliz@rii nu este co-mer]ul liber”, declar@ ace}tia, pentru c@,spun ei, ]@rile dezvoltate, care sprijin@globalizarea, nu sunt actualmente maipu]in protec]ioniste decât erau în urm@cu 3-4 decenii. Mitul comer]ului liber,sus]in anti-globali}tii, este folosit numaipentru a promova interesele multina]io-nalelor }i a adânci inegalit@]ile din lume.

Care este, atunci, miza globaliz@rii?Este limpede c@ ea nu poate fi alta decâtviitorul capitalismului, sub ale c@rui aus-picii se desf@}oar@. Nici nu ar putea fialtfel. Numai un astfel de sistem, în careprevalen]a propriet@]ii private reprezint@garan]ia libert@]ii economice ofer@ con-di]ii pentru mi}carea liber@ a capitaluluipeste frontierele na]ionale. Din acest punctde vedere, socialismul nu ar putea reali-za decât o globalizare politic@, eventualde tipul celei pe care sovieticii au încer-cat-o în deceniile }ase-opt ale secoluluitrecut. Socialismul nu poate domni decâtpeste o lume parohial@ }i virtual etatiza-t@. Dac@ globalizarea capitalist@ de ast@ziprovoac@, precum sus]in unii, erodarea pu-terii statelor suverane – afirma]ie care con-]ine totu}i, o doz@ de adev@r – interna]io-nalismul sovietic a dus la proliferarea re-gimurilor totalitare }i ruinarea economic@a ]@rilor care au c@zut sub influen]a sa.

Aversiunea generalizat@ fa]@ de mo-delul american de capitalism este, prinurmare, explicabil@. În percep]ia multoreuropeni de pild@, globalizarea se supra-pune cu interesele companiilor america-ne, rezultatul ei fiind un capitalism s@l-batic, menit s@ transforme Europa într-oanex@ economic@ a Statelor Unite. Aces-tea î}i vor putea astfel exercita, în ma-nier@ discre]ionar@, puterea imperial@ decare dispun. Ac]iunile adesea unilateraleale americanilor au contribuit din plin laconturarea acestei percep]ii. Un caz tipicîl constituie atitudinea lor fa]@ de Pro-tocolul de la Kyoto. ”Noi nu numai c@nu am semnat acest document, dar amafirmat c@ el contravine intereselor noas-tre economice” – remarca, recent, profe-sorul Stephen Walt de la Harvard. Estelimpede c@ toate ac]iunile de acest fel aleSUA (la care am mai putea ad@uga }ialtele, precum boicotarea ader@rii Chinei}i Rusiei la Organiza]ia Mondial@ a Co-mer]ului, presiunile exercitate asupra Fon-dului Monetar Interna]ional }i chiar asu-pra ONU, ca s@ ne referim numai la celeeconomice) nu au f@cut decât s@ alimen-teze o ostilitate ce, oricum, dep@}isecotele rezonabilului, dup@ 1989.

Dac@ globalizarea este perceput@ cao expansiune a capitalismului la scar@mondial@, realizat@ sub conducerea Sta-telor Unite }i dublat@ de o înt@rire a rolu-lui acestora în politica mondial@, estelimpede c@ anti-globalizarea nu se poatetraduce decât prin du}m@nie fa]@ de SUA.Antiamericanismul nu se caracterizeaz@îns@ prin uniformitate, ci îmbrac@ formevariate. Dac@, de pild@, în lumea arab@ elinspir@ mai degrab@ sentimente de ur@fa]@ de tot ce este occidental, StateleUnite fiind percepute în lumea islamic@drept lider al Occidentului, în Europa,americanii sunt privi]i cu o v@dit@ supe-rioritate aristocratic@. Antiamericanismuleuropean este mai edulcorat }i mult maisubtil, dar la fel de vehement }i, de celemai multe ori, nejustificat. Dar, nici chiarîn sânul Europei, manierele de manifes-tare nu sunt identice. Dintre multipleleforme de americanofobie pe care le întâl-nim aici, varianta francez@ este probabilcea mai incisiv@, dar }i cea mai contra-dictorie. Din ra]iuni mai ales istorice, fran-cezii s-au considerat mereu a fi cei maiîndrept@]i]i s@ apere ”valorile europene”împotriva invaziei a ceea ce unii numesc“subcultura corporatist@”, în marea ei ma-joritate de origine american@. Timp depatruzeci de ani, antiamericanismul euro-pean a pendulat între ”sfidarea ameri-can@”, proclamat@ în anii 1960 de Jean-

Jacques Servan-Schreiber }i ”obsesia anti-american@”, admirabil explicat@ de Jean-François Revel în binecunoscuta sa lu-crare, ap@rut@ la începutul anilor 2000.În tot acest r@stimp, sentimentele euro-penilor fa]@ de colosul economic depeste ocean au trecut, treptat, de la team@la venera]ie, iar apoi la repulsie }i chiarur@, mereu v@dind acea arogan]@ fun-ciar@, care i-a determinat, dup@ cumsus]ine Revel, s@-i considere pe america-ni responsabili pentru toate e}ecurile }ineîmplinirile lor.

Ce se repro}eaz@, în esen]@, mode-lului economic american? Este limpedec@ viziunile apocaliptice de tipul celeipropagate de Servan-Schreiber, în anii1960, nu mai conving, ast@zi, pe nimeni.Nu numai c@ în Europa se g@sesc com-panii multina]ionale la fel de puternice cacele americane, dar, începând cu anii1980, volumul investi]iilor directe dinspreEuropa spre Statele Unite l-a egalat }ichiar l-a dep@}it pe cel al investi]iilorefectuate de companiile americane înEuropa. Dac@, în primele decenii postbe-lice, sentimentul predominant printreeuropeni era unul de team@ în fa]a po-te]ialului uria} al unor colo}i americaniprecum IBM, IT&T, Exxon sau AmericanExpress, criticile actuale vizeaz@ mai cuseam@ aspecte de natur@ macroecono-mic@. Domeniul predilect al celor carecritic@ politica economic@ a SUA estemodul (oneros, dup@ afirma]iile acestora)în care Washingtonul }i Sistemul Federalde Rezerve în]eleg s@ gestioneze echili-brul economic global. Din acest punct de

vedere, deficitul uria} de cont curent alSUA este adesea interpretat, nu ca ocontrapondere la politica mercantilist@ amultor ]@ri de pe glob – îndeosebi aChinei }i celorlalte ]@ri din Asia de Sud-Est, care au acumulat în ultimele dece-nii rezerve uria}e – ci ca pe un mijlocprin care americanii }i-ar trage chipurilepartea leului din tortul globaliz@rii,între]inând în mod deliberat un dezechi-libru mondial între produc]ie, exporturi,consum intern, economii, investi]ii etc.”Lumea produce din ce în ce mai mult,fiindc@ America are nevoie s@ consume– se lamenteaz@ Emmanuel Todd. Niciun echilibru nu exist@ în Statele Uniteîntre importuri }i exporturi. Acea na]iuneautonom@ }i supraproductiv@ de dup@r@zboi a devenit, în timp, centrul unuisistem în care ea î}i manifest@ pe deplinvoca]ia de consumator }i mai pu]in pecea de produc@tor.”

Afirma]iile de genul celor de maisus frizeaz@ ridicolul. America produce }iast@zi, dar alte tipuri de bunuri decât celepe care le producea în primele deceniide dup@ r@zboi. Cum ar putea fi altfel?De vreme ce, în deceniul opt, vest-germa-nii }i japonezii îi egalaser@ deja pe ame-ricani }i chiar îi întrecuser@ într-unnum@r important de domenii industriale(automobilele, chimia, electronica etc.),cine s-ar fi a}teptat ca americanii s@r@mân@ cantona]i în acele domenii? Înmod absolut natural, ei au glisat treptatspre alte industrii, în care de]ineau unavans tehnologic }i managerial, în raportcu concuren]ii lor europeni }i asiatici.

Ecua]ia este, prin urmare, alta: nu lumeaproduce pentru ca America s@ consume(sau s@-}i exercite ”voca]ia de consuma-tor”), ci invers, America trebuie s@ con-sume pentru ca alte ]@ri, ce practic@ unmercantilism exacerbat, aproape ira]ional(ca s@ nu spunem de}@n]at, China fiindcazul tipic }i, totodat@, cel mai grav) s@-}i poat@ exporta supraproduc]ia. Neno-rocirea este îns@ alta: dac@, ast@zi, Chinaî}i propune s@ devin@ literalmente ”ate-lierul lumii”, cei mai afecta]i nu vor fiamericanii, ci ]@rile mici, bun@oar@ Ro-mânia, ale c@ror industrii vor fi ruinate.La noi, dumping-ul chinez a f@cut dejaun mare num@r de victime în industriileu}oare (piel@rie, textile, îmbr@c@minteetc.) Nici industria automobilului nu vasc@pa de concuren]a chinez@, China fiinddeja un produc@tor de automobile chiardin gama celor produse de Dacia Pite}ti.

În concluzie, antiamericanismuleuropenilor (}i nu numai), în pofida r@-d@cinilor istorice }i motiva]iilor politicede tot felul, nu poate constitui un para-van pentru antiglobalism. Este adev@ratc@ Statele Unite au comis numeroasegre}eli în decursul anilor, mai cu seam@în politica extern@, gre}eli care o s@-icoste, probabil, destul de scump în viitor.Dar ele nu trebuie blamate numai pentrusimplul motiv c@ sunt „superputere” sau„hiperputere”, cum se exprima fostul mi-nistru de externe al Fran]ei, HubertVédrine. Pentru Europa, Statele Unite tre-buie s@ redevin@ ceea ce au fost în aniigrei ai r@zboiului rece: o locomotiv@ eco-nomic@ }i un garant al securit@]ii.

Miting anti-globalizare la Seattle, SUA

Dou@zeci de ani a }tiut când s@opereze schimburile de dobând@ mo-netar@, care au f@cut ca bursa s@ treac@prin cea mai spectaculoas@ perioad@ decre}tere, iar dobânda la credite s@ sti-muleze mediul de afaceri. Sfâr}itul anilor1990 }i începutul anilor 2000 au pus

economia american@ într-o situa]ie înflo-ritoare }i au coborât dobânzile spre unminim convenabil pentru aproape ori-cine. Exuberan]a de atunci se pl@te}teacum. Dobânzile mici au f@cut ca pre]ulcaselor s@ creasc@ spectaculos, peseama creditelor tot mai numeroase, iarnum@rul creditelor oferite persoanelorcu risc a crescut rapid, astfel încât cel

pu]in unul din cinci credite acordates-a dus spre persoanele cu risc. Cupre]uri ale caselor în cre}tere nominal@,degeaba valoarea activelor a crescut, larândul ei, dac@ acestea nu se mai potexprima concret în bani }i, de aici, lacriza creditelor ipotecare nu a mai fostdecât un pas. Un pas f@cut odat@ cucre}terea dobânzilor pe dolar - ceea cea pus pe picior gre}it to]i împrumuta]iicare s-au bazat, în ace}ti ani, pe do-bânzile mici.

Dar, odat@ criza prefigurat@,b@ncile centrale, atât cea european@, cât}i cea american@, au reac]ionat rapid,injectând lichidit@]i }i r@spunzând înbun@ m@sur@ a}tept@rilor fa]@ de ni}tesuperinstitu]ii. Marea problem@ a acesteireac]ii, care pare s@ fi temperat o marecriz@ financiar@, este reconfirmarea a}tep-t@rilor în leg@tur@ cu b@ncile centrale,v@zute ca superinstitu]ii capabile s@ re-zolve orice problem@. A}a c@ b@ncilepot, în continuare, s@ acorde credite f@r@

griji excesive, pentru c@ }tiu c@ vinb@ncile centrale }i rezolv@ eventualeleprobleme. Aceasta este acum marea di-lem@ a marilor b@nci centrale: care estelimita de operare a lor, ca institu]ii curol determinat }i nu ca superinstitu]ii.

Aceea}i dilem@ }i pentru BancaNa]ional@ a României. La alt@ scar@, cualte provoc@ri, dar aceea}i întrebare. BNR}i-a ar@tat capacitatea de a impune opolitic@ monetar@ eficient@ „ca la carte”,atunci când a fost vorba de ]intireainfla]iei, dar acest lucru nu poate com-pensa toate celelalte probleme ale eco-nomiei române}ti. Politicile monetareau limite, superinstitu]iile, a}a cum suntb@ncile centrale, au limite, la rândul lor,}i pia]a va trebui s@ accepte aceast@situa]ie. Banca Central@ este o simpl@institu]ie, atunci când modific@rile dedobând@ nu pot aduce prea mult într-o economie dependent@ de al]i factori.Aceasta este acum situa]ia b@ncii cen-trale }i în România. De economia ro-

mâneasc@ s-a tras în toate p@r]ile, b@n-cile comerciale sunt umflate de bani pecare vor s@-i plaseze, iar importurile daunaval@ pe o pia]a româneasc@ ce r@s-punde tot mai greu provoc@rilor euro-pene. Cu o pia]@ a muncii care punepresiune pe salarii, cu o moned@ carese înt@re}te, pentru c@ dobânda în cre}-tere pe care mizeaz@ banca duce, con-junctural, la sporirea interesului com-parativ fa]@ de leu în raport cu valutele,ce mai poate face banca central@? Sin-gurul sprijin pe care poate spera BNR,în acest demers, ar fi de la Banca Cen-tral@ European@, o alt@ superinstitu]iede la care se a}teapt@ îns@ miracolepentru economia euro, pe care s@ lerealizeze doar politica monetar@. B@ncilecentrale nu sunt, îns@, superinstitu]ii.Sunt eficiente, atunci când nu li se ceremai mult decât pot, dar impotente atun-ci când se a}teapt@ miracole. Din p@-cate, de aceast@ diferen]@ esen]ial@ nu se]ine cont cu rigoarea de care este nevoie.

B@ncile centrale ca superinstitu]ii

Procapitalism }i antiamericanism în Europa (III)

dr. Sorin BURNETE

Dan SUCIUSediul Federal Reserve - SUA

Reprezentantele sexului fru-mos nu se mai mul]umescdoar cu o slujb@, cu drepturiegale, ci vor puterea. Iar pu-terea este de multe ori asimi-lat@ cu venituri mai mari. Iarveniturile mari impun compe-ten]@, în cele mai multe cazuri,}i competi]ie profesional@. Re-zultatul statistic: ^n Rom$nia,pân@ în 2025, num@rul copiilorva sc@dea cu aproape 1,6 mi-lioane, din cauza tendin]ei cu-plurilor de a amâna întemeiereaunei familii.

Tinerele genera]ii au înce-

put s@a m â n eî n t e -meierea

unei familii}i venirea pe

lume a copiilor,ca reac]ie a schim-

b@rilor sociale. În plus,a crescut durata de timp

necesar@ studiilor, speciali-zarilor }i perfec]ion@rilor profe-sionale, }i participarea efectiv@ afemeilor pe pia]a muncii. Toateaceste schimbarii se datoreaz@procesului continuu de emanci-pare a femeilor. La toate acestea, se maiadaug@ un alt fapt îngrijor@tor.În România sunt tot mai multedivor]uri. În primele opt luni aleacestui an, s-au înregistrat peste22.500. Anul trecut, potrivitstatisticilor, peste 32.600 decupluri c@s@torite s-au desp@r-]it. Iar rata divor]urilor a fost

de 1,51 la mia de locuitori.Datele Institutului Na]ional deStatistic@, din anii preceden]i,reflect@ o frecven]@ a divor-]urilor mai mare pentru cu-plurile cu vârste cuprinse între30 }i 39 de ani. Conform sta-tisticilor, familiile care risc@ s@se destrame mai repede suntcele care nu au copii sau audoar un copil. La cuplurile cupeste 3 copii, riscul unui divor]scade sub 0,02 la sut@. {i lanivel european, lucrurile suntîngrijor@toare. Conform Eurostat,aproape jum@tate dintre c@s@-toriile din Uniunea European@sfâr}esc printr-un divor]. Rata cea mai mare a divor-]urilor se înregistreaz@ în Bel-gia, unde 71 la sut@ dintrecuplurile c@s@torite se destra-m@. La cap@tul opus, se afl@ ir-landezii }i italienii, unde doar17-18 la sut@ dintre c@snicii setermin@ la tribunal.

ORGANIZA[II MONDIALE DEMOGRAFIE VINERI 2 NOIEMBRIE 20076

Sursa prezentare prof Vasile Ghe]@u

Iulia NAGY

Dezvoltarea unui mare num@r deorganiza]ii interna]ionale sau supra-statale este un fenomen considerat, demult@ lume, în leg@tur@ cu globalizarea}i mondializarea. Aceste procese com-plexe au creat contextul, dar }i necesi-tatea, pentru crearea organiza]iilor inter-na]ionale sau globale, în domenii ce ]inde via]a economic@ }i politic@, dar }ide securitatea unei ]@ri sau a unui grupde ]@ri. Printre cele mai importante saucunoscute astfel de organiza]ii se nu-m@r@ Organiza]ia pentru Securitate }iCooperare în Europa (OSCE), Organi-za]ia pentru Cooperare }i DezvoltareEconomic@ (OECD), Organiza]ia Mon-dial@ a Comer]ului, Organiza]ia Na]iu-nilor Unite (cea mai mare organiza]ieinterna]ional@), Banca Mondial@, Organi-za]ia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO),Agen]ia European@ de Protec]ia Mediu-lui, Organiza]ia Interna]ional@ a Muncii(ILO), Organiza]ia Mondial@ a S@n@t@]ii(OMS), Organiza]ia Interna]ional@ a Pro-priet@]ii Intelectuale (OMPI) etc.

De}i aceste organiza]ii au misiune}i scop bine definite, multe dintre eledesf@}oar@ programe sau proiecte cola-terale în diferite domenii economice }isociale. Unul dintre exemplele relevatede astfel de interven]ii „de frontier@” îlreprezint@ pia]a for]ei de munc@. În do-meniul pie]ei for]ei de munc@, sunt acti-ve nu numai organiza]iile interna]ionalede profil, ci }i altele - cum ar fi, deexemplu Banca Mondial@, Fondul Mone-tar Interna]ional, OECD etc. - care au

dezvoltat diferite programe destinate pie-]ei muncii, chiar dac@ scopul lor prin-cipal nu se refer@ la aceast@ pia]@. Îns@,organiza]ia creat@ pentru a se adresa înmod special pie]ei muncii }i aspectelorei interna]ionale este Organiza]ia Inter-na]ional@ a Muncii (Interna]ional LabourOrganization, ILO)

Organiza]ia Interna]ional@ a Muncii(OIM) a fost fondat@ în 1919 }i, în1949, a devenit prima agen]ie speciali-zat@ a Organiza]iei Na]iunilor Unite, carecaut@ s@ promoveze justi]ia social@ }irecunoa}terea interna]ional@ a dreptu-rilor omului }i drepturilor muncii. OIMî}i propune s@ elaboreze politicile siprogramele destinate amelior@rii con-di]iilor de munc@ }i posibilit@]ilor deangajare, fixând totodat@ normele inter-na]ionale utilizate în toate ]@rile lumii îndomeniul for]ei de munc@. Sediul cen-tral al OIM este la Geneva. Aceast@ or-ganiza]ie formuleaz@ standardele inter-na]ionale în domeniul muncii, sub formaunor conven]ii }i recomand@ri. Prinaceste conven]ii }i recomand@ri se sta-bilesc normele de baz@ ale dreptuluimuncii, referitoare la chestiuni esen]ialeîn domeniu, cum ar fi: libertatea aso-cierii, dreptul la organizare, negociereacolectiv@, abolirea muncii for]ate, egali-tatea }anselor }i tratamentului, altestandarde care reglementeaz@ întregspectrul problemelor dreptului muncii.

Organiza]ia Interna]ional@ a Munciiacord@ asisten]@ tehnic@, în principal, îndomenii precum: - preg@tirea }i reabilitarea profesio-nal/ocupa]ional@; - politica angaj@rilor; - managementul muncii; - dreptul muncii; - condi]ii de munc@; - dezvoltarea managementului; - cooperare; - securitate social@.

Organiza]ia Interna]ional@ a Muncii

promoveaz@ dezvoltarea organiza]iilor in-dependente ale angaja]ilor }i asigur@acestora servicii de preg@tire }i asis-ten]@. În cadrul Na]iunilor Unite, OIMare o structur@ tripartit@ unic@: angaja]ii}i angajatorii particip@, ca parteneri egali,al@turi de reprezentan]ii guvernelor, încadrul organelor de conducere proprii.Principalele obiective pe care }i lepropune Organiza]ia Interna]ional@ aMuncii sunt:1. S@ realizeze }i s@ promoveze stan-darde, principii }i drepturile fundamen-tale ale muncii; 2. S@ creeze oportunit@]i pentru femei}i b@rba]i, care s@ le asigure slujbe }ivenituri decente;3. S@ creasc@ acoperirea }i efectivi-tatea protec]iei sociale }i securit@]ii mun-cii pentru to]i lucr@torii;4. S@ înt@reasc@ tripartitismul }i dia-logul social

Organiza]ia Interna]ional@ a Munciiare, în prezent, 180 membri de petoate continentele. România este mem-bru fondator al Organiza]iei Interna-]ionale a Muncii }i a ratificat, pân@ inprezent, un num@r de 54 conven]ii.

Din 1919 pân@ în prezent. Orga-niza]ia Interna]ional@ a Muncii a adop-tat 187 de conven]ii }i 1989 de reco-mand@ri, acoperind întreaga materie,care, pe plan intern, este reglementat@prin legisla]ia muncii, respectiv legis-la]ia securit@]ii sociale. Conven]iile ela-borate pe baza consult@rii statelor suntadoptate de Conferin]a OIM., organulsuprem de decizie }i se supun ratific@riistatelor membre, generând obliga]iijuridice }i fiind astfel încorporate legis-la]iei interne a muncii }i respectiv le-gisla]iei securit@]ii sociale.

Recomand@rile elaborate, de re-gul@, în paralel cu conven]iile }i expli-citându-le pe acestea nu se supun rati-fic@rii statelor membre, dar – potrivitConstitu]iei O.I.M. – parlamentul trebuie

s@ fie informat despre ele, în vedereaorient@rii procesului legislativ na]ional.Conven]iile }i recomand@rile O.I.M. con-stituie, în principal, ceea ce – teoretic– reprezint@ obiect de studiu al dreptu-lui interna]ional al muncii, respectiv undrept interna]ional prin izvoarele sale }ina]ional prin obiectul de reglementare.

Printre Conven]iile fundamentaledezvoltate de Organiza]ia Interna]ional@a Muncii se num@r@:- Conven]ia privind munca for]at@

(1931), prin care se cere suprimarea exe-cut@rii for]ate a oric@rui tip de munc@;- Conven]ia privind libertatea orga-

niz@rii de asocia]ii pentru protec]ia drep-turilor lucr@torilor, care stabile}te drep-tul tuturor muncitorilor }i angaja]ilor s@formeze }i s@ se afilieze la organiza]iialese de ei f@r@ autoriza]ie anterioar@ }iprezint@ o serie de garan]ii pentrufunc]ionarea liber@ a organiza]iilor f@r@interven]ia autorit@]rilor publice;- Conven]ia privind aplicarea principi-ilor dreptului de organizare }i ne-gociere colectiv@, care se refer@ la pro-tec]ia împotriva discrimin@rii, a lucr@-torilor }i angaja]ilor împotriva actelor deinterferen]@ }i m@surilor de promovarea contractelor colective;- Conven]ia privind egalitatea de re-munerare a mâinii de lucru masculin@}i feminin@ pentru o munc@ de valoareegal@ (1951), prin care se convineasupra nevoi de a avea plat@ }i bene-ficii egale pentru femei }i b@rba]i, pen-tru aceia}i munc@;- Conven]ia privind abolirea muncii

for]ate (1957), care interzicere folosireaoric@rei forme de munc@ for]at@ camijloc de corec]ie sau educa]ie politic@,pedepsirea exprim@rii punctelor de vede-re politice }i ideologice, mobilizarea for]eide munc@, disciplina muncii, pedepsepentru participarea la greve sau dis-criminare;- Conven]ia pentru discriminarea în

domeniul ocup@rii for]ei de munc@ }iexercit@rii profesiei (1958), prin care sesolicit@ politici na]ionale de eliminare adiscrimin@rilor privind accesul la anga-jare, instruire, }i condi]iile de munc@indiferent de culoare, sex, religie, opiniipolitice, originea na]ional@ sau social@,}i promovarea egalit@]ii oportunit@]ilor}i tratamentului;- Conven]ia privind stabilirea vârstei

minime pentru participarea copiilor lamuncile industriale (1973), care pro-pune abolirea muncii copilului, stipu-lând ca vârsta minim@ pentru admitereaangaj@rii nu ar trebui sa fie mai mic@ decâtvârsta de terminare a scolii obligatorii;- Conven]ia privind interzicerea celormai grave forme ale muncii copiilor }iac]iunea imediat@ în vederea elimin@riilor (1999). Care cere m@suri imediate}i efective, pentru a asigura interzicerea}i eliminarea celor mai crunte forme deexploatare a copilului, care includ scla-via }i practici similare, recrut@ri for]atepentru conflicte armate, folosirea pen-tru prostitu]ie }i pornografie, orice acti-vitate ilegal@ }i orice munc@ care esteprobabil s@ afecteze s@n@tatea, sigu-ran]a }i moralul copilului.

Existen]a }i evolu]ia ILO este totmai important@, în contextul general alglobaliz@rii pie]elor. Desigur, globali-zarea pie]ei muncii continu@ s@ prezinteaspecte deosebite fa]@ de celelalte pie]e(segmentare, problemele de diferen]@ cul-tural@ }i lingvistic@, distan]ele fizice, re-cunoa}terea diplomelor }i calific@rilor,acordarea dreptului de munc@ în dife-rite State etc.), ritmul acestui procesfiind mai lent decât în cazul multor pie]ede bunuri sau servicii. Îns@, în contex-tul migra]iei mondiale a for]ei de munc@tot mai accentuate, existen]a unui cadrulegislativ general }i a posibilit@]ii dia-logului interna]ional organizat este nunumai necesar@, ci }i benefic@, atâtpentru angaja]i, cât }i pentru angajatori.

Cornelia IORD~NESCU

Organiza]ii interna]ionale în domeniul pie]ei muncii – ILO

Emanciparea economic@ a femeilor }i demonetizarea principiului familiei

gole}te maternit@]ile O metafor@, demonetizat@ stilistic prin utilizare frecvent@, a ajuns s@ fie demonetizat@ }i de facto. „Familia, celula de baz@ a societ@]ii”, o filosofie social@ }i un slogan politic uneori, se destram@ sub povara realit@]ii: multe femei amân@ s@ aib@ copii sau chiar renun]@ detot, în timp ce divor]urile cresc, iar multe cupluri nici m@car nu se mai gândesc s@ î}i mai oficializeze rela]ia. La toate acestea se adaug@emanciparea economic@ a femeilor.

BURSAVINERI 2 NOIEMBRIE 2007 7

La sfâr}itul lui octombrie,investitorii au adoptat atitudinea de expectativ@

Pe pia]a futures, s@pt@mâna cu-rent@ de tranzac]ionare a debutat ti-mid, majoritatea investitorilor men]i-nându-se în expectativ@. Principalulefect al acestei situa]ii a fost inten-sitatea sc@zut@ a transferurilor, par-ticipan]ii care au fost activi în pia]@încheind, luni, 2860 contracte futures}i options, din 631 tranzac]ii. Valoa-rea rulajului a reflectat }i ea aceea}iimagine, plasându-se la circa 11,5milioane lei. Nici la nivelul pozi]iilorfutures nu au avut loc mi}c@ri ample,astfel c@ totalul acestora a r@masancorat în jurul pragului de 57.000.În opinia unui broker sibian, „volati-litatea a fost sc@zut@, astfel c@ nu neputeam a}tepta la mi}c@ri spectacu-loase din partea juc@torilor, care aupreferat s@ tatoneze pia]a”. Pe seg-mentul derivatelor valutare, monedaunic@ a crescut cu 0,5 bani, pentrufinalul anului ajungând la 3,37 lei.Mi}c@rile ascendente ale pre]ului au-rului de pe pia]a interna]ional@ nui-au l@sat indiferen]i pe cei care tran-zac]ioneaz@ derivatele pe acest pro-dus, astfel c@, }i în pia]a sibian@, va-loarea unciei a crescut. Pentru sca-den]a decembrie, o uncie de aur afost evaluat@ la 775 dolari, dup@ oapreciere de 15 USD. În ceea ce pri-ve}te derivatele pe ac]iuni, DESIF 5 aufost din nou num@rul unu, cu aproape1500 contracte. Din „tabloul” sesiuniinu puteau lipsi DESIF 2 care, dato-rit@ celor 1135 contracte, au secon-dat liderul. Revenite la tranzac]ionare,DEBRK au atras 165 contracte.

Pia]a derivatelor nu a câ}tigat lacapitolul volatilitate, nici în cea de adoua }edin]@ a s@pt@mânii, amplitu-dinea oscila]iilor fiind redus@. Prinurmare, lichiditatea a continuat s@ se

men]in@ la un nivel destul de mo-dest, chiar dac@ unul totu}i superior}edin]ei de luni. Au fost încheiate3428 contracte futures }i options,din peste 700 tranzac]ii, valoareaacestora dep@}ind 13 milioane de lei.„Atitudinea de a}teptare a investito-rilor s-a prelungit, ace}tia fiind prin}i,practic, între dou@ situa]ii critice, careinfluen]eaz@ pia]a în ansamblul ei: pede-o parte, ei a}teapt@ solu]ionareasitua]iei dobânzilor pe pia]a ameri-can@, iar pe de alta cea a dobânziiautohtone. În aceste condi]ii, majori-tatea dintre ei continu@ s@ fie reti-cen]i fa]@ de tranzac]ionare”, a expli-cat Mirabela Coss, broker la SSIFBroker Cluj. Investitorii care au luattotu}i pulsul pie]ei s-au axat pe sec-torul derivatelor financiare, mai exactpe tranzac]ionarea derivatelor DESIF2 }i DESIF 5. Cel dou@ produse auocupat, în ordinea men]ionat@, pri-mele locuri în clasamentul de lichi-ditate al sesiunii cu câte 1565 }i 1538contracte, diferen]a dintre ele fiindinfim@. O evolu]ie de remarcat auavut }i derivatele ce au ca activesuport ac]iunile „Rompetrol”, cu 128contracte }i locul trei în topul zilei.{i derivatele pe aur au suscitat dinnou un bun interes, soldat cu des-chiderea a 10 noi pozi]ii pe scaden]ascurt@ }i cu încheierea a 17 con-tracte. Pentru decembrie, uncia deaur a fost cotat@ la 751 dolari, dup@o depreciere de 24 USD. De-a lun-gul zilei, au mai fost încheiate con-tracte pe DEBRK, DETLV }i DESNP.

Reorientare c@tre pia]a op]iunilor

Sesiunea de la mijlocul s@pt@-mânii curente a pus punct celei de-a zecea luni a anului cu un volumde 2357 contracte futures }i 219op]iuni, totalul zilei apropiindu-se de2600. Astfel, transferurile futures s-au aflat din nou sub influen]a atitu-dinii de a}teptare în care au „anco-rat” investitorii, dar }i sub cea a lip-sei de volatilitate. Valoarea rulajului aatins 9,36 milioane lei. În opinia Mi-rabelei Coss, broker la SSIF BrokerCluj, „în lipsa lichidit@]ii din pia]a fu-tures, investitorii î}i direc]ioneaz@

interesul asupra pie]ei op]iunilor.Dac@, în perioadele de lichiditate ridi-cat@ de pe segmentul futures, investi-torii sunt absorbi]i de jocul specula-tiv, acum ei se reorienteaz@, a}adar,c@tre o pia]@ ceva mai dificil@ }i maipreten]ioas@, îns@ nu mai pu]in in-teresant@. Este posibil s@ asist@m laun debut timid al investitorilor careprivesc piata derivatelor }i ca o art@,încercând chiar dezvoltarea unor stra-tegii de tip long/short straddle, ca-racteristice momentelor de pia]@ pla-ne, lipsite de evenimente, dar cu po-ten]ial de evolu]ie pe viitor”. Au atrasaten]ia, în mod special, op]iunile detip call pe DESIF 5 iunie 2008, cele147 contracte fiind încheiate la unpre] de exercitare de 5,5 lei/titlu }i oprim@ de 100 lei/contract.

Raportat la luna octombrie, rula-jul s-a ridicat la 158.152 contracte pu-tându-se observa totu}i o cre}tere depeste 26& fa]@ de luna septembrie.Din punct de vedere valoric, suma

corespunz@toare totalului men]ionats-a ridicat la 639,45 milioane de lei.

Miercuri, cele mai lichide deri-vate s-au men]inut DESIF 5, cu 1223contracte, produsele în discu]ie ocu-pând primul loc }i în ierarhia lunar@cu 81.269 contracte. Pentru scaden]ascurt@ DESIF 5 au fost cotate la4,4101 lei/ac]iune, depreciindu-se cu1,37 bani. Ele au crescut în schimbcu 3,32 bani, pentru martie 2008,fiind cotate la 4,6647 lei/titlu. DESIF2 au atras 1223 contracte, totalul peîntreaga lun@ ajungând la 68.510 }ipe locul secund în top. DESIF 2decembrie au fost cotate la 3,6415lei/ac]iune, apreciindu-se cu 0,17 bani.În topul }edin]ei de ieri DERRC auocupat locul trei cu 71 contracte, iarîn cel al lunii podiumul a fost com-pletat de DEBRK Cluj cu 2518 con-tracte. Uncia de aur a fost cotat@,pentru decembrie, la 754 dolari, înurcare cu 3 USD.

Zece luni de domina]ie consecutiv@, în topul

intermediarilor, pentru SSIF Broker Cluj

În octombrie, topul celor maiactivi intermediari prezen]i pe pia]asibian@ a derivatelor nu a avut partede mi}c@ri spectaculoase. În acest

sens, se remarc@ din nou dominareasolitar@ a SSIF Broker Cluj care pen-tru a zecea lun@ consecutiv }i-a adju-decat prima pozi]ie în ierarhia caselorde brokeraj. De aceast@ dat@, num@rulde contracte încheiate de societateadin Cluj s-a ridicat la 79.701. Pelocul secund s-au clasat SSIF Van-guard Bucure}ti, care }i-au securizataceast@ pozi]ie prin 46.969 contracteîncheiate. Primele dou@ locuri au fostastfel identice cu cele din septem-brie. Pe locul trei s-a clasat SSIFEastern Securities, cu 29.225 con-tracte, detronând BT Securities, careau ajuns pe locul patru, cu 22.739contracte. Pe locul cinci s-au men-]inut brokerii de la Estinvest, ace}tiaîncheind 19.907 contracte. {i SSIFOrizont Vest }i-au conservat locul}ase de]inut }i în septembrie, volu-mul realizat de brokerii din Oradeaajungând, de aceast@ dat@, la 19.522contracte.

Lista SSIF-urilor cu evolu]ii buneîi mai cuprinde pe cei de la Inter-dealer Capital Cluj, care au reu}it s@reintre în “top zece”, cu 13.498 con-tracte, Trend SA Bac@u afla]i pe loculopt, cu aproape 13.000 contracte }iGM Invest Bucure}ti pozi]iona]i penou@, cu 8836 contracte. Topul primi-lor zece intermediari este închis deSSIF Intercapital Invest Bucure}ti, cu8814 contracte.

La bursa sibian@

Derivatele pe aur }i contractele options, în prim-plan pe final de lun@

Decebal N. Tod@ri]@- purt@tor de cuvânt al BMFMS

AGRICULTUR~ VINERI 2 NOIEMBRIE 20078

c my bc my b

c my bc my b

Colegiul de redac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

LIA-ALEXANDRA BALTADOR - secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[, INDUSTRIE

{I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@exprim@ punctele de vedere aleautorilor, care pot fi diferite de

cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

EVENIMENT 2007

Biserica Sf. Ioan }i castelul Ayasuluk din Izmir - Turcia

Peste 100 de persoane care auaccesat fonduri europene au solicitatrezilierea contractelor, pentru c@ nu aumai putut face fa]@ cheltuielilor de fina-lizare a lucr@rilor. De la începutul anu-lui, Agen]ia SAPARD a f@cut pl@]i de 163de milioane de euro, adic@ doar 43&din cele 376 de milioane de euro alo-cate pentru 2007.

Cererile pentru ob]inerea fondurilorSAPARD trebuie depuse p$n@ pe 30decembrie 2007. Dar, documentele nupot fi acceptate, dac@ proiectele nu suntfinalizate.

Cele mai mari probleme le auproiectele pentru construirea pensiunilor}i cele pentru dezvoltarea infrastructuriirurale. Autorit@]ile spun c@ proiectele nupot fi finalizate, din cauza num@rului micde societ@]i de construc]ii, a lipsei for]eide munc@ }i a dificult@]ii cu care b@ncileau acordat credite. Dup@ ce este fina-lizat un proiect, beneficiarul poate ob]ine,printr-o cerere, 75 & din investi]ie.

Directorul general al Agen]iei dePl@]i pentru Dezvoltare Rural@ }i Pescuit(APDRP), Laszlo Klarik, a declarat c@Rom$nia mai are de cheltuit 450 de mi-lioane de euro, prin programul SAPARD,epuizarea fondurilor f@r@ corec]ii finan-ciare fiind principalul obiectiv al APDRP,în 2008.

"Planul agen]iei pentru 2008 este,în primul r$nd, încheierea programuluiSAPARD, f@r@ s@ pierdem nici m@car uneurocent. Au mai r@mas de cheltuit circa450 de milioane de euro prin programulSAPARD }i, acum, putem spune c@ sun-tem în grafic. Probabil c@ n-o s@ fie nicim@car un eurocent de dezangajare }i nicicorec]ii financiare", a afirmat LaszloKlarik. Potrivit aceleia}i surse, urm@torulobiectiv prioritar pentru anul viitor îl con-stituie începerea finan]@rilor din FondulEuropean Agricol pentru Dezvoltare Ru-ral@, prin programele incluse în Planul Na-]ional pentru Dezvoltare Rural@ 2007-2013.

Directorul general al APDRP aad@ugat c@ sectorul agrar rom$nesc seconfrunt@ cu prea multe probleme, pen-tru a l@sa necheltuite fondurile europene."Discrepan]a de dezvoltare dintre spa]iulurban }i cel rural, lipsa sau proasta ca-litate a serviciilor publice din mediul rural,foarte slaba performan]@ a agriculturiisunt elemente care trebuie s@ fie corec-tate, care trebuie s@ fie îmbun@t@]ite prindiverse metode. Sigur, banii europeni,ajutorul comunitar reprezint@ un mijlocdestul de bun pentru a dezvolta acestesectoare", a spus Laszlo Klarik.

Klarik a subliniat c@ to]i între-prinz@torii trebuie s@ realizeze c$t maimulte proiecte }i s@ aplice pentru fon-durile destinate dezvolt@rii rurale. "Su-bliniez c@ o s@ avem în continuare foartemulte fonduri. Noi (ANPDR - n.r.) ges-tion@m cel mai mare buget dintre toatefondurile europene - opt miliarde deeuro, din totalul de 30 de miliarde acor-date Rom$niei", a declarat directorul ge-neral al APDRP.

Agen]ia de Pl@]i pentru DezvoltareRural@ }i Pescuit, fosta Agen]ie SAPARD,gestioneaz@ sumele alocate Rom$nieiprin Fondul European Agricol pentruDezvoltare Rural@ (FEADR) }i FondulEuropean pentru Pescuit (FEP). Potrivitdatelor prezentate de directorul generalLaszlo Klarik, cu ajutorul fondurilor depreaderare, alocate Rom$niei prin pro-gramul SAPARD, au fost înfiin]ate 186de unit@]i de procesare carne, 95 deunit@]i de procesare lapte, 429 de fermezootehnice, 1.231 de ferme vegetale }i45.000 de locuri de munc@. De aseme-nea, s-au construit peste 2.500 km dedrumuri comunale, aproape 5.000 kmde aliment@ri cu ap@, circa 900 km dere]ea de canalizare }i s-a realizat pro-

tec]ie împotriva inunda]iilor pentru aprox-imativ 5.000 ha de teren agricol. Toateacestea reprezint@ infrastructur@ pentrucirca 15& din popula]ia rural@ a ]@rii, aapreciat Klarik.

În prezent, 93,6& din teritoriulRom$niei apar]ine spa]iului rural, fa]@ de

20& în restul Uniunii Europene. Aproapejum@tate din popula]ia ]@rii noastre, 48&,tr@ie}te în mediul rural, fa]@ de 15& înUE. De asemenea, 32& din popula]iaactiv@ a Rom$niei e ocupat@ în agricultu-r@, în compara]ie cu celelalte state mem-bre, unde procentul este de numai 5&.

Premier@ nedorit@: putem pierde fonduri SAPARD

Rom$nia se afl@, pentru prima dat@, în situa]ia de a pierde fonduri SAPARD. PotrivitThe Money Channel, dac@ p$n@ acum autorit@]ile au reu}it, chiar }i pe ultima sut@ demetri, s@ epuizeze sumele alocate pentru fiecare an, de la începutul lui 2007, doar 43%din suma alocat@ a ajuns la beneficiari.

Ileana ILIE