Universitatea Tehnica din Cluj NapocaFacultatea Constructii de masini

Proiect SMM

Delta Dunarii

Stundent: Mitrea Corina

Anul : III

Specializare: Inginerie Ec. Industriala

Universitatea Tehnica din Cluj NapocaFacultatea Constructii de masini

Delta Dunarii

Delta Dunarii (3446 km²), aflata în mare parte în Dobrogea, Romania și partial în Ucraina, este a doua ca marime si cea mai bine conservată dintre deltele europene.

Delta Dunarii este limitată la sud-vest de podisul Dobrogei, la nord de cel al Basarabiei, iar în est se varsa în Marea Neagra. Delta ocupa, impreuna cu complexul lagunar Razim-Sinoe 5050 km², din care 732 km² apartin Ucrainei, Deltei romanesti revenindu-i o suprafata de 2540 km². Este incadrata de limane și lacuri adiacente și cuprinde sute de lacuri între brate, dintre care cateva zeci de mari dimensiuni. Datorita celor 67 milioane de tone de aluviuni aduse de Dunare, Delta Dunării creste anual cu aproximativ 40 m².

Delta Dunarii este plasata, din punct vedere geologic, într-o regiune mobila a scoartei terestre numita Platforma Deltei Dunarii . Structura geologica a acesteia este alcătuita dintr-un fundament cristalin peste care se dispune transgresiv o cuvertura sedimentara reprezentata printr-o succesiune de depozite paleozoice, triasice, jurasice, cretacice, neogene și cuaternare, derminate prin forajele de mare si mica adancime efectuate in zona. Depozitele de varsta Paleozoica, ce apartin etajelor Silurian-Permian (438-230 milioane de ani), sunt alcătuite din calcare, dolomite, siltite, gresii litice, cu intercalatii de tufuri vitroclastice.

Delta Dunarii, situata în partea de N-V a Marii Negre (intre 44˚46’00” lat. N – platforma Bugeac, 45˚40’00” lat. N și 28˚40’24” long. E – Orogenul Nord Dobrogean, respectiv 29˚40’50” long. E – platforma Marii Neagre), reprezintă din punct de vedere geomorfologic un relief de acumulare dezvoltat la gura de varsare a Dunarii în Marea Neagra.

Conform clasificării FAO , Delta Dunării este inclusă la categoria formelor de relief regionale de tip campie umeda pe depozite aluviale fluviatile cu un grad ridicat de fragmentare.

Din punct de vedere fizico-geografic Delta se imparte transversal pe bratele fluviului în două mari subregiuni naturale: delta fluvială și delta maritima.

Delta fluviala ocupa peste 65% din suprafata totala a deltei si se intinde de la ceatalul Izmail, spre aval, pana la grindurile Letea și Caraorman, pe linia Periprava (pe bratul Chilia) – Crisan (pe bratul Sulina) – Ivancea (pe bratul Sf. Gheorghe) – Crasnicol – Perisor. Aceasta subregiune a Deltei Dunarii este impartita in mai multe unitati naturale cum ar fi: Depresiunea Sireasa, Depresiunea Sontea-Furtuna, Depresiunea Pardina, Depresiunea Matita-Merhei,

Universitatea Tehnica din Cluj NapocaFacultatea Constructii de masini

Grindul Chilia, Grindul Stipoc, Ostrovul Tataru, Ostrovul Babina, Ostrovul Cernovca, Depresiunea Litcov, Depresiunea Erenciuc, Depresiunea Rosca-Buhaiova, Lunca Tulcea-Murighiol și Depresiunea Dranov-Dunavat, etc.

Delta maritima ocupa mai putin de 35% din suprafata Deltei Dunarii, la rasarit de linia Periprava-Crisan-Ivancea-Crasnicol-Perisor. În aceasta subregiune, ca si in cazul deltei fluviale, intalnim zone cu relief pozitiv si negativ dar, spre deosebire de prima subregiune, fundul depresiunilor este sub nivelul mării în cele mai multe cazuri.

Delta Dunarii se incadreaza în spatiul cu climat temperat semiarid specific stepelor pontice. Spatiile acvatice plane și foarte intinse, acoperite in diferite grade cu vegetatie, intrerupte de insulele nisipoase ale campurilor marine, alcatuiesc o suprafata activa specifica deltei și lagunelor adiacente, cu totul diferita de cea a stepelor pontice. Delta Dunarii este considerata locul cu cele mai putine precipitatii din România. Vegetatia Deltei este reprezentata în mare parte de o vegetatie specifica mlastinilor (stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia pitica) si ocupa 78% din totalul suprafetei. Delta Dunarii conține mai mult de 360 de specii de pasari si 45 de specii de peste de apa dulce in numeroasele sale lacuri și japse. Acesta este locul unde milioane de pasari din diferite colturi ale Pamantului (Europa, Asia, Africa, Marea Mediterana) vin să cuibareasca. Speciile majore de pesti în cadrul Deltei Dunarii sunt stiuca si somnul.

Din cauza specificului morfohidrografic al Deltei Dunarii, populatia este destul de rara, existand cateva localitati cu numar redus de locuitori (Sulina, Sfantu Gheorghe, Crisan, Maliuc, Pardina, Chilia Veche s.a.). Functiile specifice Deltei Dunarii sunt cele piscicole, stuficole (aici aflandu-se mari supafete stuficole, extinse pe c.240 000 ha), cinegenetice si mai ales turistice si de navigatie. Turismul deltic este favorizat de faptul ca fiecare anotimp prezinta atractii originale, dar se pare ca cel mai frumos sezon este toamna – anotimpul preferat al vanatorilor si pescarilor si deopotriva al iubitorilor de culori pastelate. Pentru caracteristicile sale morfohidrografice specifice, cat si pentru varietatea si originalitatea florei si faunei, in arealul Deltei Dunarii au fost delimitate (incepand din anul 1938) mai multe rezervatii naturale (padurile Letea si Caraorman, zona Rosca-Buhaiova-Merhei, perimetrele Sfantu Gheorghe-Perisor-Zatoane si Periteasca-Leahova-Gura Portitei s.a.) cu scopul declarat de a fi conservat procesul natural de evolutie si de ocrotire a florei si faunei. Din cauza extinderii (in perioada 1960-1986) unor activitati economice in cadrul Deltei Dunari (exploatari stuficole, forestiere si piscicole, intensificarea unor lucrari cu caracter agricol s.a.) s-au produs anumite dezechilibre pe unele portiuni ale acesteia, fapt ce a determinat ca in august 1990, UNESCO sa includa Delta Dunarii in cadrul rezervatiilor biosferei. Declararea Deltei Dunarii ca rezervatie a biosferei, extinsa pe o suprafata de 591 200 km², s-a datorat si importantei sale stiintifice si peisagistice, fapt ce a permis, printre altele, crearea unui corp de paza, infiintarea Institutului de cercetari si a unei institutii de supraveghiere a calitatii mediului, precum si stabilirea unui regulament de desfasurare a activitatiilor economice si de turism in cadrul Deltei Dunarii si delimitarea unor perimetre strict protejate. Dupa ce oceanologul francez Jacques Yves Cousteau a intreprins cercetari stiintifice complexe in Delta Dunarii, in anul 1991, s-a stabilit infiintarea, la Uzlina, a unui Centru international de educatie, instituire si dezbateri stiintifice pe probleme de protectia mediului si de ecologie a

Universitatea Tehnica din Cluj NapocaFacultatea Constructii de masini

deltelor. Deoarece Delta Dunarii este o rezervatie naturala, Ministerul Mediului a constituit un plan pentru pastrarea ei si pentru dezvoltarea ei. Master Planul Deltei Dunarii reprezinta un cadru si o strategie pentru dezvoltare de viitor a Deltei Dunarii. Acesta stabileste in detaliu etapele de dezvoltare pe care Rezervatia Biosferei "Delta Dunarii" si toti factorii implicati din regiune ar trebui sa le urmeze pentru conservarea patromoniului natural, pastrarea traditiilor locale si imbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei din zona.

Master Planul a fost realizat de INCDD Tulcea, la solicitarea MMDD.

Master Plan-ul regional pentru Delta Dunării se concentrează pe o definiţie limitată a dezvoltării: de a administra procesul schimbării regionale şi locale pentru o creştere economică accelerată şi imbunătăţiri în calitatea vieţii într-un mod durabil. El acoperă atât aspectele ecologice ale conservării cât şi celelalte elemente care au un impact asupra stării de bine şi a bunăstării populaţiei din Delta Dunării, inclusiv dezvoltarea infrastructurii precum şi aspectele sociale, culturale, comunitare şi de mediu. Toate aceste aspecte se intrepătrund intr-un concept complex de dezvoltare durabilă. Delta Dunarii, ca unitate aparte de relief, se remarca prin cateva caracteristici proprii arealului sau:

-cea mai tanara unitate de relief din Romania;

-cea mai compacta suprafata stuficola;

-cele mai intinse dune de nisip de pe teritoriul Romaniei (c. 20 000ha);

-cea mai intinsa plaja de pe litorarul romanesc al Marii Negre (c. 30km lungime; 1-2 km latime);

-cel mai mare lac din tara (Razim- 415km²);

-cel mai mare grind fluvio-maritim (Letea 17 000ha);

-cea mai joasa altitudine din Romania (Sulina 3,5m);

-cel mai estic oras al romaniei (Sulina 29˚41ˈ24ˈˈ longitudine E);

-cea mai bogata si mai variata fauna ornitologica din Europa ( peste 300 de specii).

Universitatea Tehnica din Cluj NapocaFacultatea Constructii de masini

Bibleografie:

http://mmediu.ro/vechi/stire_delta.htm

http://ro.wikipedia.org/wiki/Delta_Dunării

„Enciclopedia Geografica a Romaniei” editia a III-a, revazuta si adaugita, Dan Ghinea, edit.Enciclopedica Buc.2002