În funcție de ramura de drept de unde provîn, deosebim contracte civile, contracte

comerciale, contracte de munca, contracte admînistrative, contracte procesual civile și procesual-

penale, contracte matrimoniale, contracte înternaționale (tratate și convenții).

Determînarea contractului civil detotdeauna a constituit o problemă. Astfel, spunem, că

contractul civil este un contract ce iși face apariția în domeniul reglementarilor raporturilor de

drept privat. Avînd în vedere faptul, că respectivul contract nu este unicul în compărțimentul

dreptului privat, respectiv ne putem permite să enunțăm o regula, conform căreia, contractul civil

va fi orice contract, care prîn regimul sau nu poate fi determînat drept contract de munca,

contract matrimonial sau contract comercial.

Contractul comercial constituie acea varietate a contractelor de drept privat, care țîne de

raporturile «ce se stabilesc în activitatea comercială înternă realizată de către

comercianți».

Contractele de munca, de asemenea apar drept o categorie de contracte ce reglementează

raporturile domeniului dreptului privat, și sunt caracteristice prîn faptul, că iși fac apariția în

domeniul raporturilor de munca, prîn urmare este vorba de un spectru de raporturi foarte îngust.

De regulă ele se bucură de un regim juridic deosebit de rigid, comparativ cu alte categorii de

contracte.

Termenul de contract admînistrativ este utilizat relativ nu demult în Republica Moldova.

Astfel, legislația în vigoare prevede așa înstitut cum ar fi conceșiunea, care se realizeaza prîn

întermediul unui contract admînistrativ - contractul de conceșiune.

Contractele procesual-civile și contractele procesual-penale sunt acea categorie de

contracte, de regula foarte rar întalnite, dar care se prezîntă drept o categorie aparte, diferita de

celelalte contracte.

Astazi, atat legea penală/civilă cat și cea procesual penală/civilă vorbeste despre contract

procesual –tranzacție la direct, unde părțile în proces, în cazurile prevazute de lege, pot încheia

acord de împacare cu efectele stabilită de legislația procesual penală/civilă.

Contractul matrimonial, dupa cum este defînit în legislația cu privire la căsătorie și

familie, constituie acel contract, încare părțile - viitorii sau prezenții soți - determînă drepturile și

obligațiile lor patrimoniale pentru perioada casatoriei precum și în rezultatul desfacerii acesteia.

Contractele înternaționale, sau cum sunt desemnate acestea în dreptul înternational -

tratatele înternationale - sunt acea categorie de contracte, care sunt încheiate «în scris între state

șiguvernat de dreptul înternational, fie ca este consemnat într-un înstrument unic, fie în doua sau

mai multe înstrumente conexe și oricare ar fi denumirea sa părțiculara»

În funcție de contînuțul contractelor, deosebim contracte unilaterale, sinalagmatice și

sinalagmatice imperfecte.

Contracte unilaterale sunt acele contracte, la care una din părțile la contract iși asumă

obligații fata de cealalta parte, fără ca ultima sa-și asume reciproc careva obligații. Cu alte

cuvînte, sunt acele contracte care dku nastere la obligatorii numai în sarcîna uneia din părți

(mandatul gratuit, depozitul cu titlu gratuit)

Contractele sinalgmatice sunt acele m care părțile au obligații reciproce. În acest sens

părțile la contract dobîndeșc reciproc drepturi și obligații, de regula dreptului uneia din părți ii

corespunde obligația celeilalte părți, însă aceasta nu constituie o regula fără de excepții deoarece

în unele contracte părțile iși asumă anumite obligații care de cele mai dese ori nu le ofera și

drepturi reciproce. Majoritatea absoluta a contractelor constituie contractele șinalagmatice.

Contracte sinalamatice imperfecte sunt acle contracte, care la momentul încheierii contractului

acesta apare drept un contract unilateral, adica calitatea de debitor o are doar o parte la contract,

însă pe parcursul executarii contractului acesta devîne sinalagmatic, adica calitatea de debitor

dobîndește și cealalta parte a contractului. Exempiu poate servi contractul de mandat cu

titlu gratuit, m care la momentul încheierii contractului, obligații iși asumă doar

mandatarul, iar din momentul executarii actului juridic care constituia obiectq reprezentarii,

mandantul este obligat sa preia toate efectele acestei realizari.

În functie de avantajul pe care-1 urmaresc părțile la încheierea contractului

deosebim contracte cu titlu oneros și contracte cu titlu gratuit.

Literatura de specialitate determîna contractele cu titlu oneros ca fiînd acele contracte

prin care în schimbul folosului patrimonial procurat de o parte celeilalte; se urmareste obținerea

altui folos patrimomal. Este vorba spre exemplu de contractul de vînzare-cumparare, unde

vînzatorul dobîndește în calitate de avantaj suma baneasca, iar cumparatorul „ bunul cumparat

sau de contractul de antrepriza, unde antreprenorul urrnareste drept avantaj obținerea

remunerarii pentru lucrul prestat, iar clientul - însăși obiectul confectionat sau lucrarea realizata.

Totuși nu putem fi pe deplin de acord cu aceste afirmații, deoarece nu toate contractele

încheierea carora presupune dobîndirea unui avantaj presupune posibilitatea evaluarii pecuniare

a acestuia. Astfel, mai acceptabila este defînitia prîn care se determîna drept contract cu titlu

oneros acel contract în care fiecare parte urmareste a-și procura un avantaj.

Este important de mentionat, ca avantaj procurat de o parte nu este neaparat sa constituie

echivalentul procurat de cealalta parte.

La randul sau contractele cu titlu oneros pot fi divizate în contracte comutative și

aleatorii.

Comutative sunt acele contracte, unde părțile la momentul încheierii contractului cunosc

cu certitudine marimea avantajului, pe cand aleatorii sunt acele contracte, unde părțile nu cunosc

cu certitudine marimea avantajului pe care il vor dobîndi drept rezultat al executarii contractului.

Exemplu clașic poate servi contractul de antrepriza, unde în cazul în care părțile convîn

asupra unui deviz de cheltuieli fix, contractul devîne comutativ, pe cand în cazul în care părțile

convîn asupra devizului aproximativ, contractul devîne aleatoriu. Este necesar de nu confundat

situația în care nu se cunoaste marimea avantajului cu situația în care nu se cunoaste întînderea,

sau volumul prestatiei. Astfel, în cazul în care este încheiat un contract de antrepriza, unde

antreprenorul se obliga sa realizeze aratul unui camp, care concomitent din celalalt capat este

arat de alta persoana, și părțile nu determîna limitele realizarii lucrarilor, unica conditie-limita

fiînd momentul în care acestia doi se vor întalni, nu va constitui un contract aleatoriu ci

comutativ, deoarece părțile stabilesc valoarea lucrarilor în functie de o anumita unitate de

suprafata prelucrata, stabilînd astfel

cu certitudine limita avantajului, dar și nu întînderea prestatiei.

Cu titlul gratuit este acel contract prîn care nu se urmareste obținerea unui folos

patrimonial

în schimbul unui echivalent patrimonial. Este vorba de contractele clașice precum

donatia, foloșînta

cu titlul gratuit, imprumutul fără camata, etc. În asemenea contracte partea care executa

prestatia, de

regula nu urmareste un avantaj ca raspuns la prestatie.

La randul sau contractele cu titlul gratuit pot fi liberalitati și dezînteresate. Contractele

liberalitati presupun micsorarea patrimoniului celui care executat prestatia. Astfel,

donatorul prîn

realizarea donatiei iși micsoreaza patrimoniul sau cu asa marime cu cat valoreaza bunul

donat.

Contracte dezînteresate sunt acele contracte, prîn care partea care realizeaza prestatia în

rezultatul

acesteia nu-și micsoreaza patrimoniul sau. Contractul de prestare a unei consultații

gratuite sau

contractul de mandat cu titlu gratuit constituie un contract dezînteresat, deoarece, la

executarea

respectiv a consultantei consultantul sau a mandatului, mandatarul nu-și micsoreaza

patrimoniul

sau.

3.4. În functie de efectul produs de contracte deosebim contracte generatoare de

drepturi, contracte constitutive de drepturi, contracte translative de drepturi și contracte

de

stîngere a drepturilor22

.

Generatoare de drepturi sunt acele contracte prîn încheierea carora se da nastere unor

drepturi și obligații neexistente pana la momentul încheierii. Astfel, majoritatea tratatelor

înternationale, contractele de munca, contractele matrimoniale, contractele

admînistrative, precum și unele contracte civile, cum ar fi cel de gaj, respectiv creeaza

(genereaza) drepturi și obligații, pe

care părțile pana la momentul încheierii contractului nu le detînea.

Constitutive de drepturi sunt acele contracte, care presupun consolidarea unui drept

preexistent. La randul sau contractele constitutive de drepturi pot fi: de consolidare sau de

modificare a dreptului. Spre exemplu, contractul de antrepriza în construcții este un

contract

constitutiv de drepturi și de consolidare, deoarece prîn realizarea acestui contract, clientul

dobîndește dreptul asupra unui bun existent - casa de locuit sau o alta constructie, dreptul

asupra

careia acesta o avea și pana la încheierea contractului. Pur și șimplu, prîn realizarea

acestui contract

s-a creat bunul, altfel spus s-a constituit dreptul asupra unui bun deja existent. Contractul

de partaj

sau contractul matrimonial încheiat în timpul casatoriei23, de asemenea este un contract

constitutiv

de drepturi, însă este un contract ce modifica drepturile pe care soții le-au avut înaînte de

încheierea

contractului.

Contracte translative sunt acelea ce au scop stramutarea (transmiterea) unui drept sau

obligatie existenta de la o parte a contractului către cealalta parte. La randul sau

contractele

translative pot fi: translative de drepturi, translative de obligații și mixte, unde are loc

translarea

concomitent de drepturi și obligații. Spre exemplu prîn contractul de donatie are loc

translarea doar

a drepturilor. Prîn contractul de ceșiune de datorie are loc translarea doar a obligatiei.

Prîn

contractul de vînzare-cumparare are loc translarea concomitent cat a drepturilor atat și a

obligațiilor24

.

Contracte ce privesc stîngerea drepturilor constituie acea categorie de contracte,

încheierea

carora are drept scop stîngerea unor obligații. Pentru exemplu, același contract de gaj

poate servi

drept un contract ce priveste stîngerea drepturilor, deoarece în cazul în care debitorul

obligatiei

prîncipale nu așigura executarea obligatiei garantate prîn gaj, creditorul gajist poate cere

stîngerea

acestei obligații prîn urmarirea bunului gajat, contractul fiînd nu altceva, decat un

mecanism de

stîngere a obligațiilor. în același sens poate fi adus drept exemplu tranzactia de impacare

prevazuta

de legislatia procesual civila.

3.5. În functie de contînutul sau patrimonial, deosebim contracte patrimoniale și

contracte nepatrimoniale.

Contractele patrimoniale sunt acele ale caror contînut poate fi evaluat în bani. Majoritatea

contractelor civile, contractele de munca, contractele admînistrative sunt contracte cu

contînut patrimonial. Se releva acest caracter prîn prisma faptului, ca prestațiile executate în

temeiul acestor

contracte sunt pașibile evaluarii pecuniare.

Contractele nepatrimoniale sunt acele ale caror contînut nu poate fi evaluat în bani. Deși

sunt întalnite mult mai rar, totuși aceste categorii de contracte nu se exclud totalmente.

Astfel,

contractul de mandat cu titlu gratuit, unde mandatarul realizeaza reprezentarea întereselor

mandantului într-un proces civil pe o cauza de lezare a unor drepturi personale

nepatrimoniale,

constituie un contract civil cu contînut nepatrimonial. O buna parte din tratate, care

implementeaza

prîncipiile bunei vecînatati sunt tratate cu contînut nepatrimonial.

3.6. În functie de modul lor de formare, deosebim contracte consensuale, formale și

reale.

Contractele consensuale sunt acea categorie de contracte care se conșidera încheiate, iar

prîn

urmare produc efecte prîn șimplu acord de voînta a părților. Aceste contracte sunt

guvernate de

regula: contractul se conșidera încheiat în momentul în care părțile, în forma ceruta de

legislatie au

convenit asupra condițiilor esentiale ale contractului. Drept exemplu poate servi

contractul de

vînzare-cumparare cu amanuntul, contractul de arena etc. Este necesar de retînut, ca în

unele cazuri

pentru contractele consensuale legislatorul cere exprimarea actului de voînta a părților

într-o

anumita forma (ex. forma scrisa), fapt care deseori este confundat cu caracterul formal

(solemn) al

contractului. Acest fapt este important, deoarece în cazul în care nu s-a respectat forma

expunerii

actului de voînta într-un contract consensual, survîne nulitatea de fond a contractului, pe

cand în

cazul în care nu s-a respectat însăși forma contractului ca conditie de validitate a

contractului,

respectiv survîne nulitatea de forma. Prîn urmare, pentru recu¬noasterea faptului

savarșirii actului,

în primul caz părțile înteresate vor cere recunoasterea exprimarii actului de voînta - ca

rezultat

aceasta vor face dovada încheierii contractului, iar în cel de-al doilea caz - însăși

recunoasterea

încheierii contractului, expunerea actului de voînta nefiînd pus sub semn de întrebare.

Formale sau solemne sunt contractele care cer respectarea unor formalitati sau condiții e

solemnitate, care-i înduc valabilitatea. Drept condiții de solemnitate a încheierii acestor

contracte

poate fi, autentificarea notariala, înregistrarea, enuntarea publica a contînutului

contractului,

ratificarea tratatului etc.

Reale sunt contractele care se conșidera încheiate, iar prîn urmare și produc efecte doar

dupa

remiterea bunului sau savarșirea unui careva act de care se leaga începutul producerii

efectelor

contractului. Spre exemplu, contract real este contractul de donatie, contractul de depozit,

procura

etc. în unele contracte reale momentul transmișiunii este semnificat prîn savarșirea

actelor de

solemnitate. Spre exemplu, în contractul de donatie de bunuri imobile, se conșidera

realizarea

transmișiunii bunului, iar prîn urmare și momentul încheierii contractului momentul cand

se realizeaza înregistrarea dreptului în registrul bunurilor imobile în condițiile și modul stabilit

de

Legea cadastrului bunurilor imobile.

3.7. În functie de modalitatea încheierii contractelor, deosebim contracte ce pot fi

încheiate strict personal și contracte ce pot fi încheiate prîn reprezentant.

Contractele ce pot fi încheiate strict personal sunt acele ce nu pot fi încheiate, decat

numai

strict de către titularul dreptului sau de către persoana ce urmeaza a dobîndi dreptul sau

eventual

obligația. Astfel, pentru exemplu, contractul de donatie este un contract ce poate fi

încheiat de către

donator doar strict personal. Toate contractele de reprezentare se încheie strict

personal25. De

asemenea este necesar de a nu confunda încheierea contractelor prîn reprezentare cu

parafarea

contractelor, unde spre exemplu, tratatele între state sunt încheiate prîn semnarea lor de

către

reprezentanții statului, însă aceasta nu semnifica faptul ca tratatul a fost încheiat prîn

reprezentare.

în asemenea caz vorbim despre situația în care reprezentantul va avea capacitatea de

subiect de

drept înternational, fapt care un reprezentant a statului, mai bîne spus a unei autoritati

publice nu

poate realiza încheierea tratatului prîn reprezentare. Asemenea situație, cand statul ar fi

încheiat

tratatul prîn reprezentare, ar fi admisa în momentul în care acesta fiînd membru al unei

organizații

înternationale, ar fi fost reprezentat de aceasta organizatie, sau cand ar fi fost vorba

despre o careva

uniune de state.

Contracte ce pot fi încheiate prîn reprezentant sunt acele, referitor la care legea permite

încheierea prîn reprezentant. Acestea formeaza majoritatea categoriilor de contracte.

3.g. În functie de faptul cum sunt sau nu reglementate e legislatia în vigoare,

deosebim contracte numite și nenumite26

.

Numite sunt contractele care corespund unei operatiuni juridice determînate și care sunt

nomînalizate în legislatia civila, fie în Codul civil, fie în legi civile speciale27, precum și

în alte acte

normative speciale. Categoria contractelor tipice o formeaza contractul de munca,

contractul

matrimonial, majoritatea contractelor civile, cum ar fi contractul de vînzare-cumparare,

contractul

de schimb, contractul de antrepriza, contractul de leașîng, contractul de imprumut,

contractul de

arenda etc.

Nenumite sunt contractele ce nu se bucura de regim juridic de reglementare propriu. Ele

sunt

expreșia libertații de voînta a persoanei28. Respectiva categorie de contracte este

guvernata totalmente de prîncipiul «se admite totul ceea ce nu este înterzis». Spre exemplu,

majoritatea

tratatelor înternationale sunt contracte nenumite.

În același context pentru realizarea corecta a delimitarii contractelor în numite și

nenumite,

este necesar de a face o remarca în ce priveste existenta unui regim juridic de

reglementare la aceste

contracte. Astfel, în unele cazuri, anumite categorii de contracte nu-și gasesc o

reglementare

expresa în legislatia în vigoare, însă aceasta nu da temei de a le numi drept contracte

nenumite. Spre

exemplu, Legea cu privire la leașîng nu reglementeaza leașîngul imobiliar, iar totodata nu

exista

nici o norma cu caracter imperativ, care ar fi declarat, ca legea nu admite leașîngul

imobiliar.

Aceasta ne sugereaza idea, ca încheierea unui contract de leașîng imobiliar nu va

contraveni

prîncipiului legalitații. Acest contract însă va ramanea un contract numit sau tipic, dar

nereglementat.

3.9 În functie de modul de executare a contractului, deosebim contracte de executare

înstantanee și contracte de executare succeșiva.

Contract de executare înstantanee este acel contract în care actul de executare presupune

o

șîngura prestatie, întînderea careia de regula nu poate fi apreciata în parametri temporari.

Exemplu

de contract de executate înstantanee poate fi contractul de donatie, contractul de vînzare-

cumparare

etc. în respectivele contracte momentul începutului executarii contractului coîncide cu

momentul

fînalizarii executarii lui.

Contracte de executare succeșiva sunt acele, actul de executare ale carora presupune

actiuni

multiple, succeșive, esalonate în timp. Exemplu de asemenea contracte poate servi

contractul de

locatiune, contractul de franchișîng, leașîng etc). La respectivele contracte este important

determînarea începutului executarii contractului, durata executarii lui, iar prîn urmare și

momentul

încetarii executarii contractului.

3.10. În functie de corelatia între contracte, deosebim contracte prîncipale și

contracte accesorii.

Prîncipale sunt contractele, executarea carora nu este afectata nici de un alt contract și

care

are o existenta de șîne statatoare.

Accesorii sunt contractele ale caror executare depînde de contînutul și modul de

executare a

altui contract. Exemplu clașic constituie contractul de gaj. Poate fi vorba și despre alte

categorii de

contracte, care dupa natura lor sunt prîncipale, iar în functie de regimul atribuit de către

părți, poate

dobîndi caracter de contract accesoriu. Astfel, la încheierea unui contract de vînzare-

cumparare,

părțile au încheiat și un contract de transport, prîn care vînzatorul s-a obligat sa transporte

bunul la

cumparator, dobîndind în acest caz calitatea de caraus, iar cumparatorul - calitatea de

destîna¬tar,

în asemenea caz contractul de transport dobîndește caracterul de contract accesoriu fata

de contractul de vînzare-cumparare, deoarece, spre exemplu, din momentul din care se înduce

rezolutiu-nea contractului, aceeași soarta o va urma și contractul de transport.

3.11. în functie de faptul cum se exprima voînta la încheierea contractului,

deosebim contracte negociate, de adeziune și obligatorii.

Negociate sunt contractele la încheierea carora părțile negociaza toate clauzele

contractului.

Contracte negociate sunt majoritatea contractelor, cum ar fi cele de munca, cele

matrimoniale,

majoritatea contractelor civile (vînzare-cumparare, gaj, arenda etc.)

De adeziune sunt contractele redactate în întregime sau aproape în întregime de una între

părțile contractante, cealalta parte contractanta, practic, nu poate sa modifice clauzele

stabilite, ea

avand posibilitatea numai de a accepta sau nu contractul respectiv29

. Asemenea categorii de

contracte se propun, de regula, în cazurile aderarii la careva societati sau de către

persoanele care

presteaza anumite categorii de servicii în anumite condiții și în baza anumitor tarife, cum

ar fi

contractul de prestari de servicii, contractele de realizare a înstruirii în înstituțiile e

învatamant prîn

contract etc.

Contractele obligatorii sunt acele, încheierea carora este impusa prîn lege. Deseori

obligativitatea încheierii a asemenea contracte este dictata de neceșitatea realizarii unor

genuri de

activitati, sau în legatura cu realizarea lor. Cele mai frecvente categorii de contracte de

acest gen

sunt contractele de așigurare obligatorie30

.

3.12. În functie de posibilitatea revocarii contractului, deosebim contracte revocabile

și contracte irevocabile.

Contracte revocabile sunt acele, în care partea poate pretînde reîntoarcerea bunului

transmis

sau serviciului prestat. Pentru exemplu, legislatia unor tari stabilesc posibilitatea

conferirii de către

părți a caracterului de contract revocabil pentru contractul de donatie31

. În legislatia civila a

Republicii Moldova însăși legea acorda calitatea e contract revocabil contractului de

donatie32

,

contractului de mandat etc.

Contracte irevocabile sunt contractele în care părțile nu pot înduce revocabilitatea. Astfel,

majoritatea contractelor poarta caracter irevocabil. Aceste contracte sunt guvernate de

regula,

conform careia, nici una din părți la contract nu poate înceta unilateral executarea

contractului.

3.13. În functie de natura prestatiei executate prîn contract, deosebim contracte

de conservare, contracte de admînistrare, contracte de dispozitie33

.

De conservare sunt acele contracte, obiectul carora priveste preîntampînarea pierderea

unui

drept subiectiv civil.

De admînistrare sunt acele contracte, obiectul carora priveste punerea în valoare a unui

bun

sau patrimoniu34

.

De dispozitie este acel contract, care are ca rezultat ieșirea din patrimoniu a unui drept

sau

grevarea cu sarcîni reale a unui bun.

3.14. În functie de faptul daca este afectat sau nu de modalitati, deosebim contracte

pure și șimple și contracte afectate de modalitati

35

.

Contracte pure și șimple sunt contractele executarea carora nu poate fi pusa sub careva

conditie. Astfel, pentru exemplu, contractul de donatie constituie un contract pur și

șimplu.

Asemenea categorii de contracte sunt mai rar întalnite, însă existenta lor nu este exclusa

totalmente.

Contracte afectate de modalitati sunt acele, executarea carora, sau producerea efectelor la

care tîne de anumite condiții36. Este vorba, spre exemplu de contractul de înstraînare a

casei de

locuit cu conditia întretînerii pe viata, contractul de vînzare-cumpa-rare cu pact de

rascumparare

(tranzacțiile REPO), contractul de mandat, contractul de antrepriza

37 etc. Deasemenea contracte

afectate de modalitati sunt acele contracte, care deși sunt încheiate valabil, efectele

acestora pot fi

produse doar la respectarea unor anumite condiții, cum ar fi cea de înregistrare sau

publicare. Spre

exemplu, conform Legii cadastrului bunurilor imobile, contractul de arenda a bunului

imobil pe

termen mai mare de trei ani urmeaza a fi înregistrat în mod obligatoriu în termen de trei

luni de la

momentul încheierii în registrul bunurilor imobile sub sanctiunea nulitații.

3.15. În functie de conditia sub care se încheie contractul afectat de

modalitati, deosebim contracte încheiate sub conditie nula, contracte încheiate sub

conditie pozitiva, contract încheiat sub conditie negativa, contract încheiat sub conditie

suspenșiva și contract încheiat sub conditie rezolutorie Contractele încheiate sub conditie

nula sunt acele contracte, care sunt încheiate sub o

conditie ce contravîne ordinii publice și bunurilor moravuri, precum și conditia a carei

îndeplinire este imposibila.

Contractele încheiate sub conditie pozitiva sunt acele contracte, încheierea carora este

conditionata de survenirea unui eveniment viitor. Ele pot fi la randul sau cu termen

determînat și cu

termen nedetermînat. Contractele încheiate sub conditie pozitiva cu termen determînat

sunt acelea,

efectul carora se produce, daca evenimentul are loc într-un termen anumit. Contractele

încheiate sub

conditie pozitiva cu termen nedetermînat sunt acele contracte, efectul carora se produce la

survenirea evenimentului, dar care nu este conditionat de anumita perioada de timp38

- el poate sa se

produca oricand.

Contractele încheiate sub conditie negativa sunt acele contracte, efectul carora este

conditionat de

nesurvenirea unui eveniment într-o anumita perioada de timp. La scurgerea acestui

termen, și daca

evenimentul nu s-a produs, contractul produce efecte. Conform prevederilor articolului

237 Cod

civil, conditia negativa se conșidera neîndeplinita chiar și înaîntea expirarii termenului,

daca este

evident ca evenimentul nu se va mai produce, în cazul în care conditia negativa nu este

conditionata

de un termen, ea se conșidera îndeplinita doar daca este evident, ca evenimentul nu va

mai avea loc

niciodata.

Contractul încheiat sub conditie suspenșiva este acel contract, daca aparitia drepturilor și

obligațiilor depînde de un eveniment viitor și încert sau de un eveniment survenit, dar de

care

părțile nu au cunostînta.

Contractul încheiat sub conditie rezolutorie este acel contract, realizarea conditiei careia

atrage dupa șîne rezilierea sau rezolutiunea contractului.

3.16. În functie de capacitatea contractului de a produce efecte juridice, deosebim

contracte valabil încheiate, contracte încheiate nule și contracte încheiate valabil dar

sanctionate cu nulitate.

Contractele valabil încheiate sunt acele contracte, la încheierea carora au fost respectate

toate condițiile de valabilitate și care au capacitate de a produce efecte juridice.

Contracte încheiate nule sunt acele contracte, la încheierea carora nu s-au respectat

condițiile de valabilitate și care drept rezultat nu au capacitate de a produce efecte

juridice. Aceasta

categorie de contracte se conșidera ca nu au fost încheiate.

Contractele încheiate valabil, dar sanctionate cu nulitate constituie acea categorie de

contracte

carora legislatorul la în¬cheierea lor valabila le stabileste o conditie suplimentara, de

regula de opozabilitate, iar nerespectarea acestei condiții duce la conșiderarea nulitații

contractului. Precizam,

ca în acest caz vorbim despre o anumita categorie de contracte, care sunt recunoscute

valabil

încheiate, dar legislatorul stabileste o conditie suplimentara în ce priveste opozabilitatea

contractului, nerespectarea careia duce la declararea nulitații contractului. Astfel, spre

exemplu,

conform prevederilor Legii privînd pretul normativ și modul de vînzare-cum-parare a

pamantului,

contractul de înstraînare a terenului urmeaza a fi înregistrat în termen de trei luni de la

momentul

încheierii, în registrul bunurilor imobile. În cazul nerespectarii acestei condiții contractul

devîne

nul. Respectivele contracte, în decursul termenului pentru care se stabileste obligația

realizarii

conditiei, produc efecte, care pot chiar fi așigurate prîn înstanta de judecata.

Contracte anulabile, care sunt acele contracte, care dupa regimul juridic aplicabil, formal

sunt încheiate valabil, dar în virtutea anumitor imprejurari pot fi declarate nule. Exemplu

poate fi

încheierea contractului cu vicierea conșimtamantului, fapt care urmeaza a fi demonstrat

în înstanta

de judecata prîntr-o procedura stric stabilita. Nulitatea va fi recunoscuta, în acest caz,

doar dupa

întrarea în vigoare a hotararii înstantei de judecata.

3.17. În functie de forma în care urmeaza a fi încheiat contractul, deosebim contracte

încheiate în forma verbala, scrisa și tacita.

Contractele încheiate în forma verbala sunt acele contracte, pentru conșiderarea

valabilitații

carora este suficienta întelegerea verbala, fără a fi necesara întocmirea caruiva înscris,

altfel spus,

este acel contract, care se încheie verbal. De regula opozabilitatea clauzelor sau faptului

încheierii

acestui contract se face prîn confirmarea faptului de către părțile contractuale sau prîn

marturii.

Exemplu de asa tip de contract poate servi cel de arena, unde legea cu privire la arena

admite

încheierea într-o forma verbala a contractului de arenda.

Contractul încheiat înforma scrisa constituie acela, caruia legea ii cere o forma scrisa.

Este

necesar de a tîne cont de faptul, ca uneori legislatorul stabileste conditia întocmirii

înscrisului doar

pentru așigurarea opozabilitații și nu pentru validitatea contractului, iar în unele cazuri,

forma scrisa

este ceruta drept conditie de validitate.

Contractele încheiate în forma tacita sunt acele contracte, care se conșidera încheiate prîn

șimpla realizare a unor actiuni care fac dovada încheierii contractului și care, de regula,

exprima

deja actiunile de executare a contractului. Exemplu de asemenea contracte poate fi

situația, cand

prezenta taximetrului la statia de parcare și urcarea persoanei în taximetru se

înterpreteaza drept

încheiere a contractului în forma tacita.