Slide 1

DEGRADAREA POLIETILENEIDegradarea polimerilor este frecvent o reacie secundar, nedorit n transformrile chimice, prelucrarea sau exploatarea polimerilor.Degradarea polimerilor poate decurge sub influena agenilor chimici (ap, acizi, alcool, oxigen, etc.) sau sub influena agenilor fizici (cldur, lumin, radiaii).

Degradarea fotochimicPrin exploatarea materialelor plastice, polimerii sunt supui totdeauna aciunii luminii.Polietilena sub aciunea luminii naturale se distruge n timp de 2-3 ani, n timp ce la ntuneric n aceeai perioad nu sufer nicio modificare.

Prin adaos de negru de fum, stabilitatea polietilenei la mbtrnire crete pn la 30 de ani. Creterea stabilitii polimerilor la procesele de degradare oxidativ n prezena negrului de fum, este datorat faptului c pe suprafaa negrului de fum se afl grupe active care leag radicalii liberi.Fiind un polimer carbocatenar saturat, polietilena dispune de o buna stabilitate chimic.Degradarea chimic este posibil uneori n condiii energetice mari sau n prezena grupelor laterale care micoreaz rezistena legturilor n polimer.

Un mod caracteristic de degradare a polietilenei este degradarea sub influena radiaiilor ionizante, cnd moleculele se pot scinda n radicali liberi prin ruperea legturilor carbon carbon i carbon hidrogen. Prin aciunea radiaiilor ionizante asupra polietilenei, au loc procese de reticulare, deshidrogenare, etc.; Pe lng hidrogen, gazele rezultate conin i metan, etan, propan i butan.Concluzie Una dintre principalele probleme ale polietilenei este c, fr un tratament special, nu este uor biodegradabil i din acest motiv se acumuleaz i duneaz mediului nconjurtor. V MULUMESC!