DEFINITII CLASIFICARI SUDURA Dezvoltarea n timp a sudarii a fost determinata n primul rnd de cerintele industriei, n special a celei constructoare de masini, n vederea creiarii si perfectionarii unor procedee mai productive de mbinare.Aplicarea sudarii nsa, n constructia de utilaje, instalatii, constructii metalice impune printre altele o deosebita atentie n ceea ce priveste:

proiectarea constructiei; alegerea materialelor de 939f56j baza (MB) si a materialelor de adaos (MA) stabilirea si verificarea tehnologiei de sudare; omologarea tehnologiei de sudare; calificarea si specializarea personalului de executie; controlul distructiv si nedistructiv a mbinarilor sudate,

Neglijarea acestor factori poate avea consecinte negative n exploatarea constructiilor sudate. Realizarea unor mbinari necorespunzatoare, att din punct de vedere constructiv, ct si al existentei practice a acestora, face posibila chiar avarierea constructiilor respective.Cusatura sudata mpreuna cu zona influentata termic (ZIT) si cu metalul de baza neafectat de procesul de sudare formeaza mbinarea sudata, numita sudura. Rezulta ca sudura este un ansamblu eterogen (Figura 4.1.)

Figura 4.1. Partile componente ale cusaturii sudate

B - latimea cusaturii; B. - latimea ZIT; a - supranaltarea cusaturii; a1 - supranaltarea radacinii; MB - material de baza; ZIT - zona influentat termic; A1 - sectiunea rostului; A2 - sectiunea patrunderii sudurii Rostul este spatiul dintre suprafetele frontale ale pieselor ce urmeaza a fi sudate,figura 4.2. Rostul este necesar pentru a asigura patrunderea sudurii pe ntreaga sectiune a materialului de baza.

Figura 2.2.Elementele caracteristice ale rostului 1-muchia componentelor; 2-muchia rostului; 3-muchia radacinii rostului; S-grosimea componetelor; l-lungimea rostului sau latimea componentelor; b-deschiderea piciorul rostului; b1-deschiderea rostului; c-naltimea piciorului rostului; -unghiul rostului Modul de pregatire a pieselor pentru sudare este standardizat (de exemplu, SR EN 29682 pentru cazul pieselor din otel sudate cu electrozi nveliti, cu arc electric n mediu de gaz protector sau cu gaz) n figura 4.3. sunt indicate principalele tipuri de rosturi utilizate la sudare. Tipul si dimensiunile rostului depind de caracteristicile materialului de sudare de grosimea sa, precum si de procedeul de sudare folosit

Figura 4.3. Principalele tipuri de rosturi utiliyate la sudarea prin topire

Sub aspectul economic este de dorit ca sectiunea rostului sa fie ct mai mica, rostul ideal fiinf, din acest punct de vedere, cel neprelucrat (rost I) cu deschidere 0. Din punct de vedere al tensiunilor si deformatiilor produse la sudare de preferat rosturile simetrice (I sau X) celor asimetrice (V,U, 1/2V, U, X) Pregatirea rostului poate fi facuta mecanic, prin taiere cu foarfeca sau aschiere, respectiv termic prin taiere cu flacara, plasma sau laser. Abaterile la pregatirea rostului trebuie sa fie ct mai reduse, cerinta importanta mai ales la zutilizarea unor procedee mecanizate de sudare. n general, cu notatiile din figura 4.3. se recomanda ncadrarea abaterilor geometrice n urmatoarele abateri maxime :50, b:1 mm r:0,5 mm c:1 mm

n cazul sudarii unor piese cu grosimi diferite este necesara prelucrarea pieselor astfel nct n zona de mbinare grosimile acestora sa fie egale, figura 4.4.

Figura 4.4. Modul de preatire a rostului n cazul mbinarii cap la cap a unor piese de grosime diferita Elementele caracteristice ale mbinarii sudate sunt reprezentate n figura 4.5. Figura 4.5. Elemente caracteristice ale mbinarii sudate 1 - radacina cusaturii; 2 - strat; 3 - cusatura; 4 - rnd; B latimea cusaturii; s - grosimea piesei; s1 - grosimea practica a cusaturii; p - patrunderea a - supranaltarea cusaturii O cusatura este formata din rnduri si straturi. Rndurile "trase" sunt executate deplasnd electrodul n linie dreapta, fara pendulari laterale, cu o viteza constanta si cu o astfel de intensitate nct depunerea sa fie continua (poz.1 si poz.4 figura 4.5). Rndul obtinut are o latime (n functie de parametrii de sudare) de 1-2 ori diametrul electrodului. Rndurile "pendulate", sunt rezultate din combinarea deplasarii n linie dreapta cu o miscare de pendulare laterala. n acest caz, se obtin rnduri cu o latime egala cu de 3-4 ori diametrul electrodului.

Daca latimea rndului nu acopera rostul se trag doua sau mai multe rnduri n vederea acoperirii rostului la acelasi nivel formnd stratul (figura 4.5 poz. 2) Radacina este un rnd tras la partea cea mai ngusta a rostului. Forme ale mbinarilor sudate sunt reprezentate n figura 4.6.

Figura 4.6 Forme ale mbinarii sudate

a - mbinare cap la cap;

b - mbinare de colt prin suprapunere;c - mbinare de colt interior;

d - mbinare n muchie; e - mbinare de colt exterior;f - mbinare n "T"; g - mbinare n cruce Geometria mbinarii sudate de colt o reprezentam n figura 4.7.

Figura 4.7. Geometria mbinarii sudate de colt a1 - grosimea practica; a2 - grosimea de calculPozitiile principale de sudare sunt reprezentate n figura 4.8.

Figura 4.8. Pozitiile principale de sudare Obs. Notatiile pozitiilor de sudare conform standardelor. PA PC PE PF PF pozitie orizontala orizontala pe perete vertical peste cap PA PB PD orizontala n jgheab Orizontala cu perete vertical orizontala peste cap verticala descendenta cap la cap verticala descendenta colt

verticala ascendenta cap la cap PG verticala ascendenta colt PG

4.1. REPREZENTAREA SI NOTAREA SUDURILOR PE DESEN mbinarile sudate se reprezinta pe desen de executie respectnd recomandarile generale ce se aplica n desenul tehnic. Pentru simplificare se poate utiliza reprezentarea simbolica, descrisa n SR EN 22553. Aceasta cuprinde un simbol elementar, care poate fi completat printr-un simbol suplimentar, o optiune conventionala si indicatii complementare. n figura 4.9. se prezinta spre exemplificare simbolurile elementare pentru diferite mbinari sudate.

Figura 4.9.Simbolurile mbinarilor sudate (simboluri elementare) Simbolurile suplimentare sunt indicate n figura 4.10, ele caracterizeaza forma suprafetei exterioare a sudurii. Forma suprafeteii sudurii sau a sudurii a) Plana b) convexa c.)concava d.)Marginile sudurii trebuie netezite prin retopirea superficiala e.) suport la radacina permanent f) Suport la radacina detasabila Simbol

Figura 4.10. Simbolizarea mbinarilor sudate (simboluri secundare) Metoda de reprezentare a sudurilor pe desen de executie este exemplificata n figura 4.11. si cuprinde simbolul, o linie de indicatie a mbinarii, o linie de referinta si un anumit numar de cote si semne conventionale.

Figura 4.11.Reprezentarea sudurilor pe desen-exemplificare Indicatiile suplimentare se refera la realizarea sudurilor pe contur, a sudurilor efectuate la montaj, indicatiile procedeului de sudare, eventual nivelul de acceptare a defectelor, pozitia de lucru, materalul de adaos. 4.2. ASAMBLAREA PIESELOR PENTRU SUDARE n vederea sudarii, piesele trebuie pozitionate astfel nct sa se asigure rostul dorit si fixate pentru a nu-si schimba pozitia relativa n timpul sudarii. Fixarea pieselor poate fi realizata prin: prinderea provizorie prin sudare; ntroducerea n dispozitive de prindere. Prinderea provizorie prin sudare, numita si heftuire, se execut[ cu aceasi materiale si tehnologii ca si sudarea propriu-zisa, ea consta din depunerea unor rnduri de sudura de lungime mica (20-30 mm sau cca. 2 ori grosimea materialului) si intermitente (la distante de cca. 300-500 mm unele fata de celelalte)

nainte de sudarea prinderile provizorii se curata la luciu metalic si se controleaza. Eventualele prinderi provizorii fisurate se ndeparteaza prin polizare. La realizarea operatiei de prindere provizorie prin sudare se au n vedere urmatoarele reguli generale: amorsarea arcului electric se face totdeauna ntr-un punct care urmeaza sa fie acoperit cu sudura; craterul de ncheiere al sudurii va fi umplut cu material de adaos prin ntroducerea arcului electric; n cazul pieselor de grosime mare prinderea provizorie se efectueaza n mai multe straturi, de obicei doua, alcatuite n trepte; straturile succesive se depun n sensuri opuse pentru a nu concentra cratarele de ncheiere ale rndurilor de capat al sudurii figura 4.12

diametrul materialului de adaos utilizat pentru prinderea provizorie trebuie sa fie suficient de mic pentru a permite o apropiere suficienta de partea inferioara a rostului, n caz contrar neasigurndu-se o patrundere completa la radacina figura 4.13

nainte de asablarea pentru sudare piesele se curata n zona adiacenta mbinarii. Prezenta impuritatilor, oxizilor. Murdariei afecteaza calitatea sudurii, favoriznd producerea unor defecte de sudare. 4.3. SUSINEREA BII TOPITE. Realizarea unui strat de radacina uniform pe ntreaga lungime a sudurii, fara strapungeri sau lipsa de patrundere reprezinta o cerinta de calitate esentiala. n cazul sudarii manuale aceasta conditie se ndeplineste prin dexteritatea sudurului care poate sa compenseze anumite abateri n pregatirea rostului.

La sudarea mecanizata, automatizata sau robotizata abaterile dimensionale ale rostului pot conduce la producerea unor suduri de calitate necorespunzatoare. Pentru obtinerea unui strat de radacina de calitate este necesara sustinerea baii topite. Aceasta se realizeaza folosind una dintre metodele prezentate n figura 4.14 si anume: depunerea manuala a unui strat de sudura (radacina) care apoi actioneaza ca suport pentru straturile urmatoare (a) utilizarea unui suport din material nefuzibil, de obicei cupru (b) utilizarea unui suport din material fuzibil sub forma de platbanda (c) dupa sudare suportul poate fi lasat n mbinare sau poat fi ndepartat prin polizare; materialul suportului va fi similar sau compatibil cu materialul de baza; utilizarea unei perne de flux (d) utilizarea unui suport ceramic (e) utilizarea unei folii adezive din aluminiu cu fibra de sticla care se fixeaza prin lipire de piesele de sudat (f)

Figura 4.14. Metode de sustinere a radacinii sudurii La sudarea cap la cap a tevilor se utilizeaza frecvent ca suport un inel fuzibil (metalic) care ramne dupa sudare inclus n mbinare, figura 4.15

Figura 4.15. Sustinerea radacinii cu un inel fuzibil (la sudarea tevilor) n cazul sudarii manuale a stratului de radacina, pentru a elimina riscul ramnerii unor defecte n stratul respectiv, se recomanda prelucrarea din partea opusa a acestuia si resudarea portiunii ndepartate figura 4.16.

Figura 4.16. Scobirea radacinii la sudarea din doua parti. De obicei, aceasta prelucrare se efectueaza prin scobire arc-aer si polizare